Transfagarasanul este unul dintre cele mai celebre drumuri din Romania, si chiar si

din Europa, datorita inaltimii la care a fost construit, a peisajelor superbe si a

numeroaselor serpentine. Drumul este spectaculos pentru ca strabate muntii
Fagaras, cei mai inalti munti de la noi din tara, astfel Transfagarasanul atinge o
altitudine de 2042 de metri, fiind al doilea drum din Romania ca altitudine,
dupa Transalpina.
Cunoscut si ca DN7C, Transfagarasanul leaga Ardealul de Muntenia si are o
lungime de 92 de kilometri, 27 de viaducte si poduri si un tunel de 887 metri, fiind
cel mai lung din tara, care strabate muntele Paltinului. Datorita numeroaselor
serpentine viteza medie este de maxim 40 km la ora; de asemenea datorita
altitudinii, a caderilor masive de zapada si a riscului de avalansa, Transfagarasanul
este deschis doar in perioada iulie - octombrie. Intre 1 noiembrie si 30 iulie sectorul
cuprins intre kilometrul 104 si kilometrul 130 este inchis circulatiei. Accesul la Lacul
Balea se face doar cu telecabina.

Spectaculosul drum a fost construit intre anii 1970-1974, cu eforturi imense din
partea soldatilor si a muncitorilor care au reusit sa creeze un drum in creierul
muntilor. Vietile omenesti pierdute au fost foarte multe; oficial numarul era de 40 de
morti, dar oameni care au lucrat la acest drum povestesc de faptul ca numarul celor
decedati e de numarul sutelor.

Obiectivele turistice din Transfagarasan

Printre obiectivele turistice se numara Lacul si Cascada Balea, Lacul si Barajul
Vidraru, Cascada Capra, Masivul si Lacul Capra, Cetatea Poenari. La acestea se
adauga Hotelul de Gheata de la Balea Lac, deschis doar pe timpul iernii, masivele si
traseele montane din jurul Transfagarasanului.
Drumul incepe din localitatea Arefu, judetul Arges si se termina in localitatea
Cartisoara din judetul Sibiu. Majoritatea recomanda sa parcurga drumul de la sud la
nord, dar sincer eu am facut-o de la nord la sud si mi s-a parut mult mai interesant
si mai spectaculos.

De la peisaje de deal, drumul urca incet spre masivele muntoase; padurile de

fosioase se transforma in paduri de conifere; viteza scade incet, pe masura ce
prapastiile se deschid in fata ta. Aerul devine mai rece, mai curat iar vantul incepe sa
bata din ce in ce mai tare.

Cascada Balea

Prima oprire am facut-o la Cascada Balea. Situata intre varfurile Moldoveanu si

Negoiu, la peste 1200 de metri altitudine, Cascada Balea este cea mai mare
cascada in trepte din Romania, ce are o cadere de 60 de metri.
Accesul se poate face cu masina pana la Cabana Balea Cascada iar de acolo pe jos,
pe un traseu ce dureaza aproximativ o ora.

Balea Lac

De la cascada am pornit mai departe, iar dupa foarte multe serpentine si un urcus
mare am ajuns la Balea Lac, punctul de inaltime maxima al
Transfagarasanului. Lacul Balea este un lac glaciar, format in circ glaciar, adica s-a
format intr-o depresiune inconjurata de masive muntoase inalte. Lacul este situat la
o altitudine de 2040 de metri, are o lungime de 360 de metri, o suprafata de 4,6
hectare si o adincime de aproximativ 11 metri. Langa lac se afla mai multe cabane;
prima cabana a fost ridicata in anul 1904.
Iarna, cand Transfagarasanul este inchis, accesul la Balea Lac se face cu telecabina
de la Cabana Balea Cascada. Tot iarna, timp de trei luni, functioneaza Hotelul de
Gheata de la Balea Lac, unul dintre putinele hoteluri de gheata din Europa de Est.
Primul hotel a fost realizat in anul 2006 iar de atunci traditia se repeta in fiecare an.
Hotelul este construit sub forma unui iglu, are in jur de 14 – 16 camere, si exista si
un bar construit in gheata. Majoritatea turistilor ce inchireaza camere sunt straini,
intr-un an la acest hotel s-a desfasurat chiar si o nunta. Experienta de a petrece o
noapte aici este unica, singurul inconvienent fiind frigul si hainele groase; nici pretul
nu este chiar cel mai accesibil, dar avand in vedere unicitatea hotelului, se merita
platit.
La Balea Lac sunt si foarte multi negustori ce te imbie cu bunatatile lor: branza,
cascaval afumat, carne de toate soiurile, carnati afumati, placinte si prajituri si cate
si mai cate, bani sa fie doar, caci presurile sunt mai mari decat in mod normal.

Lacul Capra
Odata ajunsi la Balea Lac am hotarat sa si urcam si sa facem un traseu ce inconjoara
lacul Balea. Astfel dupa vreo ora de asteptat sa treaca ceata, soarele s-a vazut intr-
un final asa ca am putut sa pornim mai departe. Traseul a durat cam 3 ore, cu o
dificultate de mediu spe usor, depinde si de antrenamentul fiecaruia. Oricum este un
traseu care merita din plin. Peisajele, aerul, altitudinea si in special libertatea de
acolo te fac sa iti doresti sa nu mai pleci niciodata, iar satisfactia de a ajunge la 2400
de metri este deplina.

Lacurile glaciare aflate in circurile glaciare sunt limpezi si reci; dintre acestea se
remarca Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2230 de metri, la poalele Varfului
Capra, are o adancime de 11 metri si o culoare albastra superba. In partea de sud a
lacului se afla un platou potrivit pentru campare, ce ofera si o priveliste minunata
asupra muntilor.
Dupa ce am coborat de pe munte si ne-am tras un pic sufletul, am urcat in masina si
am pornit mai departe, sa traversam tunelul ce strabate muntele. Drumul prin tunel
a parut extrem de lung; slab luminat, cu apa siroind pe pereti, curentii de aer rece ce
ventileaza natural tunelul, totul te atrage si in acelasi timp iti doresti sa iesi cat mai
repede spre lumina. Dupa tunel incepe coborarea; piscurile montane incep sa devina
mai mici, padurea e tot mai deasa iar aerul incepe sa se incalzeasca.
Barajul si lacul de acumulare Vidraru

Urmatorul punct de oprire este barajul si lacul de acumulare Vidraru. Barajul

Vidraru a fost dat in folosinta in anul 1966, dupa 5 ani cat a durat constructia si
care a presupus numeroase sacrificii omenesti. Este cel mai inalt baraj din
Romania, cu o inaltime de 166 de metri dar si cel mai mare baraj in arc de la noi
din tara. La inaugurare era al 5 lea baraj in arc din Euopa si al noualea din lume.
Mandria inginerilor care au construit barajul este centrala electrica, ea fiind
amplasata in subteran, in masivul Cetatuia la o adancime de 104 metri. De pe baraj
se poate practica bungee-jumping-ul.

Lacul Vidraru a fost creat tot in 1965 pentru a poduce energie electrica; are o
lungime de 14 kilometri, latimea maxima este de 2,2 kilometri, o suprafata totala de
870 de hectare si o adancime de 155 de metri. Peste lac si baraj domina statuia lui
Prometeu, ridicata pe muntele Pleasa; aceasta a fost construita in anul 1965 si il
infatiseaza pe eroul mitologic Prometeu cu un fulger in mana, simbol al electricitatii.
Cetatea Poenari

Ultimul obiectiv turistic de pe Transfagarasan este Cetatea Poenari, care in prezent

este o ruina. Cetatea a fost resedinta secundara a lui Vlad Tepes si a fost construita
pe post de fortareata impotriva turcilor. Exista o scara cu 1480 de trepte ce duc sus
la cetate. Din pacate tot ce se mai poate vedea sunt niste ziduri groase si peisajele
cu muntii Fagaras. Pentru a urca aproape 1500 de trepte este nevoie de timp si
rabdare; urcusul este foarte obositor, in special daca inainte ai facut un traseu pe
munte.
Transfagarasanul ofera foarte multe obiective turistice naturale si este perfect
pentru iubitorii muntelui, dar nu numai; singurul defect al lui este starea extrem de
proasta a drumului. Plin de gropi, in special in partea din judetul Arges,
Transfagarasanul te obliga astfel sa mergi extrem de incet si sa ii admiri in detaliu
frumusetea.