Modelul numeric al unui traductor de nivel de tip

capacitiv

Masterand: RIZEA Danut Ionut

Grupa: SIIM1 Prof. : NEMOIANU Iosif

BUCUREŞTI
 2014

Modelul numeric al unui traductor de nivel de tip capacitiv

1. Introducere

Traductoarele sunt elemente din structura sistemelor automate care au rolul de a măsura
valorile parametrului reglat și de a converti acest parametru (mărime) într-o mărime fizică ce este
compatibilă cu mărimea de intrare în elementul următor al sistemului. Traductoarele se compun
din elementul sensibil și elementul traductor.
Elementul sensibil efectuează operația de măsurare propriu-zisă, iar elementul traductor
asigură transformarea semnalului într-un alt semnal, în general electric sau pneumatic, unificat,
semnal ce se folosește pentru transmiterea la distanță.
Sunt cazuri în care acurateţea procesului de măsurare sau de urmărire a evoluţiei în timp
a nivelului lichidului într-un recipient cu ajutorul unui traductor de nivel de tip capacitiv
presupun cunoaşterea cu precizie suficient de ridicată a dependenţei dintre mărimile de ieşire şi
de intrare ale traductorului, în cazul de faţă dintre capacitate şi nivel. Acest lucru este posibil
folosind un model numeric pentru analiza câmpului electrostatic, cu ajutorul căruia să fie
evaluată capacitatea condensatorului de lucru a traductorului, respectiv, în cazul concepţiei
asistate, să se studieze influenţa asupra caracteristicilor de utilizare a traductorului a diverşilor
parametrii geometrici şi fizici.
Acest subcapitol prezintă modelul numeric în element finit al condensatorului unui
traductor destinat supravegherii nivelului unui lichid dintr-un rezervor.
Senzorii capacitivi fac parte din grupa senzorilor parametrici și convertesc mărimea
neelastică într-o variație de capacitate.
Prin definiție, capacitatea reprezintă raportul dintre cantitatea de sarcină electrică Q

acumulată pe una din armăturile condensatorului și diferența de potențial U dintre ele: .

Traductoarele capacitive pentru măsurarea deplasărilor au la bază condensatorul plan și,
respectiv, condensatorul cilindric.

Fig. Condesatoare electrice:

a.plan b.cilindric
 Metodele numerice, ce pot fi privite ca fiind niște metode aproximative, sunt din ce în ce
mai mult folosite, deoarece existența geometriilor complexe ale unor structuri și a neliniarității
unor proprietăți de material, precum și necesitatea analizei regimurilor tranzitorii și dinamice
depășesc cu mult posibilitățile oferite de celelalte metode. Metodele numerice au ca scop
rezolvarea unor ecuații cu derivate parțiale într-un domeniu dat, cu cunoașterea caracteristicilor
geometrice și de material și a condițiilor impuse variabilelor de frontieră și presupun
partiționarea respectivului domeniu într-un număr foarte mare de elemente geometrice, fiecare
dintre acestea având atașate mai multe elemente de calcul.

2. Formularea problemei

Să se construiască modelul numeric în element finit al unui traductor de nivel de tip

capacitiv, având structura unui condensator cilindric cu dielectric mobil.
Să se determine dependenţa C(h) a capacităţii C a condensatorului de lucru, între bornele
(a) şi (b), Fig. 5.1, în funcţie de nivelul h al lichidului, respectiv sensibilitatea traductorului,
s = dC/dh.
Să se analizeze linearitatea traductorului către extremităţile domeniului de măsură în
două variante: cu potenţial flotant al inelelor de gardă, respectiv cu inele de gardă la acelaşi
potenţial cu armătura de acelaşi diametru.

3. Date geometrice

Aplicaţiile aferente modelului numeric au următoarele date geometrice comune:

- diametrul exterior al armăturii interioare a condensatorului de lucru, 32,4 mm;
- diametrul interior al armăturii exterioare a condensatorului şi a inelelor de gardă,
40,4 mm;
- grosimea armăturilor şi a inelelor de gardă, 1,2 mm;
- înălţimea armăturii interioare, 271 mm;
- înălţimea armăturii exterioare, 250 mm
- înălţimea inelelor de gardă, 10 mm
Poziţia de referinţă pentru construcţia geometriei este aceea în care suprafaţa lichidului se
află la h = 200 mm faţă de limita inferioară a armăturii exterioare a condensatorului de lucru.

4.Modelul de câmp

Regimul de câmp electromagnetic specific traductorului de studiat este regimul de câmp

electrostatic.
Având în vedere configuraţia geometrică, Fig. 5.1, caracterizată de axa de simetrie Oz în
coordonatele cilindrice (r, , z), mărimile câmpului electrostatic sunt independente de
coordonata azimutală , ceea ce face posibilă analiza acestuia pe baza unui model de câmp 2D
de tip axisimetric în coordonatele (r, z). Modelul diferenţial al câmpului electrostatic exprimat în
potenţialul electric scalar V este reprezentat de ecuaţia:

div(·gradV) = 0 ,
unde  este permitivitatea electrică.
 z

O
O
O r

Fig. 1. Modelul fizic al traductorului de nivel

Modelul numeric prezentat în continuare determină necunoscuta V(x,z) prin metoda

elementului finit atunci când se cunosc:
- potenţialele celor două armături metalice ale condensatorului de lucru şi ale inelelor
de gardă;
- valorile permitivităţii electrice ale diverselor regiuni ale domeniului de calcul,
Post-procesarea soluţiei MEF oferă apoi între altele:
- evaluarea intensităţii câmpului electric E = - gradV în domeniul de calcul;
- calculul energiei şi apoi al capacităţii condensatorului de lucru.

5. Definirea domeniului de calcul al câmpului electrostatic

Domeniul de calcul din Figura 2, care reprezintă jumătate din secţiunea axială
reprezentată în Figura 1, conţine următoarele regiuni de tip suprafaţă ale modelului 2D:
- regiunile AER şi LICHID, în exteriorul armăturilor condensatorului;
- regiunile DIELECTRIC_AER şi DIELECTRIC_LICHID, între cele două armături ale
condensatorului de lucru. Înălţimea regiunii DIELECTRIC_LICHID în Figura 2 corespunde
valorii h = 200 mm a parametrului geometric denumit NIVEL în modelul numeric;
 INFINIT SUPORT

INEL_GARDA
_SUP

ARMATURA
AER _INT

LICHID
ARMATURA
_EXT

INEL_
DIELECTRIC
GARDA
_AER
_INF

DIELECTRIC
_LICHID

Fig. 2. Domeniul de calcul al câmpului electrostatic

- două regiuni denumite SUPORT, între armătura interioară a condensatorului şi inelele

de gardă; aceste regiuni caracterizează cele două inele dintr-un material electroizolant solid, la
cele două extremităţi ale condensatorului.
Din domeniul de calcul se exclud patru feţe dreptunghiulare denumite HOLE, care
caracterizează secţiunile axiale prin cele 2 armături ale condensatorului şi prin cele două inelele
de gardă. Aceste feţe sunt fizic ocupate de corpuri metalice, care în regimul de câmp electrostatic
sunt echipotenţiale, respectiv în care câmpul electric este nul.
Domeniul de calcul al modelului 2D, Fig. 2, este mărginit de o linie care face parte din
axa de simetrie a condensatorului şi de mai multe regiuni de tip lineic, după cum urmează:
- regiunile ARMATURA_EXT, ARMATURA_INT, INEL_GARDA_INF,
INEL_GARDA_SUP, care reprezintă suprafeţele echipotenţiale ale armăturilor şi inelelor de
gardă ;
- regiunea INFINIT, care este un contur ce închide la exterior domeniul de calcul,
suficient de îndepărtat de zona de câmp electrostatic intens dintre armăturile condensatorului.
Acest contur modelează de fapt frontiera de la infinit a domeniului de existenţă a câmpului
electrostatic atunci când în întreg spaţiul se află numai condensatorul.
 6. Construirea reţelei de elemente finite

Construirea reţelei de elemente finite din Figura 3 este bazată în mare măsură pe
utilizarea opţiunii prin care se asociază diverselor puncte caracteristice ale domeniului de calcul
dimensiunea dorită a primului segment al reţelei de divizare a liniilor ce pornesc din acele
puncte. Se asigură astfel o reţea fină în zonele unde câmpul electric este intens, Fig. 3 b), adică în
spaţiile dintre armături sau dintre armături şi inelele de gardă, şi din ce în ce mai grosieră în zona
axei sau spre infinit.

a) b) c)

Fig. 3. Reţeaua de elemente finite a domeniului de calcul

7. Proprietăţi fizice, condiţii de frontieră

Mărimea de material permitivitate relativă are valorile r = 5 în regiunile LICHID şi

DIELECTRIC_LICHID, r = 1 , în regiunile AER şi DIELECTRIC_AER, şi r = 2,5 în regiunile
SUPORT.
Referitor la condiţiile la limită, variabila de stare potenţial electric scalar are următoarele
valori:
- V1 = 10 [V], pe conturul armăturii exterioare a condensatorului de lucru, respectiv pe
regiunea lineică ARMATURA_EXT ;
 - V2 = 0 [V], pe conturul armăturii interioare, respectiv pe regiunea lineică
ARMATURA_INT.
Pe conturul inelelor de gardă, respectiv pe regiunile lineice echipotenţiale
INEL_GARDA_INF şi INEL_GARDA_SUP se consideră:
- fie valori constante ale potenţialului electric, apriori necunoscute şi care urmează să fie
două rezultate ale soluţiei modelului numeric (potenţial flotant);
- fie V1 = 10 [V] , ceea ce înseamnă că inelele de gardă se conectează la armătura
exterioară.
Pe regiunea lineică infinit se consideră o condiţie de frontieră de tip potenţial flotant.

8. Rezultate

Linii echipotenţiale şi harta în degrade de culori a potenţialului electrostatic

corespunzătoare condiţiei potenţial flotant al inelelor de gardă sunt reprezentate în Figurile 4, 5,
iar harta modulului vectorului intensitate a câmpului electric în Figura 6. Rezultatele corespund
valorii h = 200 mm a parametrului geometric denumit în modelul numeric NIVEL, parametru ce
exprimă înălţimea regiunii DIELECTRIC_LICHID, Fig.2.
Cele două inele de gardă rezultă a avea potenţialele Vginf = 7,10808 [V], V gsup
= 6,17267 [V]

Fig. 4. Linii echipotenţiale

 V

Fig. 5. Harta potenţialului electric

V/m

Fig. 6. Harta intensităţii câmpului electric

 Linii echipotenţiale şi harta în degrade de culori a potenţialului electrostatic
corespunzătoare cazului în care inelele de gardă au potenţialul armăturii exterioare, adică 10 V,
sunt reprezentate în Figurile 7, 8, iar harta modulului vectorului intensitate a câmpului electric în
Figura 9.

Fig. 7. Linii echipotenţiale în cazul inele de gardă la potenţialul armăturii exterioare, 10 V

Fig. 8. Harta potenţialului electric, inele de gardă la potenţialul armăturii exterioare, 10 V

 V/m

Fig. 9. Harta intensităţii câmpului electric, inele de gardă la potenţialul armăturii exterioare,
10 V

Linii echipotenţiale şi harta în degrade de culori a potenţialului electrostatic

corespunzătoare cazului în care inelele de gardă şi armătura exterioară au potenţialul 0 V, iar
armătura interioară are potenţialul 10 V sunt reprezentate în Figurile 10, 11, iar harta modulului
vectorului intensitate a câmpului electric în Figura 12.
Aşa cum era de aşteptat, inversarea între ele a potenţialelor armăturii interioare pe de o
parte şi a armăturii exterioare împreună cu inelele de gardă pe de altă parte, nu modifică spectrul
liniilor echipotenţiale şi nici harta de culori a intensităţii câmpului electric, în schimb inversează
harta de culori a potenţialului electric. Frontiera de potenţial flotant care modelează infinitul are
acum potenţial nul, spre deosebire de cazul anterior, Fig. 8, unde are potenţialul 10 V. Potenţialul
acestei frontiere este practic potenţialul armăturii exterioare a condensatorului de lucru, deoarece
câmpul electric este practic nul în exteriorul acestei armături.
Capacitatea C a condensatorului de lucru al traductorului se determină din egalitatea:

εE 2 CU 2
We =  2
V
dV 
2
,

care exprimă energia câmpului electrostatic ca integrală a de densităţii de volum E2/2 în

regiunile DIELECTRIC_AER şi DIELECTRIC_LICHID, respectiv în funcţie de capacitate şi de
tensiunea U = 10 V a tensiunii la bornele condensatorului de lucru.
Fig. 10. Linii echipotenţiale în cazul inele de gardă la potenţialul armăturii exterioare, 0 V

Fig. 11. Harta potenţialului electric, inele de gardă la potenţialul armăturii exterioare, 0 V
 V/m

Fig. 12. Harta intensităţii câmpului electric, inele de gardă la potenţialul armăturii exterioare,
0V

Pentru geometria de referinţă, în care înălţimea regiunii DIELECTRIC_LICHID este

h = 200 [mm], şi cazul în care inelele de gardă au potenţial flotant, valoarea energiei câmpului
electrostatic obţinută pe baza modelului numeric este W e = 1,32229510-8 [J]; egalitatea de mai
sus conduce la rezultatul numeric C = 0,264459nF.

În aproximaţia neglijării efectelor de capăt, condensatorul de lucru constă din două

condensatoare ideale (cu câmp perfect radial între armături) în paralel, unul cu dielectric
LICHID şi celălalt cu dielectric AER. Calculul analitic conduce în aceste condiţii la valoarea
Cid = 0,264345 nF a capacităţii.

Dependenţa We(h) = 50C(h) a energiei electrice a condensatorului de lucru de nivelul

lichidului, respectiv de înălţimea h a regiunii DIELECTRIC_LICHID, Fig. 5.13, este rezultatul
studiului parametric al modelului numeric. Se observă că în domeniul h  (5, 245) mm abaterea
de la linearitate a caracteristicii C(h) este insesizabilă.

Sensibilitatea traductorului are valoarea s = (2/U2)dWe/dh = 1,00698 pF/mm.

We [10-9J]

h [mm]

Fig. 13. Dependenţa energiei traductorului de nivelul lichidului