Motivaţia reprezintă ansamblul factorilor care declanşează activitatea

individului, o orientează către anumite scopuri şi o susţine energetic.

Asistentul medical de pe ambulanta trebuie sa fie motivat pozitiv (motivatie
produsă de stimulări laudative). Pentru asistentul medical, motivaţia intrinsecă,
dublată de afectivitate reprezintă resortul prin care se dezvoltă profesional şi
atinge performanţe înalte.
Majoritatea asistentilor au cel putin un lucru un comun: vor sa-i ajute pe cei aflati
in suferinta. Nu numai ca joaca un rol de ingrijitor in viata pacientilor, dar petrec
timp impreuna si, in anumite circumstante, leaga prietenii de lunga durata, ajung
sa stie lucruri confidentiale despre pacienti si devin consilierii lor de incredere.
Ingrijirea medicala administrata de asistentele medicale nu este doar un remediu
temporar, este vorba de o implicare continua si intelegerea afectiunilor fiecarui
pacient in parte.
Pe langa atentia medicala oferita pacientului, asistentul medical ajuta la
satisfacerea nevoilor lor emotionale, sociale si spirituale, avand posibilitatea sa
trateze intreaga persoana, trup si suflet.
Este nevoie de un anume tip de personalitate pentru a bifa aceste roluri, iar acela
este cel de asistent medical.

Ce te-a inspirat sa te faci asistent medical?

Dorinta de a ii ajuta pe cei in nevoie, dorința de a le alina durerea celor
suferinzi, precum si empatia fata de cei aflati in suferint. Atunci cand m-
am decis sa fiu asistent medicat mi-am facut o promisiune ca o sa am
un comportament si o conduita asa cum as vrea ca alti asistenti sa o
aiba referitor la persoana mea…mi-am promis mie, ca atunci cand voi fi
asistenta, voi incerca sa alin, in primul rand, suferinta prin vorbe calde,
prin caldura sufletului. In opinia mea, asta conteaza mai mult decat 50%
din actul medical…ca atunci cand administrezi un tratament, sa il
consideri pe cel caruia ii administrezi tratamentul, parintele, fratele sau
sora ta, copilul sau bunicul tau…”
Comunicarea este o alta caracteristica importanta a asistentului de
pe ambulanta. El trebuie să-şi formeze priceperi de comunicare. Să nu
uităm ca această profesie presupune stabilirea de relaţii între oameni.
Iar oamenii sunt diferiţi. Mai mult, aici avem de-a face cu oameni în
suferinţă. Comunicarea cu pacientul, cu familia acestuia,
comunicarea cu ceilalţi membri ai echipei , reprezintă cheia succesului
în relaţiile interumane necesare profesiei. Pacientul nu poate fi implicat
în fiecare decizie a actului medical. Pentru că, în anumite privințe,
pacientul nu are competența necesară să sprijine decizia. Însă ne poate
spune dacă are nevoie sau preferă capsule sau lichide, sau dacă e mai
bine pentru el sau ea să ia medicamentul de 2 ori pe zi și nu de 3 ori pe
zi. Așa că pacienții pot fi implicați în acest gen de decizii. Este foarte
important ca ei să fie consultați și implicați, dacă este posibil, pentru că
astfel vor respecta mai bine tratamentul”, ne mărturiseaPreben Ulrich
Pedersen, Profesor Doctor, Danish Center for Clinical Guidelines –
Clearinghouse, Department of Medicine and Technology, University of
Alborg într-un interviu acordat în exclusivitate Revistei eAsistent în
timpul lucrărilor celei de a V-a Conferințe OAMGMAMR – filiala
București (16, 17 mai 2014).Este o abordare care pune accentul pe
comunicarea în ambele sensuri, atât dinspre cadrul medical spre
pacient, dar și invers, fiindcă dialogul joacă un rol esențial, aducând
beneficii tangibile calității și rezultatelor finale ale actului
medical.Această implicare a pacientului în diversele decizii necesare în
timpul actului medical este un aspect cheie al filozofiei îngrijirilor
medicale centrate pe pacient.
Încurajarea unei comunicări adecvate de ambele părți este un element
fundamental în construirea unei culturi a îngrijirilor medicale centrate
pe pacient, abordare care este din ce în ce mai promovată de către
unitățile medicale care vor să facă saltul decisiv spre un nou nivel de
calitate, eficacitate și eficiență.