UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ȘI ARTE

MATEMATICĂ DIDACTICĂ

Comisia de etică

Prof. Coord.

TARGOVISTE
2019
 Cuprinsul

1.Proceduri generale
2. Rolul si componența comisiei
3.Regulamentul și atribuțiile comisiei de etică
4.Sesizări, plângeri
5.Procedura de rezolvare a sesizărilor, plângerilor
6.Alte prevederi
 CAPITOLUL 1
PROCEDURI GENERALE

Codul de etică este un document obligatoriu care completează actele

normative în vigoare privind activitatea din învăţământul preuniversitar. Se aplică
întregului personal din cadrul unității de învățământ, motiv pentru care
funcţionează atât ca un contract moral între părinţi/tutori legali, comunitatea
locală şi diferitele categorii de personal din sistemul de învăţământ, responsabile
cu instruirea şi educaţia, cât şi ca un sistem de standarde de conduită capabile să
contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în
activitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat bazat pe
cooperare şi competiţie după reguli corecte.
Elaborarea codului de etică din învăţământul preuniversitar, stă în sarcina
Consiliului naţional de etică care îl înaintează către MEN spre aprobare. După
aprobare, codul de etică este transmis de către Consiliul naţional de etică către
toate unitățile din învăţământul preuniversitar în vederea consultării și completării
acestuia cu specificațiile regulamentelor interne.
În scopul începerii activității de elaborarea a codului de etică,scoala emite
hotărârea CA privind numirea Comisiei de elaborare a codului de etică și ulterior
decizia directorului de numire a acestei comisii.Se recomandă ca membrii
Comisiei de elaborare a codului de etică să fie membrii ai CP.
Elaborarea codului de etică la nivelul scoalii se realizează de către Comisia
de elaborare a codului de etică care va porni de la modelul primit de la Consiliului
naţional de etică pe care îl va personaliza conform activităților interne.
După elaborarea codului de etică, CA emite hotărârea privind aprobarea,
comunicarea și aplicarea codului; iar directorul emite decizia de
aplicare.Conținutul Codul de etică al unității de învățământ, nu subrogă
prevederile actelor normative referitoare la acest domeniu și nici nu trebuie să
copieze sau să dubleze prevederile acestora, ci are menirea de a individualiza
cultura organizațională și de a comunica valorile etice la care scoala aderă în mod
primordial.
Pentru asigurarea unui conținut omogen și coerent care să respecte cadrul
legislativ în vigoare, codul de etică din scoala trebuie să conțină următoarele
caracteristici:
- să fie exprimat într-un limbaj simplu și explicativ; astfel încât să se evite riscul
de a contrazice valorile unităților de învățământ;
- să aibă o structură clară și sistematică care să conțină un set de valori,
principiile prin care sunt enunțate aceste valori și reguli de comportament care
transpun fiecare dintre aceste principii;
- acolo unde este posibil să fie elaborat sub îndrumarea unui specialist în etică și
integritate.
Prima pagină a codului de etică, va conține antetul Școlii, titlul și preambulul.
Codul de etică este structurat pe paragrafe în care sunt detaliate aspecte
metodologice ale acestuia.
În elaborarea codului de etică trebuie să fie atinse puncte esențiale, cum ar fi
modul de aplicare, scopul și impactul pe care acesta îl va avea asupra unității de
învățământ. Se recomandă să nu lipsească obiectivele codului de etică
enumerate mai jos:
- autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin
asumarea conţinutului codului de etică;
- menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi
funcţiilor personalului din cadrul scoala, responsabile cu instruirea şi educaţia,
în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;
- ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;
- reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul
educaţional;
- creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea
educaţională;
- facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în
mediul şcolar, inserabile şi în spaţiul social;
- sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.
Comisia trebuie să țină cont și de conținutul efectiv al codului de
etică, să facă referire la valorile și la principiile care guvernează scoala împreună
cu atribuțiile, funcțiile și sarcinile aferente normelor de conduită.
Vor fi prezentate modalitățile de ocrotire fizică, psihică și morală a
beneficiarilor primari ai educației dar și a întregului personal al unității de
învățământ. Vor fi subliniate normele de conduită care se vor respecta și se vor
aplica în relația cu părinţii/tutorii legali, persoanele responsabile cu instruirea şi
educaţia și în mod particular cadrele didactice.
 CAPITOLUL 2
ROLUL SI COMPONENȚA COMISIEI

2.1. Rolul Comisiei de Etică

Obiectivul Comisiei de Etică este rezolvarea neregulilor sau conflictelor ivite,
referitor la următoarele probleme:
a) orice neregulă apărută în comunitatea academică, sau încălcare a normelor de
etică profesională şi de conduită,
b) în cazul încălcării regulamentelor la nivelul oricărei structuri organizatorice,
dacă regulamentul în vigoare nu conţine prevederi specifice referitoare la
aceasta,
c) încălcarea dreptului de autor,
d) diferenţe de opinii sau conflicte ivite între persoane, respectiv persoane şi
conducătorii structurilor organizatorice (la nivelul catedrelor), care se referă la
activitatea didactică, ştiinţifică sau socială din cadrul școlii,
e) analizarea plângerilor, sesizărilor cu privire la abaterea de la normele etice
academice, şi rezolvarea acestora,
f) reprezintă for de contestaţii în situaţia nerezolvării satisfăcătoare a cazurilor la
nivelul diferitelor structuri organizatorice.
2.2 Componenţa Comisiei de Etică
Comisia de Etică a Școlii este compusă din:
- Conducătorul instituţiei
- Şef compartiment/Responsabil Resurse Umane
- Şef compartiment Secretariat
2.2.1. Desemnarea consilerului de etică
Directorul unităţii de învăţământ va desemna prin decizie consilerul de
etică la nivelul unităţii şcolare. Conţinutul deciziei va fi adus la cunoştinţa
consilerului iar un exemplar din decizie va fi înmânat sub semnătură.
2.2.2.Atribuţiile consilerului
 Consilierul de etică reprezintă persoana angajată într-o instituţie publică şi
care are, conform legii, atribuţii clare de prevenire a încălcării normelor de
conduită, la orice nivel, în interiorul instituţiei pe care o reprezintă. Consilierul
de etică are un set de atribuţii specifice care vizează combaterea corupţiei sau
creşterea integrităţii publice şi monitorizarea normele de conduită,el este numit
dintre persoanele din organigrama existentă.
Consilerul de etică are următoarele atribuţii:
-primirea sesizărilor pe linie de consiliere etică,
-analizarea sesizărilor,
-propuneri de măsuri pentru rezolvarea situaţiei ,dacă aceasta reprezintă o
abatere disciplinară se va avea în vedere acest aspect
-acordarea de consultanţă şi asistenţă salariaţilor cu privire la respectarea
normelor de conduită ;
-monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită în cadrul unităţii;
-întocmirea de rapoarte trimestriale privind respectarea normelor de conduită de
către salariaţi.
2.2.3. Metode pentru monitorizarea aplicării prevederilor Codului de
conduită a salariaţilor
Consilierul de etică trebuie să monitorizeze în scopul de a afla măsura în
care sunt respectate principiile şi normele generale de conduită profesională de
către salariaţi şi să îi ajute pe aceştia să cunoască, înţeleagă şi respecte mai bine
aceste norme. Planul specific de monitorizare şi consultanţă trebuie personalizat
de fiecare consilier de etică în funcţie de particularităţile unităţii în care lucrează.
Consilierul de etică trebuie să combine mai multe metode şi instrumente de
cercetare pentru a avea o imagine cuprinzătoare asupra aplicării Codului de
conduită. Se recomandă folosirea cel puţin a chestionarelor administrative şi a
interviului ca metode de monitorizare a aplicării Codului de conduită. Pentru
atingerea standardelor de etică stabilite de lege, indicat este ca fiecare consilier
de etică să realizeze anual un plan minim de activităţi, care să includă un plan de
monitorizare şi un plan de consiliere etică.
Monitorizarea înseamnă culegerea sistematică, filtrarea şi stocarea
informaţiilor relevante pentru controlul informaţiilor relevante privind
cunoaşterea, înţelegerea şi aplicarea Codului de conduită. Monitorizarea
desemnează colectarea, analizarea şi utilizarea informaţiei cu scopul de a asigura
controlul managerial şi luarea deciziei.
Monitorizarea aplicării Codului de conduită oferă informaţie consilierului
de etică şi conducerii instituţiei pentru:
-identificarea problemelor în implementarea Codului de conduită;
-identificarea de soluţii alternative pentru rezolvarea problemelor;
-fundamentarea activităţii de consultanţă şi asistenţă în privinţa normelor de
conduită;
-evaluarea progresului implementării Codului de conduită de la o perioadă la
alta.
 CAPITOLUL 3
REGULAMENTUL ȘI ATRIBUȚIILE COMISIEI DE ETICĂ

CODUL-CADRU DE ETICĂ al personalului didactic din învăţământul

preuniversitar
ART 1. (1) Prezentul cod-cadru de etică (denumit în continuare cod) este
elaborat în baza art. 10 şi 16 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, aprobat prin
Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.550/2011.
(2) Codul este aplicabil personalului didactic din sistemul naţional de
învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabil cu
instruirea şi educaţia, care, în conformitate cu prevederile art. 88 alin. (2) - (3)
din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, îndeplineşte funcţia de personal didactic de predare, personal didactic
auxiliar, personal didactic de conducere, de îndrumare şi de control şi personal
didactic asociat în cadrul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ preuniversitar de
stat, particular şi confesional, în inspectoratele şcolare şi unităţile conexe ale
acestora, denumit în continuare personal didactic, şi care are obligaţia, datoria
morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile
prezentului cod.
ART. 2 Codul instituie un ansamblu de valori, principii şi norme de conduită
menite să contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane
implicate în vactivitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat
bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
ART. 3 Respectarea prevederilor prezentului cod reprezintă o garanţie a
creşterii calităţii şi prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de
atins prin intermediul următoarelor obiective: a) menţinerea unui grad înalt de
profesionalism în exercitarea atribuţiilor personalului didactic;
b) creşterea calitativă a relaţiilor dintre părţile implicate în actul educaţional;
c) eliminarea practicilor inadecvate şi imorale ce pot apărea în mediul
educaţional preuniversitar;
d) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea
educaţională;
e) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în
mediul şcolar preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;
f) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.
ART. 4 Personalul didactic trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în
conformitate cu următoarele valori şi principii:
a) imparţialitate şi obiectivitate;
b) independenţă şi libertate profesională;
c) responsabilitate morală, socială şi profesională;
d) integritate morală şi profesională;
e) confidenţialitate şi respect pentru sfera vieţii private;
f) primatul interesului public;
g) respectarea şi promovarea interesului superior al beneficiarului direct al
educaţiei;
h) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
i) respectarea autonomiei personale;
j) onestitate şi corectitudine;
k) atitudine decentă şi echilibrată;
l) toleranţă;
m) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
n) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională, în
creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului unităţii şi instituţiei de
învăţământ preuniversitar, precum şi a specialităţii, domeniului în care îşi
desfăşoară activitatea;
o) implicare în procesul de perfecţionare a caracterului democratic al societăţii.
ART. 5 În relaţiile cu beneficiarii direcţi ai educaţiei, personalul didactic are
obligaţia de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica norme de conduită prin care
se asigură: a) ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a beneficiarilor direcţi
ai educaţiei prin:
(i) supravegherea atât pe parcursul activităţilor desfăşurate în unitatea
deînvăţământ, cât şi în cadrul celor organizate de unitatea de învăţământ în afara
acesteia;
(ii) interzicerea agresiunilor verbale, fizice şi a tratamentelor umilitoare asupra
beneficiarilor direcţi ai educaţiei;
(iii) protecţia fiecărui beneficiar direct al educaţiei, prin sesizarea oricărei forme
de violenţă verbală sau fizică exercitate asupra acestuia, a oricărei forme de
discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a acestuia, în conformitate cu
prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor
copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
(iv) combaterea oricăror forme de abuz;
(v) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu beneficiarii direcţi ai
educaţiei;
b) interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:
(i) fraudarea examenelor;
(ii) solicitarea, acceptarea sau colectarea de către personalul didactic a unor
sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii, în vederea obţinerii de
către beneficiarii direcţi ai educaţiei de tratament preferenţial ori sub
ameninţarea unor sancţiuni, de orice natură ar fi acestea;
(iii) favoritismul;
(iv) meditaţiile contra cost cu beneficiarii direcţi ai educaţiei de la formaţiunile
de studiu la care este încadrat;
c) asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea principiilor educaţiei incluzive;
d) respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui
beneficiar direct al educaţiei.
ART. 6 În relaţiile cu părinţii şi cu reprezentanţii legali ai beneficiarilor direcţi
ai educaţiei, personalul didactic respectă şi aplică norme de conduită prin care se
asigură:
a) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală şi de comunicare;
b) respectarea confidenţialităţii informaţiilor, a datelor furnizate şi a dreptului la
viaţă privată şi de familie;
c) neacceptarea primirii de bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile
educaţionale oferite, în condiţiile art. 5 lit. b) pct. (ii);
d) recomandarea de auxiliare curriculare sau materiale didactice, cu precăderea
celor deschise şi gratuite, fără a impune achiziţionarea celor contra cost.
ART. 7 (1) Relaţiile colegiale ale personalului didactic se bazează pe respect,
onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, sprijin reciproc,
confidenţialitate, competiţie loială.
(2) În activitatea profesională, personalul didactic evită practicarea oricărei
forme de discriminare şi denigrare în relaţiile cu ceilalţi colegi şi acţionează
pentru combaterea fraudei intelectuale, inclusiv a plagiatului.
ART. 8 Personalul didactic care îndeplineşte funcţii de conducere, de îndrumare
şi de control sau care este membru în consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ sau al inspectoratului şcolar respectă şi norme de conduită
managerială prin care se asigură:
a) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
b) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
c) evaluarea obiectivă conform atribuţiilor, responsabilităţilor şi sarcinilor de
serviciu din fişa postului;
d) prevenirea oricărei forme de constrângere sau abuz din perspectiva funcţiei
deţinute;
e) prevenirea oricărei forme de hărţuire, discriminare a personalului didactic şi
a beneficiarilor direcţi ai educaţiei.
ART. 9 În exercitarea activităţilor specifice (şcolare şi extraşcolare),
personalului didactic îi este interzis:
a) să folosească baza materială din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de
beneficii materiale personale directe sau indirecte;
b) să folosească, să producă sau să distribuie materiale pornografice scrise,
audio ori vizuale;
c) să organizeze activităţi care pun în pericol siguranţa şi securitatea
beneficiarilor direcţi ai educaţiei sau a altor persoane aflate în incinta unităţii sau
a instituţiei de învăţământ;
d) să consume alcool şi substanţe interzise, cu excepţia celor recomandate
medical;
e) să permită şi să încurajeze consumul de alcool şi de substanţe interzise de
către beneficiarii direcţi ai educaţiei, cu excepţia celor recomandate medical;
f) să organizeze şi să practice pariuri şi jocuri de noroc.
ART. 10 În relaţiile cu alte unităţi şi instituţii de învăţământ, precum şi cu
instituţiile şi
reprezentanţii comunităţii locale, personalul didactic respectă şi aplică norme de
conduită prin care: a) asigură sprijin în scopul furnizării unor servicii
educaţionale de calitate;
b) manifestă responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către
instituţiile de stat în protejarea drepturilor beneficiarului direct al educaţiei,
atunci când interesul şi nevoia de protecţie a acestuia impun acest lucru.
ART. 11 Prezentul cod se completează cu dispoziţiile Legii nr. 477/2004 privind
Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile
publice, şi nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul
educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.
ART. 12 Prin prevederile prezentului cod, activităţile comisiilor judeţene de
etică/Comisiei de Etică a Municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor
comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform
prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare, şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate.
ART. 13 Propunerile de modificare sau de completare a prevederilor prezentului
cod se fac în Consiliul naţional de etică, cu votul a cel puţin 31 de delegaţi din
totalul de 42 de delegaţi, şi se înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale.
ART. 14 Încălcările prevederilor prezentului cod reprezintă abateri disciplinare
şi se
sancţionează conform legislaţiei în vigoare
 CAPITOLUL 4
SESIZĂRI ȘI PLÂNGERI

Definirea noţiunilor de sesizare şi reclamaţie

Sesizările se referă la atenţionarea Comisiei de etică preuniversitară asupra
unor abateri de la etica preuniversitară şi de la etica activităţilor de cercetare, ca
de exemplu: cazurile de plagiat sub toate formele sale etc., situaţii în care
autorul sesizării nu se constituie parte vătămată.
Reclamaţiile se referă la cazurile de: hărţuire, discriminare, favoritism etc. în
care există persoane lezate identificabile în mod direct, care sunt autoarele
reclamaţiilor.
 CAPITOLUL 5
PROCEDURA DE REZOLVARE A SESIZĂRILOR / RECLAMAŢIILOR

5.1. Primirea sesizării / reclamaţiei

a) Sesizările/reclamaţiile referitoare la abateri de la etica si deontologia
preuniversitara se depun în termen de cel mult 30 de zile de la evenimentele care
constituie obiectul acestora.
b) Reclamatiile referitoare la abaterile de la etica si buna conduita in cercetarea
stiintifica pot fi formulate de catre autorii si succesorii lezati in drepturile lor, in
conditiile si termenele prevazute pentru protectia drepturilor patrimoniale de
legea drepturilor de autor nr. 8/1996.
c)Sesizarile referitoare la abateri de la etica si buna conduit in cercetarea
stiintifica se depun in conditiile prevazute de Legea nr. 206/2004.
d)Nu se acceptă pentru analiză sesizări/reclamaţii anonime.
e) Nu se acceptă reclamaţii din partea altor persoane, grupuri sau structuri de
conducere decât a celor direct afectate.
f) Sesizările/reclamatiile pot aparţine oricărei persoane, grupuri sau structuri de
conducere, membri în comunitatea academică sau nu, dacă persoanele care fac
obiectul lor sunt membri ai comunităţii academice.
g) Comisia de etica se poate autosesiza asupra unor abateri de la etica si
deontologia preuniversitara sau de la etica si buna conduita in cercetarea
stiintifica ale membrilor comunitatii academic.
h)Sesizările/reclamaţiile se depun, în plic închis, la Registratură.
i) Plicurile închise se deschid numai de către Preşedintele Comisiei sau de catre
persoana mandatata de acesta.
j) Decizia cu privire la validitatea sesizării/reclamaţiei, respectiv la demararea
analizei cazului, se comunică celui care a depus-o în termen de maximum 30 de
zile de la înregistrare. Dupa incheierea procedurilor, raportul de caz va fi
comunicat reclamantului.
k) Sesizările/reclamaţiile vor conţine cât mai multe date relevante privind
identitatea persoanei care reclamă (inclusiv datele de contact), identitatea părţii
acuzate de abatere, acţiunile imputate, locul şi data înfăptuirii acestora,
eventualii martori, orice alte informaţii considerate relevante.
l) Comisia de etică preuniversitară şi comisia de analiză interna păstrează
confidenţială identitatea autorului sesizării/reclamaţiei.

5.2. Notificarea părţii care face subiectul sesizării/reclamaţiei

a) Pe parcursul investigării cazului, Comisia de etica preuniversitara va înştiinţa
si va transmite partii reclamate sesizarea/reclamatia – cu asigurarea
confidentialitatii reclamantului, si, daca este cazul unei comisii de analiza
interna ii va comunica componenta acesteia. –
b) Dupa caz, Comisia de etica preuniversitara sau Comisia de analiza interna va
solicita partii reclamate o pozitie scrisa cu privire la faptele imputate.
c) Lipsa unei poziţii scrise şi, în general, lipsa de cooperare a părţii reclamate nu
va împiedica derularea procedurilor ulterioare.

5.3. Investigarea cazului; colectarea datelor; audierea părţilor

Pentru constatarea naturii faptelor imputate şi a măsurii în care acestea
constituie abateri sau acte care intra sub incidenta Codului de etica, Comisia de
etica sau comisia de analiza interna va desfăşura o investigaţie, daca este cazul
inclusiv prin intervievarea martorilor, audierea şi, dacă este necesar,
confruntarea părţilor.
A - Citarea partilor/martorilor Convocarea partilor/martorilor se face in
scris precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.
B- Audierea părţilor Comisia de etica sau comisia de analiza interna va
audia părţile implicate în sesizare/reclamaţie, pentru completarea informaţiilor şi
soluţionarea cazului. Refuzul de a fi audiate a celor două părţi nu opreşte
derularea procedurilor ulterioare.
C- Confruntarea părţilor După audierea separată a părţilor, Comisia de
etica sau comisia de analiza interna poate proceda la confruntarea directă a lor,
în cazul în care se consideră că aceasta este necesară pentru evoluţia analizei
cazului respectiv.
D- Comunicarea cu părţile Pe tot parcursul investigaţiei, Comisia de etica
sau comisia de analiza interna poate solicita părţilor, în scris sau verbal,
informaţii sau lămuriri cu privire la detaliile cazului.

5.4. Raportul de caz al Comisiei de etica

Comisia de etica va întocmi un raport de caz, pe baza datelor colectate şi a
audierilor/confruntării părţilor, dupa caz, intr-un termen rezonabil, in functie de
complexitatea cazului, dar fara a se depasi in nici un caz eventualele termene
legale. In aceste conditii comisia de etica va putea stabili noi termene, fara a se
depasi ceea ce acopera sintagma de termen rezonabil.
5.4.1.Raportul de analiza intocmit de Comisia de analiza interna
cuprinde in mod obligatoriu:
a) Descrierea faptei care constituie abatere de la etica si deontologia
preuniversitara sau de la etica activitatiilor de cercetare stiintifica;
b) Prezentarea pozitiei scrise a parti reclamante si- daca este cazul,
descrierea concluziilor audierii/confruntarii partilor;
c) In functie de situatie, motivele pentru care au fost inlaturate
sesizarea/reclamatia sau apararile formulate de persoana reclamata;
d) Mentionarea prevederilor de etica si deontologie preuniversitara/etica si
buna conduita in activitatea de cercetarea stiintifica incalcate.
5.4.2.Raportul de caz intocmit de Comisia de etica preuniversitara
cuprinde in mod obligatoriu:
 a)-d) de la alineatul anterior, fie preluate din raportul de analiza al comisie
de analiza interna, fie rezultate in urma investigarii proprii;
e) temeiul de drept in baza caruia Comisia de etica propune sanctiunea; f)
dupa caz, termenul in care hotararea comisiei de etica poate fi contestata.
5.4.3. Biroul juridic se va pronunta, intr-un termen de 3 zile lucratoare,
printr-un referat separate asupra legalitatii hotararilor Comisiei de etica cuprinse
in Raportul de caz.
Raportul de caz ce contine si hotararea comisie de etica, avizata de catre
biroul juridic si semnat de catre presedintele comisiei de etica, va fi înaintat
Conducerii Școlii, in vederea luarii masurilor ce se impun. In situatia in care,
biroul juridic, prin referat motivat, constata ca hotararea din raportul de caz nu
este legala ori este neintemeiata sau sunt sesizate alte aspecte procedurale,
Comisia de etica va reanaliza cazul sub aspectele sesizate prin referatul juridic.
Câte o copie a raportului de caz va fi transmisă fiecăreia dintre părţi.
5.4.4. În cazul în care Comisia consideră că natura problemei permite sau
necesită concilierea între părţi, pe cale amiabilă, iar încălcarea eticii academice
este minoră (de exemplu, neglijenţe minore, lipsa de amabilitate sau impoliteţea
etc.), această soluţie va fi propusă părţilor.
5.5 Contestatii
A) Contestaţii asupra abaterilor de la Etica și reclamatul pot contesta
Raportul de caz întocmit de Comisia de etică, în termen de maximum 5 zile
lucrătoare de la primirea raportului de caz.
Contestaţia se va depune prin Registratura generală la Comisia de etică,
care în termen de 2 zile lucrătoare o va înainta directorului - in vederea analizarii
aspectelor procedurale invocate - sau biroului juridic - pentru analiza de
legalitate, împreună cu dosarul în cauză, raportul de caz şi referatul Biroului
juridic.
In situatia in care contestatia vizeaza aspecte de legalitate, comisia de
etica va inainta contestatia Biroului juridic al unității care se va pronunta intr-un
termen de 5 zile lucratoare de la primirea acesteia si a dosarului. In situatia in
care contestatia vizeaza probe noi, comisia de etica poate retine cazul spre a fi
reanalizat si solutionat intr-un termen ce nu va depasi termene legale.
Conform legii nr. 1/2011, sanctiunile privind etica si deontologia
preuniversitara stabilite de catre comisia de etica si ramase definitive sunt puse
in aplicare de catre decan sau rector, dupa caz, in termen de 30 de zile de la
stabilirea sanctiunilor.
B) Contestatii asupra abaterilor de la etica si buna conduita in cercetarea
stiintifica Raportul de caz poate fi contestat la Consiliul Naţional de Etică de
către persoana sau persoanele găsite vinovate ori de către autorul sesizării, într-
un termen de maxim 15 zile lucrătoare de la data comunicării, în condiţiile şi cu
respectarea dispoziţiilor art. 11 din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în
cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi
completările ulterioare. Contestaţia va conţine obligatoriu o copie simplă după
sesizarea iniţială şi după raportul de caz. Conform legii nr. 206/2004, pentru
abaterile de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, in cazul în care o
contestaţie nu a fost înaintată către Consiliul Naţional de Etică în termen de 15
zile lucrătoare de la data comunicării prevăzute la art 11 alin. (3)din Legea nr.
206/2004, sancţiunile stabilite de comisia de analiză sunt puse în aplicare de
către conducătorul instituţiei sau de către consiliul de administraţie, după caz, în
termen de 45 de zile calendaristice de la data comunicării raportului.
C)Solutionarea contestatiilor in termenele si modalitatiile de mai sus nu
exclude dreptul partilor de a se adresa instantelor judecatoresti, in conditiile
legii.
 CAPITOLUL 6
ALTE PREVEDERI

6.1. Drepturile reclamantului

De a solicita si cunoaşte componenţa comisia de analiză interna şi de a
contesta, înainte de demararea anchetei, un anumit membru al acesteia pe motiv
de conflict de interese.
6.2. Drepturile părţii reclamate
De a cunoaşte componenţa comisie de analiza interna, de a contesta,
înainte de demararea anchetei, un anumit membru al acesteia pe motiv de
conflict de interese.
6.3. Confidenţialitate
Accesul terţilor la dosarul de caz pe durata desfăşurării anchetei este
interzis, cu excepţia cazului în care faptele fac subiectul unei investigaţii oficiale
a organelor de stat autorizate.
In cazul unei sesizari/reclamatii, intreaga corespondenta a comisiei de
etica/de analiza interna cu partile, eventual cu tertii si cu biroul juridic se face cu
stricta respectare a confidentialitatii. Documentele Comisiei de etica vor purta
numar de inregistrare intern, se introduce in plic inchis, iar adresa de insotire va
purta numar de la registratura generala a UTC-N. Incalcarea dreptului la
confidentialitate a identitatii reclamantului/reclamatului precum si a
confidentialitatii documentelor si dezbaterilor, de catre membrii comisiei de
etica si- dupa caz- de catre membrii comisiei de analiza interna, constituie
abatere de la etica si deontologia preuniversitara.
6.4. Arhiva Comisiei de etica
Comisia va păstra dosarele o durata de 10 ani, în arhiva proprie.
6.5. Conflicte de interese
In cazul in care apare un conflict de interese fata de un membru al comisie
de analiza interna, persoana respective va fi inlocuita din comisia de analiza
interna. Daca, in mod intemeiat, exista un conflict de interese fata de un membru
al comisiei de etica școlară, acesta nu va participa la sedintele Comisie de etica
in care se analizeaza sesizarea/reclamatia respectiva.