Sunteți pe pagina 1din 4

COPERATIVELE SI TIPURILE LOR.

Arenda ca forma de
organizare a activit. gospodariilor agricole

Cooperativa este o organizaţie comercială (întreprindere) cu statut de


persoană juridică, ai cărei membri sînt persoane juridice şi/sau fizice care practică
activitate de întreprinzător. Scopul cooperativei este de a contribui la obţinerea
profitului de către membrii săi.Cooperativa activează în baza prezentei legi, a
statutului şi a regulamentelor ei. Cooperativa poate fi creată pe principii primare
(fără predecesori de drepturi), precum şi prin reorganizarea altor întreprinderi ori
uniuni ale acestora (cu predecesori de drepturi).Cooperativa este alcătuită din cel
puţin 5 persoane juridice şi/sau fizice.
Principiile de bază ale activităţii cooperativei
(1) Cooperativa îşi desfăşoară activitatea în baza:
a) intrării şi ieşirii benevole în (din) cooperativă a membrilor şi membrilor săi
asociaţi;
b) participării membrilor săi la adunările generale pe bază de principii
democratice;
c) cooperării activităţii sale de întreprinzător cu cea a membrilor săi;
d) formării capitalului social variabil;
e) asigurării transparenţei în activitatea sa.
(2) Cooperativa este obligată să livreze (presteze) cel puţin 50 la sută din
volumul total al producţiei (serviciilor) proprii membrilor săi şi/sau să procure (să
beneficieze) de la membrii săi cel puţin 50 la sută din volumul total al producţiei
procurate (serviciilor primite) de către cooperativă.
(3) Dacă, la expirarea perioadei de 3 luni, dispoziţiile alin.(2) nu sînt îndeplinite,
cooperativei i se aplică prevederile art.5 alin.(6) lit.b) şi c) şi alin.(7).din lege.
Tipurile cooperativelor
(1) Cooperativele pot activa în toate ramurile economiei naţionale şi sînt în drept
să practice orice gen de activitate, cu excepţia acelora care sînt interzise de actele
legislative.
(2) În funcţie de genul de activitate, se disting următoarele tipuri de cooperative:
a) de prelucrare;
b) de prestări servicii, inclusiv cele de consultanţă;
c) de economii şi împrumut;
Drepturile cooperativei
(1) Cooperativa este în drept:
a) să stabilească preţuri şi tarife la producţia şi serviciile sale ori la producţia
procurată şi serviciile de care beneficiază, precum şi rabaturi (adaosuri) la aceste
preţuri şi tarife;
b) să efectueze operaţii comerciale din numele şi în interesul membrilor săi;
c) să deschidă reprezentanţe, să creeze filiale, precum şi să fie participantă a
societăţilor comerciale şi membru al altor cooperative şi uniuni de întreprinderi;
d) să contracteze împrumuturi de la membrii şi membrii săi asociaţi, să le acorde
împrumuturi în modul stabilit de legislaţie, statutul şi regulamentul respectiv al
cooperativei, precum şi de contractele încheiate cu aceştia;
e) să plaseze obligaţiuni şi alte titluri de creanţă în conformitate cu legislaţia
privind valorile mobiliare, statutul cooperativei şi hotărîrea adunării generale a
acesteia;
f) să exercite alte atribuţii ce nu contravin legislaţiei şi statutului său.
(2) Cooperativa nu este în drept să plaseze acţiuni.
Obligaţiile şi răspunderea cooperativei
(1) Cooperativa este obligată:
2. să-şi onoreze obligaţiile faţă de membrii şi membrii săi asociaţi, stabilite de
prezenta lege, de statutul său şi de regulamentele sale respective, precum şi de
contractele încheiate cu aceştia;
3. să efectueze, după caz, instruirea membrilor cooperativei;
4. să acorde membrilor şi membrilor săi asociaţi informaţii privind activitatea sa,
prevăzute de prezenta lege şi statutul său;
5. să prezinte organelor de stat abilitate rapoarte în conformitate cu legislaţia;
6. să îndeplinească alte obligaţii prevăzute de actele legislative, statutul şi
contractele cooperativei.

În Republica Moldova, relaŃiile de arendă în agricultură sînt


reglementate de
Codul civil, de Codul funciar, si de lege, de alte acte normative, precum şi detratatele
internaŃionale la care Republica Moldova este parte.
arendă în agricultură - darea în posesiune şi folosinŃă, pe bază de contract, pe o
durată determinată, contra plată, a terenurilor şi a altor bunuri agricole;
arendator - persoană fizică sau persoană juridică care are calitatea de
proprietarsau de alt posesor legal al bunurilor agricole ce se dau în arendă.
Calitatea de arendator o poate avea şi un grup de coproprietari ai bunurilor agricole;
arendaş - persoană fizică şi/sau persoană juridică, cu domiciliul (sediul) în
Republica Moldova, care ia în arendă bunuri agricole;
bunuri agricole - mijloace fixe (terenuri cu destinaŃie agricolă, inclusiv
din intravilanul localitătilor, şi ale fondului de rezervă, maşini, utilaje şi instalaŃii
destinate lucrărilor agricole, construcŃii, inclusiv construcŃii hidrotehnice, platforme şi
spatii de depozitare destinate păstrării producŃiei agricole, cu terenurile aferente
acestora,animale care se folosesc în procesul agricol) şi, după caz, mijloace circulante;
contract de arendă - acord încheiat între o parte, proprietar sau un alt posesor
legal al terenurilor şi altor bunuri agricole, denumită arendator, şi altă parte, denumită
arendaş, în vederea exploatării acestora pe o durată determinată şi la un pret stabilit de părti;

plată pentru arenda terenurilor agricole - recompensă ce se achită


arendatorului
pentru folosirea terenului dat de acesta în arendă;

plată pentru arenda bunurilor agricole, altele decît terenurile - recompensă ce


se achită arendatorului pentru folosirea bunurilor agricole, altele decît terenurile, date de
acesta în arendă, calculată Ńinîndu-se cont de valoarea şi uzura bunurilor;
uzură a bunurilor agricole - reducerea valorii bunurilor agricole, altele
decît terenurile, prin întrebuinŃarea îndelungată a acestora;
răscumpărare a bunului agricol arendat - procurarea de către arendaş a bunurilor
agricole arendate, cu excepŃia terenurilor, în temeiul legii sau al contractului.

Dreptul de proprietate asupra bunurilor agricole arendate


(1) Darea în arendă a bunurilor agricole nu are ca efect încetarea drepturilor
terŃilor asupra acestor bunuri.
(2) Decizia de transmitere în arendă a bunurilor agricole comune se adoptă de
către copărtaşi cu majoritate de voturi. Majoritatea de voturi se determină în funcŃie de
mărimea cotelor-părŃi.
(3) La contractul de arendă a bunurilor agricole comune se anexează lista tuturor
copărtaşilor, cu semnătura celor care au acceptat condiŃiile contractului.

Încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole


(1) Încheierea contractului de arendă a bunurilor agricole se realizează în formă
scrisă.
(2) Dreptul de folosinŃă a bunurilor agricole arendate apare la încheierea
contractului de arendă, din momentul semnării actului de predare-preluare a bunurilor.
(3) Contractul de arendă a bunurilor agricole va conŃine, în mod obligatoriu, date
privind:
a) părŃile contractante, domiciliul ori sediul acestora;
b) obiectul contractului;
c) actul care autentifică dreptul de proprietate sau alt drept al arendatorului de a
da bunul agricol în arendă;
d) înregistrarea contractului în modul stabilit;
e) termenul arendei;
f) componenŃa, forma şi cuantumul plăŃii pentru arendă;
g) modalitatea, termenul şi locul achitării plăŃii pentru arendă;
h) drepturile şi obligaŃiile părŃilor;
i) răspunderea părŃilor;
j) condiŃiile de modificare şi de reziliere a contractului;
k) condiŃiile de folosire a obiectelor situate pe terenul arendat, inclusiv a utilajului şi
a tehnicii agricole;
m) obligativitatea respectării normelor ecologice.

Termenul arendei
(1) Termenul arendei bunurilor agricole se stabileşte de către părŃile contractante,
dar nu va fi mai mic de un an şi mai mare de 30 de ani.
(2) La darea în arendă a terenurilor agricole în scopul sădirii unor plantaŃii
multianuale, termenul contractului de arendă va fi stabilit pentru cel puŃin 25 de ani, în
cazul cînd contractul nu prevede alt termen

S-ar putea să vă placă și