Reguli de viata si alimentatia pacientilor cu diabet zaharat

Diabetul zaharat este o boala caracterizata printr-o insuficienta de insulina (hormon secretat de pancreas),
ceea ce face ca glucoza din paine, fainoase, dulciuri si alte alimente sa nu poata fi arsa in tesuturi, in
cantitatea ceruta de nevoile energetice ale organismului. Drept rezultat, glucoza creste in sange
(hiperglicemie). La o glicemie peste 1,80 g‰, glucoza apare si in urina (glicozurie), unde nu se gaseste in
mod normal. Deci, prezenta glucozei in urina arata ca zaharul din sange a crescut prea mult. Organismul
incearca sa procure glucoza din grasimile si proteinele alimentare (carne, branza, lapte, oua) sau din tesuturile
proprii. Asa se explica scaderea in greutate a diabeticului si senzatia de oboseala, cu toate ca el mananca
mult. O data cu glucoza, se elimina prin urina si multa apa si, impreuna cu ea, sarea, ceea ce duce la
deshidratarea organismului. Prin transformarea grasimilor si proteinelor in glucoza se formeaza corpi cetonici,
care sunt toxici si pot sa duca pana la coma diabetica. Corpii cetonici se elimina sub forma de acetona prin
urina si prin respiratie, dand mirosul caracteristic de mere stricate. Tratamentul urmat cu strictete il fereste pe
diabetic de complicatii si mentine organismul intr-o stare care nu se deosebeste prea mult de starea normala.
Se considera ca diabetul este echilibrat cand glicemia se situeaza <1,2 g‰, glicozuria este absenta sau nu
depaseste 5 g/24 de ore, iar greutatea corpului ramane neschimbata.

ALIMENTATIA
Tratamentul diabetului consta inainte de toate din regimul alimentar cu glucide reduse cantitativ si in cantitate
fixa. Cantitatea de glucide este stabilita de medic si oscileaza intre 120 si 200 g/zi (fata de 300-350 g cat
reprezinta de obicei consumul zilnic pentru un adult nediabetic). Restrictia facuta la glucide se compenseaza
caloric cu alte alimente care nu contin glucide (albumine, grasimi, verdeturi) si din care bolnavul poate manca
atat cat sa se sature. Cand boala nu permite corpului sa asimileze cantitati <150 g glucide, se intervine cu
tratamentul medicamentos: insulina sau tablete antidiabetice, numai dupa caz si la prescriptia medicului.
Pentru a fi sigur ca respecta regimul alimentar, diabeticul este obligat sa cantareasca zilnic alimentele care
contin glucide. Orice depasire a prescriptiei medicului la alimentele din aceasta categorie duce la
decompensarea diabetului. In schimb, respectarea regimului permite diabeticului sa-si continue activitatea la
fel ca orice om normal.
ALIMENTE CARE NU CONTIN GLUCIDE SI NU TREBUIE CANTARITE ZILNIC
Carne: vaca, vitel, pasare, miel, porc, sunca, piftie, mezeluri, conserve de carne (300 g).
Peste: proaspat sau conservat.
Branzeturi: branza de vaci, cas, svaiter, cascaval (200-300 g).
Oua: proaspete (1/zi).
Grasimi: unt, untdelemn, margarina, slanina (60-100 g).
Smantana: proaspata (50-150 ml).
Nuci, alune: (4-5 bucati).
Bauturi: ceai, cafea, apa minerala. De asemenea, vin alb, tuica sau coniac, dar cu moderatie, abuzul fiind
daunator oricui si cu atat mai mult diabeticului.
Zarzavaturi: rosii, vinete, spanac, ciuperci, ardei gras, varza alba, bame, varza rosie, conopida, castraveti,
dovlecei, fasole verde, ridichi, andive, stevie, loboda, papadie, untisor, salata verde (800-1.000 g).
ALIMENTE CARE CONTIN GLUCIDE SI TREBUIE SOCOTITE SI CANTARITE ZILNIC PE CANTAR
Fructe proaspete: fragi, capsuni, zmeura, agrise, mure, piersici, mere, cirese timpurii, caise, visine,
portocale (fara coaja, gutui, prune nu prea dulci (contin 10% glucide).
Lactate: branza de vaci, iaurt (contin 4% glucide).
Fainoase: paste fainoase, cartofi, orez sau gris, toate cantarite fierte (contin 20% glucide).
Paine: proaspata, indiferent de calitate (contine 50% glucide).
Mamaliga pripita, la fel si fasolea boabe cantarita fiarta (contin 12% glucide).
ALIMENTELE INTERZISE
Diabeticului ii sunt oprite fainurile, biscuitii, legumele uscate, castanele, zaharul, ciocolata, bomboanele,
prajiturile, rahatul, dulceata, inghetata, berea, vinul dulce, mustul, siropurile, lichiorurile, strugurii, prunele
uscate, perele pergamute.
EXEMPLU DE REGIM CU 200 G GLUCIDE
Vor fi cantarite zilnic urmatoarele alimente:
• 300 g fructe;
• 500 ml lapte (sau iaurt, sau branza de vaci);
• 250 g cartofi (sau paste fainoase fierte, sau gris, sau orez fiert);
• 200 g paine sau de 4 ori mai multa mamaliga pripita.

1
Alimentele cu continut glucidic permise diabeticului se pot inlocui unele cu altele (in cantitati echivalente).
Astfel: 20 g paine = 250 ml lapte (iaurt, branza de vaci) = 50 g cartofi (o lingura) = 50 g orez sau gris fiert =
50 g paste fainoase fierte = 100 g fructe permise = 80 g mamaliga pripita = 100 g morcovi.

REGIMUL DE VIATA
• Dati multa atentie igienei personale, in special pastrati cu strictete curatenia pielii si a gurii. Spalati-va pe
dinti dupa fiecare masa si tratati-va eventualele focare dentare. Ingrijiti-va picioarele, prin spalarea lor zilnica
cu apa si sapun, precum si prin evitarea frigului si a incaltamintei necorespunzatoare.
• Evitati viata zbuciumata, cu incordare nervoasa permanenta, care stanjene ste echilibrarea diabetului.
• Luati masa mereu la aceleasi ore si respectati orele de somn.
• Evitati viata sedentara si supraalimentatia care predispun la obezitate. Obezitatea agraveaza diabetul si
inlesne ste aparitia complicatiilor vasculare.
• Fumatul este recunoscut ca factor de risc independent pentru afectiunile cardiovasculare atat la barbati, cat
si la femei. Fumatul poate inrautati si posibil accelera complicatiilor cronice ale DZ.
• Alcoolul este un puternic inhibitor al gluconeogenezei si poate fi o cauza de hipoglicemie la pacientii cu DZ.
La pacientii diabetici tratati cu insulina sau sulfonilureice, alcoolul poate provoca hipoglicemii severe.
Continutul crescut in calorii al bauturilor alcoolice, care deriva din continutul in zahar si din alcoolul insusi,
trebuie luat in consideratie la pacientii cu diete de slabire. Ingestia de alcool poate creste nivelul trigliceridelor
circulante. La consumatorii cronici de alcool poate aparea neuropatia alcoolica, care poate agrava simptomele
neuropatiei diabetice.
• Exercitiul fizic este parte integranta a tratamentului DZ. Se recomanda efectuarea lui regulata, cu evitarea
sporturilor de performanta. Pentru o mai buna ardere a glucozei, va este folositoare o activitate musculara,
insa fara eforturi intense. De aceea va recomandam plimbari, mersul pe jos (2-3 km), mici excursii,
gimnastica si sporturi usoare: tenis de masa, ciclism, canotaj, vanatoare, scurte ascensiuni etc.
In exercitiile efectuate constant, pe o perioada mai lunga de timp (antrenament fizic), la pacientii
insulinodependenti se constata o imbunatatire a sensibilitatii la insulina a tesuturilor periferice si a ficatului si o
imbunatatire a controlului metabolic (cu conditia adaptarii dietei si a insulinoterapiei pentru a evita
hipoglicemia). Un alt aspect al antrenamentului fizic il reprezinta reducerea valorilor presiunii arteriale.
CONTRAINDICATIILE EFORTULUI FIZIC:
• prezenta corpilor cetonici, cand efortul fizic are actiune adversa;
• complicatii severe: retinopatie hemoragica, nefropatie diabetica, cardiopatie ischemica, HTA severa, plagi la
nivelul membrelor inferioare etc.
In cazul dumneavoastra, ratia alimentara trebuie sa contina cantitatea indicata de medicul dvs., in functie de
greutatea corporala, medicatia pe care o urmati si valorile actuale ale analizelor (glicemie, glicozurie,
hemoglobina glicozilata).
CAND UN REGIM DE SLABIRE… PREVINE DIABETUL?
Atunci cand este vorba despre diete, dar si despre persoane dornice de a slabi, se pare ca nu exista doua
identice. Asa ca, daca ati pierdut rapid cateva kilograme, printr-o cura de slabire-„minune', iar ulterior le-ati
pus cu varf si indesat, exact in locurile in care doreati cel mai putin, va consolam: nu sunteti singurii. Exista
insa recomandari, precum cele continute in programele de preventie ale diabetului, care, urmate cu
constiinciozitate, va ajuta sa pierdeti kilogramele nedorite si chiar sa va mentineti noua greutate. Programul
american de prevenire a diabetului zaharat a studiat 3.200 de adulti considerati la risc pentru diabet.
Cercetatorii au observat ca jumatate dintre aceia care si-au modificat stilul de viata, respectiv regimul
alimentar si regimul de efort fizic, si-au atins obiectivul dorit, de scadere in greutate, dupa 6 luni. Dupa 2 ani,
38% dintre ei au reusit sa-si mentina noua greutate. Aceleasi persoane au facut mai rar diabet decat cei care
nu si-au schimbat stilul de viata, dar au luat medicamente.
OBIECTIVELE NOASTRE PERSONALE PRIVIND SCADEREA IN GREUTATE TREBUIE SA FIE:
• scaderea in greutate cu cel putin 7% din greutatea actuala;
• mentinerea noii greutati, printr-un regim alimentar echilibrat, sarac in grasimi si in calorii si printr-o
activitate fizica sustinuta, ce insumeaza aproximativ 2 ore si jumatate pe saptamana.
Va sugeram ca modificarile in regimul dvs. de viata sa se faca treptat. Pe masura ce pasii initiali sunt depasiti,
adaugati noi modificari. Numai asa aveti sanse ca renuntarile la care va „expuneti' sa nu isi ia revansa.
Obiectivul este ca in mod treptat, pe parcursul unei luni si jumatate, sa ajungem sa efectuam 150 de minute
de activitate fizica sustinuta, pe saptamana si sa respectam acest program cel putin 6 luni. Incepem cu 30-40
de minute pe saptamana, in 3-4 zile si crestem treptat, cu cate 30 de minute pe saptamana, pana la atingerea
unui minimum de 150 de minute. Mersul pe jos reprezinta un nivel de efort de intensitate moderata,
acceptabil. Alte activitati utile si placute sunt: gimnastica aerobica, mersul pe bicicleta, inotul, jogging-ul.
CUM NE MODIFICAM TIPUL DE REGIM ALIMENTAR?

2
Pentru inceput, consumati mai putine lipide si mai multe fibre alimentare continute in legume si fructe.
Caloriile provenite din grasimi nu trebuie sa depaseasca mai mult de 25% din totalul caloriilor. Incepeti prin a
stabili care este consumul dvs. zilnic de grasimi. Cel mai usor este sa intocmiti un jurnal saptamanal privind
alimentele consumate. Daca grasimile consumate sunt in cantitate mai mare decat nivelul dorit, reduceti
treptat consumul, in fiecare saptamana, cu 5-10%. Nu uitati: anumite alimente au un continut ridicat de
grasimi, fara a banui. Solutia: deveniti detectivi! Consultati cu atentie etichetele! Branzeturile topite,
cascavalul, mezelurile, carnea grasa, ouale ne pot dezechilibra balanta. Pentru reusita, evitati cu orice pret
produsele de patiserie, pizza, sosurile, prajiturile cu crema, frisca si smantana si prajelile! Ulterior, limitati
nivelul total de calorii.
CHEIA SUCCESULUI STA IN PERSEVERENTA!
Uneori, perseverenta poate fi intretinuta prin consemnarea zilnica in jurnal a consumului de lipide si calorii, a
duratei de efort si din cand in cand a greutatii atinse. Familia trebuie sa va incurajeze si sa va asigure un
suport moral.
Pentru fiecare mica reusita, oferiti-va mici recompense, altele decat culinare. Stropii de alcool nu prea ajuta,
dimpotriva! Si inca un lucru, nu fiti crispati! Uneori, crisparea cere mancare. In final, nu uitati: curele de
slabire-„minune' si „la minut' sunt „pe toate gardurile'. Nici una nu a dat rezultate acceptabile, de durata. Doar
o schimbare profunda si sustinuta a stilului de viata poate fi o solutie durabila.