Încadrarea autorului:

Ion Creangă este unul dintre clasicii literaturii alaturi de Mihai

Eminescu,Ioan Slavici si I.L.Caragiale.
El este recunoscut datorita maiestriei basmelor .povestilor si
povestirilor dar mai ales operei auto-biografice ,, Amintiri din
copilarie”

Încadrarea operei:

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă este un basm cult pentru

ca respecta tiparul narativ al basmului popular dar îmbogateste
schema constructiei acestuia conform viziunii artistice a
scriitorului.

Titlul:

Este extrem de sugestiv ,el contine numele personajului principal

,protagonistului care devine astfel personaj eponim. Constructia
oximoronica a numelui scoate in evidenta statutul social al
personajului care din fiu de crai va deveni sluga. ,,Harap”
reprezinta un om cu pielea inchisa la culoare iar ,,alb” face
trimitere la caracterul integru al personajului,simbol al puritatii.
Cuvantul ,,poveste” indica specia dar poate fi interpretat si cu
intelesul de destin.
Incipitul si finalul :

Incipitul are rolul de a trimite cititorul in lumea basmelor si de a

plasa evenimentele intr-un timp fabulous. Basmul debuteaza cu o
fraza care cuprinde succinct intriga basmului. Formula consacrata
este personalizata prin folosirea regionalismului fonetic,,amu” si
prin suprimarea cliseului ,,niciodata”.

Ca in orice basm si acesta are un final inchis marcat de proba

suprema moarte-inviere ,protagonistul isi redobandeste conditia
princiara si este rasplatit cu o nunta care tine si acum. Formula de
incheiere a basmului este particularizata prin nota de umor a
naratorului ,, si un pacat de povestitoriu fara bani in
buzunariu…iar pe la noi cine are bani bea si mananca cine nu se
uita si rabda”

Tema:

Tema basmului este triumful binelui asupra raului. Acestei teme

i se suprapun motive de inspiratie din folclor precum imparatul
fara urmasi ,superioritatea mezinului ,drumul ,calatoria ,probele
depasite ,fiintele inzestrate cu puteri supranaturale ,nunta
imparateasca etc.

Subiectul basmului :

Subiectul basmului nu este original el este intalnit in sase

versiuni romanesti din Transilvania ,Moldova ,Muntenia si
Bucovina dar si in spatiul balcanic si Europa.
Subiectul este specific basmelor populare si urmareste formarea
unui tanar in contact cu experienta vietii ceea ce face din aceasta
opera un bildungsroman (roman al formarii).

Timp si spatiu :

Timpul este neprecizat situand intamplarile in atemporalitate

(illotempore).
Spatiul se defineste prin peisaje si fiinte fantastice : padurea
spanului, gradina ursului , padurea cerbului etc.

Conflictul:

Desemneaza un dezacord intre interese ,fapte ,idei ,pasiuni care

genereaza tensiuni si motiveaza actiunea. Conflictul este
determinat de nerespectarea sfaturilor parintesti , eroul fiind
nevoit sa reface experienta tatalui, pe care calul il purtase in
tinerete prin aceleasi locuri. Intalnirea cu spanul reprezinta o
reluare a vesnicului conflict intre cele doua forte , simboluri ale
binelui si raului. In basm este identificat un conflict exterior intre
Harap-Alb si Împaratul Roș.

Particularitati ale compozitiei:

La nivel compositional asemenea basmului popular povestea lui

Creanga isi structureaza epicul pe doua motive coordonatoare: Cel
al calatoriei initale si cel al probelor depasite. Acest scenariu
narativ este valorificat original prin trei tipuri de calatorii :
 Calatoria initiala : pe parcursul careia Harap-Alb se dovedeste
a fi boboc de felul sau.
 Calatoria de verificare : in care eroul acumulareaza anumite
experiente .
 Calatoria de intoarcere: incheiata cu moartea simbolistica,
invierea ritualica si investirea ca imparat a lui Harap-Alb.
Basmul lui Creanga este construit pe modelul tipic basmului
popular insa ca noutate autorul introduce proba in proba.

Perspectiva narativa:

Basmul are formula narativa a naratorului omniscient

extradiegetic ,naratiunea fiind heterodiegetica (III) si viziune
auctoriala. Discursul naratorului alterneaza cu vocea auctoriala
care indeplineste pe langa functia narativa si pe cea de regie.
Naratorul fiind uneori observator si reflector.
Limbajul-stilul autorului :

Nota de originaliate a basmului este data eruditia paremiologica.

Creanga citeaza la tot pasul proverbe ,zicatori ,vorbe de duh pe
care le ia din tezaurul de intelepciune populara si le introduce in
text prin expresia ,, vorba aceea…” .O alta nota de originalitate o
constituie limbajul folosit. Majoritatea cuvintelor sunt de origine
populara unele cu aspect fonetic moldovenesc altele sunt
regionalisme.
Autorului ii place sa se implice in poveste ,limabjul capatand o
puternica nota afectiva.

Simboluri si semnificatii:
 Calul ,hainele si armele din tinerete ale imparatului
simbolizeaza calitatiile spiritual ereditare si patrimonial
stramosesc.
 Podul simbolizeaza legarea sfarsitului imparatiei de
inceputul unui spatiu enigmatic. Podul sau puntea sunt
simboluri ale ambiguitatii.
 Padurea simbolizeaza dezorientarea ,zona
inconstientului. In legendele populare ea este locuita de
fapturi misterioase ,amenintatoare.
 Spânul : poate fi socotit diavolul , fiinta de dincolo. El
folosindu-se de armele intunericului si anume
capacitatea de a se preschimba , ipocrizia , mandria
,rautatea.
 Fântâna: reprezinta un simbol ambivalent ,simbolizand
nemurirea ,tineretea vesnica ,nasterea si moartea
deoarece este asemeni unui mormant.
 Drumul pe care il strabate Harap-Alb nu este doar un
drum geografic ci si unul spiritual de perfectionare.
Intalnirea cu spanul pe acest drum il transforma pe span
intr-un maestro spiritual.
 Cerbul : datorita coarnelor sale care se schimba periodic
, el simbolizeaza arborele vietii.
Caracterizarea personajului Harap-Alb:

Este personajul principal, protagonist ,eponim deoarece se

regaseste in titlul operei ,rotund deoarece i se modifica pe
parcurs trasaturile.

Ca referent uman: statutul social al protagonistului este

modificat pe parcursul firului narativ , la inceput apare in
ipostaza de mezin al craiului , pe parcurs devine sluga
spanului pentru ca in final sa dobandeasca statutul de
imparat.
D.p.d.v psihologiv personajul este de la inceput rusinat de
nereusita fratilor sai mai mari , este slab si se teme moarte
motiv pentru care se intovaraseste cu spânul. Pe parcursul
drumului de initiere el isi desăvârșește personalitatea
dovedind calitati umane necesare statutului de imparat ,
loialitate , milostenie , initiativa si iubire.
D.p.d.v moral Harap-Alb nu intruchipeaza modelul de
perfectiune morala al personajelor din basme dar asta si
pentru ca el parcurge un drum al initierii traversand o serie
de probe care il fac sa invete din greseli.
Personajul este prietenos , vesel , isi respecta cuvantul dat,
altruist si supus. Principal trasatura a personajului fiind
caracterul slab (slabiciunea): La inceputul basmului
basmului fiul craiului este rusinat de esecul fratilor mai mari
si se retrage in gradina , incepand sa planga. Un alt episode
ce evidentiaza slabiciunea personajului este Acela cand
ratacit in padurea labirintica speriat de moarte accepta
intovarasrea cu spanul.

Concluzii : Basmul ,, Povestea lui Harap-Alb” reprezinta asa

cum afirma critical literar Compiliu Constantinescu , insasi
sinteza basmului romanesc : ,,toata filozofia populara intre
fataliatea raului si ideala cautare a binelui”