Sunteți pe pagina 1din 18

Stilul de redactare APA

Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare




Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza abrevieri, exceptand pe cele general acceptate (kg, km, cm, s, min, IQ, EQ).


Nu se folosesc prescurtari pentru termenii de experimentator sau cercetator (E. sau C.) si subiect (S.)

 

Nu se utilizeaza argoul sau jargonul. Se evita pe cat de mult posibil naratiunea si stilul descriptiv.

Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare




Stilul este clar si concis; se evita formulele bombastice, epitetele, metaforele.




Studiul lui Rogers (1990), de o valoare stiintifica inestimabila, reprezinta un principal pilon epistemologic in demersul de investigare a complexitatii si unicitatii psihicului uman.

Textul nu se redacteaza la persoana I (Din punctul meu de vedere, Eu am investigat), ci la persoana a III III-a sg/I pl (A fost investigat, Din punctul nostru de vedere).

Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare




In prezentarea si descrierea cercetarii se utilizeaza cu predilectie timpul trecut (Au fost aplicate, SS-a demonstrat); Timpul prezent se poate folosi atunci cand se prezinta scopul sau noutatea cercetarii (Studiul investigheaza relatia dintre.., Sunt aduse noi date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate, cercetarea propunand noi directii de studiu ale..) si in capitolul final, de discutii (Raportandu (Raportandu-ne la rezultatele obtinute putem considera ca).

Structura unei lucrari stiintifice


De tip cercetare
     

   

Pagina de titlu Abstract+cuvinte Abstract +cuvinte cheie Introducere Trecere in revista a literaturii de specialitate Obiective+Ipoteze Obiective+ Ipoteze Metodologie Metod ologie  Subiecti/participanti  Design Designul ul cercetarii  Aparate, instrumente utilizate  Procedura Rezultate Discutii Referinte Alte sectiuni  Tabele, outputoutput-uri statistice  Figuri, ilustratii, grafice

    

 

De tip teoretic Pagina de titlu Abstract+cuvinte Abstract +cuvinte cheie Introducere Trecere in revista a literaturii de specialitate privind tematica Analiza literaturii de specialitate (abordare critica si organizata in functie de criteriile urmarite in analiza) Concluzii si discutii; Noi directii de abordare teoretica Referinte bibliografice

Stilul APA


Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text.


 

Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei trasaturi majore ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism. Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majore ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck, (Eynseck, 1971).

Citare: Nume (an, pagina) text/ Text (nume, an, pagina).  Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata


in conducerea unei cercetari sau intrintr-o activitate practica(Richelle, 1999, p. 495). Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intrintr-o activitate practica.

Stilul APA


Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la ghilimele, citatul este plasat intrintr-un bloc compact de text, separat printr printr-un rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii. Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect: Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice. Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199) Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de redactare.

Stilul APA


Ibidem/ Idem. Acelasi autor, cu lucrari diferite in acelasi an.




Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a) identifica patru maniere de definire a echipelor virtuale. In ceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autor mentioneaza cinci abordari in definire (2006b).

Stilul APA


Citare indirecta (prin intermediul altui autor)autor)-apud




Conform lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda asociatiilor libere consta in prezentarea unui simgur cuvantcuvant -stimul subiectului; acesta trebuie sa ofere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai mare de cuvinte ce sunt considerate asemanatoare.

Stilul APA


Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi tematica): Text ( nume1, an; nume2, an- aranjament alfabetic).

In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii proprioceptive si kinestezice, ss-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de postura (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977).

O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1, nume autor2, etc, an))-prima citare; a doua citare: text (nume autor1, et. al., an).

Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor a indicat faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie poate genera o predispozitie spre un comportament violent (Kernis, Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993) S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, et. al., 1993).

Stilul APA


Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele.

Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii performantei mnezice (Memory Handbook, 2001). Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din cei ce ofera servicii psihologice urmeaza programe de formare profesionala continua; Conform APA (2001).

Autorul este o organizatie:

Maniera de redactare a referintelor bibliografice




Principii generale:
Numele autorilor sunt primele, urmate de initiala prenumelui.  Lista bibliografica se redacteaza in ordinea alfabetica a numelor autorilor.  Al doilea rand al unei referinte bibliografice se spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii.  Daca un autor are mai multe lucrari, ordonarea acestora in lista bibliografica se face cronologic.


Maniera de redactare a referintelor bibliografice




Carte: Nume autor, Initiala prenume. prenume. (Anul publicarii), Titlul cartii, Editura, Locul publicarii.


Malim, T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica, Bucuresti.

Articol intrtr-o revista stiintifica: Nume autor, Initiala prenume. prenume . (Anul publicarii), Titlul articolului, Titlul jurnalului, Numarul volumului (numarul jurnalului), pagini intre care este cuprins articolul. articolul.


Harlow, H. (1983), Fundamentals for preparing psychology journal articles, Journal of Comparative and Physiological Psychology, 3 (12), pp. 893893 -896.

Maniera de redactare a referintelor bibliografice




Capitol dintr tr-o carte sau dintr tr-un volum colectiv: Nume autor, Initiala prenume. prenume. (Anul publicarii), Titlul capitolului, in A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini.


O'Neil, J. M. (1992), Men's and women's gender role journeys: Metaphor for healing, transition, and transformation, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (Eds.), Gender issues across the life cycle, Springer, New York, pp. 107107-123. www.psychclassics.org/freud accesat la data de 02.11.2009

Resursa electronica:


Maniera de redactare a referintelor bibliografice




Un singur autor:


Berndt, T. J. (2002), Friendship quality and social development, Current Directions in Psychological Science, 11(32), pp. 77-10. Hegner, D. T. si Petty, R. E. (1994), Mood management across affective states: The hedonic contingency hypothesis, Journal of Personality & Social Psychology, 6(15), pp. 10341034-1048.

Doi autori:


Maniera de redactare a referintelor bibliografice




Mai multi autori:




Kernis, M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), There's more to selfself -esteem than whether it is high or low: The importance of stability of selfself-esteem, Journal of Personality and Social Psychology, 6(18), pp. 11901190 -1204. Berndt, T. J. (1981a), Age changes and changes over time in prosocial intentions and behavior between friends, Developmental Psychology, 17(5), pp. 408408-416. Berndt, T. J. (1981b), Effects of friendship on prosocial intentions and behavior, Child Development, 5(20), pp. 636636-643.

Un autor cu lucrari in acelasi an:




Exercitiu:
 

Mihai Anitei, Iasi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007 Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003, Editura All, Bucuresti Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport, pp. 9191-97 97-articol de revista, cei trei sunt autori. New York, 1971, Woodworths Experimental Psychology, Transfer, interference and forgetting, Postman Louis, Springer, pp. 10191019-1032, Albert RiggsRiggs-capitol dintrdintr-un volum, Postmanostman-autor, RiggsRiggs-editorul volumului.

Scale
Scala bodybody-esteem (Franzoi si Shields, 1984) Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965) Scala ncrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980) Scala locului controlului (Rotter, 1966) RationalRational -Experiential Inventory (Epstein et al., 1996). Scala nevoii de cogniie (Cacioppo, Petty si Kao 1984) Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) i SELSA (Di Tommaso i Spinner, 1993,1997) ale singurtii. Social Reticence ScaleScale-timiditate (Jones i Russell, 1982).