Cercetarea în

psihoterapie – o abordare
fenomenologică: IPA

Procesul terapeutic la confluenţa

între lumea trăită a clientului şi cea a
terapeutului

Dr. Dan Florin Stănescu, SNSPA

București 6 Mai 2011
 Ce este IPA?
 analiza interpretativ fenomenologică
(IPA) este o abordare calitativă relativ recentă dezvoltată
special în cadrul psihologiei (Smith, Flowers şi Larkin, 2010)
 IPA încearcă să înţeleagă experienţa trăită şi modul în care
participanţii dau sens experienţelor lor
 IPA este preocupată în principal de sensurile pe care le au
aceste experienţe pentru participanţi (Larkin, Watts şi
Clifton, 2006)
 IPA este fenomenologică în sensul că doreşte să exploreze
percepţia personală a unui individ privind un eveniment sau
stare, spre deosebire de încercarea de a produce o
înregistrare obiectivă a evenimentului sau stării în sine
 Abordarea idiografică
 cercetarea IPA în general, are în vedere
nivelul idiografic
(Lamiell, 1998; Windelband, 1998)
 un studiu IPA implică o analiză extrem de
intensivă şi detaliată a relatărilor produse de un număr relativ
mic de participanţi (chiar un caz singular)
 este preocupată de analiza detaliată a cazului chiar ca scop
în sine, înainte de a trece la analize detaliate similare ale
altor cazuri
 abordarea idiografică nu exclude generalizările dar propune o
modalitate diferită de a face aceste generalizări (Harre,1979)
Planificarea unui studiu IPA
 Alegeţi o temă de care sunteţi realmente interesat
 abordarea calitativă este mare consumatoare de timp,
necesită implicare şi efort susţinut
 Identificaţi posibilii participanţi
 Treceţi în revistă literatura de specialitate – deşi în IPA întrebarea de
cercetare nu este derivată (direct) din teorie; această etapă facilitează
identificarea unor “goluri” pe care le puteţi umple cu studiul vostru
 Întrebarea de cercetare se concentrează asupra modului în care participanţii
înţeleg experienţa trăită şi modul în care aceştia dau sens experienţelor lor
într-un anumit context
 Deschise / Închise
 Explorative / Explicative
 De proces / De rezultat
 Înţelegere / Cauze
 Cum anume oamenii în situaţia x înţeleg procesul y?
Exemple de “research questions”

 How do gay men think about sex and sexuality?

(Flowers, Smith, Sheeran şi Beail, 1997)
 How does a woman’s sense of identity change
during the transition to motherhood? (Smith, 1999)
 How do people in the early stage of Alzheimer’s disease
perceive and manage the impact of their sense of self?
(Clare, 2003)
 How do homeless people describe the impact on their
identity? (Riggs şi Coyle, 2002)
 How do people diagnosed with MS think about the
experience of exercise? (Borkoles, Nicholls, Bell, Butterly şi
Polman, 2008)
 Participanţii

 Participanţii sunt aleşi astfel încât să poată oferi un conţinut

cât mai bogat referitor la o anumită experienţă particulară
 Ei reprezintă mai degrabă o “perspectivă” decât o
“populaţie”
 Cercetările IPA se desfăşoară cu un număr redus de
participanţi (de multe ori un singur caz)
 Analiza detaliată a transcripturilor necesită foarte mult timp
 Problema calităţii (şi nu cea a cantităţii) este importantă în
IPA
 Recomandarea generală este ca un studiu IPA să se
concentreze pe 3-6 participanţi
 Colectarea informaţiilor
 Strangerea de informaţii cu un conţinut cât mai
bogat (la persoana întâi)
 Cea mai eficientă metodă este interviul în profunzime – facilitează
“ventilarea” de gânduri, trăiri, sentimente, elaborarea de poveşti (cu
propriile lor cuvinte)
 Implică oferirea de “spaţiu”, oportunitatea participanţilor de a spune
povestea lor, de a vorbi liber şi de a reflecta asupra întregii situaţii
 Interviurile unu-la-unu (inclusiv şedinţele individuale de terapie)
permit stabilirea de rapport, şi crează acel spaţiu protectiv care
facilitează acest tip de discuţie
 De multe ori se ajunge la “research question” tangenţial, în mod
natural
 Este recomandat însă să utilizăm un ghid de interviu cu 7-10
întrebări care facilitează elicitarea de răspunsuri în directă legatură
cu problematica studiată
 Analiza datelor
 Este un proces iterativ şi inductiv (Smith, 2007)
 Analiza linie cu linie a afirmaţiilor / răspunsurilor
experienţiale, ale semnificaţiilor, preocupărilor şi înţelesurilor fiecărui
participant şi notarea primelor impresii (Larkin, Watts şi Clifton, 2006)
 Identificarea temelor emergente în materialul experienţial, evidenţierea
divergenţelor şi convergenţelor, de obicei pentru un singur caz şi apoi pentru
restul cazurilor (Eatough şi Smith, 2008)
 Elaborarea unui “dialog” între cercetător, datele obţinute şi propriul nivel de
cunoştinţe (psihologice) referitor la semnificaţiile pe care le au acestea pentru
participanţi, în acel context specific (Larkin et. al., 2006)
 Elaborarea unei structuri, un cadru (gestalt) care să ilustreze relaţiile dintre
teme
 Utilizarea supervizării, colaborării sau auditului extern pentru a testa
coerenţa/plauzabilitatea interpretărilor
 Elaborarea unei poveşti coerente utilizând extrase, care poartă cititorul de-a
lungul interpretărilor elaborate, de obicei temă cu temă
 Reflectarea asupra propriilor percepţii, conceptualizări şi procese (Smith, 2007)
 Analiza datelor - pasi
 Citiţi şi recitiţi
 După transcrierea înregistrărilor este recomandat să lecturaţi tot
transcriptul
 Puteti totodată să notaţi (separat) propriile impresii/obervaţii
 Lecturarea repetată permite apariţia/dezvoltarea unei structuri
generale şi permite analistului să înţeleagă modul în care
povestea “se leagă”

 Notările iniţiale
 Primul nivel de analiză este cel mai detaliat şi necesită un mare
consum de timp
 Asigură creşterea familiarizării cu textul şi, în plus, facilitează
identificarea anumitor modalităţi specifice în care participantul
vorbeşte, înţelege şi gândeşte cu privire la un anumit aspect
Analiza datelor

 Elaborarea temelor emergente

 Căutarea conexiunilor dintre teme
 Trecerea către cazul următor
 Căutarea de pattern-uri
 Audit
 Elaborarea “poveştii”
 Reflectare
 Cum scriem un studiu IPA?
 Titlul
 Succint, să conţină esenţa studiului, să facă
referinţă la metodologia utilizată
 Cum e să fii singur. O analiză interpretativ fenomenologică
 Abstractul
 Definiţi întrebarea de cercetare/problema şi argumentaţi de ce
este importantă
 Introduceţi problematica generală ce cercetare
 Descrieţi participanţii
 Prezentaţi modalitatea de colectare şi analiză a datelor
 Sumarizaţi rezultatele obţinute
 Explicaţi ce credeţi că reprezintă acestea şi faceţi legătura cu
alte cercetări sau cu practica
Cum scriem un studiu IPA?

 Introducere
 Explicaţi la ce se referă cercetarea
voastră
 De ce este importantă
 Utilizaţi resurse bibliografice pentru a elabora o imagine
asupra stării actuale a problematicii abordate
 Identificaţi/alegeţi un aspect specific asupra căruia vă veţi
concentra studiul
 Explicaţi de de aţi ales IPA şi argumentaţi
 Finalizaţi introducerea cu un paragraf care va conţine
întrebarea de cercetare
 Cum scriem un studiu IPA?

 Metodologie
 Prezentaţi modalitatea de selecţie a
participanţilor şi cum a fost obţinut consimţământul
 Descrieţi participanţii
 Explicaţi cum aţi elaborat grila de interviu sau cum aţi
colectat informaţiile relevante
 Prezentaţi modalitatea de înregistrare şi transcriere a
datelor
 Explicaţi secvenţa/paşii urmaţi în analiză
Cum scriem un studiu IPA?
 Discuţii
 Analiza rezultatelor obţinute este foarte
specifică, în sensul în care sunt utilizate exact cuvintele spuse
de participanţi “verbatim”
 Urmează punerea rezultatelor obţinute într-un context mai larg
 Un dialog între lucrurile evidenţiate de cercetarea noastră şi ceea ce
există în literatură
 Este o oportunitate de a evalua tot ceea ce am făcut până în
acest moment
 Ce am învăţat în urma procesului
 Ce aş face diferit acum
 Care sunt punctele tari şi cele slabe ale cercetării
 Care sunt implicaţiile pentru practică
 Ce sugestii pot fi făcute în ceea ce priveşte cercetările viitoare
 Concluzii
 Abordarea de tip fenomenologic este importantă
deoarece ea readuce în prim planul cercetărilor din
domeniul psihologiei/psihoterapiei individul real cu
experienţele şi perspectivele sale, cu propriile înţelesuri
şi semnificaţii (Nightingale şi Cromby, 1999)
 Componenta fenomenologică a IPA oferă o “hartă” a preocupărilor, grijilor
şi a perspectivei asupra lumii, asa cum este ea trăită/experienţiată de către
participanţi (ex. Cum a fost înţeles acest fenomen/aspect de această
persoană?)
 Componenta interpretativă a IPA contextualizează aceste afirmaţii şi
încearcă să le ofere o anumită semnificaţie într-un cadru conceptual
psihologic (ex. ‘Ce semnificaţie are pentru această persoană, în acest
context?)
 Rezultatul final al unei cercetări IPA reprezintă un “new insight” în ceea ce
priveşte problematica studiată, “la prima mână”, bazat pe informaţiile
oferite de participanţii angajaţi direct în respectivul fenomen (Smith,
Flowers şi Larkin, 2009)
Vă mulţumesc
pentru
atenţie!