Mehmet A. Karaman, Kristina M.

Nelson & Javier Cavazos Vela

2017

The mediation effects of achievement motivation and locus of control

between academic stress and life satisfaction in undergraduate
students

British Journal of Guidance & Counselling

Ființa umană este făcută să caute încontinuu modalități de a-și trăi viața cât mai în acord cu
imaginea mentală creată în raport cu o viață satisfăcătoare.

Stresul în general și stresul academic în particular este un factor important ce determină dacă
viața trăită este una satisfăcătoare sau nu.

În continuare voi încerca să analizez critic un articol științific ce studiază în ce măsură stresul
academic afectează satisfacția vieții și cum punctul de control și dobândirea motivației mediază
această relație.

Țin să menționez că articolul a primit din partea digital object identifier valoarea de a fi unul
calitativ, iar autorii sunt în măsură să discute tema prezentată datorită istoricului educațional
pe care îl au.(https://doi.org/10.1080/03069885.2017.1346233)

In introducere, autorii prezinta ideea ca, incepand cu anii facultății, studenții încep sa fie mai
responsabili în a-și evalua sentimentele despre viitor și viața în domeniul sanatatii, situației
financiare și statutului ca tineri adulți. (Civitci 2015)

Referindu-se la studiul lui Diener din anul 2000 aplicat pe studenți din licee din 17 țări, autorii
precizează că fericirea și viața satisfăcătoare sunt mai importante decât banii.
Inițial, în articol este dezvoltat conceptul de a avea o viață satisfăcătoare. Referindu-se la alte
studii pentru a confirma teza, este identificată satisfacția vieții cu componenta cognitiva din
SWB,adică percepția subiectivă a individului raportată la propria-i stare de bine, ce constă în
două componente cognitivă și afectivă.
Individul va compara modul în care își proiectează mental cum ar trebui să arate o viață
împlinită și cum este viața lui, de aici rezultând că, cu cât acestea sunt mai asemănătoare, cu
atât individul duce o viață mai împlinită.
Stresul academic este un factor important ce influențează negativ calitatea vieții și poate avea
impact asupra sănătății fizice și mentale a individului.

Referindu-se la studiile lui Carvalho, Gadzella, Henley & Ball (2009) și Carveth, Gesse &
Moss(1996), autorii spun ca stresorii academici includ percepția studenților în raport cu
cantitatea de informație ce trebuie acumulată pentru a împlini cerințele profesorilor și timpul
redus pentru ca ei să își însușească aceste informații.

Initial se porneste de la asumptia ca stresul academic are un rol important în viitorul personal
al studentilor, adică, cu cat este mai mare stresul, cu atat subiecții vor avea o viata cat mai puțin
satisfăcătoare. Autorii presupun ca Punctul de Control și Motivatia pot schimba dinamica dintre
Stresul Academic și Satisfacția vieții.
Pentru a-și susține ipoteza, cercetătorii au ales un grup de 307 persoane (176 subiecți masculini
și 131 subiecți feminini) studenți ai aceleiași Instituții ce deservește hispanicilor din sudul
Texasului, cu varsta medie 21,3 ani (SD=4,9; interval 18-49 ani), dintre care 157 de studenți
sunt în primul an (51,1%), 26 de studenți în anul 2 (8.5%), 34 studenți în anul 3 (11,1%) și 89
studenți în ultimul an (29%),iar unul dintre participanți nu a răspuns.
Următorul criteriu măsurat a fost nivelul educational al familiilor de provenienta iar rezultatul
a fost ca 79 de participanți au declarat ca sunt primii din familia lor care urmează studii
universitare, 69 de participanți (22,5%) sunt a doua persoană din familia lor care urmează studii
universitare, 48 de participanți (15,6%) sunt a treia persoană din familia lor care urmează studii
universitare și 109 participanți (35,5%) sunt unul printre mulți. Doi participanți nu au răspuns
acestui criteriu demografic.
De asemenea a fost verificată și componența etnică a participanților, anume: 35,8 % erau albi
sau caucazieni adică 110 participanți 2,9% erau afro-americani, adică 9 participanți, 2,9% erau
americani asiatici adică 9 participanți, 29% erau hispanici sau latini adică 90 de participanți,
7,2% erau multirasiali, adică 22 de participanți și 21,5% erau internaționali, adică 66 de
participanți. O persoană nu a răspuns acestui criteriu demografic.

Au fost testate două modele de mediere utilizând PROCESS Precision for SPSS(Hayes,2013).
Ei vor să demonstreze faptul că modul în care elevii percep evenimentele vieții ca fiind sau nu
în controlul lor este un factor mediator între stresul academic și obținerea unei vieți
mulțumitoare.

Instrumentele de măsurare au fost:

Achievement motivation measure (AMM), test de autoevaluare cu 14 itemi ce utilizează o scară
likert de la 0 la 4 și care estimează nivelul individului de a-si activa motivatia.

Rotter internal-external locus of control scale (I-E) chestionar cu 29 de intrebari ce are variante
de alegere prestabilite și urmărește identificarea punctului de control al individului

The Student Life Stress Inventory Revised(SSI-R), un instrument de autoevaluare cu 53 itemi

pentru a masura stresul academic.

The satisfaction with life scale(SWLS) chestionar de autoevaluare ce estimează cat de

satisfăcut de viața sa este individul,raportat la starea de bine.

Cercetătorii, în urma primirii aprobării din partea IRB, au ales studenți voluntari cărora le-au
prezentat o scrisoare de informare,un formular demografic și instrumentele de masurare, cu
mențiunea că vor trebui să atribuie între 20 și 25 de minute pentru a completa studiul. Testarea
a avut loc în primele sau ultimele 30 minute ale orelor de curs.

În continuare, autorii au demonstrat prin trimitere la alte studii pentru a-și consolida teoria cum
stresul academic are impact negativ asupra atingerii unei vieți satisfăcătoare, cum
punctul de control, studiat de Rotter în anul 1966 este un factor important pentru percepția
pe care individul o are raportat la propria stare de bine. Aici identificăm SCALA I-E
(interior-exterior), cu mențiunea ca, cu cat un individ are punctul de control centrat pe interior,
cu atat acesta este mai responsabil de propria viata,deci,are o motivatie mai mare de a invata,
spre deosebire de individul cu punctul de control centrat pe exterior, ce crede ca nu sta în
puterea lui sa-si croiasca viața, deci, orice ar face este degeaba, deci, are o motivatie mai scăzută
sa dea randament școlar. În plus este identificat rolul pozitiv al motivației pentru ca individul
sa ducă o viața satisfăcătoare.

În continuare ne este prezentat scopul studiului, anume acela de a ridica un semnal de

alarma asupra institutiilor educationale superioare care, pe lângă buna calitate a
informației transmise studentilor, acestea trebuie sa le pună la dispoziție un mediu
educațional sănătos în care aceștia își pot împlini viața.

Rezultatele analizei statistice au arătat că viața satisfăcătoare este corelată negativ cu punctul
de control și stresul academic și este corelată pozitiv cu motivatia. Așa cum au presupus, s-a
confirmat că stresul academic este corelat pozitiv cu punctul de control.
Nu a fost găsită o conexiune semnificativă între stresul academic și motivatia de realizare în
viața.

La începutul studiului cercetătorii au asumat ca atat motivatia de realizare în viața cat și punctul
de control sunt mediatori, stresul academic este variabila independentă, iar viața satisfăcătoare
este variabila dependentă.
Analiza statistica a arătat că efectul total al Stresului Academic asupra ducerii unei Vieți
Satisfăcătoare fără prezenta mediatorului Motivatie de Realizare în Viața ARE
SEMNIFICAȚIE STATISTICĂ(-.06,p< .01), în timp ce efectul Stresului Academic asupra
Vieții Satisfăcătoare cu prezenta mediatorului Motivatie de Realizare a fost, de asemenea,
SEMNIFICATIV DIN PUNCT DE VEDERE STATISTIC(-.06 p<.01).
Pe de alta parte, efectul stresului academic asupra motivației de reusita in viata nu a fost
semnificativ din punct de vedere statistic, deci, MOTIVATIA DE REALIZARE ÎN VIAȚA
NU SERVEȘTE DREPT MEDIATOR în datele expuse mai sus.
Rezultatele obținute în urma introducerii datelor în programul PROCESS au arătat că Punctul
de Control este un predictor ce are semnificație statistică asupra Vieții Satisfăcătoare(10%,
r=.31,p<.01), iar cand a fost introdus cu valoare de Mediator, Punctul de Control s-a dovedit a
fi un mediator între Stresul Academic și Viața Satisfăcătoare, adică modifica relația dintre cele
doua.
Efectul total al Stresului Academic asupra Satisfacției Vieții (-.055) minus efectul direct al
Stresului Academic asupra Satisfacției Vieții (-.041) este egal cu -.014 si reprezintă efectul
indirect al Stresului Academic asupra Satisfacției Vieții avand Punctul de Control drept
mediator.

În partea de discuții, cercetătorii revin asupra scopului studiului și anume acela de a înțelege
mai bine în ce măsură Stresul Academic afectează Satisfacția Vieții și cum Punctul de Control
și Motivația de Realizare mediază această relație. Studenții cu un Punct de Control crescut
extern prezintă un Stres Academic mai mare și o Viață Satisfăcătoare mai mica. Această idee
este susținută și de alte cercetări anterioare (Karaman &Watson,2017;Dave et al.,2011;
Hamarta et al. 2013) unde s-a arătat că studenții cu un grad înalt de Viață Satisfăcătoare au un
grad înalt de Punct de Control intern și un grad scăzut de Punct de Control extern.

Ei spun că tema pe care au ales-o a mai fost explorată, dar aportul pe care l-au adus asupra
subiectului este acela de a veni cu noi dovezi în favoarea ideii că Punctul de Control are rol de
mediator asupra relației dintre Stresul Academic și Viața Satisfăcătoare.

Au descoperit că studenții care cred că îmbunătățirea depinde de propriile lor capacități,

comportamente sau abilități au potențialul de a-și crește Satisfacța Vieții și a descrește Stresul
Academic.

În continuare cercetătorii invită personalul didactic sa îi ajute pe studenți să își crească Punctul
de Control intern pentru a influența stresul Academic și Satisfacția Vieții.

Aceștia dau și niște sugestii practice pentru a fi aplicate de către consilierii școlari. Printre
acestea se afla:
● folosirea diferitelor intervenții și tehnici pentru a le dezvolta elevilor punctul intern de
control:
Narativ Therapy(White&Epson,1990), ce i-ar putea ajuta pe studenți să își rescrie povestea de
viață intr-un mod pozitiv și a-i face conștienți că pot controla multe aspecte ale mediului
înconjurător
● folosirea conceptelor și tehnicilor psihologiei pozitive(Seligman,2002), pentru a le
întări ideea că își pot atinge scopurile personale și academice, își pot cultiva avantajele
caracteriale și optimismul, iar odată cu acestea va crește și Punctul de Control intern
raportat la potențialul de a atinge acel viitor pe care și l-au propus.

Cognitive Behavioral Group Therapy, pentru a-i ajuta pe studenți să își rescrie credințele,
principiile și să își schimbe înspre bine atitudinea.
Autorii introduc aceasta posibila intervenție întrucât cercetătorii (Bernhardsdottir, Champion,
and Skarsater,2014) au aplicat această terapie pe subiecți feminini s-au observat îmbunătățiri
în echilibru și gândire pozitivă, încredere în sine, sentimentul de control și autoreflecție.
Sesiunile de grup s-au axat pe simptome de stres și pe modalități de a face față stresului.

Analiza critică:

1. Analiza relației de mediere

Conform lui Hayes, analiza de mediere este folosită pentru a testa o ipoteza despre cum se
transmite o relație cauzală: ”Mediation analysis is a statistical method used to evaluate evidence
from studies designed to test hypotheses about how some causal antecedent variable X
transmits its effect on a consequent variable Y.” (Hayes,2018, p.78).
De asemenea, dacă variabila independentă X nu este determinată prin manipulare și atribuire
aleatorie, atunci orice secvență X, M, Y poate fi considerată drept potențial candidat pentru
direcția fluxului cauzal. În articolul de față este prezentă aceasta situatie
Prin urmare în cazul cercetării de față, relația cauzală între variabile poate primi interpretări
alternative, spre exemplu punctul de control cauzează atât stresul cât și satisfacția vieții
(punctul de control e corelat statistic cu ambele).
În realizarea analizei de mediere nu este folosită o variabilă de control (conform schemei de
mai jos) pentru eliminarea posibilității unei asocieri epifenomenale între M și Y.

(Hayes 2018, p.79)

2. Metoda de măsurare

Metoda de măsurare a datelor folosită în această cercetare sunt chestionarele de auto-

evaluare.

Subiecții răspund la întrebări care sa determine cat de stresati sunt într-un cadru artificial (nu
sunt cu adevărat puși intr-o situatie stresanta), deci, răspunsurile pe care le dau nu vin în urma
stimulului, ci vin din imaginea despre sine pe care fiecare individ o deține.

● aici putem avea indivizi cu o imagine de sine destul de obiectiva, in acord cu

realitatea
● sau putem avea indivizi cu o imagine de sine idealizata, ce nu este în acord cu realitatea
Este de datoria cercetatorului sa testeze daca imaginea de sine pe care o au cei 307 studenți
testați este cat mai apropiata de cea reala, deci, pentru o mai mare acuratețe a datelor ar trebui
folosite și metode auxiliare de testare. În cercetarea de față nu sunt folosite metode auxiliare,
cum ar fi informant reports. ( Simine Vazire, 2006)

Deasemenea, in cazul Punctului de Control, coeficientul Cronbach alpha este în limita

acceptabilității (<0.7)

3. Recomandare pentru îmbunătățirea studiului:

Pe langa cele 4 teste de personalitate aplicate studentilor, pentru a avea o viziune mai obiectiva,
as aplica aceleasi teste familiei lor proxime sau prietenilor apropiati, pentru a testa cat de în
acord este imaginea despre sine a studenților cu imaginea pe care o au persoanele apropiate
despre ei.

4. Varianta alternativă

Studentilor le vor fi aplicate testele si in prezenta unui stimul stresor, de exemplu, cercetatorul
poate vorbi cu un profesor sa ii anunte pe elevi ca in ziua urmatoare vor avea examen (se
presupune ca subiectii vor veni la facultate mai stresati), iar in locul profesorului sa vina
cercetatorii si, sub influenta stimulului stresant, sa ii testeze pe elevi cu aceleasi teste de
personalitate.
Bibliografie:

Coccia, C., & Darling, C. A. (2016). Having the time of their life: College student stress, dating
and satisfaction with life. Stress and Health, 32, 28–35. doi:10.1002/smi.2575

Diener, E., Emmons, R., Larsen, J., & Griffin, S. (1985). The satisfaction with life scale.
Journal of Personality Assessment, 49, 71–75. doi:10.1207/s15327752jpa4901_13

Gadzella, B., & Masten, W. (2005). An analysis of the categories in the student-life stress
inventory. American Journal of Psychological Research, 1, 1–10.

Hayes, A. F. (2013). Introduction to mediation, moderation, and conditional process analysis:

A regression-based approach. New York, NY: Guilford Press.

Lange, R., & Tiggemann, M. (1981). Dimensionality and reliability of the rotter internal-
external locus of control scale. Journal of Personality Assessment, 45, 398–406.
doi:10.1207/s15327752jpa4504_9

Misra, R., & Castillo, L. G. (2004). Academic stress among college students: Comparison of
American and International students. International Journal of Stress Management, 11, 132–
148. doi:10.1037/1072-5245.11.2.132

Rotter, J. B. (1966). Generalized expectancies for internal versus external control of

reinforcement. Psychological Monographs: General and Applied, 80, 1–28.
doi:10.1037/h0092976

Smith, R. L., Karaman, M. A., Balkin, R. S., & Arora, S. (2017). Psychometric properties and
confirmatory factor analysis of Smith achievement motivation scale. Manuscript submitted for
publication.

Vazire, S. (2006). Informant reports: A cheap, fast, and easy method for personality
assessment. Journal of Research in Personality, 40(5), 472-481.