Autoplagiatul.

Studiu de caz
Dochița Marina Alexandra

INTRODUCERE

Tema acestei lucrări este analiza unui posibil caz de autoplagiat. Corelat cu aceasta voi analiza și
măsura în care lucrări de grup, unii autori nu au de fapt o contribuție semnificativă. Studiul de
caz va fi realizat pe două cercetări realizate de același autor principal, dar fiecare având alți co-
autori, publicate în aceeași perioadă de timp, în jurnale diferite, publicate ca cercetări originale
dar având la bază același studiu de caz.

CUPRINS

Cele două articole sunt:

1. Examining associations among achievement motivation, locus of control, academic stress, and
life satisfaction: A comparison of U.S. and international undergraduate students, de Mehmet A.
Karaman și Joshua C. Watson (2017)

2. The mediation effects of achievement motivation and locus of control between academic stress

and life satisfaction in undergraduate students, de Mehmet A. Karaman, Kristina M. Nelson &
Javier Cavazos Vela (2017).

Cele două lucrări au teme similare, ambele analizând anumite relații între aceleași variabile:
locul de control, stresul academic, motivația de succes și satisfacția vieții. Diferența constă în
faptul că în primul articol este avută în vedere o anumită relație statistică punctuală între
variabile (cea de mediere), aplicată la mod general pe întreg grupul de subiecți, fără clasificare în
sub-grupuri, iar în cel de-al doilea sunt analizate relații între variabile, raportate la două sub-
grupuri de subiecți.
Ambele lucrări au un autor comun, Mehmet A. Karaman, ceilalți co-autori fiind diferiți. În
primul articol co-autor este Joshua C. Watson, iar în cel de-al doilea co-autori sunt Kristina M.
Nelson și Javier Cavazos Vela

Ambele articole folosesc același studiu empiric, fără a fi menționat explicit acest lucru și fiind
prezentat în formulări diferite:

Lucrarea 1: “The sample of the study included 307 students. Two hundred and forty-one (78%)
of the participants were U. S (137 male and 104 female) and 66 (22%) were international
students (39 male and 27 female)…”

Lucrarea 2: “A total of 307 students (176 men and 131 women) recruited from a Hispanic
Serving Institution in South Texas participated in the study…”

După cum putem observa este vorba de același grup de subiecți, atât numărul total cât și
distribuția pe sexe fiind identice. De asemenea, măsurătorile empirice folosite în cele două
lucrări sunt identice. Este vorba patru chestionare pentru a măsura cele patru variabile care stau
la baza ambelor lucrări. Din nou, avem de-a face cu reformulări în descrierea măsurătorilor, dar
conținutul specific este identic. Un alt aspect important de menționat este acela că partea comună
descrisă mai sus ocupă aproximativ jumătate din dimensiunea articolelor.

Cea de-a doua parte, care diferă în cele două articole, constă în interpretarea aceluiași set de date
empirice din prima parte, fiind folosite instrumente statistice distincte.

Conform Rughiniș (2018), care o parafrazează pe Lin (2015), există modalități legitime de a
folosi creații proprii anterioare cum ar: fi adaptarea pentru o nouă audiență semnificativ diferită,
la publicarea unei traduceri în altă limbă, dacă se pleacă de la ceva scris anterior pentru a
dezvolta, reinterpreta sau comenta propriile contribuții sau dacă se dau exemple din creații
anterioare, însă cu condiția de a se menționa clar refolosirea.

În cazul de față avem de-a face cu două lucrări adresate aceleiași audiențe, ambele fiind publicate
în reviste academice de specialitate. În lucrarea 2 este menționată lucrarea 1 în bibliografie și de
asemenea rezultatele obținute în lucrarea 1 sunt menționate în conținutul lucrării 2 ca punct de
pornire în realizarea noul demers de cercetare.

Însă, nu există nici o mențiune cu privire la refolosirea aceluiași material empiric, folosit deja în
cadrul lucrării 1. Dimpotrivă studiul este descris ca fiind realizat în cadrul lucrării 2.

Celălalt aspect care merită discutat este contribuția fiecărui autor în parte în cele două lucrări.
Din moment ce lucrarea 1 are doi autori (dintre care doar unul este prezent ca autor și în lucrarea
2) decurge logic că partea comună celor două lucrări este fie realizată exclusiv de Karaman
(autorul comun), fie are și cel de-al doilea autor o contribuție, caz în care și cel de-al doilea autor
ar trebui menționat ca autor în lucrarea 2. Pe de altă parte, contribuția celorlalți doi autori
prezenți exclusiv în lucrarea 2 nu poate fi legată decât de componenta de interpretare statistică,
care nu este comună cu lucrarea 1.

Prin urmare, cea mai plauzibilă interpretare este că autorul comun al celor două lucrări,
Karaman, a realizat studiul empiric pe care l-a auto-plagiat, iar ceilalți autori au contribuit la
secțiunile cu conținut original al celor două lucrări. Însă, în cazul autorului comun al ambelor
lucrări, acesta a refolosit același material în ambele lucrări, fără a menționa acest lucru și
pretinzând implicit în lucrarea 2 ca avem de-a face cu o contribuție originală proprie studiului
respectiv, când de fapt avem de-a face cu un material produs în cadrul lucrării 1 și auto-plagiat în
lucrarea 2.

CONCLUZII

În lucrarea de face am exemplificat și analizat un caz de auto-plagiat academic din cadrul

domeniului meu de cercetare. Exemplul discutat a fost descoperit cu ocazia realizării unei lucrări
proprii pe tema discutată în cele două lucrări, sesizând la momentul respectiv, cu surprindere, că
în ambele avem de-a face cu același studiu empiric, deși lucrările se pretind a fi cercetări
originale și independente una de alta.

Așa cum explică Rughiniș (2018) problema auto-plagiatului este importantă deoarece, de multe
ori, autorii primesc recompense pentru realizarea de contribuții originale sau au obligații
profesionale legate de producerea unui anumit număr de lucrări originale. Prin urmare, există
stimulente care îi pot face pe unii autori să opteze pentru un comportament ne-etic, și anume
recurgerea la auto-plagiat. Mai mult, prin folosirea reformulărilor ceea ce este de fapt un auto-
plagiat poate trece neobservat și acceptat astfel ca o contribuție originală.

Bibliografie

Karaman, M. A., & Watson, J. C. (2017). Examining associations among achievement

motivation, locus of control, academic stress, and life satisfaction: A comparison of US and
international undergraduate students. Personality and Individual Differences, 111, 106-110.

Karaman, M. A., Nelson, K. M., & Cavazos Vela, J. (2018). The mediation effects of
achievement motivation and locus of control between academic stress and life satisfaction in
undergraduate students. British Journal of Guidance & Counselling, 46(4), 375-384.

Lin, N., (2015). Copying Yourself: How to Avoid Self-Plagiarism. Disponibil online la
http://www.diy author.com/avoid-self-plagiarism/

Rughiniș, C., (2018). Autoplagiatul. În Deontologie academică - curriculum-cadru / Andrei

Avram, Cătălin Berlic, Bogdan Murgescu, ... ; coord.: Liviu Papadima. - Bucureşti : Editura
Universităţii din Bucureşti, 2018