APA (American Psychological Association) Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare
Nu se utilizeaza prescurtari; nu se utilizeaza
abrevieri, exceptand pe cele general acceptate (kg, km, cm, s, min, IQ, EQ). Nu se folosesc prescurtari pentru termenii de “experimentator” sau “cercetator” (E. sau C.) si “subiect” (S.) Nu se utilizeaza argoul sau jargonul. Se evita pe cat de mult posibil naratiunea si stilul descriptiv. Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare
Stilul este clar si concis; se evita formulele
bombastice, epitetele, metaforele. “Studiullui Rogers (1990), de o valoare stiintifica inestimabila, reprezinta un principal pilon epistemologic in demersul de investigare a complexitatii si unicitatii psihicului uman”. Textul nu se redacteaza la persoana I (“Din punctul meu de vedere”, “Am analizat”, “Eu am investigat”), ci la persoana a III-a sg/I pl (“S-a analizat”, “A fost investigat”, “Din punctul nostru de vedere”). Consideratii generale privind limbajul stiintific in redactare
Se utilizeaza cu predilectie timpul trecut (“Au
fost aplicate”, “S-a demonstrat”); Timpul prezent se poate folosi atunci cand se prezinta scopul sau noutatea cercetarii (“Studiul investigheaza relatia dintre..”, “Sunt aduse noi date si argumente in sprijinul teoriilor elaborate, cercetarea propunand noi directii de studiu ale..“) si in capitolul final, de discutii (”Raportandu-ne la rezultatele obtinute putem considera ca…”). Caracteristici ale stilului ştiinţific Cunoaşterea clară a înţelesului termenilor pe care-i utilizăm Claritatea ideilor Alternarea frazelor ample cu propoziţii scurte Folosirea verbelor în locul substantivelor Verbe la diateza activă şi nu pasivă Evitarea hiperbolelor, epitetelor, stilului declamatoriu Prezentarea datelor – timpul trecut Discutarea datelor – timpul prezent Exercitii-Greseli de exprimare in lucrari stiintifice Un total de 50 de persoane au răspuns la întrebarea noastră.
Un număr de trei grupe diferite de subiecţi au răspuns la
întrebarea noastră.
S-au folosit exact aceleaşi instrucţiuni la grupul
experimental şi la cel de control.
Este absolut esenţial faptul că am dat aceste explicaţii.
Am folosit un eşantion redus ca mărime.
Exercitii-Greseli de exprimare in lucrari stiintifice
După o perioadă de timp am reluat
experimentul.
În modelul nostru este implicată prezumţia
că oamenii care sunt proximi se atrag reciproc.
Studiul a atras reacţii din partea publicului.
Structura unei lucrari stiintifice De tip cercetare De tip teoretic Pagina de titlu Pagina de titlu Abstract Abstract Introducere Introducere Trecere in revista a literaturii de specialitate Trecere in revista a literaturii de specialitate privind tematica Ipoteze Metode Analiza literaturii de specialitate Subiecti/participanti (abordare critica si organizata in Design experimental functie de criteriile urmarite in Aparate, instrumente analiza) Procedura Concluzii si discutii; Noi directii de Rezultate abordare teoretica Discutii Referinte bibliografice Referinte Note Alte sectiuni Tabele, output-uri statistice Figuri, ilustratii, grafice Maniera de citare in stilul APA Parafrazare: Text (nume, an)/ Nume (an) text. Eynseck (1971) considera extraversiunea a fi una dintre cele trei trasaturi majore ale personalitatii,alaturi de psihotism si nevrotism. Extraversiunea este considerata a fi una dintre cele trei trasaturi majore ale personalitatii, alaturi de psihotism si nevrotism (Eynseck, 1971). Citare: Nume(an, pagina) “text”/ “Text” (nume, an, pagina). “Metoda este ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica”(Richelle, 1999, p. 495). Richelle (1999, p. 495) defineste metoda drept “ansamblul de proceduri, demersuri sau reguli adoptata in conducerea unei cercetari sau intr-o activitate practica”. Maniera de citare in stilul APA Citare (atunci cand paragraful depaseste 40 de cuvinte): se renunta la ghilimele, citatul este plasat intr-un bloc compact de text, separat printr-un rand de urmatorul bloc de text (sus/jos) si de 5 spatii de marginile paginii.
Cercetarea lui Jones (1990) a subliniat urmatorul aspect:
Studentii aveau adesea probleme in utilizarea stilului APA, in special
daca trebuiau sa citeze pentru prima data surse bibliografice. Aceasta dificultate ar putea fi atribuita faptului ca multi dintre studenti nu reuseau sa isi achizitioneze un manual de redactare si nu solicitau ajutorul profesorului in sedintele de tutoriat. (p.199)
Pornind de la aceasta referinta, studiul de fata isi propune sa
urmareasca relatia dintre rapiditatea dobandirii deprinderii de redactare si contactul cu contextele formale de invatare a stilului de redactare. Maniera de citare in stilul APA Citarea consecutiva a aceleiasi lucrari-Ibidem In articolul intitulat “Exploring leadership”, Gibb (1969) identifica cinci caracteristici ale liderului transformational. Conform autorului, prin acest tip de leadership nu se creeaza grupului nesiguranta si frustrare si nu se induce membrilor un sentiment de dependenta (ibidem). Citarea aceluiasi autor, cu lucrari diferite in acelasi an. Analizand literatura de specialitate, Curseu (2006a) identifica patru maniere de definire a echipelor virtuale. In ceea ce priveste organizatiile virtuale, acelasi autor mentioneaza cinci abordari in definire (2006b). Maniera de citare in stilul APA
Citare indirecta (prin intermediul altui
autor)-apud Conform lui Cofer (apud Anitei, 2007) metoda asociatiilor libere consta in prezentarea unui simgur cuvant-stimul subiectului; acesta trebuie sa ofere, pornind de la acest cuvant, un numar cat mai mare de cuvinte ce sunt considerate asemanatoare. Maniera de citare in stilul APA Referinte multiple (mai multi autori abordeaza aceeasi tematica): Text ( nume1, an; nume2, an- aranjament alfabetic). • In baza metodei praxiei, ce investigheaza starea functionala a sensibilitatii proprioceptive si kinestezice, s-a ajuns la concluzia ca oamenii pot oferi informatii mai complete si mai exacte despre modificarile de postura (Alexandrescu, 1970; Miclea, 1968; Zimmerman, 1977). O lucrare are mai multi autori (maxim 5): Text (nume autor1, nume autor2, etc, an)-prima citare; a doua citare: text (nume autor1, et. al., an). • Un studiu privind factorii ce influenteaza nivelul de agresivitate al copiilor a indicat faptul ca privarea de afectiunea materna in copilaria timpurie poate genera o predispozitie spre un comportament violent (Kernis, Cornell, Sun, Berry, & Harlow, 1993)…… • S-a demonstrat astfel influenta extrem de importanta a absentei mamei in dezvoltarea unui dezechilibru comportamental (Kernis, et. al., 1993). Maniera de citare in stilul APA Autor necunoscut: se citeaza primul/ primele doua cuvinte din titlul, scris/e italic, incadrat/e de ghilimele. • Un studiu similar a fost intreprins in vederea studierii performantei mnezice (“Memory Handbook”, 2001). Autorul este o organizatie: • Conform Asociatiei Americane de Psihologie (2001) 95% din cei ce ofera servicii psihologice urmeaza programe de formare profesionala continua; Conform APA (2001)…. Maniera de redactare a referintelor bibliografice Principii generale: Numele autorilor sunt primele, urmate de initiala prenumelui. Lista bibliografica se redacteaza in ordinea alfabetica a numelor autorilor. Al doilea rand al unei referinte bibliografice se spatiaza la 0.5 cm de marginea paginii. Daca un autor are mai multe lucrari, ordonarea acestora in lista bibliografica se face cronologic. Maniera de redactare a referintelor bibliografice Carte: Nume autor, A. (Anul publicarii), Titlul cartii, Editura, Locul publicarii. Malim,T. (2003), Psihologie sociala, Editura Tehnica, Bucuresti. Articol intr-o revista stiintifica: Nume autor, A. (Anul publicarii), “Titlul articolului”, Titlul jurnalului, Numarul volumului (numarul jurnalului), pagini. Harlow, H. (1983), “Fundamentals for preparing psychology journal articles”, Journal of Comparative and Physiological Psychology, 3(12), pp. 893-896. Maniera de redactare a referintelor bibliografice Capitol dintr-o carte sau dintr-un volum colectiv: Nume autor, A. (Anul publicarii), “Titlul capitolului”, in A. Nume editor si B. Nume editor (Eds.), Titlul cartii/volumului, Editura, Locul publicarii, pagini. O'Neil, J. M. (1992), “Men's and women's gender role journeys: Metaphor for healing, transition, and transformation”, in B. R. Wainrib si D. Rosenberg (Eds.), Gender issues across the life cycle, Springer, New York, pp. 107-123. Resursa electronica: www.psychclassics.org/freud accesat la data de 02.11.2009 Maniera de redactare a referintelor bibliografice Un singur autor: Berndt, T. J. (2002), “Friendship quality and social development”, Current Directions in Psychological Science, 11(32), pp. 7-10. Doi autori: Hegner, D. T. si Petty, R. E. (1994), “Mood management across affective states: The hedonic contingency hypothesis”, Journal of Personality & Social Psychology, 6(15), pp. 1034-1048. Maniera de redactare a referintelor bibliografice Mai multi autori: Kernis,M. H., Cornell, D. P., si Bach, J. S. (1993), “There's more to self-esteem than whether it is high or low: The importance of stability of self-esteem”, Journal of Personality and Social Psychology, 6(18), pp. 1190-1204. Un autor cu lucrari in acelasi an: Berndt, T. J. (1981a), “Age changes and changes over time in prosocial intentions and behavior between friends”, Developmental Psychology, 17(5), pp. 408-416. Berndt, T. J. (1981b), “Effects of friendship on prosocial intentions and behavior”, Child Development, 5(20), pp. 636- 643. Exercitiu: Mihai Anitei, Iasi, Polirom, Psihologie experimentala, 2007 Nicky Hayes, Introducere in psihologie, Sue Orrell, 2003, Editura All, Bucuresti Schacter, Samuel, Journal of Personality and Social Psychology, 1968, Goldman Robert, Effects of fear, food deprivation and obserity on eating, vol 1(10), Gordon Allport, pp. 91-97 New York, 1971, Woodworth’s Experimental Psychology, Transfer, interference and forgetting, Postman Louis, Springer, Wilburn Kling, pp. 1019-1032, Albert Riggs Rolul memorie in sistemul psihic uman, Voicu Constantin, Editura Academiei, 1981, Bucuresti, Voicu Constantin, Editura Albatros, Vointa si motivatia, 1981, Bucuresti Scale Scala body-esteem (Franzoi şi Shields, 1984) Scala stimei de sine (Rosenberg, 1965) Scala încrederii interpersonale (Rotter, 1967, 1971, 1980) Scala locului controlului (Rotter, 1966) Rational-Experiential Inventory (Epstein et al., 1996). Scala nevoii de cogniţie (Cacioppo, Petty şi Kao 1984) Scalele UCLA (Peplau et al. 1980) şi SELSA (Di Tommaso şi Spinner, 1993,1997) ale singurătăţii Social Reticence Scale (Jones şi Russell, 1982)