Cabanele montane din România și altitudinea la care le găsiți

Altitudinea la care pot fi găsite toate cabanele din Munţii Carpaţi, în ordine descrescătoare.

Cabana/altitudinea/masivul

1. Omu-2505 metri-Bucegi;
2. Babele-2200 metri-Bucegi;
3. Refugiul Iezer-2165 metri-Iezer -Păpuşa;
4. Podragu-2136 metri-Făgăraş;
5. Bucura-2040 metri- Retezat
6. Bâlea Lac-2034 metri-Făgăraş;
7. Caraiman-2025 metri-Bucegi;
8. Piatra Arsă-1950 metri-Bucegi;
9. Vârful cu Dor-1885 metri-Bucegi;
10. Dochia-1750 metri-Ceahlău;
11. Mălăieşti-1720 metri-Bucegi;
12. Mădăraş-1710 metri-Harghita;
13. Cristianul Mare-1705 metri-Bârsei;
14. Preajba-1630 metri-Lotru;
15. Piatra Mare-1630 metri-Bârsei;
16. Peştera-1610 metri-Bucegi;
17. Rânca-1600 metri-Parâng;
18. Giumalău-1600 metri-Giumalău;
19. Postăvaru-1590 metri-Bârsei;
20. Buta- 1580 metri-Retezat;
21. Cozia-1573 metri-Cozia;
22. Ciucaş-1550 metri-Ciucaş;
23. Bârcaciu-1550 metri-Făgăraş;
24. Negoiu-1546 metri-Făgăraş;
25. Muntele Mic-1540 metri-Muntele Mic;
26. Puzdrele-1540 metri-Rodnei;
27. Urlea-1533 metri-Făgăraş;
28. Padina-1525 metri-Bucegi;
29. Motel Rarău-1520 metri-Rarău;
30. Turnuri-1520 metri-Făgăraş;
31. Valea cu Brazi- 1510 metri-Bucegi;
32. Capra-1500 metri- Făgăraş;
33. Pietrele-1480 metri-Retezat;
34. Curmătura-1470 metri-Piatra Craiului;
35. Bulboaca-1460 metri-Bucegi;
36. Clăbucet -Plecare-1456 metri-Baiu;
37. Izvoarelor-1455 metri-Bucegi;
38. Suru- 1450 metri -Făgăraş;
39. Turnuri-1450 metri-Făgăraş;
40. Păltiniş-1450 metri-Cibin/Cândrel;
41. Straja-1445 metri-Vâlcan;
42. Vlădeasa-1430 metri-Vlădeasa;
43. Piatra Singuratică-1430 metri-Hăşmaş;
44. Vâlcan-1419 metri-Vâlcan;
45. Baleia-1410 metri-Retezat;
46. Valea Sâmbetei-1401 metri-Făgăraş;
47. Hotel Alpin -1400 metri- Bucegi;
48. Obârşia Lotrului-1400 metri-Lotru;
49. Cheile Zănoagei-1400 metri-Bucegi;
50. Cheile Turzii -1385 metri-Gilău;
51. Băişoara-1385 metri-Gilău;
52. Leaota-1370 metri-Leaota;
53. Susai-1350 metri-Baiu;
54. Santa-1350 metri-Candrel;
55. Gârbova-1350 metri-Baiu;
56. Harghita-1350 metri-Harghita;
57. Diham -1320 metri-Bucegi
58. Poiana Stânei- 1270 metri-Bucegi;
59. Muntele Roşu-1260 metri-Ciucaş;
60. Fântânele-1257 metri- Cibin/Cândrel;
61. Crint-1250 metri-Cibin/Cândrel;
62. Rentea-1243 metri-Bârsei;
63. Bâlea Cascada-1234 metri-Făgăraş;
64. Mestecănis-1223 metri-Rarău/Giumalău;
65. 7 Noiembrie - 1220 metri-Ceahlău;
66. Scropoasa-1205- Bucegi;
67. Gâtul Berbecului-1175 metri-Cibin/Cândrel;
68. Rusu-1168 metri-Parâng;
69. Trei Brazi-1128 metri- Bârsei;
70. Cioplea -1110 metri-Baiu;
71. Scărişoara-1108 metri-Bihor;
72. Stâna de Vale-1102 metri-Vlădeasa;
73. Fântânele-1100 metri -Bârgău;
74. Poiana Secuilor-1070 metri-Bârsei;
75. Hotel Poiana Ursului-1020 metri-Bârsei;
76. Capra Neagră-1012 metri-Bârsei;
77. Bunloc-1000 metri-Bârsei;
78. Gura Apei-998 metri-Retezat;
79. Gura Diham-987 metri-Bucegi;
80. Turiştilor-985 metri- Giurgeu;
81. Pârâul Rece -960 metri-Bucegi;
82. Piscu Câinelui-950 metri-Baiu;
83. Valea cu Peşti-950 metri- Făgăraş;
84. Vânătorilor-940 metri-Bârsei;
85. Furnica -930 metri-Bucegi;
86. Căminul Alpin-925 metri-Bucegi;
87. Cumpăna-920 metri -Făgăraş;
88. Izvoare-916 metri-Gutâi;
89. Babarunca-908 metri-Ciucaş;
90. Giuvala -900 metri- Piatra Craiului;
91. Timiş-870 metri-Bârsei;
92. Suhard-860 metri-Hăşmaş;
93. Câmpul lui Neag-850 metri-Vâlcan;
94. Borşa-850 metri-Rodnei;
95. Plaiu Foii-849 metri-Piatra Craiului;
96. Cheişoara-800 metri-Bârsei;
97. Izvorul Muntelui-797 metri-Ceahlău;
98. Durău-780 metri-Ceahlău;
99. Gura Zlata-775 metri-Retezat;
100. Bran-Castel-770 metri-Piatra Craiului;
101. Gura Râului-750 metri-Piatra Craiului;
102. Mogosa -730 metri-Gutii;
103. Poiana Neamţului-706 metri- Făgăraş;
104. Dâmbul Morii-700 metri-Bârsei
105. Compexul turistic Sâmbăta-690 metri-Făgăraş;
106. Deia-680 metri - Rarău;
107. Curmătura Stezii-680 metri-Cibin/Cândrel;
108. Agriş-676 metri-Gutâi;
109. Ciucaş-620 metri-Harghita;
110. Arpaş-600 metri-Făgăraş;
111. Crivaia-600 metri-Semenic;
112. Farmecul Pădurii-598 metri-Bârgău;
113. Meziad-470 metri-Pădurea Craiului;
114. Bicaz-Baraj-500 metri-Ceahlău;
115. Peştera Vadu Crişului-295 metri-Pădurea Craiului;
116. Susaia-200 metri-Aninei;
10 refugii alpine pe care trebuie să le cunoști

Munții Carpații nu-s prea bogați la capitolul refugii alpine. Există câteva pe care le
cunoaște toată lumea, altele mai puțin cunoscute drumeților ocazionali și câteva accesibile
doar celor ce cunosc foarte bine muntele. Prea puține refugii noi au fost reabilitate, iar cele
nou construite se pot număra pe degetele de la o mână.

Tot ceea ce ține de refugiile alpine în Munții Carpați din România cade în sarcina echipelor
Salvamont. Salvamontiștii se ocupă de întreținerea și reabilitatea lor, tot ei sunt cei care au
instalat adăposturi noi. Problema care macină societatea românească sapă și la temelia refugiilor
alpine – lipsa banilor și un general dezinteres, cu excepția celor care înțeleg că singura șansă de a
face ceva este de a ignora autoritățile și de a face pur și simplu pe principiul că omul este cel care
sfințește locul.

Dincolo de această întroducere, care poate fi completată și modificată în funcție de

viitoarele realități românești, iată o listă cu zece refugii alpine pe care trebuie să le cunoști,
dacă iubești muntele, indiferent de vremuri și vreme.

1.
Refugiul Diana. Este situat la 1520 metri, pe versantul de nord-vest în Munții Piatra Craiului,
Poiana Curmătura Prăpastiilor, între văile Padina Inchisa și Padina Popii. Refugiul are o
capacitate limitată la 8-10 locuri la prici, în conditii de bivuac. Refugiul este un punct de
referință pentru numeroasele trasee alpine în zonă. Refugiul este accesibil de pe două trasee
marcate, unul cu plecare din Zărnești, celălalt din Plaiul Foii.

Ultima refacere a refugiului a fost realizată de Asociația Montană Carpați în 2008. În refugiu
picură apă la ploile mai serioase, dar este bine izolat, curat, iar ușa se închide bine.
. Refugiul Călțun este cel mai înalt refugiu alpin din Europa refăcut doar cu materiale eco. Este
unul dintre cele mai frumoase și mai noi refugii alpine, dacă nu chiar cel mai nou și cel mai
frumos.

Refugiul Călțun se află la o altitudine de 2.135 de metri în apropierea Vârfului Negoiu din
Munții Făgăraș. Cunoscut și ca refugiul ”Nautilus” acesta poate adăposti în condiții foarte bune
chiar și 30 de oameni. Zona este expusă pericolelor, iar refugiul este mai mult decat binevenit.
Are defectul de a fi greu de localizat pe vreme de ceață. Refugiul este în grija unității Salvamont
Sibiu.
. Refugiu Coștila se află pe valea Coștilei. Are 20-25 locuri la prici, în conditii de bivuac.
Refugiul se află la 1690 metri. Refugiul a fost construit în 1938 pe un teren pus la dispoziție de
Casa Regală. La refugiu se poate ajunge de la Căminul Alpin în punctul „La Măsurătoarea
Urşilor” (1310 m), apoi pe poteca spre Valea Albă, la stânga o potecă marcată duce spre refugiul
alpin „Coştila” (marcaj bandă albastră).

. Refugiul Iezer. Este situat în Munții Iezer Păpușa lângă lacul Iezer, la altitudinea de 2135
metri. Este localizat într-o căldare glaciară de sub creastă. Are 30 locuri în 2 camere, în condiții
de bivuac. Are plită, sobă, priciuri din platbandă sudată, saltele de burete, panouri fotovoltaice
pentru a asigură electricitate. Se poate ajunge la refugiu de la cabană Voina, prin Valea Jepilor
(marcaj punct albastru, 4-5 ore, pe drum dificil nerecomandat iarna). Refugiul a fost dat în
folosință în 1974, prin reconstruirea din temelie a vechiului refugiu de pe malul lacului Iezer.
Refugiul se află în administrarea și grija unității Salvamont-Câmpulung.

Refugiul este din piatră cu uși metalice și este deschis tot timpul.

5. Refugiul
Speranțelor, este în Piatra Craiului. Este unul din refugiile alpine refăcute recent. Refugiul este
situat la altitudinea de 1685 metri, pe versantul de nord-vest, în zonă Padina lui Călinet – Brâul
Cioranga – Vârful Ascuțit), pe cel mai nou traseu marcat din Crai. Are opt locuri la prici, în
condiții de bivuac. Este un refugiu semisferic din plastic și fibră de sticlă.
 6.
Refugiul Vistea Mare, este situat în Făgăraș la 2310 metri altitudine, pe muchia de sub vârful
Vistea Mare (2527 m). Poate oferi adăpost pentru 12 persoane, dar încap și 20. Are locuri la
prici, în condiții de bivuac. Acces de la Cabană Valea Sâmbetei, prin Fereastră Mare (pe traseu
marcat cu triunghi roșu), apoi pe traseu de creastă via șaua Vistisoarei (marcat cu bandă roșie).

Salvamontiștii din Victoria au refăcut în 2004 acest refugiu și tot ei îl au în grijă.

De la refugiu se mai fac doar 30 minute până pe Vistea Mare (pe traseul marcat cu bandă roșie)
și încă 15 minute până pe Moldoveanu (pe traseul marcat cu punct roșu).

7. Refugiul Vârful Ascuțit este localizat în Munții Piatra Craiului, la altitudinea de 2150 metri,
pe creastă nordică a Pietrei Craiului. Refugiul are 8-10 locuri la prici, în condiții de bivuac.
REfugiul este accesibil de la Cabană Curmătură, prin Padinile Frumoase, pe trasul cu marcaj
triunghi albastru sau via Vârful Turnu (1923 m), pe traseul cu marcaj punct roșu.

Primul refugiu localizat aici a fost construit în perioadă 1945-1950 de Carl Lehman (1894-1991),
unmare îndrăgostit de munte, din Brașov. REfugiul Ascuțit se mai numește și refugiul Lehman.
 8. Refugiul
Șaua Bătrână se află la 2170 metri, în Bucegi. Refugiul se află la intersecția traseelor marcate
cu bandă roșie, care vine de la vârful Omu și merge spre șaua Strungă, și triunghi roșu care vine
din Poiană Gutanu și merge spre hotelul Peștera. Are spațiu pentru 20-25 de oameni. Este un
refugiu relativ nou, montat în 2010, este mare și spațios.

9.
Refugiul Cârja este în Parâng la altitudinea de 2231 metri, fiind situat la bază vârfului Cârja, pe
traseul Parângul Mic-Vârful Cârja (pe traseul cu marcaj bandă roșie). Are opt locuri în condiții
de bivuac. Contrucția datează din 1889 când SKV – Societatea Carpatina Ardeleana a Turiștilor
– a construit acest refugiu, care în decursul anilor a fost distrus și reconstruit în mai multe
rânduri. Structura de bază, din piatră datează din 1889. Locul de amplasare nu este cel mai
inspirat deoarece se adună foarte multă zăpada, iarna este inutilizabil fiind complet acoperit de
zăpada.

10. Refugiul Curmătura Builei se află la 1560 metri în Parcul Natural Buila-Vânturarița. Are
20 locuri la prici, în două camere și prispă. Refugiul a fost reconstruit și amenajat în 2009 de
către Asociația Kogayon din Costești-Vâlcea, care a asigurat banii necesari pentru achiziționarea
materialelor și plată manoperei.
Top 5 refugii montane la înălțime

Urcăm munții ca să vedem lumea.

Cât mai sus.

Și pentru că ne place atât de mult printre nori, noi oamenii am ajuns să considerăm muntele ca pe
o a doua casă și i-am făcut pereți și acoperiș pentru a ne proteja la nevoie de vremea rea sau pur
și simplu pentru a avea unde petrece o noapte la altitudini unde cerul este mai limpede decât în
oricare alt loc.

Le-am denumit refugii și le-am construit, pe unele dintre ele, cât mai aproape de vârfuri și de
stele.

Luate după altitudinea la care se află, acestea sunt primele cinci refugii aflate la înălțime din
România:
1. Refugiul Viștea Mare. Munții Făgăraș - 2310 m

Aflat la altitudinea de 2310 m este refugiul situat la cea mai mare altitudine din țară deschis
accesului iubitorilor de munte.
Refugiul se află situat foarte aproape de Portița Viștei sub vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu,
chiar lângă poteca de creastă.
Construit din cărămidă și renovat în 2008, refugiul este dotat cu două rânduri de priciuri care pot
adăposti 12 persoane în condiții de bivuac, număr insuficient mai ales în w-end-urile de vară, așa
că dacă îți propui să înnoptezi aici, ar fi bine să ai și varianta de rezervă – cortul.
De la refugiu poți ajunge foarte repede pe vârful Moldoveanu 2544 m – cel mai înalt vârf din
România – mergând 30 de minute pe traseul de creastă (bandă roșie) până pe vârful Viștea și
apoi alte 15 minute pe muchia dintre cele două vârfuri (punct roșu).
În zonă există și o sursă de apă potabilă – un izvor situat la aproximativ 10 minute de mers în
aval, pe fața sudică a versantului către lacul Valea Rea.

2. Refugiul Berevoiescu. Munții Făgăraș - 2262 m

Al doilea pe scara altitudinii, refugiul Berevoiescu este situat tot în munții Făgăraș, la altitudinea
de 2262 m, la aproximativ 80 de metri de vechiul refugiu situat în zona de creastă, către nord (la
intersecția dintre muchia Scoarța și creasta principală).
Construit în formă de semisferă, acesta este un refugiu relativ nou (montat în anul 2011) și poate
adăposti un număr de 8-10 persoane în condiții de bivuac.
Deși este situat într-o zonă mai puțin umblată, perspectiva care ți-o oferă locul unde este
amplasat este una de neuitat. La nord se întinde Țara Făgărașului, la sud-est se desfășoară
întreaga creastă a munților Piatra Craiului, iar la vest toate crestele munților Făgăraș, până la
vârful Moldoveanu.

3. Refugiul Cârja. Munții Parâng - 2231 m

Acest refugiu este situat în Munții Parâng, la altitudinea de 2231 m, pe traseul dintre stațiunea
Parâng și vârful Parângul Mare, la baza vârfului Cârja.
Construit inițial în anul 1889 și apoi refăcut în perioada interbelică și mai nou, între anii 2004-
2007, refugiul reprezintă mai degrabă un adăpost cu pereți din piatră și acoperiș din lemn, ce
poate adăposti la nevoie 16-18 oameni cu mențiunea că în interior nu există priciuri.
Refugiul este inutilizabil iarna din cauza cantității foarte mari de zăpadă care se adună în jurul
acestuia, făcând accesul foarte greu realizabil.
La momentul de față există un proiect de modernizare a acestui refugiu derulat de către
reprezentanții Serviciului Public Salvamont Petroșani.

4. Refugiul din Șaua Grind. Munții Piatra Craiului - 2215 m

Pe locul patru în acest top este

refugiul aflat la altitudinea de 2215 m în munții Piatra Craiului, în imediata apropiere a vârfului
La Om, cel mai înalt vârf din masivul respectiv.
Refugiul a fost construit în anul 2003, are forma de dom și poate adăposti 6-8 persoane în
condiții de bivuac.
Considerat ca un punct de delimitare între partea nordică și partea sudică a crestei Pietrei
Craiului, refugiul este deseori ales ca adăpost de iubitorii de munte care își propun parcurgerea
integrală a crestei pe durata a două zile.
O problemă des întâlnită pe acest munte, lipsa apei, este valabilă și pentru acest adăpost. La fel
ca și în cazul refugiului Viștea Mare, ar fi indicat ca cei care iau în calcul petrecerea nopții pe
creastă, în perioada aglomerată a anului, să aibă și varianta de rezervă – cortul.

5. Refugiul Podu Giurgiului. Munții Făgăraș - 2200 m

Locul 5 este ocupat sau mai bine zis a fost ocupat, tot de un refugiu din Munții Făgăraș, respectiv
cel situat în apropiere de lacul Podul Giurgiului, în imediata apropiere a traseului de creastă, la
altitudinea de 2200 m.
Ridicat în anul 2011, la momentul de față refugiul este distrus complet, fără a putea fi utilizat în
vreun fel.