Sunteți pe pagina 1din 10

Istoricul manifestărilor expoziționale

Atat teoria, cat si practica, asociaza activitatii de marketing o larga diversitate de instrumente,
adecvate specificului acesteia, dar si posibilitatilor companiei. In ultimii 50 de ani s-au impus ca instrumente
de marketing dintre cele mai eficiente: targurile, expozitiile, conventiile economice si/sau de afaceri, alte
asemenea actiuni, pe care le vom denumi, generic, manifestari sau evenimente expozitionale.

TARGURILE - reprezinta o piata, de regula de dimensiuni mai mici, care se organizeaza la intervale de timp
mai lungi decat pietele sau expozitiile traditionale.

Specialistii considera ca targurile sunt expresia celei mai vechi manifestari a fenomenului pietei.
Targurile au fost, de timpuriu, chiar forme de piata. Ele isi au originea in lumea antica – latina - “feriae” =
fair (engleza), fiind considerate prilejuri de intalnire a oamenilor pentru schimburi de marfa.

EXPOZITIILE - au fost considerate prilejuri sau manifestari de prezentare, expunere a produselor si


marfurilor producatorilor locali.

Caracterul unic al targurilor era redat de etalarea, vanzarea si cumpararea marfurilor si produselor, in
timpul desfasurarii lor.

Distinctia expozitiilor fata de targuri consta in faptul ca primele sunt considerate mai ales la locuri
sau medii de expunere, etalare a marfurilor si a bunurilor, fara vanzare. De asemenea, expozitiile s-au
organizat mult mai tarziu decat targurile.

Pe masura cresterii si diversificarii atat a cererii, cat si a ofertei, a aparut si s-a dezvoltat o forma de
intermediari, de comercianti cu ridicata, care preluau comenzile de la utilizatorii individuali, cumparau
produsele si marfurile de care aveau nevoie si le livrau la domiciliu (la beneficiar).

Pe aceste considerente, expozitia poate fi definita ca un mediu, o ambianta temporara cu caracter de


piata, pregatita si organizata de o persoana sau o entitate competenta, in cadrul careia se realizeaza intalnirea
cererii cu oferta, in scopul incheierii de tranzactii comerciale. Ca o particularitate, aceste tranzactii se
deruleaza, in cele mai multe cazuri, dupa incheierea manifestarii, dar exista si situatii de exceptie.

In prezent atat expozitiile, cat si targurile au patru componente de baza:

- spatiul (suprafata, pavilionul, complexul de expunere)

- organizatorul (administratorul, gestionarul, colaboratorul): administreaza toate activitatile in perioada de


pregatire, din timpul si dupa incheierea unei manifestari

- clientii potentiali, cei care viziteaza expozitia in scopul de afaceri, comunicare, informare, dar si publicul
larg.

Inainte de a descrie punctele comune ale unei manifestari, oricare ar fi ea, este neaparata nevoie sa
insistam asupra variantelor care exista astazi. In cunostinta de cauza ne va fi mult mai usor sa facem o
alegere.

Expozitia moderna reuneste in acelasi loc, pentru o durata variind intre 2-8 zile, ofertanti din acelasi
sector, care cauta sa intalneasca persoane interesate de serviciile si produsele lor: clienti, distribuitori,
parteneri, concurenti. Faptul ca manifestarea expozitionala nu se refera la un singur sector de activitate, mai
mult sau mai putin larg, in functie de evenimente, constituie specificul sau. Daca este de specialitate,
expozitia este deschisa doar reprezentantilor unui sector de activitate, accesul fiind reglementat prin
prezentarea unei invitatii sau a unei legitimatii.

In schimb, daca expozitia este cu public sau „deschisa” marelui public, ea primeste toti vizitatorii,
indiferent de activitatea lor profesionala. Mult mai „familial”, acest gen de manifestari este deseori bogat in
animatie (diverse actiuni). El demonstreaza dinamismul unui sector bine determinat, oferind momente de
destindere, chiar de vis, vizitatorilor. Toate aceste manifestari, in felul lor, transpun vizitatorii in propria lor
lume si contribuie la formarea unei realitati economice. Se intampla totusi, destul de frecvent, ca o

- furnizorii de marfuri si produse (expozanti) manifestare cu public sa-si rezerve cateva ore pentru a
se deschide numai publicului de specialitate.

In ceea ce priveste targurile, acestea se aseamana mult manifestarilor expozitionale „cu marele
public”, atat prin vizitatori, cat si prin animatiile lor, adresandu-se unui evantai mai larg de expozanti. Ele
reprezinta adesea trairea specificului economic local sau regional: locuinte, ocupatii, alimentatie,
automobile, educatie, textile sau informatica. Paleta de activitati pe care targurile o prezinta este intotdeauna
dintre cele mai variate. Ele pastreaza bineinteles o functie identica cu cea a manifestarii expozitionale:
prezentarea si vanzarea produselor, serviciilor expozantilor pe parcursul unei perioade ce poate atinge chiar
si 15 zile.

In cazul Romaniei, literatura de specialitate consemneaza prima expozitie nationala, focalizata mai
ales pe produse agricole, dar si prelucrate, la 20 mai 1865 in Bucuresti. Si inainte de acest moment exista o
traditie in organizarea de targuri si iarmarocuri in toate regiunile tarii. Prin intermediul acelor ocazii, au
aparut primele forme de contact si de cercetare a pietei in vederea identificarii de clienti si/sau parteneri.

Ca suport al organizarii si participarii la targuri si expozitii, in 1888 a aparut ziarul saptamanal


“Expozantul”.

In 1936 are loc prima manifestare cu participare internationala, fiind prezenti expozanti din Serbia si
Cehoslovacia.

1. Manifestari asociate targurilor si expozitiilor

Influenta favorabila a manifestarilor expozitionale asupra mediului economic si social din toate zonele
globului a crescut enorm si continua sa manifeste aceeasi tendinta ascendenta. Aceasta evolutie se refera in
special la cateva aspecte:

- numarul si dimensiunea manifestarilor expozitionale

- numarul si calitatea organizatorilor si prestatorilor de servicii pentru acestea

- numarul si distributia geografica a localitatilor ce gazduiesc manifestari

- numarul, calitatea si functionalitatea complexelor expozitionale

- numarul, calitatea si diversitatea participantilor.

Evolutia pozitiva a targurilor si expozitiilor se bazeaza pe faptul ca ele se constituie intr-un mediu
extrem de favorabil pentru interactiunea dintre ofertanti (vanzatori) si consumatori (cumparatori).

Pe masura cresterii si diversificarii, atat a particularitatilor cererii de produse, de servicii si de


informatii, cat si a modalitatilor de comunicare si transmitere a datelor, a aparut si se dezvolta in continuare
nevoia sprijinirii activitatilor manifestarilor expozitionale prin actiuni complementare. Acestea au menirea sa
faciliteze:

- cresterea eficientei si a sanselor de realizare a obiectivelor, de catre toate partile implicate


- explicarea si evidentierea avantajelor ofertei expuse in vederea satisfacerii optime a cererii

- o contributie pragmatica la stabilirea unor contacte directe, nemijlocite intre parti.

Apare astfel necesitatea crearii, realizarii unor actiuni complementare (conexe), care sa sprijine in
primul rand expozantii - in calitate de ofertanti, dar si vizitatorii - in calitate de potentiali clienti. Sfera
acestor actiuni cuprinde: congrese, conferinte, simpozioane, seminarii, prezentari de produse, parade de
moda, degustari. Pe langa latura informativa, aceste actiuni au si un puternic caracter promotional,
contribuind intr-o masura tot mai larga la succesul participarii, ori a manifestarii in ansamblu si, de
asemenea, cresterea profitului.

2. Tendinte recente in industria targurilor si expozitiilor

Ultimii ani releva o serie de mutatii, de tendinte de adaptare a manifestarilor la cerintele pietei.
Acestea se fundamenteaza pe cateva trasaturi ale economiei actuale:

Globalizarea

Pe plan mondial, targurile-globale sunt manifestari de varf ale anumitor domenii. Acestea cuprind o
gama larga de tematici si exercita o atractie deosebita asupra vizitatorilor specializati si asupra expozantilor.

In situatia manifestarilor expozitionale, globalizarea apare prin transformarea treptata a unora dintre
ele, in evenimente comerciale cu larga cuprindere internationala, mai ales in anumite domenii economice si
industriale de varf. Aceasta extindere are doua forme:

- a prestigiului (renumelui)

- internationalizare - manifestari localizate in diferite puncte de pe glob (saloane auto, de mobila)

Europenizarea

La manifestarile expozitionale care cuprind si aria europeana, se intalnesc, de partea expozantilor si a


vizitatorilor de specialitate, participanti din Europa in sensul cel mai larg geografic (Uniunea Europeana,
tarile candidate, fostele state CSI, tari din Orientul Apropiat).

Regionalizarea

Este tendinta generala de orientare a atentiei si eforturilor catre tari membre ale anumitor grupari
economice sau zone geografice. In acest fel, evenimentele se pot transforma din evenimente cu importanta
nationala in evenimente cu caracter regional.

Depasirea limitelor localizarii

Aceasta tendinta este impusa de necesitatea satisfacerii la un nivel cat mai ridicat si la preturi cat mai
avantajoase a cererii. De asemenea, extinderea ofertei de interes, de atractie in afara unei localitati sau
provincii faciliteaza culegerea de informatii si stabilirea de contacte utile.

Evenimentele virtuale

Pentru definirea si intelegerea evenimentelor virtuale, sunt necesare o serie de consideratii succinte
referitoare la acest domeniu de varf. Termenul virtual e folosit in mod curent de operatorii si utilizatorii de
tehnica de calcul. In fapt, notiunea de virtual ar trebui interpretata ca o punte intre imaginea conceptuala si
existenta reala, fizica. Dezvoltarea evenimentelor virtuale se bazeaza pe cateva elemente:

- suportul spatiului virtual - sistemul global de comunicatii, Internet


- comunicarea - principala consecinta (efect) ocazionata de utilizarea Internetului

- diseminarea informatiilor

- facilitarea cercetarii si instruirii

- promovarea produselor, serviciilor si tehnologiilor de marketing si comertului electronic

- cataloagele on-line, magazinele si vitrinele virtuale.

3. Factorii implicati in activitatea de targuri si expozitii

Sporirea importantei targurilor si expozitiilor ca instrumente de marketing, a impus necesitatea


definirii cu mai multa claritate a principalilor factori implicati in realizarea si succesul acestora.

Acesti factori vor fi clasificati in cinci mari categorii, ale caror obiective si interese sunt diferite,
evoluand uneori chiar spre o stare conflictuala.

Trasatura lor comuna este dorinta lor de realizare a profitului in urma activitatii depuse.

Rolul targului (expozitiei) este, in acest sens, de a crea conditii favorabile pentru atingerea
obiectivelor de catre toti factorii, pentru realizarea si armonizarea intereselor acestora si in consecinta pentru
atingerea succesului.

Cele cinci categorii de factori sunt urmatoarele:

A Factori implicati direct in organizarea acestor evenimente, respectiv aceia care concura la prestarea
activitatilor de marketing, organizare, prestare de servicii specializate; dintre acestia evidentiem:

organizatorul sau coorganizatorii evenimentului

- proprietarul sau detinatorul complexului expozitional in care se desfasoara evenimentul

- agentii si reprezentantii, pentru atragerea si recrutarea participantilor la eveniment (expozanti, promotori,


lectori, vizitatori).

- prestatorii de servicii specializate, avand ca obiectiv asigurarea celor mai bune si eficiente conditii tehnice,
organizatorice si comerciale pentru realizarea evenimentului. Toate acestea creeaza premisele si pentru
succesul editiilor urmatoare ale evenimentului.

B Factori interesati in promovarea vanzarilor propriilor produse, servicii, tehnologii si idei, acestia fiind
expozantii, producatorii si lectorii. Aceasta categorie are doua obiective distincte:

- obtinerea unor preturi si conditii cat mai avantajoase, care sa conduca la un nivel cat mai scazut al
cheltuielilor de participare. Acest obiectiv se adreseaza factorilor implicati in pregatirea si realizarea
evenimentului.

- expunerea si prezentarea unor produse, servicii, tehnologii si idei care sa satisfaca interesele si obiectivele
vizitatorilor.

C Factori interesati in cunoasterea ideilor, tehnologiilor si solutiilor prezentate, in calitate de potentiali


cumparatori sau in calitate de concurenti, acestia din urma interesati de obtinerea unor informatii in vederea
evaluarii potentialului propriilor produse si servicii.
D Prestatorii de servicii, de reclama si publicitate in folosul factorilor implicati in organizarea
evenimentului, ca si in folosul expozantilor, promotorilor, vizitatorilor sau altor categorii de participanti.

E Liderii de opinie cu functiune si rol important din perspectiva influentei pe linia participarii la eveniment
sau in ceea ce priveste produsele, serviciile si tehnologiile prezentate.

In continuare vom prezenta succint principalele categorii de factori:

Organizatorii pot fi:

- companiile comerciale specializate in organizarea acestui gen de evenimente

- asociatii profesionale ale producatorilor (comerciantilor) de bunuri si servicii

- asociatii religioase, sindicale, de caritate, stiintifice, medicale, de educatie, guvernamentale sau


neguvernamentale (de exemplu, targul ”Universitaria”)

- camerele de comert si industrie

- centre si institute de cercetari in domeniul economic, cultural, tehnic.

Principalele atributii ale organizatorilor sunt:

- prospectarea pietei

- activitati de marketing legate de conceperea evenimentului

- identificarea, atragerea si recrutarea potentialilor expozanti, promotori, lectori, vizitatori

- promovarea, reclama si publicitatea evenimentelor

- lansarea, pregatirea si realizarea acestora

- asigurarea conditiilor materiale si de servicii

- relatiile oficiale cu autoritatile si institutiile din orasul sau chiar tara gazda

- sporirea propriei capacitati concurentiale.

Proprietarii sau Detinatorii de complexe expozitionale; acestia trebuie:

sa administreze, gestioneze si intretina in conditii de calitate, functionare si utilizare corespunzatoare


facilitatile existente la nivelul complexului;

- sa puna la dispozitia organizatorilor spatiile, pavilioanele, instalatiile necesare evenimentului in conditiile


financiare, comerciale, tehnice convenite.

Agentii sau Reprezentantii organizatorilor; acestia isi desfasoara activitatea in diferite tari si zone geografice
si au ca activitati principale:

- promovarea evenimentului in randurile publicului tinta si mass-media;

- recrutarea si atragerea participantilor, expozantilor, lectorilor, promotorilor, in anumite conditii prestabilite.


Pentru activitatea prestata ei sunt remunerati, de obicei, pe baza de comision.

Prestatorii de servicii specializati


Serviciile specializate care se presteaza in scopul realizarii si derularii unui eveniment au o gama
destul de larga:

- proiectarea, construirea, amenajarea, mobilarea si decorarea standurilor si a spatiilor pentru manifestare;

- etalarea produselor, serviciilor si materialelor promotionale;

- amenajarea, echiparea si decorarea spatiilor adiacente;

- executarea instalatiilor pentru alimentare cu energie electrica, apa, telefonie si telecomunicatii, racordarea
acestora la retelele complexului;

prestarea de alte servicii: angajare de personal pentru traduceri, curatenie, paza, manipulari, curierat,
alimentatie publica, asigurari, asistenta medicala.

Promotorii, Lectorii si Prezentatorii

Sunt de regula persoane cu inalta pregatire profesionala, cu prestigiu in domeniul in care activeaza.
Acestia sunt recrutati dintre:

- cadrele didactice universitare;

- cercetatori stiintifici, specialisti in diferite tehnologii;

- inventatorii si inovatorii recunoscuti, celebri;

- conducatori de mari companii, lideri in domeniul respectiv;

- personalitati oficiale din institutii si organizatii de stat, camere de comert, administratie.

- personalitati si specialisti care ocupa pozitii de avangarda in diverse domenii.

Expozantii si Subexpozantii

Expozantii sunt acele organisme, companii, persoane care inchiriaza un anumit stand sau o anumita
suprafata de expunere de la organizatori. Ei pot fi:

- companii producatoare, comerciale si de intermediere

- asociatii profesionale ale producatorilor

- camere de comert si industrie

- institute si centre de cercetare

- companii de presa, reclama si publicitate

- alte organizatii cu caracter obstesc, non profit.

Subexpozantii sunt acele entitati, companii sau persoane care fac parte din categoria anterioara, dar
din considerente financiare nu au stand propriu si subinchiriaza spatii de la expozanti.

Vizitatorii

In ultimii ani sunt considerati din ce in ce mai mult ca fiind cheia succesului oricarui eveniment, din
urmatoarele considerente:
- importanta lor pentru organizatori in mentinerea interesului promotorilor si expozantilor si participarea
acestora la urmatoarele editii

- rolul lor semnificativ pe linia plasarii de noi comenzi, a incheierii de noi afaceri ca potentiali cumparatori si
parteneri de afaceri

valoarea informatiilor si opinilor exprimate de vizitatori asupra produselor si serviciilor expuse si, nu in
ultimul rand, asupra modului de organizare a evenimentului.

Principalele categorii sunt urmatoarele:

a. vizitatorii din randul publicului larg

b. vizitatori profesionali, specialisti din directia unor potentiali cumparatori, a unor firme concurente, a
unor institute si centre de cercetare.

O alta clasificare posibila, ia in seama provenienta geografica si astfel distingem: vizitatori autohtoni
si/sau vizitatori straini.

Sponsorii

Reprezinta o categorie aparte de participanti si indeplinesc trei functii importante:

- sunt catalizatori pentru atragerea unui numar sporit de participanti

- sunt surse deloc de neglijat de venituri suplimentare pentru eveniment

- sunt propulsori ai cresterii imaginii si prestigiului evenimentului.

Sponsorii unui eveniment pot fi:

- companii cu posibilitati financiare deosebite

companii de prestigiu in domeniul specific evenimentului

- asociatii ale producatorilor din domeniul specific manifestarii

- institutii guvernamentale sau neguvernamentale.

Alti factori

Aici mentionam:

- lideri de opinie

- societati sau agentii din domeniul mass-media

- editori de cataloage, tiparituri, prospecte, publicatii

- societati specializate in sondaje de opinie

- agentii de transport si turism.


Targul este o piata, de regula de dimensiuni mai mari, care se organizeaza la intervale de timp mai
lungi decat pietele obisnuite. in Anglia, in Evul Mediu, cand calatoriile si deplasarile erau foarte dificile si
costisitoare pentru anumite paturi ale populatiei, targurile se tineau anual in orasele mai importante, de
regula cu ocazia sarbatorilor locale. in acea perioada, targurile constituiau singura modalitate care asigura
cumpararea de catre consumatori sau utilizatori, a unor marfuri produse la distante mari. Mentionam ca,
aproximativ in aceeasi perioada, se organizau targuri in principalele orase de pe actualele teritorii ale
Germaniei, Italiei de Nord etc.

Expoziia este o prezentare, expunere de marfuri in scopul promovarii comertului. Initial, angrosistii
expuneau produse pentru de-tailisti. in mod ocazional, se organizau si se mai organizeaza expozitii nationale
sau internationale de amploare, fara a se asigura o anumita frecventa, la care tarile participante isi expuneau
sau isi expun principalele produse si sercii.
Expozitii internationale de amploare au avut loc, spre exemplu, la Wembley, Londra in 1924 - 1925, la
Bruxelles in 1961, la New York in 1964, la Sella in 1992 si la Taejoon in Republica Coreea in 1993. In
ultima perioada se apreciaza ca, desi participarea la asemenea expozitii contribuie la crearea unei imagini
asupra potentialului tarilor participante, eficienta in ul afacerilor este mult mai scazuta decat in cazul altor
tipuri de manifestari expozitionale.
In cazul tarii noastre, literatura de specialitate consemneaza prima expozitie nationala de produse
agricole si industriale organizata la Bucuresti, la 20 mai 1865, din initiativa cunoscutilor oameni de stiinta
Ion Ionescu de la Brad si Petre S. Aurelian. Aceasta prima expozitie nationala a continuat traditia organizarii
anuale a zeci si poate sute de targuri, iarmarocuri in toate zonele tarii, unde vanzatorii si cumparatorii se
intalneau pentru satisfacerea trebuintelor, cel mai adesea, prin troc, schimb in natura de marfuri, produse si
unelte, lasand urme deosebite in mentalitatile oamenilor si autoritatilor, cu care ocazii se infiripau primele
semne ale dialogului expozitional si comercial de mai tarziu, Aceasta actitate a continuat cu o preocupare
mai mult sau mai putin constanta din partea autoritatilor si cercurilor de afaceri pentru inorarea comertului
prin intermediul targurilor. Astfel, in 1888 a aparut "Expozantul", ziar saptamanal care se adresa cu
precadere participantilor la targuri si expozitii. Apoi, in 1906, a aparui primul numar al ziarului "Adeverul de
la Expozitie" -"singurul ziar recunoscut la Comisariatul Expozitiunei". Ziarul a aparut cu ocazia deschiderii
primului targ cu caracter national, "Luna Bucurescilor", organizat undeva in vecinatatea actualei piete
BucurObor din Capitala. In anul 1936 are loc o expozitie jubiliara a acestuia, prima cu participare
internationala (au mai participat Jugoslaa si Cehoslovacia, care incheiasera impreuna cu Romania tratatul
"Micii intelegeri"). Programul expozitiei, care poate fi considerat ca punct de pornire in organizarea de
targuri internationale in tara noastra, a contribuit astfel la "ridicarea Lunii Bucurestilor la nivelul sezoanelor
jubiliare ale marilor centre din apusul Europei". O inorare a actitatii de targuri si expozitii internationale si
participarii Romaniei la targurile internationale din strainatate se inregistreaza dupa anii 1950 - 1952. Odata
cu inceputul tranzitiei Romaniei spre o economie de piata in 1990, are loc, practic, un avant al preocuparii
pentru actitatea expozitionala, atat in ul targurilor si expozitiilor interne si internationale, cat si in ul aparitiei
rapide a noi organizatori de targuri si expozitii. Se poate afirma ca, in prezent, tara noastra s-a inscris decisiv
in circuitul mondial al industriei targurilor si expozitiilor.
Inceputul sprijinirii si coordonarii activitatii de targuri si expozitii
Sporirea eficientei in comercial precum si organizarea targurilor si expozitiilor pe criterii practice si
stiintifice au inregistrat o evolutie pozitiva si accelerata, in special dupa anul 1925. In acel an, un numar de
organizatori de targuri cu traditie istorica indelungata din Bordeaux, Bruxelles, Budapesta, Koln, Frankfurt,
Leipzig, Liubliana, Lyon, Milano, Padova, Paris, Utrecht, Valencia, Viena, Zagreb etc. au format Uniunea
Targurilor Internationale (U.F.I.). Scopul principal al uniunii a fost cooperarea in vederea asigurarii unor
centre de convergenta si raspandire pentru dezvoltarea rapida a rolului economic si comercial al targurilor
internationale.
Pana in acel an, marea majoritate a targurilor aveau caracter general, cuprinzand in tematica lor un numar
mare de domenii economicesi aveau ca prioritate promovarea vanzarilor bunurilor de consum.
Cresterea ponderii expozitiilor specializate
Dupa anii 1960, au fost stimulate si acceptate ca membre ale U.F.I. expozitii specializate pe anumite
domenii de actitate, care au dovedit o eficienta economica mult mai ridicata decat targurile generale.
Domeniile sunt din cele mai diverse, fiind, in general, selectate in functie de cererea pe piata si modificarile
acesteia. Tematicile cuprind, spre exemplu: electronica, telecomunicatiile, mobila, industria hoteliera,
industria alimentara, agricultura etc.

Definitia targurilor si expozitiilor


Pornind de la necesitatea utilizarii unor instrumente moderne si eficiente de comunicare, schimb de
informatii si marketing, cu cheltuieli financiare cat mai reduse si peperioade cat mai scurte, se poate incerca
urmatoarea definitie adaptata la conditiile actuale: targurile si expozitiile sunt manifestari cu o accentuata
functiune de piata, plasarea acestora in timp si spatiu fiind la latitudinea si in functie de interesul
organizatorilor. In ul ofertei, acestea permit furnizorilor sa-si prezinte, atat produsele si serciile, cat si sa
ofere informatii utile in legatura cu actitatea lor si caracteristicile produselor si serciilor oferite precum si sa
comunice, sa sileasca contacte cu potentialii cumparatori. De asemenea, prin intermediul zitatorilor, este
facilitata comunicarea nemijlocita cu potentialii cumparatori si utilizatori. Targurile si expozitiile sunt o
parte integranta a instrumentelor de marketing pentru produsele si serciile oferite de companii si alte entitati
economice. Ele sunt considerate ca fiind un mediu deosebit de eficient de transfer al culturii, identitatii,
structurii unei companii spre potentialii beneficiari, cumparatori, utilizatori. Nici un alt mediu nu poate
edentia simultan atatea fatete ale identitatii si actitatii unei companii ca un stand bine conceput si proiectat la
un targ. Cea mai eficienta cale de transmitere a informatiilor si comunicatiilor de specialitate intre
profesionisti isi afla locul cel mai potrit in participarea la un targ sau la o expozitie.

Manifestari cu ocazia targurilor si expozitiilor


Alaturi, simultan sau cu ocazia targurilor si expozitiilor se utilizeaza, in anumite cazuri cu eficienta
crescanda si influenta benefica asupra rezultatelor acestora, o serie de alte instrumente de marketing cum ar
fi: misiunile comerciale, deplasarile in strainatate in scop de promovare a vanzarilor, asa-numitele
manifestari conexe de sprijin (congrese, conferinte, seminarii, simpozioane, mese rotunde, parade ale
modei), corespondenta comerciala insotita de literatura de specialitate, prezentarea de filme si imagini etc.
Utilizarea simultana ori separata a acestor instrumente de marketing ramane la latitudinea fiecarei companii.
Manifestari conexe in sprijinul targurilor si expozitiilor
Cu deosebire in ultimii 20 - 25 de ani, au fost initiate pe scara din ce in ce mai larga, manifestari conexe in
sprijinul targurilor si expozitiilor. Scopul principal il constituie, in primul rand, contributia la cresterea
succesului acestora si, in subsidiar, obtinerea unui profit suplimentar. Principalele categorii ale
manifestarilor conexe, a caror prezentare nu este insa exhaustiva, sunt urmatoarele:
a) Congresele, care sunt intruniri nationale sau internationale in cadrul carora se dezbat probleme cu caracter
inovator in diverse domenii (stiintific, tehnologic, economic, financiar, al afacerilor, informational etc). Ele
sunt organizate pe principalele ramuri de actitate ori domenii de interes comun legate de targul sau expozitia
respectiva.
b) Conferintele, care pot fi impartite in mai multe categorii, cum ar fi:
- expuneri pe anumite teme de interes pentru organizatori, proprietari sau detinatori de complexe
expozitionale, prestatori de sercii, expozanti si zitatori;
- intruniri ale reprezentantilor anumitor organizatii (asociatii profesionale ale producatorilor si oamenilor de
afaceri, camere de comert, organisme de promovare a exporturilor etc), companii producatoare, comerciale,
financiare, de consultanta avand ca scop principal dezbaterea unor teme, actitati si aspecte majore, in special,
cu caracter inovator si de interes pentru potentialii cumparatori.
c) Seminariile, care sunt intruniri avand ca scop insusirea, fixarea, adancirea cunostintelor de specialitate
intr-un anumit domeniu de actitate, despre anumite categorii de produse si sercii sau despre un anumit
produs ori serciu.
d) Simpozioanele sunt intruniri in cadrul carora se discuta teme de actualitate dintr-un anumit domeniu de
actitate, in baza unor expuneri si cu participarea la dezbateri a intatilor.
e) Conferintele de presa, sunt intruniri intre promotorii unui targ, unei expozitii sau unei anumite categorii
de produse si sercii (in cadrulcarora se fac expuneri scurte pe o anumita tema de interes si se pun la
dispozitie materiale promotionale) si reprezentanti ai mass-media, raspunzandu-se la intrebarile acestora din
urma, scopul concret fiind reclama si publicitatea.
Practica demonstreaza ca varietatea si tematica, atent selectate, ale manifestarilor conexe in sprijinul
targurilor si expozitiilor sunt mult mai largi si diverse, inovatiile in acest domeniu conducand adeseori la
rezultate benefice in ul eficientei, reclamei si promovarii acestora si, mai ales, al satisfacerii cerintelor de
comunicare si informatii ale expozantilor si zitatorilor.

S-ar putea să vă placă și