Amos Oz

Sumki
O poveste despre dragoste gi aventurd

Traducere din ebraici si note de

IOANA PETRIDEAN

nu/taANrTAs
fi ctiott*-,
 Iar profesorul nostru, domnul Shitrit, a gters totul
cu buretele, apoi s-a intors spre noi ;i a spus pe un
ton calm:
SI nu aud nici musca!
-in aceeasi zi, dupS.ce s-a intors de la serviciu, la
ora cinci dupL-amiaza, tataa fhcut o vizit| familiei
Germanski. A explicat totul, gi-a cerut scuze, a po-
vestit intreaga int6.mplare, a luat trenuletul electric Cuprins
si s-a indreptat cu el la subsuoari spre casa familiei
Prolog
Castelnuovo. Acolo l-a intimpinat di"daca armeanci,
Despre schimbiri
Luiza, conducindu-l in biblioteca aceea plini" de
Capitolul unu
mirosuri si arome, iar acolo tata i-a dezvaluit totul Iati cum inforegte dragostea 11
;i doamnei Castelnuovo, fbri a-i ascunde nimic, Capitolul doi
si-a cerut scuze, i-au fost cerute scuze, a inapoiat O inimi mare largi. . t9
9i
trenuletul si a luat bicicleta. Capitolul trei
$i in felul acesta lucrurile au revenit la normal. Cine se va sui in muntele Domnului?. 32
Bicicleta, desigur, a fost confiscati. si incuiati in Capitolul patru
pivni,ti timp de trei luni. Dar, ;i am scris deja asta, Banii sau viaga . 45
pini la sfb.rgitul verii totul se schimbase, nimic nu Capitolul cinci
mai era cum fusese inainte, apirind alte lucruri Duci-se totul pe pustii. 51

interesante, despre care insi" vom vorbi probabil in Capitolul;ase

alti carte. Totul e pierdut. 73
Capitolul gapte
O noapte de dragoste 85
Ianuarie-fe bruarie I 977
Epilog
Totul e bine cAnd se termini cu bine r03
 dar;i obiceiurile alimentare qi de odihni.;
de familie,
pe scurt, a schimbat tonrl.intr-o buni zi, casieml nos-
tru a devenit baterist inrr-un club de noapte. (Dar
toate acestea hu au feprezenrar de fapt o schimbare,
semindnd mai degrabi cu intoarcerea pe dos a unei
$osete de ci"tre o mini. extrerimentati., nu o schim-
bare, ci o transformare.)
in orice caz, in timp ce noi vorbim gi filozoftm, Capitolul unu
pani;i lumea care ne inconjoari se schimbi: intreaga
gari se scaldi inc5. intr-o vard albastri gi transparenti.,
InTA cuM iNrlonrgre
DRAGOSTEA
este lnci foarte cald, iar cerul de deasupra noastri
fierbe, si cu toare acesrea la apus pogi simti fiorii
tineri ai rd.corii. Noaptea bate vAntul, aducAnd cu el
mirosul norilor. Iar frunzele incep, incetul cu incetul,.,
si ingilbeneasci si s5. se usuce; albastrul mlrii este
mai intens decit de obicei, pimintul e mai inchis la
culoare, pani gi munlii cei indeplrrati par a se in-
depirta mai mult.
Totul.
Eu, pe vremea cAnd aveam unsprszece ani si vreo
doui", trei luni, rn-am schimbat de patru sau de cinci
ori intr-o singuri. ti. 4 putea incepe povesrea isto-
risindu-vi despre unchiul Tzemah ,"r', poa,r.'despre
Esti. Dar o prefer pe Esti.
 in capitol ud uorf. dezudluhe, tn cele din urm4
acest
cdteua lucrui intime, care au fost pd.zite cu sfnyenie
phrud tn ziua de dstdzi, as€menea unei taine netmp,ir-
td;ite, lucruri priuitoare la dragoste;i la alte sentimente
asemdndtoare.

Pe strada noastri, strada Zaharia,locuia o fati pe

nume Esti. O iubeam. Dimineaga, in timp ce luam
rnicul dejun, mestecdnd o felie de pAine, lmi spuneam
in ;oapti: Esti. La carc tataimi rispundea imediat:
Nu se minincS. niciodatS. cu gura deschisi.
-Seara spuneau despre mine:
Copilul ala nebun s-a incuiat din nou in baie
-se joaci in api..
;i
Dar eu nu m5. jucam cu apa, ci doar umpleam
chiuveta, scriind apoi cu degetul numele ei pe su-
prafagavi,luriti. lJneori visam noaptea ci Esti arati
dintr-odati cu degetul spre mine in mijlocul strlzii,
strigA.nd,,Hogul!", ,,Hogul!", iar mie mi se face frici
si lncep si alerg, dar ea se repede ln urma mea, cu
togii mi urmS.resc, Bar-Kohba Sukovolski si Goel
73
 Germanski, gi Aldo gi Elie \Teingarten, roati" Iumea,
iar urmirirea continui pe terenurile virane, li.sate
in paragini., si prin cufti, printre garduri si mor_
mane de vechituri, printre ruine alei, pd"ni ci.nd
;i
urmdritorii incep si oboseasci rAnd pe rind si se
lasd" pigubasi,
;i numai Esti continui. si alerge in
spatele meu ftli incerare, iar in cele din urmi ri._
mAnem doar noi doi gi ajungem aproape simultan
intr-un loc indepi.rrar, un grajd de lemn sau o spi_
latorie amenajati undeva la mansarda unei clidiri
sau intr-un ungher intunecos de sub casa scirilor,
intr-o casi. striini, ;i in clipa aceea visul devine dulce
si ingrozitor, iar din pricina rusinii mi. trezesc gi chiar
plangpu,tin, afa in toiul noptii. Am scris doui.poezii
de dragoste in carnetelul negru pe care l-am plrdut
in pidurea Tel Arza, si poate ci esre mai bine ci
l-am pierdut.
Dar ce stia Esti?
Esti nu stia nimic. Sau poate ci stia si era uimiti.
De exemplu: Odati am ridicat mdna in timpul
orei de geografie, iar in clipa in care am fost poftit
si. vorbesc, am rosdt de un ton apdsat:
Lacul Hula mai este cunoscur si sub numele
-
de lacul Sumki.
Desigur, toati clasa a izbucnit imediat intr_un
hohot de rAs zgomotos gi de necontrolat. Ceea ce spu-
sesem era cnt se poate de adevlrat, luasem informatia
t4
din Enciclopedie. Cu toate acestea, profesorul nos-
tru, domnul Shitrit, incurcat pentru o clipi, m-a
intrebat furios:
Pe cebazl. ai ajuns tu la concluzia aceasta?
-Dar intreaga clas5. izbucnise deja, cito
linea gura:
Sumki, Sumki, pe cebaz6., Sumki. Iar dom-
-
nul Shitrit se umfase lafagl,, devenind rosu ca racul
gi urlAnd, cum ii era obiceiul:
Si nu mai aud nici un sunet!
-Apoi:
Nici musca si" n-o aud!
-Dupi cinci minute, spiritele s-au lini;tit, dar eu
am ri.mas cunoscut sub numele de Sumki pAn5"
aproape de sfhrgitul clasei a opta. Am povestit aici
toate acesteafarl" a avea un motiv anume, ci mai de-
grab5. pentru a scoate in evidenEi" un detaliu - bile-
gelul pe care mi l-a trimis Esti la sfrrgitul orei de
geografie respective si pe care scrisese urmitoarele:
Nebunule, de ce nebuie sd spui mereu lucruri care
iVi aduc numai necazuri? inceteazd!
Iar in josul peticului de hirtie indoise un coltisor
pe care notase cu litere mult mai mici:
Dar nu are imltortanld. E.
$i totugi, ce ;tia Esti?
Esti nu;tia nimic, sau poate ci.;tia;i era uimiti.
Mie cu nici un chip nu mi-ar fi trecut prin minte
si-i strecor o scrisoare de dragoste in ghiozdan, a;a
r5
 cum flcuse Elie \fleingarren cu Norit, nici si o tri-
Scirbosule.
mit la ea cu un mesaj pe Raanana, aga cum ftcuse -Sau:
Tarzan Bamberger rot cu Norit. impuEitule.
Din contri.: nu scipam nici o ocaziesi o trag de -De vreo doui sau trei ori am chinuit-o pe Esti
codige. Iar primivara ii lipeam ftli incetare puloverul
atit de tare in pavza de la ora zece, incit i-au dat
alb gi fumos de scaun cu gumi de mesrecat. lacrimile. Din aceastd, cauzd, am fost pedepsit de
De ce? ci.tre Hemda, profesoara noastri., dar am indurat
Pur;i simplu. De ce nu? Ca si vadi ea. totul birbitegte, stringAnd din dingi.
Ii risuceam la spate mAinile delicate cu aproape $i astfel a inflorit dragostea, pur gi simplu, frri"
toati purerea de care eram in stare, pind. cAnd ince_ ci acest lucru si fie marcat de un eveniment special,
pea si mi injure ;i si. mi zgirrie, dar niciodati nu a pini in prima zi dup| Shavuotl. Esti plAngea din
cergit indurare. Asta ii ftceam lui Esti, ba chiar gi altele cavza mea in pauza de la ora zece, iar eu plingeam
mult mai rele - eu arn fost acela care i-a inventat po- din catJza ei noaptea.
{ recla Clemendne (pe vremea aceea circula in Ieru-
salim o melodie englezeasci despre solda,tii britanici
din Garnizoana Schneller: Oh, my dzrling oh, my dar-
ling oh, my daaaarling Cbmentinrl), in mod sur-
;i
prinzdtor fetele din clasa noastri. au imbrigigat ideea
cu entuziasm, dovadi ci dupi aproape o jumitate
;i
de an, dupi totul, de Hanuka, inci o
ce rrecuse deja
mai suigau pe Esti cu numele Tin4 de la Clementina,
care venea, de fapt, de la Clementine a mea.
5r tstri
Ea a gisit penrru mine un singur cuvint, pe care
mi-l arunca de cum mi intilnea, fiind primul lucru
pe care mi-l spunea dimineata, chiar inainte de a fi
1 Sirbitoare care celebreazi momentul primirii Torei
apucat si. o enervez in vreun fel:
de citre evrei.
15
t7
 Capitolul doi

O INIMA MARE SI LARGA

 Unchiul Tzemah tntrece orice mdsurd, iar eu o por-
nesc tn cdutarea izaoarelor rhului Zambezi (in ini-
ma Afrtctt).

Cu ocazia sirbi"torii de Shavuot a venit la noi

unchiul Tzemah, din Tel Aviv, ;i mi-a adus in dar
o bicicleti.
Ziua mea de na;tere cade intre Pesahl gi Sha-
vuor, dar in ochii unchiului Tzemah toate sirbi-
torile erau o api si-un pi.mi.nt, mai mult sau mai
pulin, cu exceptia celei de Tu BishvaC, pe care o
celebra cu un respect iegit din comun. Spunea:
De Hanuka3, fieci.rui copil din Israel i se spu-
- v i
ne ca tfeDUle sa ll urasCa pe greCll C'ei rii. De

1 Pagtele evreiesc.
2 Sirbitoare de primivari, care mai poarti;i numele de
,,.4.nu1 nou al copacilor".
3 Numiti 9i Hag Haorim (Sirbitoarea luminilor), aceasta
se celebreazi timp de gapte zile, ln fiecare seari aprinzAndu-se
cite o lumAnare. Sirbitoarea amintegte de victoria Macca-
beilor impotriva grecilor 9i a sirienilor din anul 165.

21
 Puriml - pe per;i. De Paste
ii urim pe egipteni, iar
de Lag Baomer2, pe romani. De 1 mai manifestim
impotrivaAngliei, de Tisha Beav3, impotriva Babi-
lonului si a Romei, in cea de-a doulzeceazi a lunii
Tammuz au murit Herzl gi Bialik, iar in cea de-a
unsprezecea zi a lunii Adar ne amintim penrru erer-
nitate ce le-au flcut arabii lui Trumpeldora ;i prie-
tenilor lui la Tel Hai. Numai de Tu Bishvat nu ne
certim cu nimeni si nu comemorim nici un eveni-
ment trist. Dar desigur - in mod intentionat -
aproape intotdeauna ploui de Tu Bishvat.
Unchiul Tzrmah, a;a mi s-a spus, era fiul cel mare
al bunicii Emilia, fiul cel mare din prima ci"sitorie,
dinainte de a se fi miritat cu bunicul Isidor. LJneori,
cAnd venea invizitd"la noi, unchiul Tzemahmi di-
dea jos din pat la ora cinci ;i jumi.tate dimineata gi
mi chema cu voce;optiti s5. mi strecor impreuni cu
el in buci,ti.rie, unde si ne pregi.tim o omleri mare,
1 Cea mai veseli sirbitoare wreiasci., marcati prin jocuri
si carnavaluri, amintind de salvarea popomlui evreu de ci.tre
regina Estera.
2 Sirbitoare ce comemoreazd. revolta lui Bar Kohba
impotriva Imperiului Roman.
3 Comemoreazi distrugerea primului gi celui de-al doi-
lea Templu, ambele evenimente petrecAndu-se in cea de-a
nouazi a lunii Av, conform calendarului iudaic.
4 Josef Trumpeldor (1830-1920), militant sionist ucis
in timpul unei confruntS.ri cu arabii sirieni in satul Tel Hai.
22
ilegali. in diminegile acelea in ochi ii ardea o lu-
mini scinteietoare gi veseli, aproape ri.uti.cioasi., de
parci am fi ft"cut parte dintr-o relea periculoasi de
infractori ;i ne-am fi permis doar pentru scurt timp
si ne pierdem vremea cu lucruri mirunte gi lip-
site de importangi precum pregitirea unei omlete
mari, ilegale.
Toti membrii familiei noastre, in general, aveau
o pirere foarte proasti despre unchiul Tzemah. Spu-
neau, de exemplu, in felul urmitor: La vArsta de pai-
sprezece ani era deja un mic speculant in Varsovia, pe
strada Nalevki, iar acum este tot speculant, dar pe
strada Bograshov, in TelAviv. Nu s-a schimbat deloc.
Nici mi"car nu s-a bronzat.A;a e el. N-ai ce s5"-i faci.
Dar mie aceasti ultimi remarci mi se pirea pros-
teasci, urd"ti ;i nedreaptl: unchiul Tzemah nu se
bronzapentru ci pur si simplu nu reusea, atata tot.
Chiar daci. s-ar fi ft.cut salvamar gi ar fi stat pe plaji",
tot nu ar fi reugit si se bronzeze, ci s-ar fi inrogit din
cap pini-n picioare, s-ar fi ars, dupi care ar fi ince-
put si se cojeasci. A;a era el: un tdnir alb, alb cava-
rul ;i subgirel, nu prea inalt, pi.rind decupat din
hArtie, cu pirul foarte deschis la culoare si ochii
rogii, ca de iepure.
Pe vremea aceea nu;tiam ce inseamni cuvintul
,,speculant", dar in inima mea ii dideam urmitoa-
rea semnificagie: unchiul Tzemah avea obiceiul si se
23
 imbrace in maiou alb gi pantaloni de culoare kaki,
pAnS.la genunchi, ;i si. adoarmi in faga radioului
pornit si pe vremea cind locuia in ora;ul Varsovia,
;i nu si-a indreptat deloc purtS.rile, ci a continuar
si doarmi in faga aparatului de radio pornit, im-
bri.cat in maiou;i pantaloni kaki, si aici, in TelAviv,
pe strada Bograshov.
Ei bine, mi gAndeam eu, si ce-i cu asta?
Mai mult decAt atAt, unchiul Tzemah locuia pe
strada Grusenberg, nu pe strada Bograshov.
Adesea incepea si. cAnte pe neasteptate, cu o voce
sparri, gribiti gi plini de pasiune:
Drumul mi se pare atit de lung,
Cdrarea ferpuie{te li dispare...
Moment in care cu togii incepeau si. murmure ceva
in idig, penrru ca eu si nu ingeleg, schimbind intre
ei soapte pline de ingrijorare, pentru ca in incheiere
si. adauge intotdeauna cuvAntul meshugener, adici"
nebun. insi mie, unuia, cnnd vocea luiizbucnea in
acest cd.ntec sau in oricare altul, nu-mi fr"cea deloc
impresia unui om nebun, ci a unuia foarte trist.
Uneori insi nu era rrist, absolut deloc, ba din con-
tri", era fericit si cit se poare de vesel.
De exemplu, stitea impreuni cu pi.ringii mei si
cu mitusa Edna, cea necisitoriti., pe terasa casei
24
noastre, la lisarea serii, si vorbeau intre ei lucruri
care cu nici un chip nu ar fi trebuit si ajungi la ure-
chile unui copil: despre afaceri si profituri, despre
terenuri 9i strategii, despre asocieri si ponturi, de-
spre scandaluri gi aventuri amoroase in cercurile
artistice, iar uneori scotea pe guri tot felul de cu-
vinte urite, pA.ni cind il intrerupeau certAndul:
$Wt! Yotzmah! Ce te-a apucat? Ai innebunit
-
de tot? Copilul e aici si aude totul, iar acum e destul
de mare incit si priceapi!
$i cadourile pe care mi le aducea! Unchiul Tze-
mah avea intotdeauna idei de cadouri surprinzi-
toare, ba chiar bizare si uneori revoltitoare. Odati
mi-a adus un album de timbre chinezesti, care ci-
ripea cA.nd il deschideai. Alti dati mi-a adus un
joc ce semina cu Monopoly, doar ci. era in limba
turci. Cu alti ocazie, un pistol negru, care improsca
un jet de api in faga inamicului. Mi-a adus si un
acvariu micut in care inota o pereche pe pe;tigori
gupi, numai ci a;a cum am priceput mai tirzht,
aceftia nu alci"tuiau un cuplu, fiind amAndoi mas-
culi. Alti dati mi-a adus o pqci (Ji-ai pierdut min-
tile, Yotzmah? Copilul ar putea, Doamne phzegte,
si scoati ochii cuiva cu chestia aia!), iar cAnd a venit
la noi intr-o si.mbiti friguroasi de iarni mi-a frcut
cadou o bancnoti din timpul regimului nazist, de
care, cu sigurangi, nici un alt bi.iat din cartierul
25