UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ANTREPRENORIAT, INGINERIA ȘI MANAGEMENTUL AFACERILOR

Evoluţia conceptului de lingvistică

Profesor asociat la catedra de Inginerie Economică:

Dumitru Stancu

Student:

Marin Oana Cristina

Departament: IEAI

București

2019

1
CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I - TEORII, DEFINIŢII, CARACTERISTICI GENERALE .............................. 4
1.1 Conceptul de logistică ............................................................................................................. 4
1.1.1 Factorii motori ai evoluţiei logisticii ................................................................................... 7
1.2 Evoluţia istorică a logisticii .................................................................................................... 7
1.3 Mixul activităţilor logistice ..................................................................................................... 9
1.4 Functia logistică .................................................................................................................... 13
1.5Rolul logisticii in organizaţii.................................................................................................18

1.6 Logistica internațională.......................................................................................................16

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

2
INTRODUCERE

În lucrarea de fată voi prezenta rolul logisticii în economia ţarii, caracteristicile generale
ale acestui domeniu, evoluţia. În acest sens, voi descrie funcţiei logistice, a conceptelor,
caracteristicilor şi evoluţia acestui domeniu. Spre finalul capitolului de regăseşte prezentat rolul
şi aportul pe care logistica îl are asupra economiei naţionale, acest capitol oferă o viziune de
ansamblu a acestui domeniu.

3
CAPITOLUL I - TEORII, DEFINIŢII, CARACTERISTICI GENERALE

Termenul „ logistică” a fost folosit pentru prima dată în domeniul militar la începutul
secolului XX, fiind considerată acea ramură a artei războiului 1care se ocupă de mişcarea şi
aprovizionarea armateor.

1.1 Conceptul de logistică

Mutaţiile care au avut loc în privinţa abordării teoretice şi practice a fluxului fizic al
materiilor prime, materialelor, produselor semifinite şi persoane au condus la apariţia unor
noi termeni, printre care distribuţia fizică, logistică, managementul materialelor,
managementul logistic şi managementul lanţului de aprovizionare-livrare. Adesea, aceşti
termeni sunt cosiderati sinonimi, fiind utilizaţi pentru a descrie acelaşi domeniu numit
logistică.
Unii specialiştii în domeniu consideră că aceşti termeni sunt interschimbabili, alţii acordă
o semnificaţie diferită fiecărui concept menţionat şi sunt de părere că nu există definiţie
unică, perfectă, ce poate fi aplicată oricărui produs, fiecărei companii.
Terminologia nu mai reprezintă o problemă dacă se presupune că există o accepţiune
comună, conform căreia fiecare termen se referă, în general, la un set cuprinzător de activităţi
legate de mişcarea şi stocarea produselor şi a informaţiei. Aceste activităţi sunt desfăşurate
pentru a îndeplini două obiective majore: oferirea unui nivel adecvat de servire a clienţilor şi
creşterea unui sistem logistic care să asigure conformitatea globală cu cerinţele clientului.2
Logistica reprezintă un domeniu evolutiv, care a cunoscut şi cunoaşte numeroase
transformări determinate de caracteristicile mediului economic în care se inserează. Prin
urmare, asistăm la trecerea logisticii de la o activitate operaţională la una tactică şi chiar

1
Chauncey B. Baker, Transportation of Troops and Material, Hudson Publishing Co., Kansas City,1905, pag 125;
2
Carmen Balan, Logistica, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti,2006, pag 11;

4
 strategică. În acest mod, s-a ajuns să se extindă logistica în afara întreprinderii şi să se
contureze concepţia de lanţ logistic (supply chain).3
În literatura de specialitate deseori lanţul logistic este reprezentat ca în figură de mai jos:

Fig 1. Reprezentarea unui lanţ logistic

Un lanţ logistic este un sistem coordonat de organizaţii, oameni, activităţi, informaţii şi

resurse implicate în mişcarea unui produs într-o manieră fizică sau virtuală de la furnizor la
client. Într-un sens general un lanţ logistic constă din două sau mai multe organizaţii separate din
punct de vedere juridic, dar unite prin fluxuri materiale (fizice), financiare şi de informaţii.

AFNOR (Association Français de Normalisation) defineste logistica „ca functie a carei finalitate este
satisfacerea nevoilor exprimate sau latente in cele mai bune conditii economice pentru intreprindere la
un nivel de serviciu determinat”.

ASLOG (Association Français pour la Logistique): „ Logistica este o functie care are ca obiect
punerea la dispozitie, la cel mai mic cost si la o calitate ceruta, a unui produs in locul si la momentul in
care cererea exista. Ea priveste toate operatiile care determina miscarea produselor, ca si localizarea
uzinelor, depozitelor, aprovizionarea, gestiunea stocurilor, manipularea si pregatirea comenzilor,
transportul si rutele de livrare.”

CEE/ONU si CEMT (Conseil Européen des Ministres des Transports): „Logistica este un proces
de concepere si management a lantului de aprovizionare in sensul cel mai general. Acest lant poate
cuprinde furnizarea de materii prime necesare productiei, trecand prin gestiunea materialelor la locul
de productie, livrarea catre depozite si centrele de distributie, trierea, manipularea, conditionarea si
distributia finala la locul de consum.”

Dictionarul explicativ al Limbii Romane defineste logistica in 2 moduri:

3
Cristinel Vasiliu, Mihai Felea, Irina Mărunţelu, Gheorghe Caraiani, Logistica şi distribuţia mărfurilor, Note de
curs, pag 34;

5
 1. „Ansamblu de operatii de deplasare, de organizare, de aprovizionare care permit
functionarea unei armate”.
2. „Metodele si mijloacele de organizarea functionarii unui serviciu, a unei intreprinderi
etc.”.

Dictionarul explicativ al limbii franceze precizeaza urmatoarele sensuri pentru cuvantul

logistique: I. Logica simbolica care utilizeaza un sistem de semne analog celui al algebrei. II. 1)
Parte a artei militare avand legatura cu activitatile si mijloacele care permit unei forte armate sa-
si realizeze misiunea in cele mai bune conditii de eficacitate (aprovizionarea cu hrana si munitii,
intretinerea echipamentelor etc.); 2) Organizare materiala (a unei intreprinderi, a unei
colectivitati etc.).

In limba engleza, cuvantul logistics desemneaza arta si stiinta conducerii si controlului fluxurilor
de marfuri, energie, informatii si alte resurse de la sursa productiei pana la piata. Ea implica
integrarea informatiilor, transportul, stocarea, depozitarea, manipularea materialelor si
ambalarea.

Dictionarul englez Oxford defineste logistica in modul urmator:” Ramura a stiintei militare care
are ca obiect procurarea, intretinerea si transportul materialelor, personalului si facilitatilor”. Tot
o definitie din literatura engleza specifica faptul ca Logistica „desemneaza timpul necesar pentru
pozitionarea resurselor”. In acest sens apar doua forme fundamentale de logistica: una care
incearca sa optimizeze un flux continuu de materiale printr-o retea de legaturi de transport si
noduri de stocare si alta care vizeaza coordonarea unei secvente de resurse pentru realizarea unei
activitati. Astfel, logistica reprezinta o activitate de prestare de servicii care are ca obiect
gestiunea fluxurilor de materiale, punand la dispozitie si administrand resurse care corespund
nevoilor, cerintelor economice si calitatii cerute, in conditii de siguranta si securitate
satisfacatoare.

In acest sens, notiunea de logistica cuprinde toate activitatile care urmaresc realizarea
unei armonizari a timpului si spatiului cu bunurile si persoanele, prin gruparea lor
corespunzatoare. Astfel, logistica se defineste prin planificarea integrata, organizarea si controlul
tuturor fluxurilor de marfuri si materiale, impreuna cu fluxurile de informatii legate de acestea,
incepand de la furnizori, prin etapele de creare a valorii, pana la livrarea produselor catre clienti,
inclusiv reciclarea si eliminarea deseurilor.

Literatura de specialitate prezinta adesea si definitii ale logisticii prin cei 6 sau 7 P,
respectiv logistica urmareste sa puna cantitatea potrivita din bunurile potrivite, la timpul potrivit,
cu calitatea potrivita, la costul potrivit, la locul potrivit, cu informatiile potrivite tuturor
participantilor la circulatia lor. Acest din urma aspect, referitor la informatii nu este intotdeauna
exprimat explicit, insa rolul lor in circulatia produselor nu este pus de nimeni la indoiala.

In ultimele decenii, sub acoperirea termenului de logistica se regrupeaza un larg evantai

de activitati. Mult timp, ea s-a limitat doar la fluxurile externe, adica transport si distributie. O
data cu dezvoltarea tehnologiilor informatiei, managementul logisticii bulverseaza intr-o maniera
semnificativa modalitatea in care intreprinderile administreaza astazi activitatile lor.

6
1.1.1 Factorii motori ai evoluţiei logisticii

Creşterea progresivă a importanţei distribuţiei fizice şi logisticii a fost determinată de

diverse tendinţe manifestate la nivel operaţional şi conceptual. Reevaluarea logisticii a fost
generată, în principal, de următorii factori:
 sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport – eficienta activităţilor de distribuţie a
fost puternic marcată de evoluţia ascendentă a costurilor de transport, ca urmare a
aplicării metodelor tradiţionale de distribuţie tot mai costisitoare,precum şi a şocurilor
petroliere din anii `70;
 posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei – modernizarea trhnologiilor de
fabricaţie şi preocupările de reducere relativă a costurilor de producţie, pe fondul
economiilor de scară, au contribuit la creşterea eficienţei activităţilor de producţie, astfel
rezervele de sporire a profiturilor prin îmbunătăţiri aduse procesului de fabricaţie au
devenit tot mai limitate;
 mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor – s-a manifestat tendinţa de modificare a
ponderii stocurilor aflate în diferite verigi ale circuitului mărfurilor;
 înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri;
 necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale;
 iniţiativele referitoare la calitate;
 preocupările de protejare a mediului ambiant.
Pe baza definiţiilor, din literatură de specialitate, referitoare la domeniu logisticii mărfurilor,
putem concluziona că misiunea logisticianului constă în aducerea bunurilor şi serviciilor la locul
potrivit, la momentul potrivit şi în condiţiile cerute
1.2 Evoluţia istorică a logisticii

Evoluţia conceptuală şi operaţională a logisticii mărfurilor nu se rezumă doar la înlocuirea

termenului de distribuţie fizică, cu cel de logistică. În funcţie de mediul economic şi cel de

7
afaceri al fiecărei ţări, rolul şi semnificaţia logisticii sunt rezultatul unei serii de etape care s-au
succedat de la începutul anilor `50 ai secolului XX până în prezent.
În SUA, o etapizare de referinţă este cea prezentată de profesorul Donal J. Bowerson 4, după
cum urmează:
 coordonarea operaţiunilor – la început s-a manifestat preocuparea pentru coordonarea
operaţiunilor de distribuţie fizică, respectiv a transportului, depozitări, stocării şi preluării
comenzilor, având ca scop asigurarea la timp a serviciilor cerute de clienţi, în condiţii de
eficientizare a costurilor;
 regruparea personalului – această etapă a fost determinată de decizia firmelor de a spori
eficienţa conducerii activităţilor de distribuţie fizică de management al materialelor,
regrupând resursele umane implicate în desfăşurarea acestor activităţi;
 logistica integrată – deceniul al nouălea al secolului XX, a profilat această etapă, cu un
concept nou de logistică integrată, respectiv de sistem logistic integrat;
 logistica strategică – a reprezentat un pas semnificativ în evoluţia logisticii, această nouă
perspectivă este definită că utilizarea competenţei logistice în întregul canal de
marketing, în scopul obţinerii avantajului competitiv, bazându-se pe alianţe
interorganizaţionale permiţând combinarea activelor şi performatelor unei companii cu
serviciile oferite de alţi operatori logistici.
Evoluţia istorică a logisticii pe alte pieţe a fost relativ asemănătoare cu cea din SUA. În
Marea Britanie, de exempu, se consideră că stadiile procesului de dezvoltare a distribuţiei
logisticii, în secolul XX au fost următoarele5:
 deceniul VI-VII - sisetemele de distribuţie din acesta perioadă nu erau planificate,
distribuţia mărfurilor realizându-se prin intermediul transportatorilor şi parcului de
mijloace de transport aflat în proprietatea producătorului;
 deceniul VII-VIII – în anii `60 este preluat din SUA conceptul de distribuţie fizică,
devenind un domeniu în care era necesară implicarea managementului;
 deceniul VIII – anii `70 reprezintă o etapă deosebit de importantă în privinţa dezvoltării
conceptului de distribuţie producându-se două mutaţii majore, includerea distribuţiei în

4
Donald J. Bowersox, Logistics Strategic Planning for the 1990, in Council of Logistics Management Fall 1987
Annual Conference Proceedings, Volumul I, CLM, Oak Book, 1987, pag 233;
5
Carmen Balan, Logistica, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti,2006, pag 21;

8
 managementul funcţional al organizaţiei şi modificarea raportului de forţe dintre
producători şi detailişti;
 deceniul IX – se observă o creştere a profesionalismului în domeniul
distribuţiei,concretizat în planificarea pe termen lung şi în preocuparea de identificare şi
apicare a unor măsuri de reducere a costurilor.
Indiferent de ţară, ultimul deceniu al secolului XX a fost marcat de o schimbare radicală a
filozofiei afacerilor. Dezvoltarea relaţiilor pe termen lung cu operatorii cheie din canalele de
marketing, precum furnizori, clienţi, distribuitori, soluţii care satisfac deopotrivă interesele
furnzorului şi clientului, valoarea pe „viaţă” a clientului fidel, parteneriatul şi reţelele de firme au
devenit elemente de referinţă pentru practica de marketing şi logistică a organizaţiilor
performate. Importanţa relaţiilor de colaborare dintre firme sporeşte considerabil, ceea ce duce la
promovarea ideii de parteneriat între operatorii de canale .6

1.3 Mixul activităţilor logistice

Îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor solicitate la momentul

şi locul potrivit, în condiţiile celei mai mari contribuţii la profitul firmei presupune desfăşurarea
unui ansamblu de operaţiuni intercorelate, care constituie mixul activităţilor logistice.
Importanţa şi conţinutul mixului activităţilor lorgistice sunt determinate de diverşi factori,
printre cei mai importanţi sunt:
 obiectul de activitate al firmei – în cazul organizaţiilor producătoare, mixul logistic
este de multe ori mai complex spre deosebire de cel specific firmelor angrosiste şi
detailiste, în privinţa activităţilor de susţinere a producţiei/operaţiunilor.
 gradul de implicare în activităţi logistice – în sectorul distribuţiei, pot exista angrosişti
cu funcţii logistice complete, care îndeplinesc o gamă largă de funcţii tranzacţionale,
logistice şi de facilitare şi spre deosebire de aceştia, operatorii cunoscuţi sub
denumirea de broker, cu rolul de a facilita tranzacţiile dintre furnizori şi clienţii

6
James C. Anderson, Hakan Hakansson, Jan Johanson, Dynamic Bussiness Relationships Within a Bussines
Network Context, in Journal of Marketing, 1994, pag 15;

9
 potenţiali, în plus numeroase firme se concentrează mai mult asupra activităţilor de
bază şi preferă să apeleze la firme specializate pentru operaţiunile logistice;
 tipul şi gama de m arfuri oferite – diversitatea şi amploarea operaţiunilor logistice
poate fi mai restrânsă uneori, faţă de domeniul bunurilor de consum sau industriale,
iar firmele cu un portofoliu diversificat de produse şi servicii trebuie să îşi adapteze
sistemul logistic la particularităţile fiecărui tip de produs;
 aria teritorial vizată – gradul înalt de acoperire teritorială sporeşte importanţa
planificării logistice pentru asigurarea produselor solicitate de clienţi, la locul şi
timpul potrivit;
 mediul online sau offline – în economia dezvoltată în mediul online , logistica
înregistrează mutaţii de profunzime, iar pe web multe operaţiuni logistice clasice nu
mai sunt necesare în cazul anumitor produse sau servicii.
Mixul logistic include două categorii de activităţi, de bază şi de susţinere, considerându-
se că activităţile de bază sunt operaţiuni cheie, care se desfăşoară în aproape orice canal logistic,
spre deosebire de activităţile de susţinere, care au loc în funcţie de condiţiile specifice ale
firmelor şi care contribuie la realizarea misiunii logistice7
.
Un set de activităţi logistice de bază este legat de transport, argumentul care justifică acest fapt
este rolul transportului în asigurarea unităţii de timp, o importantă componentă a misiunii
logistice, iar în esenţă transportul presupune derularea următoarelor activităţi: alegerea celor mai
adecvate modalităţi de transport ( rutier, feroviar, maritim, aerian, prin conducte), evaluarea şi
selecţia ofertanţilor de servicii de transport, consolidarea transporturilor, stabilirea rutelor de
transport şi programarea transporturilor.

Logistica joacă un rol deosebit de important în satisfacerea cerințelor clienților (ceea ce implică
maximizarea utilității de timp și spațiu, care depinde de furnizorii întreprinderii, de clienți și de
intermediari) și în realizarea profitului(maximizarea profitului și diminuarea costurilor totale prin
efort integrat la produs, preț, promovare și distribuție).

Logistica adaugă utilitate de timp și spațiu. Produsele fabricate au o anumită utilitate sau valoare,
deoarece un produs asamblat este mai valoros decât componentele sale neasamblate sau decât
materiile prime. Utilitatea materiilor prime și materialelor asamblate într-un produs este utilitatea
formală, dată de costurile de producție, la care se adaugă valoarea produsului, constând în
crearea utilității de posesie, de timp și de spațiu.

7
Carmen Balan, Logistica, Editia a III-a revazuta si adaugita, Editura Uranus, Bucuresti,2006, pag 28;

10
Utilitatea de spațiu reprezintă valoarea creată și adăugată unui produs pentru a-l face realizabil
pentru consum la locul potrivit. Utilitatea timpului constă în valoarea creată și adăugată unui
produs, pentru a-l face realizabil la timpul potrivit.

Utilitatea posesiunii reprezintă valoarea adăugată unui produs, prin determinarea clientului să
cumpere acel produs. Ea nu este rezultatul logisticii dar este un criteriu în vânzarea produselor.

11
 Începând cu anii 1980, distribuția fizică a produselor (logistica externă) și aprovizionările
(logistica internă) sunt integrate în același sistem logistic lanțul valorii fizice totale sau lanțul
logistic total.

Lanțul logistic total este un instrument care permite să se înțeleagă dinamica costurilor și
a elementelor de diferențiere. Oricare ar fi strategia adoptată, este determinant să se controleze
costurile logistice chiar să se reconfigureze sistemele. În logistica bunurilor materiale se va evoca
mai ales lanțul valorii fizice.

Informația, în logistica bunurilor materiale, se tratează ca un suport pentru a opera

arbitrajul logistic, iar în logistica serviciilor este vorba de a exploata în plus fluxurile de
informații ca sursă și nu numai ca suport de creare de valoare.

Asemenea marketingul, fundamentul filozofic al logisticii, este bazat pe satisfacția

clientului, prin utilitatea sa de posesiune în termen de cumpărare a unui produs.

12
1.4. Funcția logistică

Logistica de Cumparare/aprovizionare materii prime Logistica pur industriala

produs
Transport materii prime

Productie si gestiune a planificarii

Transport produse finite Logistica de stocaj de

masa
Depozitare produse finite

Alimentarea platformelor de distributie

Transport comenzi client cu amanuntul

logistica de Stocaj si gestiune stoc in magazine Logistica de distributie

sustinere
Distributie cu amanuntul

Postvanzare-mecenat

Tendințe în sectorul logistic

În cursul ultimilor ani, logistică a cunoscut evoluții importante care au făcut-o să treacă
de la funcția de suport în cadrul întreprinderii la o funcție transversală, între întreprinderi.
Complexitatea ridicată a funcției logistice conduce din ce în ce mai mult întreprinderile
industriale și de comerț la externalizarea logisticii lor, creându-se astfel piață prestațiilor
logistice.

Această piață cunoaște evoluții rapide, marcate prin mai multe tendințe majore de ordin
structural, printre care se pot menționa:

- concentrarea sectorului prin fuziuni-achiziții sau prin preluări în participație;

- recurgerea la subcontractarea prestației de transport și creșterea externalizării;

subcontractarea se definește că operațiunea prin care un întreprinzător încredințează

13
sub responsabilitatea să unei alte firme, în întregime sau în parte, execuția unei obligații
contractuale asumate printr-un acord cu un partener; externalizarea se definește că o delegare pe
o perioada mai lungă de timp a managementului uneia sau mai multor funcții ale întreprinderii
către un prestator extern.

- transformarea sectorului logistic într-un vector de creare de locuri de muncă;

- modificarea cadrului legislativ și extinderea europeană.

Prestatorii logistici și întreprinderile client pot fi clasate în funcție de rată de externalizare sau de
asumare a funcției logistice de către un terț în 4 categorii:

„1 PL” (First party logistics), care înseamnă subcontractarea transpostrului;

„2 PL” (Second party logistics), care înseamnă externalizarea transportului și depozitării;

„3 PL” (Third party logistics), care înseamnă externalizare clasică și constă în încredințarea
către o firma specializată a realizării operațiunilor logistice și organizarea instrumentelor,
competențelor și sistemelor necesare cu obiectivul de a îmbunătăți performanță (realizarea
sarcinilor din ce în ce mai variate);

„4 PL” (Fourth party logistics), care reprezenta o formulă de externalizare mai avansată, în
care prestatorul nu mai realizează distribuția unui produs într-o regiune dată, ci optimizarea unui
lanț, care îl include și pe clintul sau, precum și pe clienții și furnizorii clientului sau.

Domeniul și rolul funcției logistice în întreprindere

Activitățile logistice se integrează în roată viață întreprinderii. Se folosește noțiunea de
lanț logistic cu scopul de a da o logică globală circulației ansamblului de fluxuri ale
întreprinderii. Însă, extinderea câmpului de aplicare a analizei logistice depinde direct de nivelul
de dezvoltare a funcției în cadrul întreprinderii.

Distingand operațiunile de planificare, administrative și fizice că aparțînând procesului

logistic există o serie de domenii specifice, după cum urmează:

- operațiunile de planificare cuprind domeniile: previziunea cererii de produse finite,

corectarea ei prin urmărirea comenzilor sau mai târziu, programarea transportului în vederea
livrării lor, gestiunea fluxurilor de produse finite, planificarea operațională a producției,
programarea mijloacelor de producție, gestiunea fluxurilor de semi-finite, programarea
aprovizionărilor etc.;

- operațiunile administrative cuprind domeniile: tratarea administrativă a comenzilor,

urmărirea serviciului prestat, controlul rutelor de livrare, evidență stocurilor de produse finite și
inventarelor, comenzi ale depozitelor regionale către cele centrale, comenzi la producție,
evidență stocurilor de semi-fabricate, evidență stocurilor de materiale și componente, etc.;

14
 - operațiunile fizice cuprind domeniile: pregătirea fizică a comenzilor, realizarea livrării
comenzilor, aranjarea și întreținerea articolelor în depozite, livrări către depozitele regionale de
la cele centrale, transferul și manipularea de la ieșirea din producție până la depozitul central,
asamblarea și condiționarea la ieșirea din uzina, transferuri inter-uzine și inter-ateliere, transferul
și manipularea materialelor și componentelor, livrarea materialelor de la originea lor până la
locul de transformare etc.

În cadrul acestor operațiuni fluxul informațiilor se derulează în sens descendent, în timp ce cele
fizice în sens ascendent.

Logistica produsului privește toate fazele ciclului de producție, de la aprovizionarea cu

materii prime, până la stocarea în depozite. Logistică de susținere intervine începând de la
vânzarea produselor și include post-vânzarea și întreținerea. Logistică rămâne o funcție
transversală în strânsă relație cu alte funcții ale întreprinderii, fiind dificil de precizat locul sau în
structura întreprinderii.

Logistica are un rol important pentru întreprindere; circa 87 % din timpul în care un produs
se găsește într-un loc este de fapt, utilizat pentru deplasarea și stocarea lui. Logistică urmărește
implicarea integrării controlului circulației fluxurilor în strategia întreprinderii. În acest mod,
logistică poate condiționa:

1. Creșterea întreprinderii; fie pentru că strategia implică un control perfect al problemelor

logistice (logistică ulterioară), fie pentru că logistică este o parte componentă a strategiilor
industriale la care ea contribuie prin modelarea lor (logistică anterioară);

2. Controlul costurilor. Aceasta se poate realiza:

- printr-o cunoaștere mai bună a ansamblului costurilor produsului, de la aprovizionarea cu

materii prime până la post-vânzare, în special când întreprinderea dispune de o logistică
integrată;

- prin scăderea costurilor logistice datorită unei abordări și acțiuni globale asupra
ansamblului fluxurilor întreprinderii.

3. Posibilitatea de a externaliza o parte din activitățile întreprinderii. Analiză logisticii permite

întreprinderii să se concentreze pe vocația să principala, încredințând unor forme specializate
unele operațiuni că transportul și stocarea mărfurilor. Întreprinderea poate recurge la prestări de
servicii, la subcontractare sau chiar la crearea uneia sau mai multor filiale specializate.

4. Normalizarea produselor și procesului de management. Optimizarea fluxurilor implică

elaborarea de norme:

- de standardizare a anumitor componente și produse;

- relative cantităților stocate sau transportate;

15
- referitoare la procedurile de programare-lansare, aprovizionare;

- referitoare la costuri.

5. Diversificarea întreprinderii. Controlul lanțului logistic permite întreprinderii lărgirea gamei

activităților sale.

6. Flexibilitatea și adaptabilitatea întreprinderii, datorate, între altele, dezvoltării normalizării,

unei mai mari suplețe în distribuția din amonte și aval, unui mai bun control al gestiunii
transportului și stocării.

Logistica influențează direct:

- mediul local al întreprinderii – dezvoltarea regională, infrastructură de transport, etc.;

- mediul național al întreprinderii – politică transporturilor, cercetarea științifică, progresul

tehnic, etc.

Logistică exercită o anumită influență asupra:

- sectorului transportului. Dezvoltarea logisticii generează profunde mutații și restructurări la

diferiții actori din domeniul transporturilor care pot să-și modifice politicile și principiile de
conducere a activităților;

- dezvoltării regionale. Întreprinderile sunt atrase să se implanteze în regiunile dotate cu o

infrastructură logistică solidă, contribuind la avântul lor economic și la dezvoltarea lor;

- politicilor economice. Luarea în considerare a rolului în creștere a logisticii conduce statul

și colectivitățile locale la intensificarea intervențiilor lor pentru îmbunătățirea rețelelor de
transport pentru a ajută o regiune defavorizată, pentru realizarea unei politici de transporturi,
pentru orientarea mutațiilor din sectorul transporturilor, etc.

- mediului științific și tehnic. Domeniul sau include atât crearea, cât și transmiterea informațiilor
necesare optimizării gestiunii fluxurilor. Dezvoltarea logisticii este legată de cea a noilor
tehnologii ale informației și comunicațiilor. Logistică constituie un element al politicii științifice
și tehnice a țărilor industrializate. Analiză logisticii favorizează generalizarea unor metode
moderne de producție – automatizarea, robotizarea, etc.

16
 1.6 LOGISTICA INTERNAŢIONALĂ

Logistica internaţională trebuie abordată diferit faţă de logistica internă din trei motive:
costul mai mare; schimbarea mediului şi complexitatea. Problema costului a dominat până nu
demult, gândirea managerială în devenirea pieţelor internaţionale. Problemele schimbărilor din
mediul comercial, legal şi complexitatea sporită au fost pe un plan secundar, sau chiar au fost
ignorate, prin delegarea responsabilităţii către o echipă formată din specialişti în transporturi
externe şi conducerea locală de pe piaţa străină. Atenţia acordată costului a avut consecinţe
benefice pentru exploratorii de produse de bază sau cu un rol hotărâtor şi consecinţe negative
pentru companiile care trebuie să evite evaluarea ofertei lor de către client numai, sau în
principal pe baza preţului relativ.

Mutaţiile care au avut loc în privinţa abordării teoretice şi practice a fluxului fizic al
materiilor prime, materialelor, semifabricatelor şi produselor finite au condus la apariţia unor noi
termeni, printre care8: distribuţia fizică, logistica de distribuție, managementul materialelor,
managementul marketingului, managementul logistic, managementul lanţului de aprovizionare-
livrare etc. Deseori, aceşti termeni sunt consideraţi sinonimi, fiind utilizaţi pentru a descrie
aproximativ acelaşi domeniu tehnico-economic, cunoscut sub denumirea de logistică.
Cea mai mare parte a specialiștilor în domeniu consideră că aceşti termeni sunt intr-o
relație de substituire, în schimb alții autori acordă o semnificaţie diferită fiecărui concept
menţionat şi sunt de părere că nu există o definiţie unică, completă și perfectă a acestora, ce
poate fi aplicată oricărui bun economic sau tuturor întreprinderilor.
Terminologia încetează să fie o problemă numai dacă se presupune că există o accepţie
comună, conform căreia fiecare termen se referă, în general, la un set cuprinzător de activităţi
economice legate de mişcarea şi stocarea produselor şi informaţiei9. Aceste activităţi sunt
desfăşurate pentru a îndeplini două obiective majore, și anume: oferirea unui nivel adecvat de
servire a consumatorilor (utilizatorilor) şi crearea unui sistem logistic care să asigure
conformitatea globală cu cerinţele clientului.

8
Carmen Bălan, Logistica- parte integrantă a lanțului de aprovizionare-livrare, Editura URANUS, București, 2006,
pag.11.
9
C John Langley Jr., The Evolution of the Logistics Concept, Revista ”Journal of Business Logistics”, septembrie
1986.

17
 Conceptul de logistică şi comerţul internaţional

Se poate compara etapa actuală de evoluţie a practicii în logistica internaţională, cu

managementul logisticii interne de acum zece sau douăzeci de ani, când costurile de stocare şi
cele de transport erau în centrul atenţiei, sub egida managementului distribuţiei fizice. 10
A doua
etapă de dezvoltare, bazată pe potenţialul oferit de distribuţia fizică, ca parte a unui concept de
logistică mult mai cuprinzător, nu a fost atinsă în sfera internaţională. În schimb, se pare că multe
companii administrează o serie de subsisteme de gestionare comună a ambelor sisteme logistice,
intern şi extern, ceea ce influenţează negativ coordonarea şi fiabilitatea sistemelor sau duce la
creşterea costurilor prin acumularea de produse necesare pentru a contracara problemele
preconizate; aceste aspecte apar pentru că distribuţia internaţională nu este percepută ca un
sistem separat ce trebuie administrat în totalitatea sa. Pe scurt, logistica internaţională este bine
administrată la nivel operaţional, prin accentul pus pe reducerea costurilor, însă este complet
ignorată la nivel strategic, unde o atitudine mai deschisă ar mări potenţialul de operare al
sistemelor logistice internaţionale printr-o mai mare atenţie acordată servirii.

Problemele de management în logistica internaţională sunt substanţial diferite de cele din

logistica internă. Aceste diferenţe se rezumă la:11

-problema deţinerii controlului procesului de transport;

-avantajele locului distribuţiei internaţionale în organizarea companiei;

-reducerea complexităţii pieţei transporturilor;

-necesitatea de a ignora, uneori, graniţele între pieţele naţionale;

-lipsa datelor despre timpii de tranzit;

10
Posea Constantin, Managementul logisticii firmei, Editura Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005

11
Sabou, Felicia. Distributia produselor : strategii. In : Revista de comert, v. 5, nr. 10, octombrie 2004, p. 47-49

18
 -complexitatea documentaţiei.

La acestea se mai pot adăuga:

-comanda tipică de export este mai mare decât comanda internă;

-potenţialul de a vinde în funcţie de nivelul serviciului de export.

Conceptul de logistică internă poate fi descris

-ca un instrument de examinare a fluxului de articole palpabile, materii prime,

semifabricate, produse finite, de la furnizori sau clienţi. Fluxul de informaţii corespunzător
contribuie la optimizarea primului flux, la reducerea costurilor şi la creşterea nivelului de servire
a clienţilor în mod simultan.

Sistemul internaţional al companiei trebuie să includă o mare parte a sistemului naţional,

în sensul că acesta din urmă generează oferta de marfă. Ceea ce lipseşte sistemului intern pur
sunt metodele suplimentare de garantare a unei administrări a particularităţilor activităţii
internaţionale.

Se afirmă, adesea că majoritatea, dacă nu toate, problemele majore sunt determinate în

principal de dimensiunea internaţională şi pot fi soluţionate dacă se consideră circuitul
comenzilor de export în cadrul firmei şi în afara acesteia, ca fiind punctul focal pentru logistica
internaţională. Elementul de control al unui astfel de sistem îl reprezintă valoarea comenzilor
restante din canal, care cuprinde acele comenzi care au fost acceptate, dar nu au fost încă livrate
sau plătite.12

Reducerea lungimii acordului pentru un anumit nivel al comerţului determina creşterea

nivelului de servire a clientului; deoarece produsele sunt livrate mai rapid. Comenzile de export
pentru care clientul nu a înaintat o scrisoare de credit potrivita sau nu a negociat o licenţa de
import sunt mai greu acceptate de sistem în calitate de comenzi care necesită alocare de stoc.
Înaintarea comenzii de export, in general foarte mare, trebuie să fie monitorizata pentru
minimizarea întârzierilor în pregătirea documentaţiei. Sistemul de livrare trebuie evaluat chiar

12
Patriche, Iulian. Circuitele de distributie specifice ale bunurilor si serviciilor. In : Revista de comert, v. 8, nr. 8,
2007, p. 21-27

19
dacă clientul cumpară non-livrat, însa atentia se va concentra pe vânzarea in termeni de livrat
acolo unde este posibil.

Conceptual,sistemul international si cel national sunt prezentate in figura 1.1.

Fluxul materialelor

Managementul
distribuţiei
Export

De la Spre clienţi în sistemul

Furnizor naţional

Fluxul

comenzilor în

sistemul internaţional

Fig.1.1. Relatia intre logistica interna si internationala

Fiecare sistem are un flux corespunzător de informatii care facilitează administrarea

sistemului.Cele doua sisteme se suprapun in ceea ce priveste stocarea stocului.

Spre deosebire de sistemul intern,logistica internationala necesita o cooperare si

coordonare mult mai apropiate intre departamentul de vânzari şi cel de distribuţie. În procesul
intern, logistica este mai mult o funcţie nativă, răspunzând la fluxurile relativ regulate de
comenzi. În comerţul internaţional, procesarea comenzilor este mai complexă, iar nivelul de
servire a clientilor mai dificil de monitorizat.13

13
Posea Constantin, Managementul logisticii firmei, Editura Editura Fundaţiei România de Mâine, 2005

20
 Logistica internaţională are tendinţa să se concentreze în special, asupra costului şi nu
asupra analizării altor factori care pot influenţa serviciul de care beneficiază clientul fiindcă
costurile de transport se pot ridica la aproximativ 10% din preţul produselor livrate.Variaţiile
sunt însă foarte mari de la 0,2% pentru companiile farmaceutice la 100% pentru un exportator de
porţelanuri.

1.2.Competitivitatea pe plan international

Teoriile din comerţul internaţional pun accentul pe obţinerea avantajului competitiv pe o

piaţă naţională, oferind astfel posibilitatea de a vinde mai ieftin pe altă piaţă.

Asemenea teorii pot promova ideea că preţul este factorul dominant în comerţ. Deşi în
multe sectoare ale pieţei acest lucru este adevarat, o companiei poate avea succes şi prin
maximizarea serviciului, îndeosebi dacă strategia firmei nu urmareşte ocuparea unei poziţii
principale pe piaţă. Vânzarea la un preţ corespunzător serviciilor, nu înseamnă opusul, însă
permite exportatorului să se concentreze mai mult asupra administrarii distribuţiei canalului într-
un mod mai pro-activ. Ambele abordari insa necesita accentuarea rolului logisticii in activitatea
internationala.14

În prezent, companiile nu-şi mai pot indrepta atentia exclusiv asupra pietei interne,
indiferent cat de mare ar fi aceasta. Numeroase activitati industriale se desfasoara la scara
globala, iar cele mai mari firme angrenate în astfel de activităţi operează cu costuri mai scăzute şi
cu o mai bună promovare a mărcii de fabrică. Măsurile protecţioniste pot doar să încetinească
invazia de bunuri de calitate superioară.

În acelaşi timp, aplicarea unei politici globale de marketing este riscantă, din cauza
cursurilor de schimb fluctuante, guvernelor instabile, barierelor protecţioniste, costurilor ridicate
pe care le necesită adoptarea produsului şi a comunicaţiilor, ca şi a altor factori. Totuşi, studiind

14
Patriche, Iulian. Circuitele de distributie specifice ale bunurilor si serviciilor. In : Revista de comert, v. 8, nr. 8,
2007, p. 21-27

21
ciclul internaţional de viaţă al produsului, se poate deduce că, în cadrul multor ramuri industriale,
avantajul comparativ trece de la ţările în care costurile sunt ridicate la cele cu costuri scăzute, iar
firmele nu se pot limita pur şi simplu la a desfaşura operaţiuni interne, în speranţa că-şi vor
pastra propriile pieţe. 15

Primul pas în realizarea unui astfel de sistem constă în cunoaşterea mediului

internaţional, mai ales a sistemului comercial internaţional. Al doilea pas constă în evaluarea de
către firma a proporţiei viitoare dintre volumul vânzărilor externe şi cifra totală de afaceri, a
stabilirii numarului mai mic sau mai mare al ţărilor în care se vor desfaşura operaţiuni şi a tipului
de ţări în care firma va pătrunde. Al treilea pas îl reprezintă decizia referitoare la pieţele concrete
pe care ea se va lansa, urmată de evaluarea eficienţei probabile a investiţiei în condiţiile de risc.
La al patrulea pas, firma trebuie să decidă asupra modalităţii de pătrundere pe fiecare din pieţele
de atracţie. Numeroase firme încep prin a desfaşura operaţiuni de export direct sau indirect
pentru ca mai apoi să se implice în activităţi de licenţiere sau în constituirea de societăţi mixte, şi
în cele din urmă, în investiţii directe, iar această evoluţie a firmelor este cunoscuta sub numele de
proces de internaţionalizare.16

În concluzie, ele trebuie să dispuna de o structură organizatorică eficientă pentru a-şi

putea atinge obiectivele internaţionale în domeniul logistic. Cele mai multe firme încep prin a-şi
construi un departament de export, pe care îl transformă treptat într-o divizie internaţională.

Se poate spune, ca și concluzie generală, că logistica influențeaza direct nivelul de viață

a populației in societate (clienților); ea studiază gestiunea fluxurilor si accelerarea lor ca intr-o
conducta; a administra logistica insemna a atinge mai multe perspective: una inter-funcțională,
alta orientată spre rețelele de distribuție, una și strategică si tactică.

15 Patriche D. (coordonator) , Bazele Comerţului , Editura Economică , Timisoara , 1999 , pag.18

16
Bălan, Carmen. Logistica mărfurilor. Timisoara: Editura ASE, 2000

22
BIBLIOGRAFIE

1. Bălan C. Logistica. Ediţia a III-a revăzută şi adăugită. Bucureşti: Editura Uranus; 2006;
2. Chauncey B. Baker, Transportation of Troops and Material, Hudson Publishing Co.,
Kansas City,1905;

3. Donald J. Bowersox, Logistics Strategic Planning for the 1990, in Council of Logistics
Management Fall 1987 Annual Conference Proceedings, Volumul I, CLM, Oak Book,
1987;
4. James C. Anderson, Hakan Hakansson, Jan Johanson, Dynamic Bussiness Relationships
Within a Bussines Network Context, in Journal of Marketing, 1994;
5. Vasiliu Cristinel, Felea Mihai, Mărunţelu Irina, Caraiani Gheorghe, Logistica şi
distribuţia mărfurilor, Note de Curs,

Resurse web :

www.academia.edu
23 mai 2019- ora 20:00

www.rasfoiesc.com
23 mai 2019- ora 20:00

https://fr.scribd.com/doc/
23 mai 2019- ora 20:00

23