Statul este organizația care deține monopolul asupra unor servicii pe un teritoriu delimitat de

frontiere. Statul este titular al suveranității și personifică din punct de vedere juridic națiunea. Din
punct de vedere social, statul nu trebuie confundat cu societatea, el fiind o instituție separată care
poate să reflecte mai mult sau mai puțin interesele societății. O teorie pe deplin satisfăcătoare
despre stat nu există nici în acest moment, dezbateri despre natura, formele, funcțiile statului
existând și astăzi în cercurile specialiștilor din variatele domenii (politologie, drept, sociologie,
filozofie) care cercetează și analizează viața socială.

Cuprins

 1Istoric
 2Definirea statului
o 2.1Definire organizațională
o 2.2Definire funcțională
 3Tipuri de state
 4Stat de drept
 5Statul privit de diverse ideologii
o 5.1Viziunea liberală despre stat
o 5.2Viziunea anarhistă despre stat
o 5.3Viziunea de stânga despre stat
o 5.4Viziunea conservatoare despre stat
o 5.5Viziunea naționalistă despre stat
 6Note
 7Bibliografie
 8Vezi și
 9Legături externe

Istoric[modificare | modificare sursă]

Discuții despre ce este, despre ce ar trebui să fie și în ce fel ar trebui să acționeze statul pot fi
identificate încă din antichitate, chiar dacă nu era utilizat termenul de stat, el fiind originar în
perioada modernă. Articularea unor teorii coerente despre stat pot fi întâlnite în discursul gânditorilor
din Grecia antică. Timp de milenii a fost acceptată, oarecum apriori, ideea că statul trebuie să
asigure nevoile cetățenilor, să urmărească un bine public și să fie implicat în atingerea intereselor
comunității pe care o reprezintă.[1]
O analiză importantă în evoluția teoriilor despre stat, considerată o adevărată teorie a
statului,[2] este Principele lui Machiavelli.
Începând cu secolul XIX, mai exact prin teoriile liberale, aceste concepții sunt puse în discuție și
primesc o nouă interpretare, iar acolo unde guvernările sunt de tip liberal aceste noi concepții sunt
puse și în practică.

Definirea statului[modificare | modificare sursă]

Statul, o noțiune abstractă des utilizată în trecut, dar mai ales în contemporaneitate, a fost definit în
diverse feluri de către o largă categorie de specialiști și nespecialiști. Statul este analizat de către
mai multe discipline din cadrul științelor sociale, printre acestea numărându-se: științele
politice, filozofia, sociologia, etc. O perspectivă de ansamblu asupra acestor definiri este oferită prin
împărțirea acestora în definiții organizaționale și definiții funcționale.
Definire organizațională[modificare | modificare sursă]
Din punct de vedere organizațional, statul este privit ca o sumă de instituții de guvernare și are cinci
caracteristici principale, enumerate mai jos[3]. Aceste caracteristici nu sunt prezente în toate statele,
mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne. Un alt aspect
care trebuie menționat este că prin definirile organizaționale nu este urmărită aprecierea legitimității
statului sau a instituțiilor care îl compun, precum nici opinia indivizilor despre o eventuală legitimitate
a statului.

1. Statul este un ansamblu de instituții distinct de restul societății, care creează sfere
publice și sfere private.
2. Din punct de vedere al autorității, statul este o putere supremă și suverană, precum și
legislativă într-un anumit teritoriu. Pentru a-și putea exercita aceste forme de manifestare a
puterii, statul are monopolul asupra forței.
3. Statul își exercită puterea printr-un aparat birocratic.
4. Statul ca entitate se distinge de funcționarii care ocupă anumite funcții la un moment dat în
aparatul său birocratic și, din acest punct de vedere, statul are suveranitate și asupra
acestora. Prin funcționari se înțelege orice demnitar, inclusiv președintele, prim-
ministrul, miniștrii, etc.
5. Statul are puterea de a impune și de a colecta taxe de la populație.
Definire funcțională[modificare | modificare sursă]
Definirea funcțională subliniază ideea că statul este o sumă de instituții care îndeplinesc un anumit
scop sau obiectiv. Principala distincție dintre acestă definire și cea anterioară constă în faptul că
statul poate fi identificat cu o instituție sau organizație care îndeplinește una din funcțiile statului. Un
alt punct care deosebește definirea funcțională de cealaltă este aprecierea statului prin consecințele
acțiunii sale, cea mai comună fiind stabilizarea socială în interiorul teritoriului controlat de acesta.