TRASEE TURISTICE DIN VALEA PRAHOVEI

TRASEE CU PLECARE DIN SINAIA

1. Sinaia (800m) – Cota 1400 – Curmatura Varfului cu Dor (1940m) – Hotel Pestera (1610m)

Marcaj: Banda Rosie; Durata 6 ore; Accesibil tot timpul anului

2. Sinaia (800m) – Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsa (1950m) – Hotel Pestera (1610m)

Marcaj: Banda Albastra; Durata 5 ore; Nerecomandat iarna pe sectorul Piciorul Pietrei Arse

TRASEE CU PLECARE DIN POIANA TAPULUI

3. Poiana Tapului(860m) – Cascada Urlatoare (1100m)

Marcaj: Punct Albastru; Durata: 1 ora; Traseu de plimbare

TRASEE CU PLECARE DIN BUSTENI

4. Busteni (885m) – Cascada Urlatoare (1100m)

Marcaj: Punct Rosu; Durata: 1 ½ ore; Traseu de plimbare

5. Busteni (885m) – Valea Urlatorilor – Cabana Piatra Arsa (Traseul este cunoscut si sub denumirea de
“Jepii Mari”)

Marcaj: Triunghi albastru; Durata: 4 ore; Traseu dificil si periculos iarna

6. Busteni (885m) – Valea Jepilor – Cabana Caraiman (2025m) – Cabana Babele (2200m) – Hotel
Pestera (1610m) (Traseul este cunoscut si sub denumirea de “Jepii Mici”)

Marcaj: Cruce Albastra; Durata: 6 ore; Sectorul Vaii Jepilor este accidentat si dificil, iarna
nerecomandat

7. Busteni (925m) – Plaiul Munticelu – Poiana Costilei (1360m) – Pichetul Rosu (1445m) – La
Prepeleac (1750m) – Malaiesti (1720m) (Portiunea Pichetul Rosu – La Prepeleac – Malaiesti este
cunoscuta si sub denumirea de “Drumul lui Take Ionescu”)

Marcaj: Triunghi Rosu; Durata: 6 ore; Sectorul Take Ionescu este periculos si dificil, iarna
nerecomandat
8. Busteni (900m) – Cabana Gura Diham (987m) – Cabana Poiana Izvoarelor (1455m) – Pichetul Rosu
(1445m)

Marcaj: Banda Rosie; Durata: 2 ore

9. Busteni (900m) – Cabana Gura Diham (987m) – Saua Baiului (1363m) – Cabana Diham (1320m)

Marcaj: Triunghi Albastru; Durata: 3 ore

TRASEE CU PLECARE DIN AZUGA

10. Azuga (940m) – Saua Baiului (1363m) – Cabana Diham (1320m)

Marcaj: Triunghi Galben; Durata: 2 ½ ore

TRASEE CU PLECARE DIN PREDEAL

11. Predeal (1030 m) – Valea Iadului – Saua Baiului (1363m) – Cabana Diham (1320m)

Marcaj: Triunghi Rosu; Durata: 3 ore

12. Predeal (1030m) – Cracanel / La Sipote (1065m) – Cabana Diham (1320m) – Pichetul Rosu
(1445m)

Marcaj: Punct Rosu; Durata: 3 ½ ore

CABANE SI REFUGII IN MUNTII BUCEGI

CABANA VARFU OMU 2507 m altitudine pe varful cu acelasi nume, 30 locuri, bufet, iarna inchisa.

Telefon: 0744-221582 – Cabanier: Irina Popa. In caz ca nu este in zona de acoperire, apelati: Dl. Popa
Gheorghe, 0744.567290. Coordonate GPS: Latitudine: 45.44547, Longitudine: 25.45628.
www.cabana-omu.ro

CABANA BABELE 2206 m altitudine pe muntele cu acelasi nume, 108 locuri in camere cu 2 – 12
paturi, bufet si restaurant cu autoservire permanenta, toaleta si apa curenta, incalzire cu gaze
naturale si calorifere restaurant, telefon, deschisa permanent. Telefon: Dl. Sorin Batcu –
0723.191265, Dl. Costel – 0728.768995, 0744.772710. Coordonate GPS: Latitudine: 45.40617,
Longitudine: 25.47201. www.babele.ro

CABANA CARAIMAN 2025 m altitudine pe marginea Vaii Jepilor intre muntii Caraiman si Jepii Mici,
70 locuri, bufet, apa curenta, telefon, incalzire cu gaze, deschisa permanent. Telefon: 0734 659590,
0745854892. Coordonate GPS: Latitudine: 45.40837, Longitudine: 25.48642. www.cabana-
caraiman.ro

CABANA DIHAM 1320 m altitudine, pe Muntele Diham, 87 locuri în camere cu 2—6 locuri şi
dormitoare comune, bufet, apa curenta, deschisa permanent. Acces din din Predeal si Busteni.
Telefon: 0726 203262 – Dna. Oara Bordea. Coordonate GPS: Latitudine 45.4772, Longitudine
°N25.4975 °E. www.diham.ro

CABANELE PADINA 1525 m altitudine in Valea Ialomitei la poalele Muntelui Padina Strungii, 130
locuri (60 locuri iarna), restaurant, apa curenta, telefon, deschise permanent. Telefon: 0723.315911 –
Razvan, 0726.576868 – cabana. Coordonate GPS: Latitudine: 45.38036 Longitudine: 25.43349.
www.cabana-padina.ro

CABANA MALAIESTI 1720 m altitudine, pe Valea Malaiestilor, 100 locuri in camere cu 3, 4, 6, 9 si 14

paturi, acces din Rasnov, Predeal, Busteni, Bran si Vf. Omu. Telefon: 0741.074884 – Ion Adamuta.
Coordonate GPS: Latitudine: 45.46558, Longitudine: 25.45344. www.malaiesti.ro

CABANA GURA DIHAM 987 m altitudine, la confluenta valcelelor Baiului cu Morarului, 68 locuri in
camere duble, cu grup sanitar propriu, tv color, telefon, acces auto in 15 min din Busteni. Telefon:
0244 321108, 0723 249746, 0722 510357. Coordonate GPS: Latitudine: 45.44903, Longitudine:
25.52008. www.guradiham.ro

CABANA POIANA IZVOARELOR 1455 m altitudine, in apropiere de Vf. Diham, 56 locuri, bufet, apa
curenta, deschisa permanent , acces din Busteni. Telefon: 0744 567290; 0244 320677 Coordonate
GPS: Latitudine: 45.46202, Longitudine: 25.49679. www.poianaizvoarelor.ro

REFUGIUL COSTILA 1670 m altitudine, la baza Vaii Costila, adapost pentru pana la 30 turisti, fara
curent electric sau incalzire, apa de izvor la 30 de minute de refugiu. Coordonate GPS: Latitudine:
45.43111, Longitudine: 25.50099.

HOTEL COTA 1400 1380 m altitudine, pe Muntele Furnica, 179 locuri in hotel si 97 in regim de
cabana, restaurant, telefon, sala spectacole, biblioteca, apa curenta, deschis permanent. Telefon:
0244.314.990, 0244.314.994, 0244.314.974, 0749.033.352. Coordonate GPS: Latitudine: 45.35592
Longitudine: 25.51924. www.hotel-cota1400.ro
CABANA PIATRA ARSA 1950 m altitudine pe muntele cu acelasi nume, 62 locuri, restaurant, apa
curenta, telefon, incalzire cu gaze, deschisa permanent. Telefon: 0244-311911. Coordonate GPS:
Latitudine: 45.38353, Longitudine: 25.48767

HOTEL PESTERA (TREI STELE) 1610 m altitudine, in apropierea Pesterii Ialomicioarei, 200 locuri,
restaurant, apa curenta, sauna, piscina, sala fitness, biliard, schi lift, telefon, deschisa permanent.
Telefon: 072 PESTERA (0727.378.372), 0372.733.321, 0372.733.322. Coordonate GPS: Latitudine:
45.233648, Longitudine: 25.263432 www.pestera.ro

CABANA POIANA STANII 1270 m altitudine, pe Muntele Piatra Arsa, 81 locuri, restaurant, apa
curenta, deschisa permanent. Telefon: 0726POIANA (0726764262). Coordonate GPS: Latitudine:
45.220734, Longitudine: 25.312632 www.poiana-stanii.ro

CABANA CHEILE ZANOAGEI 1400 m altitudine pe Valea Ialomitei in amonte de intrarea in Cheile
Zanoagei, 60 locuri, restaurant, apa curenta, deschisa permanent. Telefon: 0212111248,
0720000619.

CABANA SCROPOASA 1205 m altitudine, in Valea Ialomitei pe malul Lacului Scropoasa, 60 locuri,
bufet, apa curenta, deschisa permanent. Telefon: 0721918200 Coordonate GPS: Latitudine:
45.31313, Longitudine: 25.41897

CABANA BOLBOCI 1460 m altitudine, in Valea Ialomitei, 36 locuri, bufet, deschisa permanent.

Telefon: 0722829367, 0723682940, 0722.829367, 0245 772204. Coordonate GPS: Latitudine:

45.202928, Longitudine: 25.253217. www.cabanabolboci.ro

CABANA VALEA CU BRAZI 1510 m altitudine, in firul Vaii cu Carp, 82 locuri, restaurant, apa curenta,
telefon, incalzire cu gaze, deschisa permanent. Telefon: 0244 311211, 0723 249844. Coordonate GPS:
Latitudine: 45.211916, Longitudine: 25.305566.

CABANA VARFUL CU DOR 1885 m altitudine pe muntele cu acelasi nume, 80 locuri, restaurant, apa
curenta, telefon, deschisa permanent. Coordonate GPS: Latitudine: 45.212361, Longitudine:
25.290144.

Traseul turistic: Sinaia – Cota 2000 – Lacul Bolboci – Podu cu Florile – Saua Dichiului –
Sinaia
Un traseu frumos, este cam lung, dar nu sunt dificultati deosebite. Se merge mai mult pe drum,
exceptand cele aproximativ 2 ore dintre Cota 2000 si Lacul Bolboci, cand se traverseaza Platoul
Bucegilor si se coboara prin padurea Nucet.

Sinaia - Poiana Stanii

Din centrul statiunii se pleaca spre cota 1400(vezi harta cu punctul de plecare al traseului).Dupa
depasirea pe partea stanga a Casei Iris si Cabanei Schiorilor la aproximativ 300 de metri se face o
curba stransa la stanga , in partea dreapta observandu-se un drum care traverseaza o apa.O luati la
dreapta si dupa trecerea podului de piatra de peste rau urmati drumul pietruit care vireaza la
dreapta.In aproximativ 100 de metri , pe partea stanga din acest drum se bifurca o poteca pietruita.In
acest moment sunteti la intrarea in traseu(In zona plecarii se poate parca fara grija nesemnalanduse
furturi din autoturisme-totusi nu lasati lucruri de valoare la vedere)

Descriere traseu

Acest traseu este deosebit de frumos putand fi parcurs pe toata durata anului.Punctul terimnus-
Poiana Stanii este o minunata pajiste alpina cu un peisaj superb , loc in care se afla si un restaurant cu
terasa unde se poate servi masa.

Traseul nu prezinta dificultati ,principala caracteristica a acestuia fiind faptul ca parcurge o alee
pietruita care serpuieste prin padure pana la destinatie.Pe traseu , dupa aprximativ 30-40 de minute
de la plecare se bifurca o alee pietruita la stanga care dupa aproximativ 2 minute ne conduce la un
punct de belvedere superb.

La aproximativ 5 minute de Poiana Stanii se gasesc alte doua puncte de belvedere unul din ele fiind
dotat cu un telescop care functioneaza cu monezi de 50 de bani.

Din Poiana Stanii se poate cobora spere Sinaia pe aceiasi poteca sau pe drumul auto , se poate
cobora spre Poiana Tapului sau se poate urca pe platou.

Poiana Tapului - Poiana Stanii

Cum veniti dinspre Busteni spre Sinaia , in Poiana Tapului , dupa ce treceti de Parcul Central si de
Popasul Vanatorilor(ambele sunt pe partea dreapta) , virati pe prima strada la dreapta-Strada Mihai
Bravu.Urcati pe aceasta strada(atentie la aproximativ 30 de metri de DN strada se bifurca-alegeti
partea din dreapta)pana in capat unde incepe un drum forestier .Din acest loc incepe traseul-care
porneste pe defrisarea din partea stanga(puteti lasa aici o masina dar in asa fel incat sa nu stanjeniti
traficul de pe drumul forestier).Pentru alte detalii consultati harta acces atasata traseului.

Descriere traseu

Poteca porneste pe defrisarea din partea stanga a drumului forestier si in mare parte o urmeaza pana
in momentul in care reintalnim drumul.Dupa traversarea acestuia urmeaza o urcare usoara
ascendent stanga pana la un parau(de aici putem lua apa).Din acest loc incepe partea un pic mai grea
din traseu pentru urmatoarele 10 minute urcandu-se o panta destul de abrupta.Ultima parte este o
parte usoara care ne conduce in Poiana Stanii , poiana in care intram prin partea dreapta , punctele
de belvedere situandu-se in partea stanga.Punctul terminus este reprezentat de o frumoasa poiana
cu un peisaj superb asupra Bucegilor , in imediata apropiere fiind si doua puncte de belvedere de
unde se poate observa Valea Prahovei(in unul dintre puncte este amplasat un telescop care
functioneaza cu monede de 50 de bani).Tot in poiana este amplasat si un frumos restaurant cu terasa
unde se pot servi preparate traditionale.

Traseul este un traseu usor ,practicabil tot timpul anului , care poate fi parcurs indiferent de starea
vremii si de conditia fizica .

Din Poiana Stanii se pot alege pentru a continua mai multe variante:

1 acelasi traseu cu intoarcere in Busteni(Poiana Tapului)

2 traseul turistic Poiana Stanii-Sinaia(banda albastra)

3 drumul auto Poiana Stanii-Sinaia.

4 Traseul turistic Poiana Stanii-Cabana Piatra Arsa(banda albastra)

Sursa de apa pe traseu

La jumatatea traseului traversam un parau din care putem lua apa.

SINAIA — COTA 1400 CAB. VF. CU DOR.

Marcaj: binda rosie. Timp: 2-2:30 ore. Diferenta de nivel: + 940 m.

Variinta: De la Sinaia la hotelul Cota 1400 pe sosea, 6 km. Se pot folosi si cursele auto zilnice ale IGO
Sinaia. Statia de plecare a masinilor se afla pe str. Minastirii, linga cimitirul eroilor.

Traseul porneste de la capatul strazii Furnica (capatul liniei de autobuz Gara Sinaia — str. Furnica),
din punctul de ramificare a strazilor Calea Codrului, Victoriei, soselei spre Cota 1400 (si Poiina Stinei)
si strazii Foisor (945 m, 5 minute de la cabina Furnica).

Urmam str. Victoriei, iar de la capatul acesteia drumul care urca la inceput printr-o poiina larga, apoi
intra in padure, continuind pe Plaiul Vacilor, printr-o serie aproape neintrerupta de poieni, traversind
de cateva ori noua sosea. in urcus direct printre raristi de molid, apoi de-a coasta, poteca ne conduce
deasupra hotelului alpin Cota 1400, in poiina La Sfarsitul Lumii 1 ora de la Sinaia.

De aici urcam spre stinga direct prin poiina, lasam in stinga statia telefericului si apoi prin 2
serpentine iesim curind pe creasta ce desparte V. Zgarburei (stinga) de V. cu Brazi(dreapta), pe care
se afla cabina Cota 1500. in fata cabinei trecem pe sub teleferic si imediat ajungem pe un prag
orizontal al crestei, in punctul La Lac, de unde, urmind drumul de pe flincul sting al crestei, urcam
printr-o serpentina deasupra unui pinten stincos (Piatra Turcului)3 pe un tapsin inierbat (1 540 m).
Variinta de iarna urmeaza drumul indicat de stalpii de marcaj spre stinga, de-a coasta. Acesta
conduce in firul vaii Zgarbura, urca apoi pe malul opus paralel cu valea si intalneste drumul de vara
pe coama dintre Zgarburei si V. Stinei (1 715 m).

De aici drumul continua inainte, urca prin cateva serpentine in flincul vaii cu Brazi si ne conduce pe
un alt prag, sub linia telefericului, de unde se ingajeaza de-a coasta in urcus usor prin pajistile de pe
versintul sudic al muntelui Furnica.

La inceputul acestei portiuni de-a coasta, in stincariile din marginea drumului se observa foarte clar
intercalatii de gresii conglomeratice intre stratele de conglomerate de Bucegi. Dupa 10-15 min de
mers pe aceasta portiune monotona a drumului traversam firul superior al vaii Zgarburei si iesim pe o
larga platforma, situata pe coama dintre V. Zgarburei si V. Stinei, afluenta a vaii Izvorul Dorului (1 715
m).

In fata se ridica silueta impunatoare a varfului de forma triunghiulara Vf. cu Dor (2 006 m), iar in
stinga, dincolo V. Izvorul Dorului, muntele Vinturisu, continuat spre sud cu coama muntelui
Paduchiosu.

De aici, poteca stricata de eroziuni si cu multe variinte, urca paralel cu firul superior al vaii Stinei
(stinga), trece pe sub stincile La Cetate (dreapta) si dupa un ultim urcus pronuntat ne conduce la
cabina Vf. cu Dor (1 885 m).

Legaturi de la cab. Vf. Cu Dor spre: cab. Zinoaga sau Bolboci (63); cab. Pestera sau Padina (64); cab.
Piatra Arsa (65).

Inainte de construirea hotelului, drumul carosabil iesea din padure in aceasta poiina larga sub o mica
coama. Datorita configuratiei terenului, ultimii pasi de urcus spre aceasta coama deschidea privirilor
o mare suprafata de cer. Impresia de suspendare a determinat asadar denumirea.

Aceasta vale se mai numeste V. Sf. ina in portiunea inferioara iar in cea superioara V. lui Carp.

Se spune din batrini ca in 1831, cind arnautii au fost batuti de turci la Targoviste si apoi fugariti peste
munti pina prin partile acestea, cativa turci care urmareau pe arnauti s-au prabusit cu cai cu tot peste
aceasta stinca.
Vf. cu Dor este unul dintre cele 3 varfuri ale muntelui Coltii lui Barbes si anume cel extrem estic,
singurul vizibil din acest punct si din Sinaia si care mascheaza varful central (2029 m) si varful vestic (l
969

Prima zi: Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000 – Cabana Piatra Arsa – Babele si retur. Nu am mers numai
pe jos ci am mai si fentat putin, insa cat a fost a fost suficient.

La Cota 1400 am ajuns cu masina din Sinaia pentru simplul fapt ca acest drum nu mi se parea absolut
deloc interesant a fi parcurs pe jos asa ca am preferat mai mult timp petrecut sus si mai putin pierdut
aici. Masina am lasat-o in parcarea hotelului Cota 1400. Pretul parcarii pe intreaga zi este de 9 lei, de
fapt aceasta este singura varianta indiferent daca masina este lasata o ora sau o zi in parcare. De aici
am luat telecabina pana la Cota 2000.

De la Cota 1400, unde am ajuns in jur de ora 10:30, am luat telecabina de la 10:45 catre Cota 2000.
Telecabina circula din jumatate in jumatate de ora iar pretul unui drum este de 18 lei de persoana
doar dus sau 31 de lei dus-intors. Nu am luat decat bilet dus si am lasat libera posibilitatea de a
cobori pe jos la intoarcere. Desi am mai ajuns pana la Cota 2000 o data, nu am poposit mai mult de
15 min pe platou, pe langa cabana si am coborit, bineinteles tot cu telecabina. De data asta insa nu
am mai ramas aici, am pus picioarele la treaba si am plecat mai departe.

Desi la Cota 1400 temperatura pare placuta sus este mult mai frig si fiind spatiu deschis vantul sufla
cu ceva putere asa ca un hanorac in plus si ceva de pus in cap sunt mai mult decat bine venite. Am
plecat pe traseul marcat cu dunga galbena avand ca prim obiectiv Cabana Piatra Arsa iar timpul
parcurs efectiv a fost mai mic decat cel dat pe indicatoare. In prima instanta drumul este drept urmat
de o panta abrupta ce trebuie coborata cu ceva atentie. Apoi in vale drum drept si o urcare nu foarte
dificila. Imediat apoi de o parte si de alta apar jnepeni drumu-l croindu-si culoar printre ei. In rest
mult spatiu si o grozava senzatie de libertate. Ceva vant si aer curat. De aici, la orizont, isi face
aparitia si Cabana Piatra Arsa avand in vecinatate pista de atletism. Se poate ajunge si cu masina pe
sosea…dar sincer…unde ar mai fi farmecul? PentruCabana si Hotelul Piatra Arsa fac parte din
Complexul Sportiv National Piatra Arsa iar aici au loc cantonamente ale diversilor sportivi ce au la
dispozitie pe langa o pista sintetica, piscina si sali de antrenament.

De la Piatra Arsa traseul marcat cu linie galbena continua catre Babele. Traseul trece prin dreapta
cabanei, apoi prin spatele ei si continua drept pentru o portiune destul de lunga. Apoi coborarile si
urcarile incep sa alterneze nefiind insa dificile. Mai abrupta este ultima panta dinainte de a ajunge de
telecabina de la Babele insa acest lucru se compenseaza cu motivatia ridicata de a ajunge in punctul
final.
Aici la Babele este un adevarat spectacol. Iubitori si impatimiti ai muntelui cu bete si rucsace in spate,
obositi dupa traseul parcurs pana aici, alaturi de domnisoare in balerini si domni in pantaloni scurti,
veniti cu telecabina pentru jumatate de ora de aer rece si cateva poze cu celebrele Babe si Sfinx.
Dupa o cafea in cabana de pe platou si o poza cu Lord (un Saint Bernard foarte simpatic) si Babele pe
fundal (din pacate si cu multi alti gura-casca din jur) am luat drumul inapoi catre Cota 2000 Sinaia.
Drumul lejer pana la ultima panta de care spuneam mai sus care la urcare a fost de doua ori mai
dificila decat la coborare. Am ajuns in jur de 4.30 si ultima telecabina se pregatea de plecare insa nu
am luat-o ci am respectat planul initial de a cobori pe jos pana la 1400. In cazul in care doriti totusi sa
coboriti cu telecabina si ati pierdut-o pe ultima pentru turisti aveti sanse sa coboriti cu cea tehnica iar
daca doriti sa coboriti spre Cota 1400 si nu insistati sa mai ajungeti pe la punctul de plecare al
telecabinei puteti sa urmati drumul spre stanga dinaintea pantei abrupte de care spuneam si de care
scapati cu aceasta ocazie si mergeti pe un drum mult mai lin ce o ocoleste. Bineinteles ca nu am facut
asa si am insistat cu aceasta panta, a fost un fel de ambitie as putea spune de a o urca. De la Cabana
Miorita de langa telecabina am inceput coborirea pe drumul de vara catre Cota 1400. Drumul nu este
deloc spectaculos, plin de praf si pietre si biciclisti ce coboara in viteza pana jos, a doua oara probabil
ca nu as mai alege varianta pe jos. Am ajuns in parcarea de la Hotel Cota 1400 in jurul orei 18:00 si cu
praful pana la genunghi. In principiu nu ma plang totusi… a fost un traseu frumos si o senzatie
minunata de autodepasire (in cazul altora probabil este floare la ureche…in al meu…autodepasire ).

. Plimbare pe Creasta Baiului (Munții Baiului)

Creasta Baiului (Azuga -> Sinaia)

Traseu: Azuga (~1000 m) – Staţia terminus telegondolă (1525m) (cu telegondola / alternativ se poate
urca pe jos pe pârtie)

Staţia terminus telegondolă (1525m) – Culmea Urechea – Şaua Băiuţul – Şaua Baiului – sub Vf. Baiul
Mare – sub Vf. Piciorul Câinelui (nemarcat, dar se poate urmări uşor poteca vara, se merge in mare
parte aproximativ pe curba de nivel de 1800 m – 3 h)

sub Vf. Piscul Câinelui (~ 1600 m) – Piciorul Câinelui – Sinaia (850 m) ( – 2,5 h)

Durată totală: 5 h 30

Lungime: ~ 20 km

Surse de apă: nu am găsit deloc

Acum câţiva ani nici măcar nu ştiam că munţii de vis-a-vis de Bucegi se cheamă Baiului. De fapt nu-mi
pusesem niciodată întrebarea cum se cheamă, pentru că nu prea îi băgam în seamă fiind un pic
eclipsaţi de măreţia Bucegilor. Dar cu timpul m-am deşteptat şi eu :P şi de când am văzut o fereastră
de Baiului de la Poiana Izvoarelor mi-am dorit să ajung să fac creasta.
Din păcate atunci când mi-am dorit să o parcurg era iarnă şi cum traseul nu este marcat şi am fost
sfătuită să am răbdare până vine vara ca să nu am probleme cu orientarea, a rămas pe un plan
secundar.

Vara trecuta nu mai ştiu ce am păzit dar n-am ajuns. Între timp am mai luat porţii de Baiului de la
Crucea Caraiman, de unde am prins nişte privelişti deosebite atât vara cât şi iarna trecută, iar în
ultima zi din anul 2010 am mers prima dată cu telegondola de la Azuga şi am văzut Bucegii din
Baiului.

Încă nu m-am hotărât care dintre panorame e mai frumoasă (Bucegii văzuţi din Baiului sau Baiului
văzuţi din Bucegi), dar cert e că acum pot să zic că m-am bucurat de amândouă din plin.

Se face că era luna mai, chiar ultima săptămână din ea şi noi încă nu ajunsesem în cea lună pe munte.
Şi cum acest lucru e strigător la cer şi se şi anunţa vreme bună în week-end, mi-a venit repede ideea
să mergem în Baiului. Prea mult jinduisem oricum… :)

Nu prea aveam timp să facem tură de 2 zile aşa că planul a fost să plecăm de vineri seară din
Bucureşti şi să urcăm a doua zi de dimineaţă cu telegondola din Azuga, să pornim pe creastă şi, în
funcţie de timp să coborâm pe Zamora, pe Valea Rea sau pe Piciorul Câinelui, de preferinţă pe ultima,
ca să facem cât mai mult.

Zis şi făcut numai că…

Vineri seară am luat noi trenul frumos pe la 18 şi ceva, iar în Sinaia trebuia să ajungem la ora 20:30,
deci încă vreo 30 de min până la „cazare” deci perfect, nu pierdeam decât 30 de minute din finala
Dansez pentru tine :)))) Hai nu râdeţi, ce să fac dacă îmi place dansul? :P

Minunat deci, planul era foarte bun. Pe la Comarnic m-am uitat la ceas şi eram chiar super în grafic, şi
abia aşteptam să ajungem.

Mda, asta dacă nu s-ar fi oprit trenul în mijlocul „drumului”. Prima dată am zis, ei, hai, că aşa face
mereu. Nu s-or mai termina odată lucrările de pe linia asta!! Dar timpul trecea, şi emisiunea mea deja
începea! Grrr…
După vreo nu ştiu cât timp am fost anunţaţi că s-a defectat locomotiva şi că vom pleca peste 30 de
min. Lovely! Ce noroc pe capul meu!

M-am uitat la ceas şi am reţinut cât era, gândindu-mă oare de câte ori mai mult de 30 min o să
aşteptăm? De 2 ori, de 3 ori? Deja mă vedeam stând în trenul ăla cu orele şi în final capitulând şi
plecând pe jos până în Sinaia , în toiul nopţii :)))

Dar, culmea, s-a întâmplat ceva miraculos! Cu adevărat spectaculos şi cred că în premieră exclusivă!
:)) După fix jumătate de oră a venit o altă locomotivă şi am pornit de pe loc. Amazing! Am pierdut
ceva din emisiune dar am prins esenţialul: adică finalul :)))) Asta pentru că de pe la mijlocul emisiunii
şi până chiar înainte să anunţe câştigătorii am adormit lemn pe canapea :)) Eh, detalii :P

Nu vă mai povestesc şi că am făcut o criză de astm şi nu-mi luasem medicamentul cu mine şi am

crezut că ori mor or chem salvarea în noaptea aia, pentru că farmacie în zona aia nu există, şi a doua
zi când am ajuns la farmacie am văzut luminiţa de la capătul tunelului :P Detalii…

Important e că după ce am fost mai leşinată ca o cârpă şi n-aş fi putut să urc nici măcar scările de la
bloc, după aceea mi-am revenit (ce înseamnă domle şi aerul de munte, but mainly medicamentul :))))
şi am mers, cum îmi place mie să spun, de la Azuga la Sinaia, pe jos :)

Mă rog, cu un pic ajutor de la telegondola Azuga. 18 lei de persoana costă şi nu e, teoretic, niciodată
închisă pentru revizie. Am vorbit la telefon cu cei de acolo şi mi-au zis că nu au nicio zi în care să se
închidă complet instalaţia, aşa cum e la telecabine de exemplu, ci fac ei revizia în aşa fel încât să nu
întrerupă circulaţia. Când am sunat acum în mai, mi-a zis că se deschide la 9:30 şi e oprită doar dacă
bate vântul tare.

De sus de la telegondolă se vede ca în miniatură oraşul Azuga Veşnicul călăuzitor Releul Coştila. Dacă
nu era el, nu ştiu ce mă făceam în multe ocazii : Prima porţiune de urcare pe Culmea Urechea. Poteca
mai mult decât bine definită trece pe sub vârful Urechea, ce se vede în imagine. Există desigur şi
varianta parcurgerii acestui traseu pe creasta matematică, asta pentru cei ce ţin neapărat să facă
fiecare vârfuleţ de pe creastă. Noi pentru că eram prima dată pe acolo şi nici nu prea cunoşteam
locurile, am mers pe poteca bine bătătorită, care ocoleşte vârfurile şi merge destul de lin. În prima
parte a zilei, soarele bate perfect peste Bucegi, deci atunci e timpul ideal pentru fotografiile cu
abruptul Buc Bucegilor. După 1 oră şi un sfert am ajuns deja la coborârea în serpentine spre Zamora.
Am ajuns mai repede decât ne-am fi imaginat şi i-am dat tot înainte. Nu vroiam deloc să coborâm de
pe creastă aşa repede, pentru că drumul până în Buşteni am înţeles că e lung şi obositor fizic şi psihic.
Aproape tot traseul am mers cu harta în mână. Este vorba de harta Munţilor Baiului pe care o puteţi
descărca de aici. Pe noi ne-a ajutat extrem de mult, fără ea nu ştiu dacă ne-am fi descurcat, oricum,
ar fi fost foarte greu probabil. În permanenţă am identificat şeile şi vârfurile, ca să ştim cam pe unde
ne aflam. Aveam desigur şi Bucegii la o adică după care ne puteam ghida, dar nu era de ajuns. Ideea
era că pe poteca asta nu aveam cum să ne pierdem dar trebuia să identificăm pe unde coborâm.

A fost destul de uşor să ne orientăm, harta este extrem de folositoare, şi n-am avut deloc probleme.
Am identificat şi vârful Baiul Mare, cel mai înalt punct din Baiului, 1895 m, însă nu am ales să urcăm
pe el, ci am mers în continuare pe potecă. Se poate însă să vă abateţi, nu sunt probleme cu revenirea
pe urmă la potecă.Dar nici nu aveam motiv, era abia 12:30 or Undeva după vf. Baiul Mare, am văzut
şi prima dată un marcaj vechi de creastă. Momentul a coincis cu apariţia ceţii care urca din stânga
văzând cu ochii, şi a ţinut o vreme, dar nu ne-a făcut probleme, căci în scurt timp am scăpat de ea şi
am avut iar vizibilitate bună spre locuri deosebite. După aprox. 3 ore de la plecarea de la telegondolă,
am ajuns şi la ramificaţia cu Piciorul Câinelui. Am dibuit-o uşor, dar la un moment dat, înainte de asta,
după atâtea vârfuleţe cam pierdusem socoteala şi aveam impresia că am ajuns la Piscul Câinelui mai
devreme, însă nu vedeam coborârea. Noroc cu harta, evident, că ne-a ajutat să ne orientăm şi să ne
dăm seama că mai aven totuşi ceva de mers.

Ramificaţia spre Piciorul Câinelui nu este extrem de bine definită, dar se poate remarca, mai ales că e
singurul picior de pe acolo :)

Iar apoi apare şi marcajul punct albastru spre Sinaia, deşi coborârea nu prea pune probleme de
orientare. O altă parte bună la acest traseu este că, spre deosebire de altele precum Zamora de
exemplu, nu este plin de stâne. Există o singură stână pe Piciorul Câinelui, dar nu este fix pe traseu şi
poate fi evitată. În orice caz, la momentul turei nu am zărit mişcare la stână şi nici oi nu am văzut
nicăieri pe munte.

Babele – Cabana Caraiman – Crucea Caraiman – Babele Luați telecabina din Bușteni, apoi de la
Babele coborâți pe marcaj cruce albastră până la Cabana Caraiman (aprox. 1h30), apoi urmați
potecuța spre Crucea Caraiman (marcaj punct albastru – aprox. 1h), și în final întoarceți-vă la
Babele pe marcajul cruce roșie (aprox. 1h 30). În total, este un traseu de aproximativ 4h30, la care
mai trebuie să adăugați și pauzele pe care vă recomand să le faceți La Cabana Caraiman și la Crucea
Caraiman. Traseul se poate face și în sens invers (Babele – Crucea Caraiman – Cabana Caraiman –
Babele. Cel mai frumos și spectaculos sector este între Cabana Caraiman și Crucea Caraiman (Brâna
mare a Caraimanului). Recomand să faceți acest traseu vara.

5. Satul Peștera – Șaua Joaca și retur (Masivul Piatra Craiului)

Un traseu ușurel de aproximativ 1h 30, deci cam 3 ore dus- întors. Traseul oferă peisaje superba
atât spre Munții Bucegi cât și spre Piatra Craiului, dar și posibilitatea de a descoperi viața rurală de
sat, într-un loc foarte pitoresc și liniștit. Șaua Joaca este un loc ideal de picnic, tolănit pe iarba și
joacă (că doar nu degeaba-i zice așa Recomand acest traseu primăvara (inceputul lunii mai) sau
toamna (jumătatea lui octombrie).

Pentru a ajunge în Satul Peștera, faceți dreapta la indicatorul întâlnit după Moeciu de Joc (în
direcția de venit dinspre Bran). Prima porțiune are câteva serpentine, după care drumul se
aplatizează. După biserica din sat, asfaltul dispare, dar s epoate continua fără probleme până la
Hotel Nobillis, unde puteți lăsa mașina pa partea dreaptă, unde de fapt este și o intersecție cu un
alt drum ce pleaca spre dreapta. Pentru a porni spre Șaua Joaca, continuați pe drum tot înainte, în
direcția în care ați venit cu mașina. Ulterior drumul se va transforma încet încet în potecă.

Detalii: http://bloguldecalatorii.ro/2012/03/toamna-pe-ulita-ziua-1-satul-pestera.html

6. Cabana Padina – Șaua Strunga și retur (Munții Bucegi)

Este un traseu mai greuț pentru un copilaș, deci dacă este mic, trebuie să îl duceți în rucsac port-
bebe. Durează aproximativ 2h – 2h 30 în urcare și cam 1h – 1h30 în coborâre (marcaj bandă roșie /
cruce roșie. În Șaua Struga recomand din suflet o pauză prelungită. Aveți ce admira Fiind un traseu
care ajunge la altitudinea de 1900 m, este indicat să faceți acest traseu doar vara.

Accesul spre Cabana Padina se face fie luând telecabina din Bușteni până la Babele și apoi de la
Babele la Hotel Peștera, fie cu mașina, pe ruta Sinaia – Șaua Dichiu – Lacul Bolboci – Cabana
Padina.

Telecabina Sinaia (statia din oras)

(+40) 0244 311 939

Telecabina Sinaia COTA 1400

(+40) 0244 311 872

Telecabina Busteni
(+40) 0244 320 306

Telecabina Babele

(+40) 0244 314 532

ORAR: 08.30 – 16.00

Luni – revizie tehnica la Sinaia

Marti – revizie tehnica Busteni, Predeal

Preturi telecabina Sinaia si Busteni:

Sinaia (adult)

Urcare pana la Cota 1400: 18 lei

Urcare-coborare Sinaia-Cota 1400: 31 lei

Urcare pana la cota 2000: 32 lei

Urcare-coborare Sinaia-Cota 2000: 62 lei

Busteni (adult)

Urcare pana la Babele: 32 lei

Urcare-coborare Busteni -Babele: 64 le

Traseu Sinaia - Cabana Varful cu Dor Timp: 2½ - 3 ore Traseul porneste din capatul Strazii Furnica
(cca 40 min de la gara, 5 min de la Cabana Furnica), urmeaza in continuare strada Victoriei, dupa
care urca, la inceput printr-o poiana larga, apoi prin padure, traverseaza un sir neintrerupt de
poieni si ajunge, dupa cca 45 min, deasupra Hotelului Alpin "Cota 1400", in Poiana "La Sfarsitul
Lumii". Din poiana poteca urca de-a lungul coamei ce desparte V. Zgarburei (stanga) de Valea cu
Brazi (dreapta), pe care se afla Cabana "Cota 1500" si atinge curand un prag orizontal (punctul "La
Lac"), de unde se desprinde varianta de iarna a drumului. Varianta de iarna urmeaza traseul indicat
de stalpii de marcaj spre stanga, de-a coasta, conduce in firul V. Zgarbura, urca apoi pe malul opus,
paralel valea si intalneste drumul de vara pe coama dintre V. Zgarburei si V. Stanei. Din punctul "La
Lac" poteca iese deasupra unui pinten stancos (Piatra Turcului), iar dupa ce urca fata Vaii cu Brazi,
conduce pe un al doilea prag. Drumul urmeaza apoi de-a coasta, in urcus usor, pe flancul sudic al
Furnicii, traverseaza dupa cca 15 min de mers pe aceasta portiune monotona firul superior al Vaii
Zgarbura si iese pe o platforma larga, unde intalneste varianta de iarna ce vine din stanga. In fata
se contureaza silueta de forma triunghiulara a Varfului cu Dor (2006 m), varf extrem estic al
Muntelui Coltii lui Barbes si singurul vizibil din acest punct. Poteca, cu multe variante si intretaiata
de viituri, urca paralel cu firul superior al V. Stanei (stanga), trece pe sub stancile "La Cetate"
(dreapta), si dupa ce lasa in stanga Varful cu Dor, ajunge dupa un ultim urcus pieptis la cabana cu
acelasi nume (1885 m).

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Sinaia-

Cabana_Varful_cu_Dor/

Copyright © Iulia Toyo Traseu Cabana Varful cu Dor - Cabana Pestera Ialomitei Timp: 2½ - 3 ore De
la cabana poteca urca spre vest si iese in Curmatura Varfului cu Dor, de unde se deschide o
perspectiva larga asupra Platoului Bucegilor, muntilor din sirul ialomitean si Culmii Strunga. Din
curmatura drumul coboara spre vest, urmand Valcelul Varfului cu Dor (denumit si Valcelul Dorului),
catre V. Izvorul Dorului, de-a lungul variantei de iarna (marcaj banda rosie), comun pe o scurta
portiune cu poteca spre Bolboci (marcaj cruce galbena). De la confluenta, urcand V. Izvorul Dorului
spre dreapta, traseul nostru intalneste drumul de vara. Acesta se abate din Curmatura Varfului cu
Dor 1/2 la dreapta, coboara clinul sud-vestic al Furnicii, lasand in stanga Valcelul Varfului cu Dor si
apoi V. Izvorul Dorului, de care se apropie continuu. Printr-un intrand adanc poteca trece peste V.
Calugarului, ajunge curand sub linia funicularului pe care o insoteste spre stanga si, dupa cca 45
min de la cabana, traverseaza firul Vaii Izvorului Dorului, unde intalneste varianta de iarna, care
vine din stanga, in lungul vaii.. Traseul continua, urcand usor prin pajisti intinse, pe malul drept al
Izvorului Dorului, si ajunge in Curmatura Laptici din marginea vestica a platoului. Din curmatura,
drumul coboara pe versantul ialomitean al Muntelui Laptici, urmeaza flancul sudic al plaiului ce
formeaza Piciorul Laptici, traversand o serie de viroage, dupa care, pe coama plaiului, ajunge in cca
30-40 min pe un prag al acestuia. De aici, el coboara in lungul unei viroage largi podite cu lespezi de
gresie, si ajunge deasupra padinilor intinse de deasupra Ialomitei, unde lasa in stanga drumul spre
cabana Padina (marcat cu cruce rosie). Traseul continua in coboras usor prin pajisti, traverseaza
firul V. Laptici si se indreapta spre poiana schitului Cocora. Aici intalneste, venind din stanga,
drumul dinspre Bolboci-Padina, ocoleste pe margine luminisul "Poienii Crucii" si dupa un ultim
urcus scurt ajunge la Cabana Pestera (1610 m).

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Cabana_Varful_cu_Dor-

Cabana_Pestera_Ialomitei/

Copyright © Iulia Toyo Traseu Cabana Pestera Ialomitei - Cabana Varful cu Dor Timp: 2½ - 3½ ore
De la Cabana Pestera (1610 m) drumul coboara catre vest, pe langa "Poiana Crucii", apoi se
indreapta catre sud, de-a coasta lasa in dreapta asezarile schitului Cocora si drumul spre Padina-
Bolboci, iar dupa 10-15 min iese din padure si, in coboras usor prin pajistile unui prag larg,
traverseaza V. Laptici. Drumul intalneste curand, venind din dreapta, poteca (marcata cu cruce
rosie) de la cabana Padina, trece pe deasupra poienilor si padinilor largi din lungul Ialomitei, iar
dupa ce urca de-a lungul unei viroage podite cu lespezi de gresie, iese pe un prag aproape orizontal
al coamei ce desparte V. Laptici (stanga) de V. Scandurarilor (dreapta). In lungul plaiului "Piciorul
Laptici", poteca traverseaza o serie de viroage si iese in marginea platoului, in Curmatura Laptici;
din curmatura coboara usor catre centrul platoului spre SV si atinge firul V. Izvorul Dorului, unde
lasa in dreapta varianta de iarna. Varianta de iarna urmeaza traseul indicat de stalpii de marcaj,
spre sud, in lungul Valcelului Varfului cu Dor, intalneste drumul ce vine de la Bolboci si urmeaza
catre stanga, in urcus direct, pana in Curmatura Varfului cu Dor, unde reintalneste drumul de vara.
Traseul de vara traverseaza firul vaii, indreptandu-se catre primul stalp al funicularului, printr-un
intrand adanc, traverseaza V. Calugarului si urca usor prin pajistile monotone ce acopera coastele
Furnicii. Drumul lasa in dreapta, jos, V. Izvorul Dorului apoi, mai departe, afluentul acesteia,
Valcelul Varfului cu Dor, trece peste o viroaga mai adanca si conduce in Curmatura Varfului cu Dor,
situata in marginea rasariteana a platoului. Din curmatura, continuand spre est, se deschide curand
o perspectiva larga asupra Sinaiei si V. Prahovei, dincolo de care se inalta spinarile monotone ale
Garbovei; dupa 5 min de coboras, drumul ajunge la Cabana Varful cu Dor (1885 m).

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Cabana_Pestera_Ialomitei-

Cabana_Varful_cu_Dor/

Copyright © Iulia Toyo

Traseu Cabana Varful cu Dor - Sinaia Timp: 1½ - 2 ore (pana la gara 2½ ore) De la Cabana Varful cu
Dor (1885 m) drumul coboara repede, trece pe sub stancile "La Cetate" (stanga) si se continua
paralel cu valcelul de obarsie al V. Stanei, lasand in urma piramida Varful cu Dor (2006 m); dupa cca
10 min de la cabana ajunge pe o platforma situata pe coama dintre V. Stanei si V. Zgarburei, de
unde se desparte varianta de iarna. Varianta de iarna urmeaza traseul indicat de stalpii de marcaj,
spre est, in coboras direct pe malul drept al V. Zgarbura, dupa traversarea careia intalneste drumul
de vara in punctul "La Lac". Drumul de vara se indreapta catre stanga, traverseaza imediat firul
superior al V. Zgarbura si continua pe o buna portiune prin pajistile ce acopera coastele sudice ale
Furnicii; dupa 10-15 min ajunge pe pragul unui pinten, de unde in coboras repede pe flancul sau
estic conduce pe un tapsan situat pe creasta dintre V. Zgarburei (dreapta) si Valea cu Brazi (stanga).
Printr-un coboras scurt, poteca ocoleste pintenul stancos "Piatra Turcului" si ajunge pe un alt prag,
in punctul "La Lac", unde intalneste, venind din dreapta, varianta de iarna; continuand in lungul
coamei, trece curand prin fata Cabanei "Cota 1500", iar prin pajistile poienii "La Sfarsitul Lumii"
iese langa Hotelul Alpin "Cota 1400". Din dreptul Hotelului Alpin (care ramane jos, in stanga),
drumul continua spre dreapta, apoi in coboras repede strabate o succesiune neintrerupta de poieni
si ajunge, dupa 30-40 min de la hotel, la Sinaia (ramificatia din capatul strazii Furnica). De aici la
gara sunt cca 30 min; la Cabana Furnica, 100 pasi mai jos, pe str. Furnica, apoi la stanga,
perpendicular pe strada (3min).

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Cabana_Varful_cu_Dor-

Sinaia/

Copyright © Iulia Toyo

Traseu Cabana Varful cu Dor - Cabana Piatra Arsa Timp: 1½ - 1¾ ora De la Cabana varful cu Dor
(1885 m) traseul se indreapta catre NE, urcand pana la inaltimea unui tapsan, de unde urmeaza
aproape orizontal coastele estice ale Furnicii, pe la obarsia Vaii cu Brazi (punct periculos iarna, din
cauza avalanselor) si iese pe fata de NE a Furnicii. Drumul ocoleste pe la nord poalele Vf. Furnica,
trece pe deasupra obarsiei Vaii cu Genune si iese, dupa 40-50 min de la cabana, in deschiderea
larga a Seii Calugarului situata in marginea platoului de cumpana de ape dintre V. Calugarului (spre
vest) si Valea cu Genune (spre est). De-a lungul acestuia, drumul urca usor spre nord, lasa in
dreapta obarsia V. Pelesului, iar dupa cca 20 min din curmatura ajunge in Culmea Pietrelor Arse
(2020 m), de unde apare in fund, catre nord, cabana Piatra Arsa. Din culme, coborand printre
palcuri de jnepeni, traseul nostru intalneste curand, venind din dreapta, poteca de la Sinaia prin
Piatra Arsa, de-a lungul careia continua coborasul, insotind Valcelul Jepilor Mari si ajunge la
Cabana Piatra Arsa (1950 m). (adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({}); COMENTARII
Nume: Email: optional (nu va fi afisat pe website) Mesaj: max 1000 caractere

(adsbygoogle = window.adsbygoogle || []).push({});

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Cabana_Varful_cu_Dor-

Cabana_Piatra_Arsa/

Copyright © Iulia Toyo

Traseu Cabana Varful cu Dor - Cabana Bolboci Timp: 2 - 2¼ ore De la Cabana Varful cu Dor poteca
urca spre vest, iar dupa 5 min iese din Curmatura Varfului cu Dor, de unde orizontul se deschide
larg peste intinderile vaste si monotone ale platoului. Din curmatura, lasand in dreapta drumul de
vara spre Pestera, coboram repede spre vest, in lungul Valcelului Varfului cu Dor (gresit numit V.
Scandurarilor), pe malul drept al acestuia. Avand mereu in stanga clinul nordic al Coltilor lui Barbes
si in dreapta coastele largi si inierbate ale Furnicii, ajungem dupa cca 20 min de coboras la
confluenta Vaii Izvorului Dorului cu Valcelul Varfului cu Dor, de unde se desprinde la dreapta
varianta de iarna marcata cu banda rosie. Traseul nostru continua in urcus pe malul opus al vaii.
Dupa 10-15 min din vale, urcusul inceteaza si poteca, descriind o curba larga catre stanga,
traverseaza curand Valcelul Clinului. Drumul continua pe platou in urcus usor, apoi ocolind
obarsiile V. Oboarele (stanga), se indreapta catre sud, aproape orizontal, pe coastele de sub Vf.
Nucetului (dreapta), iar dupa o curba spre dreapta conduce pe coama acestui munte. Distingem de
aici spre V-SV cetatea de piatra a Muntelui Zanoaga, Lespezile, iar departe in fund, varful
singuratical Leaotei. Din coama, in coboras usor, apoi repede, pe coastele versantului vestic al
Nucetului, poteca ajunge la poalele acestuia; in continuare, traverseaza o poiana intinsa situata pe
culmea despartitoare a vailor Nucetul (dreapta) si Oboarele (stanga), dupa care, trecand pe muchia
ce se lasa catre V. Ialomitei, coboara prin poieni si traverseaza linia funicularului. Curand apar in
stanga, in vale, asezarile Bolbocilor. Drumul continua in coboras repede si ajunge in V. Ialomitei in
punctul de ramificatie "Bolboci", in dreptul unui stalp indicator, unde intalneste drumul din lungul
V. Ialomita, marcat cu cruce albastra. Pentru Cabana Bolboci (10 min) urmam poteca spre sud, prin
pajiste, apoi imediat in urcus.
Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Cabana_Varful_cu_Dor-
Cabana_Bolboci/

Copyright © Iulia Toyo Traseu Sinaia - Cabana Piatra Arsa Timp: 3 - 3½ ore Traseul incepe de la
capatul de sus al Strazii Furnica si urmeaza Strada Sportului, ce se contiua pe soseaua spre Hotelul
Alpin "Cota 1400" si Poiana Stanei. Dupa ce lasa in stanga Cabana Schiorilor si trece de ultimele
cladiri ale Sinaiei, soseaua face, nu departe, o cotitura brusca spre stanga, de unde o parasim,
prinzand spre dreapta poteca marcata care, dupa un scurt coboras, traverseaza V. Pelesului.
Urcand in continuare prin padure, lasam in stanga luminisul cu stancarii "Poiana Caprei" si, de-a
lungul versantului V. Pelesului, iesim in marginea Poienii Stanei (1265m), unde intalnim soseaua ce
vine de la Sinaia (din stanga) si care se indreapta spre Cabana Poiana Stanei, asezata nu departe, in
marginea de rasarit a poienii (5 min). De aici se desfasoara o priveliste intinsa asupra versantului
prahovean al Bucegilor, incepand (din stanga) cu Muntele Furnica; deasupra poienii, in primul plan,
Piatra Arsa Mica, cu crestetul si coastele imbracate in raristi de larice si marginea Platoului Piatra
Arsa cu Pintenul Pietrei Arse (2007 m); apoi din acest varf catre nord, abrupturile Jepilor Mari,
Jepilor Mici, Saua Caraimanului cu Crucea Eroilor, uriasul abrupt al Costilei si pe ultimul plan,
Creasta Morarului. Din marginea poienii urmam pe o mica portiune soseaua; prindem apoi pe
dreapta poteca ce urca usor catre extremitatea de sus a poienii, de unde continuam spre stanga,
iar dupa ce trecem peste o coasta puternic inclinata, iesim in marginea inferioara a Poienii Piatra
Arsa. Din acest punct reintram curand in padure, urcam in serpentine flancul V. Piatra Arsa si iesim
in marginea superioara a poienii sus-amintite, de unde trecem curand pe versantul dinspre V.
Pelesului. In continuare, poteca urmeaza alternativ flancurile Plaiului Pietrei Arse si conduce (dupa
1-1½ ora din Poiana Stanei) intr-o mica sa, in spatele "Stancii lui Varsanufie". Este locul de unde
apar in fund, catre nord, spinarile prelungi ale Postavarului si Pietrei Mari, iar in vale, risipite de-a
lungul V. Prahovei, asezarile Poienii Tapului si Bustenilor. Intrand in zona alpina, poteca urmeaza
coama Pietrei Arse, urca apoi pe fata V. Pelesului, iar dupa ce lasa in urma un prim pinten stancos,
iese deasupra obarsiei V. Piatra Arsa; de aici, revenind pe fata V. Pelesului, trece un al doilea
pinten stancos, dupa care conduce pe un tapsan situat pe coama dintre aceasta vale si V. Babei.
Urmand de-a coasta pe fata V. Pelesului, pe sub peretele stancos ce formeaza "Coltii lui Nica",
drumul iese in apropierea firului de obarsie al V. Pelesului, in lungul caruia urca usor spre crestetul
Platoului Pietrei Arse. In stanga, peste vale, se ridica Vf. Calugarul cu coastele invesmantate in
tufarisuri de smirdar. Dupa cca 10 min de la iesirea din Platoul Pietrei Arse, urcusul inceteaza intr-o
mica sa, de unde apare deodata intinderea vasta a Platoului Bucegilor. In continuare, poteca se
indreapta aproape orizontal pe deasupra obarsiei V. Babei, coboara usor lasand in dreapta Vf. Jepii
Mari, dupa care trece curand pe sub linia funicularului, unde intalneste drumul ce vine din stanga,
dinspre Varful cu Dor. Drumul coboara apoi mai accentuat, in lungul unui fir al Valcelului Jepilor
Mari dupa care, suind pe malul drept al acestuia, conduce la Cabana Piatra Arsa (1950 m)

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Sinaia-Cabana_Piatra_Arsa/

Copyright © Iulia Toyo

Traseu Cabana Piatra Arsa - Sinaia Timp: 2½ - 3 ore (pana la gara 3 - 3½ ore) De la Cabana Piatra
Arsa (1950 m) poteca se indreapta catre sud, coborand la inceput spre firul Valcelului Jepilor Mari,
dupa care urca paralel cu acesta, iar dupa cca. 10 min ajunge sub linia funicularului, la o ramificatie
de drumuri. La dreapta se desprinde drumul spre Varful cu Dor. Traseul nostru urmeaza inainte, in
urcus usor, si iese curand in largile pajisti de pe Platoul Pietrei Arse. Lasand in stanga Vf. Jepii Mari,
poteca trece aproape orizontal pe deasupra obarsiei V. Babei situate in stanga si conduce intr-o
mica sa, de unde incepe sa coboare usor in partea opusa, paralel cu firul obarsiei V. Pelesului,
lasand in dreapta, peste vale, Vf. Calugarul, cu coastele imbracate in tufarisuri de smirdar. Dupa 5-
6 min ajungem in marginea Platoului Pietrei Arse, cu o larga priveliste asupra Sinaiei si Vaii
Prahovei. In continuare, urmand fata Pietrei Arse, pe deasupra V. Pelesului, drumul coboara la
inceput puternic, apoi mai usor, pe sub peretele stancos ce formeaza "Coltii lui Nica" si iese curand
pe un tapsan situat in coama, de unde ajunge, in coboras repede, dupa 15-20 min, intr-o mica sa, in
spatele "Stancii lui Varsanufie". Dupa acest punct el urmeaza alternativ flancurile Platoului Pietrei
Arse, trece pe versantul V. Pelesului, coborand prin pajisti bogate o fata puternic inclinata si ajunge
in Poiana Stanei, in marginea careia se afla Cabana Poiana Stanei. Urmand poteca in coboras,
aceasta iese curand in soseaua ce leaga Poiana Stanei cu Sinaia (o ora, marcaj triunghi albastru).
Continuam, pe o mica portiune, soseaua spre cabana, pana in punctul din care se desprinde la
dreapta poteca noastra. Aceasta coboara, lasand mai departe, in dreapta, luminisul cu stancarii,
Poiana Caprei, iar dupa ce paraseste Plaiul Pietrei Arse traverseaza V. Pelesului si intalneste
soseaua ce vine de la "Cota 1400" si Poiana Stanei; de-a lungul acesteia trece curand pe langa
Cabana Schiorilor si dupa cateva minute ia sfarsit in Sinaia, la capatul strazii Furnica.

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/Trasee_Bucegi/Traseu_Cabana_Piatra_Arsa-Sinaia/

Copyright © Iulia Toyo

Sinaia - Poteca Regala - Poiana Stanii ntre Castelul Peles si Pelisor intram pe o poteca
pavata inca din vremea regielui ce duce in zona cunoscuta sub denumirea de "Vulparie". Dupa
aproximativ un sfert de ora de mers pe jos ajungem la circa 1.000 de metri altitudine. Lasam apoi in
stanga drumul spre Cota 1400 dar si pe cel de masina spre Poiana Stanii, trecem pe langa caderile de
apa artificiale dar foarte spectaculoase si intram pe aleea pietruita din Valea Pelesului, avand ca
reper indicatoarele "banda albastra".

Poteca Regala este de fapt o alee pietruita care leaga Castelul Peles de Poiana stanii, sau Stana
Regala, cum i se mai spune, care va fi punctul final al drumetiei noastre. Renovata recent de un grup
de studenti iubitori ai naturii, aleea poate fi parcursa in pas lejer in aproximativ o ora. Se spune ca
membrii familiei regale faceau adeseori plimbari pe poteca pietruita, strajuita de balustrade inca din
acele vremuri.

Traseul serpuit traverseaza o zona bogata in conifere, cum ar fi molidul sau bradul, dar si arbusti desi
de scorus comestibil. Un scurt popas este binemeritat, asa ca profitam de o zona din apropierea
potecii din care putem admira muntele Furnica dar si partea de sud a Vaii Prahovei.
Dupa ce ne racorim cu apa proaspata de izvor, traseul nostru se opreste la aproximativ 1270 de
metri altitudine, in poiana din care se deschide o panorama larga spre Crucea Eroilor de pe muntele
Caraiman. (De aici, poteca marcata cu banda albastra continua pana la Cabana Piatra Arsa si, mai
apoi, pana la Cabana Babele si Varful Omul, pe traseu cu banda galbena.) In imediata apropiere, sirul
de scari ne atrage ca un magnet spre Stanca Franz Joseph. Batranii spun ca stanca a fost amenajata in
1897 atunci cand însusi regele Carol I a venit aici cu împaratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, pentru
a-i arata frumusetea locului. De aici, vizitatorii au o larga perspectiva asupra Vaii Superioare a
Prahovei, a statiunilor Predeal, Busteni si Sinaia dar si a muntilor Zamora, Baiu sau Cumpatu.

Poiana Stanii este o minunata pajiste alpina, considerata o adevarata oaza de liniste cu un peisaj
mirific, unic in Romania. De aici putem observa spre vest muntele Furnica, in nord-vest Piatra Arsa
Mica, o zona acoperita de raristi de larice, iar in ultimul plan obarsia Vaii Pelesului.

Mai pot fi observate marginea platoului Pietrei Arse cu varful Pintenul Pietrei Arse si in continuare,
spre nord, abruptul muntilor Jepii Mari, o parte din Jepii Mici, Seaua Caraimanului dar si muntele
Costila iar ceva mai din spate Morarul.

Zona este bogata in vegetatie, printre plantele des intalnite numarandu-se "cuisorita", "cretisorul",
mai multe specii de "sunatoare" dar si "centaurea nervoasa".

Din peisajul superb nu lipsesc nici "margaretele", "linarite" sau diferite specii de "coada soricelului".

Cat despre fauna, cele mai des intalnite animale salbatice sunt ursul si vulpea.

Pentru intoarcerea la baza muntelui, in statiuni, turistii mai au la dispozitie si traseul spre Poiana
Tapului – Busteni marcat cu punct galben, ce poate fi parcurs in aproximativ o ora si un sfert, dar si o
alta varianta spre Sinaia, pe drumul auto, lung de 7 kilometri. Unul din traseele cele mai usoare si
frecventate de turistii care vin in Sinaia, este cel care urca la Poiana Stanii Regale. Se pleacă din faţa
cabanei Schiorilor reamenajată şi modernizată, lângă care s-a construit în anul trecut un frumos hotel
de 4 stele, Casa Iris. Şoseaua spre cotă, merge spre Nord Vest trece prin faţa zonei interzise a fostului
regiment de gardă din Sinaia, acum unitatea de jandarmerie montană Carol I, înconjurată de un gard
înalt şi brazi., prin care doar întrezăreşti clădirile unităţii. Ajungem după 500 metri, la bifurcaţia
şoselei asfaltate care merge înapoi spre Sud şi trece prin Plaiul Vacii şi ajunge în Calea Codrului, la
Taverna Sârbului. De aici continuăm spre Nord Vest pe şoseaua spre cotă, trecem peste valea Sfânta
Ana (imediat înaintea ei pleacă un drum pietruit la capătul pârtiei de bob) dintr-o poiană pe stânga
şoselei.
 De aici după numai 500 metri, din prima serpentină a şoselei, pleacă un alt drum pietruit marcat
cu bandă albastra începutul marcajului turistic spre Poiana Stanei. Acest drum merge pe curbă de
nivel spre Est şi după 300 de metri trece peste un pod mare, peste Valea Peleşului. Aici vedem
masivele baraje şi îndiguiri de beton ale văii, ridicate în anii 2000-2003 şi în aval şi în amonte pe firul
văii Peleşului. Poteca cu marcaj bandă albastra, coboară pe lângă vale şi după 200 metri, un indicator
mic, o săgeată pe un copac, ne indică că marcajul nostru coteşte brusc la stânga şi începe să urce spre
Poiana Stânii. Din acest punct, dacă continuăm în jos pe lângă valea Peleşului, ajungem la gardul
zonei interzise din jurul castelului Pelişor. De jos de lângă Valea Peleşului, poteca de fapt o alee
îngustă pietruită, foarte bine păstrată, urcă versantul abrupt de sub Poiana Stânii, cu foarte strânse
serpentine, care fac urcuşul mult mai uşor. Serpentinele potecii, de fapt aleii pietruite, urcă în
serpentine scurte, una peste alta, strecurându-se printre nenumărate stânci mari sau mici, prăvălite
din abruptul stâncos de sub Poiana Stânei. Pădurea mixtă din fagi şi conifere, rară maiestuoasă, de
abia sus la peste 1.000 metri altitudine, lasă să se întrezărească printre trunchiurile copacilor,
localităţile de jos de pe valea Prahovei. Continuăm urcând susţinut, dar ajutaţi de balustrade pe
marginea potecii, pînă la o bifurcaţie nemarcată a unei poteci, care pleacă din marcajul bandă
albastra brusc spre stânga pe curbă de nivel. Această potecă nemarcată nici ea, dar foarte clară,
duce la Stânca Clopoţelu (după harta TouringClubului din 1930), sau belvederea de la Colţul Roşu. O
scară foarte bine construită din ciment şi cu balustrade, urcă scurt în varful stâncii, unde găsim un
punct de belvedere,o mică platformă cu balustrade din fier şi .... un coş de gunoi. Din vârful acestei
stânci, avem o primă belvedere asupra Văii Peleşului, a şoselei asfaltate care duce la Cota 1400 şi
asupra oraşului Sinaia, în special a Plaiului Vacii, a porţiunii finale a pârtiei de bob şi a cabanei
Schiorilor de unde am plecat. Coborâm din acest punct de belvedere şi ne întoarcem în marcajul
bandă albastra spre Poiana Stânii. Continuăm să urcăm abrupt pe marcajul bandă blue spre Poiana
Stânii, pe aceleaşi serpentine scurte şi strânse. Strecurate printre stânci, pînă la altitudinea de 1200
metri, unde panta se mai domoleşte şi ajungem la o bifurcaţie semnalizată spre belvederea de pe
stânca Franz Iosef. Părăsim marcajul bandă blue care continuă la stânga spre Poiana Stânii şi noi ne
angajăm pe o ptecă clară dar nemarcată care în urcuş foarte lin şi încă 2 serpentine ne scoate la
stâncile lui Franz Iosef. Inaintea acestor 2 puncte de belvedere, dintr-o mică şea câteva săgeţi
indicatoare ne arată calea de urmat spre Sinaia, Poiana Stânei şi Poiana Ţapului. Sunt de fapt două
stânci imense, căţărate la marginea abruptului de sub Poiana Stânei, ambele cu belvederi foarte bine
amenajate, cu scări de ciment pe care urci la nişte mici platforme, înconjurate cu balustrade de fier.
Din aceste 2 puncte de belvedere, în special din primul pe care urci după ce vii dinspre Sinaia (al
doilea este la numai 75 de metri de primul, dar înconjurat de copaci care împiedică vederea), ai o
panoramă splendidă asupra Văii Prahovei, începând de sus cu oraşul Buşteni şi cartierul său Zamora,
apoi Poiana Ţapului, continuând cu recentul cartier de vile nou construit între valea Zamorei şi
Cumpătu şi terminând în aval cu oraşul Sinaia. De la belvederea de pe stânca Franz Iosef, poteca
nemarcată de duce în cinci minute la Poiana Stânii, mergând la început pe creasta de deasupra
clădirilor din poiană şi apoi coborând rapid în colţul de Sud Est al Poienii Stânii (vechea denumire
Poiana Stânei Regale). Vechea clădire a cabanei din Poiana Stânei, cuibărită sub 2 stânci imense din
marginea poienii, altminteri bine păstrată , extinsă şi modernizată, este înconjurată de anexe
gospodăreşti construite din lemn şi folii de plastic, corturi, lăzi de gunoaie şi numeroase stive de
materiale de construcţii nefolosite. Chiar în faţa cabanei Stâna Regală, care altfel ar arăta convenabil,
s-a ridicat o sală de mese din lemn de brad şi imense folii de plastic, care acoperă complect vederea
asupra cabanei. Totul dă un aspect de neîngrijit, de improvizaţii, noroc cu panorama poienii care se
întinde în faţa cabanei şi urcă pe primele pante ale Piciorului Pietrei Arse.
 Toată această poiană, păstrată dealtminteri curată, este înconjurată cu un gard din şipci de lemn
şi de numeroase panouri care te anunţă că eşti în Rezervaţia Naturală Parcul Bucegi. Pe toate aceste
panouri este scris tot ce nu ai voie să faci în interiorul parcului natural, dar putini le respecta. Imediat
în prelungirea cabanei Stâna Regală, în interiorul unui inaccesibil gard de sârmă, se văd 3 vile
elegante, cu împrejurimile curate, fără anexe murdare în jur, dintre care cea mai veche era în
propietatea familiei regale. Înainte să părăsim poiana, din colţul ei de sudEst, prindem marcajul
bandă blue, pe care ne întoarcem spre Sinaia, pînă la punctul din care l-am părăsit mergând la
belvederea de pe stânca Franz Iosef, trecând mai întâi pe lângă un frumos izvor captat. Plecăm din
Poiana Stânei, pe drumul pietruit, dar neasfaltat care ne conduce înapoi spre Sinaia, mergând la
început pe latura de sud a Poienii, pînă la colţul ei de Sudvest, unde un alt panou ne anunţă că intrăm
în Rezervaţia Naturală Parcul Bucegi.

Telecabina, telegondola, telescaun, teleschi din Bucegi SINAIA Telegondola program: in fiecare zi,
intre orele 9.00-17.00, cu exceptia zilei de marti cand are program de la 12.00-17.00

pret: - Cota 998-Cota 1400 dus = 16 lei (copii-12 lei) –

Cota 998-Cota 1400 dus-intors = 30 lei (copii-23 lei) Telefon: 0726 134 416

Telecabina (Sinaia - Cota 1400 si Cota 1400 - Cota 2000) program: de marti pana vineri, intre orele
8.30-16.00, iar in weekend pana la ora 17.00.

pret: -urcare Sinaia-Cota 1400 = 19 lei (copii - 12 lei) -coborare Cota 1400-Sinaia = 19 lei (copii - 12
lei) -urcare si coborare Sinaia-Cota 1400 = 32 lei (copii - 18 lei) -urcare Cota 1400-Cota 2000 = 18 lei
(copii - 11 lei) -coborare Cota 2000-Cota 1400 = 18 lei (copii - 11 lei) -urcare si coborare Cota 1400-
Cota 2000 = 31lei (copii-18lei) -urcare Sinaia-Cota 2000 = 30 lei (copii - 15 lei) -coborare Cota 2000-
Sinaia = 30 lei (copii - 15 lei) -urcare si coborare Sinaia-Cota 2000 = 55 lei (copii - 25 lei) telecabina
Sinaia-Cota 1400 urcarile se efectueaza astfel: 8.30; 9.00; 9.30; 10.00; 10.30; 11.00; 11.30; 12.00;
12.30; 13.00; 13.30; 14.00; 14.30; 15.00; 15.30 Telescaun program: de marti pana vineri, intre orele
8.30-16.00 pret: -urcare telescaun 1400 - 2000 = 18 lei (copii - 11 lei) -coborare telescaun 1400 - 2000
= 18 lei (copii - 11 lei) -urcare si coborare telescaun 1400 - 2000=31 lei (copii-18 lei) -urcare si
coborare telescaun 1400 - 2000=31 lei (copii-18 lei) -urcare telescaun Valea Dorului = 14 lei (copii - 9
lei) -coborare telescaun Valea Dorului = 14 lei (copii - 9 lei) Telefoane: Telecabina Sinaia: 0244-
311674 Telecabina Cota 1400: 0244-311872 Copiii de pana in cinci ani beneficiaza de gratuitate.
Telefoane teleferic Bucegi: 0244/311.939; 0244/310.240; 0244/311.282; 0745.348.886

PESTERA IALOMITEI - BABELE Telecabina program zilnic (luni, miercuri, joi, vineri, sambata,
duminica): Revizie tehnica : 08.30-09.00 Program cu public : 09.00-17.15 program marti: Revizie
tehnica : 08.30-10.30 Program cu public : 10.30-17.15 curse obligatorii: 9.00-9.30; 10.00-10.30;
11.00-11.30; 12.00-12.30; 13.00-13.30; 1.00-14.30; 15.00-15.30; 16.00-16.30; ultima cursa 17.15
pret: -urcare/Coborare: 20 lei (10 lei – copii sub 12 ani) -urcare si coborare: 30 lei (15 lei – copii sub
12 ani) Copiii sub 5 ani beneficiaza de gratuitate.

Citeste mai mult la: http://muntii-bucegi.ro/transport-cablu-busteni/

Copyright © Iulia Toyo