LUCINDA RILEY CELE SAPTE SURORI POVESTEA MAIEI ucurest!Capitolul 1 Nu voi uita niciodata unde anume eram cind am aflat napraznica veste a morfii tatalui: in frumoasa gridina din Londra a unei vechi mice de liceu, care se dusese si-si ia copilul de la gridinita, Tineam in poali un exemplar din romanul Penelopiada si ma bucuram din plin de razele calde ale soarelui de iunie. Calmul din jur ma ficea si ma felicit pentru c’ avusesem ideea de a veni aici. Bobocii de clematite se desficeau chiar sub ochii mei intr-o explozie de culoare, cind, deodata, am auzit sunand telefonul mobil. Am vazut ca era Marina. Buna, Ma, ce faci? am intrebat-o pe un ton cald, sperand sa re- maree acest lucru, ~ Maia, eu... Marina s-a oprit brusc, si imediat mi-am dat seama c& ceva nu era deloc in regula, -Ce ~ Maia, nu-mi vine deloc usor si-ti spun, dar tatal tiu a suferit un atac de cord ieri dupa-amiaza, aici, acasd si... decedat in zori. Am amufit, in timp ce prin cap imi treceau tot felul de ginduri, unele de-a dreptul ridicule, primul fiind acela ca, nu se stie de ce, Marina se finea de glume proaste. ~ Maia, te-am sunat mai intai pe tine pentru ca esti cea mai mare. Te-ag mai ruga si-mi spui daca preferi si le anunti tu pe surorile tale sau o fac eu,4 Lucinda Riley Bu. Nu-mi giseam cuvintele, stiind acum in mod clar ci Marina, draga, iubita mea Marina, cea care-mi fusese ca o mami, n-ar fi glu- mit niciodatd cu asa ceva, Asadar, era adevarat. In acel moment, am simtit ci-mi fuge pimantul de sub picioare. Maia, spune ceva, te rog! Stiu ci e groaznic, dar a trebuit sa te sun. Numai Dumnezeu stie cum vor reactiona surorile tale. Simfeam suferinta din vocea ei, dandu-mi seama ca avea nevoie de tot sprijinul meu la fel cum aveam gi eu nevoie de ale Aga c& am \cercat si-mi revin si s-o asigur ci totul este in regula. ~Ma, sigur ca le voi suna eu pe fete, desi nu prea stiu pe unde sunt acum. Mi se pare ci Ally se pregiteste pentru o regatd. Am continuat conversatia, intrebandu-ne pe unde ar putea fi de gisit surorile mele mai mici, de parc ne pregiteam si le invitim la o petrecere, nu la o inmormantare. Intrega situatie parea suprarealista. = Cand crezi ci vom putea organiza funeraliile? Avand in vedere ci Electra este la Los Angeles, i Ally undeva pe mari si oceane, pro- babil ci nu mai devreme de siptimana viitoare. ~Ei bine... eziti Marina, Poate cel mai bine ar fi si discutim des- pre asta cand te intorci acasi. Nu e nici o graba, asa ca, daca vrei si mai stai vreo dou zile la Londra, poti s-o faci. Oricum, nu mai este nimic de facut pentru el. Vocea ei trista s-a stins. ~ Ma, categoric voi lua primul avion spre Geneva! Sun imediat la aeroport si pe urma incere si vorbesc cu fetele. ~Doamne, cat de mult regret! Chéri, stiu cat fineai la el ~Da, i-am spus, simtind c& tot calmul de dinainte ma pardseste subit, de parc’ intram in ochiul unui uragan. Te sun si te anunf cand sosesc. ~ Ai grifd de tine, Maia! Stiu ca itie teribil de grew. ‘Am inchis telefonul si, inainte ca furtuna din inima mea si ma inghita cu totul, am fugit sus, pe sciri, in dormitorul meu, ca si-mi jiau pasaportul si sd sun la compania aeriana. In timp ce asteptam sa se elibereze unul dintre agentii de turism, mi uitam la patul din care sirisem de dimineata pregatiti doar pentru o zi obisnuita de vacanta. Cele sapte surori. Povestea Maiei 5 Slava Domnului ca fiinfele umane nu sunt inzestrate cu harul de a-si citi viitorul. ‘Tonul oficial al femeii care mi-a raspuns intr-un tarziu ma clea au pe nervi, oferindu-mi toate acele detalii despre zboruri arhipline, penalizari si carti de credit. In final, am obtinut cu greu un loc in avio- nul de ora patru spre Geneva, ceea ce insemmna ci trebuia si-mi arune imediat lucrurile in geanta de mana si si iau un taxi spre Heathrow. Desenul floral de pe tapetul din fata mea pairea ca aluneca in sus si-n. jos prin fata ochilor mei. ~S-a dus, am spus eu intr-o soapti. S-a dus pentru totdeauna. Nu-l voi mai revedea niciodata. Mé asteptam sa izbucnese in plans, dar am constatat cu surprin- dere cd n-a fost aga. Stiteam cu capul plecat, complet amortit’, incer- cid si-mi pun ordine in ganduri. imi era groazi de momentul in care va trebui si-mi anunt surorile ~ pe toate cinci. Trebuia si incep cu una dintre ele si, desigur, am ales-o pe Tiggy, penultima dintre noi, de care ma simteam deosebit de atasata. Cu degete tremurande, i-am ciutat numérul de telefon in agenda sil-am apelat. Cand mi-a rspuns robotul, m-am balbait, rugand-o si ma sune urgent. $tiam & lucreazi undeva in Scotia, intr-un centru pentru ingrijirea puilor de caprioara. Cat despre celelalte surori... reactiile lor vor ficu siguran{a diferite, asteptindu-mé la indiferenta, dar sila izbucniri dramatice. Dat fiind ca nu eram sigur cum vor reactiona, am preferat si re- curg la un gest lag, si anume sé le trimit céte un SMS, sa ma sune cat ‘mai curénd. Pe urma mi-am impachetat rapid lucrurile si am coborat seara ingusta spre bucatarie, ca sa-i las un bilet lui Jenny, s-o informez despre plecarea mea intempestiva, ‘Am iesit din casi, sperdnd ca voi da peste unul dintr acele taxiuri igre, londoneze, strivind sub tilpi frunzele uscate, cizute pe asfaltul trotuarului din Chelsea, la fel ca oricare alt trecitor. Cred ca am ras- puns sila salutul unui vecin care-si plimba cainele. Chiar i-am zambit. Am reusit si gisesc un taxi pe aglomerata strada King’s Road, m-am urcat gi i-am cerut soferului si ma duci la Aeroportul Heathrow. ‘Nimeni nu stia prin ce treceam eu acum. $i nimeni nu va sti16 Lucinda Riley Peste cinci ore, in timp ce soarele apunea deasupra lacului Ge- neva, am ajuns la pontonul nostru privat de pe malul unde se afla casa noastr Christian era deja acolo, asteptindu-ma la bordul salupei noastre Riva. $i dupa figura pe care o avea, mi-am dat seama ca aflase vestea. ~Ce mai facei, domnisoara Maia? m-a intrebat, privindu-ma cu ochii lui albastri, plini de compasiune, dupa care mi-a prins mana ca s& mi ajute s urc la bord. ~ Imi pare bine... c& am ajuns aici i-am raspuns pe un ton neutru gi m-am asezat in spatele barcii, pe canapeaua curbati, acoperiti cu perne din piele crem. De obicei, stiteam alituri de Christian in fat’, botul ascutit al ambarcatiunii despicand valurile in cele douizeci de minute cat dura drumul spre casi. Dar acum simteam nevoia sa fiu singura. In timp ce Christian pornea motorul, soarele se oglindea in ferestrele vilelor fabu- loase ridicate de jur imprejurul lacului. Deseori, mi se prea ci in acel Joc patrund intr-o lume mirifica, rupta de realitate. Lumea lui Pa Salt, tatal nostru cu miros de sare de mare. Am simtit cum lacrimile imi inteap’ ochii, amintindu-mi pore- cla tatalui meu, pe care i-o didusem eu pe cind eram mica. lubea ambarcatiunile cu panze yi, cand revenea acasi, aducea cu el tot acrul proaspat al oceanului. Porecla a prins, asa c& surorile mele au inceput I strige la fel in timp ce salupa prindea viteza si vantul cald imi ravagea parul, imi veneau in minte nenumaratele calatorii spre Atlantis, castelul de poveste al lui Pa Salt. Inaccesibil pe uscat, plasat pe un promontoriu privat, un sir de creste muntoase ridicindu-se in spatele lui, puteai ajunge acolo numai pe apa. Cei mai apropiati vecini erau la kilometri distanta, astfel ci Atlantis, izolat de lume, era regatul nostru privat. Totul la el era magic, de parc Pa Salt si noi, fiicele lui, duceam 0 existent vrjita, Pa Salt ne adoptase pe toate, inca din fag, din toate cele patru colturi ale lumii, ludndu-ne sub aripa lui protectoare. Fiecare dintre noi eram, aga cum ii plicea tatei si spuni, speciald, diferita... toate Cele sapte suror, Povestea Maici v fetele lui. Ne botezase cu numele celor sapte stele din constelatia Tui favorita, Sapte surori (Pleiadele), Maia fiind prima si cea mai mare dintre ele. De mica ma lua cu el in domul de sticla al observatorului astrono- mic instalat in varful castelului, ma sdlta in sus cu mainile lui mari si puternice si-mi arata la telescop cerul nop —Uiti-te acolo, Maia, ma indemna el, vezi splendida stea straluci- toare al cirei nume il porti tu? Sigur ci 0 vedeam. Imi povestea legende legate de numele noas- tre, dar aproape cd nu-l auzeam, bucurindu-ma din plin ci ma aflam in brafele lui, un moment rar i foarte special, cind simjeam ci-mi apartine numai mie. De-abia tarziu mi-am dat seama ci Marina, despre care credeam cA este mama mea ~ chiar o strigam mami -, era, de fapt, o didaca angajata de Pa ca si aiba grija de mine, el fiind plecat mult timp. Sigur, cu timpul, Marina a insemnat mult mai mult pentru noi, fetele. Ea ne-a sters lacrimile, ne-a dascalit cum si ne purtim la masa si ne-a indrumat in timpul adolescent A fost mereu prezenti in vietile noastre si n-as fi putut s-o iubese ‘mai mult nici dacd mi-ar fi fost mama biologica. Am petrecut primii trei ani de existent alaturi de Marina in cas- telul nostru vrajit de pe malul lacului Geneva, in timp ce Pa Salt cala~ torea mai tot timpul peste mari si oceane, ocupat cu afacerile sale. $i, pe urma, au inceput si apara surorile mele mai mici, una dupa alta, Cand se intorcea acasi, Pa obisnuia si imi aduci cite un cadou. La auzul motorului salupei, alergam in jos, pe pajiste, printre copaci, ca si-l imbriigez. Ca orice copil, de-abia asteptam si vad ce scoate din buzunarele lui magice. Spre deosebire de alte dati, intr-una din zile, dupa ce mi-a oferit un ren superb sculptat din lemn, asigurandu-ma ca provenea direct din atelierul lui Mos Criciun de la Polul Nord, 0 femeie in uniforma s-a ivi in spatele lui, tindnd ceva in brate. O ches- tie care se migca intruna sub un gal mare. ~Maia, de data asta ti-am mai adus un cadou. Special. De acum inainte vei avea o sora. M-a saltat in sus, tot numai un zimbet. Aga ca nu vei mai fi singurd cdnd voi fi eu plecat.18 Lucinda Riley Din acel moment, viala mea s-a schimbat complet. Dupa citeva siptimani, didaca fetitei a disparut, si Marina a preluat sarcina in- grijirii bebelusului. Nu infelegeam nicicum ce fel de cadou putea fi fAptura aceea mica, rosie si urlatoare, care mirosea uneori urat si atra- ‘ged toati atentia asupra ei. Asta, pand in ziua in care Alcyone - bote- ata astfel dupa cea de-a doua stea din constelatia Sapte surori ~ mi-a zambit din scaunul ei inalt de la masa. =a te uit’, stie cine sunt! i-am spus mirata Marinei care o hranea culingurita, Sigur ca stie, Maia draga. Esti sora ei mai mare, cea pe care o va admira mereu. Depinde numai de tine s-o inveti toate lucrurile pe care le stii tu. in cativa ani, Ally a devenit umbra mea, se tinea dupa mine peste tot, cea ce imi plicea, dar ma si enerva in egal masura Maia, asteapti-ma! striga dupa mine, alergind cu piciorusele ei ca si ma prinda din urma. Chiar daci Ally, dupa cum 0 poreclisem, imi tulburase initial existenta bucolic de la Atlantis, n-as fi putut si-mi doresc 0 compa- nie mai iubitoare si mai dulce. Aproape ca nu plingea niciodata gi nici nu bitea nervoasi din picioare ca alti copilagi de varsta ei, Cu buclele ci roscat-aurii si ochii mari, albastri, Ally avea un sarm natural, Care ayea darul sa atraga atenfia tuturor, inclusiv a tatalui nostru. Cand se inapoia din vreo calatorie lung’, ochii lui se luminau la vederea ei, fi- cindu-ma geloasa. In timp ce eu eram timida si rezervata cu str: Ally era deschisa si gata sa se increada in oricine, motiv pentru care era indragita de toati lumea. In plus, facea parte dintre acei copii daruiti cu toate talentele po- sibile, mai ales la muzica si la orice sport acvatic. Imi aduc aminte cum Pa o invata sa inoate in imensul nostru bazin si, pe cand eu ma luptam din geeu si mi menin la suprafafaapei, fiindu-mi tot timpul teama ci ma duc la fund, sora mea mai mica zburda in piscina ca 0 sirena innascuta. $i, in timp ce eu nu-mi giseam locul pe Titan, fru- mosul iaht al lui Pa, pregatit si infrunte inclusiv valurile oceanului, Ally il implora sa iasa pe lac cu ambarcafiunea noastri de dimensiuni mai mici, Laser, ancorata la docul privat. Stiteam incovoiata la provi, Cele sapte surori, Povestea Maici 19 iar tati gi Ally manevrau pe rind cairma, vasul accelerind pe oglinda apei. Pasiunea lor comuna pentru iahting crease intre ei o legatura speciala, Desi Ally a studiat muzica la Conservatorul din Geneva, fiind 6 flautist talentata si ar fi putut sd isi construiasca 0 cariera intr-o orchestra profesionista, a ales pani la urm& domeniul nautic, dupa obtinerea diplomei. Lua acum parte la diverse regate si reprezentase :Ivetia in mai multe randuri. Pe cand Ally a implinit trei ani, Pa a venit acasi cu urmatoarea noastri sora, care a primit numele de Asterope, cea de-a treia stea din aceeasi constelatie. Dar fi vom spune Star, a declarat Pa, zimbindu-i Marinei, iar eu yi Ally o studiam curioase pe nou-venita, ghemuita in coguletul ei. Pe atunci, luam lectii in particular, dimineata, cu un profesor, asa cA sosirea ei m-a afectat mai putin decat cea a lui Ally. Apoi, peste numai sase luni, a aparut un alt bebelus, o fetité in varsta de trei luni pe nume Celaeno, scurtat imediat de Ally in CeCe. Intre Star si CeCe erau doar trei luni diferent si inca de la inceput s-a format o relatie foarte stransa intre ele. Se purtau ca niste gemene, vorbind pe limba lor, continuand pana in ziua de azi si comunice intr-un limbaj aparte. Traiau in lumea lor, deosebiti de a noastra. Chiar gi in prezent, la cei douazeci de ani cit au, lucrurile nu s-au schimbat. CeCe, cea mai mare din ele doua, era mereu sefa in relatia cu Star; era indesata gi cu pielea alunie, contrastand izbitor cu Star, palida si slabuga, Anul urmator, a fost adus in familie inca un bebelus: Taygete, pe care am poreclit-o Tiggy, pentru ci parul ei negru, scurt 0 ficea si arate ca un arici din cunoscuta poveste a lui Beatrix Potter. Aveam de acum gapte ani si m-am legat de Tiggy de cum am pus ochii pe ea. A fost cea mai plipanda dintre noi, suferind de toate bolile copilariei, dar de mica a dat dovada de stoicism si resemnare. Cand Pa a adus acasi inci o fetita, pe nume Flectra, doar cateva lun mai tarziu, Marina, epuizatd, ma ruga si stau adesea cu Tiggy, care tusea si avea febri, Diagnosticata cu astm, copila iesea rareori din20, Lucinda Riley casi, fiinded, mai cu seama iarna, aerul rece si ceata densi de la Ge- neva fi afectau negative starea de saniitate Electra, cea mai mica dintre noi, avea un nume ce i se potrivea manusa. In acel moment, eram deja obisnuita cu bebelusii si cu toa- nele lor, dar cea mai mica sora a mea reprezenta cea mai mare provo- care posibila. Parca electriza totul in jur. Avea capacitatea innscuta de a da instantaneu din ras in plans si invers, si casa noastri, pan’ atunci linistitd, risuna de tipetele ei ascutite. Nu scApam nicdieri de crizele ei de isterie, si temperamentul acesta aprig al ei nu s-a atenuat in timp. Eu, Ally si Tiggy 0 porecliserim in secret ,Fitoasa‘. Stiteam ca pe ace cnd eram in preajma ei, ca nu cumva sa inceapi sa se tavaleasca pe jos, intr-un acces de furie. Sincera sa fiu, aveam momente cand 0 ‘uram pentru ca distrugea armonia de la Atlanti ‘Totusi, recunose ci dupa ce a crescut, Electra era prima dispusi si-ti sari in ajutor la necaz. Dadea dovada deopotriva de un egoism feroce, dar si de o generozitate firi margini. Dupa Electra, ne asteptam si mai apara o stea in familia noastra, cea de-a saptea. Constelatia preferata a lui Pa Salt n-ar fi fost complet faira ea. li stiam pana si numele ~ Merope -, intrebandu-ne cum va arta, Dar a trecut un an, pe urma al doilea si al treilea, fara ca vreun bebelus si-si mai faci aparitia printre noi. Nu pot sa uit seara cand, la paisprezece ani, stiteam alaturi de Pa in observatorul astronomic. Asteptam 0 eclipsa care, potrivit spuselor lui, era un moment de rascruce pentru omenire, aducator de multe schimbari. ~Pa, |-am intrebat, cnd o aduci acasi pe cea de-a saptea noastra sori? Dintr-odati, mi s-a parut cd se crispeaz. Arata de parca purta tot globul pe umerii lui lati. Desi nu s-a intors spre mine, concentrat si orienteze telescopul spre locul eclipsei, mi-am dat seama cA intreba- rea il afectase profund, —Nu, Maia, nu va veni, Fiindca n-am gisit-o. Cele sapte suror, Povestea Maici 21 Eram acum foarte aproape de casa de pe malul lacului si, dupa ce am trecut de perdeaua deasa de molizi care o apira de ochii curiosilor, am zarit-o pe Marina pe chei siam simtit disparitia lui Pa ca pe un cui ascutit infipt in inima, Dupé ce crease un regat magic pentru noi, prinfesele lui, acel om nu mai era printre noi.