Sunteți pe pagina 1din 36
NR. 2 Vară 2015
NR. 2
Vară 2015
NR. 2 Vară 2015 d e i n t e g r a t i v
NR. 2 Vară 2015 d e i n t e g r a t i v
NR. 2 Vară 2015 d e i n t e g r a t i v
NR. 2 Vară 2015 d e i n t e g r a t i v

d e

NR. 2 Vară 2015 d e i n t e g r a t i v
NR. 2 Vară 2015 d e i n t e g r a t i v

i n t e g r a t i v ă

j u r n a l

m e d i c i n ă

Interviu cu Prof. Dr. MSc. Alexandru Vlad Ciurea

PAGINA 20

Abordarea integrativă a patologiei neurologice

PAGINA 22

Problemele neurologice la copii

PAGINA 26

PAGINA 22 Problemele neurologice la copii PAGINA 26 dosar : Sistemul nervos SUPERCOMPUTERUL CORPULUI UMAN

dosar:

Sistemul nervos

SUPERCOMPUTERUL CORPULUI UMAN

www.secom.ro

Colegiul redacţional coordonator de proiect Victoria Donos consultant medical Dr. Ionuţ Băcanu director medical secom

Colegiul redacţional

coordonator de proiect

Victoria Donos

consultant medical

Dr. Ionuţ Băcanu

director medical secom ®

concept și implementare grafică

Re:ply Publishing

foto

Alexandru Ionescu

Revista a fost realizată cu sprijinul:

Ana Costea

Coordonator Centrul de Medicină Integrativă Secom ®

Prof. Dr. MSc. Alexandru Vlad Ciurea

Medic primar neurochirurgie, șef secție Neurochirurgie, Spitalul Sanador

Dr. Raluca Teleanu

Șef secție Neurologie Pediatrică, Spitalul „Victor Gomoiu”, șef lucrări UMF „Carol Davila”

Dr. Anca Oros

Medic specialist psihiatrie pediatrică, Centrul de Psihiatrie și Psihoterapie MindCare

Revista Perspective este un proiect editorial Secom ® , distribuit în rețeaua Secom ® , online pe www.secom.ro și în alte locații selectate.

NOTĂ |

comercializează. Conținutul acesteia este proprietatea Secom ® și nu se acordă drepturi de reproducere pentru fragmente sau conținutul acesteia ca întreg pe niciun canal public (print, online, radio, TV) fără acceptul prealabil al companiei, conform reglementărilor legale – Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Această revistă nu se

Editorial

Lucruri care contează

Această revistă nu se Editorial Lucruri care contează În urmă cu un an, fenomenul Ice Bucket

În urmă cu un an, fenomenul Ice Bucket

Challenge traversa cu o viteză uluitoare

granițele și continentele. În doar câteva

zile, datorită acestei campanii, ALS (scleroza

laterală amiotrofică) devenea subiectul

central în mass-media şi social media.

Dincolo de controverse, Ice Bucket Challenge

a reușit să îndrepte atenția întregii lumi

spre bolile neurodegenerative, să extindă

cercetările din această zonă, fiind totodată

o „injecție de speranță” pentru cei care suferă

de boli neurodegenerative și apropiații lor.

Acesta este doar un pas, pentru că universul

sistemului nervos are multe mistere la care

încă mintea umană nu a reuşit să ajungă.

Sunt de necontestat progresele neuroștiinței

din ultimii 20-30 de ani, imagistica prin care se pot vizualiza cu

precizie structurile sistemului nervos, analizele de laborator şi tehnicile

chirurgicale minim-invazive. Însă, pe măsură ce neuroștiințele

avansează în cunoaştere, apar și noi factori care fac celula nervoasă mai

vulnerabilă la diverse afecţiuni. Alimentația săracă în nutrienți, dar

foarte bogată în aditivi, conservanți și zahăr, sedentarismul, stresul,

poluarea sunt doar câţiva dintre factorii care ne erodează încet, dar

sigur, sănătatea. Pentru că sistemul nervos controlează întregul nostru

corp, impactul este major, iar statisticile o confirmă. Unul din trei

europeni are probleme neurologice sau suferă de afecţiuni neurologice

şi psihiatrice. Cum am ajuns în această situaţie, cum ne putem proteja

celula nervoasă, ce putem face pentru a ne menţine capacităţile

cognitive şi intelectuale odată cu înaintarea în vârstă – sunt doar câteva

dintre întrebările pe care ni le-am adresat atunci când am pornit la drum

cu ediţia a doua a revistei Perspective, Jurnal de Medicină Integrativă.

Vă invităm să descoperiţi pas cu pas partea cunoscută a sistemului

nostru nervos, să înţelegeţi cum funcţionează acesta şi de ce este atât

de important să-i acordăm atenţia şi resursele de care are nevoie pentru

o funcţionare optimă. Deși nu suntem în mod activ preocupați de

acest aspect, un sistem nervos care se reflectă într-o stare de sănătate

bună este esențial. Oferiți sau faceți zilnic ceva care să conteze pentru

sănătatea creierului sau a celulei nervoase – în revista Perspective vă

oferim doar câteva sugestii.

a celulei nervoase – în revista Perspective vă oferim doar câteva sugestii. Victoria Donos coordonator de

Victoria Donos

coordonator de proiect

Breaking Views

Luaţi pulsul sănătăţii şi aflaţi ultimele noutăţi din domeniul medical! Punem sub microscop lumea din jur şi vă ajutăm să vă formaţi o opinie informată.

jur şi vă ajutăm să vă formaţi o opinie informată. centrul de medicină integrativă EIS, investigație

centrul de medicină integrativă

EIS, investigație utilă în screening-ul sistemului nervos

O boseală, stres, incapaci- tate de concentrare,

probleme digestive? Nu lăsați problemele să vă copleșească și evalua- ți-vă starea de sănătate a sistemului nervos prin electroscanarea interstițială (EIS), în cadrul Centrului de Medicină Integrativă Secom®. Investigația non-invazivă

oferă o analiză holistică a stării de sănătate în baza evaluării parametrilor lichidului interstițial.

Electroscanarea interstițială este utilă pentru screening-ul sistemului nervos, oferind informații despre nivelul unor neurotransmițători (serotonina, dopamina,

acetilcolina), excitabilitatea neuronală, oxigenarea neuronală, sistemul nervos simpatic și vegetativ. Investigația este nedure- roasă, are o durată de trei minute, iar pacientul poate urmări pe un monitor rezultatele analizei, în timp ce specialistul interpretează datele.

analizei, în timp ce specialistul interpretează datele. Sistemul permite vizualizarea 3 D a rezultatelor
analizei, în timp ce specialistul interpretează datele. Sistemul permite vizualizarea 3 D a rezultatelor

Sistemul permite vizualizarea 3 D a rezultatelor electroscanării

Centrul de Medicină Integrativă Secom ®

Bucureşti, Ştirbei Vodă nr. 150

Programări:

Telefon/Fax: 021 316 43 92 şi 0733 354 000

10

AVANTAJE

PENTRU ALEGEREA PRODUSELOR SECOM ®

* Sunt naturale

* Sunt originale

* Sunt importate de la producători internaționali renumiți

* Conțin materie primă de calitate superioară

* Au ingrediente active în concentrație optimă

* Oferă biodisponibilitate maximă

* Au preț/capsulă avantajos

* Se adresează atât adulților, cât și copiilor

* Au forme de prezentare ușor de administrat

* Acoperă toată gama de afecțiuni

ușor de administrat * Acoperă toată gama de afecțiuni de urmărit MELATONINA, HORMONUL CARE TE AJUTĂ
ușor de administrat * Acoperă toată gama de afecțiuni de urmărit MELATONINA, HORMONUL CARE TE AJUTĂ

de urmărit

MELATONINA, HORMONUL CARE TE AJUTĂ SĂ DORMI

Melatonina (acetyl-5 methoxi- triptamina) este un hormon secretat de glanda pineală. Întunericul stimulează producerea și eliberarea sa, în timp ce lumina îi inhibă secreția. În primii trei ani de viață, secreția melatoninei este mai intensă, apoi se reduce, determinând apariția tulburărilor de somn. Administrarea melatoninei prin suplimente alimentare reglează somnul, scade timpul de adormire, ajută creierul să se odihnească. Studiile arată că melatonina are un rol important în tratamentul insomniilor asociate copiilor cu ADHD și tulburări de spectru autist.

asociate copiilor cu ADHD și tulburări de spectru autist. studii ALZHEIMERUL, TRATAT CU ULTRASUNETE? Noi speranțe
asociate copiilor cu ADHD și tulburări de spectru autist. studii ALZHEIMERUL, TRATAT CU ULTRASUNETE? Noi speranțe

studii

ALZHEIMERUL, TRATAT CU ULTRASUNETE?

Noi speranțe în tratamentul bolii Alzheimer, după ce o echipă de cercetători australieni a observat că ultrasunetele pot elimina plăcile de proteine responsabile de apariția acestei boli, restabilindu-se astfel memoria. Cercetătorii Queensland Brain Institute (QBI) au folosit ultrasunetele pentru a sparge plăcile de beta-amiloid, o peptidă implicată în patogeneza bolii Alzheimer, la șoareci. Subiecții au fost tratați cu ultrasunete, observându-se că la 75% dintre aceștia plăcile de beta-amiloid au dispărut, fără a se deteriora țesutul cerebral. Tehnica urmează să fie testată și pe oameni.

Oana

Cuzino

Medic primar

gerontologie și

geriatrie, doctor în științe medicale, Oana Cuzino este

și prezentatoarea

emisiunii „Ce se întâmplă, Doctore?”.

O găsiți și pe

oanacuzino.ro cu

sfaturi pentru sănătate

și noutăți medicale.

„De când mă știu, când rostesc cuvântul «medicină» îmi vine în minte cuvântul «prevenție». Visez dintotdeauna să-i ajut pe cei din jurul meu să prevină bolile grave, să trăiesc clipa în care medicina să însemne profilaxie făcută cu acuratețe, să aibă puterea de a opri în loc efectele timpului, să combată boala înainte ca aceasta să se instaleze cu efecte devastatoare. Mai este mult, dar ceea

se instaleze cu efecte devastatoare. Mai este mult, dar ceea ce văd prefigurează, fără îndoială, medicina

ce văd prefigurează, fără îndoială, medicina viitorului. Astăzi, printr-o simplă probă de sânge sau de salivă poți să-ți determini profilul genetic sau să beneficiezi de tratamente personalizate și inovatoare, în acord cu profilul tău genetic. Perspectivele sunt promițătoare și când discutăm despre sănătatea sistemului nervos și a minții noastre. Predispoziția la demență, boala Alzheimer, Parkinson, scleroza

multiplă, dar și la alte boli sistemice ori psihice vor avea în curând șansa de a fi depistate, iar bolile să fie tratate cu precizie, «țintit». Astfel că, odată depistată predispoziția, își face loc și terapia profilactică, iar suplimente active de genul resveratrolului sau cu conținut de colină, acid alfa lipoic, fosfatidilserină, fosfatidilcolină, L-Glutamină, taurină, Acetil L-Carnitină vor fi cu adevărat eficiente.”

focus NEURO OPTIMIZER® susține creierul zi de zi Formulă complexă pentru activitatea cerebrală, Neuro Optimizer®
focus NEURO OPTIMIZER® susține creierul zi de zi Formulă complexă pentru activitatea cerebrală, Neuro Optimizer®

focus

NEURO OPTIMIZER®

susține creierul zi de zi

Formulă complexă pentru activitatea cerebrală, Neuro Optimizer® oferă sprijin creierului atât în perioadele dificile, de suprasolicitare, cât și în traumatismele cerebrale sau în alte afecțiuni, contribuind la recuperarea funcțiilor neuronale. Neuro Optimizer® conține Citidină 5-difoscolină, Acetil L-Carnitină, L-Glutamină, Taurină, Fosfatidicolină, Fosfatidilserină și Acid alfa lipoic, ingrediente cu proprietăți superioare pentru sănătatea sistemului nervos.

Breaking Views

TOP

pentru sănătatea sistemului nervos. Breaking Views TOP SUPLIMENTE PENTRU STRES Țineți în frâu stresul și

SUPLIMENTE

PENTRU STRES

Țineți în frâu stresul și readuceți echilibrul de care aveți nevoie pentru a funcționa în parametri normali! Iată câteva produse naturale care să vă ajute să faceți mai ușor față perioadelor de stres.

STRESSTAME®

Complex de ingrediente ce contribuie la reducerea stresului și manifestărilor acestuia, la creșterea capacității de concentrare și a stării de bine.

capacității de concentrare și a stării de bine. B-COMPLEX 100 Formulă complexă de vitamine din grupul

B-COMPLEX 100

Formulă complexă de vitamine din grupul B pentru funcționarea normală a sistemului nervos, reducerea oboselii și extenuării.

a sistemului nervos, reducerea oboselii și extenuării. SUPER RHODIOLA™ 500 mg Stimulează funcțiile

SUPER RHODIOLA™

500 mg

Stimulează funcțiile organismului, ajutându-l să se adapteze mai ușor stresului psihic și metabolic.

să se adapteze mai ușor stresului psihic și metabolic. 5-HTP L- 5 -Hidroxitriptofan, aminoacid esențial în

5-HTP

L-5 -Hidroxitriptofan, aminoacid

esențial în producerea serotoninei („substanța fericirii”), contribuie la inducerea calmului, creșterea siguranței de sine și a relaxării.

calmului, creșterea siguranței de sine și a relaxării. GABA 750mg Îmbunătățește activitatea cerebrală, ajută

GABA 750mg

Îmbunătățește activitatea cerebrală, ajută la relaxare, reducerea iritabilității, oboselii și neîncrederii.

Îmbunătățește activitatea cerebrală, ajută la relaxare, reducerea iritabilității, oboselii și neîncrederii. 03

Info util

STRESUL

ne îmbolnăveşte

încet, dar sigur

Stresul este un fenomen atât de pre- zent în viaţa noastră, încât aproape că a devenit o rutină. Fiecare episod

de stres declanşează în organismul nostru un lanţ de reacţii cu scopul de a ne mobiliza pentru a face faţă situaţiei. Chiar dacă stresul funcţionează ca un buton de alarmă menit să ne salveze de la pericol,

suprasolicitarea acestuia ne poate, treptat, îmbolnăvi.

suprasolicitarea acestuia ne poate, treptat, îmbolnăvi. text : Victoria Donos O ricine poate să vorbească

text: Victoria Donos

O ricine poate

vorbească

despre stres.

Poate fi vorba

despre un

e-mail de la şef, rata la bancă, maşina care s-a stricat într-un moment nepotrivit, o notă proastă, problemele financiare, relaţiile tensionate cu o persoană apropiată, iar lista poate continua la infinit. Deşi, la prima vedere, stresul pare a fi ceva care vine din exterior, în realitate acesta este răspunsul pe care-l generează psihicul în exerciţiul de mobilizare şi adaptare a organismului la anumiţi stimuli externi. Fiecare percepe prin prisma experienţei, personalităţii şi a moştenirii genetice situaţiile generatoare de stres. Astfel, dacă pentru cineva a pierde un autobuz este o sursă de stres, pentru altcineva această situaţie nu reprezintă o problemă.

CE ESTE STRESUL Hanss Selye este cel care vorbeşte pentru prima

dată, în 1936, despre stres, definindu-l ca pe o reacţie generală nespecifică a organismului la acţiunea unor factori. În funcţie de factorii care duc la stres, se vorbeşte astăzi despre stres psihic, stres fizic, stres oxidativ etc. Stresul psihic reprezintă un caz particular înscris în sfera noţiunii generale de stres, din cauza răspândirii în rândul populaţiei, dar şi a factorilor care duc la instalarea acestuia. În funcţie de aceşti factori, stresul poate fi pozitiv (eustres), cauzat de evenimente plăcute din viaţă, sau negativ (distres), cauzat de situaţii negative.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN

o

cantitate mai mare de

care trăim zilnic nu trece fără consecinţe, multe dintre reacţiile generate de stres fiind dăunătoare pentru sănătate. Învăţaţi să gestionaţi corect factorii de stres, pentru că stresul duce la:

hormoni adenocorticotropi

(ACTH), care, la rândul lor, stimulează suprarenala să producă şi să elibereze adrenalină şi cortizol. Aceştia determină o creştere bruscă a pulsului,

o

contracţie a musculaturii

BOLI

şi

o creştere a tensiunii

CARDIOVASCULARE

arteriale, reacţii prin care organismul se pregăteşte să lupte sau să fugă. Deşi nu putem vedea starea de mobilizare din organism, cu siguranţă o resimţim în bătăile accelerate ale inimii, încordarea musculară, respiraţia accelerată,

Episoadele de stres sau stresul cronic solicită inima mult prea mult, crescând riscul de tulburări de ritm cardiac şi de hipertensiune arterială. Starea de agitaţie continuă poate leza progresiv arterele coronare şi inima. În plus, în episoadele de stres corpul nostru este ca un butoi cu pulbere, ceea ce ne predispune la un atac de cord sau accident vascular cerebral, ultimul datorat şi creşterii capacităţii de

transpiraţia rece, senzaţia de gol în stomac. Stresul poate fi de scurtă durată (acut) sau de lungă durată (cronic). Stresul acut este o reacţie imediată la

CORPUL NOSTRU CÂND SUNTEM STRESAŢI În episoadele de stres, organismul nostru se mobilizează pentru a face faţă ameninţării, instalân- du-se starea de tipul „luptă sau fugi” („fight-or-flight” – orig.). Astfel, atunci când percepe primejdia, glanda hipofiză secretă

o

ameninţare de moment,

coagulare a sângelui.

în timp ce stresul cronic este legat de situaţii de lungă durată, ambele tipuri de stres fiind periculoase pentru sănătate.

STRESUL ERODEAZĂ SĂNĂTATEA Starea cronică de stres în

TULBURĂRI

EMOŢIONALE

Stresul poate fi o cauză pentru iritabilitate, depresie şi anxietate. Acesta vă poate afecta somnul, iar de multe ori poate fi o cauză pentru tulburări de alimentaţie

(anorexie, bulimie), abuz de alcool şi de droguri. PROBLEME ALE APARATULUI   REPRODUCTIV SUPRESIA

(anorexie, bulimie), abuz de alcool şi de droguri.

PROBLEME ALE

APARATULUI

 

REPRODUCTIV

SUPRESIA SISTEMULUI IMUNITAR

Stresul este cauza cea mai frecventă pentru infertilitate. Acesta duce la azoospermie, tulburări sexuale, tulburări de ciclu menstrual.

DURERI MUSCULARE

Cortizolul produs în timpul răspunsului la stres duce la slăbirea barierelor de apărare a organismului, crescând riscul pentru diferite boli infecţioase şi respiratorii.

În

condiţii de stres, muşchii

TULBURĂRI

se tensionează pentru a se proteja de leziuni. Probabil că nu o singură dată v-aţi simţit muşchii pulsând în situaţii de stres. Dacă sunteţi într-un stres continuu, aceştia nu se pot relaxa şi pot provoca dureri de cap, de spate, de umăr sau la nivelul întregului corp.

AGRAVAREA UNOR

GASTROINTESTINALE

Schimbările produse în momentele de stres vă pot afecta sistemul digestiv. Sunteţi mai predispuși la arsuri gastrice, boală de reflux gastroesofagian, dureri de stomac şi sindrom de colon iritabil. Din cauza stării de alertă şi a schimbărilor hormonale, persoanele afectate de stres pot avea stări de vomă şi greaţă. Iar dacă suferiţi de ulcer, nu neglijaţi deloc stresul. Acesta vă poate agrava boala.

AFECŢIUNI

O

situaţie stresantă poate

produce o hiperreacţie a

căilor respiratorii, precipitând apariţia unei crize de astm, a unei boli cardiovasculare sau

 

a

diabetului.

DIABET ZAHARAT

În stres, ficatul eliberează mai multă glucoză în sânge, pentru a-i oferi corpului energie. Zahărul neutilizat din sânge este reabsorbit de către organism. Însă atunci când stresul devine cronic, organismul nu mai poate ţine pasul cu acest val de glucoză suplimentară şi pot apărea disfuncţii în mecanismul de reglare a glicemiei, ceea ce poate duce la diabet zaharat de tip 2.

CĂUTAŢI UN ECHILIBRU Opriţi-vă câteva minute din ceea ce faceţi, deconecta- ţi-vă de la toate problemele şi încercaţi să vă detaşaţi de acestea. Puneţi-vă pe primul plan şi cântăriţi dacă merită să plătiţi cu sănătatea stresul zilnic. Inspiraţi adânc, închideţi computerul şi telefonul odată cu terminarea programului şi mergeţi pur şi simplu, relaxat, spre casă.

Info util

ce se întâmplă în corpul vostru când sunteţi

STRESAT

STRES ACUT

ADRENALINĂ CORTIZOL CREŞTEREA CREŞTEREA DILATAREA BĂTĂILOR INIMII TENSIUNII PUPILELOR CIRCULAŢIA SÂNGELUI
ADRENALINĂ
CORTIZOL
CREŞTEREA
CREŞTEREA
DILATAREA
BĂTĂILOR INIMII
TENSIUNII
PUPILELOR
CIRCULAŢIA SÂNGELUI
FICATUL ELIBEREAZĂ
SE DIRECŢIONEAZĂ
GLUCOZĂ
SPRE MUŞCHI
ELIBEREAZĂ SE DIRECŢIONEAZĂ GLUCOZĂ SPRE MUŞCHI CREŞTE NIVELUL ENERGIEI MUŞCHII INTRĂ ÎN ALERTĂ LUPTĂ
ELIBEREAZĂ SE DIRECŢIONEAZĂ GLUCOZĂ SPRE MUŞCHI CREŞTE NIVELUL ENERGIEI MUŞCHII INTRĂ ÎN ALERTĂ LUPTĂ
ELIBEREAZĂ SE DIRECŢIONEAZĂ GLUCOZĂ SPRE MUŞCHI CREŞTE NIVELUL ENERGIEI MUŞCHII INTRĂ ÎN ALERTĂ LUPTĂ

CREŞTE NIVELUL ENERGIEI

MUŞCHII INTRĂ ÎN ALERTĂ

LUPTĂ SAU FUGI!

STRES CRONIC

PRESIUNE RIDICATĂ

A SÂNGELUI

FERTILITATE

REDUSĂ

SISTEM IMUNITAR

SLAB

A SÂNGELUI FERTILITATE REDUSĂ SISTEM IMUNITAR SLAB PROBLEME CARDIACE PROBLEME DIGESTIVE 1 Ritm cardiac anormal

PROBLEME CARDIACE

FERTILITATE REDUSĂ SISTEM IMUNITAR SLAB PROBLEME CARDIACE PROBLEME DIGESTIVE 1 Ritm cardiac anormal 2 Colaps

PROBLEME DIGESTIVE

1 Ritm cardiac anormal

2 Colaps cardiovascular

3 Atac de cord

1 Sindrom

de colon iritabil

2 Ulcer peptic

DOSAR

Sistemul nervos

SUPERCOMPUTERUL CORPULUI UMAN

În fiecare moment, corpul nostru este traversat de o multitudine de impulsuri electrice care transmit, după un algoritm complex, diverse informaţii sau comenzi. Gândirea, mişcările, emoţiile sunt doar câteva dintre rezultatele activităţii nervoase. Ce este sistemul nervos, cum funcţionează şi din ce este compusă această maşinărie complicată care ne dirijează, aflaţi citind paginile următoare.

care ne dirijează, aflaţi citind paginile următoare. text : Victoria Donos S istemul nervos cuprinde un

text: Victoria Donos

S istemul nervos cuprinde un grup unitar de organe, împărţite, în funcţie de rolul pe care-l au, în sistemul nervos central (SNC) şi

sistemul nervos periferic (SNP). Sistemul nervos central este format din miliarde de neuroni, ţesutul de susţinere al acestora (nevroglie) şi cuprinde creierul şi măduva spinării. Sistemul nervos periferic se întinde de la măduva spinării până în vârful degetelor de la picioare. Acesta include o componentă somatică, ce asigură legătura organismului cu mediul, şi o componentă vegetativă, responsabilă cu reglarea organelor interne. Prin sistemul nervos somatic sunt colectate informaţii din mediul extern, cu ajutorul organelor de simţ, cum sunt ochii, de exemplu, care sunt transmise prin fibrele senzitive către creier. Ulterior, mesajele emise de sistemul nervos central sunt transmise prin fibrele motorii către muşchii

scheletici, fiind posibilă mişcarea. Componenta vegetativă a sistemului nervos asigură, automat,

funcţiile unor organe, precum inima, plămânii, ficatul, stomacul, vezica urinară, vasele sangvine, fără ca noi să depunem vreun efort mental voit. Aşadar, la prima vedere, sistemul nervos este similar unui computer – o reţea de neuroni interconectaţi, care culeg şi introduc în circuite datele, le procesează şi afişează rezultatele obţinute. Însă există ceva care-l distinge categoric:

creierul decodează diferit mesajele, dând unicitate fiecărui individ.

SUB MICROSCOP Cu toţii ne raportăm la sistemul nervos mai mult prin prisma anumitor disfuncţii care ne fac să conştientizăm existenţa anumitor componente şi importanţa acestora pentru noi. Pentru a înţelege de ce nu ne putem concentra atunci când suntem obosiţi sau de ce, odată cu înaintarea în vârstă, simţurile ni se diminuează, vom explica în detaliu componentele sistemului nervos.

neuronii reprezintă unitatea de bază a creierului şi sistemului nervos. Neuronul este construit dintr-un corp celular, o prelungire

mai mare unică, denumită axon, şi din numeroase prelungiri mai mici, denumite dendrite. Neuronii se leagă între ei formând o reţea prin intermediul sinapselor. Un neuron comunică cu alte celule nervoase sau cu alte corpuri celulare prin impulsuri electrice. Impulsul circulă prin corpul neuronal spre butonii terminali ai axonilor, unde există mici vezicule ce conţin substanţe chimice denumite neurotransmiţători, cu rol de mesageri informaţionali. Sosirea unui impuls electric determină eliberarea de neurotransmiţători în fanta sinaptică. Aceştia se leagă de receptorii celulei care primeşte informaţia, pătrund în celula receptoare până la nivelul axonului, iar procesul se reia până când impulsul ajunge la destinaţie. Printre cei mai cunoscuţi neurotransmiţători sunt: acetilcolina, dopamina, noradrenalina, adrenalina, glicina, acidul glutamic, acidul gama- aminobutiric (GABA). Pentru a-şi păstra buna funcţionare, neuronii convertesc substanţele nutritive din circulaţia sangvină (glucoză,

DOSAR

DOSAR 07
DOSAR 07
DOSAR 07

DOSAR

DOSAR Sistemul nervos este cea mai complexă construcție oxigen) în energie. Neuronii pot fi lezaţi sau

Sistemul nervos este cea mai complexă construcție

oxigen) în energie. Neuronii pot fi lezaţi sau chiar distruşi prin diverse traumatisme sau substanţe chimice, însă în ultimele decenii cercetătorii discută tot mai mult despre capacitatea neuronilor de a se regenera 1 .

creierul sau encefalul este unitatea care dă sens lumii în care trăim, controlându-ne acţiunile, gândurile şi emoţiile. Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex, ce coordonează organismul în funcție de informațiile primite.

Creierul este cel mai mare consumator de energie din corp. În ciuda faptului că ocupă doar 2% din greutatea noastră, spre creier se îndreaptă 20% din aportul nostru caloric.

BrainFacts.org

Nervii senzitivi culeg informaţiile din interiorul şi exteriorul corpului, apoi le transmit cu o viteză de peste 100 km/h către creier. Acesta le procesează, le sortează şi stochează, iar la final trimite răspunsurile diverselor părţi ale corpului. Creierul cuprinde între 85 de miliarde şi 100 de miliarde de neuroni şi este alcătuit dintr-o serie de structuri care colaborează eficient pentru a răspunde necesităţilor noastre zilnice. Encefalul cuprinde emisferele cerebrale, diencefalul (talamus, epitalamus, metatalamus, hipotalamus), cerebelul şi trunchiul cerebral (bulb, punte, mezencefal).

măduva spinării este o coloană de țesut nervos aproximativ cilindrică, cu lungimea de circa 40 cm, care este situată în interiorul canalului vertebral de la creier până la vertebrele inferioare. Este compusă din aglomerări de neuroni (formează materia cenuşie şi are forma literei H în secţiune transversală) şi fascicule de fibre nervoase care urcă şi coboară (compun substanţa albă, dispusă la suprafaţa materiei cenuşii sub formă de cordoane). Măduva spinării reprezintă liantul dintre creier şi sistemul nervos periferic, funcţionând ca un sistem de conducere cu două sensuri. Atât măduva spinării, cât şi creierul dispun de mecanisme de protecţie formate dintr-o:

Componentă osoasă, vertebrele, care alcătuiesc coloana şi adăpostesc

vertebrele, care alcătuiesc coloana şi adăpostesc DATE CRONOLOGICE 1700 Î. HR „Papirusul egiptean Edwin

DATE

CRONOLOGICE

1700 Î. HR

„Papirusul egiptean Edwin Smith”, primele menţiuni despre creier. Egiptenii însă consideră creierul un organ neimportant, eliminându-l din corp în ritualurile funerare, în timp ce restul organelor sunt îmbălsămate.

funerare, în timp ce restul organelor sunt îmbălsămate. 450 Î.HR . Alcmaeon, în urma studiilor anatomice,
funerare, în timp ce restul organelor sunt îmbălsămate. 450 Î.HR . Alcmaeon, în urma studiilor anatomice,

450 Î.HR.

Alcmaeon, în urma studiilor anatomice, susţine creierul ca organ central, locul în care se produc
Alcmaeon, în urma
studiilor anatomice,
susţine creierul ca
organ central, locul
în care se produc
senzaţiile şi gândurile.

335 Î.HR.

Aristotel afirmă că inima este organul gândurilor şi senzaţiilor, iar creierul este un fel de
Aristotel afirmă că
inima este organul
gândurilor şi senzaţiilor,
iar creierul este un fel
de radiator care trebuie
să o răcească.
este organul gândurilor şi senzaţiilor, iar creierul este un fel de radiator care trebuie să o

măduva spinării, şi cutia craniană, care apără creierul;

spinării, şi cutia craniană, care apără creierul; Componentă fibroasă, meningele, constituit din trei

Componentă fibroasă, meningele, constituit din trei membrane:

dura mater (strat extern), arahnoida (strat intermediar) şi pia mater (strat intern ce aderă intim la structurile nervoase);

Componenta lichidă, cu rol de amortizare a şocurilor, denumită lichid cefalorahidian, situat în spaţiul subarahnoidian, mai exact cu rol de amortizare a şocurilor, denumită lichid cefalorahidian, situat în spaţiul subarahnoidian, mai exact între arahnoidă şi pia mater.

CÂND LUCRURILE NU MERG BINE Ca orice maşinărie, creierul şi sistemul nervos pot înregistra anumite disfuncţii, dacă nu suntem atenţi la echilibrul şi la sănătatea noastră. În primul rând, creierul, măduva spinării sunt foarte vulnerabile în faţa leziunilor de orice fel. O tumoră cerebrală sau un traumatism poate duce la alterarea structurilor creierului, întreruperea aportului sangvin poate cauza accidente vasculare cerebrale, degenerarea neuronilor poate determina boli precum Alzheimer, scleroză laterală amiotrofică sau Parkinson. Crizele epileptice sunt determinate de stimularea anormală a neuronilor cerebrali, iar lista poate continua. Diagnosticul diverselor afecţiuni ale sistemului nervos se face printr-o evaluare amănunţită de către medic, după un set de investigaţii imagistice. Dacă aţi fost cel puţin o dată la un examen neurologic, cu siguranţă aţi observat că medicul v-a ciocănit uşor genunchiul sau cotul, s-a uitat cu atenţie la pupile sau v-a „gâdilat” tălpile. Toate aceste teste, greu de înţeles pentru noi, alături de o discuţie amănunţită despre simptome, ajută specialistul să identifice problemele pe care le aveţi.

ÎN CE CONSTĂ EVALUAREA NEUROLOGICĂ

Discuție cu pacientul – o discuție amplă despre simptome.

cu pacientul – o discuție amplă despre simptome. Evaluarea reflexelor osteotendinoase – sunt evaluate

Evaluarea reflexelor osteotendinoase – sunt evaluate funcţiile nervoase motorii şi senzitive, conexiunile medulare şi – sunt evaluate funcţiile nervoase motorii şi senzitive, conexiunile medulare şi

cele ale nervilor periferici prin ciocănirea uşoară a genunchiului sau cotului cu un ciocănel special.

Controlul reflexului Babinski – se face prin stimularea uşoară a tălpii, ceea ce provoacă o anumită mişcare a degetului mare de la acel picior. Aceasta poate sugera o problemă la nivelul tracturilor nervoase din creier sau măduva spinării.

tracturilor nervoase din creier sau măduva spinării. Evaluarea forţei musculare – slăbiciunea unui muşchi

Evaluarea forţei musculare – slăbiciunea unui muşchi sau a unui grup de muşchi poate fi o manifestare a unei boli neurologice. De aceea, medicul testează forţa anumitor muşchi.

De aceea, medicul testează forţa anumitor muşchi. Evaluarea tonusului muscular – diferenţele de tonus ale

Evaluarea tonusului muscular – diferenţele de tonus ale muşchilor picioarelor, rigiditatea, spasticitatea indică probleme ale nervilor care-i controlează. De acee, medicul vă roagă să ridicaţi braţele, să faceţi anumite mişcări cu picioarele.

braţele, să faceţi anumite mişcări cu picioarele. Evaluarea funcţiei senzoriale – medicul vă roagă să

Evaluarea funcţiei senzoriale – medicul vă roagă să spuneţi ce simţiţi în momentul în care atingeţi un obiect rece, cald sau ascuţit. Astfel, este evaluat sistemul nervos periferic şi felul în care recepţionează mesajele pentru a le transmite către sistemul nervos central. Testarea senzorială poate cuprinde şi evaluarea mirosului, pupilelor, auzului şi gustului.

şi evaluarea mirosului, pupilelor, auzului şi gustului. 170 Î.HR . Chirurgul roman Galen, în urma disecţiilor,

170 Î.HR.

Chirurgul roman Galen, în urma disecţiilor, afirmă că însuși creierul este cel care primeşte informaţii senzoriale şi că acesta este responsabil de controlul mişcărilor, prin folosirea mecanismului de energii fluide.

mişcărilor, prin folosirea mecanismului de energii fluide. 0-1500 Apar primele descrieri ale nervilor cranieni, se
mişcărilor, prin folosirea mecanismului de energii fluide. 0-1500 Apar primele descrieri ale nervilor cranieni, se

0-1500

prin folosirea mecanismului de energii fluide. 0-1500 Apar primele descrieri ale nervilor cranieni, se dezvoltă

Apar primele descrieri ale nervilor cranieni, se dezvoltă doctrina despre localizarea ventriculară a funcţiilor mentale (Nemesiu), apar primele studii de neurooftalmologie, se deschid primele spitale dedicate bolilor mentale.

se deschid primele spitale dedicate bolilor mentale. DOSAR INVESTIGAȚII IMAGISTICE PENTRU STABILIREA

DOSAR

INVESTIGAȚII IMAGISTICE PENTRU STABILIREA DIAGNOSTICULUI

Pentru stabilirea unui diagnostic, medicul vă poate direcţiona şi către un set de investigaţii imagistice și de laborator. Investigațiile paraclinice utilizate în neurologie cuprind:

INVESTIGAŢII

NEURO-RADIOLOGICE:

Radiologia, computer tomografia (CT), investigaţiile prin rezonanţă magnetică (RMN), agiografia cerebrală – investigaţiile arată morfologia sistemului nervos şi disfuncţiile la acest nivel;

INVESTIGAŢII

ELECTRO-FIZIOLOGICE:

Electroencefalograma (EEG) – informaţii despre funcţionarea creierului şi electroneuromiografia (ENMG) – informaţii despre nervii periferici şi muşchi;

TESTE DE LABORATOR:

Analizelele uzuale, examinarea lichidului cefalorahidian, biopsie musculară.

Evaluarea mersului, echilibrului, coordonarea mişcărilor – pentru a identifica anumite anomalii, medicul vă va ruga să mergeţi într-un anumit fel şi să faceţi un set de mişcări particulare.

anumit fel şi să faceţi un set de mişcări particulare. Evaluarea statusului mintal – pentru a

Evaluarea statusului mintal – pentru a descoperi anumite tulburări de memorie, raţionament sau gândire, medicul vă va adresa – pentru a descoperi anumite tulburări de memorie, raţionament sau gândire, medicul vă va adresa anumite întrebări.

1500-1600

Sunt descrise lichidul cerebrospinal (Nicolo Massa) și encefalul (Vasalius), Eustachio descoperă implicaţiile creierului în mecanismul auzului, hipocampusul este numit centrul emoţiilor şi memoriei (Aranzi), se distinge clar funcţia cortexului şi a substanţei albe.

este numit centrul emoţiilor şi memoriei (Aranzi), se distinge clar funcţia cortexului şi a substanţei albe.

DOSAR

AFECŢIUNILE SISTEMULUI NERVOS

Boli cerebro-vasculare Cefaleea Epilepsia AVC (accident vascular cerebral)

Infecţii ale sistemului nervos Meningita Encefalita Sindromul Reye Sindromul postpoliomielitic Abcesul epidural

Afecţiuni structurale Contuzia cerebrală Leziunile traumatice ale sistemului nervos Hidrocefalia Tumorile cerebrale Paralizia Bell

Afecţiuni degenerative Boala Alzheimer Boala Parkinson Demenţa Scleroza multiplă Scleroza laterală amiotrofică Ataxia Friedreich

Afecţiuni medulare şi ale nervilor periferici Traumatismele medulare Tumorile medulare Spondiloza celulară Neuropatiile periferice Sindromul Guillan-Barre Boala Charcot-Marie-Tooth Siringomielia Nevralgiile Mielomeningocelul

Afecţiuni neuropsihiatrice ADHD Autismul Tulburările de somn Depresia Anxietatea Schizofrenia Tulburările bipolare

DATE

CRONOLOGICE

continuare

1600-1700

Sunt descrise accidentul vascular cerebral (Johann Jakob Wepfer), meningita (Thomas Willis) şi se introduce termenul
Sunt descrise accidentul
vascular cerebral
(Johann Jakob Wepfer),
meningita (Thomas
Willis) şi se introduce
termenul „neurologie”.

Capacitatea creierului de a lupta cu tulburările neurologice și de a se recupera după diverse leziuni depinde în mare parte și de dietă. Selectați alimente cu un aport crescut de Omega-3 și Curcumin, acestea îmbunătățesc transmiterea sinaptică, contribuie la neuroplasticitate și sporesc capacitățile cognitive.

phd Fernando Gomez-pinilla, department oF neurosurGery, university oF

caliFornia los anGeles Brain injury research center

AFECŢIUNILE SISTEMULUI NERVOS Creierul, coloana vertebrală şi nervii sunt cei trei piloni ai sistemului nervos, care susţin funcţionarea întregului corp. Chiar şi cea mai mică problemă apărută la nivelul unei zone a sistemului nervos ne poate afecta mersul, vorbirea, vederea, respiraţia, memoria, capacitatea de învăţare etc.

La ora actuală se cunosc aproximativ 600 de boli neurologice, care pot fi cauzate de:

Moştenirea unei gene defecte (Boala Huntington, distrofia musculară); (Boala Huntington, distrofia musculară);

Anumite disfuncţii apărute în procesul de dezvoltare a sistemului nervos (spina bifida); (spina bifida);

Infecţii cu bacterii sau virusuri (sindromul postpoliomelitic, meningita) (sindromul postpoliomelitic, meningita)

Deteriorarea progresivă a celulelor nervoase (Alzheimer, Parkinson); (Alzheimer, Parkinson);

Disfuncţii ale vaselor sangvine care alimentează creierul (atacul vascular cerebral); (atacul vascular cerebral);

Activitatea electrică anormală a creierului (epilepsia); (epilepsia);

Traumatismele şi diversele accidente (leziunile cerebrale şi medulare); leziunile cerebrale şi medulare);

Dezvoltarea anormală a celulelor (tumori cerebrale, medulare etc.). (tumori cerebrale, medulare etc.).

Chiar dacă în neurologie şi neuropsihiatrie au fost făcute progrese majore, în continuare există boli a căror cauză nu poate fi identificată, fiind tratate doar simptomatic. Vestea bună este că multe dintre afecţiunile neurologice pot fi

preîntâmpinate printr-un stil de viaţă echilibrat, controlul stresului şi printr-o atitudine prudentă. Medicina dispune de tratamente

chirurgicale şi medicamentoase care contribuie la îmbunătăţirea calității vieţii sau care vindecă afecţiunile neurologice.

Chiar dacă în multe afecţiuni soluţiile sunt astăzi limitate, fiecare zi aduce ceva nou în acest domeniu, iar lucrurile se schimbă rapid.

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL (AVC),

BOALA CARE NU IARTĂ În România, 65.000 de oameni suferă anual un AVC (178 de cazuri, zilnic), o treime dintre aceste

persoane rămânând cu diverse grade de dizabilitate. Statisticile sunt îngrijorătoare, boala fiind una dintre

1700-1800

sunt îngrijorătoare, boala fiind una dintre 1700-1800 Se introduce termenul „reflex” (Jean Astruc),

Se introduce termenul „reflex” (Jean Astruc), „psihologie” (David Hartley) și se descoperă daltonismul (John Dalton).

(David Hartley) și se descoperă daltonismul (John Dalton). 1800-1900 Multe progrese în studiul sistemului nervos, este

1800-1900

Multe progrese în studiul sistemului nervos, este identificată „substatia nigra”, centrii respiratori din creier, rolul cerebelului în motricitate şi echilibru etc. Sunt descrise boli neurologice precum: ataxia Friedreich, siringomielia, sindromul Horner, scleroza laterală amiotrofică, narcolepsia.

neurologice precum: ataxia Friedreich, siringomielia, sindromul Horner, scleroza laterală amiotrofică, narcolepsia. 10
neurologice precum: ataxia Friedreich, siringomielia, sindromul Horner, scleroza laterală amiotrofică, narcolepsia. 10

DOSAR

CE FACEȚI ÎN CAZ DE URGENŢĂ

Criza epileptică

! Culcaţi încet persoana pe o parte şi puneţi-i ceva moale sub cap;

! Desfaceţi-i haina în dreptul pieptului;

! Nu încercaţi să-i introduceţi degetele în gură sau orice alt obiect, persoana nu-și va înghiți limba;

! Nu încercaţi să opriţi mişcările, nu ajută la nimic.

Traumatism

! Dacă sunteţi martor al unui accident şi nu există risc de incendiu sau dacă o

persoană a căzut de la înălţime, nu încercaţi să mişcaţi victima. Prin manevrarea incorectă, i-ați puteaproduce leziuni importante. Cel mai bine este să sunați și să așteptați

sosirea ambulanței.

Accident vascular cerebral

! Supravegheaţi atent persoana până la venirea ambulanţei:

! Dacă respiraţia i se opreşte, efectuaţi manevre de resuscitare cardio–pulmonară;

! Dacă are dificultăţi de respiraţie, sprijiniţi-i umerii

şi capul pe o pernă;

! Dacă vomită, întoarceţi-i

capul într-o parte, pentru

a evita sufocarea.

Convulsii febrile

! Aşezaţi persoana pe o parte şi nu-i introduceţi nimic în gură;

! Administraţi-i antitermice; Dacă febra este ridicată, până când îşi face efectul antitermicul şi vine

ambulanţa puteţi să puneţi persoana într-o cadă cu apă călâie. Această măsură ajută la scăderea

temperaturii corpului.

principalele cauze de mortalitate atât în țara noastră, cât și la nivel mondial. Accidentul vascular cerebral sau stroke-ul este numele comun al mai multor tulburări care apar în decurs de câteva secunde după perturbarea aportului sangvin cerebral. Blocajul sangvin privează celulele nervoase de oxigen și de substanțe nutritive, fapt care poate duce la alterarea funcțiilor neuronale sau la moartea acestora. În funcție de localizare și de tipul de tulburări pe care le determină, AVC poate fi ischemic (determinat de blocarea unui vas sangvin) sau hemoragic (determinat de ruperea unui vas de sânge). Principala cauză a accidentului vascular ischemic este ateroscleroza, acumularea depozitelor de colesterol pe peretele intern al arterelor care irigă creierul, în timp ce hipertensiunea arterială este responsabilă, în majoritatea cazurilor, de apariția accidentului vascular cerebral hemoragic.

În funcție de zonele cerebrale afectate, o persoană care a suferit un accident vascular cerebral poate prezenta paralizii ale diverselor părți ale corpului, probleme de coordonare a membrelor, tulburări de vedere, vorbire sau înțelegere, pierderea cunoștinței sau durere severă de cap. De intervenția medicală rapidă depinde succesul recuperării, funcțiile cerebrale putând fi restabilite parțial, după tratamente complexe. Acestea includ o echipă multidisciplinară formată din neurolog, neurochirurg, kinetoterapeut, logoped și psiholog. Acordați atenție sănătății și preîntâmpinați boala printr-un regim echilibrat de mișcare, alimentație și somn. Riscul crește în următoarele situații: aveți antecedente în familie, suferiți de hipertensiune arterială și de boli cardiovasculare, de diabet, fumați (fumatul crește de 2-3 ori riscul de AVC, nicotina contribuind la formarea plăcii de aterom pe pereții

vasculari), sunteți sedentar, activați într-un mediu stresant.

ACORDAȚI PRIMUL AJUTOR ÎN CUNOȘTINȚĂ DE CAUZĂ Acţionați informat, dacă vreo persoană de lângă voi are o problemă neurologică. Gestul vostru îi poate salva viaţa sau poate preîntâmpina multe complicaţii. Înainte de toate,

cereţi ajutor medical, abia după aceea puteţi interveni. Noi vă oferim, mai sus, câteva sfaturi practice, pe care

le puteţi aplica dacă o persoană are

o criză de epilepsie, un traumatism, convulsii febrile sau un accident

vascular cerebral.

referinţe:

1. The Life and Death of a Neuron, National

Institute of Neurological Disorders and Stroke,

http://www.ninds.nih.gov/disorders/brain_

basics/ninds_neuron.htm

2. University of Washington, https://faculty.

washington.edu/chudler/hist.html

1906 1915-2000

Este descoperită boala Alzheimer, iar Golgi şi Cajal primesc Premiul Nobel pentru descrierea structurii sistemului
Este descoperită
boala Alzheimer, iar
Golgi şi Cajal primesc
Premiul Nobel pentru
descrierea structurii
sistemului nervos.

Sunt descrise funcţiile tuturor componentelor sistemului nervos şi rolul lor în organism; sunt identificate substan- ţe precum acetilcolina, GABA, diferite boli neurologice şi tratamente. Se dezvoltă imagistica utilizată în screening-ul SN (EEG-ul, 1932; ultrasunetele, folosite pentru vizualizarea creierului în 1956; PET CT-ul, din 1974 etc.).

vizualizarea creierului în 1956; PET CT-ul, din 1974 etc.). 2013 Președintele Barack Obama a anunțat inițiativa
vizualizarea creierului în 1956; PET CT-ul, din 1974 etc.). 2013 Președintele Barack Obama a anunțat inițiativa

2013

Președintele Barack Obama a anunțat inițiativa Brain Research through Advancing Innovative Neurotechnologies (BRAIN), ce-și propune să accelereze aplicarea tehnologiilor inovative în studiul creierului uman.

Neurotechnologies (BRAIN), ce-și propune să accelereze aplicarea tehnologiilor inovative în studiul creierului uman. 11

DOSAR

Ce se întâmplă în creierul tău?

Cercetătorii sunt de părere că dezechilibrul neurotransmițătorilor la nivel cerebral poate determina anumite afecțiuni. Acest dezechilibru împiedică creierul să transmită mesajele de la un neuron la altul, fapt care dereglează întregul circuit nervos. În consecință, creierul nu comunică bine cu restul organelor, iar persoana afectată începe să aibă simptomele unei afecțiuni cerebrale sau psihice.

Existența unor molecule cu rol neurotransmițător a fost confirmată pentru prima dată în 1921, de Otto Loewi, până astăzi fiind cunoscuți peste 50 de neurotransmițători. Care sunt cei mai importanți neurotransmițători și cum ne influențează aceștia sănătatea sunt două întrebări la care vă răspundem mai jos.

ACETILCOLINA este primul

neurotransmițător, identificat în 1921 de Otto Loewi, biolog german, lau- reat cu Premiul Nobel în 1936. Este

implicată în activitatea mușchilor,

VITAMINA D

intervine în transmiterea influxului

nervos în cadrul sistemului vegetativ

și în mecanismele somnului. Scă-

VITAMINA K

ULEI DE PEȘTE

derea acetilcolinei la nivel cerebral este implicată în boala Alzheimer și scăderea funcțiilor cognitive.

SEROTONINA (5-hidroxi-triptamina) reprezintă un neurotransmițător in- hibitor cu impact major asupra com- portamentului și stării emoționale.

Nivelul scăzut al acesteia se asociază cu depresia, controlul deficitar al maniei, tendințele suicidale, compor-

tamentul obsesiv-compulsiv, dar și cu

apetitul alimentar crescut și apariția tulburărilor de somn. Anomaliile serotoninergice mai sunt corelate cu autismul, epilepsia și cu ADHD. Prozac-ul, dar și alte antidepresive, funcționează prin reducerea reîncor- porării serotoninei în neuroni.

DOPAMINA este un neurotransmiţă- tor inhibitor. La nivel cerebral, este asociat cu plăcerea, trăirile pozitive, recompensele și dependențele. Nivelul dopaminei poate crește sub influența unor substanțe precum:

cocaina, opiumul, heroina, alcoolul

sau nicotina. Schizofrenia este core- lată cu nivelul crescut al dopaminei la nivelul lobului frontal. În cealaltă extremă, un deficit de dopamină în ariile motorii ale creierului este res- ponsabil de apariția Parkinsonului (caracterizat în primul rând prin tre- mor) și a dependențelor.

CALCIU

NORADRENALINA (NOREPINEFRINA)

Dereglările la nivelul acestui neurotransmițător pot determina hi- perexcitabilitate, inclusiv deficiențe în dezvoltare, retard mintal și epilep- sie, tulburări depresive, tulburări de somn, dependență de droguri, proce- sare senzori-motorie și coordonare motorie. Niveluri ridicate de GABA au fost găsite în plasma tinerilor cu tulburări autiste, unii cercetători considerându-l drept marker bio- chimic al autismului, al ADHD și al tulburărilor de conduită.

GLUTAMATUL este o „rudă” a GABA, însă are efect excitant. Este cel mai abundent neurotransmițător la nivelul SNC – aproximativ ½ din neuronii cerebrali – și este foarte important pentru memorie. În exces, glutamatul este toxic pentru neu- roni, excesul contribuind la moartea acestora. Una dintre cauzele sclero- zei laterale amiotrofice este și exce- sul de glutamat.

ENDORFINELE sunt molecule cu rol

neurotransmițător și au o structură asemănătoare opioidelor și efec-

MAGNEZIU

este neurotransmițătorul care

declanșează starea de alertă. Predo-

PROBIOTICE

mină în sistemul nervos vegetativ simpatic, are drept efecte creșterea frecvenței cardice și respiratorii, a presiunii sangvine. Glandele suprare- nale eliberează noradrenalina în cir- cuitul sangvin, alături de epinefrină (adrenalină). Situațiile stresante tind să epuizeze noradrenalina și determi- nă hipoactivitate, în timp ce activita- tea fizică crește nivelul acesteia. No- repinefrina este asociată cu tulburări afective și cu sensibilitatea organis- mului față de factorii de mediu.

ADRENALINA (EPINEFRINA) este un

neurotransmițător cu rol excitator,

care induce starea de stres în orga-

FIER

nism, declanșând mecanismele tip

„luptă sau fugi” (creșterea frecvenței

VITAMINA C

te inhibitoare, fiind implicate în

plăcere și reducerea durerii. Unele animale se bazează pe acest tip de

neurotransmițători pentru a intra în

hibernare.

COENZIMA Q10

ZINC

IOD

VITAMINA B

cardiace, a presiunii sangvine, dila-

tarea bronhiilor și pregătirea orga-

nismului pentru arderea lipidelor și sinteza de glucoză). Cercetătorii mai consideră că adrenalina are efect pozitiv în consolidarea memoriei umane.

VITAMINA E

referinţe:

1. Relația dintre neurotransmițători,

comportament și abuz: o privire retrospectivă, Autori: Adrian V. Rus, Sheri R. Parris, Revista de Neurologie și Psihiatrie a Copilului și Adolescentului din România.

2. Manualul Merck de diagnostic și tratament,

ediția a XVIII-a, 2010.

3. Corpul Uman, Manual Complet, Ghid

ilustrat de anatomie, fiziologie și afecțiuni ale organismului, editura Litera, 2014.

GABA (ACIDUL GAMA-AMINO-

BUTIRIC) e cel mai important neurotransmițător inhibitor al Sistemului Nervos Central (SNC). Acesta acționează prin contracararea neurotransmițătorilor excitanți care duc la apariția anxietății.

DOSAR

Neurotransmițătorii și dezechilibrele pe care le provoacă ACETILCOLINA GABA exces: Depresie deficit: Anxietate
Neurotransmițătorii
și dezechilibrele pe care le provoacă
ACETILCOLINA
GABA
exces: Depresie
deficit: Anxietate și
tulburări anxioase
deficit la nivelul
hipocampusului: Demențe
LOB
FRONTAL
DOPAMINA
LOB
PARIETAL
exces: Mișcări
repetitive, deficit
de atenție,
schizofrenie,
probleme de
memorie
deficit: Anumite
forme de depresie,
dependențe,
tremor și rigiditate
musculară specifice
bolii Parkinson
LOB
TEMPORAL
CEREBEL
SEROTONINA
exces: Sindrom
serotonergic
(agitație, tremor,
confuzie, anxietate,
dezorientare,
transpirație excesivă)
deficit: Este asociat
cu durerile de cap,
depresia, oboseala,
fibromialgia,
tulburările de
somn. Anumite
antidepresive cresc
nivelul serotoninei
în receptorii nervoși
NORADRENALINA
deficit: Scăderea energiei
și apariția unor tulburări
de anxietate și depresie
ADRENALINA
exces: Anxietate
și tulburări anxioase
deficit: Depresie
COMUNICAREA NEURONALĂ
În creier există miliarde de neuroni, iar
comunicarea informației între aceștia se face
prin intermediul compușilor de natură chimică
– neurotransmițători –, printr-o fantă care
poartă numele de sinapsă. O celulă nervoasă
normală poate dezvolta peste o mie de sinapse.
Neurotransmițătorii sunt eliberați la nivelul
neuronilor, în cadrul terminalului presinaptic.
Mai departe, moleculele acestor substanțe
traversează fanta sinaptică pentru a fi
acceptate de către un alt neuron, prin receptori
specifici. Acțiunea care urmează poate să fie de
excitare a celulei nervoase sau de inhibiție.
LOB
OCCIPITAL

DOSAR

mituri despre

Sistemul nervos

De câte ori n-am auzit sau citit tot felul de păreri legate de afecțiuni ale sistemului nervos? Că un pacient care suferă de scleroză multiplă ajunge în scaun cu rotile, că Alzheimer se întâlnește doar la persoanele vârstnice etc. Ce e adevărat și ce e fals când vorbim despre bolile sistemului nervos?

1

persoane care a suferit o leziune cerebrală depinde mult de localizarea leziunii şi de severitatea acesteia. În cazul unei comoţii uşoare, leziunile duc la întreruperea temporară a funcţiilor cerebrale, dacă pacientul urmează un tratament special. Chiar şi în cazul unor traumatisme cerebrale grave, cum ar fi AVC-ul, studiile arată că, printr-o terapie adecvată, creierul ar putea dezvolta alte conexiuni, direcţionând funcţiile către zonele sănătoase.

3

Acest argument a fost respins de studiile ulterioare.

4

Un creier mai mare denotă un grad ridicat de inteligenţă.

FALS

Scleroza multiplă este incompatibilă cu sarcina. FALS

Dimensiunea creierului nu determină inteligenţa. Creierul lui Einstein nu era mai mare decât media, însă acesta s-a remarcat printr-o inteligenţă deosebită. Există animale, precum elefantul sau balena, care au un creier mult mai mare decât creierul uman, însă acestea nu sunt mai inteligente. Capacităţile cognitive la oameni sunt determinate de cortex

Scleroza multiplă nu afectează fertilitatea, iar o femeie diagnosticată cu această boală poate rămâne însărcinată şi să nască un copil sănătos. Este important

Vaccinurile duc la autism. FALS

Unul din trei europeni suferă

şi de conexiunile sinaptice.

de o afecțiune neurologică sau psihiatrică. Și în România incidența bolilor neurologice este mare, pe primul loc fiind accidentul vascular cerebral.

Congresul European de

 

2

Rezultatele studiilor n-au evidențiat legătura dintre vaccinuri şi autism. Suspiciunile au apărut deoarece autismul începe să se evidenţieze în copilărie, în perioadele în care copiii primesc diferite vaccinuri.

Leziunile cerebrale sunt permanente. FALS

În anumite cazuri, creierul dispune de propriile capacităţi de a se regenera. Însă recuperarea unei

Neuroreabilitare, 2013

ca sarcina să fie planificată împreună cu un medic, astfel încât să se reducă sau

să elimine medicaţia specifică acestei boli.

5

Persoanele cu deficienţe de vedere aud mai bine. FALS

Este adevărat că persoanele cu deficienţe de vedere sunt nevoite să-şi utilizeze mai mult alte simţuri pentru a se descurca mai bine, însă studiile arată că acestea nu aud mai bine, ci îşi folosesc mai intens acest simţ.

6

Accidentele vasculare cerebrale apar doar la persoanele peste 50 de ani.

FALS

Accidentele vasculare cerebrale pot apărea la orice vârstă, inclusiv la nou-născuţi. Incidenţa acestei boli

este mai mare după vârsta de 50 de ani, însă în ultimii ani a fost înregistrată o creştere a numărului tinerilor cu această boală.

7

Boala Alzheimer se transmite doar genetic. FALS

Statisticile arată că doar aproximativ 20% dintre pacienţii cu Alzheimer au avut în familie rude cu această boală, în restul cazurilor cauzele apariţiei bolii nefiind cunoscute. Degenerarea neuronală se poate produce și fără vreo legătură cu

istoricul familial.

REFERINŢE:

1. www.brainfacts.org/

neuromyths

2. Scleroza multiplă şi

sarcina, conf. univ.dr. Marius Moga, dr. Cosmuță Adina, drd. Nicușor Bîgiu, dr. Petru Ifteni, conf. univ. dr. Victoria Burtea, conf. univ. dr. Alina Pascu, Facultatea de Medicină, Universitatea „Transilvania”, Brașov

3. www.alz.org/alzheimers_

disease_causes_risk_factors.

asp

BOALA nu e o piedică

Există o mulțime de exemple de personalităţi care au excelat în profesiile lor, oameni care au devenit celebri și au avut o viață frumoasă, depăşindu-şi boala neurologică de care sufereau.

depăşindu-şi boala neurologică de care sufereau. FEODOR MIHAILOVICI DOSTOIEVSKI ( noiembrie 1821 –

FEODOR MIHAILOVICI

DOSTOIEVSKI

(noiembrie 1821 – februarie 1881), scriitor şi eseist rus

A suferit de epilepsie. Prima criză s-a produs pe

când avea 9 ani. Crizele au revenit sporadic pe parcursul vieţii. Istoricii literari cred că boala sa se regăseşte ilustrată în prinţul Mîşkin, din romanul „Idiotul”, şi Smerdyakov, din „Frații Karamazov”.

„Idiotul”, şi Smerdyakov, din „Frații Karamazov”. FRIDA KAHLO ( iulie 1907 – iulie 1954),

FRIDA

KAHLO

(iulie 1907 – iulie 1954), pictoriţă mexicană

Celebra pictoriță, cunoscută pentru autoportretele sale suprarealiste, s-a născut cu spina bifida, o afecţiune congenitală de dezvoltare incompletă a tubului neural şi a oaselor care-l acoperă.

incompletă a tubului neural şi a oaselor care-l acoperă. ALBERT EINSTEIN ( martie 1879 – aprilie

ALBERT

EINSTEIN

(martie 1879 – aprilie 1955), fizician şi teoretician, autorul teoriei relativităţii

În anul 1921 a primit Premiul Nobel pentru Fizică.

A suferit de dislexie şi era cunoscut pentru faptul că

avea memorie slabă şi greu reţinea lucruri simple, însă ţinea minte formule matematice complexe. Trăia după propriile reguli şi este considerat un caz clasic de ADHD.

MUHAMMAD

ALI

(n. ianuarie 1942), triplu campion mondial la box

Considerat cel mai mare campion de box la categoria grea din toate timpurile și desemnat în 1999 „Sportivul secolului” de revista Sports Illustrated, Ali a fost diagnosticat cu Parkinson în 1984, la 42 de ani. S-a speculat că boala a fost declanșată de practicarea boxului, dar medicul său personal e de părere că evoluția bolii arată un parcurs tipic pentru bolnavii de Parkinson.

bolii arată un parcurs tipic pentru bolnavii de Parkinson. DOSAR RONALD REAGAN ( februarie 1911 –

DOSAR

arată un parcurs tipic pentru bolnavii de Parkinson. DOSAR RONALD REAGAN ( februarie 1911 – iunie

RONALD

REAGAN

(februarie 1911 – iunie 2004), actor, cel de-al 40-lea preşedinte al statelor unite ale americii (1981-1989)

Numit „Marele Comunicator” datorită talentului său oratoric și personalității sale carismatice, Reagan a fost diagnosticat în 1994, la 5 ani după încheierea mandatului său ca președinte al Statelor Unite, cu boala Alzheimer. Din acel moment a avut nevoie de îngri- jire permanentă. S-a stins 10 ani mai târziu, la vârsta de 93 de ani.

S-a stins 10 ani mai târziu, la vârsta de 93 de ani. STEPHEN HAWKING ( n

STEPHEN

HAWKING

(n. ianuarie 1942), fizician şi om de ştiinţă

La vârsta de 21 de ani apar primele simptome de scleroză laterală amiotrofică. Medicii îi dau un prognostic de 3 ani, însă acesta nu cedează. Boala progresează rapid şi, cu timpul, ajunge complet imobilizat, îşi pierde vocea şi comunică prin intermediul unui computer sofisticat.

FARMAKON

Rolul suplimentelor alimentare în sănătatea sistemului nervos

Structurile complexe și fragile care alcătuiesc sistemul nervos (creierul, măduva spinării şi nervii) au un grad ridicat de vulnerabilitate în faţa diverselor tipuri de leziuni, cauzate de traume sau de boli neurodegenerative, dar şi a factorilor sociali şi de mediu care ne influenţează. Natura oferă o gamă impresionantă de principii active care au rezultate promiţătoare în menţinerea sănătăţii sistemului nervos, creşterea capacităţilor cognitive, protecţia şi refacerea celulelor nervoase.

Pe parcursul vieții,

sistemul nervos

formează noi

conexiuni neuronale, pentru

a se adapta modificărilor

de mediu intern sau extern. Procesul, cunoscut ca neuroplasticitate, ne permite să învățăm lucruri noi, să ne adaptăm

diferitelor situații, fiind, totodată, șansa noastră de

a ne recupera după diverse

boli care ne pot afecta senzitiv, motor sau cognitiv. Neuroplasticitatea este un fenomen permanent la nivelul sistemului nervos, care începe încă din perioada prenatală și continuă pe parcursul întregii vieți. În cazul unor leziuni, axonii care asigură legătura dintre neuroni își prelungesc terminațiile, se reconectează cu neuronii izolați, formând astfel o nouă hartă neuronală, care compensează parțial sau definitiv funcțiile

neuronilor afectați. Potențarea reconfigurării neuronale se poate realiza, în funcție de zona afectată, prin terapii comportamentale, kinetoterapie, dar și neurotrofice naturale.

Neurotroficele hrănesc celula nervoasă, ajută la mielinizare și la o mai bună conductivitate, contribuie

la recuperarea după diverse traumatisme (accidente vasculare cerebrale, traume, pareze), îmbunătățirea calității vieții în bolile neurodegenerative (boala Alzheimer, Parkinson, scleroză multiplă, demențe)

și în neuropatii. Studiile arată că suplimentele neurotrofice contribuie la ameliorarea stării emoționale a persoanelor care suferă de depresie și tulburări emoționale. În plus, acestea sunt benefice pentru îmbunătățirea performanțelor cognitive, reducerea manifestărilor stresului, creșterea capacităților de memorare și menținerea sănătății psihice odată cu înaintarea în vârstă.

Oferiți-i suport creierului și sistemului nervos în fiecare zi! Iată câteva ingrediente naturale care vă pot susține în acest demers:

acizii grași omega-3. Acidul eicosapentaenoic (EPA) și acidul docosahexaenoic

(DHA) contribuie la sănătatea întregului organism, însă la nivel neuronal aceștia acționează pentru transmiterea impulsurilor nervoase. DHA este un constituent important al structurii cerebrale, însă rata de sinteză a acestuia la nivel cerebral este redusă, fiind necesară suplimentarea prin produse specifice. Acizii grași Omega-3 sunt recomandați copiilor din primele luni de viață, mai ales dacă aceștia s-au născut prematur sau sunt hrăniți cu formule de lapte.

acidul folic sau vitamina b9. Contribuie la dezvoltarea cerebrală a copiilor în

14%

dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 39 de ani susțin că suferă de probleme de memorie.

Studiu UCLA, 2014

perioada gestațională. Studiile efectuate în ultimii ani arată că deficitul de acid folic în sarcină crește de zece ori riscul apariției malformațiilor de tub neural la copil, fiind recomandată suplimentarea acestei vitamine încă din perioada preconcepțională.

acetil-l-carnitina. Este un aminoacid condiționat esențial sintetizat în ficat și în rinichi din aminoacizii lizină și metionină. Acesta se găsește în majoritatea celulelor corpului, fiind studiat pentru efectele sale împotriva degenerării creierului și a sistemului nervos. Câteva studii arată că acesta încetinește semnificativ evoluția bolii Alzheimer, întârziind deteriorarea memoriei, atenției și a capacităților de orientare în spațiu. În plus, acesta îmbunătățește simptomatologia în neuropatii, având triplu efect: antioxidant, reduce toxicitatea glutamatului și oferă suport metabolic. Nivelul de acetil-l-carnitină din organism scade odată cu înaintarea în vârstă.

ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI
ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI

NEURO OPTIMIZER ®

Formulă complexă, ce contribuie la recuperarea funcțiilor cerebrale și susține activitatea cerebrală în situații de suprasolicitare, performanță și efort intelectual.

ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI
ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI

ALPHA GPC 300mg

Alpha GPC, metabolit al fosfatidilcolinei, ajută la îmbunătățirea capacităților mentale, creșterea neuronală, transmiterea semnalelor nervoase.

IECHILIBRU EMOȚIONALI
IECHILIBRU EMOȚIONALI

5-HTP

Contribuie la echilibrul sistemului nervos, induce calmul, relaxarea, siguranța de sine, fiind util și persoanelor cu probleme de somn.

ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI
ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI

B-COMPLEX 100

Complex de vitamine din grupa B pentru reducerea oboselii, sănătatea sistemului nervos, sinteza și metabolizarea neurotransmițătorilor.

Grijă pentru sănătatea sistemului nervos

Secom ® oferă cele mai eficiente suplimente alimentare pentru susținerea funcțiilor sistemului nervos, recuperare neuro- motorie, memorie, creșterea performanțelor intelectuale, reducerea stresului și îmbunătățirea stării emoționale.

IECHILIBRU EMOȚIONALI
IECHILIBRU EMOȚIONALI

GABA 750mg

Neurotransmițător cu efect relaxant, recomandat pentru reducerea tulburărilor emoționale.

FARMAKON

ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI
ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI

ACETYL L-CARNITINE 500mg

Antioxidant cu rol de protecție și îmbunătățire a funcțiilor cerebrale (crește capacitatea de învățare, memorare, atenție etc.).

ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI
ISĂNĂTATEA SISTEMULUI NERVOSI

COD LIVER OIL

Ulei purificat din ficat de cod arctic. 1225mg acizi grași Omega-3/linguriță pentru dezvoltarea neuropsihică și cognitivă a copilului.

IENERGIE CEREBRALĂI
IENERGIE CEREBRALĂI

L-GLUTAMINE 1000mg

„Carburant natural” al creierului, L-Glutamina ajută la furnizarea energiei creierului, îmbunătățirea sintezei neurotransmițătorilor și refacerea după convalescență.

Tratați cu grijă și responsabilitate celula nervoasă! citicolina. Contribuie la modularea nivelului neurotransmiță-

Tratați cu grijă și responsabilitate celula nervoasă!

citicolina. Contribuie la modularea nivelului neurotransmiță- torilor (aceasta susține sinteza acetilcolinei și eliberarea dopaminei), fiind utilă în recuperarea neuromotorie. Citicolina îmbunătățește fluxul sangvin la nivel cerebral și reduce deficitul cognitiv la pacienții cu Alzheimer.

glutamina. Este cel mai întâlnit aminoacid liber din mușchii corpului. Pentru că poate trece foarte ușor bariera de sânge a creierului, este supranumit „carburant al creierului”. L-Glutamina facilitează răspunsul normal la stres al celulei nervoase. Aceasta contribuie la creșterea capacităților intelectuale, este folosită în tratamentul integrativ al epilepsiei, oboselii, depresiei, schizofreniei sau senilității. Aceasta mai este utilizată în neuropatia diabetică, datorită efectelor sale neuroprotectoare.

gaba (acidul gamma- aminobutiric). Este un aminoacid care acționează ca un neurotrans- mițător în sistemul nervos central. Acesta este esențial pentru metabolismul creierului, susținându-i funcționarea. GABA mai este recomandat pentru îmbunătățirea stării emoționale și a activității sistemului nervos în timpul perioadelor de stres psihic intens.

5-htp (5-hidroxi L-triptofan). Este o substanță care se formează în mod natural în organism din aminoacidul triptofan, fiind utilizată de organism în producerea serotoniei („substanța fericirii”), un neurotransmițător important. 5-HTP este recomandat în insomnii și în tratamentul complementar al depresiei.

melatonina. Este un hormon produs în mod natural în corp. Acesta este cunoscut

pentru implicațiile sale în relaxarea organismului și inducerea somnului. Melatonina este încă intens studiată pentru efectele sale antiîmbătrânire.

vitaminele din complexul b. Sunt un grup de vitamine cu largi implicații în sănătatea sistemului nervos. Acestea sunt implicate în producția de energie, eliberarea neurotransmițătorilor, consolidarea memoriei și în echilibrul emoțional.

vitamina d. Are rol neuroprotector, prin modularea sintezei factorului de creștere neuronal și prin implicarea în mecanisme neuroprotectoare precum fagocitoza și clearence-ul amiloidului, constituent principal al „plăcilor senile” din demențe și boala Alzheimer.

teanina. Contribuie la reducerea stresului și a anxietății,

prin îmbunătățirea secreției de neurotransmițători inhibitori precum GABA, serotonina, dopamina.

Optați pentru produse cu ingrediente de calitate, în concentrație optimă, care oferă biodisponibilitate mare! Citiți de fiecare dată eticheta și alegeți informat, pentru sănătatea voastră!

referinţe:

1. web.stanford.edu/group/hopes/cgi-

bin/hopes_test/neuroplasticity/

2. ajcn.nutrition.org/

content/71/6/1669s.full

3. www.lifeextension.com/

magazine/2006/9/report_carnitine/

page-02

4. www.ncbi.nlm.nih.gov/

pubmed/20590847

5. www.medscape.com/

viewarticle/780283

6. Mizwicki MT, Liu G, Fiala M,

et al. 1α,25-dihydroxyvitamin D3 and resolvin D1 retune the balance between amyloid-β phagocytosis and inflammation in Alzheimer’s disease patients. J Alzheimers Dis.

2013;34(1):155–170.)

ITULBURĂRI DE SOMNI
ITULBURĂRI DE SOMNI

MELLOW TONIN ®

Formulă pe bază de melatonină și vitamina B 6, pentru reducerea tulburărilor de somn.

ISTRESI
ISTRESI

L-THEANINE 100mg

L-theanină extrasă din frunzele de ceai verde, pentru reducerea stresului, iritabilității și anxietății.

IPROTEJAREA STRUCTURILOR NERVOASEI
IPROTEJAREA STRUCTURILOR NERVOASEI

TAURINE 1000mg

Taurina este un aminoacid cu efect antioxidant, protector mental și celular. Contribuie la sănătatea membranei celulare, creșterea performanțelor cognitive, inducerea stării de bine.

FARMAKON

SLEEP OPTIMIZER ® STRESSTAME ® Asociere de ingrediente naturale pentru inducerea și ameliorarea calității
SLEEP OPTIMIZER ®
STRESSTAME ®
Asociere de ingrediente naturale
pentru inducerea și ameliorarea
calității somnului.
Extracte naturale patentate
pentru combaterea stresului,
nervozității și iritabilității.
ITULBURĂRI DE SOMNI
ISTRESI

Alegeți responsabil pentru sistemul ner- vos!

Optați informat pentru produsele naturale. Urmăriți compoziția (tipul de ingrediente și formula), concentrația, forma de prezentare, biodisponibilitatea și cantitatea per flacon (pentru cât timp vă ajunge).

IMEMORIEI
IMEMORIEI

LECITHIN 1200mg

Lecitină din soia în concentrație optimă, pentru îmbunătățirea memoriei și a capacității de concentrare.

IPROTEJAREA STRUCTURILOR NERVOASEI
IPROTEJAREA STRUCTURILOR NERVOASEI

L-CARNOSINE 500mg

Contribuie la protejarea țesuturilor cerebrale prin limitarea acțiunii speciilor reactive de oxigen asupra membranei celulare, reducerea formării aldehidelor și a diverșilor radicali liberi.

IMEMORIEI
IMEMORIEI

MEMORY BLEND™

Formulă complexă, cu extracte din plante și ingrediente homeopate, pentru stimularea funcțiilor cerebrale și îmbunătățirea memoriei.

Interviu

Creierul nu doare, țipă

Interviu cu Prof. Dr. MSc. Alexandru Vlad Ciurea, medic primar neurochirurgie, șef secție Neurochirurgie, Spitalul Sanador

șef secție Neurochirurgie, Spitalul Sanador text : Victoria Donos Foto : Alexandru Ionescu Bolile

text: Victoria Donos Foto: Alexandru Ionescu

Bolile neurologice „au întinerit” foarte mult, găsindu-și în ultimele decenii tot mai multe victime printre copii și tineri. Chiar dacă medicina a venit cu soluții excepționale de diagnostic și tratament, cheia multor probleme neurologice este la noi.

Aveți o experiență de peste 40 de ani în neurochirurgie, iar sub ochii dumneavoastră domeniul a trecut prin niște transformări extraordinare. Spuneți-ne în câteva cuvinte cum a evoluat neurochirurgia în ultimii ani?

cuvinte cum a evoluat neurochirurgia în ultimii ani? Pe de o parte, s-au făcut mari progrese

Pe de o parte, s-au făcut mari progrese în diagnosticul tuturor bolilor neurologice și neurochirurgicale. În momentul de față, nu se discută decât despre medicina pe dovezi, ceea ce înseamnă că nu poți să pui un diagnostic dacă nu ai o susținere concretă a datelor, prin analize și neuroimagerie. Aceste condiții de vizualizare au împins atât diagnosticul, cât și cunoașterea, la anumiți parametri. În acest moment putem să arătăm pacientului boala de care suferă, dar și strategia operatorie, prognosticul pe termen mediu și îndelungat, adică ce se va întâmpla cu creierul sau cu măduva spinării în cazul în care va suferi o agresiune operatorie pentru îndepărtarea leziunii respective. Discutăm despre un diagnostic îmbunătățit, despre tehnici și tehnologie operatorie complexă și despre un pacient informat.

 

Deci s-a dezvoltat mult zona de analize, imagistică și decizie. La nivelul patologiei care este situația?

Deci s-a dezvoltat mult zona de analize, imagistică și decizie. La nivelul patologiei care este situația?

O

capacitate mai mare de diagnostic se traduce

și

prin mai multe cazuri depistate, un grad

de adresabilitate mai mare a pacienților și,

respectiv, un val mai mare de patologie. Orice pacient, din cel mai îndepărtat sat al țării, ajunge astăzi la un doctor. Întotdeauna apare

o voce care zice „mamă, hai la doctor, că te

doare capul” – și atunci se poate pune repede un diagnostic corect. Când am început eu activitatea ca medic specialist neurochirurg, prof. dr. Arseni m-a direcționat către secția de copii. Acolo, întâlneam o tumoră cerebrală pe lună, noi cumulând cazuri din toată țara. Astăzi, în spitalele cu secție de neurochirurgie copii se operează câte unul–două astfel de cazuri zilnic!

Care sunt cauzele?se operează câte unul–două astfel de cazuri zilnic! Se întâmplă ceva în lumea în care trăim.

Se întâmplă ceva în lumea în care trăim. Știm că mâncarea, apa s-au chimicalizat foarte mult.

PROF. DR. MSC. ALEXANDRU VLAD CIUREA

specializare:

Neurochirurgie

studii:

Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”

București (promoția 1964)

experiență medicală:

Peste 40 de ani

este:

Șeful secției de Neuro-chirurgie, Spitalul Sanador, profesor UMF „Carol Davila”; Vice President at World Federation of Neurosurgeons; Fondatorul Departa- mentului de cercetare în neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, București; membru al Academiei Oamenilor de Știință din România

Toate aceste modificări pe care le suportă celula umană duc la dereglări ale genomului uman și, în special, la cea mai sensibilă, care este celula nervoasă, modificări care duc la apariția anumitor anomalii.

Accidentele vasculare cerebrale (AVC) și herniile lombare sunt boli tot mai prezente la tineri. Ce ne face mai vulnerabili față de alte generații?modificări care duc la apariția anumitor anomalii. Cauza principală a AVC-ului a fost, ani buni, tensiunea

Cauza principală a AVC-ului a fost, ani buni, tensiunea arterială. Creșterea de tensiune rupe digurile și, exact ca într-o inundație, produce modificări majore. Așa se întâmplă și în creier. Sângele în creier este foarte nociv. Până acum, accidentul vascular ischemic (cauzat de blocarea unui vas sangvin) era specific persoanelor de 45-50 de ani, iar cel hemoragic, în care se inundă cu sânge creierul, era caracteristic persoanelor de peste 60 de ani. În momentul de față, din cauză că trăim într-o stare perpetuă de stres, în care vrem să răspundem la zece telefoane și să scriem pe computer în același timp, în care șefii sunt din ce în ce mai pretențioși, în care copiii nu ne mai ascultă și nu mai avem nici ore de odihnă, aceste vase cerebrale, care și ele au o anumită elasticitate, devin din ce în ce mai solicitate și nu mai răspund comenzilor de deschidere și închidere. Această perfectă elasticitate și coordonare nu se mai produce. Nemaiproducându-se, apar fenomene ischemice, exact ca la inimă, și persoanele tinere pot face și infarct miocardic, și infarct cerebral. În ceea ce privește accidentul vascular hemoragic, acesta apare la tineri ca urmare a oboselii cronice, a ședințelor interminabile, a stării de alertă. Creierul nu doare, el țipă. Țipă printr-o rupere a vaselor care rup zăgazurile și inundă creierul cu sânge. Aceste patologii au coborât la vârste foarte tinere pentru că noi nu știm să ne protejăm creierul.

Și ce se întâmplă în cazul herniei lombare?tinere pentru că noi nu știm să ne protejăm creierul. Din nefericire, actuala generație este dependentă

Din nefericire, actuala generație este dependentă de computere, de tablete și de telefoane. În ziua de astăzi, cel mai bun prieten al omului nu mai este câinele, ci tableta. Copiii mici stau toată ziua în poziții incomode, cu tableta în mână. Adulții, la serviciu, stau ore și ore pe scaun, cocoșați. Mergem cu mașina și din nou stăm, ne ducem să ne relaxăm și alegem terasele, unde stăm așezați. Discurile vertebrale sunt încontinuu și încontinuu apăsate, se deshidratează, nemaiavând apă în ele nu mai sunt flotante,

își pierd elasticitatea și, la o mișcare bruscă, cu care nu mai suntem obișnuiți, se rupe o bucată de disc, care se duce în spate. Aceasta apasă o rădăcină nervoasă, atunci apare durerea insuportabilă, apoi mișcarea mai dificilă și se poate ajunge, dacă nu este tratată corespunzător, la paralizie.

Din cele spuse mai sus, ne-am înscris fără să conștientizăm într-o cursă în care sistemul nervos este suprasolicitat, iar consecințele sunt grave. Cum ne putem proteja celula nervoasă?ajunge, dacă nu este tratată corespunzător, la paralizie. Creierul trebuie să rămână un organ care să

Creierul trebuie să rămână un organ care să funcționeze normal, iar trecerea timpului și problemele inerente vieții (traume, stres, boli, decesul celor dragi) să-l afecteze cât mai puțin.

Se poate face asta prin câteva lucruri firești și simple:

a) creierul trăiește în apă. Dați-i creierului apă,

nu alte substanțe; b) oferiți-i odihnă. Celula nervoasă trebuie să intre în repaus. De asta s-au inventat orele de somn; c) creierul nu funcționează la impulsuri, ci pe baza unui

chimism de substanțe. Și acestea se epuizează, dacă sunt suprasolicitate. Noi facem o mare greșeală când încercăm să-l biciuim dându-i cafea, ciocolată, cola, substanțe energizante. Acestea duc la epuizarea celulei nervoase;

d) dacă avem o activitate intelectuală, trebuie

să rupem lanțul și să facem ceva fizic și viceversa; e) avem noțiunea de weekend, respectați-o! Rupeți ritmul: dacă stați zilnic în oraș, la final de săptămână ieșiți și refugiați-vă la munte, la mare sau undeva la țară.

Să vă mai spun un secret. Creierul este foarte subtil cu noi înșine. El stă la pândă și așteaptă să-i dați ceva ce-i place. Seara, după muncă, nu-l trimiteți direct la somn, dați-i ceva ce-i place. De exemplu, creierului meu îi place să se plimbe în centrul istoric, să se uite la lume, altuia îi place Metallica sau Bon Jovi.

Cum ajută produsele naturale în protejarea celulei nervoase?se uite la lume, altuia îi place Metallica sau Bon Jovi. Este surprinzător ce pot să

Este surprinzător ce pot să facă acestea pentru noi. Tot ceea ce se numește natură este perfect. Tot ceea ce este chimic este imperfect. Sunt persoane care țin în portofel pastile pentru durere de cap, pentru durere de dinți, pentru constipație, pentru digestie, pentru inimă, pentru dureri articulare. Toate sunt chimice și încearcă să pună organismul în mișcare. Este o mare greșeală, nu ne bazăm doar pe chimic. Atunci când se poate, putem părăsi această zonă și să ne îndreptăm către natural.

Interviu

„Seara, după muncă, nu trimiteți creierul direct la somn, dați-i ceva ce-i place. De exemplu, creierului meu îi place să se plimbe în centrul istoric, să se uite la lume; altuia îi place Metallica sau Bon Jovi.”

proF. dr. msc. alexandru vlad ciurea medic primar neurochirurgie, șef secție neurochirurGie, spitalul sanador

PENTRU SĂNĂTATEA

CREIERULUI

PENTRU SĂNĂTATEA CREIERULUI URIDINE 250mg de la Secom ® contribuie la îmbunătățirea memoriei, a capacității

URIDINE 250mg de la Secom ® contribuie la îmbunătățirea memoriei, a capacității de concentrare, atenției și stării emoționale, a motivației, controlului mișcărilor și a tonusului muscular. Uridina este una dintre substanțele de bază ale acidului ribonucleic (ARN), cu rol în formarea sinapselor nervoase și a membranelor celulare.

Integrator

Abordarea integrativă

a patologiei

NEUROLOGICE

Fiecare problemă inerentă vieţii, diversele afecţiuni de care suferim, stresul cotidian lasă amprente asupra sănătăţii sistemului nervos. Chiar dacă nu suntem conştienţi de aceste legături funcţionale, multe afecţiuni digestive, hormonale sau cardiovasculare îşi au cauzele și în disfuncţiile sistemului nervos. Medicina integrativă dispune de posibilităţi de screening funcţional şi de tratament, atât pentru prevenirea anumitor dezechilibre ale sistemului nervos, cât și pentru reducerea efectelor disfuncțiilor cu cauză neurologică.

Evaluări complexe pentru un tratament personalizat Cu toţii căutăm soluţii pentru rezolvarea rapidă a problemelor de sănătate. Aşa se întâmplă şi în cazul pacienţilor care se adresează, pentru prima dată, Centrului de Medicină Integrativă Secom®, cu solicitarea „daţi-mi ceva pentru insomnie sau oboseală, impotenţă, infertilitate, probleme de memorie, concentrare, ADHD, depresie, anxietate, atacuri de panică” – sau alte probleme de sănătate. Dar, de la această cerere până la rezolvarea problemelor de sănăta- te este o cale lungă, care necesită

o evaluare complexă (holistică) a

pacientului. Evaluarea holistică

şi investigaţiile prin electroscana-

rea interstiţială sunt două instru- mente ale medicinei integrative cu care pot fi identificaţi factorii favorizanţi ai unei boli, se pot stabili tratamentele naturale personalizate şi monitoriza evoluţia bolii.

naturale personalizate şi monitoriza evoluţia bolii. text : Ana Costea, coordonator , centrul de medicină

text: Ana Costea, coordonator, centrul de medicină integrativă secom ®

Screening-ul funcţionării sistemului nervos Se realizează, în Centrul de Medicină Integrativă, prin Electroscanarea Interstițială, analizându-se următorii parametri:

neurotransmiţătorii sunt substanţe chimice prin intermediul cărora se face transmiterea, modularea şi amplificarea impulsurilor nervoase între neuroni. Neurotransmițătorii sunt responsabili de o multitudine de reacții emoționale și fizice, iar dezechilibrele acestora determină anumite afecțiuni sau simptome.

excitabilitatea neuronală reprezintă capacitatea neuronilor de a răspunde la acţiunea unor stimuli. Un grad redus de excitabilitate nervoasă se manifestă prin dezinteres, apatie, reacţii neuromusculare slabe. Un nivel ridicat de excitabilitate nervoasă duce la iritabilitate crescută, agresivitate, violenţă fizică sau verbală, gesturi colerice, tremor, convulsii.

nivelul oxigenării cerebrale Lipsa de oxigen încetineşte metabolismul aerobic neuronal (generare de energie în prezenţa oxigenului). Creierul nu are capacitatea de a-şi crea rezerve energetice mari, de aceea nu poate funcţiona prin metabolism anaerob (generare de energie fără oxigen). Lipsa oxigenului produce un exces de radicali liberi, neurotransmiţători excitatori, tulburări de vedere, de coordonare a mişcărilor, dificultăţi de vorbire şi stări de inconștienţă.

sistemul nervos vegetativ/autonom Sistemul Nervos Vegetativ (SNV) coordonează și reglează activitatea organelor interne, adaptează organismul la situaţii de stres, pregătindu-l pentru „luptă sau fugi” prin componenta simpatică și favorizează digestia, asimilația și odihna prin componenta parasimpatică. Într-un organism sănătos se realizează un echilibru permanent

Prin testarea EIS o persoană poate înțelege, de exemplu, legătura dintre „oboseala” glandelor suprarenale şi unele manifestări cum ar fi astenia fizică şi psihică, tulburări de atenţie, de concentrare şi memorie, iritabilitate, hipotensiune arterială, ameţeli, lipotimii, infecţii multiple, recidivante sau persistente, dureri articulare, alergii, creştere în greutate, în special la nivel abdominal.

între cele două componente ale Sistemul Nervos Vegetativ (SNV). Dezechilibrele acestuia duc la distonie neurovegetativă, manifestările fiind specifice componentei dominante (simpatic sau parasimpatic). Aceste manifestări nu pot fi identificate prin analize sangvine sau imagistice, însă cu ajutorul electroscanării interstițiale putem culege informații utile privind funcționarea sistemului nervos vegetatitv.

Interdependență între sistemul nervos, sistemul endocrin și cel imunitar Prin identificarea unor disfuncţii

apărute la nivelul acestor sisteme

şi în relaţiile dintre ele, EIS ajută la

stabilirea cauzelor unor tulburări

neuropsihice, hormonale, imunitare

şi la elaborarea programelor de

tratament natural înainte ca sănătatea,

viaţa familială, socială şi profesională

a bolnavului să fie grav afectate.

Prin testarea EIS, o persoană poate înțelege, de exemplu, legătura dintre „oboseala” glandelor suprarenale şi unele manifestări, cum ar fi astenia fizică şi psihică, tulburări de atenţie,

Integrator

ACȚIUNEA SISTEMULUI NEURO-VEGETATIV ASUPRA ORGANELOR

Sistemul neuro-vegetativ asigură echilibrul organismului prin componenta simpatică și parasimpatică. Ambele inervează aceleași organe, având de cele mai multe ori efecte antagonice, fapt care contribuie la realizarea echilibrului necesar vieții.

 

PARASIMPATIC

SIMPATIC

ochii | Contractă pupilele Dilată pupilele

ochii | Contractă pupilele

Dilată pupilele

glandele salivare | Stimulează salivația Inhibă salivația

glandele salivare | Stimulează salivația

Inhibă salivația

inima | Reduce ritmul cardiac Crește pulsul și forța de contracție

inima | Reduce ritmul cardiac

Crește pulsul și forța de contracție

 

vase sanguine | Se dilată

Se contractă

plămînii | Contractă bronhiile Relaxează bronhiile

plămînii | Contractă bronhiile

Relaxează bronhiile

rinichii | Stimulează filtrarea renală Reduce filtrarea renală
rinichii | Stimulează filtrarea renală Reduce filtrarea renală

rinichii | Stimulează filtrarea renală

Reduce filtrarea renală

stomacul | Stimulează activitatea digestivă Reduce activitatea digestivă

stomacul | Stimulează activitatea digestivă

Reduce activitatea digestivă

ficatul | Crește rezerva de glucoză Eliberează glucoză

ficatul | Crește rezerva de glucoză

Eliberează glucoză

intestinele | Accelerează peristaltismul Reduce peristaltismul

intestinele | Accelerează peristaltismul

Reduce peristaltismul

vezica | Contractă sfincterul vezicii urinare Relaxează sfincterul vezicii urinare

vezica | Contractă sfincterul vezicii urinare

Relaxează sfincterul vezicii urinare

de concentrare şi de memorie, hipotensiune arterială, ameţeli, infecţii multiple, dureri articulare,

alergii, creştere în greutate, în special

la nivel abdominal.

Din contra, „starea de alarmă” a

glandelor suprarenale poate provoca manifestări precum obezitate la nivelul feţei şi gâtului (faţa „ca

o luna plină”), acnee, hirsutism,

hipertensiune arterială, diabet zaharat tip II, tulburări ale ciclului menstrual, infertilitate, disfuncţie erectilă, scăderea libidoului, osteoporoză, iritabilitate, depresie, anxietate, tulburări de memorie, de somn, halucinaţii.

Abordarea integrativă în cinci

patologii ale sistemului nervos Sindromul de oboseală cronică,

depresia, dependenţele, infertilitatea

şi boala Parkinson sunt doar câteva

afecțiuni ale sistemului nervos care beneficiază de abordări terapeutice

personalizate la CMI Secom®.

sindromul de oboseală cronică Afecţiune caracterizată prin oboseală profundă, însoţită de dificultăţi de memorie şi

EXEMPLU DE DEZECHILIBRU SNV EVIDENŢIAT PRIN EIS

Momentul zero

DE DEZECHILIBRU SNV EVIDENŢIAT PRIN EIS Momentul zero După 14 zile de tratament la CMI cu
DE DEZECHILIBRU SNV EVIDENŢIAT PRIN EIS Momentul zero După 14 zile de tratament la CMI cu

După 14 zile de tratament la CMI cu produse Secom ®

zero După 14 zile de tratament la CMI cu produse Secom ® În acest exemplu, se
zero După 14 zile de tratament la CMI cu produse Secom ® În acest exemplu, se

În acest exemplu, se poate observa starea sistemului nervos vegetativ (SNV) la acelaşi pacient, evidenţiată prin EIS după 14 zile de tratament cu produse Secom®, în Centrul de Medicină Integrativă. Reducerea dezechi- librului SNV a fost de la 5,71 la 2 (valoarea maximă admisă). În imagini, culorile galben şi roşu semnifică hiperfuncţie, albastru hi- pofuncţie, iar culoarea gri atestă funcţiona- rea normală a organelor şi a sistemelor.

Integrator

„Creierul uman este cea mai complicată structură biologică din univers, iar noi abia acum am început să înţelegem felul său de funcţionare.”

FRANCIS COLLINS, directorul NIH (National Institutes of Health)

concentrare, dureri de cap, gât, dureri articulare şi musculare, depresie, tulburări de somn care durează de cel puțin șase luni și nu sunt rezolvate prin odihnă. La instalarea bolii pot contribui factori precum: infecţiile cronice, dezechilibrele imunitare şi

hormonale, deficitele nutriţionale, inflamaţiile cerebrale, alergiile, expunerea la substanţe toxice. Fiind o afecţiune multifactorială care afectează mai multe organe şi sisteme, tratamentul trebuie elaborat după o evaluare riguroasă

a pacientului. În cadrul CMI

Secom®, tratamentele naturale sunt

elaborate pe baza analizei holistice

a bolnavului şi a informaţiilor

furnizate prin EIS. Utilizăm asocieri complexe de produse naturale, care reduc manifestările prin acţiunea asupra factorilor de risc ai bolii.

depresia Afecţiune caracterizată prin sentimente de tristețe, lipsă de speranţă, sentimente de vinovăţie, pierdere a interesului pentru activi- tăţi care în trecut aduceau bucurie, tulburări de somn, oboseală, difi- cultăţi de concentrare, dificultate în luarea unei decizii. Printre factorii care contribuie la apariţia depresiei se numără stresul, traumele fizice şi psihice, temperamentul, dezechilibrele hormonale, dependen- țele, accidentele vasculare cerebrale. În elaborarea protocoalelor de tratament natural personalizate, în cadrul Centrului de Medicină Integrativă Secom® testarea EIS este foarte importantă prin informaţiile furnizate despre nivelul cortizolului, adrenalinei, neurotransmiţătorilor, ATP (energie celulară), echilibrului SNV, deoarece relaţia dintre stres, depresie şi anxietate este complexă

şi foarte puternică. În terapiile

CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ SECOM ® Cu o tradiție de 13 ani, Centrul de Medicină
CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ SECOM ® Cu o tradiție de 13 ani, Centrul de Medicină
CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ SECOM ® Cu o tradiție de 13 ani, Centrul de Medicină

CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ SECOM ®

Cu o tradiție de 13 ani, Centrul de Medicină Integrativă Secom® (fost Energy Plus®) oferă cele mai eficiente programe de tratament natural personalizat, promovând conceptul de medicină integrativă (asociere sigură şi eficientă a tratamentelor naturale cu cele alopate). Specialişti cu o vastă experienţă în medicina integrativă evaluează starea de sănătate a pacientului pe baza istoricului medical şi a electroscanării interstiţiale, elaborează programe de tratament natural, monitorizează şi adaptează tratamentul natural la evoluţia stării de sănătate. Ne recomandă peste 12.000 de pacienţi cu rezultate favorabile obţinute în urma tratamentelor naturale indicate.

informaţii şi programări

tel/Fax: 021 316 43 92 moBil: 0733 354 000 e-mail: consultanta@secom.ro

adresa: str. ştirbei vodă nr. 150, sector 1, bucureşti

integrative folosim plante cu efecte adaptogene puternice, cum ar fi Ashwagandha şi Schizandra, iar pentru îmbunătăţirea reacţiilor de metilare necesare sintezei neurotransmiţătorilor sunt utile produsele SAM-e şi TMG.

dependenţele de unele substanțe (alcool, droguri, tutun etc.), dar și de unele activități cum ar fi jocurile de noroc, cumpărăturile Acestea duc la modificarea echilibrului psiho-fizic al unei persoane, afectând profund toate aspectele vieţii, atât ale celui implicat, cât şi pe cele ale apropiaţilor. Dependențele au implicații neurologice complexe, motiv pentru care procesul de renunțare este dificil. Abuzul repetat afectează

capacitatea de autocontrol, capacitatea de a lua decizii şi, în acelaşi timp, creează o dorință puternică pentru consum. Dopamina este un neurotransmi- ţător cu rol esenţial în mecanismul adicţiei. Acţiunea unei substanţe psihoactive depinde de capacitatea ei de a suprastimula sinteza dopami- nei și producerea plăcerii/euforiei. Consumul repetat şi producerea în exces a dopaminei duc însă la epuizarea acesteia şi scăderea sensibilității și a numărului receptorilor, astfel că pentru producerea senzaţiei de plăcere este nevoie de un consum tot mai ridicat de substanţă psihoactivă. Dependențele provoacă anxietate, depresie, tulburări de somn, afecţi- uni hepatice, cardiovasculare, pulmonare, cancer, pierderea

gustului, mirosului, apetitului. Încetarea consumului de substanțe psihoactive duce la sevraj, stare care se manifestă prin greaţă, frisoane, transpiraţii, dureri, insomnie, palpitaţii, iritabilitate, depresie, anxietate şi tulburări de dispoziţie. În CMI Secom® abordările terapeutice sunt adaptate fiecărui pacient, ţinând cont de problemele medicale, psihice și sociale care au dus la consumul diverselor substanţe sau la anumite comportamente. În protocoalele de tratament, în funcție de particularitățile cazului, asociem produse cum ar fi:

L-Phenylalanine, L-Tyrosine, NADH, Taurine, StressTame, GABA, Glutathione Reduced, Kudzu.

infertilitatea – cauze neurologice Una dintre cauzele infertilităţii masculine şi feminine este stresul cronic. Prin modificarea axei hipotalamus-hipofiză-ovare/ testicule şi hipotalamus-hipofiză- suprarenale, stresul cronic influ- enţează nivelul prolactinei, estrogenilor, progesteronului, testosteronului, cortizolului, DHEA, consecinţele fiind cicluri menstruale lungi anovulatorii, disfuncţii erectile, reducerea numărului, mobilităţii şi modificarea morfologiei spermatozoizilor. Pe baza informaţiilor furnizate de EIS asupra majorităţii factorilor de risc ai infertilității şi prin analiza holistică a pacientului, fitoterapia oferă soluţii complementare pentru echilibrarea organismului. Tratamentele naturale în cadrul Centrului de Medicină Integrativă Secom® variază în funcţie de aspectele individuale, putând include produsele Adrenal Vitality, Ashwagandha, Vitex , Acetil-L- Carnitine, Thyroid Caps, Maca, Fertility Blend, Female Hormone Blend, Fo-Ti, Cordyceps, L-Arginine.

boala parkinson Este o boală degenerativă a SNC cauzată de distrugerea celulelor care produc dopamina. Descrisă pentru prima dată în 1817 de dr. James Parkinson, boala afectează anual peste 4 milioane de persoa- ne. Cauzele bolii nu sunt pe deplin

cunoscute, însă poate fi declanșată de factori precum antecedentele familiale, stresul oxidativ, traumatismele craniene, expunerea prelungită la toxine, intoxicaţia cu monoxid de carbon sau cu mangan, inflamaţiile, tulburările degenerative, hidrocefalia. Cele patru manifestări motorii ale bolii sunt: tremor (la nivelul mâinilor, brațelor, picioarelor, feței), rigiditate (contracturi musculare la nivelul membrelor și trunchiului), bradikinezie (lentoare în mișcări), instabilitate posturală (deficit de coordonare a mișcărilor și afectare a echilibrului). Odată cu progresul bolii mai apar: hipersalivația, dificultăți de înghițire, de vorbire, depresia, anxietate, tulburări de memorie și de somn. În CMI Secom®, pe baza informaţiilor oferite prin analiza holistică şi testarea EIS, tratamentului medicamentos urmat de bolnav îi sunt asociate produse naturale inovatoare. Tratamentul bolii Parkinson poate include, dar nu se limitează la produse cum ar fi:

Acetil L-Carnitina, PQQ, L-Carnosine, SAM-e. Oferim astfel pacienţilor cu boala Parkinson o şansă pentru ameliorarea simptomatologiei şi îmbunătățirea calităţii vieţii.

Abordarea holistică şi integrativă este metoda folosită în Centrul de Medicină Integrativă Secom® pentru elaborarea tratamentelor naturale şi în alte patologii neurologice, precum: fobiile, anxietatea, sindromul de picioare neliniştite, migrenele, epilepsia, scleroza multiplă, scleroza laterală amiotrofică, distrofia musculară miastenia Gravis, fibromialgia, ADHD. Unitatea şi complexitatea extraordinară a activităţii sistemului nervos, endocrin, imunitar sunt motivul pentru care trebuie să apelați la sfatul unui specialist pentru a vă recomanda produsele naturale necesare.

Aceste informaţii au caracter informativ şi nu trebuie folosite pentru diagnosticarea şi tratarea vreunei afecţiuni. Ele nu înlocuiesc sfatul unui medic sau specialist în îngrijirea sănătăţii. Secom® nu îşi asumă responsabilitatea pentru folosirea incorectă a produselor prezentate în conținutul revistei.

incorectă a produselor prezentate în conținutul revistei. studiu de caz Integrator Tratament integrativ sindrom

studiu de caz

Integrator

Tratament integrativ sindrom parkinsonian și neuropatie diabetică

SITUAȚIE:

Pacienta B.F., în vârstă de 57 de ani, s-a adresat Centrului de Medicină Integrativă Secom® cu dislipidemie mixtă, risc aterogenic crescut, hipertensiune arterială, oboseală, ușor tremor al mâinii și al piciorului stâng, control redus al mișcărilor, obezitate.

ISTORIC:

Electroscanarea interstițială a evidențiat rezistența celulară la insulina crescută (risc de diabet de tip II), dislipidemie mixtă, dezechilibru la nivelul neurotransmițătorilor, oxigenare cerebrală redusă. Pacientei i s-a întocmit un program de tratament natural pentru dislipidemie, reducerea riscului de ateroscleroză și a efectelor glicemiei crescute asupra terminațiilor nervoase (neuropatie diabetică), îmbunătățirea funcțiilor cerebrale. De asemenea, i s-au recomandat un consult neurologic și un set de investigații imagistice și de laborator.

REZOLVARE:

Investigațiile medicale efectuate au confirmat riscurile evidențiate prin EIS. Pacienta a revenit în CMI cu diagnosticul neurologic de sindrom parkinsonian și boala vaselor mici la nivel cerebral, hipercolesterolemie, indice aterogenic crescut. Respectând principiile medicinei integrative, tratamentul i-a fost completat cu produse naturale adaptate rezultatelor examinărilor medicale efectuate.

În Centrul de Medicină Integrativă Secom ® alegerea, dozarea şi etapizarea administrării produselor naturale se fac pe baza celor mai noi descoperiri în domeniul fitoterapiei, pe baza indicaţiilor literaturii de specialitate şi a cazului concret al bolnavului.

Sănătatea copilului

Acordați atenție copiilor voștri și comportamentului lor – poate oferi indicii prețioase despre o posibilă afecțiune. Ca părinți, faceți echipă cu medicul pentru a obține cele mai bune rezultate.

Despre speranță, cu suflet

Interviu cu dr. Raluca Teleanu, șef secție Neurologie pediatrică, Spitalul „Victor Gomoiu”, șef lucrări UMF „Carol Davila”

„Victor Gomoiu”, șef lucrări UMF „Carol Davila” text : Victoria Donos Foto : Alexandru Ionescu DOCTOR

text: Victoria Donos Foto: Alexandru Ionescu

Davila” text : Victoria Donos Foto : Alexandru Ionescu DOCTOR RALUCA TELEANU specializare : Neurologie

DOCTOR RALUCA TELEANU

specializare:

Neurologie pediatrică

este:

Șef secție Neurologie pediatrică, Spitalul „Victor Gomoiu”, șef lucrări UMF „Carol Davila”

Despre Raluca Teleanu vor- besc părinții cărora le este aproape prin tot ceea ce face, zâmbetul cald și încre- derea pe care o transmite. Secția de Neurologie pedia-

trică pe care a înființat-o și pe care o coordonează pare

o insulă de speranță și opti-

mism. Pasiunea pentru neu- rologia pediatrică transpare

din fiecare gest. Și mai are un crez: „Dacă-ți place un lucru,

îl faci cu drag și cu plăcere.

Eu le spun studenților, rezi- denților și colegilor mei: «Ați venit azi cu sufletul la voi?». Dacă nu ai sufletul la tine, pacienții sunt niște numere, niște fișe de observație. Atunci când pui suflet, omul simte și primești înapoi tot ce i-ai oferit”.

Ascunși de ochii indiferenți ai societății, copiii cu boli neurologice luptă în fiecare zi, împreună cu familia și cu medicii, pentru fiecare mic teritoriu câștigat în fața bolii, dar și pentru acceptare. Învață să trăiască demn, au rezultate remarcabile și nu au nevoie de milă, ci de înțelegere, familie implicată și doctori „cu sufletul la ei”, așa cum este dr. Raluca Teleanu.

Copiii cu patologie neurologică există, chiar dacă statisticile nu vin cu niște date în acest sens. Părinții se feresc să vorbească despre problema copilului lor, n-o declară în rețeaua

crede cine știe ce. Bolile astea sunt echivalate cu «e nebun, sigur nu gândește bine, sigur este întârziat mental». Puțini știu că Dostoievski a fost epileptic, însă cu toții știm ce a realizat.”

primară și nici la școală, pentru că nu există acceptare, spune dr. Raluca Teleanu, medic primar neurologie pediatrică, șef secție Neu- rologie pediatrică la Spitalul „Victor Gomoiu”. Predomină epilepsia, alături de paraliziile cere- brale de diverse cauze, dar și bolile neuromus- culare. „Din păcate, societatea nu manifestă vreun interes pentru a accepta acești bolnavi și tinde să-i eticheteze, să-i excludă, dacă recu- nosc că sunt epileptici, de exemplu. Trebuie

MULTE SEMNE DE ÎNTREBARE Spre deosebire de alte boli organice, în pato- logia neurologică încă sunt multe necunos- cute, subliniază dr. Teleanu. „Anumite boli se inițiază în perioada gestațională și noi le ve- dem la naștere. În alte cazuri, acestea apar din cauza unei nașteri dificile sau înainte de ter- men. Sigur, și genetica are un cuvânt de spus. Totuși, avem copii la care creierul este normal

să înțelegem că așa cum sunt copii cu boli

și

totuși acesta are probleme. Avem și copii cu

cardiace, renale, sunt și copii cu boli neurolo-

o

evoluție normală până la o anumită vârstă și,

gice sau psihiatrice, care suferă la fel de mult. Societatea trebuie să înțeleagă că sunt copii cu rezultate cognitive extraordinare, olimpici, și că au cariere strălucite ca adulți. Cunosc copii cu epilepsie care au ajuns adulți și mi-au spus că ei nu vorbesc despre boala lor pentru că se

într-un anumit moment, apar simptomele unei boli neurologice. Este foarte greu să accepți, ca părinte, atunci când ai pornit la drum cu un copil sănătos, că brusc, la 5-8 ani, acesta începe să facă crize epileptice sau să dezvolte o boală neuromusculară.”

SIMPTOME CARE ANUNȚĂ O BOALĂ În cazul în care boala neurologică nu s-a ma- nifestat din primele zile de viață ale copilului, apariția unui deficit motor, a unei asimetrii faciale, durerile de cap, crizele convulsive ar trebui să pună în gardă orice părinte. Dacă co- pilul rămâne cu privirea fixă sau se așază brusc într-o poziție fetală, adresați-vă neurologului, poate fi o criză epileptică – atrage atenția dr. Teleanu. Tentația este să spunem „lipsă de calciu”, pentru că în România toată lumea are lipsă de calciu. Epilepsia nu se manifestă întot- deauna prin zbatere din mâini și din picioare.

NEUROLOGUL, ÎNSOȚITOR PE UN DRUM DIFICIL „Neurologia este o specialitate în care majori- tatea pacienților au un verdict de boală croni- că, ce nu se vindecă”, spune dr. Raluca Teleanu. „În această situație, doctorul trebuie să facă tot ce este medical și uman posibil pentru a însoți copilul și familia pe acest drum. Nu cred că rolul meu este să dau verdicte sau să spun cât o să trăiască un copil, cred că trebuie să spun cum o să trăiască și să spun părintelui cum pot fi eu de ajutor. Nu vorbim despre sfârșit, ci despre proces. Eu, întotdeauna, le spun că sunt aici, că mergem împreună cât va fi să mergem. Se întâmplă ca boala să se amelioreze sau să se vindece, deci n-am niciun drept să dau verdicte sau să stabilesc destinul cuiva.” Lupta într-o boală neurologică este una de echipă. Deși este foarte greu din punct de ve- dere emoțional, întrucât fiecare caz are o dra- mă, dr. Raluca Teleanu încearcă să se detașeze, chiar dacă este și dânsa mamă. „Încerc să nu mă proiectez în postura de mamă, pentru că rolul meu este cel de doctor, iar părinții copi- lului trebuie să se bazeze pe mine. Dacă și eu aș cădea emoțional din cauza dramei copilului lor, n-ar avea cine să-l ajute pe cel mic. Realizez tot ce-mi stă în puteri pentru copil și conving părinții că facem o echipă.”

UN PĂRINTE MOTIVAT ȘI COOPERANT FACE MINUNI După ani de lucru cu copiii cu probleme neurologice, dr. Teleanu crede că implicarea părintelui este crucială. „Am avut cazuri în care copii cu același diagnostic, tratați de mine, au avut o evoluție diferită, variabila fiind părinții. Sunt sute de cazuri și aș putea să vă zic poves- tea unei fetițe pe care am văzut-o recent. S-a născut, undeva în Moldova, cu un scor Apgar foarte mic, sarcină normală, însă problemele au apărut la naștere, iar fetița are multe pro- bleme neurologice. Mama, în momentul în care a venit la mine pentru prima dată, a spus

Sănătatea copilului

la mine pentru prima dată, a spus Sănătatea copilului Susțineți pas cu pas fiecare copil! „Lupta

Susțineți pas cu pas fiecare copil!

„Lupta într-o boală neurologică este una de echipă. Fac tot ce-mi stă în puteri pentru copil și conving părinții că facem o echipă.”

Dr. Raluca Teleanu, șef secție Neurologie pediatrică, Spitalul „Victor Gomoiu”, șef lucrări UMF „Carol Davila”

că va face tot ce-i stă în puteri pentru ca acest copil să se descurce în viață. Fetița ei avea o întârziere mentală și o parapareză, adică nu putea merge foarte bine. În ciuda faptului că are aceste leziuni cerebrale importante, s-a ambiționat s-o ajute. A urmat o facultate de psihologie ca să-și înțeleagă copilul, s-a încon- jurat de un grup de mămici care împărtășesc aceeași situație, luptă pentru ea în fiecare zi și se bucură de fiecare progres pe care-l face. Azi, această fetiță merge la o școală normală.”

AVIZ PĂRINȚILOR „Alegeți-vă un singur doctor cu care să mergeți la drum! Susțin a doua, a treia, a cincea opinie medicală, atunci când se pune un diagnostic, însă în etapa următoare mergeți doar cu un singur specialist. Fiecare medic abordează boa- la diferit, folosește medicamente prin prisma experienței proprii. Nu poți merge într-o lună cu copilul la trei medici diferiți. Copilul va fi complet derutat și fiecare doctor va vorbi prin prisma experienței sale.”

E NEVOIE DE MAI MULTĂ IMPLICARE

„Acceptați oamenii cu probleme neurologice

și înțelegeți-i! Nu-i tratați cu milă, pentru că

nu de milă au nevoie”, insistă dr. Teleanu. Tocmai de aceea, domnia sa a înființat și

o asociație care face campanii de sensibilizare

pentru copiii cu boli neurologice, neurochirur- gicale și psihice.

Sfatul psihologului

Copil agresiv. De ce?

Copiii pot fi adeseori extrem de cruzi, când muşcă, lovesc, trag de păr, alegându-şi victime alţi copii, adulţii, animalele sau obiectele din jur. De unde vine agresivitatea copiilor şi ce putem face?

text: Dr. Anca Oros, medic specialist psihiatrie pediatrică, MindCare

Anca Oros, medic specialist psihiatrie pediatrică, MindCare C omportamentele agresive nu sunt patologice în sine, ele

C omportamentele agresive

nu sunt patologice în

sine, ele fiind necesare

în evoluţia copilului şi

dezvoltarea personalităţii

lui. Prin exprimarea propriei agresivităţi, copilul se afirmă în faţa celorlalţi ca individ. Comportamentele violente, ca agresivitate fizică orientată împotriva celorlalţi (muşcat, pişcat, zgâriat, lovit), apar în special între 1 şi 4 ani, ca răspuns la o frustrare. Agresivitatea poate determina dificultăţi de adaptare în colectivitate a copilului, acesta fiind adeseori respins atât de colegi, cât şi de către educatori. După vârsta de 4 ani, copilul dispune de resurse suficiente pentru a se afirma şi a reacţiona la frustrări, iar menţinerea comportamentelor agresive poate ascunde carenţe afective, nevoia copilului de a atrage atenţia părintelui, deficite instrumentale sau senzoriale. Soluţia vine din cauze! Identificaţi cauzele agresivităţii copilului şi acţionaţi la acel nivel. Înţelegerea problemei oferă multe căi de soluţionare a acesteia. Comportamentul agresiv al copilului, în cele mai multe cazuri, vine din:

Părinte violent – identificarea cu părintele violent, care transmite sentimentul de putere prin intimidare. În plus, pedepsele fizice transmit copilului mesajul că violenţa este într-adevăr o modalitate de a rezolva problemele, acceptată şi practicată în familie, aceeaşi familie care încearcă să educe copilul să nu fie agresiv. Cel care are putere fizică poate să-l abuzeze pe cel mai slab.

care are putere fizică poate să-l abuzeze pe cel mai slab. După vârsta de 4 ani,

După vârsta de 4 ani, menţinerea comportamentelor agresive poate ascunde carenţe afective, nevoia copilului de a atrage atenţia părintelui, deficite instrumentale sau senzoriale.

Lipsa atenţiei părintelui – atunci când părinţii nu prezintă disponibilitate emoţională şi fizică faţă de copil, acesta încearcă să le atragă atenţia. Copilul observă că dacă este liniştit şi se joacă în camera lui, nu va primi atenţia părintelui; în schimb, dacă îşi loveşte fratele, ţipă, distruge lucruri, răspunsul părintelui este imediat, exagerat ca intensitate şi mulţumitor pentru copil. Copiii au nevoie să aparţină familiei, dar şi de confirmări afective prin îmbrăţişări spontane, cuvinte de laudă când se joacă etc.

Abilităţile reduse de interacţiune socială – agresivitatea orientată spre partenerii de joacă, fie că sunt la grădiniţă, fie în spaţiile de joacă din parcuri, trebuie gestionată de către adult. Dacă este previzibilă (copilul doreşte jucăria cuiva, este respins în eforturile lui de a se împrieteni, este provocat de către ceilalţi), adultul poate să intervină la debutul comportamentului agresiv, oprind copilul, ajutându-l să rezolve problema pe cale verbală, oferindu-i consolare şi redirecţionându-l spre altă activitate. Copilul deprinde

Copilul deprinde abilităţi sociale doar prin exerciţiu şi expunere şi are nevoie de îndrumarea adulților.

Copilul deprinde abilităţi sociale doar prin exerciţiu şi expunere şi are nevoie de îndrumarea adulților.

abilităţi sociale doar prin exerciţiu şi expunere şi are nevoie de îndrumarea adultului pentru a evolua social. Dacă agresivitatea s-a produs, părintele trebuie să consoleze atât victima, cât şi copilul agresor. Reacţia zgomotoasă produsă de acţiunea lui poate să-i aducă satisfacţie copilului agresor, iar tendinţa va fi de a repeta comportamentul, pentru a obţine un răspuns similar. Unii copii pot să fie speriaţi de reacţia victimei, se pot simţi vinovaţi, fără să înţeleagă cum şi-ar fi putut exprima în alt mod emoţiile. Este rolul adultului să-i ofere copilului său suport emoţional („Știu că îţi e greu să te controlezi când eşti furios”) şi să-i arate care ar fi opţiunile („Ce crezi că ai fi putut să faci, în loc să loveşti?”).

Lupta pentru putere – încercarea de a impune copilului anumite reguli, de a-l forţa să facă ceva determină de multe ori un răspuns agresiv, în ciuda intenţiilor bune declarate ale părintelui. Copilul are o mare satisfacţie din a nu se supune cerinţelor părintelui, iar încercarea de a-l domina îl face să creadă ca este valoros doar pentru că se opune. Cronicizarea acestui conflict poate forma un copil care găseşte mulţumire doar prin agresivitate, comportament de tiran, de dominare a celorlalţi. Pedepsele aplicate unui copil dispus să lupte sunt inutile, copilul ajunge să-şi aplice singur pedeapsa şi apoi repetă comportamentul. Aplanarea conflictului se poate face prin retragerea părintelui din luptă şi punerea copilului în faţa consecinţelor comportamentului său (copilul care nu vrea să se spele pe dinţi, în ciuda insistenţelor

părintelui, nu va mai primi dulciuri; copilul care nu se comportă adecvat la cumpărături va fi dus acasă repetat, fără a i se satisface cerinţa).

Satisfacerea nevoilor primare – manifestările agresive pot să apară în anumite momente ale zilei, de exemplu înainte de somnul de prânz, înainte de cină sau de culcare. Crearea şi menţinerea unei rutine de somn poate să prevină agitaţia copilului obosit şi nemulţumit, reducând comportamentele agresive. Pentru unii copii, poate fi utilă şi o gustare (proteică) între mese.

Afecţiuni fizice nediagnosticate – debutul unor afecţiuni, cum sunt infecţiile respiratorii, gastrointestinale, poate duce la agresivitate şi la comportamente inadecvate, ca urmare a scăderii toleranţei copilului. Rezolvarea problemei medicale aduce după sine reducerea manifestărilor agresive.

Dificultăţi de adaptare – unele deficite de dezvoltare se pot observa la schimbări în mediu, când cerinţele sociale se modifică. La integrarea în grădiniţă, copiii care nu au limbajul dezvoltat se pot manifesta agresiv, dacă nu se fac înţeleşi sau sunt respinşi de către colegii lor. Copiii care rămân într-o relaţie simbiotică cu mama pot fi violenţi din cauza imaturităţii afective, a anxietății, când se încearcă scoaterea din mediul în care se simt în siguranţă. Antrenarea abilităţilor de vorbire şi de comunicare, stimularea independenţei copilului pot fi suficiente pentru reducerea comportamentelor inadecvate în aceste situaţii.

Sfatul psihologului

inadecvate în aceste situaţii. Sfatul psihologului interactiv Micii oameni mari Ioana Macoveiciuc, inspirată

interactiv

Micii oameni mari

situaţii. Sfatul psihologului interactiv Micii oameni mari Ioana Macoveiciuc, inspirată de cei doi copii ai săi,

Ioana Macoveiciuc, inspirată de cei doi copii ai săi, Sofia și Ivan, scrie pe blogul său o mulțime de întâmplări amuzante și cu miez despre experiența de a fi mamă și, în același timp, o adevărată Prințesă Urbană.

Când era bebeluş de nici în fund nu ştia să stea singură, Sofia mă privea uneori de-mi îngheța sângele. Vedeam în ochii ei rotunzi că ştie TOT. Cum s-au format planetele, cum prind gheparzii antilope, cum se fabrică un burete, de ce se îndrăgostesc oamenii şi care ne va fi viitorul. Apoi clipea şi scăpa nişte salivă prin colțul gurii ei adorabile şi ne vedeam mai departe de ale noastre. Mai are şi acum momente asemănătoare, ceva mai rare, însă. Pe măsură ce îi învățăm noi cele necesare traiului în societate, ei încep să uite lucrurile cu care s-au născut, altfel ar fi, probabil, nişte genii, iar viața geniilor e, cel mai adesea, una scurtă şi grea. Încerc să nu le alterez ființa celor doi copii ai mei, încerc să-i las să crească în direcțiile pe care şi le aleg singuri, le vorbesc mereu ca unor oameni mari. Pentru că sunt, în multe privințe, oameni mai mari ca mine. Le citesc. Le explic totul şi de zece ori la rând. Le dau răbdarea mea, timpul meu, tot ce ştiu şi iubesc împart cu ei. Uneori, mi se pare că le aud creierul formându-şi trasee, acumulând, crescând. Nicicând nu vor fi mai inteligenți ca acum.

www.printesaurbana.ro

Stil de viață sănătos

A fi sănătos și plin de energie este o stare care se menține cu efort, în mod conștient, informându-vă permanent și făcând alegeri corecte.

6 sfaturi

pentru sănătatea

SISTEMULUI

NERVOS

Un sistem nervos sănătos are grijă de buna funcţionare a întregului organism până la adânci bătrâneţi. Trataţi-l cu responsabilitate, oferiţi-i câteva lucruri de care are nevoie şi veţi resimţi zilnic beneficiile. Pentru aceasta, ţineţi cont de următoarele sfaturi.

Pentru aceasta, ţineţi cont de următoarele sfaturi. 1 Ţineţi sub control stresul Un nivel ridicat de

1 Ţineţi sub control stresul

Un nivel ridicat de stres ne influenţează mult sănătatea fizică şi mentală. Deşi este imposibil să eliminăm stresul din viaţa noastră, cu siguranţă acesta poate

şi E ajută la menţinerea funcţiilor cognitive, menţinerea circuitului neuronal, îmbunătăţirea memoriei şi a sistemului locomotor. Consumaţi cu moderaţie cafea şi alcool, în cantităţi mici aceste

fi

redus. Astfel, vom avea

alimente sunt benefice,

o

mai bună putere de

datorită proprietăților lor

concentrare, memorie

antioxidante.

şi o activitate cerebrală

adecvată.

2 Oferiţi-i creierului un combustibil de calitate

Alimentaţia este o sursă de combustibil pentru creier. Adoptaţi o dietă echilibrată, cu un nivel scăzut de colesterol şi grăsimi saturate. Studiile arată că alimentele bogate în Omega-3 (cum este peştele), Curcumin (substanţa activă din turmeric), vitaminele B

3 Nu neglijaţi orele de somn

Somnul permite celulelor nervoase să se odihnească, iar corpului să se refacă. În plus, atunci când dormim

memoriile noastre se consolidează. În somn, epifiza secretă melatonină. Aceasta ajută organismul să se refacă și contribuie la regenerarea celulei nervoase, fiind numită și hormonul care repară și întinerește. Lipsa somnului

sau un somn insuficient şi neodihnitor duce la nervozitate, incapacitate de concentrare, depresie şi crește riscul de accidente vasculare cerebrale.

4 Faceţi

sport

Alocaţi 30 de minute zilnic activităţilor sportive. Sportul protejează creierul şi-l ajută să se restabilească după efortul intelectual. Un studiu recent arată că exerciţiul aerobic crește funcţiile cognitive.

5 Menţineţi-vă şi

dezvoltaţi relaţii

sociale cu cei din jur Ieşiţi din spatele monitoarelor de calculator sau telefon şi dezvoltaţi relaţii cu cei din jur. Comunicaţi cât mai mult şi nu vă izolaţi în reţelele

de socializare cu sute de prieteni virtuali.

6 Exersaţi-vă

creierul

Ţineţi-vă mintea activă, iar asta preîntâmpină demenţele. Faceţi cursuri şi după ce aţi finalizat studiile, învăţaţi lucruri noi, încercaţi să memoraţi lucruri. Utilizându-vă creierul, îl menţineţi în formă!

referinţe:

1. www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/

articles/PMC3258094/

2. www.brainweek.co.nz/wp-

content/themes/brainweek/pdf/Road Map to a Healthy Brain.pdf

3. bjsm.bmj.com/content/

early/2014/03/04/

bjsports-2013-093184.

abstract?sid=ecff0a48-d4fd-4a9d-

b34a-156ca915a79e

Respectaţi ritualul de somn!

Somnul este de neînlocuit pentru celula nervoasă. Stresul, grijile, gadgeturile aduse în pat ne pot amâna mult momentul de adormire şi odihna. Creaţi-vă un ritual de somn, pentru a ajuta celula nervoasă să se refacă, şi ţineţi cont de câteva sfaturi simple.

Ocoliți frigiderul înainte de culcare Mesele grele şi alcoolul pot crea somnolență, însă, de fapt,
Ocoliți frigiderul
înainte de culcare
Mesele grele şi alcoolul pot
crea somnolență, însă, de
fapt, acestea vă vor împiedica
să adormiţi.
SFAT: Evitaţi să mâncaţi şi să beţi alcool
cu două ore înainte de a merge la culcare.

Sursă:

Pregătiți-vă pentru somn Învăţaţi-vă corpul să recunoască ora de somn, creându-vă un „ritual”
Pregătiți-vă
pentru somn
Învăţaţi-vă corpul
să recunoască ora de somn,
creându-vă un „ritual”
propriu, în fiecare seară.
SFAT: Așezați-vă în pat cu 30 de minute
înainte de a vi se face somn, pentru a vă
induce treptat în starea necesară somnului.
Reduceți temperatura O temperatură mai scăzută în dormitor vă ajută să adormiţi mai uşor. SFAT:
Reduceți
temperatura
O temperatură mai scăzută
în dormitor vă ajută
să adormiţi mai uşor.
SFAT: Pentru un somn odihnitor,
aerisiţi bine încăperea și mențineți
o temperatură între 20 și 24°C.
Deconectaţi dispozitivele electronice Lumina diverselor dispozitive, cum sunt telefonul sau tableta, acţionează
Deconectaţi
dispozitivele
electronice
Lumina diverselor
dispozitive, cum sunt
telefonul sau tableta,
acţionează asupra activităţii
cerebrale.
SFAT: Țineţi departe de pat toate
dispozitivele electronice. Puteţi înlocui
tableta cu o carte.

www.northshore.org/

community/blog/

tips-for-better-sleep

Stil de viață sănătos

sănătate la purtătortips-for-better-sleep Stil de viață sănătos EXERCIŢII PENTRU MEMORIE Memoria nu este un muşchi, dar se

EXERCIŢII PENTRU MEMORIE

Memoria nu este un muşchi, dar se poate comporta la fel. Nefolosirea muşchilor ne face mai slabi. Folosirea dispozitivelor mobile şi a gadgeturilor tinde să substituie funcţiile memoriei. Faceţi câteva exerciţii zilnic şi menţineţi-vă în formă.

REŢINEŢI NUMERE DE TELEFON

În fiecare zi, încercaţi să memoraţi numărul unei persoane apropiate din agenda telefonului. Atunci când le finalizaţi, treceţi la numerele colaboratorilor şi încercaţi în paralel să vă amintiţi primele numere memorate.

EXERCIŢIUL HĂRŢII

Alocaţi-vă zilnic 10 minute pentru a reţine diverse denumiri geografice. Puteţi începe cu numele ţărilor şi ale capitalelor de pe fiecare continent, treceţi la bazine hidrologice mari, munţi etc.

AMINTIȚI-VĂ LUCRURILE ÎN ORDINE INVERSĂ

În timp ce urcați cu ascensorul, încercați să vă amintiți literele alfabetului în ordine inversă. Poate fi dificil la început, însă este interesant să vedeți cum progresați.

ŢINEŢI UN JURNAL ZILNIC

Poate părea demodat, dar în felul acesta seara vă amintiți ce ați făcut în timpul zilei.

REŢINEŢI RITMURI MUZICALE

Încercaţi să ascultaţi activ o melodie şi, după finalizarea acesteia, redaţi ritmul.

DORMIȚI

Somnul ajută la procesul de consolidare a memoriei, exersați zilnic.

Mereu în contact cu Secom ®

Reţeaua Secom®

Secom® deţine o reţea de 6 magazine proprii de prezentare şi vânzare, în Bucureşti, Iaşi şi Ploieşti. În magazinele Secom® aveţi acces la întreg portofoliul de produse: suplimente alimentare şi fito-dermatocosmetice, dar şi consultanţă de specialitate.

dar şi consultanţă de specialitate. MAGAZINE: BUCUREŞTI Magazin Secom ® Ştirbei Vodă

MAGAZINE:

BUCUREŞTI Magazin Secom ® Ştirbei Vodă Str. Ştirbei Vodă nr. 150, Sector 1 Magazin Secom ® Ştefan cel Mare Şos. Ştefan cel Mare nr. 22, Sector 2 Magazin Secom ® Mihai Bravu Şos. Mihai Bravu nr. 286, Sector 3 Magazin Secom ® Iuliu Maniu Bd. Iuliu Maniu nr. 59, Sector 6

® Iuliu Maniu Bd. Iuliu Maniu nr. 59 , Sector 6 IAŞI Magazin Secom ® Str.

IAŞI Magazin Secom ® Str. Piaţa Unirii nr. 2 Magazin Secom ® Str. Piaţa Unirii nr. 2

PLOIEŞTI Magazin Secom ® Bd. Republicii nr. 181 Magazin Secom ® Bd. Republicii nr. 181

2 PLOIEŞTI Magazin Secom ® Bd. Republicii nr. 181 CONSULTANŢĂ NATUROPATĂ CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ

CONSULTANŢĂ NATUROPATĂ

CENTRUL DE MEDICINĂ INTEGRATIVĂ Str. Ştirbei Vodă nr. 150, Sector 1, București Telefon/Fax: +40 21 316 43 92

Mobil: +4 0733 354 000

Telefon/Fax: + 40 21 316 43 92 Mobil: + 4 0733 354 000 TELVERDE 0800 873

TELVERDE 0800 873 266, info@secom.ro

Din ediţia viitoare Atent construit, corpul nostru are la dispoziţie un sistem foarte complex de
Din ediţia viitoare
Atent construit, corpul nostru are la dispoziţie un
sistem foarte complex de apărare. Zilnic, acesta îşi
activează mecanismele pentru a ne proteja de diversele
agresiuni care ne afectează constant din toate direcţii-
le. Ce este sistemul imunitar, cum funcţionează şi cum
îl putem susţine vă invităm să aflaţi din următoarea
ediţie a revistei Perspective, Jurnal de Medicină
Integrativă. Numărul 3 va apărea în septembrie.