Examen bioetica

Intrebarea 1
Cu  privire la  principiile bioeticii

Nr.  1 Nr.  2
• Enumerati principiile • Enumerati principiile
bioeticii. bioeticii
• Prezentati ce se  intelege • Prezentati ce se  intelege
prin beneficenta prin non-­‐maleficenta
 Raspuns intrebarea 1  
1 2
1.a.  Beneficenta,  non-­‐ • 1.a.  Beneficenta,  non-­‐maleficenta,  autonomie,  justitie.
maleficenta,  autonomie,  justitie. • 1b.prin  non-­‐maleficenta se  intelege sa nu  faci rau sau non-­‐
1b.prin  beneficenta se  intelege in   vatamare.  Conceptul larg al  lui Frankena include  non-­‐vatamarea in  
principal  a  face  bine.  Conceptul beneficenta intrucat nu  poti adresa actiuni de  bine  facand
lui Frankena presupune a  face   deopotriva rau,  prin urmare valoarea morala de  a  face  bine  
bine  dar si actiuni adresate raului implica sa nu  faci rau.  Non-­‐maleficenta este un  principiu al  
precum a  nu  face  rau,  a  opri raul,   moralitatii (si al  bioeticii)  precum si o  valoarea morala.  Decurge
a  indeparta efectele sale,  a   din  benevolenta care  este o  virtute (a  dori sa faci bine)  ceea ce te
preveni raul.  Conceptul lui face  sa gandesti actiuni bune,  beneficente si te incarca cu  
Childress  este mai ingust si nu   raspundere de  a  nu  face  rau de  a  nu  adauga rau celui deja
include  non-­‐maleficenta (a  nu   existent.Non-­‐vatamarea se  afla la  baza moralitatii practicii
vatama,  a  nu  face  rau).   medicale intrucat este de  neconceput dorinta medicului de  a  face  
Beneficenta se  afla la  baza rau pacientului sau sau de  a-­‐I  agrava acestuia starea.  C u  toate
moralitatii actului medical  si este acestea intre beneficenta si non-­‐maleficenta se  naste adesea in  
deopotriva o  virtute si o  valoare medicina un  conflict  etic  ce poate determina chiar dileme etice
morala (bunul samaritean).  Sta la   atunci cand tratamentele medicale presupun deopotriva
baza datoriei in  ingrijirea beneficenta dar si maleficenta (vatamare)  de  ex.  Prin reactii
medicala. adverse,  complicatii etc.,  ceea ce obliga medicul pentru a  stabili
morlralitatea practicii sale  sa analizeze balanta beneficii/riscuri
inainte de  orice tratament.
 Intrebarea 2
Cu  privire la  relatia medic-­‐pacient
Nr.  1 Nr.  2
Care  sunt elemente ce caracterizeaza Care  sunt elemente ce caracterizeaza
modelul paternalist?   modelul informativ?  
Care  sunt argumentele pro  si contra  sa?   Care  sunt argumentele pro  si contra  sa?  
 1
Raspuns intrebarea 2  
2
1a.  Se  bazeaza pe valoarea morala a  beneficentei.  In   1a. Se  bazeaza pe valoarea morala a  autonomiei.   In  control  se  
control  se  afla medicul care  este de  fapt afla pacientul care  este de  drept si de  fapt propriul sau
reprezentantul legal  al  pacientului.  Pacientul doreste reprezentant legal.  Pacientul doreste cu  prioritate sa fie  informat
cu  prioritate sa se  vindece iar nu  sa fie  informat.   si apoi sa se  vindece.  Asteptarea pe care  pacientul o  are  de  la  
Asteptarea pe care  pacientul o  are  de  la  medic  este ca   medic  este ca  sa fie  un  consultant   obiectiv.  Beneficenta este
sa isi exercite cu  profesionalism datoria.  Autonomia minimalizata si in  extrem poate fi  absenta.  Legalismul actului
este minimalizata si in  extrem autonomia poate fi   medical  deasupra beneficentei.
incalcata.  Beneficenta deasupra legalismului actului 1b.pro:  pacientul are  dreptul sa fie  informat.  Este  indreptatit sa ii  
medical. fie  respectata autonomia intrucat astfel I  se  respecta dreptul la  
1b.pro:  scopul actului medical  este a  face  bine  in   libertate.  Nimeni nu  poate lua decizii cu  privire la  viata ori
sensul de  a  ameliora sau vindeca suferinta sanatatea sa fara a-­‐l  consulta ori fara ca  el  sa consimta.  Dupa ce
pacientului.  Cu  competenta si profesionalism acest se  afla in  cunostiinta informatiilor relevante,  fiecare om  poate
scop este implinit numai daca actul medical  are  loc. decide  singur ceea ce i se  potriveste si astfel legalismul actului
medical  este implinit
contra;  daca medicul greseste in  optiunile sale  
profesionale,   pacientul poate fi  in  pericol.  Daca contra;  excesul legalismului actului medical  poate face  ca  
medicul nu  are  abilitati poate pune in  pericol pacientul aflat in  posesia informatiilor sa ia decizii care  nu  sunt in  
pacientul.  Nu  toti medicii sunt la  fel de  priceputi sau cel mai bun  interes al  sau precum de  ex.  sa nu  se  mai trateze (de  
cu  aceeasi indemanare.  Pacientul are  dreptul la  o  a   ex.  de  frica)  sau pentru ca  exista complicatii posibile (orice act  
doua opinie. medical  are  posibile complicatii ori riscuri)   ori sa decida a  alege
un  medic  ori o  unitate medicala care  nu  are  specializarea ori
competenta necesara.  Urmarind mereu legalismul actului
medical  se  pierde beneficenta sa si astfel scopul insusi al  
medicinii nu  se  mai implineste ceea ca  este un  esec atat pentru
pacient,  pentru medic  cat  si pentru societate.  Pacientul poate
ramane fara ingrijire medicala adecvata si la  timp.  Medicul poate
ramane fara implinire profesionala
 Intrebarea 3
Nr.  1 Nr.  2
• Dati o  definire a   • Enumerati ce trebuie sa
consimtamantului informat. contina recomandarea
• Autonomia este necesara profesionala a  medicului
unui pacient pentru a  putea catre pacientul sau.
consimti la  actul medical?   • Care  sunt elementele ce
Explicati caracterizeaza capacitatea
in  autonomie?
 Raspuns intrebarea 3
1 2
1a.  Consimtamantul informat in  medicina 1a.  Recomandarea profesionala prin care  
reprezinta acceptul pacientului de  a  da  curs   medicul ii  prezinta pacientului opinnia sa
(autorizarea)  unui tratament medical  ce i se   medicala cu  rpivire la  pasii ce trebuie urmati in  
recomanda prin care  medicul va actiona diagnosticul si tratamentul sau include:  natura
asupra corpului sau. tratamentului,  scopul sau,  beneficiile,  riscurile,  
1b.  Numai o  persoana autonoma poate prognosticul.
consimti cu  privire la  sanatatea ori viata sa.   1b.  O  persoana este autonoma si poate
Orice persoana care  nu  este autonoma trebuie consimti la  actul medical  daca are  capacitatea
sa fie  protejata fiind vulnerabila la  exploatare sa inteleaga informatia care  I  se  prezinta,  daca
astfel incat cele mai bune interese ale  sale  sa ii   are  capacitatea de  a  fi  voluntara cu  privire la  
fie  aparate si pentru aceasta consimtamantul deciziile ce privesc propria sa persoana (daca
informat cu  privire la  sanatatea ori viata sa vor vrea sa ia decizii privind propria sa persoana)  
fi  luate de  la  reprezentantul sau legal  (proxi-­‐ si daca are  capacitatea de  decizie.
consimtamant).  
O  persoana care  este autonoma are  
competenta legala pentru a  a-­‐si exercita
drepturile sale  civile si poate astfel sa decida
cu  privire la  propria sa persoana si asta include  
a  consimti/a  nu  consimti cu  privire la  un  
tratament medical.  
 INTREBAREA  4
• Domnul BU,  un  vaduv de  85  ani este diagnosticat de  10  ani cu  Alzheimer.  
Starea sa clinica s-­‐a  deteriorat mult in  ultima vreme si nu-­‐si mai poate
controla miscarile gurii ,  astfel s-­‐a  incercat hranirea prin tub  nasogastric dar
acesta a  smuls in  repetate randuri sonda;  se  propune plasarea chirurgicala a  
unui tub  de  alimentare gastric  .  
• Familia sa este alcatuita din  5  copii,  2  dintre ei doresc acest tip  de  alimentare,  
2  gandesc ca  nu  si-­‐ar dori asa ceva pentru tatal lor si unul nu  stie sau nu  vrea
sa spuna nimic.

1. Ce are  de  facut medicul?

– a.  Nu  instituie alimentatia enterala
– b.  Instituie alimentatia enterala
2. De  ce?
 Raspuns intrebarea 4
1. Medicul instituie alimentatia enterala;  medicul va pune sonda
2. Medicul va face  astfel si daca I  se  da  si daca nu  I  se  da  consimtamantul informat.  El  insa are  
deja CI  din  partea unuia dintre copii ceea ce este suficient.  Nu  este problema lui ca  toata
familia sa aiba aceeasi parere ci  doar persoana care  s-­‐a  ocupat de  ingrijirea medicala a  
pacientului si o  poate face  mai departe si care  este reprezentant legal  si aceasta este in  acest
caz fata.  Ar fi  de  dorit ca  intreaga familie sa aiba ajunga la  un  consens cu  privire la  ingrijirea
medicala a  tatalui lor din  care  sa rezulte dorinta lor ca  viata acestuia sa continue.  Medicul nu  
va lasa sa moara pacientul sau pentru ca  legal  nu  are  voie sa comita eutanasie sau sa ucida la  
cerere dar pentru ca  morala profesionala ii  cere sa isi exercite datoria de  ingrijire iar lupta sa
continua  este in  confoormitate cu  scopul medicinii pentru ameliorarea ori vindecarea
suferintei iar “Sanatatea pacientului sau principala sa indatorire”  si “va manifesta cel mai inalt
respect  pentru viata umana”  (Declaratia de  la  geneva 1948).  De  aceea el  va cere CI  familiei
sau unuia dintre membrii acesteia iar daca acesta nu  este exprimat va proceda la  salvarea
vietii pacientului sau dar pentru aceasta va institui o  comisie medicala care  sa verifice dg.  Sau,  
recomandarea profesionala si apoi va trece la  actul medical.  Daca familia nu  mai doreste
batranul va instiinta autoritatile care  vor lua masuri ca  acesta sa fie  institutionalizat;  nici
medicul si nici societatea nu  il vor abandona si vor acorda ingrijiri paliative si respectiv nu  vor
ucide.
• Doamna V    de  29  ani este descoperita cu  
epilepsie.  Se  afla in  evidenta medicului de  
familie.  Pacienta este singura cu  fetita ei,  se  
ocupa de  fetia,  are  o  cariera profesionala de  
succes,  s-­‐a  inscris la  un  nou masterat pentru a  se  
autodezvolta.  Este  medicul de  medicina generala
dator sa informeze politia cu  privire la  
incompatibilitatea de  a  conduce  un  vehicul pe
drumuri publice?
1. DA/NU
2. De  ce?  
 Raspuns intrebarea 5
1.  Da,  va anunta si va continua  sa fie  medicul curant al  acestei paciente.
2.Este  un  caz tipic de  dubla loialiatate:  medicul are  loialitate atat fata  de  pacienta cat  si fata  de  
tert sau societate si are  datorie de  implinit catre toti acestia fara a  sacrifica ingrijirea medicala a  
pacientului sau.  Anuntand,   pacienta isi va pierde dreptul de  a  conduce  pe drumurile publice si
astfel nu  va mai fi  in  pericol sa accidenteze pe nimeni inclusiv pe sine,  fetita sau orice alt  tert.  
Aceasta decizie o  poate feri de  urmarile legale ce ar putea decurge din  manifestarea bolii fara
vointa sa.  Pe de  alta parte  medicul salveaza astfel potentiale victime inocente.  
Pacienta nu  ar trebui sa fie  suparata pentru decizia medicului (responsabilitate sociala –nu  
vatama pe altii,  nu  incalca drepturilor altora-­‐,  spirit  de  datorie prin care  poate sa aiba mai
departe,  mai bine  grija de  fetita ei).
Medicul va anunta cu  calm  pacienta cu  privire la  decizia sa care  de  altfel este in  sensul cadrului
legal:  drepturile fiecaruia se  intind pana la  limita drepturilor celorlalti.  Atunci cand se  creaza o  
stare  de  pericol pentru un  tert sau pentru societate confidentialitatea actuliu medical  poate fi  
deschisa iar secretul medical  poate fi  divulgat intrucat se  constituie conditii de  drept pentru
aceasta care  sunt,  fiind de  drept,  obligatorii.