Sunteți pe pagina 1din 12

VIRUSUL HEPATIC B

Virusul ce produce patologia denumita Hepatita B, este un


adenovirus, iar mai precis acest virus este din categoria celor care au
ca si structura nucleica : ADN-ul. Importanta acestui virus sau acestei
patologii este faptul ca peste un sfert din populatia globala este
infectata cu acest virus, adica peste 2 miliarde de persoane.
Virusul este unul de dimensiuni foarte mici (comparativ cu alte
celule sau cu alte bacterii), adica de 42 nm si are un nucleu si o
nucleocapsida de 27 nm (HBcAg), acesta alcatuieste centrul (nucleul
acestui virus) in care se gaseste si ADN-ul viral dar in jurul acestui
centru se gaseste un strat lipo-proteic care contine la suprafata
acestuia un antigen denumit HBsAg.

Odata ce un virus hepatitic B ajunge in organism are un


tropism (afiniament) catre celula hepatica iar odata ce ajunge aici o
va infecta pentru a-si produce noi virioni, insa aceasta celula hepatica
va produce in special stratul lipo-proteic inconjurator al virusului,
deoarece nucleul contine ADN si este capabil de a se divide singur
astfel ca nu va produce liza celulelor hepatice, din acest motiv
distrugerea hepatocitelor este lenta iar coexistenta virusului si a
hepatocitelor are loc ani de zile ne-simptomatic.
VIRUSUL HEPATIC B

Sursa de infecție este strict umană, virusul a fost detectat in


toate secretiile si excrețiile organismului.
Principalele modalități prin care se transmite infecția cu
VHB sunt:
- calea parenterală, prin expunerea la sânge sau derivate din
sânge prin instrumente medicale (chirurgicale, stomatologice,
endoscoape/colonoscoape, ace), prin utilizarea de truse de
manichiură, pedichiură, lame de ras, ace pentru tatuaje
contaminate, prin utilizarea la comun de ace la consumatorii de
droguri intravenoase.
- calea sexuală, reprezintă în zielele noastre principala
modalitate de transmitere a infecției
- calea verticală, de la mamă la făt, ce duce in cele mai multe
cazuri la o hepatită cronică cu VHB la copil. În mod obișnuit
infecția se produce în timpul travaliului, prin contactul
bebelușului cu sângele mamei și se pare că nașterea prin
cezariană nu elmină riscul infectării nou-nascutului. Mama
poate infecta nou-nascutul și prin alăptat. Fătul poate fi infectat
pe parcursul sarcinii pe cale transplacentară.
VIRUSUL HEPATIC B

Cum se manifestă hepatita acută cu VHB?


Simptomele se declanșează la 4-12 săptămâni de la momentul
infectant, inițial sunt nespecifice, boala poate debuta cu febră,
tuse, dureri de cap, dureri musculare, oboseală, indispoziție
sau cu greață, vărsături, disconfort la nivelul partii drepte a
abdomenului, lipsa poftei de mâncare dar și cu febră, dureri
articulare sau mâncarimi de piele.
Urmează apoi faza icterică în care pacientul prezintă
îngălbenirea mucoaselor ochilor, a pielii, urini închise la culoare
și scaune deschise la culoare, cu dispariția simptomelor de la
debutul bolii.
Ulterior în faza de convalescență icterul dispare si anlizele de
sange se pot normaliza.
În cele mai multe cazuri aceste simptome lipsesc!
Primul marker serologic dertectabil în ser după expunerea la
virus este Antigenul HBs (AgHBs), el apare la aproximativ 1-10
săptamâni de la infecție.
În majoritatea cazurilor boala acută este autolimitantă și
evoluează catre vindecare cu dispariția AgHBs după 4-6 luni.

Ce reprezintă hepatita cronică cu VHB?


Hepatita cronică cu virus B este o complicație majoră a
infecției acute cu VHB și se caracterizează prin
persistențaAgHBs la mai mult de 6 luni de la debutul bolii
acute!
Alte complicații tardive de temut ale infecției cu VHB sunt ciroza
hepatică si carcinomul hepatic!

Cum se manifestă hepatita cronică cu VHB?


În marea majoritate a cazurilor pacienții sunt asimptomatici, dar
cei mai mulți acuză astenie fizică.
VIRUSUL HEPATIC B

Lipsa frecventă a simptomelor duce la o diagnosticare dificilă a


bolii, majoritatea pacienților aflând întâmplător ca sunt infectați
cu virusul hepatitei B!!!

Cum poate evolua infecția cu VHB?


Hepatita acută cu VHB are in general o evoluție autolimitantă,
cu vindecare în 95% din cazuri!!!
În 1% din cazuri poate aparea insuficiența hepatică cu risc
crescut de deces. Riscul de cronicizare a bolii se pare ca este
mai mare la bărbați decât la femei, la nou-născuți decât la
adulți și la persoanele cu imunitatea compromisă.
Hepatita cronică cu VHB duce la fibroză hepatică care se
poate face lent sau rapid. Majoritatea pacienților sunt
asimptomatici iar gravitatea bolii este dată de apariția cirozei
sau a cancerului hepatic

Cum ne putem proteja?


CEA MAI IMPORTANTĂ MĂSURĂ DE PREVENȚIE
ÎMPOTRIVA VIRUSULUI HEPATITEI B ESTE VACCINAREA!
În România vaccinul disponibil se numește Engerix-B și se
administrează clasic în 3 doze de vaccin la 0, 1 lună si 6 luni cu
rapel la 5 ani.
VIRUSUL HEPATIC B

La nou-născuții din mame purtătoare de VHB, în primele 12 ore


de viață se vor administra imunoglobuline specifice anti-VHB si
vaccin anti-VHB ce scad riscul de infecție sub 5%.
Este recomandat să folosim truse personale de
manichiură/pedichiură, aparate de ras, periuțe de dinți, să nu
folosim droguri intravenoase, sa nu întreținem raporturi sexuale
neprotejate.
Este important să știm că în cazul expunerii accidentale la
infecția cu VHB este recomandat sa ne vaccinam cât mai rapid
(în primele 12 ore de la contactul infectant) plus administrarea
de imunoglobuline umane specifice anti-VHB, cu continuarea
schemei de vaccinare conform protocolului de vaccinare.

Despre hepatita B
Hepatita B este o afectiune cauzata de infectarea ficatului cu
virusul hepatic B. In majoritatea cazurilor, hepatita B se vindeca
destul de rapid, fiind vorba despre hepatita acuta. In cazuri mai
rare, infectia este de durata si atunci devine cronica.

Ce este hepatita B si cauzele hepatitei B


Hepatita B este o infectie virala care ataca ficatul. Virusul
hepatitei B este transmis prin contact cu sangele ori cu fluidele
corporale ale unei persoane infectate.
Hepatita B acuta
In momentul in care o persoana este infectata pentru prima
data cu virusul hepatic B primeste diagnosticul de hepatita
acuta. De regula, adultii sanatosi infectati nu au simptome
majore si reusesc sa scape de virus cu usurinta.
Hepatita B cronica
In cazul in care virusul hepatic B nu a fost eliminat in primele 6
luni, se stabileste diagnosticul de hepatita B conica. Testele de
sange sunt cele care stabilesc daca hepatita B este in faza
acuta ori cronica. Riscul de cronicizare a hepatitei B este direct
afectat de varsta la care pacientul a fost diagnosticat pentru
VIRUSUL HEPATIC B

prima data cu hepatita B. Cu cat pacientul a fost infectat pentru


prima data la o varsta mai frageda, cu atat mai mare este riscul
ca hepatita B sa devina cronica. Multi dintre pacientii care
sufera de hepatita B nu stiu despre existenta bolii intrucat nu au
simptome, de aceea hepatita B este adesea catalogata drept o
„boala tacuta”.
Atunci cand simptomele apar, acestea pot fi confundate cu
usurinta cu cele ale unei banale raceli:
· Senzatie de oboseala
· Febra usoara
· Durere de cap
· Lipa apetitului
· Dureri de stomac, varsaturi
· Urina inchisa la culoare
· Icter

Cum se transmite hepatita B


Virusul hepatic c se regaseste in sange si in fluidele corporale.
Cele mai comune moduri de transmitere ale hepatitei B sunt
urmatoarele:
· Contact sexual
· Folosirea la comun a unei seringi pentru injectarea drogurilor
· Refolosirea acelor nesterilizate ori sterilizate necorespunzator
· Folosirea la comun a obiectelor de uz personal precum
aparatul de ras, periuta de dinti
· De la mama infectata la copil, in timpul sarcinii
VIRUSUL HEPATIC B

· Prin saliva si lacrimi


· Prin secretii vaginale, sperma si sange menstrual, chiar si in
lipsa penetrarii in timpul unui contact sexual
· In timpul transfuziilor de sange sau a interventiilor chirurgicale
· In timpul realizarii tatuajelor, manichiurii si pedichiurii,
interventiilor stomatologice

Cum nu se transmite hepatita B


Hepatita B nu se transmite prin simpla atingere pe piele sau
prin imbratisare, daca nu exista un contact direct al sangelui si
al fluidelor. Proximitatea fata de o persoana bolnava nu ne
pune in pericol, insa este necesara o atentie sporita in cazul
obiectelor folosite in comun.

Analize pentru depistarea hepatitei B


Analizele de sange sunt cele prin care se depisteaza hepatita
B. Unele analize pot detecta anticorpii produsi de organism ca
raspuns la infectia cu virusul hepatic, alte pot detecta
antigenele produse de virusul hepatic, in timp ce unele vor
detecta ADN-ul viral.
Analizele pentru hepatita B au rolul de a:
· Determina daca hepatita este acuta sau cronica
· De a monitoriza hepatita cronica si raspunsul la tratament
· De a depista expunerea anterioara la virusul hepatic B
VIRUSUL HEPATIC B

Diagnosticarea hepatitei B
Nu este posibila diagnosticarea hepatitei B fara analizele de
sange. Asadar, medicul recomanda analizele de sange si apoi,
in baza acestora, stabileste un diagnostic. Infectia cu hepatita B
este confirmata de prezenta celor 3 markeri specifici: antigenul
HBs, anticorpul HBs, anticorpul HBc.

Stadiile evolutive ale hepatitei B


Odata ce virusul hepatic B patrunde in organism, ataca
hepatocitele, adica celulele ficatului. Sistemul imunitar incearca
atunci sa distruga virusul. Ficatul contribuie si el, crescand
numarul de enzime produse, fapt care cauzeaza inflamatia
ficatului, adica hepatita.
In prima faza, hepatita B este in faza acuta, adica inflamatie pe
termen scurt a ficatului. Majoritatea oamenilor sanatosi elimina
virusul B din organism in cel mult 6 luni de la infectare. Odata
ce virusul este eliminat, nu mai sunt infectati si nu pot infecta
nici alte persoane. Mai mult decat atat, dupa eliminarea
virusului se formeaza anticorpi pentru hepatita B, care
protejeaza organismul de viitoarele infectii. Daca sistemul
VIRUSUL HEPATIC B

imunitar nu a reusit sa elimine virusul intr-o perioada de 6 luni,


atunci este vorba despre hepatita B cronica. Asta inseamna ca
virusul cntinua sa se multiplice la nivelul ficatului, crescand
riscul de ciroza si cancer la ficat. Totodata, persoanele cu
hepatita B cronica sunt contagioase.
Infectia cu hepatita B are 4 stadii de evolutie:
· Faza de imunotoleranta – in acest stadiu, virusul hepatic B se
multiplica rapid, insa inflamatia este slaba. In aceasta etapa
medicii vor constata, prin intermediul analizelor: enzimele
ficatului au valori normale, ADN-ul viral > 1 milion IU/ml, Ag-
HBe pozitiv, inflamatie minima a ficatului, fibroza minima
· Faza imunoactiva – in aceasta faza, virusul hepatic produce
daune semnificative ficatului, atat din punct de vedere a
inflamatiei, cat si din punct de vedere a fibrozei. In aceasta
etapa, pacientii sunt monitorizati prin seroconversie, adica prin
aparitia in ser a unui anumit anticorp. In aceasta etapa se
observa: ALT crescut (enzimele fiatului), ADN viral > 20,000
IU/ml, Ag-Hbe pozitiv, inflamatie moderata a ficatului, fibroza
moderata.
· Faza cronica inactiva – inflamatia este minima, iar nivelul
fibrozei variaza in functie de cat de afectat a fost ficatul in
stadiile anterioare. In jur de 67-80% dintre pacientii care sufera
de hepatita B cronica raman in faza inactiva. Caracteristicile
acesteia sunt: ALT normale (enzimele ficatului), ADN viral <
2,000 IU/ml, Ag-Hbe egativ, inflamatie minima si fibroze
variabile.
· Faza de reactivare imuna Ag-Hbe negativa – in aceasta etapa
se face seroconversia, insa virusul hepatic B este extrem de
activ. Inflamatia ficatului si nivelul de fibroza sunt moderate sau
severe, in functie de caz. Caracteristicile sunt: ALT marit
(enzimele ficatului), ADN viral > 2,000 IU/ ml, Ag-Hbe negativ,
inflamatie moderata/ severa a ficatului, fibroza moderata/
severa a ficatului.
Perioada de incubatie a virusului hepatic B
VIRUSUL HEPATIC B

Perioada de incubatie a virusului hepatic B este, in medie, de


75 de zile, insa poate varia de la 30 la 180 de zile. Virusul
poate fi insa depistat la 30-60 de zile dupa infectare.
Cronicizarea hepatitei B acute
Hepatita B acuta se cronicizeaza la 6 luni dupa infectarea cu
virusul hepatic B, in situatia in care organismul nu a reusit sa
elimine virusul in tot acest timp. In cazuri foarte rare hepatita B
devine cronica.
Complicatii ale hepatitei B
Hepatita B poate avea, pe termen lung, complicatii serioase
precum:
· Ciroza hepatica – inflamatia indelungata a ficatului cauzata de
virusul hepatic b poate determina aparitia cirozei, afectiune
care, din pacate, nu este vindecabila.
· Cancerul la ficat – pacientii diagnosticati cu hepatita B cronica
fac parte din categoriile cu risc crescut de cancer la ficat.
· Insuficienta hepatica – in caz de insuficienta hepatica, functiile
vitale ale ficatului nu mai pot fi indeplinite. Daca insuficienta
hepatica este cronica si ficatul nu mai poate fi salvat, este
necesar un transplant de ficat.
· Hepatita B fulminanta – in 1 din 100 de cazuri, hepatita B
acuta se poate transforma in hepatita B fulminanta, complicate
care presupune atacarea ficatului de catre sistemul imunitar.
Confuzia, acumularea de lichid in cavitatea abdominala si
icterul sever sunt simptomele acestei complicatii care poate fi
fatala daca nu este tratata in timp util.

Tratarea hepatitei B
Tratamentul pentru hepatita B este stabilit in functie de stadiul
hepatitei si de riscul de ciroza la care te expune aceasta
afectiune. Spre exemplu, in caz de hepatita B acuta medicul
poate considera ca nu e necesar tratamentul intrucat virusul va
fi eliminat de la sine. Oricum, va trebui sa tii un regim alimentar
VIRUSUL HEPATIC B

strict, care sa sustina activitatea ficatului in timp ce acesta se


lupta cu virusul hepatic.

In cele mai multe cazuri, nu este necesara internarea in spital


pentru tratarea hepatitei B. Situatiile in care internarea este
obligatorie sunt cele in care se foloseste terapia cu interferon

.
VIRUSUL HEPATIC B

SCOALA POSTLICEALA SANITARA „SFANTUL IOAN”

VIRUSUL HEPATITEI B

Prof.coord: Elev: Bordei Cristina-Mihaela


Brasoveanu Gheorghita Clasa: I-a D

S-ar putea să vă placă și