Copiii in educatia Montessori sunt incurajati sa lucreze independent, fiecare in ritmul lui, pe

principiul „Ajuta-ma sa ma descurc singur”. Educatorul Montessori lucreaza individual cu

fiecare copil, il ghideaza pornind de la interesul si potentialul fiecaruia si intervine doar atunci
cand copilul are nevoie de directionare.

Rolul educatorului/parintelui este de a face legatura copilului cu fiecare material in parte, de a

transmite prin miscari logice scopul inteligent al fiecarei activitati. Urmeaza apoi randul
copilului de a experimenta activitatea si de a o repeta de cate ori simte nevoia. Mediul pregatit
invita la repetitie, concentrarea atentiei, independenta si buna dispozitie. Materialele speciale
permit copilului sa aleaga acele activitati care ii incita interesul personal.

Sub indrumarea educatoarului/ parintelui copilul acumuleaza cunostinte, facand propriile lor
descoperiri, fiind astfel cultivate concentrarea, motivatia, autodisciplina si dragostea pentru a
invata. Concentrarea atentiei asupra unei activitati, insotita de repetitie, este momentul cheie in
cresterea interioara a fiintei umane. Perioada de lucru individual este o oportunitate excelenta
pentru copil sa isi cultive importante abilitati de dezvoltare. Timp de 20 de minute pentru cei mai
mici sub 4 ani si 1-2 ore pentru cei mari, copiii isi aleg activitati din cele 5 arii de dezvoltare.

Montessori se bazeaza pe rezultatele cercetarii intreprinse de Maria Montessori care a definit o

filosofie a dezvoltarii umane. Aceasta a fost scanteia care a determinat, mai tarziu, influente
importante in abordarile curriculare din invatamantul montessorian din intreaga lume. Ariile de
dezvoltare Montessori sunt o abordare integrata a mai multor domenii, existand legaturi intre
disciplinele studiate: studii ale universului fizic, lumea naturii, experienta omului. in acest fel, o
lectie duce la multe altele, fiind un program de invatare individuala.

„Deprinderi de viata practica" - practical life este, intr-o mare masura, intrarea in curriculum-
ul Montessori deoarece stabileste baza pentru toate celelalte lucruri de realizat. Aceasta arie a
fost conceputa pentru a-i invata pe copii deprinderile de viata zilnica. Invatarea pe exemple
concrete din viata reala a unor activitati, favorizeaza dezvoltarea independentei, a increderii in
sine, a deprinderii de a pastra ordinea la locul de munca si de odihna, coordonarea si
concentrarea. In cadrul acestei arii curriculare exista patru grupe distincte de exercitii:

-ingrijirea personala;
-ingrijirea mediului inconjurator;
-Dezvoltarea relatiilor sociale;
- coordonarea si armonia miscarii corporale.

„Deprinderile zilnice din viata practica" urmaresc formarea unui individ independent si autonom.
Sunt activitati care, prin miscari repetitive, duc la o rafinare a coordonarii, la autodisciplina,
precum si la o capacitate crescuta de concentrare.
„Dezvoltare senzoriala - sensorial education" contine materiale specifice care sa-i ajute pe
copiii in rafinarea experientelor de observare, ascultarea sunetelor, de atingere, de rafinarea a
gustului si a mirosului. Cu ajutorul exercitiilor senzoriale copilul poate sa distinga, sa ordoneze,
sa clasifice si sa descrie impresii senzoriale legate de lungime, inaltime, temperatura, greutate,
culoare, miros. Exercitiile senzoriale si de manipulare sunt nu numai un ajutor pentru dezvoltarea
si maturizarea organelor de simt (ochi, urechi, nas, limba si piele), dar si un punct de pornire
pentru cresterea potentialului intelectual al copilului.

Aceste exercitii reprezinta provocari semnificative care ii fascineaza pe copii. Acestia invata mai
usor: matematica - senzo – matematica, structura limbii - senzo – gramatica, notiunile de stiinta.
Exercitiile senzoriale dau sens perceptiilor si dezvolta gandirea copiilor (analiza,sinteza,
clasificare, generalizare). Sprijinirea copiilor pentru a compara si a clasifica reprezinta puncte
importante in stimularea senzoriala si intelectuala. Mintea trebuie sa judece, sa compare, sa
clasifice si sa traga concluzii. Experienta cu materialele senzoriale reprezinta pentru copii primul
pas in intelegerea conceptelor abstracte invatate.

„Matematica” a fost privita de Maria Montessori ca fiind un proces mental natural care incepe
de la un nivel concret si progreseaza catre un nivel abstract, fiecare copil avand un spirit
matematic innascut. Scopul utilizarii materialelor de matematica in primii ani este de a pune
bazele pentru dezvoltarea cognitiva si pentru a pregati tranzitia treptata spre gandirea abstracta.

Materialele matematice, specifice in educatia montessori dau oportunitatea copilului sa traga

singur concluzii si concepte matematice prin observare , sortare, asociere , sa inainteze singur
prin joc, cu usurinta, de la o notiune la alta.

"Limba si comunicare” este o abordare integrata care combina fonetica si notiunile de

vocabular cu notiunile de gramatica si de studiere a textului literar. In domeniul lingvistic, exista
o mare varietate de materiale de lectura, de pregatire, de analiza fonetica, de intelegere a
sensurilor cuvintelor, materiale pentru dezvoltarea capacitatilor de receptare a mesajului oral si
scris. Dezvoltarea limbajului este o preocupare a intregii pedagogii Montessori.

In Metoda Montessori, scrisul precede lectura textului, faza sensibila pentru scris aparand la
varsta de 4 - 5 ani.

"Stiinte" este cea de a cincea ramura si este cadrul general pentru studierea tuturor celorlalte
discipline din ariile curriculare Montessori, fiind ideea centrala in jurul careia se dezvolta si in
care sunt incluse toate domeniile de cunoastere. Include notiuni de istorie, geografie, botanica,
zoologie, chimie, fizica, astronomie, geologie, antropologie, muzica, arte plastice, educatie
civica. Curriculum-ul de „Educatie cosmica" se axeaza pe studierea a doua componente, evolutia
naturii si evolutia omului si a culturii.
Care sunt rezultatele Metodei Montessori? In urma Metodei Montessori, copiii pot atinge
performante educationale mult peste nivelul mediu formate cu ajutorul jocului si intr-un mod
distractiv. Ei vor fi capabili sa primeasca cu placere si cu interes sarcinile scolare chiar si sa-si
asume alte sarcini. S-a dovedit faptul ca se formeaza caracterul, formarea acestuia fiind la fel de
importanta ca si formarea academica.Copiii isi dezvolta o atitudine pozitiva fata de scoala si de
invatare si un comportament social placut, calm si dezinhibat. Se dezvolta o curiozitate statornica
si concentrare, initiativa si perseverenta, incredere in sine, simtul ordinii, abilitatea de a lua
decizii, simtul responsabilitatii , deprinderi de autocontrol si autodisciplina.