Note de curs. Capitolul 5.

Asamblări elastice

5. Asamblari elastice
5.1. Arcuri
5.1.1. Definire. Rol functional

Arcurile sînt organe de maşini care prin forma lor şi prin calităţile de
elasticitate ale materialelor din care sînt executate, sub acţiunea forţelor
exterioare ajung la deformaţii relativ mari, revenind la forma iniţială după
îndepărtarea acestor forţe.
În timpul deformaţiei elastice, arcurile înmagazinează lucrul mecanic
efectuat de forţa exterioară, cu posibilităţi de redare integrală sau parţială.
Scop :
- amortizarea energiei de şoc şi a vibraţiilor (arcuri vehicule, arcuri
montate sub fundaţii);
- acumularea unei energii ce trebuie cedată treptat sau în timp scurt
(arcurile ceasurilor, supapelor motoarelor cu ardere internă);
- exercitarea unor forţe elastice permanente (arcurile unor ambreiaje);
- limitarea forţelor, reglare (la prese, ambreiaje automate, robinete de
reglare);
- măsurarea forţelor şi momentelor prin utilizarea dependenţei dintre
sarcină şi deformaţie – (dinamometrice).
- schimbarea frecvenţelor proprii ale unor organe de maşini.
Clasificare: - după forma constructivă (fig.3.54) - în foi
- elicoidale
- disc
- inelare
- spirale plane
- bară de torsiune
- speciale

95
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

- după direcţia şi sensul forţelor exterioare - compresiune

- tracţiune
- torsiune
- încovoiere

- după forma secţiunii: - circulară

- dreptunghiulară, pătrată
- profilată

Arcuri cu foi Arcul cilindric de Arcul elicoidal conic de Arc spiral

compresiune compresiune

Arc elicoidal cilindric de Arc disc simplu

tracţiune Arc bară de torsiune Arc lamelar

Fig.3.54

5.1.2. Materiale
Cerinţe:
- rezistenţă ridicată la rupere
- limită ridicată de elasticitate
- rezistenţă la oboseală şi rezistenţe ridicate
La anumite construcţii mai trebuie : - rezistenţă la coroziune
- dilatare termică redusă

96
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice
- lipsa proprietăţilor magnetice
- menţinerea proprietăţilor mecanice la
temperatură
a) Oţeluri carbon de calitate şi oţeluri aliate :
oţel călit şi revenit pentru arcuri – STAS 795, OLC 55A; 65A; 75A; 85A,
51 şi 17 A, … , 60 Si 15 A
b) Materiale neferoase : bronz, alamă, aliaje Cu – Ni
c) Materiale nemetalice : cauciuc, mase plastice, plută.

5.1.3. Caracteristicile funcţionale ale arcurilor

a) Caracteristica arcului – este curba care exprimă relaţia dintre sarcini
şi deformaţiile provocate (fig.3.55); F = F(f); M = g(ϕ)

F, M
b - La majoritatea arcurilor – caracteristică
a
liniară (a) - arcuri elicoidale, bară de
c torsiune, lamelare, din foi drepte ;
f, ϕ - curbilinie crescătoare (b) – arcuri din foi
Fig.3.55 curbate şi arcuri telescopice;
- curbilinie descrescătoare (c) – arcuri disc,
spirale plane.
b) Rigiditatea arcului – c – mărimea care caracterizează raportul dintre
sarcina elementară şi deformaţia elementului corespunzător
dF dM
c= ; c' =
df dϕ
Arcurile cu caracteristică liniară au rigiditatea constantă, numită şi
constanta arcului :
Comment [AT1]:
F F F F − F1 ∆F
c = 1 = 2 = … = n = tgα = 2 =
f1 f2 fn f 2 − f1 ∆f

97
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

M1 M2 Mn M 2 − M 1 ∆M
sau c' = = =…= = tgα ' = =
ϕ1 ϕ2 ϕn ϕ 2 − ϕ1 ∆ϕ
Arcurile cu caracteristică neliniară au rigiditatea variabilă
dF
- crescătoare c =
df
dF
- descrescătoare c =
df
c) Lucrul mecanic de deformaţie A – este lucrul mecanic efectuat de
sarcina exterioară şi înmagazinat de arc.
f f ϕ ϕ
A = ∫ Fdf = ∫ g ( f )df sau A' = ∫ Mdϕ = ∫ g ( ϕ )dϕ
0 0 0 0

La arcurile cu caracteristică liniară ⇒

1 1
A= Ff şi A' = Mϕ
2 2
d) Coeficientul de utilizare volumetrică K v - reprezintă raportul dintre
lucrul mecanic de deformaţie a arcului şi energia totală pe care o poate
înmagazina volumul V de material al arcului
A A'
Kv = ; K' v =
σ max2
τ 2
max
V V
E G
A σ2
( Kv = E max def = ωε ⋅ V = V)
E max def E

5.1.4. Arcuri cu foi

Arcurile cu foi sînt arcuri flexionale (solicitate în principal la
încovoiere) constituite din una sau mai multe foi lucrînd împreună ⇒
a) arcuri lamelare
b) arcuri cu foi multiple.

98
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

a) Arcuri lamelare (Fig.3.56)

pentru secţiune dreptunghiulară
x F

h
F( l − x ) F( l − x ) 6 Fl
σ ix = = 2
⇒ σ i max = 2 (x=0)
Wi bh 6h
l
6
b

F
Fl 3 Fl ⋅ l 2 Mi ⋅l2 2l 2
f = = = = σ i max ⋅
3 EI bh 3 bh 2 h 3 Eh
3E 3E ⋅
bx

12 6 2
F
1 1 Fl 3 1 2 ⋅l2
A= Ff = F ⋅ = F ⋅ σ i max ⋅ =
2 2 3 EI 2 3 Eh
bx

F
1 Fl h ⋅ b ⋅ l 2 V
= ⋅ σ i max = σ i2max ⋅ ⇒ Kv =
2 b⋅h 2
6 3E 18 E
Fig.3.56 6
A 1
= =
τ 2
max 18
V
E
pentru secţiune triunghiulară
A
Ff
1 F ⋅ Fl E
3
Fl
σ i max = 2 K v = 22 =
bh σ maxV 2 3 E
6 E
σ i max l 2 1
f = ⋅ ⇒ Kv = → foloseşte cel mai bine materialul
E h 6
pentru secţiune trapezoidală
1 C0 3b2
⇒ Kv = ⋅ ; C0 =
9 b
1+ 1 2b2 + b1
b2
b) Arcuri cu foi multiple, curbe, cu suspensie oblică la capete (fig.3.57)
Se cunosc : F, fo, l
Se cere : n sau b, h

99
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

O
R
F/cosα F/cosα α F
0A
ctgα = ⇒ 0 A = Rctgα
Q=2F α AC

f
F tgα F tgα
α

f’
fo
l l M i F ( l + f o tgα )
σ i max = ≈
F cosα F F F cosα
Q=2F
l Wi nbh 2
6
Fig.3.57
⇒ σ tot = σ i max + σ t ≤ σ ai = 400K 500 N / min 2
⇒ numărul de foi de arc n
Ftgα
- σt = pentru foaia principală
bh
Deoarece α→ nu se cunoaşte, se determină din faptul că curbura foilor se face
după un arc de cerc
l  1 cos α  α
f 0 = R − l .ctgα ⇒ f0 = − l .ctgα = l  −  = l .tg
sin α  sin α sin α  2

 α α α
1 −  cos 2 − sin 2  2 sin 2
1 − cos α  2 2 = 2 = tg α )
( =
sin α α α α α 2
2 sin cos 2 sin cos
2 2 2 2
Elemente constructive
Aspectele foilor de arc pot avea forme variate: drepte, trapezoidale,
circulare, parabolice (fig.3.58), eventual cu înălţimea descrescândă, pentru a
micşora frecarea între foi în această zonă. Forme constructive pentru capetele
foii principale sunt prezentate în fig.3.59.

a b c d e

Fig.3.58

a b c d e

Fig.3.59 100
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

5.1.5. Arcuri – disc

Arcurile-disc STAS 8215 sunt formate dintr-unul sau mai multe discuri
elastice tronconice.
F F Caracteristic pentru aceste arcuri este faptul că
prin variaţia raportului h s , ca şi prin diferite
h

d combinaţii de aşezare a discurilor, se obţin

D
caracteristici elastice diferite.
a) Pachet de arcuri disc (suprapuse în acelaşi sens)
Ftot = nF1 , f tot = f 1
F
ftot

F 2F1
F1
f1 2f2 f

b) Coloană de arcuri disc (suprapuse cu alternarea poziţiei lor)

Ftot=F1
Ftot = F1 , f tot = if 1
F

c) Coloană de pachete de arcuri disc

Ftot Ftot = nF1 ; f tot = if 1 F
F2
F1

f1 2f2 f

unde: n → numărul de discuri dintr-un pachet

i → numărul pachetelor suprapuse

Elemente de calcul STAS 8216

Tensiunea maximă apare în colţul C (tensiune de compresiune)
Tratarea exactă a calculelor de rezistenţă este dificilă

101
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

– simplificat ⇒:
a) Forţa din arc
s4 f  h f  h f  
⋅  −  −  + 1 = F (E ,υ , s , D , f , h )
4E
F= ⋅
1 − υ k1 D s  s s  s 2 s  
2 2

b) Tensiunea maximă σ max corespunzător unei deformaţii f

2
s f  h f  
k 2  s − 2 s  + k 3  = σ max (E ,υ , s , D , f )
4E
σ max = ⋅  ⋅
( )
1 − υ 2 k1 D s    

6  D / d −1 
2
6  1 
unde : k 1 = 1 −  ;k2 =  − 1
D D/d D  ln D / d 
π ln π ln
d d
3(D / d − 1)
k3 =
D
π ln
d
c) Lucrul mecanic de deformaţie pentru un disc, în domeniul de deformaţie de
la starea liberă la aplatisare

= L(E ,υ , s , D , h )
4E
L1 = ………..
1 −υ 2
pentru un pachet cu n discuri ⇒ L = nL1
Elemente constructive
d
0,3 p p 0,5
D
D
p 35
s
h 4 h
≈ pentru f 1
f 3 s

σ a ≈ 1500 N / mm 2

102
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

5.1.6. Arcuri cu solicitări principale la torsiune

a) Arcuri bare de torsiune (fig.3.60)

l

Barele de torsiune sînt întrebuinţate

F
d

în numeroase cazuri, la suspensia

R
vehiculelor, cuplaje elastice cu
F jocuri torsionale, în aparate de
Fig.3.60 măsură.

- Solicitare torsiune :
- Tensiune
Mt F ⋅ R
τ tmax = = ≤ τ at = 140 K 280.N / mm 2
Wp πd 3

16
- Deformaţie
M tl τt l
ϕ rad = = 2 ⋅ max ⋅
GI p G d

- Lucrul mecanic de deformaţie :

2
1 1 M l 1 Mt l
A' = M t ϕ = M t t =
2 2 GI p 2 GI p

1 M t2 l πd 3 πd 2
lW p2 lW p2 l ⋅l
A' 12 GI p 1 1 1 1
K V' = 2 = 2 = ⋅ = ⋅ = ⋅ 16 = 4 ⋅ =
τ tmax V M t V 2 I p ⋅ V 2 W ⋅ d ⋅ V 2 d ⋅ V V 4 4
⋅ p
G
2
Wp G 2 2

Se constată că bara de torsiune are cel mai bun coeficient de utilizare

volumetric.
Forma capetelor de fixare este poligonală, rotundă zimţată şi aplatisată.

103
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

b) Arcuri elicoidale (fig.3.61)

- sînt arcuri formate din sârme sau bare cu secţiune rotundă sau
dreptunghiulară, înfăşurate în elice pe o anumită suprafaţă directoare
D Elementele geometrice caracteristice sînt :
Dm
(STAS 7068)
D1
- diametrul sîrmei d sau b şi h
- diametrele - Dm , D , D1
d
- unghiul de înclinare al spirelor
t
H

αˆ = 6 K 9 0
α

- pasul t – în stare liberă

d/4

Dm 2
Fig.3.61 + 0 ,2 ≤ t ≤ Dm
4 3
f2 H
- coeficientul de arcuire a = ; - coeficientul de zvelteţe λ = 0
H0 Dm
După sensul forţei de lucru F, pe direcţia axei, arcul poate căpăta o
deformare elastică de compresiune sau de întindere. Arcul în ansamblu poate fi
solicitat la tracţiune sau compresiune, dar spira, în principal, la torsiune
(fig.3.62).

α
d

Ft
F sinα
F
F cos α

Fn

F
Di F
Dm
De
Fig.3.62

104
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice
F – două componente: F cosα , F sinα
M t = FRm cos α

M i = FRm sin α
⇒
T = F cos α

N = P sin α
Deoarece α ≈ 6 L 9 0 ⇒ sin α ≈ 0 şi deci se neglijează încovoierea şi tracţiunea
Dm
F ⋅k
M ⋅k 2 8 Fk  Dm  8 Fki
τ tmax = t = =  = ≤ τ at
Wp πd 3
πd 2  d  πd 2
16
Dm
i− = indicele arcului = 4…16 pentru arcuri înfăşurate la rece
d
4…10 pentru arcuri înfăşurate la cald
1,6
k = 1+ → coeficient ce ţine seama de faptul că arcul nu este o grindă
i
dreaptă, ci una curbă.
- Deformaţia arcului este comprimarea sau lungirea lui totală ca efect al forţei F
(fig.3.63).

Rm
ϕ F
θ
f ≅ ϕDm/2
ϕ
fl= πDmn

Fig.3.63

105
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

Dm
D Ml D
F πDm ⋅ n D3 n
f = Rmϕ = m t = m ⋅ 2 = 8 4m ⋅ F (caracteristică liniară)
2 GI p 2 GI p d ⋅G

1 1 8D3 n
- Lucrul mecanic de deformaţie A = F ⋅ f = F 2 ⋅ 4m
2 2 d G
F ∆F G d 4
- Rigiditatea C = = = ⋅ 3
f ∆f 8 Dm ⋅ n

1 2 8Dm3 n
F ⋅ 4
A 2 d G 1
- Coeficientul de utilizare volumetric K v = = =
τ t2max  Dm
2
 4
⋅V F 
G  2  ⋅V
 πd 3  G
 
 16 
- Elemente de calcul
Dimensionare –
-Diametrul sîrmei
a) cînd se impune prin gabarit (Dm )
Dm
-se alege i = ⇒ d şi se face verificarea
d
8 FKi
τ tmax = ≤ τ at = - 0 ,5τ r min − pentru sîrmă trefilată din OLC
πd 2
- 0 ,35τ r min − pentru sîrmă din Bz
b)cînd nu se impune gabaritul
8 FKi
⇒d = ,
πτ at
- Numărul de spire:
Din condiţia de deformaţii (rigiditate):
Gd 4 ∆f Gd 4
- numărul de spire active n= ⋅ =
8 Dm3 ∆F 8 Dm3 ⋅ c
- numărul de spire de reazem nr ≥ 1,5 ; se recomandă nr = 2

106
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice
- număr total de spire nt = n + nr
- Lungimea liberă a arcului
- la arcuri de compresiune cu capete prelucrate
H 0 = nt + (nr − 0 ,5 )d H 0 = nt ⋅ d
0,5d - pentru înălţimea de aşezare a spirelor de reazem

- la arcurile de întindere H 0 = (n + 1)d + 2 Hc la arcuri cu

pretensionare
H 0 = tn + d + 2 Hc la arcuri fără pretensionare

unde Hc ≈ (0 ,5 K 2 )Dm - înălţimea ochiului de prindere

πDm n1
- Lungimea desfăşurată a arcului l=
cos α
- Verificarea la flambaj a arcurilor comprimate (fig.3.64)
a Dacă punctul de coordonate (λ, a )
0,7 se găseşte sub curbă - nu flambează
f2 H0
a= ; λ= ; f 2 = săgeata
H0 Dm
7 λ
de exploatare….
Fig.3.64
dacă λ p 3 → sigur nu flambează
c) Arcuri elicoidale cilindrice multiple cu secţiune circulară (fig.3.65)
F Spaţiul disponibil este mai bine folosit dacă se
întrebuinţează arcuri elicoidale multiple.
d2

Sistemul ar echivala cu un număr de arcuri cu

d1

rigiditate diferită, aşezate în paralel, care sub

acţiunea forţei exterioare F, se deformează cu
aceeaşi săgeată f.
Dm2 F Fie un arc compus din z arcuri elicoidale
Dm1 d 1 , d 2 ,...,d z → diametrul sîrmelor

Fig.3.65
Dm1 , Dm2 ,...Dmz → diametrul mediu de

înfăşurare

107
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

l1 ,l 2 ,...l z → lungimea sîrmei

Condiţia – aceeaşi tensiune τ t şi acelaşi material (şi deci aceeaşi săgeată):
max

f 1 = f 2 = f 3 = ... = f z
F1 C1 F2 C2
Dm31 n1 Dm3 2 n2 Dm3 z n z
8 ⋅ F1 = 8 ⋅ F2 = K = 8 ⋅ Fz

f
Gd 14 Gd 24 Gd z4
8 F1 ⋅ Dm1 8 Dm2 8 Dm z
τ t max1 = = F2 = K = Fz
π d 13 π d 23 πd z3
dar
Dm21 n1 Dm2 2 n2 Dm2 z n z
⇒ = =K=
d1 dz
Se poate admite în plus, fără nici o dificultate de realizare, că:
n1 Dm1 = n2 Dm2 = K = n z Dmz (l1 = l2 = Kl z )

Dm1 Dm2 Dm z
⇒ = =K= adică existenţa unei proporţionalităţi între diametrul
d1 d2 dz
d2 d1
d3
de înfăşurare şi diametrul sîrmelor.
Forţa preluată de arc : Dm3
Dm2
z π z d i3 π z d3 Dm1
F = ∑ Fi = ∑τ t max = τ t max ∑ i
i=2 8 i =1 Dmi 8 i =1 Dm
i

Sarcinile preluate de 2 arcuri consecutive :

2
Fi −1 d i3−1 Dmi  d i −1  Dmi Dmi −1
= ⋅ 3 =   , deoarece =
Fi Dmi −1 d i  di  di d i −1

108
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

5.1.7. Arcuri de cauciuc

La acelaşi volum de material, arcul de cauciuc amortizează o cantitate de

energie sensibil superioară celei corespunzătoare arcului din oţel − ≈ 40% din
energia de deformaţie. Această capacitate de amortizare se datoreşte frecărilor
interne.
Categoriile principale de arcuri din cauciuc (fig.3.66)
De h
s F
F
F

De
f
h

Di
f

ρ
F
F γ Di
D

a b c d

Fig.3.66

Arc blocat solicitat la compresiune (fig.3.66.a)

F f
σ= = βε
A h
h
β = β  → nu se deformează elastic decît pentru zone mici
D
8 τ c h3
f = ⋅ ⋅
3 G D2
Arc cilindric armat cu plăci metalice (fig.3.66.b) solicitat la forfecare
F
τf = = ρG
A

F
f = s .tg
A⋅G
Arc cilindric armat cu tuburi metalice (fig.3.66.c), solicitat la torsiune

109
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

F
τ f max =
πDi h

F D
f = ⋅ ln
2πGh Di
Arc cilindric armat cu tuburi metalice (fig.3.66.d), solicitat la forfecare
2M t Ft 2M t
τ t max = = τ f max = =
π
hDi2 A forfec Di ⋅ πDi ⋅ h

Mt
M i = 2πρhτ t ρ ⇒ τ t max =
D D
2π i h i
2 2
Mt  1 1 
ϕ= 
 − 2 n − 1

πGh  Di D
2

Rezistenţele admisibile pentru arcurile de cauciuc
- solicitate static: σcompresiune = 3…5 N/mm2
τforfecare = 1…2 N/mm2
τtorsiune = 2…2,5 N/ mm2
- cu şoc trecător: σcompresiune = 2,5…5 N/mm2
τforfecare = 1…2 N/mm2
τtorsiune = 2…2,5 N/ mm2
-solicitate dinamic σcompresiune = 1…1,5 N/mm2
τforfecare = 0.3…0.5 N/mm2
τtorsiune = 0.3…1 N/ mm2

110
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

5.2. Amortizoare
5.2.1. Caracterizare. Elemente constructive

Au rolul de a disipa energia vibraţiilor şi şocurilor.

După principiul de funcţionare:
- amortizoare cu frecare uscată (coulombiană)
- amortizoare cu frecare fluidă
- amortizoare cu pierderi prin curenţi turbionari
Exemple
Corp a) Amortizor cu frecare uscată-unidirecţional -
superior
pentru disiparea energiei vibraţiilor rectilinii
Plăci de (fig.3.67)
fixare
F f = µFn = µρA

Arc
elicoidal

Corp
inferior

Fig.3.67

b) Amortizoare cu frecare fluidă

Amortizarea este determinată de forţa de frecare creată la forfecarea unui fluid
vîscos între două suprafeţe cu viteze ≠ sau de forţa rezistentă, realizată la
deplasarea forţată a fluidului vîscos printr-o conductă sau un orificiu.
Vîscozitatea dinamică este caracteristica principală a fluidelor ce determină
caracteristicile amortizoarelor cu frecare fluidă:
F f = cv m

în care c este coeficientul de amortizare; v = viteza relativă a elementelor rigide

ale amortizoarelor, legate de masa care vibrează şi batiu; m = exponent:
- m = 1 ⇒ caracteristică liniară

111
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

- m< 1 ⇒ caracteristică progresivă

- m> 1 ⇒ caracteristică progresivă
Exemple:
1). Amortizor cu piston (fig.3.68)
Ac Ap

Ap2
⇒ c = 8ηπ
Ac3

Fig.3.68

2). Amortizor hidraulic telescopic

Forţa de amortizare se datoreşte rezistenţei fluidului la trecerea prin orificii mici,
în funcţie de raportul dintre coeficientul de rezistenţă pentru cursa de
compresiune cv şi coeficientul de rezistenţă pentru cursa de destindere c d ⇒
- amortizoare cu simplu efect cc = 0; c d ≠ 0
- amortizoare cu dublu efect cc ≠ 0 ; cd ≠ 0 ⇒ caracteristică simetrică cc = cd
caracteristică asimetrică cc ≠ cd
Constructiv ⇒ amortizoare telescopice – monotubulare
- bitubulare
Schematic ⇒ amortizor telescopic bitubular (fig.3.69)
piston
cameră compensare (aer)

cilindru rezervor

supape de comunicare

tub principal

supape de destindere

lichid axa roţilor

Fig.3.69

112
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

Elementele componente:
- Supapele sînt realizate sub forma de rondele apăsate pe orificii
calibrate prin intermediul unor elemente elastice
În cazul supapelor de destindere şi
comprimare rondele obturatoare, din tablă
de oţel de arc cu grosimea 0,2…0,25 mm
au realizate pe periferie, prin frezare, un
număr de fante calibrate,.prin care se
creează rezistenţa vîscoasă a lichidului.
- Pistoanele sînt confecţionate din fontă sau materiale ceramice
- Tuburi exterioare-din ţevi de oţel
- Sistemul de etanşare-inel de cauciuc cu zimţi interiori sau manşetă de
etanşare (simmering)

- Lichidul de amortizare – trebuie să aibă un indice de viscozitate (I V)

ridicat: 3,6,…3,9 cSt la 100°C, minimum 12 cSt la 50°C şi 6500 cSt la 40°C.
Încălzirea amortizoarelor implică scăderea vîscozităţii → scăderea
performanţelor
De exemplu: încălzirea amortizorului de la 20 la 12o°C conduce la reducerea
cantităţii de energie disipate cu 35%.

5.2.2. Elemente de calcul şi proiectare

Calculul se efectuează în strînsă corelaţie cu celelalte elemente ale

suspensiei (masa suspendată, elemente elastice, etc.).

113
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

Pentru un amortizor hidraulic telescopic se parcurg următoarele etape:

- Stabilirea caracteristicii externe de amortizare

Fa
[N]
Curba de amortizare pătratică

Curba de amortizare regresivă

Complet încărcat
2000
I
Fără sarcină utilă
II
1000

va
0,5 1,0 1,5
[m/s]

Pentru viteze ale pistonului de pînă la 0,5m/s → domeniul I de funcţionare

>0,7m/s → domeniul II de funcţionare
Caracteristica de amortizare (curba A) conduce în domeniul vitezelor mari la
forţe de amortizare exagerate, cu implicaţii negative asupra confortului →
introducerea unei supape de descărcare care intră în funcţiune numai la o
anumită viteză – numită viteză critică. Se asigură pentru viteze mari o
caracteristică de amortizare regresivă (curba B). Pentru suspensii auto
Vcr = 0 ,2 K0 ,4 m / s .
- Dimensiuni constructive de bază
•) Lungimea l – impusă de valorile extreme ale elementului elastic
••) Diametrul exterior De - din condiţia termică W forfecare = W evacuat
convecţie
W forfecare = kvm2 - viteza medie a vibraţiilor k – constantă dependentă de
amortizare (orificiu, etc.);
W evacuare convecţie = πDe lα .∆T
••) Orificiile calibrate

114
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

Condiţia de debit ( debitul prin orificiul calibrat identic cu cel realizat de

piston)
Qcal = Q piston = SV p

Qcal= µ cal S cal 2 g p / γ

Fa = pS ⇒ p
µ cal = coeficientul de pierdere la scurgerea prin orificii calibrate.De exemplu:
Re f 320 , µ cal ≈ 0 ,72 K0 ,75
••) Dimensionarea canalelor circulare din piston
•• Condiţia debit Qcan = µ can 2 g p / γ z π d 2 / 4 = Q p = V p S

5.3. Suspensii mecanice

Rol - micşorarea amplitudinii mişcării transmisă de la fundaţia ;

- micşorarea forţei transmisă de la maşină la fundaţie.

F=Fo sinωt
x(t)
Maşină
m m
t

Suspensie Excitaţie

t
Fundaţie
u=uo sinωt
Fr(t)

a) pentru reducerea amplitudinii mişcării b) pentru reducerea forţei

Părţile principale ale unei suspensii

- elemente elastice (arcuri) cu rol de susţinere a sarcinii
- elemente de disipare a energiei vibraţiilor (amortizori)

115
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

Mărimile prin care se poate caracteriza o suspensie:

- transmisibilitatea absolută TA
Am
•)pentru cazul din fig.a T A = , Am = amplitudinea vibraţiei maşinii,
Af

A f = amplitudinea vibraţiei fundaţiei

AFf
••) pentru cazul din fig.b T A = ;
AFe
AFf = amplitudinea forţei transmisă fundaţiei

AFe = amplitudinea forţei transmisă excitaţiei

- transmisibilitatea relativă TR :
As
TR = ; As = amplitudinea deformaţiei suspensiei
Avf

Arf = amplitudinea vibraţiei fundaţiei

- răspunsul mişcării A1 , numit factor de amplificare;

Ad
A1 = , Ad − amplitudinea deplasării sistemului elastic – sub
A st
acţiunea amplitudinii forţei de excitaţie
A st − deformaţie statică

Exemple ale mărimilor TA ,TR si A1 pentru un sistem cu un grad de libertate

ξ = c / ccr ; ccr = 2 km

ω0 = k / m ⋅ 1 − ξ 2

Suspensia cu amortizor vîscos cuplat rigid:

- creşterea amortizării realizează micşorarea transmisibilităţii la rezonanţă, dar
conduce la obţinerea unor valori mari ale transmisibilităţii absolute pentru valori
ridicate ale pulsaţiei ω / ω 0 f 1 . Amortizorul este eficace numai în zona
rezonanţei (fig.a). Factorul de amplificare A1 este micşorat, pentru o valoare a
pulsaţiei, de creştere a amortizării (fig.b).

116
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice
TA A1

100 m 10

ξ=0,1
10
ξ=0,01 ξ=1
1
ξ=0,5
1

0,2 1 10 ω/ω0 0,2 1 10 ω/ω0

Suspensia cu amortizor coulombian legat rigid:

- realizează o legătură rigidă prin blocarea amortizorului atunci cînd
forţa de frecare este mare şi excitaţia se face cu pulsaţii foarte mici (ω pp ω 0 ) . În
aceste condiţii TA = 1 . Creşterea coeficientului de amortizare coulombiană
micşorează transmisibilitatea absolută la rezonanţă şi măreşte pulsaţiile la care
aceasta se realizează.

Bibliografie
1. Manea Gh.- Organe de maşini. Edit.Tehnică, Bucureşti, 1970
2. Gafiţanu M.ş.a. - Organe de maşini. Edit.Tehnocă, Bucureşti ,1981 şi
1983;
3. Pavelescu D. ş.a. - Organe de maşini. Edit. Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1985;
4. Bucşă I. ş.a. - Indrumătorul tehnicianului proiectant de maşini şi
utilaje. Edit.Tehnică Bucureşti, 1971.

?? Intrebări recapitulative
1) Care dintre următoareleafirmţiieste adevărată: arcul este un organ de maşină
care realizează o legătură
a) elastică;
b) rigidă.

117
 Note de curs. Capitolul 5. Asamblări elastice

între părţile sau piesele unei maşini, mecanism sau dispozitiv?

2) Caracteristica arcului este curba care exprimă dependenţa dintre:
a) forţa şi deformaţia elastică liniară;
b) moment şi deformaţia elastică unghiulară;
c) între forţă şi moment;
d) între forţă şi unghiul de înfăşurare al elicei.
3) Rigitatea arcului este o mărime:
a) adimensională
b) care se exprimă în N/mm.
4) Care dintre secţiunile arcurilor lamelare au cel mai bun coeficient de
utilizare volumetrică?
a) dreptunghiulară;
b) triunghiulară;
c) trapezoidală.
5) Solicitarea principală a arcurilor de torsiune este:
a) torsiunea;
b) tracţiunea.
6) Arcurile elicoidale cilindrice în ansamblu sunt solicitate la:
a) torsiune;
b) tracţiune;
c) compresiune.
7) La acelaşi volum de material, arcul de cauciuc amortizează o cantitate de
energie:
a) superioară celei corespunzătoare arcului din oţel;
b) inferioară celei corespunzătoare arcului din oţel.
8) Caracteristicile mecanice ale arcului depind de:
a) compoziţia şi proprietăţile materialului din care se realizează;
b) forţa sau momentul la care sunt solicitate arcurile.

118