Tema 2 .

Noua economie

*În noua economie informaţia este resursa principală, din acest motiv suportul de bază al acesteia sunt tehnologiile
informaţionale şi comunicaţiile performante (TIC), iar sursa ce o generează este Internetul.

*Evoluţia Internetului

În a. 1958 - Ministerul Apărării (DoD) al SUA organizează Advanced Research Project Agency (ARPA) cu scopul
promovării cercetărilor în domeniul tehnologiilor de reţeaşi telecomunicaţiilor.

În a. 1962 - se ia decizia, aplicându-se şi măsurile respective, de a transfera cercetările în domeniu şi de a aplica

posibilităţile ARPA în sfera civilă, cu precădere în mediul universitar, situaţie ce într-un timp foarte scurt şi-a
demonstrat priorităţile. Obiectivul urmărit era de a crea reţele descentralizate, care schimbă pachete de date.

În a. 1968 – Laboratorul naţional de Fizică al Angliei a construit primul prototip de reţea de comutare a pachetelor de
date.

În a. 1969 – ia naştere prima reţea de mare extindere pe acel timp – ARPANET, fiind constituită doar din 4 noduri,
prezentând patru mari universităţi americane, alături de aceasta funcţionând reţeaua armatei americane.

În a. 1970 – apare protocolul de comunicare original de reţea ARPANET (având şi denumirea NCP), urmând în
continuare această reţea să se extindă foarte rapid prin conectarea unor reţele noi şi de arii mai largi.

În a. 1971 numărul de noduri ale reţelei a crescut până la 15.

În a. 1972 a avut loc prima demonstraţie publică a posibilităţilor ARPANET (în reţea fiind interconectate 40
calculatoare) la Conferinţa Internaţională de Computere şi Telecomunicaţii.

În a. 1973 apare File Transfer Protocol (FTP).

*Destinaţia şi importanţa protocoalelor de comunicaţii constă în faptul că prin ele se determină “modul de înţelegere
dintre calculatoare”, care este un mod standard, definit de un set de reguli precise. Structura unui asemenea
protocol este foarte complexă şi trebuie să asigure compatibilitatea între diferite medii de transmisie dintre
calculatoare aflate la distanţe mari, asigurând, totodată, lichidarea deficienţelor ce pot apărea la transmisie. Există
mai multe protocoale de acest gen care formează aşa-numita suită de protocoale destinată asigurării unei legături
eficiente şi sigure în cadrul unei reţele. Cea mai cunoscută suită de protocoale este TCP/IP.

* În a. 1975 – ia naştere versiunea oficială a protocolului TCP/IP (Transmission Control Protocol / Internet Protocol),
care include un set de reguli privind transmisia datelor în Internet. Acest protocol este utilizat şi astăzi în
comunicaţiile Internet.
În a. 1981 se înregistrează deja 213 calculatoare în reţea.
În a. 1982 TCP/IP devine un domeniu public, iar toată tehnologia de bază se descentralizează deoarece controlul
conectării devine foarte dificil. Din această perioadă reţele de calculatoare devin o necesitate absolută în fond
pentru orice domeniu de activitate.

Internetul poate fi definit ca o reţea mondială de reţele de calculatoare, ca un ansamblu de reţele interconectate
care utilizează protocolul comun TPC/IP, care se perfecţionează într-un ritm accelerat.

*Internetul s-a dezvoltat virtiginos, înscriind conectate în reţea – în:

• a. 1984 – 1024 de calculatoare,

• a. 1986 – 5089 de calculatoare,

• a. 1987 – 28.000 de calculatoare,

• a. 1989 – 130.000 de calculatoare,

 • a. 1991 – 535.000 de calculatoare,

• a. 1993 – 1,776 milioane de calculatoare,

• a. 1999 – 25 milioane de calculatoare,

• a. 2000 – cca. 110 milioane hosturi Internet în peste 50 de ţări şi peste 407 milioane de utilizatori
(reprezentând 6,7% din populaţia lumii), dintre care:

 42,5% erau în America de Nord,

 aproape 30,5% - în Europa,

• a. 2002 (mai) – 580,78 milioane de utilizatori, dintre care:

 31,5% în America de Nord,

 32,0% în Europa.

*Spectrul de servicii furnizate utilizatorilor prin Internet:

 servicii pentru administrare (protocoalele TCP/IP, SMTP, SNMP)

 servicii pentru comunicarea dintre persoane (E-mail, News, Usenet)

 servicii pentru comunicarea dintre calculatoare (Telnet)

 servicii pentru difuzarea informaţiei (FTP, Web, Gopher, Mosaic)

 servicii pentru căutarea informaţiei (Archie, Veronica, Wais).

*Numărul de utilizatori Internet în anii 2000, 2002 şi ponderea acestora pe regiuni geografice (table)

*Iniţiativa “eEurope an information Society for All”

• Internet ieftin, sigur şi rapid:

 Acces ieftin şi rapid la Internet;

 Internet rapid pentru cercetători si studenţi;

 Reţele securizate şi smart-carduri;

 • Stimularea utilizării Internet:

 Accelerarea comerţului electronic;

 Guvernarea on-line: accesul electronic la serviciile publice;

 Îngrijirea sănătăţii on-line;

 Conţinut (informaţional) european pentru reţelele globale;

 Sisteme de transport inteligent;

• Investiţii în resurse umane şi competenţe:

 Tineretul european în era digitală

 Munca în economia bazată pe cunoaştere

 Participarea tuturor la economia bazată pe cunoaştere

Orizontul imediat al Planului de acţiuni a fost fixat în 2002.

*Patru etape în dezvoltarea Internet (table)

*Economia electronică se distinge de economia generală clasică şi în special de economia industrială aşa cum au fost
cunoscute până la apariţia Internetului, prin cinci caracteristici fundamentale:

 Dispariţia întreprinderilor integrate pe verticală şi implicit scăderea costurilor de interacţiune şi

cooperare;
  Scăderea rolului activelor tangibile şi creşterea rolului activelor intangibile;

 Efectul de reţea sau de creştere a ratei profitului;

 Informaţia perfectă sau scăderea rolului producătorilor asupra canalelor de distribuţie;

 Necesitatea şi posibilitatea accelerării construirii unei afaceri.

*Economia pe Internet poate fi structurată pe câteva nivele în dependenţă de modul în care fiecare afacere asigură
venit

Infrastructura propriu-zisă
Infrastructură
Aplicaţii

Comerţ

Comerţ online

CISCO Systems şi Universitatea din Texas evidenţiază patru categorii ale economiei Internet pe patru nivele:

 nivelul I – infrastructura Internet,

 nivelul II – aplicaţiile infrastructurii Internet,

 nivelul III – categoria intermediară a Internetului,

 nivelul IV – comerţul prin Internet.

Nivelul I - Infrastructura Internet – constă din companii ce manufacturizează sau, respectiv, furnizează produse şi servicii
care
formea
ză
infrastr
uctura
Interne
t. În
rândul
acestor
compa
nii se
află:
 Nivelul II – Aplicaţiile – produsele şi serviciile acestui nivel se suprapun peste cele ale nivelului precedent şi
facilitează desfăşurarea proceselor de afaceri pe Internet. Acest nivel al economiei Internet, pe lângă produsele

software propriu-zise include şi consultanţii şi firmele ce prestează servicii de proiectare, construcţie şi întreţinere a
tuturor tipurilor de pagini Web – de la simple portaluri până la sit-uri complete de eCommerţ. În această categorie
se includ:

 Nivelul III – Intermediarii Internet nu generează venituri direct din tranzacţii la fel ca şi companiile din nivelul
comerţului online (nivelul IV), ei sunt cei care contribuie la creşterea eficienţei comerţului electronic, facilitând
 interacţiunea dintre parteneri pe Internet. Cele mai importante activităţi ce le asigură intermediarii sunt căutarea
online, comunicarea, evaluarea, coordonarea, informarea etc. Astfel, companiile ce operează la acest nivel sunt
companii de Internet pure, ele nu generează direct venituri din tranzacţii, afacerile lor pe Web generează venituri

prin publicitate, taxe de participare, comisioane etc. Acesta este un grup important de companii cu impact deosebit
asupra eficienţei şi performanţei pieţei electronice. Acest nivel include:

Nivelul IV – Internet comerţ (tranzacţii comerciale online) – companiile incluse în acest nivel realizează efectiv
tranzacţii comerciale în mediul Web şi reprezintă variate industrii verticale. Nivelul comerţului prin Internet include
şi multe magazine ce generează venituri mari. Reprezentanţii acestui nivel sunt:

* Prezenţa pe Internet a firmelor, potrivit aprecierilor unor autori, poate fi realizată în şase stadii:

 Stadiul 1: "Conectare online" - în această fază, compania are o simplă pagină web, dar în spatele
acesteia nu există o structură reală.

 Stadiul 2: "Website structurat" - website-ul are o structură mai elaborată, se poate folosi un motor
de căutare după cuvinte cheie, se pot vizualiza informaţii despre companie şi se pot schimba mesaje
în mod interactiv cu aceasta.

 Stadiul 3: "Încercări de e-commerce" - Compania încearcă să vândă on-line informaţii, mărfuri, etc.
Sistemul nu este conectat la bazele de date interne de pe Intranet. Este lent, costisitor şi nu este
sigur. Nu există posibilitatea trecerii de la sistemul "back-end" al companiei proprii la sistemul "back-
end" al altei firme.

 Stadiul 4: "Realizarea de e-business" - Website-ul are o legătura directă cu sistemul de pe Intranet,

permite extragerea de informaţii din bazele de date interne şi foloseşte protocoale securizate de
transmitere date între compania proprie şi client sau către o altă organizaţie. Se pot face economii şi
poate începe obţinerea de profit bazat pe utilizarea tehnologiilor on-line.
  Stadiul 5: "E-business extensiv" - Folosind orice dispozitiv care conţine un cip (telefon celular,
maşină, etc) personalul companiei, clienţii şi furnizorii se pot conecta la datele companiei şi pot
transmite sau primi informaţiile dorite pentru a e-business.

 Stadiul 6: "O lume - Un calculator" - Toate dispozitivele bazate pe cipuri vor fi interconectate şi se va
crea o resursă de informaţii uriaşă. Dispozitivele sunt capabile să schimbe între ele orice tip de
informaţii.

Cele mai multe din firmele din S.U.A sunt acum în stadiul 1 şi 2 sau între stadiul 2 şi 3. Majoritatea tind către
stadiul 4.

Potrivit studiului complex efectuat de Center for Research in Electronic Commerce, Graduate School of Business,
University of Texas, impactul economiei Internet asupra economiei globale poate fi apreciat după următoarele
tendinţe:

 Internetul nu numai trasformă economia tradiţională şi modalitatea de activitate a angajaţilor, dar

devine o
parte
componentă
importantă a
acesteia;

 actualmente economia Internet oferă mai multe locuri de muncă decât unele domenii tradiţionale
cum ar fi asigurări (2.36 milioane angajaţi), industria imobilului (1.5 milioane);

 cel mai important furnizor de locuri de muncă este în prezent comerţul Internet;

 numai 28% din locurile de muncă legate de Internet sunt în tehnologii informaţionale, cota
dominantă revenind vânzărilor şi marketingului;

Repartizarea locurilor de muncă în economia Internet

 “.com” companiile (la care se atribuie cele cu peste 95% din veniturile lor asigurate prin Internet) reprezintă
adesea imaginea economiei Internet, de remarcat în context că cota acestora este doar de 9.6% ;

 economia Internet are un impact major în crearea locurilor de muncă, remodelarea pieţei muncii şi apariţia
noilor tipuri de locuri de muncă (proiectant de Web, consultant Internet etc.);

 gradul de ocupare a resurselor umane în companiile economiei Internet creşte cu un ruitm mai mare decât
numărul de locuri în întreaga economie. Analiza structurii angajaţilor în companiile economiei Internet
 scoate în evidenţă faptul că ritmul de creştere a locurilor de muncă legate de Internet este mult mai mare
decât a celor ce nu au legătură cu reţeaua globală (non-Internet).

 potrivit aprecierilor, veniturile din economia Internet crecs cu un ritm aproape de trei ori mai mare în
comparaţie cu numărul angajaţilor în acest
sector;

 Internetul a devenit a sursă

indispersabilă în asigurarea veniturilor –
fiecare al cincilea dolar în venituri este
generat de Internet.

 economia Internet se distinge

prin productivitate înaltă, numai în anul 2000
productivitatea muncii angajaţilor în
economia Internet a crescut cu 31.5% faţă de
1999, înscriind cel mai mare ritm de creştere
în comerţul Internet şi categoria intermediară
(tab. 4);

 ritmul cel mai intens de creştere a veniturilor se relevă la intermediarii Internet (75.3% în anul 2000 în
raport cu 1999);

 economia Internet devine una din economiile majore ale lumii;

 comerţului electronic cunoaşte actualmente o dezvoltare rapidă şi depăşeşte orice estimări efectuate
anterior.

*Impactul Internetului asupra activităţii întreprinderilor

(% din numărul total al respondenţilor)

1. Aprovizionare, relaţii furnizori

2. Distribuţie

3. Relaţii clienţi

4. Producţie, marketing

5. Cercetare - dezvoltare

6. Toate domeniile (nespecificate)

7. Gestiunea resurselor umane (recrutare, gestiunea carierei, formare)

8. Dezvoltarea partenariatelor strategice (cu furnizorii, dar şi cu concurenţa)

Tipuri de întreprinderi avantajate de introducerea Internet

(% din numărul total al respondenţilor)

 Sectoare economice în care Internet are un impact pozitiv

(% din numărul total al respondenţilor)

Dome
nii din
econo
mie
favoriz
ate de
dezvol
tarea
Intern
et

(% din numărul total al respondenţilor)