ee ‘ala si perfect Lidia Granaci EDUCATIA PRIN JOC « TEORIE SIL PRACTICA +loo 9 1p [naof ind uno a4 ap injrsiawsp 9p atoaou are 2 {oepip ynaof adasuoo wap SePIP Imyndol win rdsou a1SoBepad nuawiouy wzvap ‘anisuatutp a2apan -10ge vaivoine « :2EpIP iMjnoof aye ane wud “ountiae es javeas aueziuefio o phuyzaud jeuosiod v (greamynoo1s0sousd) 2182 oalzeuuos aangadsiad asioxrp wip ‘xoIUO 15908 UY “EEMLIEY TatIdox aye O0YLIO|BA. WS oundosd jeuosvaripa Wass aouO ry ‘onsepIp rnynoof twosiad putio} P 2p, eiuLLop Buoy un ap trezupnn y oyeod va “onowd sapjoosoud wisiea ap 201 1 aueoyuioyea 2p 1 up unision 0 giuizaud viey ap eareiony ‘ounezin yunrid o-nuy arate qugany ©) (or9p) eine WO pewig "To Tes foaiidy Sousmy ByY “301997 juny vouaing 8s2c 0104 ppbiinus) vip 99 tog'ee NZD.6 propria lui viata, Pedagogic vorbind, viata individual a copilului este in ,sigu- ranta” atunci, cand el nu face deosebire intre scoald si viata lui ca atare, acestea integrindu-se. in acest sens, jocul didactic este o coordonati formativa de baz’, deoarece, dup’ cum am mentionat, « face, a fi, a putea sunt verbele magi ‘eprezinti cel mai bine pozitia copilului care inva, rolui lui scolar. Angajarea copilului, personatizarea lui, atribuirea unui sens activititi si viefit sunt doar eéteva coordonate ale efectului valorificarii jocului didactic in procesul educational si autoarea reuseste sé ilustreze acest lucru prin explicitarea nexploziei” de beneficii pe care le implic& acesta, id o previziune interesanté de aplicare a rezultatelor cercetirilor de mai jocului didactic, lucrarea clarificd faptul cum o aetiune pedagogic’ implici rispunsul Cel 1 copilului, care are lumea sa structu- rati multidimensional si care, prin participarea-in joc, devine deschis influente- lor pozitive ale pedagogului. Lucrarea argumenteaza aportul decisiv al jocului Gidactic la asumarea identitifii ludice a copilului in raportarea Iui la contextul seo re Tatiana CALLO prof. univ,, dr. habilitat (® EDUCATIA PRIN JOC - EMERGENTA, REALITATE, NECESITATE Spune-mi $ivoi uita, arata-mi gi s-ar putea sa fin ied-md gi vol infelege FRANKLIN Noua Epoc, in care trim astizi, se bazeaza pe p paradigm total dife de paradigma lucrurilor specifice epocit anterioare. Este denumita Paradigma Fiinfei Integrate si, in acest context, se schimbi radical para se cere 0 educatie capabila si formeze oameni talentafi, ingeniogi, creativi prin ‘metode noi, interactive si creative, de formare gi educore, Citatul expus in capul articolului trimite Ia forme active de invatare, prin care elevul trebuic implicat in procesul didactic. Una dintre cele mai ... sau, mai bine zis, cea mai pregnant ‘metoda este jocul didactic care constituie si subiectul volumului Lidiei Granaci Educatia prin joc. Teorie si practied ‘Tréim timpuri cand putem spune cu adevarat ci s-a instaurat epoca HOMO LUDENS. Dovezile stiintifice ~ preponderent cele din domenil neurostiinifc care studiaza biologia umana fundamentali si modul in care se dezvol omenesc —arat& ci orice copil este ,programat si se programati s& intrém in conexiuni ev alte p spirituale, cu spatiul deschiderii spre transcendent. Satisfacerea avestor nevoi de baz pe care om! tru a se conecta in permanent, cu eineva sau cu ceva, este esentialé pentru sanatatea si bunastarea o ‘Tram timpuri cand se instaureazi epoca HOMO CONECTICUS. n aceste perspective volumul Lidiei Granaci vine la timp. intr-o epoe’ in care sintezele vaste si de autor i didactice nu msi sunt aparitit izolate, publicarea unei nc se integreaz unui program vast de incepand de fa specialist din anti modi Nowa este optica gi mentind necesitatea de ati din aspeliere a eopiINSAOMITN “yun foo icp ‘foam “tuNpyED No “wRPUBWIODAL Cy eau ap round oundnsaid Te suoatun inysooe wale olgoSepad ayuarouy userzen id “oaSapanop 2s ap i$ vorP}a0109 e] wrinqenuO,) ipa je yoodse mun v pxaydeuios Bpse ‘2220pyp !9eUEIO LIprT mjnZoFepad vaseopze no 1a}uot armydoxse uy 'Bs pautusio oun] i UIp Zzeq 2p axeson| 0 v9 epueMOsaa ‘aoord Ho olDEpIp innsof amEWLIN NY Pam29j “yeuorleuuoyuTt jnssoene> aySspdap soud op 18 emBloaue 9p wodo gisvaoe stad no argasea 14 aan Bou 250 wIss00 18 3: atezime8z0 o-nad 10 reread uy « “S900 von 1 arztoaid rhonpap jowtap vero my ‘epurwioaar “grado9 aupulean open 8 vasepioge iva 20] >japoraut 2 eporout v9 goytpout as “uequuyas 0\so98 vondo ut ser juHio9 apundsed & nayuad “lou oun nq2a} oan \so001d B armpioge ap injnpote t: eajuenu as ‘on2epip (98 areson} 1oLinjos 1 wznouod ‘vz buinginuos wud aFunsip LPL ap !2y907] yor vf WIND snIgey snarep "uligyas ap soyouunu v aeato soquspzony e powoyeA -npe wi ‘anentpersads op ‘Jauoriettiosa imjnool torhuede w gouoystINTRODUCERE Lucrarea Edueatia originea, evolutia, structura, funct ea elevilor, fa procesului de invatare nod hotirator de terenul psiholo- valorificarea psihice ale de volumul de Pornind de Ia pren orice petsoand are pote: jelegem ce este joc 4iferitele situatii concrete de invatare, Practica demonstréa2& c& in scoala primart j ‘cuparilor tnivafétoru poate fi in afara preo- metodologic. Sin irebuie si-si giseascs iele sale specifice. Cel josfera de joc, + in parte ca un autentic truirea si jocul, puten) influenta asupra pos de a acumula noi cunostinge si de a se manifesta. Jooul treb Cartea cot de obiectul studi va fi de o res Autoareaof ‘wand daup ipuay, "epesodioa wsdeapod uy dung you sp unsundsou wap vs inpoars 10-8 no jrdoo aayo vasosayp ‘nyduxa ay jmyn1o easeigauy vo epundto: ~hupioau ‘poojd 0 ps dua maw np nu nu 2 asd ap. snso0f audsop tapt ap ai$ un * oBupad 1$ soupuyd spor ane9 ad ng smEge SnaIEAL oye jeploge yS0y ¥ axtASUE UE ONOEpIP wy EMIOY IP InyrBosopod Inoof rueoyde wusa|qozd oof 1wiapistioo & UO}IP BT "EH op auuoy oattusad UL 50} u wut gxed ps smynd. 90s & azeyJonzap ap odvio 9 no Ess pIyRBD] UWL 2189 ayeua}eUU no LNd0f* teu ‘outst ap [nsaooud ugg ‘Joos imseoe jnooyfiur wy ad vige snoey pury nam epIp aof ap wou xugyooi99 gs Jeso29u yeI9pISUOS UIE “oHDEpIP DILIVAIG 1N'TNIOL VLLNTOAT IS VANIDTHO © zufn opera utopisté a lui Thomasso Campanella ,Orasul Soaielui" se cont reazi idea ci o copilirie fericiti in oragul Soarelui au poate fi conceputa fra Jocuri. Se reliefeaza idea imbinarit a, iar fnvatitura — cu jocurile $i exercitile. ‘O invajatura lui Jan Amos Komensky (Comenius) a servit drept baza pentra toate sistemele pedagogice ulierioare. Ela acordat o atentie deosebitd jocului, pe care I-a considerat un mijloc de educafie i instruire fnvavimdntul primar trebuie si Gecurya de fa sine, considera el, de parca te-ai juca. Seriind despre importanfa jocului in formarea nofiunilor fundamen- tale despre fume, ilustrul pedagog seria: ,, Copiti care vor fiatrasi cétre desen, atenjia cdrora va fi cucerita prin joc $i glum, vor objine nofiuni despre cele mai importante lucruri din lume” (23) De numele lui John Locke sunt legate cerintelé de a sh particularitatile constitu -vului pentru formarea personalitifii lui. In acest context, filozoful si omul politic englez acorda 0 mare atentie folosirii jocurilor scopuri instructive si educative. El considera jocul drept un mijloc de acummu- lare a noilor cunostinge. ,, Javejéitura, scria J. Locke, poate deveni pentru copii o distractie si o desfétare, daca le-am prezenta invigdtura sub forma unei actiuni legate de onoare, placere si distractie.” De asemenea, el era de parere cd cititul nu trebuie si fie o munca si copilul nu trebuie si-l perceapa ca pe o obligatiune. Copilul trebuie s& invete a citi juedindu-se. Tot ce este de folos copiilor ei trebuic si facd din plicere. a invita copiii sf citeasc, J. Locke recomanda si fie folosite sfere gi eiate cu litere. Analizind aspectul educational al jocului, el remarca i toate jocurile si distractiile copiilor tre ientate pentru a le dezvolta deprinderi bune si folositoare: , Tot ce faptuiesc copiti la aceasta varsta Fragedii, lasito amprenta vizibild asupra lor $i, anume de aici pornind, ei capata Tinayii edtre bine sau editre raw, prin urmare, nimic din ce poate avea influenga favorabili asupra copitului nu poate fi neglijat.." [26], alt om remarcabil, Frangois de Salignac de Ja Mothe Fenelon, sc si relat francez, precursor al iluminismului, @ fost un adept al folosiri jocului in instruire si educatie. El ti sfatuia pe pedagogi: ,, Lisayi copilul si se joace si imbinayi invégarea cu jocul, astfel incat intelepciunea sé le apart in fafa numai din céind in céind si numai cu zémbetul pe buze; evitati sd obosisicopilul printr-o ‘ozitate suparitoare”. Un aport considerabil Ia teoria educatiei I-a avut opera lui Im. Kant ,Despre pedagogic”. Autorul considera c& jocul contribu la realizarea necesiati d ra complexului emotional al copiilor, asupra posil nifesta,filozoful spunea: , Copii trebuie sé fie sinceri, iar privirea lor — vese ca soarele. Numai o inimd fericita poate sit se bucure de ceva frumos... Un Suflet ihologia si * rat, poate fi Ricut plicut si interesant numai fericit mu poate fi fimut in permanenta sub opresiuney scolii, deourece el se va ‘singe repede. Avand libertate, el isi revine. In acest seop servese anumite jocuri care redau libertatea si in cadrul cérora copitul se sttaiduieste fniotdeauna sd-i Jnireacd pe alti” (22) Perioada cuprinsé ntre cea de-a doua ate a secolului XVII si prima educafie. O contributie considerabi elvetian J.H, Pestalozzi. El considera necesard edificatea procesului de si instruire a copiilor in corespundere cu legititile de dezvoltare, in conformitate cu particularitaile de varsta. Find un adept al alternantei rationale dintre joe gi instruite, el insista asupra faptului cd trebui are grija peniru alternanta dinire joc $i instruire, o mai mare grija peru a m fara necesitate”. JW. Pestalozzi a fieut observiri asupta procesului de instruire a propriului fecior, fapt care 1-a convins c& procesul de instruire primar poate fi usu- nbinind fational jocul si inst Un asemenea mod de abordare pregateste coy pentru un efort min primar (worbire, calcul si 0 incercare revolutionara, at lantropistit ger educatie a copii acestui curent pedago; tre instrure gi joc. in vatarea tuturor obiectelor trebuie sii fie cut prin jocuri. El este initiatorul siste rului de invaitare ¢ copiilor eu ajutorul materialelor didiactice, pe baza crora au fost elaborate jocuri jocurilor pentru cele cinci simturi” lui LB. Bazedov didea prio nit, el mu a avul sorti de izbs) ‘Un merit deosebit in elaborarea jocului pe are marele poet, dan g, este german Fr. Schiller. in opera sa ,Serisori despre edu- etic a omului” ef mentioneaza: ,, Dacd cultivi interesul pentru joc, 0 dezvolfi o personalitate multitaterala si perfect. Omul devine «exemplu vin. Jocul reprezintd o dezvéluire liberd, activa a tut Ise joacd mumai atunci cand el este om in deplir = numai atunci este om integru cdnd se joacd Fondator al teoriei jocului di prezentantul pedagogiet germane Fr. Frobel, unul educatia prescolarilor si a deschis 0 gridinita. Ds ponent importanti a proces . Jocul reprezinté treapta superioara.a de: Jn aceasti perioada. Copitul vorbeste mult si cu placere si vorbirea constituie stihia in care trdieste copilul”. Jocul produce o mare pli- este considerat re- i care s-a ocupat de jocul devine 0 com-1 soyd aug apB0§ 94 you sof 9p 1S gepunoos ymupurgle 129 18 rjoogaud jn “soytaads annoy jeonpo 1$ azinunsut ap s0j0p wameowea ‘rnynootv v pour uy ‘oyeyara 109 RUNEPIOTUP 3505 ‘ane]008 pury ‘20xd!003 pnyoxe as 8 90f uy aun no near 8 aye aorzy 18 ayem -ow uy magus 1quis>y auraaud 29 va ‘e1apunsap ap 18 1u21 ‘otirzodsip yung op azeys 0 18 21 your ioe 8 UL ayps0di09 6 anedqeur rargys einye tuuias 0 1e0p mynaof arnguye nu ewapou wEoRepog SEODU IMAG G ES YORO! 3S 2189 199 BD BIR jopoUut JOUN t au1SnstHt ap AUBULBUALI Ap) zBSI0x0 Uun-nuy ouuoysuea ateod as gare aH NBS BANIAIGO JOUR “Inno! oytoads ‘onEINA KS yeIpoU SALOME UR PU ose nes azeigaut ap eayeyiance aids stz-nudaud noof axdsusp (aussyut ajuingest jeanout ap ‘aieua ap saysueN un puyUEUNIsIaC] of ap au} RoRIqUI! 10d “nyoraXa ap I5}2eBO Nd ayaseoord eo ‘jeuaniap aUIQ 1y 0 10de9 ws a1B0d noo! mnoof aquosour sums asv9 rep “eZRaZIS ins aod noof yo wzeans ‘es eeluoaroqur viey 1S ‘| nu parol 2s 99 [99 ap apuesou99 18 ponoeid elu:SPECTE PSIHOLOGICE ALE Jocu IDACTIC‘aupzyaD4isqo ap “2 aparoaigo p21 par nytdoo “90! uj 2any991q0 ‘98 wiougo [nIpauuorut ULd ‘syons09/3314 apssfounf p2r 2389 jnoop eilouny sowe apeDac i se ul se cultiva, fra gres, prin i jevizute, cu rezolviri de sar ractive sau des uunei deprinderi m ca alei 4 mijlocul efi fe de grup intervi le. Raporturile specifice de grup, de modalitate de soc A. Zaporojet, reprezinta 0 ac infat caracter afectiy, care reclam din partea timpul jocutut s reacfiona émotiy, deja cons migcare trebuie alese inst corespund scopului instruclatoriti reprezs |, se realizeaz’ pri ntl de activitate instructi u. Adeptii ze pe cuno: Calea principals de dez A priceperi de a actios norme de ¢: Baza joc ajutorul r didactic este 0 metodi de invatare si de dezvolRC sre TuIp of ap jeuorjoura arjoeyses ap yeut(®) jocurILE Dipactice ca MIJLOC SPECIFIC DE INSTRUIRE care se dezw' si terale. De la aceasta v 8, o bund parte invatare care devine preocupare nbari impuse de ponderea pe care o are az dorinja de joc a copitului, d ictiv-educativ. in sistemul influen- se exerciti pe di deste Je, spuneé ‘angerea apese pe lasi adeee soareoap ‘orvlgaut-arepasd ap wuaioya ypoiaun o 2189 aHoepIP 3 fonsuaisev aozoyguUN vzeainsyaud as anaupIp {n|ndof a} of cemmysoon yap i sueyodu un }DUpIP wat japurelRALL 2p Eporour o wiurzadal some ool ase ed nayued ax$anu9s Wf ynoof eapuy Tagja ouiq reur aiSeound w nu, -tad 90f apoyo) aod at Tnsongigaur > judy youn onan nu ‘eauaunase 2¢1 ‘sorBofepad 1 sewrousey WL O area od JojauUOU e arezuoLIaIH 0 aot UI yzeoziqva1 98 19) 18008 UT adja anyD 9p ANOe pout af UNL 19 “2xaSuENSKOD UUd PIEZsfH=L 'yaivod nu axeuopzogns |$ azeuopio09 op wauIpmye No [nadey ‘eoUaUasE op “2189 Anp2qo9 |moof wt weoduyy "pdij29 ap yids un ‘axBuopsogas vj axewops009 e| ap 1unuD0039 UIP ESE! BS “2I0) soinusigo a orBuopiogns 1S 10} ezeg ad weuinu WZ jus sano 2zv9 j sunur 18 90f35-epad yoadse qns 18 129 ‘oiojouysd yaadse qns yene au Saud wxjeonpe e| ap ea12003) 12] 0A aso puusLid vpLOIs is vauvonpa vy ‘Inn ‘ye}FZOUMD BI ap B: ‘ppurgoxde 2] v ap 09 BAMIQIOA RZPOZIAN: ‘youn 2p ghey e150} | 2poyour r9yso9" ezeq od BO WIEWISUOD ouoepip [noof pagoyide 18 wuiay visvooe puyprig iprayye eULZOS YoU! 2s “op ‘awoyeas0 fe rmyseat pope ‘as zap 10d 98 ‘ot sv jad as Wes vosealozar Hata sojaquouauans Dain) 294f>4 0 ~oayfau 0} 2 ‘voypuiaisisa 2 ap nats 0 ad es ezywuy sewuuid wwanoe wjueysodu yaeituopine 1 Tenioojoru gof ‘ouidoud varerrasioe ut ipa ap aauian ayapizvorise apropiati e jarea ele genezs definit de cercetator ca text de adap are bogate resurse de sti 5 mu numai de joc”. Jocul evolueaz nelor reprezentir ce permit 1 cu experienta ps je placute. in joc se dez- ogi socotese trecerea devpleta nnuad s0j1saya 2 aovoyfiur Bajo suosnfiap 28 Ds aingay) pIsD9a0 ‘2uD} 2p ‘9An99[00 ustoaide no as-npuloyour “eanaoze no oumis -uo} 2p sjuatuour I$ xe ‘Joon aquowour 2zes uuezeureap epoyout *(20 ‘ountloe ad ayeznq) azejnums ap apoyout: ‘4ey20129 op wUaT ns aysaoe aut joo “cl aunds INS OP BPOIOUE RIUDIOYD o 21 eIOLIANX® MLL [99 varepyjostioa 1$ woz083[0\u) 3ye s1uaULOW a}asz94Ip msosoqut asazods dap ontwnun pusof pu aisoouns v ap yndoos 1d “90 Ba 239] pupaaioy eon joe) wyear waun 209 SpO1ayA, ion — (1a aun ogns un 9p ames,®) STRUCTURA JOCULUI DIDACTIC Specificul jocului didactic ca metoda de instruire gi educatie este determi- nat si de componentele sale structurale, La elevii din clasele primare perceptia, ‘memoria, géndirea nu sunt desprinse inca de actiune, procedecle de gandire apar ca operafit ajutttoare, cuprinse nemijlocit in activitatea practica, nu ca operat mintale, pentru rezolvarea unor probleme, Jocurile didactice, prin specificul lor, corespund acestor particulariti lesnind realizarea sarcinilor in forme accesibile, pregatindu-i pe copii pentru integrarea in celelalte forme organizate de inviare. Se poate afirma elt pentru aceastl perioada jocul didactic este calea sigur ccare-1 conduce pe elev de la joc la invafare, A se juca gi a invita sunt activitati care se impaca perfect. Am fructificat functiile formative ale jocurilor didactice de-a lungul activitatii didactice pentru organizarea si desfigurarea lor potrivit lor psihopedagogice att in ceea ce priveste continutul, sarcit ‘de joc, cat si in ceea ce priveste elem: in practica colari, o parte din jocurile didactice sunt un mijloc de imbogz- {ire a cunostintelor copiilor despre obiectele si fenomenele inconjuratoare, iar altele au ca scop direct precizarea, sistematizarea si verifica In cele ce urmeaza expunem fazele structuri ie care are un scop cognitiv, lizare pe parcursul intregului proces instruc: i elevul este pus in conditia de a objine eunostinte, de jona gi de a lua atitudini fa de problema studi 2. Regulile jocului didactic reprezinta niste con tidactice gi determing caracterul activitaq 3. Motivat 4, Procesele de joe presupun modi printsun grap de 5. Continutul jocurilor didactiee, considerat drept un sistem de fn domeniul unui obiect de studi 6. Componenta rezultativa, care © nostit jonarea probleme} cognitive. 1u drept element ec! lente intre ele, ci drept elemente ale unui sistem, element ce se alt in legtturi si dependente reci de complexe. Considerian c jocul trebuie privit ca ceva integral iind necesara determina roluluifiecatei componente aparte, O astfel de abordare a probl intelegerea schimbatilor calitative rept un sistem integral de obiecte, a citor are nu pot fi generate de citre 01 La baza separdrii compo! inet de vedere a situajia premer- cadrul activititii pedagos Situatia premergatoare a joculu le pent A, sii captiveze. A lor li se expun conditile si sc formularea precis& a problemet intr-o forma atracti interesul, dorinta de a p: In aceasti situatie, trebuic si se foloseasc’ procedee de joc ca: la sorts. 2, configurdndu-se, astel, sinapia de joc a cop Situafia de joc se ereeaz’ cu ajutorul find: ghicitori, surprize, competiti et. iectiv pentru si care se manifesta competitie; prin rea In procesul jocului didact propriu-zis si in cel al realitat participant la 0 Efectuand observari asupra jocului copiilor, el a din tot ce le nimereste in méini: este sufi jocul deja se plismuieste. Situatile de joc sunt piii demonstreaza dintre cele mai importante componente ale jocul si existenta lui. Pentru realizarea jocului didactic mai s 43sudoa edionivd eur (UaAop ea we no ‘oyeBog teuL 1S aqeLRA TeEL UNS 408 [9 8 yelouod § 1azlyeur ezeq uy “apoyaut no yungioe aids jar ardsap wquoa ojsa ze9 ynuudl aye aompe 1-v “wivdi09 B “eAlasqo 8). yaaa up e$ (Ces euowsp wou varsjoadsou yzvajomuo> ‘yjeuoriow i905 00F ap wing sazan ‘warnyxajduio> tn univ Indat wawwvodsay jae ud wewaasg 28 ‘vasoe oq] ‘BoSepod aso ap wwe wip asnd 2] edoned nu jnasyo roe www yo nnuad n2EpIp {nol aidoude 20 ied “viva. 238 pleas exlets ap wey va ‘PINOBEA "S71 EEUE “2 ang9 9p arean! 10]29 vay muI0;409 ‘aeyfead ap advoude auvoay 8 jaf 07 “pavuSouy orionns up Sangop sano ynBau 9 ind od wquiyos 2s 21v9 18 Lota v 210 20/ ut paoui ous oxionns 0 pruazaud ayso apt bP 2p vinf voxfisads auypr sodwoo psixa nu gpun 0]090 20f eIStxg “ONDePIp inynoo! pe Ai ims se[9 2p ywo 18 apunBox oxtnzgiyo runs auiq ap 1¥9 909 wy azeodtwoD ap sooUNIOU wormsadsed NuAtod undoos 18 onovy einsysap 40-s af ap 9) rgd “Udo anuyp a00xd:005 2 9]20 no sanDepIp apourojgord gUIquU dyer suinuy on #9 op muapuodopur vausfaye wid 9 2anonaisut auto] qoud pu ad trsojiueut os oof 9p vuto|qoxd no wuLye wang, v9 a9outoep ‘wowonf anno ap wivzzsos a1so nu 3 ir b100§ 2peLoyeUr yiuizasdas voysooe a1201 — Insmozed od wo 2p ayeau9 ayemyno ajazado “ooneutayeut oj us ap way 1qaud elusysixgy Inoof ® fatiouoduios 0 2189 swayqaie -eojnuuio} 28 2R9UpIP 20f1yD9H, 30] hey tH asnd owo|qoud w 201 Bodepod ano 9pde joe propriu sau nu, in fun genereazz tea elevului din scoala primara, este clim, pe bund dreptate, educatie, ¥, e em in conse jsesc, au teama si alte emoy 1m potential A procesul cle iecare joc didactic trebuie sé aia un rezultat independent; se asimileaza si se co este o componenta aparte a structuri jocului. Distingem doua cooperare; se forme zis. Ele pot fi actiuni de joc cul educational si rez didactic O. S. Gazman. incdt copii st simta ci nentul dat ei se joac’, dar nu inv: rem feza cd rezultatul jocului este o component indispen deoarece jocu de plicere fiziea, estetic’, ‘invingerea unor bariere morale. Deci ce cunostinte au obtinut el 47or P tod sia viseaoe op midoa amigo ap atfeonpo W aumugsut op ry utp “wressiLiafpuoWy ‘A’q JareorH2aI09 wrindo uy Is]. avoipms ap apes not 10300 ap uous un jtdoo naquod aussap proof ‘inynaot v v1 aay :porewas toraolog “[7 nojouts 8 muusoy eye 0 enedeo jnoof “yi ‘30f ap aqei ‘woxnzquedio ap eur apoutzoy ‘xzeasaiins Isa00 ap wie} BsEOUDS oMIpNIE Oo LaAE 10: Insoooid 1 gisseA ap HeyUWonLEd a3saae ap 1409 at ti ‘epne] annzod ezwal ms tu “9soUnd a] OED zeIyS IA9fo EISHPA eISE—NE Ey 2uisojoy arieanpa jai vareaeayo ap purdop eamEigauy ap wie} gorus yn 2p JolLA9}9 HHusprue eoHUEUID 1S asaro1uT JO%saoe & arenuuOD ~22q “Hojo # uowleaur ap whey axoparout ap ruipmne “ueLUEIRAL 9p Imsurluoo op they asaroyur sedy ‘unau jnow no azepundsaio9 wt uapuudap 7 Inaaya “earaeieau pupdaouy “ereysaouey “FW BapIstod “Hanong Bay 1 gsvoloaaun ‘gun doo ored a e autigo od 2s 40] wupe uns yoroSepad efuany ne nu 29 uoosapy reusoy 2p sopoid uw eye 9s xoro] vaxipuyr “suoMoUay ‘arO~Iqo anUEp eanqesoap ieUIt 2Ho ‘easeugwase foun HO eaosqo iq “BreNUN| vaseEduto9 gousto}2eI00 2189.9] ‘ror ‘orm eznfooS ES 9p Jo[LAaIa LIpUES |noyioods YoseouNa w oINgaN) AU! Abvonpo-apongsut injnsasoid e MoHOyD vaxeztuEmIO napa I$ apoiatu osasojoy 2s ypeoas wi in 8 a zeae 2] 30 8300 we 1498 FaeOAOIE 99 #990 108n a1100} 8 eaAMS endo “men 90 990 ‘aowuaynd 204 outom 2jass00sd uy 1184) yp ap WONT “eC suilsns ums edng -eijuoye efusp aywod #$-nu jnarjo nut yousuajoese9 189 EISIBA Bh 18 ganmuioo ayenanse ap auuoy Joun ‘aunns ONO Bl ap WA1O9—N HO onpo a[ayuouEpury und as pa HSU B Bzeq ap witraA aso ww! MAVAIC IN'TADOL ATILONNS @)cand jocul, Astfel, jocul este pus in servi ‘gimantului si educagiei. Analiza te, precum si a materialelor activititii experimet evidentiem doud grupuri de funcfii instructiv-educative ale edagoglce si confinutal-edueative [27] tic in calitate lor extrascolare si in grupa cercuri, activitii de dezvoltare generalé, ccu regim semiintern (club excursii); ©) metodi de organizare a lucrului cu colectivul; @) forma de organizare a autoserviri Functiile continutal-educative se exprim’ prin faptul c& ele servese drept stimulent de educatic intelectuala, moral, estetici, de educafie prin munci si ie fiziea. procesul jocului didact copil nu se dezvoltd o functie sau capacitate dezvoltarea fortelor fizice si psihice ale copi- Fu este deosebit de important pentru dezvoltarea acumularea de experienti si cunos ti ic a acestei probleme imant, de la scoala primar pind la cea superioari, wrea cunostintelor, astfel ineat s4 asigure nu numai aplicarea lor direct, ci pas cu progresul tehnic si sti Procesul de gindire decurge mai act care il poseda, pentru fiecare caz ala, acele cunost Pentru aceasta, copilul tre metode de munei intelectual&: capacitatea de a reflecta, analiza $i 50 } clectuale, a prpceselor gi ope cognitive si a independentei; formarea vorbi activizarea vocabularului exprimérii corecte; dezvoltarea Pentru solutionarea acestor probleme este necesai carea la copii a dorinfei de a se ocupa cu munca vatsta gcolara mi cd est ineluderea unui joc ce ar determina asemenea procedee in dezvoltarea sa morala elevul de varsta 5. atat sub aspect pozitiv,‘aneyaxoos #6 panyea ap ple “our 2p ving ‘ours op giey inynuto aye rupmne ap woIsis an ‘nto w epemyzids easeyoazap nauad ajazeq sud oquind 210 ap wots un yzvaKtuoy UgHOAze [nuoqEd aImRsHOD pfeLouL gred apundss109 onoepip yeuosiad v awziyvor op x9 LILLOFEP HULL uosiod idnse mjnoof rajuonyut jruisiuvsdyy +0} LUE juauoyrede v atspupw ap und roam ynsoooud u 218999 In -pioad as 18 appa “inoedes e areyoazap 18 auaitu B ido wf axeunog ap 9 @ “sonstue 204th uiodurdo ap 204 (ez “d 6] 61180 “x eroprsuos ‘eunur 1$ ‘vanuyut 16 ound 181 a¥eo uy vasa “Bexp 2159 Hf a1eo phool axadoosop Bs naaja wunfe azeo woode aise gung etleonpg -oymuome o nyduuts 16 snd ezeouLm auto ‘apaio area yuu! 0 ap atonoU axe nut [9 “arznjaueD oy op sunfe wm eojunun Foep “eeoapnford o ‘oroxed o wfop aze ¥aup esopnt -upB BS afoxad are ynaaqa ‘tiadoosap & naauog “BH ‘sede 29 ginsgur ad ajouta|goud vaeoya pugluonyur janse ‘dos ango ap asaug e420 v9 yenda900 o150 fo raozta ut yye 28 [9700 IS900 UY 9094009 Jemaayo aingan [ox409 1s90Y *,wigidoxp ye a®oBepad (0.9ORGANIZAREA $1 GESTIONAREA JOCULUI DIDACTIC I de instrui- estionarea jocului didac oboseala cu seopur izeze acele jocuri de virsta sfera lor emotios ic este foarte eficient la ex- se propune, ou. El serveste ¢ le ale cop acter. intr-0 cl cat $i sius 20a 98 9789 no vlmsnast ap yeunmmaap 2ys9 a0f ap eley 4otidoa insazatut“indoo 9 -RIKZD “IRO0f adaout w op Ratadaatid aze o wiqas0ay idoo w pfewosiod vasesoia, iuop ® iS mnjnsauayut woxizany px9qu0O Foun vara, urzaa “japse ‘eztsdms 0 ynyBoid doo glunue :sapaooud ajassoreutan tS0]0y areod jruowebeato18eus [ny EpIP rhynoof asBo.eowasd u ‘njduaxa aq -29paaoud a) S0}0} y 30d ‘doos ss200 aflunwe x nunuag “‘Imjnoof eatyedionuE emis © apnjout ganonpanur ede “mynsof sofadia eotdo] wud euMUNEKa LOA 0 saf'ap -onuis zopoittauoduros sosmymy JoyHHioury 1 09 thunzop 18 jnsozoyar goseszan ws Huot a1sa— seo) efLayp ap adwra fo. uy aud-atiomposiuy “| JP 2189 vapiop Jo jnoo}g Inynoof yrupeo us a0 ap In20/9) ajaiao1qo ezvansuoutap ag ‘3of 3p doo wzwaziienieney jruowigauy “EINBat acy vane HoWOepup fe perso mnidiound wuopsogns ay ys “dum (Sejooe Aoj4indods 16 sojaxuo}goud “inynoofrhymjnutiuoa epundsai0o ws 2ing 1 20} mjou vondxa as sonoeplp apayeusyeut 19s idoo ‘oof ap a]19019o no PUBLK 8 18 orSeound eayeyun sundnsad dof ap ynsov0id 9 vs wopnyout es ingan 20198) un amanst =p mynao! vase apse oz0! inoof jmanurjuoo ap apurdap wowont ap iru -stanoe eameandise — yorum )s9 eutozes ‘MUon| 3p ayeLseA aULIO} 401 9p jnpeif ainansuos 0 9 109 291898 quay 9p) bupwor eqn5 gogului, De la inceputal jocul si mu se transforme Consideram c& pune constituie influenfa asupra (formutarea problema I-cheie in dirijatea pedagogica a activititii de joc il emofionale a copiilor. Procedeele pe care le stiri afective a copiilor este condita care pastreazi toate caracteristicile jocului idacti, privit ca joc, dar nu ca un exercitiu, de aceea este de importanfé major’. Invayatorultrebuie si ste c& pe cop: primul rind situatia de Joc. Ba favorizeaza dezvoltarea is ul nu poate solutiona problema pe care el a e descrie mai repede obiectul dezvolta vorbirea monologaté Is copii, iar problema educativa — de a contribui Fiecare joe diac problema sa instructiva La determinarea problemei didactice vom evita repetar de aceea jocurile dife si calapoadele. Tre 8 comportarea copiilor fafa de sarcina propusa. Solujionarea probleme’ aceasta, problema propusd trebui pl 59‘OnOEpIP njnool waswztywa4 1S RaxEZyUUPHLIO wy 2of ap ajiunsioe ap wley alu 29 oyueuiodum wut 9]oo wor|uapiAd es smo w yeIMaMULodys eIleBnsoau ‘ayEs9 Insinored ad sauot eoroaoud 34 ede eisvaoe e oumue aoareoap ‘mynoof jmngap nayuad aogisads jms EINILU ese ap 09 B apruoliowrs tar2ys widnse yzvaitionyut 99 oof ap runsior jense eayistja waind a| opasy wosmxy 16 8 9p vosejndquewt snyduoxa fot ap apuidap mjnool e preolarx0 vawztuvG “dof ap aatiour toe 18 2 3q 208 ap 9 ad wzvazeq 109 Op RIQ}SOUNE 0 a ine es amngan [ruoyE 29 made o19p94 wl pupAy ut adaup axS2aias Is Ut ‘Sof ap ynsagoud uy udoo ‘20f ap 20} affene va jtuoiigaut sof 11 vf ‘eputdap 20f ap 10} onsis je woMpr Woy un lurongung i auxpranoaioo loo v] azounios ws aIngaxy “10) Impounoat wud § $218 v aso 90f ap sousued un ap Eley joBepad unzea aysaov ul “ouIp1ozap uj yULOysuEN as s0jndoD e dof op soda rina wn n0f do se avo 189 nuquiad ‘ayoadsou 9} 09 ‘oof ap wiey insosoqur 222 18 gosvasogo aul ys soy vosoundxa “puja ay ys Mga LOIN yo] eau “tusaoons wunzqIyo oy ys 18 duu UIP areInULIO] ay BS a[a BO sNSpOU 2189. « B01 joa1o9 ogwonjdxa junjusts wfaip 16-P ap tuadooud e Jopynax eareuopuogns 18 kowwpoadsoy 1 paogstren 2s, woop onusoynd ‘ade wa ‘a uino imdey ap purdap re3u09s vaiejoadsay “gImpuoo ap aun wonoesd wanop tvde joc trebuie si fie planificate din timp, dar pe parcurs trebuie si fim gata pentru aparitia unor actiuni spontane gi si le dir + dupsi forma acfiunile de joc trebuie si fie desfsurate, iar dupa fie complet subordonate problemelor; inut si trebuie si fie distractive, atractive si interesante pind la finele de joc trebuie si fie intretinute permanent in componenta situa- Ir de joc, ast a Ceri t obligatorii pentru fiecare acfiune de joc, respecta- tenfa invagitorulu le organi de joc s& se desfisoare haotic. in acest caz problemele pot riménea neres 4 avem o instruire sub forma de joc, atunci urmeaz% sé ludm aceste cerinte drept reper in procesul de Iueru. jeneralizind experienfa invatatorilor, Priceperea invaitorutui de a organiza sia di © buna dispozitie la copil este o condi jebuie sti genereze o ascensiune ide joc, pistrnd si starea emotionalt general a copiilor. a formele de influenté pedagogicd asupra umitoarelor component a, chutarea, de joc. Anume ine fai de personalitate. Acest lucru nu va permite dis- care se afli copi ca elevii st invajatorul trebuie si fie fourte atent, p tea, S4 nu piarda interesul c In acest scop, se vor bine, dar s-ar putea si mai bine agian (4). izarea unor jocuri potrivite fiecdrei Sustine M. Stef, si pune pe elevi in situatia de a participa la jocuri in scoali sau in af fi propuse de ei sau de educator, de indemanare elevii crese, ile individuale ale copii de observatie, igatici finalul jocutui, pentru rezi tia coy chide calea spre 0 not Copiilor asupra actiunilor reusite gi nereusi duse anumite core 63Wald YOTNDOL VaUVOMIMOTVA VIALVOITAV IDOTONHAL ©) iFin forme special seolare, este prezenti nd din necesitatea de a satisface ludice, scoala primara ~ locul de programafe a experienfelor copilu- entra patringi, pentru educatori este bine cunoscut faptul c& jocul este mu numai cea mai fireasca activitate a copi i si cea mai necesar in formarea eral. Jucdindu-se, copitul isi largeste orizontul de cunoastere, inva- 18, dar altfel decat in clasi, se apropie cu dragoste de muncé, tehnic, arti, dezvolta sinatos, face pri tea sportivi Jocul apare ea un divertisment, ca un mod le eunoastere gi de Frageda copiliie este o perioada joc cu 0 seam de concepte element energie. Copilul incepe cunoasterea cu mai implica tabile de clasificare, generalizare, de formare a conceptelor si de rezolvare a problemelor. 66 67wadsar ure 90f ap s0panueLIEA insazayur exispd & id ure ase ajaun uy fojetuo} puape> us) epeuOozis0 2g J0pA2]9 2 eluspuodaput ap 1 9 0 ¥o wIeIOpIstOD “sof ap sojUauaLIEd vat P varLoMMUIOD ‘2ondepIP 10]LMD0! anu ad aouaepip uingof ap 9p piaysoune 0 219 yanyiod se-n 18 90f ap aps uozaid So[euorjouro {wieado w aneyjon 89 woof exloayas us ponpo-atyonuns ‘porpora Woa e2ooR 9qj “aAneanpa sneonpe 1S vaneyyOAzap soon go wsitwaid vj 2p siwod “Sof uy apesuepoap ape eoreA, joads SuLI0J 404 9f 19 ares ad sau ad “yeydany 9 yayise “,s1our uNp*ceste dupa descriere ~ la tema ,Scoa- ‘amilia noastri”, in fumea cuvintelor magice — la tema ,Ce este bine si ce este riu?”, Posayul - la tema ,Anotimpu- rile”. {in cursul jocurilor didactice, efortul intelectual al elevului este sprijinit de ‘angejarea emotionald si volitiva ~ dorinta de a se evidentia sau de a céstiga, Eficienta sporitd a jocurilor didactice a fost confirmata cu ajutorul cercetirilor experimentale: ,Scrierea”, ,Vorbire in functie de continutul, conditiile si cerinjele programei de invatamént, ‘mecanismul jocului variaz’ pentru fiecare clasa, Variantele jocurilor depind de situatia conereté aparuta in cadrul lectilor sau ocupatiilor din afara clasei, Mai jos este prezentat un exemy SIPETELUL MAGIC VARIANTA I 1. Situafia anticipativa jocului include: A; Determinarea de edtre pedagog a problemelor instructive si educa- five ale jocului: consolidarea cunostinfelor despre faptul cd elementul vorbirii este cuvantul; decvoltarea priceperii de a pronunja cuvintele cla, expresiv: or- ganizarea atenfiei; educarea dragostei fati de Patric; formarea normelor morale de comportare a elevilor si deprinderilor de colaborate: stabil proce si de interactiune coreete in colectv B. Pregitirea elevilor pentru joc discugie pe tema ,Patria me: cateva cuvinte, apoi repartizeaza pe biincifigele multicolore; sind in maini o easetd frumos colorata, le élevilor urmitorul joc; s& aleaga cuvintele C. Dotarea: 0 caseti fig, cereulete-med TL. Invafatorul familiarizeazi clevii cu urmitoarea component a joculut si aleagi corect fis, in corespundere cu conti- nutul cuvintelor, si respecte succesivitatea in acfiuni si si find cont de faptul ea Sipefelul magic” nu primeste rispunsuri incorecte nile de Joc se reduc Ia alegerea de citre copii a fiselor ce cores- lor formulate gi punerea lor in cast IV. Analiza rezultatului jocului consti in determinase sa descureat cu sarcina mai bine si mai repede) pottacii copiilor Copii, fe- care dintre voi ii va amint diferite cuvinte pe care le-am tnsusit la tema «Paria mea». De exemplu: tari, oras, sat, codru, frumos (rumoasa), bogata, bund ‘ubita, ocrotim, pretuim s. a. Pe banca ficedruia dinire voi se afl fige colora. ie. Yom conveni ci fisele de culoare rosie vor semhifica cuvinte ce obiect, cele albastre ~ actiuni si cele verzi —caraciers si aducefi exemple de asemenea cuvinte, apoi sd fiecirui exemplu si s-o demon lust i precis. Dupa aceasta, ven la masa si pr sigur cf elevii au injetes corect sarcina, invajatorul vA jocului si le va comenta, invatatorul va preveni coy incorecte sipefelul nu se va deschide. Jocul este inceput de i acestea, *. Spundnd corespunde cetisoreapacu,atntionindul pe elev et este pe cale dea comite ocroare dock trebuie 88 se mai gandeasc’. Astfel vor fi evitate el va capita sigurana in actiunile sale 1 dificultiti, Invaipitor juror va consta in alegereafigei. Prin acest procedeu invatator bunete relat’ dinte elev. in procesul jocul Piilor poate crea dezor respects ordinea. Este u niga petel, nu nu firese. Jocul trebuie si-si ie $184 produc plicere leascd ordinea, preintampinand coy La finele joc rebuie st recita expresiv versuri despre Patrie sau le va 1 inregistrari audio cu versuri despre Pate, VARIANTA II L Situatia A. Problemele educational si imbindrilor de cuy binev B, Pregittirea pentru joc. invagitorul va re; fige de semnalizare (o parte dintre ima,eL ‘wedog reur yseoumy rer vael avy so] wounma uid an S208 te ouuTUy 1S rung UaWIEO auds=p Hiv ap vy anseou sjaruaumnues audsap ‘enseoU eunEg audsap asaqlOA 3/9 e2eu209p ‘ajumiodun juns 2j2ze4) 21803 go frudoy waLPUION WA 25 “eiuIDOstIOD UL yeynZas ung Un YeI—UaB e 20 rd GeI0q ® nn “Inoo! ajynias weisadsax ne HA9]9 1 4 UA “TAaZO aNIED ap asm teladis mp 2198y ad asizasu ajazesy vspwunu 10A as mfndof 2fouy ey] unsundses do: jlodis tnupdgis autaap apadau \dwoxa oq “lads BA 9 ‘2]oze3} ounduto> ea “a[aquLAna oe va ‘ajasyy oy 208 RZEANSUOUAP sOyEINAUE “ANOLE 9 Ixa edng 1 ouogied ajosty “wZi9a ayosy no ezypouUas yo jmowipaut uanue 104 9 ‘uapan, ta} aYBADOPL faH ppp azeo91 “aquAnd no ap—8y lo.) "mnynsof wazeansyysaq. wdses touinu mida0 jalodig) “ojrumuloe azauopro0s 1$-ps 1$ doxdioas aynle a5 Ys * ‘unduioo ws r§ aja8y yoadoo eaeaye Bs aingan Hs9qy » r far yndoas ‘ws ody ‘ryemo py 0 1S vou ened ettay n| aqutano outanre auniuos 29 oud ung a1woay ad yreaziyedas jruoweigauy ‘sof mayuad waayedatd “g soin(e ut oa w ap waiadaoud ‘areu0qy}0 “oxsat fe exiemg “] VINVIRIVA olodis mip 40A 28 injnoof ajauy 7 YoIBUOpIooD jnAa|o asNND ap 2! -2pavoud as es aingan wino anand ensuoutap ‘wrejuan ye “oungqus ajagy areorpy mnsundses goeC] Huot ze pBranuy “aigor o1ezijeuuios op vsy voupa “psndoad euomes yr} ad sndxo nog noof vaseansyysaq, JOSH “BALL HO smngof 1opeyuz94 waeUY juan pundsos09 axes (va9e) afaatiad eBeaqe ows “oprureun atfuaye no azounuexs 9s aingan mido> 10410Sejsap ioooe aysa S900 9[P aaMEINpO-ALEULEOF asiNsas afaTeOg WIP vod 8 aingan nu 4p mMoof azadaoud no jenxa wap e ap ‘anton sauoy yod 9s ‘oyeuosrodion vonpa tod as wo. 1 azaiojdxo ys 2oytidoo wiaZns ayeod jnsoyele) ‘2180} 8} sa0ans no wz eluuop ezeaynuans as ‘x uy wuaiixa 1 ore ues voreajozay ut 1doo anuxp aseomony zpionyuoo [iquioavy reunyo un eunmsut -vod 28 anoepIp inno! fn ANALLOV IS FALLOAIAO “ADILIVAIA ATIUNDOL | )fn acest context, jocul die Jocurile folosite la orele de citire sau dezvoltare a vorbirii sunt accesibile, au un caracter vioi, ofer’ invajatorului pos te atentia voluntara, ditea creatoare, memoria logicS, observafia. Ele satisfac in acelasi timp nevoia de miscare a micului scolar. in vederea dezvoltirii capa e, a trecerii treptate de la con- cret la abstract, au fost selectate si jocuri la mater rea operatiilor gandirii, de analiza, sintezA, jocuri prin care se consolideaza cele patru operatii, forméndu-se deprinderea de a rezolva corect si rapid exe: si probleme, Trezirea interesului elevului fata de lectiile de matematicd si pentru a-iajuta pe elevi sa se fa ate — scoala, deprinderile de exprimare oral la in- le si greselile de pronuntie a unor trarea in clasa 1, pentru a depista dificul sunete Exemple de jocuri folosi Inde mai aft?” Bl cerea jocului. ¢ indic& cu arStatorul anumite obiecte sau, int-o alta varia jetoane cu obiecte diferite. Elevii trebuie sii le recunoased si s& formuleze 18 fe un penar: Ce sti despre recunoaste anumite obiecte de pe jetoane, a le ie despre fiecare din acestea sau 0 propozi- n care aratd la ce se folosese ele. destinate vorbiri corecte, fluente, expresive, dialogate sunt utilizate partca « doua a anului scolar si mai da care urmeazA studierea Abecedarului, Jocur in speci jocuri .Ghici ce e Spune cine es ut, apoi de wn 0 folosesc copiti 1a joacé (mingea); e micd, roscata, foarte sprintend (veverita). Prac plete si corecte Pentru insusirea sinonimelor, de forma: elor am folos inte-sur ‘vant, de exempl poi echipa sa a) mare sau b) mar copt ow om tanar punct. La sfargit se antreneaz mult pe ele Pentru a corecta un adjectiv, subiect si pre oar’ jocuri de plu jocurile: ,.Bu spun una, tu spui multe” seris pr fe revenirea asupra ung co este nevoie, pana la injelegerea deplind a ceea ce este tran Activizarea vocabularului si dezvoltarea e: ", »Punguta cu doi bani le valenfe formative, vederea cu sur. 19U1 ood 9s ‘sHdEpIp |noof punsofog “axeqUoUID|O aonoead soqLapudap ap 18 woreUUIOY Ff aINGLNIUO) “asea quedo Jojoporr east ay ba “atanjsnes 18 urn 2p vapundopatvareayieu ud det reigauy 29 ea09 229J9 enlowos 1-99 ayeuiAnoe o azeosesap Us Eos v| aULA BO "Yo To Pam -Tpi axsarop wo “2ys0 uno vse seidaooe ays Bo ERS BS aingan OTL jIBIODg midoo fosiod tpt -20y aye aano0igo oxzeyroduit oun vaxezie ¥] sinquuos ys wage op 2189 Tort sojt(098 v sveleaus ap voretanoe ur ‘yrgisaooe nasi! “quar eng vonewoyeur azaproge vs i429 ad 20¢) v 20] eareuazaid ‘yanoenstp PUL} O-n} sui9}q0Id | 9X9 JOUN BarDuNng mayo [9 LINO tt a[098ISGO JOUR BauaTaSE nu Fo aunds as oasapy youn ut ‘ad quopuadoput WOU By PUIYDH “nIUaUOp soo UE JOH }09 Bieta yoseten ws 18 al9TO9 UF LANO® des no “purjdiosep ap 18 arezru 0 ap jrmustds n9 spuuidap 1 soav0ap ‘ojnidoo ynsaioe1#9 antzod pow uy ezvaluanygut sof wsaoy "9 nguad einaeid yzuidins 0 sutjuoa nfoaod no eauva wrep aseooy ap soareoap ‘mnjnool razeansejsap saron no osaayLuM HAD! “AReA}SNYE yeLOIeU ap Rz~q ad ayeyUazaid “tow }vsnsn jod 98 my vaxenjas vp ‘oof nutuad 30 4919 ap aveleauy tmp oyimagoye 30d lp BuotloestOD JOA a8 20f nnHag oof vonide aypod as aatsaudxo 18 aysar09 ngeutadxo nase SHES 19/8=£-6 ‘TIDES njdwaxa ap wo * Rzvaqpa109 1 osased Hagy “ousoud a aon ednp UBIO sSeo900 mp arUAno Jonna Feu EauISH “28 104 95 a0nDepIP ayLiNeOF sajnIEpooogy zor {g* viay] aonpe jrsodea yorg yodea ap snpe 190190 1 29 WUBAND UM ISEB B OP 2189 BULDINS ,.g°7 pruodon 2014 ap wulwas wroutt Bs angen euneapioy ‘sonoepIp tA mjnoof e vanoepip eu1sses if ayepaide resursele jocului,«88 “youeojo jmaySayys wy pzvalvee i 0 zwop BIqer ad wzvOx adaout as yns0f saynsof apypnioy Jezo1t| 2u20pIp j40dng. "190109 40] PaIaLDS uy Ingle woMwSIONG] :pRAy399190. ameqeyty 28 Units aisa nut woup -2Ue AD|9 aUBDOL ‘enunuoo apadas | eupiopat (eeu) oor nnjuad ¢- ) jM|eIOY IEF ag “waUTeUNL oo309 \uHLAd 2]2 HoVeFULAM Sa] ouLeUN uIP jraaparo 3 -aqHnBaa wut yuns 29 -edoosap nv om mgoLe Bs ange arodooe es “8 of aynBay pip uodns : tuaqeyTE 919101 Up atatana xatoo ingore e ap soysdo> sojpluajodwon wosessa%g 0122190 joxay] nd 007, wnt enop nung ung Py purer sel aioqo paseqie ate 3A appou0g oy ard ereayuiid eats uo ransny nawuz pn nou ojaransn sno 38s REWARDED |r pa1a1s9saq) {ou ayuyano yoou09 axsoinagoye axeo wave as9 jruoWETULAU] (fiuojoo wi BigeL ad cam wnp nusos a8 ajanurano ‘adie 2) ofoo Z Uy form aus no 1 teu 99z}U1 25 pURD IANO IDS BS JSOOOU 9} wo} moofiau |Ano ® FI9aU09 wOIOLIDS 16 vammopy soysaaye mynzejngeson wasnztanoe 16 vateaideuo :ynas20190 You aym1any zs (8 948 nes 96) S14 nes 945 * KD nes 9 wojoo yoatoo wud yerajduto9 w ase9 wdiyod axorLTUL eynsuoo Hog “uyAno un eum rzor9qduIOD ws ymadaIp Fy 3p -nqeooa vaitjeBoquy] ‘Z720309 axo149s ap s04LLapuLidap eosw9y) oareoap “folur 9]9se[9 Bf Safe LeU “wIO ap BAO pISopOy 21NgaxN noof eumnong nes jausEEZMIUD nD ;PIp |noof area ts 2]9 BIEP axeooy ac “enuUoS sod > ey ajozanuesed yond gs amnqan waar -afozaymered asasdy, rep «10] N99j By IjazaqUEAEd UyZose ES oof ymsaoe jmpounoyuy ud eye yas ‘tjentosgo 18 gzteue ap vayenoede “enor proadsor nu a¥e9 se{unU wn opunose as vaysoow onutiy “yas guuunue o gdnp ayezase olauinu 2p 8 un EP 9g suet | arvo3tiayar alunsouno ap ynyoaru giurinsn no yayts9A 98 20! _opeuyeur sngoys OC+STHOL+SI+01 (€ =06+08+0L+09+05H GES +Lt94S4 P+ -oidoud puysojoy “pid nojeo ap 1oaputadap vasepyjosues ais edapada. peur 948910908 aur86 ‘Am invafat cu incetul pe rind elevit formeazi alfabetul din literele decupate. Se fac wgitoare este echipa care a finisat prima na doua runda a jocului copii pe rand scriu pe tabla literele cu (clasa 1-2) Hiinutele papusilor! Obiectivul: Exersarea deprinderitor copiilor de a imparti cuvintele in silabe. Dezvoltarea vorbirii si serierea corectt 2 plipusi, haine sau imagini ale cdror denumiri sunt compu- - Pronunga den Inserie-le doar pe cele pot Descrierea: invatatorul imparte elevii in dou echipe. Se d& cite o papusa, iar pe tabla se organizeaza o expozitie de haine. La inceput invafatorul le spune c& numele primei papusi ¢ compus din 2 silabe: Zina, Crina, Ana, Lora. lar mu- mele pipusii a doua este aleStuit din 3 silabe: Veruta, Cristina, Lenufa, Dorina. ‘Apoi copiii examineazi hainele sau imagi iu pe o plang denumirea irea hainei. Determina numiirul de silabe. 48, maiou, scurt. Cristini: cuvinte compuse din 3 silabe: rochie, cAciuld, pulover, pantaloni, sarafan, Invingitoare este echipa care a rezolvat o sarciné corect © poate expl Model: nash mapa ‘ma-ro Invingitoare este echipa care 1 Pot fi folosite si alte silabe. Locul lor poate fi vantului In orice tema) Seriefi un singur ¢1 jerea corecti a cuvintelor studia- ncepi cu literele ma- juseule. Dac& Descrierea: cuvintele pot Model: Cuea jucdm fotbal Tama afard cad fulgi in ea elevii duc rechi Cu ea deschidem usa... care nu vad bine caiete Din ea citi (Minge, ninge, geant, cheie, ochel Invingstor este elevul care a scris mai Foloseste antonimul! area competentelor elevilor propozitii. Dezvoltarea deprindetilor de Incep si scrie concomitent toate echipele. Realizeazi co- Suport didactic: 4 postere cu lexic, ¢ ioci qs68} 2 a1vo ediyoo 9 axvoreduauy wye uIp pups ‘Pewosoupe purr od 1n9fa“ueganuy s8u9aip B]MLLLOy tod yo goujdxa 27] "ediyzo enop ut [esanip y ateod woneway] nojqer wp :2moupyp todas aio ‘ppgenny ay yeas apo v oxepnaniog ap sojatuarodos voseauoy {7eW)90190 morqey, 4gSe]9 Uy yoUOpI0 feUE 2x82 BUKD :aLMpIadns ;mpEIE, aut yBo9p [9s9A teu 2189 UK :aneseduLOD japeIH, 20d ynpesr ‘vasaHsosoq 2pundses auvo jnasyg “ni jmidasp ut aisazdo os ereq pupo ‘ramganm tzoinuuoy ws aIngaxy :Imnoof apynSoy vyonsejd ysvu ap wie © :2H9NpIp uodng toppanoalpe oye orlesedwos ap afapuid qOW ‘.enseOU BSED" *}-¢-7 Jo) ‘uvostod ea90e ap azenunto9 uy snipuoo a1sa jnoof ‘imouutu aySso1s ‘Ru Yow] 22pHy outAap music Pladoosap jy axe nAafs| so}aan -safpe vazeptosuo.) “Terouad ope no JoJURGaNUE asHIRUOg sHA¥399190) VANIAUOA © etd £7 19) ‘son 98am np x9 FUE YB AuDg Bofo0 9 °#) o-yesplosap ne azeo ad wsy ad uuas um ese] 12 eur mosounoay v ome [rUs}o 2180 OIRTUTAL “WAN ~sadisar varmztiojoere pr2}o1 2s 2uLo B] BaSDODKES YS HOURAD nppo erldaoxa no ‘01 igo [apse 9,981 ursojoy “ysejo up gubosiod 0 sti0s uy yzPozaNoeIeD Adfo 310091, yOBIeD aAnoaIpE Sp pondo vared ad seoyput‘tnifajoo ad atsosop [1 xa] o18001, Taq Bud Td sizon| [amevoTr [nations ‘Sieiw' | arsima| ars ‘uno Aa|2 [998 2389 |muOVETHSE “apu9A azvojnd ap By 0 Idos wow “aseso20u a]as03H] 19s 1S HSOpURH ay 19 umd “tzida fy “eJqeI ad ayutana ap airuojoo tin osouns pugo ‘apadar asaqioa ni] "gseoUIuIN] sop 1q no aySaqioa ‘gids orizzodoad o-nuy snjour 2yS9 waruoyu a1e01. sojaiuiano ajauuowue suaysod ad nos ~ [esau — rou area 81 2p Tap 1 asti0s yums axeo ad “psy 0 ayE9 around pdiyso asesony “odiysa y uy 19jo aye sod wn 3380 spavouasoqyModel. Cine e acesta? Cum este el? Céti ani are? Cum il cheam&? Cu ce e imbracat? De ce culoare e scurta lui? Ce face el? 2-3-4, Dupa orice tema studiata) Numeste obiectul Obiectivul: Exersarea formul definesc insusiri ale obiectelor. fige-imagini, ace de sigurant Poti adresa orice intrebare in afara de intrebarea le spate cu un ac de siguranta. Colegii nu stiu ce obiect e anexat. Fi pe rand adre- seazi intrebari. E animal? — Nu E rechizit? - Da Cuel scriem? ~Nu in el scriem? ~ Da E caictul? ~ Da Acela care ghiceste reincepe jocul cu alta rnd din cutiatinut’ de invatator tri fige pe care sunt serise cuv de minut ef trebuie sa serie la tabla o propozitie coreeti, care si cuprinds cele ccuvinte de pe figele extrase, Pentru o propozitie scrisi corect in timpul stabi ‘grupul primeste un punct. ~ in vacanta am citit 0 poveste. (cl. 2-3-4. La diferite teme) Gaseste deosebirile Obiectivul: Exersarea competentelor de comunicare oral’. 90 iyport didactic: mai multe perechi de desene care se deoscbesc prin céteva i. det Descriere print-un anumi sinive vul A. nu vede desenul elevului B, Ficind schim de tabileased care sunt diferen n pe orii sunt acei elevi care au gasit toate difere colegilor. ca terit si o masutd. Castiga ech jocul ell [-a mesterit tat Co: a care n-a fac Ursulefut de p Obiectivul: Structurarea_propozi corecte Ia tema dati un ursule} de plus. 1. Refine tema discutii rea de cuvinte supust e conducitoraljoculu ol is Tama e ghetus, E.:- Tama e frig, bate£6 © yoouyoads-tuwut nun v asezinoud ~aur 9p ‘ropimjax aseznzedas ap ‘wimss9} op 2oyHiaIEgL BasEULO sna HOW" P-€-7 PS) ‘eumys auds mdeosp vy 2p ti urn igo Hye 8 oof wp wos aq 19 yrudasp mH sudo "piofeo auds Yafuopy jsoruasurtloyms va nag j1s9po HeIcy :fapoyy vareuroresu 9podou arsournid dss pasausosacy eutores ur wzvaziear are ediyso ynse “21098 ammgor,{‘ouosiad ¢ a1go © und aduuoo vareuanury :]na192140) woupas aueostiag Hog “Inseinuss0} rzara[duoo 1s ory ‘aueo 0 rar ys 1010 pugo PL Bio, seiajdutoo nquad 3x94, ;fapopy feu a]29 Eewajnunoe are9 jnasfo ¥BNSe ound Un oIeD UL}go HA no asf ung a8 8 y9ymxO}woUNLT un ‘9200 J98 akIOsap auZa ijNyxa} B aIdoo o aySouULId Ag[O aNPOaLY :pa4at4ISaCT 20] 1uadoasap 1 BoUp 120A 18 [x91 2 Sontooy sus dnp ‘esoaau josxay no graven Pzeo12|dtU0D ‘oumjajduioo nuad ara} jeds no 4x0) un Injes0 gaadoosaq, (2ui24 asioatp vy “p-¢-¢ Tp) np WBE] ap youRg wus IS 2189 9AD|D 1901g0 IS9DR WC “Ef | eur 9]29 92109 veun yg9 nepar fo rody ead9 amndiyou onysop 18 wound sowonf mug “BSED UIP Ady oj ese UY apefMULiOy UNS OpLiniunUg wZAE jo aieoay nujuod unjunua no o$y > ‘roztyeas O-g "va.¥Ul ((21e auejoas ayyziqpax eorznun wwouneg un ayose vs Aaja oundosd wi © ap aiesoBns sow axa} tmyoqe ¥ ap Loj>}uapadut09 eoxe}]0429¢ (euro) awuoyIp BT p-€-¢ 19) ‘wavafunse ‘fnoqjd asoumnd 10} uyano un nod ayednaap sojotuians & yjoas09 axeluBse ap 10 ajuan94 Suport didactic: mai multe texte scrise pe roluri, 0 cutie cu diverse atribute pentru fiecare text. Regulile jocului: Cititi impreuna. Repartizaji-va rolurile, citi bine fiecare rol, Alegeti atributele necesare pentru improvizarea spectacol Descrierea: invayatoarea imparte ele\ echipe a cite 4 persoane. Fiecare echipa primeste un text sili se aratd cutia eu atributele necesare. Céstiga echipa care in $-6 minute a reusit si improvizeze §i sa intituleze spectacolul. ‘Model: E-1, fara e iama. E lunecus. Merg atent cu ghiozdamul in mana, E-2. De ce mergi asa incet? Hai sd alergim. Uite, poti pune ghiozdanul in spate. E-3, Nu vezi ce ghejus e! Si vantul bate tare. Tine céciula, 4 nu fi- ia vantul! E-4, Are dreptate Ion cd nu alearga, e periculos! oti: farna mergeti De-a invatitorul Obiectivul: Exersarea deprinderilor de lectura uport didactic: fige numerotate dup’ numiirul elevilor se pun pe banca fie- crui copil, Regulile jocului: Trebuie sa citesti ck realizezi ct mai ingenios. Descrierea: invatatorul anunti ca fiecare din ei va fi invatator. Ei trebuie mai intai s& citeasca singuri insarci realizeze elevii. Cel mai bun invat tare insircinarea de pe figs, s-0 in fata clase’ si s-0 Modele de fie: 1. Dragi elevi, raspunde' + Cum se numeste tara noastra’?” Prin ce este bogati tara noastra? + Ce rituri curg pe teritoriu! Patri Eu Va propun un joc, st tuiti denumirea {ni noastre. (Asa ¢! Bravo!) 3. Ascultati si continuati: Dacti ai sadit un pom, Céind o bucuri pe mama le. Am aici mai multe litere. (cl. 2-3. Patria”, ,.Vacanga”) Completeaza propoziia Obiectivut mul potrivit. Suport didactic: fige cw texte mici, conform varstei copiilor Reguilile jocului: Citeste toate propozitiile si completeaza-le cu lexemul lip St. Citeste expresiv informatia 4 corecti si intelegerea celor citite. Completarea cu lexe- Deserierea: Fiecare elev primeste o figé cu informpatia unui obiect. El citeste informatia si completeaza cu lexemul potrivit. Apo} se pregiteste gi 0 citeste colegilor sau o poate red. Astfel de fige pot i pregatite la diferite teme. Model: este primul animal pe care onjul si Ia fécut prieten. — +8 fost Comesticit cu multi ani in urma, Strimosul este lupul, Primi au aplirut in India, invingator e acel care a gisit lexemul lips (cl. 2. ,Prietenii omul Memoria strilucita Obiectivul: Citirea atent8, memorizarea celor cite si transerierea dup& me- morie. Suport didactic: fige cu diverse texte la Pe tablit sunt prinse 5-6 fige curate pentru elevi. Regulile jocului: Citeste atent textul, memoreaz8-J, transerie-| din memorie eat mai exact. Deserierea: pe tabla sunt prinse figele cu t pectiva. Invagitorul le explicd reg fe teme (mate! si 81-1 noteze pe figa Tui. Céstigator e acela, care are Model: _ [Mihai Eminescu era inspector sco- Jas, iar lon Creanga era invijitr. Ei s-au imprietenit. Prictenia lor a = Still voi eare?— ra cea mai mare, | Onmnul Ried de prieten E ca bradul fra cetini Ca oggrul fir apa Sica stanga fara dreapta r. Vieru) trarii in nemurire a| tori cl Jn baza exemplului de Cfte-un cuvinfel din sipetel Obiectivul: Citirea cu grija a cuvintelor, le serii nea cuveniti. CAstigd acel elev care a reusit si serie m: cuvinte gi a respectat ordinea, Descrierea: {nvifitorul le araté sipetelul si le explicd regutile. Apoi scoate din sipetel fise cu 5 cuvinte serise cu literd majuscula, citesc de la sfisit la inceput, apoi invers. in acest i6} (270 sorourpaso jauajaud ‘iogynoseau tnyidoa ‘gorusey ey) .UuMUE feuos -xod mam ojoidey urzeudas aieo uni99] wp ayoadse ysanodar va jape “(o1uaroLid w a1dsap) aquonosd yzvansnys a1e wensmye utp 21 JO[NsIOA JB IUYAND aK rou UIP DHtUsUA 28 este ‘du 1SagW 101 UT IO] eoveyto24 no suiyp nol adaout as ‘aug ainosouno uns Lnsz04 aysact 39 gdng axod soun easejodoy| :ymrsa1gng tusiquon vasvy}OAzaql 7 nfoaod no wisyeay ‘wurjdiostp ap 10j [npes8 9p ‘soU1Aay9 w ofer99jouur azap mupeys ap “oqeorjde uns a1e9 ef yn ovounuysut y 20d asndoud aysmnoop yop v ajerunayaiut wRIOAzap |mIpEIS ap ‘eayde suns 1 J0\walo pour ts vaseoypoU 1 xojquELIEA HuOROpE eaxexnqy ‘ouanpo 1 aust ap gunoy yiseooe goseasojOy BS UTC |RpBIO Bf MEP -oud area aonoepip ajaupeo inuad axfenamto yums asndoud ajo0f ‘vouowose aq] ‘ovtignas8 oBuyaur v ap vluuop 16 jnsasayut 140 “2]eM499F>101 10} 9} ne exo wzEG ad 2] 09 ayeroquya i 96 “atiemound ap auuios fon aj99 giqea ad atos vaseoxniy ‘arezyqun atjeraound ap sjauc sBojoo ad goes -es Snax & “es wont ud “ane9 9]9 [208 2989 auiemound ap uuras un ne area “nitzodoad ¢ reajaaj98 ¢S HbA UEP ayx0} “xednoap ( ound ap 9} wroadsau “gatsaudxo vo. -yBuauy t9sop v4 vjane 9p esvaye vuposiad 2} yunouduat osonio 2} ‘adiyao roapoay redung wa 9f 2169 ad 1 ounds 97] 1a9pe ¢ aig adja f uy 1 2 eamvostiog tunoryd uy asnd asy ad ayeyesfojnovp wosts9s p-¢ * aqosLag YOU 190109 3H19 #5 SU9Sw FEIOMIOUE B arED PADD 2 RUORLT) asHDs 9foquiano YouiaA 96 aynuiua fg BdMCT -yMppiadls a{ntr-o alta varianti, se poate solicita altui grup de elevi si ereeze scurte po- Desfisurarea jocului. Povestea este deja vesti pe o anumiti tem denta cand, dupa ce au ascul sise trece la d fin tot cursul de voie acestia fi cut de elevi de la ora preve- Tristufa cu povesti potri Cine nascoceste cea mai frumoasi poveste? Obiectul: Dezvoltarea vorbiri ‘Subiectul: Povestire pe bazli de imagini. Desfaisurarea jocului, Se fixeaza in fata cle alcituiascd o povest ‘euea. Cine va mbinfindu-le in cel © seurté poveste, va si se exprime corect generate de un conflict sau aspect. Vor fi ap este alcdtuita din propozitile — Ce moment al povesti reprezinta? Castigitor este considerat elevul care a raspuns corect la toate intrebatile, 6 ilustratie gi li se cere si Mai spune ceva!” se adaugd un now cuvant care dezvoltA propozit tinud astfel si se opreste in momentul in care elevii nu mai au de completat nimic 1ou Cuvant si se procedeaza ta fel. Jocul tre rindurile de elevi. Daci elevii de pe suficient propozitia, se apeleaza la clevi patrutea elev te 0 carte de povesti populare roménesti it pe copi ; até? ispunde Suntem actori elev din clasa. Elevul care se ud jocul in acelasi mod 98 (>aqandupouy feo ae ad Sti0s (0 opounu arsauo 9s “ouNe inynyo01go vaurseLAT | ap axsousod as wwaoe EINDSOU WueLA wpe O-NU ‘angadsaa mimso1go ‘eau 9p 1eorpur Seuoutea un ad sti9s 2480 29 8209 HOSED INAd|a| “SOS ays0 OuuNU OIRO [B JO[arOIqo S]LUIEUN s1eUASop je aq “dew wyuMUE o ef gURM {Aa|9 ap 2}1SNsUE o9UNS UIP je auutano astios uns exE]ANySUMdarp PUIG ap asetIoUeD 2 “IUOHSUOD 1119 2]2 mlapuuidap vasepsfosuod aySoapUn {n90f od vourseuy ene undses BS TS [RUIpIO aInoaXD fs Ds 19 Lord soMpe auwo ,,SeASod™-Aafa izodord ysaoe ‘pIueUwA By O-nU Pt ad sti98 ut go4pul 2s 129 ¥a90 1008 Joo s0un 2fouunu 9489 s991qns Jose Hplo-irzodoud aynun feu asuos Y son RIQE aq m/R20f pawwansefsoq. Hutgio vareyloazaq “aunt :jn22190) ayps0-siizodoig areoniseo edijoo 0s-npupluna ‘armutigo a} ound wzeazsjpi0n 98 injnoof pratSreys B13} | ezwapodaud as 289qp ag ‘uirzodoud ap am $8 “HAaID zodou “upand wsaow no wrzodoud spur Ut NUL OTOUNS ap 21398 O-nIIp yNHEDTR yuAN UN nop uy aed, a8 BSE.) “n)n90/ naspunsycocy "A ‘ayolpauy ajaums soUN warepHosUuO) :yndoos 10 2p so[alustadwoo earew04 “7n72019 iyzodoad ayjnus peur aySays0r 9u1>) areaoy :[opise undnig onuy eat is ‘urwiapaw _.duuapod aidey 18 3gin ‘oropms ajar uw Lau ap eeos au wo ‘aeaHUMUUOD O BULAaP uS BqIe BS 9y9 2wOU Aofa|“UIpHOZap UH 9yRZO80 UNS A ps aunga: un no sIQUOA vastyjoazaql «jndoos Jeounouy ne-s a4e3 ajazuEAng Inoof enutuos Ba 1ez14 yru.ajo ad yoseounoas fAATIOg|OO v| eZeajade os “InosolmIa4 B NU HOEK upd outAop [2 ‘aiSeounsad ea youd] 'Rqz0A 2189 BEI M1 BA a1eD [NADIE “19Se| foo ynpuatd v-18 ow:ilustrati cu fructe, fori, peisaje caracteristice, crengute, frunze, pasar, imbraica- inte specifica fiecdrui anotimp. Fiecare copil din clasi primeste cate o imagine din cele aduse va pregati patra ghici invatitorul rosteste o ghicitoare, copil dedicate celor patru anotimpuri. Cand |-anotimp care se recunoaste iese din bbancé, in fata clasei. In acelasi timp, din rndul colectivului de copii se desprind acei elevi ale cdror imagini sau obiecte primite completeazi imaginea despre anotimpul respeetiv si le depun in cosul anotimp are un Tol activ ~el ite, indepartindu-1 pe cel ce Nuci acesta, ai gresit!” Dupi ce toate purile au fost reprezentate, copiii vor céinta si recita versuri legate de anotimpurile anului Completeazi poezia! Asimilarea cunostingelor despre natu Morcovul wrarea jocului. in fxarea te ‘ca munedl independents in vederea eva- Prin razor eu am plecat, Si atent am cdutat, Ca sit aflu negresit Moreov bun de (ron} ‘Am privit atent aga: Radacina-i un ((arus) O minane acus, acus, gustoast, ie se atribuie lui. Deprinderile de calcul (mintal si in scris) sunt cerute de vis Orjunde in viata ne intélnim cu calcule care se cer rezolvate ri formarea deprinderilor de cale sareing princi calou- de practic’ De aceea, 1S apreciazA c& cel mai bun pro ii calculului consti in a porni de Ja idea fur 3 o capacitate m miseste tatonarile ste deprinderile de rezolvare @ ica (37, p. 14]. ste vorba, asadar, de trecerea la o etapl superioard ceruté de insigi dez~ iv, dator doar si tehnici de |, Tespectarea o}so pmmsadsip weeindys 0-5Dar sunt cam zglobii, dragutii, Si-i dau de fured maicutei Patru umbli ncolo-neoace; Doi abia ies din gaoace, Tar sub arips mai are 442+4=10 frumos colorat. Pentru opera} seolare gi arati din Mergiind ei prin pidure si adi ; Pe | coteascd de la scoal ‘Acesta este un joc pentru clasa I reiasa latura educativ doritd. ‘invatitorului, fie adaptiri Desfasurarea joc care era deja asezat an clutat sa vad act in clasele mai mari se va folosi o alté povest 1 numeste elevul care a discul din interior. Elevul care a e deschide usa cist operatic se roteste acd acelasi elev a rispuns bine si la una din oper olvate repe si bine este e4s21exy ap 9} a aa! TET e UIT) poup 18 19 nay Ne 2:: { JOCURI DIDACTICE LA LIMBA ROMANA ORDINUL Scopul. Formarea capacititii de memorizare, de actualizare a informatiei Inaugite Dotarea, Fise eu propozitii ce cor Desfiigurarea. Elevii stau cumin fige pe care sunt are vor citi propo: sresesc, vor fi ajutati de colegi. va ilustrate despre iarn’ lev). Cei care primese trata gi ispunde la intrebai. Castiga elevul care alcituieste mai multe propoziii poss. bile in baza imagi SA FIM POLITICOSI Scopul, Dezw etc.). Cartonagele sunt agezate cu fafa in jos. un cartonas. Va observa despre ce ¢ vorba si se va adresa p CUVANTUL INTERZIS Scopul. Consolidarea cunostinjelor despre se timpurilor. presii ce ar inlocui cuvnt renaste? (Urmeaz anotimpul cel flori, se coace painea...) Ce anotimp ¢ riguros? (Este ano- Tey 1rba, infloresc pomii, soa elevul care face 0 cara DE-A FLORILE Scopul. Antrenarea compet mei propuse. Dotarea. Imagini cu flor Desfiigurarea. Un elev are r0 florile. Cumparatorul iese din clasa gi ast: re trebuie si se recomande cumpiratorului ‘cumpairati. De ex: in ghiocel, su rosa si am un i floarea care se va reo apar de dusm: va fi cumparat’, cel mai frumos si, deci, m1Hia}xop woxeUoy “Indosg, LOSUOO NIGHT sjound 198 B29 ediyoa BBHSE-) ound un eplode os axtzodoud w joot09 sojOy 1S soyw FIUBAND NUD “astoApe Fadmj29 sojquN! EasEdionied no 20 as vaxaioaude ‘adiye enop edionsmd dof wf azeo ut juz sou 0p “youu ays wAopIOWA™ :y aivod qnsundser ‘anew jruwano "Sy od MIO e ynAd|D -9ep ‘njdwoxo 9g “psy wip myao sndo zueand tm pursojoy ‘axirzodoud o wae: 16 8mm 2004 no jnyuyania arfona “ekg o wt fa]a8y Eye 1 USeUU B] ours aaj9 Up “dru uy nes jenpratpur weziuedso y oyvod [Noor “waueanseysoqy ‘auutuoIUE ne 119 9 aft "ROIEIOG npafequit| uizwarsasdxa wazeyyonzap 18 rzodoud ut 100109 esBanut 9] © 9p 16 ayUIARD JOUR 2foU jaduiod eazepHostod 15 vomoytiaA “Indoog SN4O SNAS 19 TNINYAND LLISYD “huenqrooa voutfesoquiy ~Honue Ise w ap L0]1A9} I ‘round 2y]nuu teu 290 #z3TeI01 BA ase edryoo o1o‘RBNéE {8818109 BA "wIB90A aguas 26 ys ‘2ivai09 oruEAND ¢-¢ Ednp "wD UNEPALEMTODDE > Se ap nax@ row uns ofe04 foun Au}uOd yO |mde} ap HUTEDS “Ce @-¥ ‘g-V srequayosou aupuses eautpu0 set 29] | anden 2189 1ma9p9) ojeue pout w ezzapaoaid ag “g wdiyoo tan aura wyqei ef 164 Yound un yoru apzone 2$ | ES BIB) ‘30] ¥f 30am ;NAdH 2182 voep ser “ound un eproe ast radio “ung 2 up sate un yoofadaou 40 nop 2p ata auto uy P adware rqnsopop auios Es 18 yoseasy ES Ingest 10A wHss9e “arqet ad soweizauy op pstias eje00: BA 98 rody ‘(-o90 ayvai29 2p) wo €-2 op viodas as wyB00% axB0 9p inzovganpues “g #8 y — adrysa enop U1] ayeduiy 98 wsej) ‘vazEanseyso “eaae10q VIVO0A Yidare S918 0 fot staz09 ojarenyy va1s89jn9 vj 20aN as a580 ydlap “yaaa 199 x6 oureust o yiurzoad 20f ap 1 -ojutano 8 wiouos 18 rogers eluauodutoa no 4 ayeuutue osoumuep 29 sojayutano ealwziyenan I$ vaxoySeounssy “jndoag eagva wad (210 vareonuRDor9 ‘ru0% syensuowtop tuysyd jnsepi east en Aaja ae Bigre Ba o ansadsor vasysad no wyeusnpl axe o1eo [RAofo aunds ‘eexdnd ‘tnono) eA 1S tase goed Youn ajoume éAISAARLLOd BS IOcare este acest animal si actiunea despre care vorbese. Daca nu e clar ceva, puteti pune intrebiri adiugatoare. Sunt gata s& V3 ajut.” Exemplu: ~ Trdieste prin padurile noastre? = Da. — Méndncé iarba? — Nu ~ Fuge repede? =Da Rispuns: Jepurele fuge Copiii pot pune diferite intrebati, iar pedagogul rispunde doar prin nu”, intrebarile se pun pana cdnd copiii ghicesc. EU CRED CA... Scopul. A forma copiilor competenta denumirii tuturor insusirilor obiectu- determinate prin pipai Dotarea. O pungé cu obiecte Desfigurarea, Pedagogul le propune elevilor si bage ména in punga si si pipitie obiectele. Elevul isi alege un singur obiect, il pipaic, numeste toate susitile lui, care pot fi percepute la pipait, si denumeste acest obiect. Apoi scoa- te obiectul din punga si verifica corectitudinea descrierii obiectului prin pi Daca elevul a determinat corect obiectul, atunci i se permite si mai repete in- sircinarea, daci nu ~ el este climinat din joc. Invingator este declarat elevul care 4 deseris corect mai multe obiecte. FILATENT! Scopul. A forma elevilor competenta de del de vorbire, sa deosebeasca cuvintele-lucruri de cuvinte-fiint. Dotarea. Simbolurile obiectelor. O tamburina Desfigurarea. Fiecare elev este posesorul unui simbol ce reprezinti un obiect, Pedagogul are o tamburin’ in care loveste permanent (cu loviturit moderate). La loviturle tari, elevii demonstreaza simbolurile ce reprezinta vinte-finfe, iar la loviturile moderate ~ simbolurile ce reprezinti ci in cazut cénd cineva greseste, pedagogul repeta lovitura. Invinge elev demonstreazA totul corect. tare a cuvan lui ca unitate ACOPERA CU ATENTIE Scopul. A forma copiilor competenta recunc: minarea rid Dotarea. Fise in care su Insusiri (desene decupate eu diferite erii cuvintelor inrudite, deter- crise denumirile unor obiecte, fi iagini). Indicatoare colorate. 14 Desfigurarea. Pedagogul rosteste cuvinte, iar copiti cautd in fige (desene decupate, imagini) cuvintele (denumirile) inrudite cu ecle numite, acoperindu-le ev indicatoare colorate (toate cuvintele dintr-o familig eu o singura culoare). In. vinge elevul care acoperd mai multe euvinte (descr), PE TACUTE Scopul. A forma elevilor competenta folosirit in yorbire a cuvintelor ce de- numese acfiuni, corelarea corecta a actiunilor lor reale cu cele din imaginile respective Dotarea. Imagini decupate. Desfasurarea. Pedagogul executd in ticere diferite actiuni. Elevii aleg din imaginile decupate, pe care le poseda, pe aceea care reprezinti ac{iunea prods de pedagog. Concomitent, un elev denumeste aceasta uctiune. in cazul cand ele- vvul nu poate denumi, ji vine in ajutor invitatorul. Cagtig& elevul care a dat mai multe réspunsuri corecte. LITERA DE SERVICIU Scopul. Dezvoltarca abilititilor de a citi si a scr literele si cu confin sunetul respectiv litera nous, Dotarea. Litere de tipar. Desfiigurarea. ,4zi la lectie este de serviciu litera M, zict vedem cine stie mai multe cuvinte cu aceasta literd”. ia joe partis imparjifi in 3 echipe (rénduri). Pentru a nu ser tabla. Fiecare echipa (rand) are partea sa de tabla, ‘multe cuvinte cu aceasta literd ntele ce LANTUL CUVINTELOR Scopul. Verificarea gra . dezvoltarea gandin Desfisurarea. Jocul este at Membrii fiecarei echipe ale; Dupai ce clasa a fost ultima litera a cuvai trebuie si gaseasci Pectiva, fara, inst, sre lana in echipe a edte 8-10 elevi ordinea rispunsurilor, izata pentru joc, se expl lor ea in fimetie de pe care invafatorul fl va scrie pe tabla, membri la aceeasi tema) care ¢. Prima echipa v evul care va da primul a clrui liter este wu”, Pentru afarea cuvantului si scrierea lui, fiecare elev are la dispozitie 30 sec. Jocul continua alti elevi din echipa, pani cdnd responsabil declara cd este suficient, fr ins ca timpul de lucru al grupei st deptiseasc 8-10 Se verifica daca fiecare cuvantsatisface condifile $i se acords atatea puncteudos nep 28 “ ‘pmmosyjsap as tnoo pug.) jatuud varequityos uHd fou ajuHAND azaULOy US LO]LA9I> luioo » nnuog ‘220109 ojdwoxa ap sgwmnu aseut reUL [29 PIAS Y JOA “Jound uN pYOdE as L0[IypUOD apundsai0D 20 Iman azeooy nuquDg "easaizaxde 2985 WA ouvD “LUQUIOU ¢ WIP TULOJ NUE um \RO JOU 9ZOULIO} YS LINED BA ‘49H uuid ‘eaooe ednp 1§ [qui ad mugano ouz9s ‘oySouunuap o ‘aySaatid 0 [nAatg © wurzoud a8 yjqu vf suamnouoo yrutd pureay ase edn “unu Z ip arv Aaja aumooy YO RMU jRUOHEiEAUY “eNpLAIpU EtOSEySAp 9s 2102 snynfequa yoedro waxey]0Azop ipuyd mlgujiqou e “sumd9j8 vatezianioy “yndoos VAVIS AVS VEAL LLVaINTHOS =p ‘Nunut aysad pupingz uote un wezea Wy leap pdnp weeozuaye a1e9 WOLAe un aug weuey pSupy asen juns auEoINe fo4y, fay) auds wsvogz UoIAe uA, “BsId od ye 98 uote up seSUeY Hy 2480 nuoLAyy rON-ULIN nde ap urzodoud epmU0} 304 diye round naqnayy *,uorse jmugano sndoad v enop wv ediyog znyduraxy ‘oneun feu ynferound 2 ediyao e8nsyo eA “exe no EuMNDOIUH 1S wsreaHS a1SD 110 ¢ ap ERISOJO (0 yzodaid odaid asnpouit yS0y ne a9 ednp) enop v vdrypa oof w pupum, 10} 28 au¥o udnp “adiyoo rouLid HLAquIaUT Hor nD pour 1Se}aoe ULE ndses youp “tnt peas as 1$ ound un gpuoae 2s 190109 sundseL et EIGEL od 98108 9 ay gs ammo ut \wiaut op yengard arsa ym 10 wn a1urzasdas ws o1e9 yupano tn punds Bs enop v editjo> gnu oxo ednp *yIges ad wirzodasd 9 nus 9g “trzodaud 212 atep o[ojduoxo uy “un | ypiooe as sundsws a1e2oy ‘vaditjoa gop uf girLmdun aysa vse) “woswansyysoq, ajadaz ys a1oa ne ni nung 10919 PI-ZE ydaad v wI99109 vaLlsojOF no x -Y2odord voreyneuzoy “groa109 azeurudxa ap 10]a}uayadutoo vasenjeAg on eqianoud ap ome eauqygersas uy ays — ye ad 221 af “vanwoq guy Indoors. ‘TNAUAAON FLSA TAVISAY ‘aquonoad ardsap soqtaaya waseu ‘wuores 02109 18 apodax rout wuyjdapuy v aze9 snjduroxe 9¢q ‘gartoadsau wiont| no 9 9 orpoag jnidoup juozio od auios 18 ydiypo aueaay UID a: 2808 ynyeutuas 87 ‘2z2NH] rs wIp URANO UN aIBD puts a1eOoy pleoruios ad ou1os jruoweigauy "Linpugs ad vzeaziuvai0 as Roos “waswansyysoq ‘yalwo UH SoUITUy IS 199109 o119s v ap ojLApURIdap vawoyLiofEA “tndorg, JON LNIAND WYWYOK sowivaut ap ayjiqers jndum uy ayuyano oyna teu stzos v auvo ynaaja BaNSED ue gue un oe muquin zngomne 201 one ae neue L nydouaxa 9c] any wiseaoe no dao ans aos v uy pistes Puloreg “9H 25 f-€ UIP 1WBAND uN Ie ad ous jruoEiRAUT “vadeanseysag 19 earouag “apides i$ 2aiZ0] wupuys wowsyoxzq ndoag SLINTAND IONID Tyy9109 18 yoy ‘weuis] — ey — ruaqBuy) ~ myULsIyD :a6er0 ap own — ‘spredoay ~liza daci cuvantul respectiv este corect alcatuit, invatitorul va intreba levi care au scris acel cuvint. Daca rAspunsul este afirmat rr celor care au acest cuvant pe foaia de hartie (inclusiv celui care 1a Cand elevul va termina de citit toate cuvi le care i-au rlmas nesterse, procedind taie cu o lini. Dupa ce elevul intrebat va termina cuvintele pe care le scrisese in plus, vatitorul va intreba din nou dacé mai sunt si alte cuvinte gi va proceda analog. Intrebarea va fi repetata pana vor f epuizate toate rispunsu declarati cdstigatori acei copii care au rimas cu cuvinte nesterse. Exemple: }) cuvinte formate din una sau dou silabe prin schimbarea primei sau ulti- tere sau silabe: toc ae cana loc lan cast joc as cad foc lat cade b) cuvinte formate din dowd. inerea primei silabe: coleg —_copae secerdtoare cocoscolae seminatoare cover codas seninaitate ©) cuvinte formate din doudpatru silabe cu m mare doreste palarie zare imbeste —_frizerie sare giseste brutarie CEI MALISTETI Scopul. Verificarea si evaluatea cunostinfelor despre genul (numérul) sub- elor, act Desfiigurarea, Jocu chemate pe rind in fata clasei. Echipa va forma un cere Acesta va explica elevilor ca va arunca mingea cétre un anu ce a prins-o, are la disps com va sicu ei la fel, pang ra Acestia sunt fel RASPUNDE LA INTREBARE! Scopul. Ac integrare rapid Dot: tului gi dezvol nt acesta Pentru raspunsurile bune se acorda cate un p pe tabla in dreptul coloanei e ‘multe puncte PUNGUTA FERMECATA Scopul. Con obiectele dupa anu: Dotarea. Diverse obiecte1a aisixe gs sndo suas yap {p upano ape ewep axeaay op 25-npupaye ‘doo rye no giodas 2s ynoof “tod ein Buy" sndo suas no yoswoysor gs aingan einyguseq saxpe 1 ‘doo anunp ue |ruoygoNpUO “oxao!WaS UE HezOSE UN: enuoD suas no JOS}UIAND wOIOYLOTNA “INjMLENGeDOA RameZIANOy viatynsya “PQeqES Bop wip umn [eunue ap asnumnuap 2989 upuys wre-un azo v| MUBAN-)* *,oqens 1919-pNop tap unagoye yugAno Un ayED Hounds -njduroxo ap ‘iutows aye 6 y 10d Lnoxyd { eworlusts yuns y2ai09 sundses ne are do.) “IAyNoO! 2junyeIO) aH 9g . ‘2qp]!s ad viunuoud 2] ode ‘eumvod “eure :3javuiano “npdtoxe ap ednoap injmoqeyte ajoxoir wtp asaumpoye mdo3 ;upuyd wie-w yugans 20 Fy “EWN eqUHS no oySo8uEys oS PUL UXE-UI 91D B] IMUZANS 2fFT earROSLOg “auysed ‘ooed ‘ged ‘ued :2jaqutano “yydutoxo op ‘osounu mido> jupues ure-tt yueans 29 2 ed ais9 jpupB wre-U a1eo ef mfmyuwaNd v EqU|IS EUILLY 21] ¥aLBOsLI9G ‘Ce'$ aiodua ‘ayayea ‘nea “ype ye “guva “yse9) ,ea" eqeps no daou are ayurano aynus wus unds midor) -anseon 3j>1 24R9 Uy |-HaLing *.89" equyts no adoout azva yupano Un UMN :T FaseosHIOg sruostos™ axgouo 1S sqtmot|d oanysap yruoyeieAuy “eaxeanseysoqy ores ayn yunssiPost9s areoy uf -UDst9s no Lio¥fd Yo “eoaesogy ‘atfeasos -qo ap inrapids ¢ 16 roriuare anjoazag ‘myrueingesoa easeziansy “tndoag MIOSRIDS LIWRId WY ‘1a wrioo] omg vleauy ory ruPloog :42}9 vaynuod jy jeaao aunds wey :puaorpipauy ‘ouig BIVAUL orUIEY JnIeODg — :agja vapaL | ego aunds yy pmsowipay vlvam sty inssjosg aja naptop jy jeaao ands ey soapipauy rleauy (ueoog ——:49y9 puunagy aejoo§—_yrworoieauy snjduioxg, ozt ‘snyd wy yound tun punuuid vnSooe ‘pugr inaje usayo 2] yzvajade os 48 aysoSnar nu pups un-sUNp 49/2 un BoBKT “IADIO ap voad a2qo un tuour uy ax$aido 499 aunds rey :ep Pepse Guano ye ‘eanwansyysog, ajduus wirzodord ynsB]NgeD0A easey>|duI0;9 “tndoog iVAdD aNNds IVIN 1 -atbrzodoud 0 voseinagaye es aBnupe ys so]!A9]2 2190 rod “jupan un 2ySaqsos uo wa e1joAzap ¥ 2p 20p>HuD}oduoD wasEULI0} oyunsundses vioaude jnsoreigauy ‘apryout as jaurzeseu ‘ojo}oo1go s04nM wp Muorgzuga 18 axe 0 aieuodwoo iSeaa0y ‘Wuop mIO9IgO sow PI “UPA 2unpes ys omgoH soreEduuno axeadty sioyiedeuT jm20 angoorgs aut +, (Inuo}225) jaye 1uywuRd ag j axou ajurtuas wreuMEag / 230 9s a) :njdwaxe ap “rojLov (O14 jmuoyne no suasop y ayeod yeAedeund [M9919 ."Wugr0}09 “tuRHEsep tou my jTUCIfe ND Buy ‘aur{gns a}so fq -ULLD} ap 199190 mn yereduan ure ney :nyduroxo ap ‘poseatunu |-¥s at ‘ eaeu}oe309 I-98 also as ja 8] aq ‘aiSouune [-nu ep oargo un wspdusno Aojo tn ayo ‘pups 2g ‘urzesieM ap RULA o ezvoetaoidut 9§ mnjruorEfBAUE BseUI 2g “BarRANSESSOCT ‘anyztyas ‘afeynar “igang “eaaeyoq, ‘leatiod ap 2ajnutiog a1iquoa it 1So]0y v ap ‘1 ~eapduimo aja1991q0 yoa109 aLosap & ap vaveUige 1o}LAgfe wyOAzap y “Indoos NIZVOVIW VT ‘syo0u00u! Jo(Lnsendsys widnse wiluare puesipne SopAaye oye ung ajtunsundszs veeouoriuaue zorgigau AiStgys 2 “2]oI01qo B10} ayeZHIOIOEL vo uns gud enuunuod wa jg “s1991Go oyu teu 2s-npuyUNd Seot|duoD reian y sxeod jnoop ‘ara[diuoo 1 aj20109 tnsundses aynuu Your Up Ba 240} nAaya BINSe> ‘aqnogs wp yeoos |-es ymudaup axe ‘jani09 yezzsoyowND v=] yoU{T “(o\SOsO[0g 98 90 bf ‘vozvoqno “ouLIOS “eoUuRLY) EzeaZLID}202N9 |] lode ‘oySouuN }j 499190 snBUIS tun atedid i$ ginund ut eupws conponuy jnagyo mupdsip ne a1201Go0 29 pupaiasqo ‘tody yseu: ad asetugs ojaioaigo vow vasvoaud ys oundoid 28 1 reius repy ‘WSC Uf Ad[O UN 2I¥O LAGI ag “~IEIO]OD RinBuNd o-sjU) 2190190 vadied und as ‘arenunuod uy “unuap aysooe grodas tag watlgo tode set “oandodsaz 9[0i901g0 aigoumu jruojgizauy “aseoqna “yusi0s ‘owgus audsap axtqroauos 6 y2etiul 98 snd “2ouy e7] ‘ai901go oijnu toms eye 2s injruoreigaMy vsvu ag “wareanseysoqy‘andr - batran departe - aproape sus - jos devreme - tarziu vesel- trist Cel ce ghiceste este exclus din joc si va fi ment cuvintele in propozitie, si respecte topica cur otarea. Foi de hartic, stilouri 1. Lise dicteaza 3-4 cuvinte, care trebuie folosite obligatoriu in povestire. mumite céteva personaje din povestire (de exemplu: invagiterul, ¢ a cite 5 persoane. Primele numere din fiecare criu inceputul povestirii (dout-trei se celor care sunt la rind etc, Cand toate cu voce tare. Invingatoare va fi echipa ‘mai bine inchegatd si mai interesant& echipa primese cate 0 fo faze). Dupa aceasta, foil povestirile vor fi termi care aledituieste 0 povest (CU ACEEASI LITERA Scopul. E Dotarea. Desfiigurarea. Pentnu fiecare participant la joc invatitoru! alege edt trei cuvin- te, care incep cu acceasilter8. Jucdtoral trebuie si alc&nuiasca o fraza nu prea lung’, CAUTAREA OMONIMELOR Scopul, Sistematizarea gi consolidarea cunostintelor elevilor despre cuvin~ tele care sund Ia fel, dar au sens diferit (omonime). 122 Dotarea. Fige pe care sunt scrise un sir de euvint Desftigurarea. Unul sal8. Cei ramasi, aleg un euv {eleg asupra sensului pe ca la intrebarea ghicitorului. Ghi (cheia de la lacit, cheia ia de la inceputal raspunde astfel = Pe hartie, ¢ frimoass, ¢ incovoiats, Raspunsuril dit, ci doar s& poati servi ca 0 aluzie. Dup’ ce euvénnil a fost gh Jucdtorul al edrui rspuns ea aju este vorba. inv * Pas (al unui om, trecdtoan * Val (pe mare, de pamint, CINE SPUNE MAI REPEDE? __ _ Scopul. Exersarea elevi imbogatirea si ac Desfiigurarea. ga unele litere sau noi le vor serie in caiete. I cénd se intrec doua sau mai mul jpunie |vecina. pare _lapar se propune s jasc singuri jocuri 123,say (.catnspoa ‘tua8aq a1 99* ‘vosounurg Jy) .o¥Soups | -tua nung 1g ~ wuyay Se-ur AU 29 aC -EpUHER ap j—y ~188 0 sunduroa ayvod 2s wino nydiwioxsy “sJoquouieyy 80 aswouMaT YS KSMaN OA aw iesinseo Hexe[D—p uf JOA“ uLSeay SemIxD 180} B arED LIP torzaod jnpn #8 aomput ys J[LA9[9 9199 ayeod as owe insEOY [UCI 9159 20 eansgui od 48 epueg atluaye no Seay ant yzned o argo 2s-npuysy| -ood up ant 9 WOW JOA $84 2qLANSIBA ZTE JOA 15 “ARDOIOD a1S9 |NooE “oyuaNE Hos Lou JO|wUL ape aINasounD eUH afttz i -raswoq jnasn eareyjoazaq “yndoag ‘INIOLAY ALSVONNOTU ‘ung Yur 1S unos teu dun uy eUtDIPS ywZA|VOE v BED ediI9 BASED Joyouour warmjoazop “pnyoo] na (Gaeseunngg efiaqD) “wud 104 24 20} od ng, “EQUUS ION 9P HNO ..N™ “psvjo aoy10 u-2UN no SIS | pons 1$ uns “uneas 1$ yung“ (1®9) “228489 anp a1 1s seoung, soup eg ‘gi op ourgsew juns ng. (120g) tou a1mana wy on un anzea tue auafedour uy | usd tou ayeeana | 200d O-tip ef ch 9 S019 woutandgysoq, ‘shg-warmog | tonuoyevantjoazaq -1ndoos LLVUN.LY TW 1S LLVAALYINI 319 wtp guTigo gs organ uido[ “ayuIAnD 2 ~ons 0 asaya 95 radigoo rompoatg ‘adiyoo we yuostonys v9 fet ancy “ann ede wo as-upaeaty aysaoe wrposyur ud ayojatano 1S-npunuta Trqian mo wzwau a -nvoyuy 98 pug *,esued e* exeoyung “ynuntd no ezeoui 2189 ‘qi ve ‘njduroxo ap ‘azeoameo quan un Baye wuowonf “ny esdhy uy “gSe > oud as 1 amug> Sosiys un aB9qe 2s 90f ey njnotxa| eauesi9N: VINId I$ 1NgUAA ‘oatoo 18 apodar oqyste Ourpuo ly azazUuyE as BS mpramue 0 no psy, our wzeyue 98 axe udiyoo aise azv0H aingan adiqsa ajaquie © ago ayes rad meee 3H uy szoruype 08 ys inqany 10A 19 “Ze ySa0e Ut tadys9 2 of vorenjar ey “oSaiH ayrauoo nu 1S apodar reur ez (2121 sjareowutin greduoo as 1ounye ‘proutos ax nsuep 92014 BA -POPOpE 10} tap eu orp hoa BS 18 sjas Bo 2190100 a4 vs our apse sunday 21005 02 -emx 2 ‘amwoarwo 23 ‘SMBH OP 105 EROP #8 (HK “puvsaeo aueqout s) ors un age soywant ares: smoyns ‘Omey ‘waaeyOC, 12 & ap faluaqaduio> vaieyjongeq “Indoos, iMIVETOAZAA THLIZOAO AISTALYOT ‘yeyjoazap eiitzodordGHICESTE Scopul. Familiarizarea elevilor, prin intermediul ghicitorilor, cu numele ce- ui mai vestit povestitor din Humalest Dotarea. Fige cu ghicitori. Desfigurarea. invaatorul scoate dintr-un plic niste ghicitori primite de la Guguta. Elevii vor dezlega ghicitorie in ordinea propusd. Enunul ghicitorilor: 1. Patra frat, intr-o camasa imbricati 2. Ghemul cel cu multe ace Nue mort, dar se preface. 3. Fuge ochisorul cdt se poate Cu urechile pe spate 4. La cap cu dulceays “Pe verticala, in centru, veti citi un cuvant ce desemneazi o parte a unui copac. La coada cu venin. ‘Raspunsuri 5. Curcubeu eu coada ‘Umbla prin ograda. IN| UICTA 6. La hotar serviciul isi face [RIT [C]r TUTE) Casi fie-n lume pace [TTE[P[U}R TILE Si senin sd fie cerul A{L [BIT [NJA: iti voi cine-i. PIATU[N UIE] 7. Daci tise sui GiRIAINTI [C Je [R[UIL Pana la primavar ICIAICHT [UIE IA POVESTEA IN CERC Scopul. Exersarea copiilor in reproducerea textelor, in alegerea intonatiei Destisurarea. in fafa clasei sunt invitati 6-8 elevi. Ei se aranjeazA in cere. Primul spune o poezie, al doilea trebuie si continue etc. Toti impreunt trebuie si alcituiasca 0 povestioari la 6 tema data. Daci un elev se gindeste prea mult, el iese din joc si activitatea fui nu este apreciata. Sunt menfionati elevii ce au recitat ‘mai frunos, precum si cei ce au contribuit mai reusit la alcituirea povestiri GHICI DIN CE POVESTE ESTE Scopul, Activizarea vocabularului, dezvoltarea memoriei si a gustului pen- tru lectura. Dotarea. Cinci-sase ilustrate ce re basme, povestir. Iustratele sunt nun tie. Desfasurarea. Jocul este colectiv. Elevii sunt anunfati cdi nu au dreptul decat ngur rispuns seris pentru fiecare imagine si cl mu se admit stersituri. Pen- iru fiecare greseala elevul este penalizat cu un punet. Raspunsurile vor fi scrise sub altele si se vor mumerota cu mumrul pe care il va purta imaginea ezinta personaje sau scene din diferite rotate. Fiecare elev primeste cite o foaie a Dupl ce clas a fost onganizati, invptoral prezita oilustrat, levi o privese se gandesc din ce poveste sau basm fac parle personajele gi seriu tithu povestirii (basinal) pe hte. Se last timp pentru sors si se pyocedetz8 in mod tnaley eg celelalteihustrate, Verificarea se face cu participarea activd a fiecarui elev, fend, totodata, un examen de onesttate si corectitudine pentru ei. Se precizeara, pe ‘ind, impreund cu elevititlul corect al fiecdrui bast sau povestire gi se ceve ele, vilor si deseneze céte un cerculet in dreptulfiectruj tit seris de ei care cores. punde cu titlul stabilit. in final, fiecare igi numBrd o¢rculeele si anun Jor. Vor fi dectaratiinvingitori elevii care au mai mutte cerculefe. in cazul clasa are dubii in ceca ce priveste calitatea ris COMPLETEAZA VERSURILE! Scopul, Activizarea vocabularului, dezvoltarea expresivititi vorbiri, ust tui pentrs lectur imaginatiei creatoare. Dotarea. 0 poezie scrisi pe tabla (acoperitt. Desfasurarea. Este un joc coleetiv. invifitorul le explicd elevilor ca pe tabla este scris8 0 poezie, cu uncle versuri incomplete, pe care el ar dori s& o invete copiti, Pentru aceasta, insd, este nevoie ca mai intdi poezia s& fie completa. De aceea,fiecare elev trebuie si citeased cu atenfe fiecare vers, dup care s& copieze poezia sisi puna in locul punctelor cuvintele cele maj potrivite. Se face verifica: rea luetarilor, se stabilese euvintele cele mai pottivite pentru fiecare vers, Vor fi evidentati elevii care au gasit cuvintele cele mai pot CINE SUNT? Scopul. Verificarea si con: seritori, precum si dezvoltarea perspicac Desfasurarea. Jocul se desfagoard in perioada de recapitulare a 1 Conducatorul de joc cheama doi elevi si comunica fige pe care autor reprezi pe cine repr alla pe cine reprezinta, et pune partenerului siu de toare la viaja gi opera scritorul acestuia incearc’ sti deducd pumele pe reprezintit. intrebarile d nu sunt admise, de exemplu, ,Ce seriitor sunt eu?” jie modul in care va sti sa rispunda partenerul. Rasp: ate ast colegul su sii nu poati afla imediat pe cine reprezint8, ci abia in urma tuturor inform: mngul exact. Vom da citeva exemple de intrebari si rispunsuti in Legaturd cu viata si opera lui lon Creanga: = Spune unde m-am nis ~ in Moldova,ezt .Pangodsoufaizaod iruoine 1 jmp ap ayant soonpe ya ws tesoUt‘yHaeD S09 BS BR“ oA {S2| nt ‘rpwor Hood Joun aye amnasound ret 3499 3a -odo up aquowisey no ajoioqtq 1ynuu eu so4uaanoU09 areznuedar S05 me “poseoU pus axze0d 9p sinowos un ey :20y149q9 aunds 2} jusorgieAty “eaxeIMseIsaq izaod JyNUI feu Up ayons no saysod UP] “wa4E Og, ® 9p tuaputidap veazanjno ¥$ rououiaUt wazeyoxzaq “Indoag carsordxa “INIOLAV ALSVONAOTY ‘ryan aye 18 arent y 10g “AON HOC ajaquLAnd osoinyeDfE fiidoo e8y ad astins 2jarouy,uigy “apadar row vaunisia axSounidoput ares ediyso anvoneSurauy aisg ‘aty ad vo sn19 y ewwod ps aumnuasd isooe apouH fase ‘pups uN “nuy 2zorume as gs 16 play ap nes yeteq ap sunnuaid un 2y¥o~ gana uM ayBO azaLL 19} Bs editpe axwoay onttund oxen] ned 2]99 up vo aundoud 9s 4 10°] “aUPOsiad raed ayo @ adigoo enop pzeaunoy Ho}oIys ef sundses ne o1e9 rHreq 1S ajaiog N‘1.'9 ‘I Honors ey ajunsundses up azowy spond no asy nned yreoupun 9] ‘eououase ap “fuosizaur ja0LIoWy mud weROpZ—p Ne oeD soWareEL (insin)) (qu0N) Infntg[NP EUNseq eT a1vojd 289 pay Youre 00g esp aoans¥p wsea wuu9e -p ——_rmmupuned ymoud ~nsOrBD,“¢ (ron) (ereindoy) dolumped ao ug ‘ouvoloid wt vapfapeu 1] ayoumne ytuys 18-9015 °Z 5 se U-toup ent pug)“ ‘oBaqzap vs Hoteq pues outa 9] 1ody “y “y “a ‘O ssoqLinsundses ae axon ojountd no 284, ‘tuned ezeomywus 9] jrorglgauy wortonyd e sundses pruwiad nep aze> s0ja2q (@lszry) (inznqomny) 1wryBugw ne-ou ago ad 1g voy ed wanup nj xen] v-2Ny resin ne-s sigpuy jrure98 wg “p Mot ad waa ereoses, “¢ (rlunq) -gosnu 0-8 va vy padan ag gosnyed 0-9 mrdoude-ay a¢y Hieoo29y Sopig UE OL tiny op top 18 oazian meg °Z :2|uouotga sundoud 9 20}2%0.4 ‘]0]490 wIp tode (a[9999) ediyso o-nmp uidoo vo}z=p 104 tpi teu Bo Jp ‘MouDIUB aysiu afoqzap es sojAafe aundoxd a] jriowinauy “voaeanseysoq HOOKS “waseyoq, parzowodut vasesjoazaq “yndoog RINSNAdSYY IS IOLIOIHD (ino) ‘eaves ‘oreo ‘neg ‘euiaud ap Bley ny eqvanu-as we 18 tiny“) nigyoeodsiod i out 99 euros uydepuy ne 29 wwdoo rieuosluaur y IA, “19 npn goseowunu gs onqan Jo ‘eHoas 9] BO ay “Osau.9 9] BO ay “Ont -0n NADI "Hz90d awIQIp UIP omuowiFEsy aySarto [ruorEigauy “wan nsi94 9p 9394 “eoutog sane tou -owour v “inrusjngesoa ruezianse ‘oiHasa09 HuTQOA vareyOAzeg “[udorg VIZAOd LLVANILNOD ‘aung teu 98 ‘o]Lme}on OB} og +0} rANUL}UOD UE peOL aYSa AE 90 RAIDSG -Bouoyst osaisaxod udo: az pundsaroo mat 99 jaqiaWOW 9soeUnKL 39] ndaou ure 1$ ysepO UL ywA|UL WHY -«aL9paAa ep sundsgr new toy “carapanar ep» snds we-9] nq “doo 1 eoumno uy Tuony Bf yeOayd tHe IS ye|s urE-UH na “ajowos WuESEI e Puy “eAvag 12 ap ysnduioo greouost o “ipsa teu ‘pueyfnose ‘saxa0Ul vs aundesd 9] jrudveiea “uy Upzey areouO}st NUN ‘up aured azo ‘aio ne adr “Hyzey ‘a}uesa.o}ul Lnsaaod ‘1rz90d ayynun snduoo me riod “1303 ups go soqridoo ounds wa oj ruoneieaut mmnoof prundoouy ef “wae. soveizant ap asnd tod ouvorionst ‘soqLzoNn98 pugurliede wepzey axeouONs! fam-znoc] "eOAKYOCE ‘Yo]S18OU0}S4 woreDHUITNLUOD jaye waseyoazoq-indoag ode quae gyynose lutad ‘orieaso ap mpauids v ‘ayto1909 s1q30, IWIZVH @AVORIOISI WaANNAWOD wreganut 1 ayo yund ys jnisusyed fis e azeo Jao 18 “gqanuy ap ofa eur EKA uM ‘unymiojus ajatunu yom aze9 [29 — Lazjo top rfexapistioo Y 404 LoWeBUIAG oqo] sod a1) — _ AEBIDAE] HIQIOAUOD* BIstAaL ISO} ¥ EAL {mexoqujoo wre aseLay aystaar 99 eT — wold — guinsiaa nes yzoud ~ suds une 93) ~ > nosauuug ‘e800 {amroduiayuoo ys0y we L01L49s 29 1°) — 1osep 9p woo 18 ane onus ‘>}jnur yy {routios 9p 299 op eye WF naw we wledna6 aye 3) —cient si-si ami ca versurile s& apartin’ diferitor autori, iar coy conduciitorul, cine gi ce poezie va re Hasdeu. Tofi jucdtori 130 De ce nu m-as legina, Daca trece vremea mea? Nu mai sunt pe lune’ flori, Vaile-s desarte. Tip’ carduri de cocori Pribegind departe.” le ieri sa cada Cate-un fulg. Acum a stat cocostairci si randunele Parésit-au a lor cuiburi si-au fugit de zile grele.” ‘Vor fi menfionati elevii care au inde sarcina, MOS STIETOT Scopul. Recunoasterea autorilor gi titlurilor de poezii. Desfisurarea. Copii au memorizat multe versuri Pentru acest joc sc doud-trei rinduri dintr-o poezie cunt ii si se a. Unul dintre jucdtori Indep! {i se apropie de dnsul pe rand. Are jnescu Apoi se apropie de el alt jucitor si, repetind dialogul, spune, de exemphu: 1d arde soarele de m: "and vantul iernii geme, , rspunde ‘neonjoara pe mos $tietot si cant Mogul nu chiar totul GASESTE RIMA! elevilor, exersates in versificare. Dotarea, Fige pentru fiecare elev. Desfiisurarea. Fiecare elev GASESTE RIMA! (VARIANTA) Scopul. Dezvoltarea at Dotarea, Fige cu cuvinte ce Desfiisurarea, La joc partic fige cu cuvinte, alegindu-le asti carte, parte, departe; pa jengar etc Jucdtorii se asazi in jurul unei mese, cite 8-10 fige. Elevul care cu voce tare cuvantul scris pe ea, Jucttor pun pe mas figel sul care rama681 Leap “voueiog, »4yndoag, inLvavawoo ayeouamnu ened ‘puIoueS DU FOUL [99 dapat va avo juasye veuRUasap Lu] “BIO—1GO aye HS aISO}OF Y 10d dof Inysaoe RupeD ‘auuipio pugsiaaur YyBunjaad y arEod [noof “319 POL g ea (wou “Su — 24M Bf ap" OW IVI SRIVIN IVI, snjruoypigaut ope axnvaro ajasinsau ap atlouny ‘osnuy ‘guapuodoput gounu 3p 24 4y awod 90f ys00y “HneuoUNs09 18 2 9p afounu psuadurooas idaap asounud ‘ajajdan ayn0) aysad aug no puyoon of o[fujozes 2ye0y 190109 reayozas me area aneuaye ayeajozan ns Ye AIAJIP no 1usSeUHE IF NEHOWISOD-I0[Id ado up ayeuiquio9 ayiirauoxe azeajozar auds avep jqnoyeo tode gnunwo “roidoata ap x sap ro}oyper eazoy no uasap un Hud ba nao sze99r] TMINOOf eaaeaNsyys9q ‘001-0 tnqusouo9 uy soytiezado v areminaye ap sojalusiaduios earmjoxzaq -jndoog FLATYL ALTON IV 19 VLAHOVE fads ye pxgy ‘2onaUMUE aJoULIDS 1 riezodo ourg asouedens aaja pl ue o-nUy jeiodo apouuros 0d yroop 29 2129 28 1 eiuapuadaput you 1glUNL no JeBa o¥so yeuy ae|MZax yO [mde paroquauio ag ‘oansadsar Jojayy19 ymdasp uy datas a19s 10 4p oS-npunguun Sesyed soundap foul Be 18 Z yBIOqOo ne BaivorUL Pf p yedv9 ey ywoun ne-s VOLLVNLY VT SOLLOVald mandoDesfigurarea. Ca activitate pregatitoare se recomanda sa se faci uncle exerci de recunoastere a figurilor numerice, asemnatoare cu cele ce vor fi folosite in joc, Jocul se poate desfigura individual cu cerculefe. Elevul numit va ras- Vecinul mai mare este mumirul 9, iar vecinul te un punct pentru ficcare aflare corect& a numarulti tori elevii care av totalizat mai multe puncte, DETERMINATI FORMA OBIECTELOR! ‘Scopul. Valorificarea cunostin{elor despre figurile geometrice gi demu Dotarea, Fige mari cu figuri geometrice ~ pentru elevi; si mici ~ pentru in- vapator. fagurarea. Invatitorul distribuie copiilorisele mari cu figuri geomettice tra, dreptunghi). Pe fiecare fsa este o singur3 figura. Figurile ite. Inviitatorul le arata copiilor o fisé si intreaba, de exemplu: cine are fisa cu un cere rosu? Elevul la care se alli aceast fis, 0 intoaree cu desenul in jos. Jocul se termina at ise va afla denumirea ei. Invingttor va fh elevul care I va avea toate figeleintoarse DESENEAZA CORECT! Scopul: Dezvi diate, dezvoltares figura ies din joc. tinud pint CE S-A SCHIMBAT? (variant) Scopul. Consolidarea or de figuri geo Dotarea. Set de figuri geometric. ice, dezvoltarea memoriei 134 Desfigurarea. Elevul trebvie s cea si comenteze cum au fost permutate. Cel care a determinat corect, capi dreptul de a face urmitoarea permutare. invitorul aranjarea figurilor, Apoi comands: Invatatorul face per i, el mai multe rispunsuri figurd de pe tabla. Dupa ce ”. Clstigh elevul care a dat PUNETI SEMNELE Scopul. Dezvoltarea la elevi a spiritului de observa, consolidarea deprin derilor de calcul oral Dotarea. Un tabel pe care sunt scrise cifte. Desfiigurarea. Se demonstreazi elevilor dou’ (sau mai multe) tabele dtep- ‘tunghiulareLel ‘upued agama tiopgos snposd uicy “up € leSingpe inutigo ynsnpoud wy z no nguine wourigo a8 6 wf umeduUL {ys aingan yelunue yrsguiny) “urenzar Helunery “, semepe ynutigo jsp eT “Z 4 o-iieduy gnutlgo sung “| HeBngpe year ey “g no O-NHMUAM eiuaZayIq Hopeos ynarigo jnsnpoid wig -9 n9 [vim] seUuNU UM v| BA-ttpUBE “¢ (¢ oj curlzgduuy |-gs ye}unue jrapaina vo amngan ‘upues pun eye v nsItieg) ‘Mrigo mMernzas HiejuMUY “| HeSNEpE eafNZAs EY “+p BL demduy anusigo jrugwiny’ “¢ HeRnepe yeynzay v7“ no o-tidnuNU eluDsayIq, Hapeos inusiqo ynsnpoxd wig] no fauNU semnU un Bf va-tepuRD -z . wae yarummu Cup ¢ ‘wapeos ws aingan “upuys yun: eye e uIuag) ImEI|NZDI HefuNUY “¢ Bf Iso. Helapduuy #6 sous 8-4 29 e2ae wp upued rzpWINU HopEos WoW “Inuigo [rupUE “nul Up ¢ Hapeog °9 no [-ilnjmeuuy *¢ [9 w| HeunpY wwuanU Une} RA-thIpUED -1 EMID2} 10} ~ssado ynamynizas ounds ta tt pooe goep “InsuEp op upuER jusRUNU La14T BA sozganf mnsgooy aintuoad 116 aanaunue ajeiodo 9 oxy gs aundoud 9] jrso -ponpuiod “uorRu9 18 atuey yqHe YS ainqon DoF v| iluEdioneg “vaxeansuysoq ‘uoles9 “arup} “easeI0q spuy vareyjoazap *(S1196 16 ye10) sojaroumne ® nuu! ap sojtiadaouid raseyoszacy tndoog LIGNY9 YYWAN INNA VaMIOTHD ‘zopyos 18 areunpe ‘91 ‘Goasos areajozar ay vs amnqan 2yni ~ta1axa 200}) snd euros apadas eu axSout|dapuy a7e9 editaa 9180 areonga LAU ‘womonf ripe rode “tuowgonf ronptun wa 0} juoo} uy “umagpE sy ound #8 jniozo%3 ‘ajozas ‘axe dug wey wt axeooy “ese BGI UL ud ‘inyrzosgonptuod qnyeutuos ey “2oMUNpE yuNs 2padiyo9 oteor nattad ajttasoxq, (opadar 18 soén areajozar wivod ys 219 vo eipuod no ‘To[uoigont e aineaaud 2p joan #8 wysABA 9 )) aonaunie Hofax9 no (zoxgont axeooyg nuad eun 9yW0) asy aigH Ese ad asnel UNS 2ojod “149 wig Uy -ouvostad asus aypo w adiyso roxy edsoned oof ey “waxeanseysacy : ‘SOUDWILIE Hiso1axe no aSty “Bue Og, OXS BALOZAI E Op JOpHiwII|ige varE[OAzZaq] “Indorg: éACAATA LVN VATOZAY VA NID xay8jncy exiduosut no mosnoa un mud 2a apadez vw $6 yosi09 qeIp|doo v axwo (naaya“T BINBY no ouoUIDs BS wo “p “E *Z a|LNBY yzva) o|dion naa} pse 919 P| samI9s oueduuL jnsorRlEAuT ‘eareanseysa¢y ‘Mynurosap woroydusoo ey axesagau dounamOas apy zzouctoy 8 emo mideosp ap oyoulas azosen ys oIngaN HAAlg “ENIEpIP eUIDIES ‘uNy No aSy ap Mag “eosLIOG set ‘wdeoup op ojomowidas vsti v ap zoyLopaud -2p eareUUoy ‘2yeIpmys soujoWODs sojLNZy 1waSGouNd eaxenjeas sndos. Aadonid MAH IAG id yep ne om oof axSofuny munud yavouoy oreo 2j24p10 0) opoSy UL eyMeD IS yuaNE OsDALld Waal “asoULINU ap 418 un ago mautzaud msowieauy yseyo vBeanu droning “waueanseysoq ep Uy aroun ap qrur$ szatajduios ys amqan UAa[g “xoNoEpIp eMses, 8 “6 “ST “PE 69 ‘E 144 “ZI 6 LE TT (e sndutsxg -siotnE oJoun osasdyy 21vo tl 2annbtIstOutap oxouAN 2p LaNUIg “ay%0 ap ayenpIAIpUt uthog “e9AE}Oq (eu sae ozeoH0 nes) 92 ey HL GOAL -ouunu ¥ g29H1p vouRNSa9ONS UF ywAEUINU 9p SOT :OPULLdEP [ eu yo anu joquey yoror gus yrog no rFiE9 TKD tunssaa o]eja;29 18 osasojoy 9 Soeur pow uy ajnyeior 29x58 yniraxe Oya uoyEleAty OL=1+6 sInshtoroxa ayareo uy nuns mndoy “E OL=146 siioraxe arednoap agi up 1ouyg ad asariyepye wido>) °z j2002" 3409 ur euntord rode ‘pays ut ezwojnoje doc) | guns = g3URS TIQUAA 2165, ‘g0an ood sep ‘I-nu vie ‘psnooH wiod uiapeS run, “pseu ey meas isqusn enon, rijdiaxa 9p ‘oyednaop asjto joiaxa pumnigoze nes 2o[a8y uIoyne no njesodo puynisaja ‘nsundsys eyE tdoD “naar, 340815 ap asti9s Emsi94 neI 9s 90f nuUag “WaseANsyysoq “a1pa1go 2p ruieuur no 984 ‘ous ap ajenpLArpUL LN}og “w—.LEIOG ‘O| eaten ut soyosouunr eaxopeas 18 waseunpe Bf Stz9s 18 ]eI0 JNOqeD 2p 10] -troputidap eoresioxa Spider perutuy jnoyeo ap sojtroputsdap varetitio, “yudorg TINSNNasye GLSaWAN