Studiu de Potential Si Dezvoltare Turistica PUG Oras Busteni PDF

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI
ORASULUI BUŞTENI
PLAN URBANISTIC GENERAL

ORAŞUL BUŞTENI
STUDII DE FUNDAMENTARE
PROIECTANT GENERAL
SC ALTRIX ARHITECTURA SRL P.U.G.

ORAŞUL BUŞTENI
STUDIU DE POTENŢIAL ŞI DEZVOLTARE
TURISTICĂ EXEMPLAR PRIMĂRIE
ORAŞUL BUŞTENI – JUDEŢUL PRAHOVA

STUDIU DE POTENŢIAL ŞI DEZVOLTARE TURISTICĂ iulie 2009

PIESE DESENATE
S.T. 01 - Încadrare în PATN Sectiunea Turism

S.T. 02 - Încadrare în PATJ Prahova – reabilitarea, protejarea şi conservarea mediului
S.T. 03 – Cadru natural
S.T.04 – Patrimoniu cultural existent
S.T.05 – Infrastructura turistică
S.T.06 – Unităţi de cazare
S.T.07 - Trasee turistice
S.T. 08 - Zonificarea teritoriului
S.T.09 – Distribuţia turiştilor în arealul Valea Prahovei
S.T.10 – Oportunităţi şi ameninţări
S.T.11 – Măsuri privind aplicarea studiului de potenţial touristic.
0


CUPRINS
I. NOTĂ METODICĂ GENERALĂ........................................................................ 2

1.1. Descrierea obiectivelor şi limitelor studiului……………………… 2
1.2. Descrierea direcţiei şi metodei de cercetare……………….............. 2
1.3. Evidenţierea surselor documentare…………………………………. 3
II. GENERALITĂŢI...................................................................................................... 3
2.1. Încadrarea în teritoriul de influenţă................................................... 3
2.2. Referiri ale studiului turistic privind teritoriul............................... 4
2.3. Scurt istoric.............................................................................................. 5
III. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE- RESURSE TURISTICE ŞI VALORIFICAREA

LOR.......................................................................................................................... 8
3.1. Resurse turistice naturale....................................................................... 8
3.1.1. Cadrul natural........................................................................... 16
3.1.2. Factori naturali terapeutici........................................................ 18
3.1.3. Patrimoniu natural................................................................... 19
3.2. Resurse turistice antropice................................................................... 19

3.2.1. Patrimoniu cultural.................................................................... 26
3.2.2. Competitii si festivaluri sportive................................................. 26
3.3. Prezentarea bazei tehnico-materiale................................................ 26

3.3.1. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport…………... 28
3.3.2. Infrastructura turistica…………………………………………. 32
3.3.3. Informare si promovarea turistica………………………… 43
IV. CIRCULAŢIA TURISTICĂ......................................................................... 44

4.1. Tipologia turiştilor.................................................................................. 44
4.2. Tipologia turismului desfăşurat......................................................... 45
V. CONCLUZII .......................................................................................................... 52
5.1. Analiza SWOT............................................................................ .......... 53
5.2. Evidenţierea principalelor disfuncţionalităţi................................. 56
VI. PROPUNERI ŞI MĂSURI............................................................................... 57

6.1. Strategii optime de intervenţii………………………………………... 57
6.2. Măsuri privind aplicarea studiului de potenţial turistic în proiectele de
urbanism şi de investiţii……………………………............................. 60
1


I. NOTĂ METODICĂ GENERALĂ
1.1. Descrierea obiectivelor şi limitelor studiului
Zona care formează obiectul studiului este unitatea administrativ-teritorială a oraşului

Buşteni, delimitată la Nord de comuna Râşnov (judeţul Braşov), la Sud de limita unităţii
administrativ-teritoriale Sinaia (judeţul Prahova), la Est de comuna Valea Doftanei (judeţul
Prahova), la Vest de comuna Moroeni (judeţul Dâmboviţa). Teritoriul oraşului Buşteni este
traversat de o arteră de circulaţie de importanţă naţională DN1 şi va fi traversat şi de autostrada
Bucureşti – Braşov devenind astfel o zonă şi mai intens tranzitată.
Din punct de vedere turistic oraşul Buşteni are o poziţionare optimă ,este aşezat chiar la
poalele munţilor Bucegi, cu vârfuri dintre cele mai impresionante.
Oraşul Buşteni are nevoie de o strategie de exploatare a potenţialului turistic. În acest
context lucrarea de faţă are drept obiectiv evaluarea potenţialului turistic al oraşului Buşteni
şi evidenţierea măsurilor necesare pentru dezvoltarea turistică a localităţii.
1.2. Descrierea direcţiei şi metodei de cercetare
Datorită implicaţiilor şi efectelor sale, turismul este un mijloc de diversificare a structurii

economiei prin crearea unor ramuri proprii cum ar fi industria agrementului, transportul pe
cablu, producţia de artizanat , şi în acelaşi timp contribuie şi la dezvoltarea şi modernizarea
ramurilor existente .
Prin lucrarea de faţă s-a urmărit o strategie de cercetare multifazică, în care primele etape
sunt reprezentate de analiza situaţiei existente. Pe parcursul acestora, s-au studiat diferitele
elemente ale potenţialului turistic şi anume resurse naturale si antropice precum şi capacitatea
infrastructurii turistice. În fazele următoare s-au examinat tipologiile de turisti si de turism
practicat in oraşul Buşteni.
Pe parcursul acestor etape de studiu, prin metoda analizei documentelor, s-au evaluat
datele diferitelor surse statistice. Pe baza analizei documentelor s-au definit: resursele turistice
existente în Oraşul Buşteni; nivelul de dezvoltare al infrastructurii; respectiv datele fundamentale
2


ale circulaţiei turistice (intensitatea acesteia, numarul turiştilor, durata medie de şedere, etc.) si
s-a concluzionat o sinteză a disfuncţionalităţilor constatate în acest domeniu al turismului, în
final marcându-se, propunerile care să reducă sau să soluţioneze disfuncţionalităţile constatate.
1.3. Evidenţierea surselor documentare
Sursele de documentare sunt:

***,Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată prin Ordinul nr. 2314/2004 al
Ministrului Culturii şi Cultelor, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.
646bis/16 iulie 2004 vol.I, municipiul Bucureşti, 2004 (şi erata).
***,Lista monumentelor istorice, cuprinzând monumentele istorice din 2004-completări
şi modificări, aprobată prin Ordinul nr. 2182/2005 al Ministrului Culturii şi Cultelor, publicată în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 996bis/10 noiembrie 2005 vol.I, municipiul
Bucureşti, 2004 (şi erata)
“Mic îndreptar turistic” , Radu Ghica Moise, Editura Sport-Turism 1983.
***, Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal – Noua călauză practică pentru plezirişti, turişti şi
automobilişti, Bucureşti, 1911
Monografia Oraşului Buşteni – 2007 , Primăria oraşului Buşteni
Firoiu D. – „Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului“, Editura Sylvi,
Bucureşti, 2003
II. GENERALITĂŢI
2.1. Încadrarea în teritoriu de influenţă
Zona Valea Prahovei reprezintă un important centru turistic, fiind una dintre cele mai
căutate destinaţii turistice din ţara noastră. Acest fapt se datorează în primul rând resurselor
naturale şi antropice, dar şi accesibilităţii zonei. Pe Valea Prahovei întâlnim staţiuni ce
funcţionează în tot timpul anului, ceea ce sporeşte rolul turismului în economie.
Staţiunea turistica de interes naţional Buşteni este aşezata pe cursul superior al râului
Prahova între cei doi munţi - Bucegi şi Baiu. Munţii Bucegi reprezintă o zonă montană complexă
a Carpaţilor Meridionali datorită poziţiei geografice a structurii geologice pecum şi a
biodiversităţii ecosistemelor montane naturale.
3


Localitatea Buşteni prezintă urmatoarele caracteristici :
- este aşezată pe valea superioară a Prahovei .
- poziţia geografică este de 45°25' latitudine nordica si 25°33' longitudine estică.
- altitudinea minima ( la staţia CFR ) este de 882 m şi maximă ( la ultima casă de pe strada Matei
Basarab ) de 980 m.
- se legă de alte localităţi din ţară prin drumuri naţionale si europene, atfel:
- de Brasov, Ploieşti şi Bucureşti prin Drum Naţional 1 (Drum European 15)
- de Targovişte prin Drum Naţional 71
- de Raşnov prin Drum Naţional 73
- distanţa pe şosea până la Bucureşti este de 136 km şi până la Braşov de 35 km.
- dispune de o staţie CFR unde opresc majoritatea trenurilor de călători de pe ruta :
Bucureşti - Braşov - Alba Iulia - Arad - Budapesta - Viena - Paris sau Praga-Berlin
- distanţa pe calea ferată până la Bucureşti este de 129 km şi pana la Braşov de 36 km.
2.2. Referiri ale studiului turistic privind teritoriul
“În sens larg, potenţialul turistic al unui teritoriu reprezintă ansamblul elementelor
naturale, economice şi cultural – istorice, care prezintă anumite posibilităţi de valorificare
turistică, dau o anumită funcţionalitate pentru turism şi deci constituie premise pentru
dezvoltarea activităţii de turism.” (G Erdeli, 1996)
Un teritoriu este interesant din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse
turistice naturale sau antropice, acestea fiind privite ca atracţii turistice sau resurse turistice.
Potenţialul turistic reprezintă oferta turistică a unui teritoriu care împreună cu baza tehnico –
materială şi cu infrastructura generală şi turistică formează oferta turistică reală (efectivă) sau
patrimoniul turistic.
Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrul
natural prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, vegetaţie şi faună, cât şi
modificările acestora din urmă.
La nivel teritorial naţional conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional
(PATN) Secţiunea a III-a- zone protejate, teritoriul administrativ Buşteni face parte din gruparea
4


geografică a zonelor natural protejate a Carpaţilor şi Subcarpaţilor Orientali. La nivel teritorial
zonal teritoriul studiat face parte şi din arealul Parcului Natural Bucegi.
Conform Planului de Amenajare a Teritoriului National (PATN) Secţiunea VI-a – zone
cu resurse turistice , concentrarea resurselor turistice naturale şi antropice pe teritoriul
administrativ al oraşului Buşteni este foarte mare (peste 25.00 ), localitatea fiind clasificată ca
staţiune turistică de interes naţional fără probleme majore ale infrastructurii tehnice şi turistice.
Comparând infrastructura tehnică şi turistică a oraşului Buşteni cu alte zone turistice din
ţară aceasta poate fi considerată ca fiind fără probleme majore , însă în raport cu beneficiul
economic al localită ii i în special raportat la marea concetrare de resurse turistice naturale ,
staţiunea Buşteni trebuie să- i dezvolte atât infrastructura turistică cât i cea tehnică pentru a
face fa ă concuren ei tot mai semnificative a sta iunilor montane din Balcani i pentru a avea
o dotare comparabila cu restul statiunilor turistice concurente din Europa, ce beneficiaza de
acceasi concentrare de resurse naturale.
Din punt de vedere administrativ teritorial oraşului Buşteni, subiect de analiză al acestei
lucrări, face parte din regiunea de dezvoltare Sud, judeţul Prahova. În cadrul judeţului Prahova
este situat în partea de nord, fiind învecinat cu oraşul Sinaia, oraşul Azuga, com. Valea Doftanei
precum şi cu oraşul Râşnov din jud. Braşov şi com. Moroeni din jud. Dâmboviţa.
1
2.3. Scurt istoric al localitatii, turismului şi alpinismului în munţii Bucegi
Din secolul XVIII datează primele mărturii scrise despre cercetări în Bucegi, aparţinând
unor geologi şi botanişti austrieci. Primele relatări despre călătorii pur turistice vin tot de la saşi,
începând cu 1833, care urcau prin Bran - Strunga la Peştera şi Omul. Din Bucureşti prima
relatare scrisă despre o ascensiune în Bucegi este din 1839, călăuzele fiind din Comarnic.
1857 - se constituie la Londra, Alpin Club, primul club alpin din lume; iar Clubul Alpin
Austriac (OAV) la Viena, primul de pe continent, în 1862.
1873 - se constituie Clubul Alpin Ardelean la Braşov. În 1880 - Societatea Carpatină
Ardeleană a Turiştilor (SKV), se constituie la Sibiu şi ia locul clubului din Braşov. În această
perioadă Ioan Turcu, născut la Zărneşti, protonotar de Făgăraş scrie lucrarea turistică „Escursiuni

1
Cf. documentație Monografia Oraşului Statiune Turistica de interes național Busteni – 2007, Primărie or. Buşteni
5


pe Munţii Tarei Bârsei şi ai Făgăraşului", fiind una dintre primele de acest gen, lucrare care
descrie printre altele şi urcuşul la Vârful Omul.
La 3.09.1888 este inaugurată de SKV prima cabană de la Vârful Omul.
În 1895 - Societatea Carpatină din Sinaia se constituie de către arhimandritul Nifon, Take
Ionescu, Fanny Seculici - Bucura Dumbravă, urmată de Societatea Turiştilor Români (STR).
Cabana SKV de la Vârful Omul a fost urmată de cea a Societăţii Carpatine din Sinaia care a
funcţionat din 1900 până în 1911 când a ars.
În 1920 - se constituie Hanul Drumeţilor (preşedinte Mihai Haret) care îşi schimbă
numele din 1926 în Touring Clubul României (TCR). Acesta a construit în 1926 cabana de la
Vârful Omul care mai funcţionează şi astăzi fiind cea mai înaltă din ţară (2505 m).
Acestea au fost etapele premergătoare alpinismului din Bucegi şi în aceşti ani au apărut
primele cabane.
În 1934 existau 5 cabane, Mălăieşti (1882) şi Bolboci (SKV), Peştera şi Omul (TCR) şi
cantonul Schiel al Fabricii de Hârtie din Buşteni, in plus erau în zona Peştera cabanele
particulare Serghie Popescu (Padina) şi Enescu (Colţii) şi posibilitatea de cazare la călugării de la
Peştera.
Numele cele mai cunoscute ale acestei perioade sunt Friedrich Deubel (traseul de pe
Creasta Bucşoiului - Vârful Omul şi Cabana SKV Mălăieşti, Nicolae Bogdan, Nestor Urechia
(autorul mai multor cărţi despre Bucegi ), Fanny Seculici (sub pseudonimul Bucura Dumbravă a
scris „Cartea munţilor", o adevărată bijuterie de literatură alpină), Rosetti Solescu, Emanoil
Bucuţa (alt maestru al literaturii alpine), Nicolae Gelepeanu şi Nicolae Butmăloiu născuţi la
Zărneşti respectiv Braşov, amândoi stabiliţi la Buşteni, ghizi remarcabili intraţi în legenda
Bucegilor.
În această epocă de pionierat, Vârful Omul a fost urcat iarna (cu şi fără schiuri), primii
fiind braşovenii, saşii din SKV, veniţi prin Valea Mălăieşti în secolul XIX. Traseele cele mai
dificile din Bucegi erau până in 1932 : Valea Seacă a Caraimanului, Valea Gălbenelelor şi Valea
Mălinului în timp ce pe Valea Albă exista chiar un traseu turistic marcat cu bandă verde de către
TCR.
Alpinismul tehnic în sensul actual al cuvântului, a început în Bucegi în 1932. Figura
proeminentă a acestui început a fost Nicu Comănescu (Turnul Seciului şi Spălătura Văii Seci,
1932; Vârful Picătura şi Hornul Central din Colţul Mălinului, 1934). Din păcate Comănescu a
6


murit prea devreme, într-o avalanşă la 15. 03. 1936. În 1934 ia fiinţă, la iniţiativa lui Nae
Dimitriu, Clubul Alpin Român (CAR) care a impulsionat edificarea Refugiului Coştila şi a
Căminului Alpin din Buşteni, prima cabană modernă din România. Tot CAR a scos Buletinul
Alpin, revistă de munte rămasă neîntrecută până astăzi. De menţionat, CAR a marcat accesul pe
Vârful Picătura, văile de abrupt ale Caraimanului, Coştilei şi Morarului. Primul traseu de gradul
IV din România a fost traseul clasic din Piatra Altarului, realizat de Erwin Csallner şi Waldemar
Goldschmidt, membri SKV, în 1934. Braşoveanul Erwin Csallner şi-a adus contribuţia la
dezvoltarea alpinismului de iarnă şi a schiului în afara pistelor. În plus a contribuit ca profesor şi
antrenor la ridicarea unei generaţii de tineri alpinişti din Bucureşti, fiind şi deschizătorul unor
trasee.
În 1935 a fost realizat primul traseu de perete din Bucegi, Furcile gradul IV, de Nicolae
Baticu, cel mai talentat căţărător al CAR, secondat de Ion Trandafir şi Dan Popescu. Tot Baticu
este autorul altor două trasee renumite: „Cele Trei Surplombe" -primul traseu de gradul V şi
Pintenul Văii Albe, gradul V, ambele în 1946 într-un interval de numai două săptămâni precum
şi al traseelor Hornul din Peretele Coştilei şi Creasta Coştila - Gălbenele.
Baticu s-a perfecţionat la două şcoli de alpinism în Dolomiţi şi în Wilder Kaiser aducând
de acolo tehnica modernă de căţărare şi mijloacele tehnice ale anilor premergători celui de al
doilea război mondial. Cunoştinţele acumulate le-a expus la şcolile de alpinism organizate de
CAR.
Lui Ion Coman i se datorează, în Bucegi, premiera din 1940 a Fisurilor Centrale, gradul
IV din Peretele Văii Albe, primul traseu în cel mai mare perete din ţară, în plus traseul ce-i
poartă numele din Umărul Gălbenelelor, apoi Creasta Uriaşului, două trasee în Turnul Mălăieşti
şi multe trasee în versantul apusean al Bucegilor, cele mai multe în compania lui Roland
Welkens. Ion Coman s-a remarcat prin mai multe cărţi de alpinism.
Emilian Cristea a devenit din 1948 până la dispariţia sa în 1982, figura de frunte a
alpinismului românesc. Iniţiativei sale se datorează nenumărate trasee alpine, din care vom
menţiona pentru Bucegi doar Fisura Albastră (traseul Cristea, gradul VI) şi traseul Eftimie
Croitoru gradul V, ambele cu Aurel Irimia cap de coardă; Fisura Albastră este primul traseu de
gradul VI, deschis în România. Toma Boerescu, cabanier, campion de schi şi pionier al
organizaţiei Salvamont, s-a remarcat în Bucegi în special la premiera Surplombei Mari din
7


Peretele Gălbenelelor. Activitatea sa se remarcă în primul rând în Munţii Făgăraşului unde i se
datorează realizarea refugiului de la Lacul Călţun.
Profesorul Alexandru Beldie este fără îndoială expertul absolut în materie de botanică.
Lucrarea sa „Flora şi vegetaţia munţilor Bucegi" este completată de cărticica „Flori din munţii
noştri" adresată tuturor iubitorilor de munte precum şi de remarcabilul ghid al Bucegilor.
Inginerul Radu Ţiţeica este autorul hărţii turistice „Bucegi - Gârbova" 1:30000 rămasă
până în zilele noastre lucrare de referinţă şi care a însoţit turistii după 1935. Împreună cu fratele
său Şerban a cutreierat cu minuţiozitate Abruptul Prahovean şi a publicat o hartă detailată a
acestei zone de alpinism.
De remarcat că de la dispariţia Buletinului Clubului Alpin Român şi până astăzi (1948 -
2009) nu există nici o publicaţie de alpinism, o cronică alpină sistematică care să consemneze
escaladele noi (premiere) sau performanţele deosebite. Informaţiile se obţin cu mare greutate
printr-o adevărată muncă de cercetare din publicaţiile vremii - ziare, reviste, almanahuri şi câteva
cărţi, buletine informative ale federaţiei de alpinism şi ale diverselor asociaţii, apărute la
intervale neregulate şi fără continuitate. Aceasta este cauza pentru care peste 70 de trasee alpine
din Bucegi nu apar descrise.
III. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE –

RESURSELE TURISTICE ŞI VALORIFICAREA ACESTORA
3.1. Resurse turistice naturale
3.1.1. Cadrul natural
3.1.1.1. Relief2
Vârful Omul (2505 m) este punctul de altitudine maximă al munţilor Bucegi şi in acelaşi
timp un nod orografic din care se resfiră cele cinci culmi mai importante ale masivului: culmea
principală, culmea Strunga, culmea Scara-Gaura, culmea Bucşoiului şi culmea Morarului.
Culmea principală, desprinsă spre sud din Vârful Omul, desparte Valea Prahovei de
Valea Ialomiţei şi prin culmea Surlele-Brânduşa ajunge până la Moroieni, având o lungime de

2
Cf. documentație Monografia Oraşului Statiune Turistica de interes național Busteni – 2007, Primărie or. Buşteni
8


cca 24 km. În partea centrală, culmea se lăţeşte formând un platou (Platoul Bucegilor) cu o
lungime de 10 km şi o lăţime de până la 3 km. De la Vârful Omul spre sud culmea cuprinde:
Vârful Bucura Dumbravă (2503 m); Vârful Găvanele (2472 m); Colţii Obârşiei (2405 m); Şaua
Sugărilor (2360 m); coama lată a muntelui Coştila; Platoul Bucegilor adâncit la mijloc şi
mărginit la răsărit şi la apus de câte un şir de înălţimi: primul, şirul prahovean, al doilea, şirul
ialomiţean. Şirul prahovean cuprinde munţii: Coştila (2490 m), Caraiman (2384 m), Jepii Mici
(2143 m), Jepii Mari (2075 m), Piatra Arsă (2044 m), Furnica (2103 m), Vârful cu Dor (2030 m),
Vânturiş (1942 m) şi Păduchiosu. Şirul ialomiţean cuprinde munţii: Babele, cu Vârful Baba Mare
(2294 m), Cocora (2191 m), Pietrosul (1931 m), Lăptici (1872 m), Blana (1875 m), Nucetul
(1861 m), Oboarele (1707 m), Dichiu (1713 m), între Babele şi Caraiman se adânceşte vâlcelul
de la obârşia văii Jepilor; de la Babele spre sud, cele două şiruri de munţi sunt despărţite de
Valea Izvorul Dorului, având un curs de la nord la sud; la nord de Muntele Vânturiş, valea
coteşte brusc spre est, formează Cascada Vânturişului şi se vărsă în Valea Prahovei. Muntele
Păduchiosu încheie şirul prahovean la sud de Muntele Vânturiş. Şirul ialomiţean continuă încă
peste 10 km prin culmea Surlele-Brânduşa.
Culmea Strunga porneşte din Vârful Găvanele iniţial spre vest dar după un scurt segment
se orientează spre sud şi formează împreună cu culmea principală o uriaşă potcoavă deschisă
spre sud. Culmea Strunga cuprinde munţii: Doamnele (2402 m). Guţanul (2246 m), Bătrâna
(2181 m), Colţii Ţapului (2168 m), Strungile Mari (2089 m), Şaua Strunga (1909 m), Strunguliţa
(1968 m), Tătarul (1998 m), Deleanu (1904 m) Lucăcilă (1895 m), Lespezi (1686 m). Lungimea
totală a culmii Strunga este de cca 18 km. Culmea Bucşa, desprinsă spre vest din Muntele
Strunguliţa, face legătura cu masivul Leaota. Cele două culmi mari ale masivului prezintă spre
Valea Ialomiţei culmi secundare scurte.
Creasta Morarului se desprinde din Vârful Omul spre est, începe cu un vârf puţin
pronunţat, Capu Morarului (2501 m) şi sfârşeşte cu Acele sau Colţii Morarului.
Culmea Bucşoiului se desprinde din Vârful Omul spre nord, formează două şei: a
Morarului şi Bucşoiului după care se înalţă în Vârful Bucşoiul (2492 m). Din acesta pornesc
două ramificaţii: creasta Bucşoiului Mare spre nord şi creasta Bucşoiului Mic sau Creasta
Balaurului spre est, aceasta sfârşind în şaua largă de la Pichetul Roşu.
Culmea Scara-Gaura se desprinde din Vârful Omul spre vest formând vârfurile Scara
(2421 m) şi Lancia (2288 m). Din culmea Scara se ramifică spre nord creasta Padina Crucii între
9


văile Mălăieşti (est) şi Ţigăneşti (vest). Vârful Scara este punctul de ramificaţie al culmilor
Gaura (vest) şi Ţigăneşti (nord). Culmea Ţigăneşti prezintă vârfurile Ţigăneşti (2019 m) şi
Velicanul (1902 m) şi culmile secundare Ciubotea şi Clincea orientate spre nord-vest.
Culmile Morarului, Bucşoiului şi Scara-Gaura cu ramificaţiile Padina Crucii. Ţigăneşti,
Ciubotea şi Clincea sunt denumite de geografi „culmile nordice" ale masivului.
Impresionanta zonă de abrupt a munţilor Bucegi cuprinde versantul prahovean al culmii
principale cu munţii Coştila, Caraiman şi Jepii Mici, culmile nordice şi versantul apusean al
Culmii Strunga cu munţii Guţanul şi Grohotişul. Întreaga zonă este favorabilă practicării
alpinismului.
În contrast cu acest abrupt, versantul prahovean al muntelui Furnica i zona împădurită
de la poalele Abruptului Prahovean (sub cota 1500 m) prezintă pante favorabile practicării
schiului.
Văile
În jurul Vârfului Omu se adâncesc nouă văi glaciare. Trei dintre acestea se află la
originea văii Ialomiţei: Valea Obârşiei, Doamnelor şi Sugărilor. Valea Cerbului se adânceşte spre
est iar celelalte: Valea Morarului, Mălăieşti, Ţigăneşti, Ciubotea şi Gaura între culmile nordice.
Valea Ialomiţei, principala vale a munţilor Bucegi, cuprinde în bazinul ei mai multe văi,
dintre care cea mai interesantă este Valea Horoabei. Cele mai importante văi din versantul
prahovean sunt Valea Cerbului şi Valea Morarului, apoi văile: Albă, Jepilor, Urlătorilor, Babei,
Peleşului, Zgarburei.
Un loc aparte îl ocupă văile de abrupt, prăpăstioase şi dificile, parcurgerea lor fiind
posibilă folosind tehnica alpinismului. Astfel Valea Adâncă, Râpa Zăpezii, Vâlcelul Ţancurilor,
Valea Poienii, Bujorilor şi Comorilor din Morar; văile din abruptul nordic şi estic al Coştilei:
Priponului, Caprelor, Urzicii, Ţapului, Seacă a Coştilei, Verde, Mălinului, Gălbenelelor, Coştilei,
toate afluenţi ai Văii Cerbului; Albişoarele şi Valea Seacă a Caraimanului, afluenţi ai Văii Albe;
Valea Spumoasă, Seacă dintre Clăi şi Comorilor din bazinul Urlătorilor.
În partea nordică a masivului se află Valea Glăjăriei, Valea Ghimbavului în care
debuşează văile Bucşoiului, Mălăieşti şi Ţigăneşti. La nord-vest masivul este brăzdat de văile
Urlătoarea Mare, Mică şi a Clincii care formează mai jos Valea Porţii; la vest de Valea Gaura
continuată cu Valea Cătunului şi a Şimonului; sub Strunga de Valea Grohotişului urmată de
10


Bângăleasa şi Moieciul; Valea Brăteiului separă Bucegii de masivul Leaota. În sud Valea
Ialomicioarei delimitează masivul Bucegi de Gurguiatu.
3.1.1.2. Geologie 3
Oraşul Buşteni face parte din unitatea geomorfologică Masivul Bucegi, caracterizat prin
prezenţa masivă a formaţiunilor cretacice. Perimetrul examinat aparţine flisului marginal,
reprezentat în sectorul estic de complexul stratelor de Sinaia (Cretacic inferior) şi în sectorul
vestic de conglomeratele de Bucegi (Cretacic mediu).
1. Stratele de Sinaia – cuprind 3 succesiuni litostratigrafice :

- Stratele de Sinaia inferioare, reprezentate de sisturi argilo-marnoase, grezocalcaroase şi
calcare marnoase, cu intercalaţii nisipoase ;
- Stratele de Sinaia medii, cuprind gresii calcaroase şi sisturi argiloase roşii şi verzi
(stratele de Azuga) ;
- Stratele de Sinaia superioare sunt formate din sisturi argilo-marnoase, brecii şi
conglomerate, cu blocuri mari de sisturi cristaline şi calacre (Tithonic superior).
2. Conglomeratele de Bucegi – sunt reprezentate de formaţiuni de flis marno-grezos

(Barremian-Aptian).
3. Depozitele cuaternare – au o dezvolatare relativ largă în zona şi sunt reprezentate prin
acumulări ale teraselor fluviatile, deluvii şi conuri de dejecţie, precum şi aluviuni recente
pe talvegurile văilor.
Procesele de eroziune, transport şi acumulare care se manifestă puternic în zonă au făcut
ca stratele din fundament să fie acoperite, în prezent, cu aceste depozite deluviale de pantă.
Pachetul de roci a fost puternic tectonizat, iar înclinarea generală a stratelor este către
vest (vezi Harta geologică scara 1 200.000, foaia Braşov).
Prezenţa unor roci cu rezistenţă diferită la eroziune a dus la crearea reliefului actual,
reprezentat prin văi (săpate în rocile cele mai puţin rezistente) şi creste (constituite din roci mai

3
Cf. Studiului de fundamentare Hidro‐Geotehnic elaborate de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L.
11


dure) şi separarea unor suprafeţe terasate, cu mai multe trepte secundare, formate prin eroziune şi
acumulare de material derocat din amonte.
Pe teritoriul oraşului Busteni pot fi separate urmatoarele unitati morfologice :
- Şesul aluvial – este reprezentat de luncă râului Prahova şi se dezvoltă în general de o

parte şi de alta a văii, cu lăţimi de maxim 350 m. Către nord lunca se îngustează treptat. Dintre
celelalte văi, doar pârâul Valea Cerbului prezintă local zone de luncă.
Şesul este expus local inundaţiilor la viituri (la debite extraordinare pe valea râului
Prahova), însă în mare parte (mai cu seama în zona industrială) au fost executate lucrări de
regularizare, care au redus foarte mult riscul.
- Zonele de terasă – reprezintă mai multe nivele cu altitudini cuprinse între 5 – 60 m, în

lungul râului Prahova, discontinue pe partea dreaptă şi continue (cu precadere terasa inferioară)
pe partea stângă. Trecerea de la un nivel la altul de terasa se face prin taluze abrupte, în general
stabile (frunţi de terasă).
- Zonele de versant - sunt în general împădurite şi au altitudini de peste 900 m. Pantele

sunt medii şi agresive, fragmentate de văi cu caracter torenţial. Versanţii se dezvoltă deasupra
zonelor de terasă (în continuarea acestora), începând cu pante line şi medii şi continuând cu
pante agresive (peste 1000 m altitudine).
Fenomenele de eroziune joacă un rol important în modelarea reliefului, prin săparea unor văi
adânci şi extinderea altora pe laterale, provocând însă alunecări de teren locale.
Din punct de vedere al construibilităţii, se pot separa următoarele zone :
a. Zone fără restricţii (bune) pentru construit – sunt în general zonele de terasă sau zonele
înguste de platou sau cu pante line situate pe versanţi. Aceste zone se extind în general în
lungul DN şi se ramifică local în lungul văilor (zone înguste pe valea Balea, Poiana
Palanga, interfluviul Valea Măturarului – Valea Sipa, pârâul Urlătoarea, interfluviul Tufa –
Sipa, confluenţa Prahova - Zamora etc.).
În aceste zone nu se manifestă fenomene de instabilitate şi pot fi amplasate orice fel de
construcţii, respectându-se însă capacitatea portantă a pământurilor de fundare.
12


b. Zone construibile, însă cu restricţii şi amenajări – sunt zonele de luncă neinundabile,
zonele cu exces de umiditate (şes aluvial), mare parte din frunţile de terasă (doar cele
stabile) şi pantele medii – zone deja construite în cea mai mare parte.
Pe pante se pot amplasa construcţii uşoare ; vor fi necesare lucrări de susţinere şi de
colectare a apelor dinspre amonte (sisteme de rigole şi drenuri).
Deasemenea pot fi necesare lucrări de susţinere a pantelor (ziduri de sprijin).
În multe cazuri sunt de recomandat fundaţii indirecte, de tipul piloţilor foraţi.
De cele mai multe ori nu se recomandă subsoluri, datorita aparitiei infiltraţiilor de apă.
În cazul în care aceste zone sunt fragmentate de văi, vor fi necesare lucrări de regularizare
şi de susţinere a malurilor.
În general în zonele construite deja, văile au fost regularizate, măcar local (cum sunt Valea
Alba, Valea Cerbului, Valea Jepilor, Valea Urlatorii etc.).
Autorizarea construcţiilor se va face pe baza unor studii geotehnice, care să recomande

măsurile constructive suplimentare specifice amplasamentului examinat.
c. Zone improprii construirii – sunt zonele inundabile (reduse ca areal, în lungul văii
Prahova), frunţile de terasă cu pante agresive, erodate (cum sunt cele din malul drept al
râului Prahova), malurile abrupte ale Prahovei şi ale principalelor văi, dar şi ale văioagelor
cu caracter torenţial nepermanent, ce fragmentează zonele de versanţi, precum şi versanţii
abrupţi (în cea mai mare parte în prezent împăduriţi şi situaţi majoritar în extravilan).
Aceste zone fie sunt erodate sau alunecate, fie prezintă risc de destabilizare în cazul în care
se intervine pentru amplasarea unor constructii.
Pot fi încadrate în categoria terenurilor construibile cu restricţii sau improprii construirii şi
terenuri stabile, dar unde sunt impuse restricţii de alt ordin : perimetre de protecţie surse de apă,
cimitire, reţele electrice, rampe de gunoi, monumente istorice şi arhitecturale sau rezervatii
naturale etc.
13


3.1.1.3. Flora
La nivelul teritoriului staţiunii se gasesc păduri dese de fagi, arini, salcii, mesteceni,
paltini şi ulmi. Cu cât altitudinea creşte (după 1200 m) se întâlnesc arii de conifere: pini, brazi,
molizi şi larice. În pădurile de fagi există specii de plante ierbacee: Ciuboţica Cucului, brânduşa,
feriga, fragii, ghiocei, leurda, murele, afinele, izma, Coada Calului, pipirigul, robuzul, Iarba
Ciutei, măcrişul, trifoiul.4
Specii ocrotite prin lege:
Taxus baccata(Tisa); Gentiana lutea(Ghintura galbena); Larix decidua (Larice);
Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul); Daphne blagayana fray (Iedera alba);
Salyx myrtelloydes (Salcia de turba); Leontopodium alpinum (Floare de colt);
Angelica archangelica (Angelica); Trollius europaeus (Bulbucii de munte) ;
Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).
3.1.1.4. Fauna
Numărul de animale mai mari a scazut simţitor în pădurile din preajma oraşului.
Sporadic, mai pot fi întâlniţi urşi, lupi, cerbi, căprioare, mistreti, vulpi, râşi şi capre negre.
Mai există iepuri şi veverite, dar de asemenea, în număr redus.
În schimb există multe păsări: piţigoi, cocoşi de munte, pupeze, cuci. Solul umbros al
pădurilor de aici favorizează existenţa unor reptile ca: vipera comună, salamandra, şoparla de
munte. Se mai întalnesc de asemenea: broasca brună şi mai multe specii de melci.

4
Monografia Oraşului Statiune Turistica de interes național Busteni ‐ 2007
14


3.1.1.5. Hidrografie5
Principalul curs de apă ce influenţează perimetrul oraşului Buşteni este râul Prahova, ce străbate
teritoriul de la nord către sud. Valea Prahovei are aspecul unei depresiuni morfologice, cu
flancurile asimetrice : malul drept îngust şi abrupt, malul stâng mai larg şi cu pante mai line.
În lungul albiei se diferenţiază zona de luncă (albia majora) relativ îngustă, cu dezvoltare
discontinuă, când pe o parte, când pe alta, în funcţie de meandrele râului. Sunt puţine zonele cu
risc de inundabilitate şi numai la debite extraordinare. În general aceste zone au fost reduse prin
lucrările de regularizare deja executate (în mare parte în zona industrială şi zonele adiacente căii
ferate).
Râul are debit permanent, însă care variază foarte mult în funcţie de precipitaţii.
Principalii afluenţi sunt Valea Urlătoarea, Valea Jepilor, Valea Cerbului, Valea Alba,
Valea Balea - afluenţi dreapta şi Valea Măturarului, Valea Tufa, Valea Sipa, Valea Zamora,
Valea Fetei – afluenţi stânga. Afluenţii au orientare generală de la est la vest, au văi adânci şi
înguste, cu tendinţe de eroziune pe cursul superior si eroziune si acumulare catre confluenta cu
Prahova.
La debite torenţiale aceste văi transportă material solid derocat din amonte, pe care îl
depun la bază, formând conuri de dejecţie înainte de confluenţa. Cel mai important con de
dejecţie este cel de pe Valea Jepilor, urmat de Valea Balea, Urlatoarea, Valea Alba si Valea
Cerbului.
Cercetările efectuate în timp au pus în evidenţă în subteranul zonei prezenţa unui acvifer
freatic şi a unui complex acvifer de adâncime.
Freaticul este cantonat în pietrişurile din terasa şi poate fi întâlnit discontinuu la 1,00 –
1,50 m adâncime în luncă şi 5,00 – 10,00 m adâncime pe terasa joasă. Debitul şi nivelul
freaticului sunt condiţionate de cantitatea de precipitaţii.
Complexul acvifer de adâncime este cantonat şi circula prin sistemul de fracturi
transversale, fisuri şi diaclaze în stratele de Sinaia.
Direcţia generală de curgere a curentului acvifer este oblic pe sensul de curgere al râului
Prahova. Alimentarea acestuia se face tot din precipitaţii, care se infiltrează prin sistemul de

5
Cf. Studiului de fundamentare Hidro‐Geotehnic elaborate de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L.
15


fracturi, fisuri şi diaclaze. Acviferul apare la zi sub forma unor izvoare cu ape dulci sau ape
minerale.
În mare parte, izvoarele dulci apar în deluviile depuse pe roca de baza, au debite mici,
influenţate direct de precipitaţii. Debite mai consistente izvorăsc pe valea Zamora – 8,00 – 9,00
l/sec şi Valea Sipa – 6,00 – 7,00 l/sec.
Izvoarele minerale sunt reduse ca importanţă şi au în compoziţie hidrogen sulfurat, brom

şi sodiu. Izvorul Fetei apare în malul drept al văii Fetei, la nivelul albiei minore şi este captat
rudimentar (0,01 – 0,02 l/sec.). Apa are o mineralizatie de 365 – 500 mg/l şi caracter sulfuros-
bicarbonatic-sodic-calcic.
O altă zonă, cu ape sărate, există în partea de nord a oraşului. Aceste ape au fost captate
în trecut, apoi au fost reamenajate 3 puţuri (dintr-o serie de alte puţuri, care însă s-au dovedit a
capta, în mare parte ape dulci şi doar 6 dintre ele apa sărata). Debitele extrase sunt mici (340 –
800 l/24 ore). Aceste ape sunt clorosodice şi au mineralizaţie cuprinsă între 3 – 25 mg/l.
Apele minerale din cuprinsul oraşului Buşteni au indicaţii terapeutice.
3.1.1.5. Peisaj
Peisajul este o noţiune complexă, dinamică, în puternice consonanţe pluridisciplinare.

Astfel, după criteriul impus de aspectele reliefului pe teritoriul or. Buşteni exista un
peisaj de munte, vegetaţia impune un peisaj de pădure de munte, de pajişti alpine şi subalpine
etc., apa: generează cascade şi peisaj cu ape curgătoare montane etc. Aceste tipuri constitue
peisaje de ordin superior, la care se pot integra, pe diverse trepte ierarhice, peisaje de diverse
ordine, prin categoria de elemente reprezentative pentru o anumită unitate spaţială definită. Şi
prin urmare, de pildă, în cadrul peisajului de munte se identifică peisaje carstice, peisaje de
creastă, de versant, peisaje de văi montane etc., la peisajul de pădure – peisaj de pădure de fag,
de conifere, de stejari, etc. sau păduri de munte, din zona colinară, din zona de câmpie, de luncă,
etc., pentru peisajul lacustru – peisaj de limanuri fluviatile, de lagune, de lacuri glaciare,
cascade etc., sau la peisajul agricol – peisaj pomicol, viticol, al câmpurilor cultivate, etc.
Tipologia cadrului natural este definită de intercalarea principalelor elemente
componente biotice şi abiotice - relief, vegetaţie, geologie, hidrografie. În acest context
16


structura şi tipologia peisajului poate fi analizată raportândune la elementele componente de
bază ce formează peisajul natural.
Raportândune la componenta primară a cadrului natural – relieful- distingem pe teritoriului
oraşului Buşteni un peisaj cu relief montan. Formele de relief de pe teritoriul oraşului Buşteni şi
nu numai s-au format datorită fenomenului de eroziune6 cauzat de acţiunea precipitaţiilor,
vântului, apei.
MARTORI de EROZIUNE (tip coloane şi sfinxi) –apar pe versanţi la capetele stratelor dure
dar nu prea groase.
- VÂRFURI şi CRESTE ASCUŢITE –individualizate în lungul unor strate groase de gresii
cu poziţie aproape verticală încadrate de strate de roci cu rezistenţă redusă.
- PEREŢI şi JGHEABURI –dezvoltate pe versanţi cu frecvente alternanţe de strate
verticale de gresii bine cimentate şi strate de argile, şisturi argiloase;
pereţii apar pe gresii, iar jgheaburile în lungul stratelor moi.
- VERSANŢI ABRUPŢI –individualizaţi la nivelul unor strate de
gresii bine cimentate cu poziţie verticală sau puternic înclinate
FORMELE de RELIEF SPECIFIC (turnurile, babele şi sfinxi) – au

înfăţişare aparte cu multe proeminenţe la nivelul stratelor alcătuite din
blocuri, bolovani, pietrişuri rezistente şi excavaţii verticale sau orizontale.
- Configuraţia acestora este condiţionată de acţiunea combinată a coroziunii cu alte procese
cum ar fi şiroirea, dezagregarea, alterarea, dizolvarea, gravitaţia. La aceste procese se
adaugă şlefuirea muchiilor, rotunjirea colţurilor şi proeminenţelor, rezultînd forme de
relief rezidual „deosebite”, cum ar fi: Sfinxul din Bucegi, Babele din Bucegi, Colţii
Morarului din Bucegi
Formele de relief glaciar se întâlnesc în majoritatea masivelor montane ce depăşesc 2.000 m
din Carpaţii româneşti, având caracteristici diferite.
FORME DE RELIF GLACIAR ce se regăsesc pe teritoriul administrativ Buşteni:

6
Eroziunea constă în acțiunea de desprindere şi de îndepărtare a particulelor materiale. Mai precis, prin procesul
de dezagregare stâncile sunt dezmembrate în blocuri de piatră sau chiar material mărunt; cu timpul, acest material
fragmentar este îndepărtat sub acțiunea forței mecanice a aceloraşi agenți naturali de eroziune (apa şi aerul),
urmând a fi transportat în zonele de sedimentare.
17


• CIRC GLACIAR (căldare) –excavaţie în care se acumuleză zăpada ce se transformă în
gheţă care acţionează asupra acesteia, lărgind-o şi adâncind-o.Se întâlnesc circuri
glaciare extinse, ce cuprind suprafeţe mari din bazinele de recepţie ale unor văi şi circuri
mici cu caracter suspendat în care volumul de gheaţă este redus.
• CUSTURI –creste zimţate cu versanţi abrupţi care separă circurile şi uneori văile
glaciare, fiind rezultate în urma procesului de îngheţ-dezgheţ, avalanşe şi prăbuşiri
înregistrate pe versanţii situaţi deasupra gheţarilor.
• MORENE -blocuri, pietrişuri puţin rotunjite şi destul de heterogene ca alcătuire, rezultate

ca urmare, în special, a erodării suprafeţei pe care se deplasează gheţarul. Alte procese ce
contribuie la formarea morenelor: şuvoaiele de apă din sezonul cald ce transportă bucăţi
de rocă, degradarea versanţilor de deasupra gheţarilor prin dezagregări şi avalanşe.
Peisajul caracterizat de vegetaţie prezintă următoarele particularităţi şi este structurat în felul

următor :
- Vegetaţia alpină şi subalpină, care ocupă culmile muntoase mai înalte de 1500-1700 m,
este reprezentată prin pajişti alpine, formate din graminee, ciuperacee şi plante cu flori
viu colorate, rogozul alpin, păruşca etc. În cadrul lor se întâlnesc şi tufişuri pitice de
smirdar, sălcii pitice şi alţi arbuşti, tufărişuri subalpine şi jneapăn, ienupăr pitic, afini.
- Pajiştile alpine alternează pajişi subalpine, formate pe terenuri despădurite, în care
predomină iarba stâncilor, păruşca şi ţăpoşica.
- Vegetaţia montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-1500 m, este
reprezentată prin:
• păduri de molid, în care predomină molidişurile pure, iar în locurile mai

joase, doar local, întâlnindu-se brad şi pin.
• păduri amestecate de fag cu răşinoase, în care specii caracteristice sunt
fagul, bradul şi molidul.
• păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu
bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului,
ulmului etc.
După compoziţia specifică a padurilor şi succesiunea altitudinală a speciilor în cazul acestor

subzone s-au deosebit urmatoarele etaje de vegetatie:
- montan inferior ;
- montan mijlociu ;
- montan superior ;
Deasupra pădurilor se întinde o fâşie de tranziţie către golul alpin, care pe versantul prahovean
are pe alocuri, o mare întindere (Furnica, Jepi, Caraiman, Coştila, Morarul, Bucşoiul). Pâlcurile
18


şi rariştile din aceasta zona sunt formate din molid sau din larice, printre care se instalează
adeseori tufărisuri de jneapăn şi anin de munte. Între Claia Mare şi V. Jepilor, rariştea de larice
cuprinde şi numeroase exemplare de zambru sau de pin (Pinus cembra), arbore rar în Bucegi şi
care reprezinta la noi un relict glaciar.
3.1.2. Factori naturali terapeutici

Climatul reprezinta un stimulent puternic ce se caracterizeaza prin valorile relativ joase
ale presiunii atmosferice. Aerul e curat, fără praf, deosebit de bogat în radiaţii ultraviolete. În
viitor alt factor natural de cură ar putea fi şi apele minerale din staţiune, daca vor fi recaptate. În
aceste conditii, staţiunea si-ar putea extinde considerabil valenţele curative şi pentru tratarea unor
afecţiuni ale aparartului digestiv.
Insitutul de balneo-fizioterapie din Bucureşti a studiat apele minerale din Buşteni prin
intermediul unor puţuri şi sonde. În general sursele de ape minerale din Buşteni se caracterizează
printr-o mineralizare redusă şi un debit redus, cuprins între 340 - 800 1/24 ore în regim stabilizat.
În zona Buşteni izvoarele minerale bune pentru tratament sunt puţine şi de importanţă
redusă.
Apele minerale sunt clorurate, sulfatate, sodice si hipotone, ce pot fi utilizate in
urmatoarele cazuri:7
- în afecţiuni gastrointestinale ( gastrite hiperacide, dispepsii hiperstenice si chiar boala
ulceroase, in colite cronice si dispepsii intestinale de putrefactie si fermentatie, stari de
alergie alimenţara ).
- in dischinezii biliare, mai ales in atoniile veziculare, in colecistitele cronice.
- in afectiuni hepato-biliare ( insufucienta hepatica )
- in boli de nutritie: glicozuri alimentare, diabetul simplu si in obezitate
Regimul de cură in staţiunea Buşteni este recomandat pentru:

- nevroza astenică, sindroame neuroasteniforme pe fond somatic
- boli endocrinometabolice ( hipertiroidia, diabetul zaharat, dislipedemiile )

7
Mic indreptar turistic ‐ Radu Ghica Moise , Editura Sport –turism 1983
19


- afecţiuni reumatismale cronice
- tulburări circulatorii periferice ( inclusiv insuficienta venoasa cronica )
- hipertensiune arterială de gradul I
- afecţiuni cronice ale căilor respiratorii: bronşite cronice, faringolaringite cronice,
scleroemfizem pulmonar etc.
Relieful, vegetaţia şi clima subalpină crează în oraşul Buşteni condiţii favorabile

tratamentului anemiilor, surmenajului fizic şi intelectual, hipertiroidismului şi convalescenţei cu
stare generală bună, afecţiunilor cronice ale căilor respiratorii.
Aerul curat şi calităţile deosebite ale razelor solare la altitudinea oraşului Buşteni, fac ca
el să fie mult solicitat în tratamente terapeutice şi curative pentru copii.
Datorită calităţilor menţionate mai sus s-au dezvoltat în Buşteni unităţi de tratament
sanatorial profilat pe T.B.C. extrapulmonar la copii şi pulmonar stabilizat la adulţi.
În zona oraşului Buşteni există un complex acvifer de adâncime. Acest complex acvifer
este constituit din izvoare cu ape obişnuite sau minerale cu debit în general redus, fiind influenţat
de factorii atmosferici.
Datorită aspectelor relatate mai sus, nu s-a trecut la utilizarea apelor minerale existente pe
teritoriul Buşteni în cadrul unor unităţi senatoriale profilate pe tratamente curative cu ape
minerale.
3.1.3. Patrimoniu natural

REZERVAŢIILE NATURALE DIN MUNŢII BUCEGI
- rezervaţia principală (400 ha) constituie o fâşie continuă de-a lungul versanţilor
exteriori ai masivului, de la Sinaia până în Şaua Strunga. Rezervaţia cuprinde şi o zonă ştiinţifică
de protecţie absolută în Jepii Mici şi Caraiman incluzând Valea Jepilor.
- rezervaţia Peştera Ialomiţei cuprinzând Muntele Cocora, Peştera Ialomiţei şi Valea
Horoabei, Muntele Bătrâna.
- rezervaţia Zănoaga cuprinde muntele şi cheile cu acelaşi nume.
20


- rezervaţia botanică Vârful Omul (2505m) cuprinde grupări vegetale caracteristice
tundrei alpine.
- rezervaţia botanică Babele (2200 m).
- rezervaţia botanică Poiana Crucii (1590 m).
- rezervaţia turbăria Lăptici (1470 m) cuprinde cea mai interesantă mlaştină
oligotrofă din Bucegi.
În conformitate cu avizul nr. 488/18.05.1998 elaborat de “Muzeul Judeţean de Stiinţele
Naturii Prahova” pe teritoriul unitatii administrative teritoriale se găsesc următoarele obiective
cu regim de protecţie strictă.

NR. DENUMIRE MONUMENT AFLAT IN
IMPORTANTA ALTITUDINE
inventar INVENTARUL PARCULUI NATURAL BUGEGI
1 Geomorfologica 1775 Claia Mare (Abruptul Prahovean)
3 Geomorfologica 2150 Peretele Vaii Albe
4 Geomorfologica 1900 Portita Caraimanului

5 Geologica
1275 Ogasul Spumos
Geomorfologica
7 Geologica 1500 Valea Tapului

Morfohidrologica
10 1125 Cascada Urlatoarea
Zoologica
16 Geomorfologica 2504 Petrele de la Omu
17 Geomorfologica 2250 Coltii Morarului

Geologica
22 2350 Cerdacul din Valea Cerbului
Geomorfologica
44 Geomorfologica 2225 Sfinxul
45 Geomorfologica 2200 Babele
3.2. Resurse turistice antropice
3.2.1. Patrimoniu cultural
3.2.1.1. Monumente istorice
„Resursele antropice sunt elemente de cultură specifice, create de om, de-a lungul
timpului, ele existând pe teritoriul oricărei ţări şi putând fi valorificate turistic.“8

8
Firoiu D. – „Economia turismului şi amenajarea turistică a teritoriului“, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003,
21


Monumentele şi ansamblurile de arhitectură de factură civilă, simbolurile evoluţiei
aşezărilor prahovene ce reprezintă stilurile tradiţionale, exprimă originalitatea sistemului de
construcţii arhitectonice şi totodată măsura gradului de dezvoltare culturală şi socio-economică a
Văii Prahova.
- Ansamblul castelului Cantacuzino: In anul 1911 Gheorghe Grigore Cantacuzino împreună
cu soţia Alexandrina termină construcţia castelului. Pînă în 1948 acesta este utilizat de
familia Cantacuzino (reşedinţă de familie). Începînd cu anul 1947 pînă în 2003 când este
revendicat, intreg ansamblul a fost folosit ca sanatoriu administrat de Ministerul de Interne al
României. Trama stradală din zona ANSAMBLULUI are drept componenta principală strada
Zamora, circulaţie care debuteaza din strada Mihai Eminescu. Limitele ansamblului sunt
definite atît de elemente antropice ( împrejmuire cu gard) dar şi de elemente naturale
(rambleu, debleu). Ansamblul este amenajat cu alei pavate cu piatră sau asfaltate, alei ce
asigură accesul către toate corpurile de clădiri componente. Elementul principal al
ansamblului în jurul căruia se structurează parcul este castelul. Parcul ansamblului cuprinde
elemente de amenajare peisageră – antropice (fîntînile arteziene) şi naturale.
Constructia castelului este de dimensiuni mari, înscriinduse într-un poligon cu laturile de
aproximativ 66mX62m cu înălţimi minime de 7m şi maxime de 18m .
Faţadele sunt împărţite în două registre prin intermediul unui brâu plasat la nivelul planşeului
dintre parter şi etaj. De asemenea pe lîngă ancandramentele de ferestre şi uşi se citesc şi
elemente decorative de subliniere a volumului clădirii. Accentele architecturale sunt definite
de elemente ale stilului brâncovenesc – logii marcate cu arce şi stâlpi cu elemente decorative
de inspiraţie tradiţională, ferestre ornamentate cu pilaştri decorativi.
- Ansamblul Fabricii de Hartie - Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania,

determinat de dobandirea independentei de stat, in 1882 se intemeiaza de catre Karl si
Samuel Schiel originari din Rasnov, Fabrica de Hartie din Buşteni.
Fabrica S. C. Schiel producea hartie si saci de hartie lucrand cu 1143 muncitori.In 1893
Fabrica de Hartie dispunea de o moara de macinat lemnul si o fabrica de cherestea si bete de
chibrituri de la Susai ( 1891 ) denumita si " Ferastraul de la Retivoiu ", ce a fost mistuit de
incendiu in 1894. Dupa 1893 intreprinderea a fost marita, modernizata si completata prin
infiintarea unei fabrici de cherestea la Azuga.
In 1904 moara de macinat a fost transformata in fabrica de celuloza.
In prezent fabrica este in conservare insa pastreaza arhitectura neoclasica industriala
germana.
Proprietari - SC Omnimpex Hartia Sa si S.C. Comercia Romania SRL.

p. 93.
22


- Vila Borneanu realizata in 1935 cu o arhitectura specifica sfarsitului de secol 18
situata la poalele muntelui Baiu , la vremea respectiva avand o ampla panorama asupra masivului
Bucegi. In prezent a fost transformata in gradinita de copii nr 4, asezamant ce contribuie la
pregatirea copiilor cetatenilor localitatii. Vila a fost donata statului in 1963 de Gheorghe
Borneanu prin decretul 479 ;
- Casa de Cultura construita in 1886 are o istorie deosebita. La sfarsitul secolului
18 a functionat ca scoala. Despre inceputurile scolii din Buşteni avem un numar de date scrise
de fostul director al scolii, A.M. Mihailescu, pe care le-a publicat in Monografia Scolii din
Buşteni in 1906.
Scoala din Buşteni a fost infiintata din 1865, dupa aparitia legii invatamantului rural
obligatoriu din 1864. La inceput scoala a functionat cu doua clase si aici veneau si copii
locuitorilor din Poiana Tapului si chiar cei din Sinaia.
Inainte de a se infiinta localul din fata garii ( 1886 ) scoala a functionat intr-o casuta,
proprietatea lui Ghita Constantinescu. Era o casuta ţaraneasca , mai mult o coliba, cu ferestre
mici, situata pe Valea Alba. Scoala a functionat in aceasta casuta pana in 1870, cand s-a mutat in
localul proprietate a comunei in care functiona si primaria.
Noul local al scolii din fata garii este construit in 1886 ( in el a functionat in ultimii ani
biblioteca oraşeneasca).
Pana in 1881 scoala functioneaza cu doua clase, iar pana in 1891 cu un singur invatator.
In prezent Casa de cultura functioneaza ca un amplu complex cultural in care isi desfasoara
activitatea si Biblioteca Oraşeneasca.
Trebuie mentionat faptul ca acest prestigios ansamblu cultural este cuprins intr-un proiect
de modernizare ce va incepe in anul 2007.
- Casa de odihna a preotilor, situata in strada Libertatii 234, reprezinta un
monument de arhitectura clasica a sfarsitului de secol 18. In prezent functioneaza ca imobil de
reculegere si odihna in subordinea Patriarhiei Ortodoxe Romane , proprietar fiind dl Paslaru
Aurel.
- Muzeul Memorial Cezar Petrescu – Sectie a Muzeului Judetean de Istorie, la 17
decembrie 1967 . Interiorul pastreaza nestirbit vechiul stil : mobilier rustic, scoarte vechi,
ceramica romaneasca, statui si tablouri, peste 10000 de volume si reviste, toate donate de urmasii
lui Cezar Petrescu, dezvaluie la acest mare scriitor si publicist, doua trasaturi majore, pretuirea
artei populare si marea pasiune pentru carte. O mare parte din scrierile sale se adreseaza
copiilor, fiind traduse in 22 de limbi, scriitorul insusi traducand literatura di franceza si rusa.
Se afla nu departe de fostul tunel al caii ferate, la vest de sosea (B-dul. Libertatii), pe
strada Tudor Vladimirescu nr. 1, colt cu Strada Cezar Petrescu.In ea functioneaza un muzeu care
prezinta viata si opera scriitorului.
Cezar Petrescu s-a nascut la 1 decembrie 1892 in satul Hodora (com. Cotnari). Debutul
sau publicistic il face in revista "Flacara" a lui N.D.Cocea, in anul 1912, si timp de 40 de ani
activeaza in gazetarie.A colaborat la ziarele "Adevarul" si "Dimineata", a infiintat revistele
"Hiena"(1919) si "Gandirea"(1921), a fost director la ziarul "Bucovina" din Cernauti
23


(1919).Cezar Petrescu s-a remarcat ca ziarist, nuvelist si romancier.A fost membru al Academiei
Romane incepand din 1955 si a primit mai multe distinctii:Premiul de stat, Ordinul muncii cl.I si
altele. Primul sau volum, "Scrisorile unui razes" (1922) a fost premiat de Academia Romana si
de Societatea Scriitorilor cu "Marele premiu pentru proza" (1923). Opera sa cuprinde 57 volume,
majoritatea romane. Prozator realist, Cezar Petrescu si-a propus sa prezinte prin romanele sale o
cronica a secolului al XX-lea, in maniera balzaciana. In aceasta cronica se disting sase cicluri,
fiecare cuprinzand romane inrudite prin tematica lor.Ciclul I, "Rodul pamantului", este dedicat
vietii ţaranilor si cuprinde trei volume de nuvele si 1907, trei romane ale rascoalei ţaranesti, in
care se regasesc multe date autobiografice. Din ciclul al II-lea intitulat "Razboi si pace" fac parte
romanul "Intunecare"- lucrare premiata in 1931 cu Marele premiu naţional pentru literatura
"Heliade Radulescu"- Adapostul Sobolia, Tapirul, Comoara regelui Dromichet, Aurul Negru si
Vadim, ultimul sau roman care urma sa se inchie cu un capitol intitulat "Inseninare".
O mare parte din scrierile lui Cezar Petrescu se adreseaza copiilor (Fram, ursul polar,
Naluca,Pif, Paf si altele).
Simţind nevoia unui loc de creaţie retras, Cezar Petrescu a cumpărat de la avocatul
Nobilescu casa din Buşteni, pe care a locuit-o in fiecare vara până in 1960. Dupa moartea sa,
survenită la 9 martie 1961 în urma unui atac de cord, casa a ramas familiei, care a cedat-o
statului si a devenit muzeu. Casa este construită în stil Brâncovenesc si cuprinde trei niveluri, din
care se viziteaza numai parterul si etajul. In arhitectura ei, la parter se remarca prispele cu
balustrade si coloane de lemn sculptat. Intrarea in muzeu se face prin faţadă de est. Pătrundem
într-un vestibul, unde în partea stangă se afla statuia lui Horia, semnată de O. Han. Lângă ea
dintr-un text aparţinând lui Demostene Botez referitor la casa memorială reţinem partea de
incheiere:"Intraţi! Veţi găsi prezenţa unui om care v-a iubit...care a iubit pe toti oamenii".
In hol mobilierul este format din fotolii, canapele, măsuţe, iar pe pereţi sunt tablouri in
acuarela. Ne atrag atentia statuile lui Closca si Crisan realizate tot de O. Han, daruite scriitorului.
De o parte si de alta a holului se gasesc, simetric, cate doua camere, care in timpul vietii
scriitorului aveau destinatii diferite: dormitorul mamei si cel al sotiei, in dreapta, sufrageria si
biroul de primire, in stanga.
In incăperile din dreapta sunt expuse fotografii de familie, caietul de elev, file din
jurnalul personal, volume cu dedicaţiile primite, lucrări, tipărite si manuscrise privind cele şase
cicluri amintite.
Camerele din stânga-sufrageria si biroul de primire-sunt mobilate corespunzător: masa si
scaune, bibliotece-studiou, rafturi cu ceramica, vaze servicii de masa şi de cafea, tablouri, etc.
Incăperile de la etaj sunt amenajate ca în ultimul an al vieţii lui Cezar Petrescu. In
camera de lucru sunt biroul cu două corpuri, pe care se află o mapă cu un manuscris, tocuri,
creioane,etc., un dulap, o etajeră, o masuţă cu serviciu de cafea, servieta, batista si palaria
scriitorului. In camera alaturata - cabinetul de presa.
Biblioteca se afla in prelungirea holului, de care este despartita printr-o usa de fier forjat.
Cele doua randuri de dulapuri cu carti ocupa doi pereti mari. Din aceasta camere se intra intr-o
24


veranda ingusta si lunga, cu vedere spre valea Prahovei, in care se afla un birou mic din lemn de
brad, o masuta, fotolii de pai, tablouri, etc. Tot la etaj era si dormitorul scriitorului.
- Statuia « Ultima grenada a caporalului Constantin Musat » – monument

ridicat in 1928 in cinstea eroilor cazuti in primul razboi mondial . Monumentul situat intre
Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului Fabricii de
Hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului Caporal Vasile Musat, cazut in primul razboi
mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in
tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai rămăsese teafără.Caporalul Muşat s-a născut in anul
1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul unu al regimentului doi graniceri,
care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai intre Predeal si Valea Prahovei. A
luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori,
dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o
unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang, continuand sa participe la batalii si sa
arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz, La inaugurarea
monumentului in data de 9 septembrie 1928, a luat parte insasi M.S. Regina Maria, insotita de
intreaga sa suita regala
- Crucea Memoriala a eroilor romani din primul razboi mondial - Cel mai
mare si valoros monument al oraşului Buşteni, unic in ţara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti
pe campurile de lupta pentru intregirea neamului. A fost construita intre anii 1926-1927 prin
grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe saua muntelui Caraiman, la cota 2291
m.Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul
acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care
alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante
avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. In anul 2005 Monumentul a fost racordat la energia
electrica a oraşului prin eforturile si grija domnului Primar Ec. Emanoil Savin si a Dlui
Viceprimar Nae Savel, iar in noptile cand cerul este senin, privitorului i se ofera o imagine
feerica prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca.
- Monumentul Dr. Kremnitz – ridicat in 1889 de catre Ion Kalinderu in onoarea

medicului familiei regale.
Obiective religioase :
- Biserica Domneasca din Buşteni este ctitorita de Regele Carol I si Regina

Elisabeta, fermecati fiind de privelistea deosebita a Bucegilor.
Construita dupa arhitectura tipica a bisericilor ortodoxe, in forma de cruce, ea seamana
in buna parte cu bolnita de la Manastire Hurezu din Valea. Construita din piatra adusa din
masivul Caraiman de catre mesterii italieni avandu-l ca anteprenor pe Piero Dreossi, ca arhitect
pe I.M.Socolescu, biserica s-a dovedit a fi in decursul timpului rezistenta. Sfintita in ziua de 8
25


septembrie 1889 la Praznicul Maicii Domnului, care este si Hramul bisericii de catre I.P.S.S.
Mitropolitul Primat si P.S.S. Episcopul Noului Severin, precum si de multi alti arhimandriti,
protopopi, preoti si diaconi, avand in strana corul Mitropoliei, biserica s-a aflat inconjurata de
Inaltul Cler, ministrii, Casa Civila si Miliţara, autoritatile judetene si comunale, cat si elevii
scolilor din Buşteni, Sinaia, Azuga si Predeal. Trebuie stiut ca pictura din Sfantul Altar este
opera pictorului danez Exner.
Nu putem trece cu vedere fara sa amintim si de tablourile, in marime naturala, de o
valoare artistica cu totul deosebita ale pictorului Pesky reprezentand figurile ctitorilor bisericii: in
dreapta Regele Carol I, iar in stanga Regina Elisabeta, in costum naţional avand pe cap diadema
regala. Printre primii donatori de frunte care au ajutat biserica se pot numara si fratii Schiell cat
si Toma Denischiotu, Constantin Zolia din Bucureşti, Gheorghe Puscariu din Buşteni.
Mobilierul din interior prezinta un aspect cu totul deosebit. De remarcat sunt cele doua
cadre de lemn din stejar in care sunt inramate portretele ctitorilor, cele doua jilturi regale cu
stema tarii, cele doua tronuri princiare, jiltul sau tronul arhieresc, stranele din naos, stranele
pentru cantareti, precum si intreaga ornamentatie executata din stejar masiv, de o mare maiestrie.
- Manastirea Caraiman - Complex arhitectural religios modern, loc de pelerinaj

pentru credinciosii ortodocsi, asezat la poalele muntelui Caraiman, in cartierul Palanca, purtand
hramul Maicii Domnului.
Monumente tehnice
Aici sunt incluse podurile metalice, instalaţii vechi, mijloace de transport, amenajări
hidrotehnice. Printre aceste obiective, în oraşul Buşteni, pot fi amintite:
- Podul „Castelului Cantacuzino”, construit peste râul Prahova, cu gardul traforat

ce se întindea pe o distanţă de 1,5 km, pe ambele părţi ale străzii Zamora, până la podul ce
traversează râul Prahova în dreptul barierei CFR din Poiana Ţapului; acesta a fost, însă, demolat
în anii 1880 şi reconstruit.
- Podul „CFR” din Poiana Ţapului, tot peste râul Prahova, este contemporan cu
Castelul Cantacuzino (1911); acesta reprezintă podul originar, fiind identic cu cel din localitatea
Buşteni.
Pe lângă aceste două poduri rutiere, în Buşteni mai există un pod metalic, respectiv, cel
de la Fabrica de Hârtie.
- Funicularul a intrat în funcţiune în 1909,fiind considerat o realizare unică în

România şi a treia din Europa pentru acele vremuri. Acesta avea o lungime de 16 km prin două
diferenţe de nivel, de 1000 m şi 450 m, şi avea funcţiunea de a transporta buştenii de lemn din
Valea Ialomiţei peste masivul Bucegi.
26


3.2.1.2. Muzee şi colecţii publice
Muzeele reprezintă instituţii de cultură intens vizitate, care funcţionează, în general, în

ansambluri de arhitectură valoroase şi sunt importante din punct de vedere ştiinţific, artistic şi
cultural.
Muzeul memorial "Cezar Petrescu" s-a infiintat la 17 decembrie 1967, în casa unde
scriitorul s-a stabilit în 1937 pentru tot restul vietii, dupa ce pâna la 45 de ani publicase peste 20
volume si depusese o vasta activitate în presa.
Vila este construita în stil românesc oraşenesc în primele decenii ale secolului al XX-
lea, si cuprinde o bogata colectie de piese de mobilier (biroul de lucru), obiecte personale,
scoarte romanesti, ceramica; sculpturi semnate Oscar Han, arta plastica (Iosif Iser, Nicolae
Tonitza), biblioteca scriitorului ( 10304 volume din care trei sferturi in limba franceza ), din care
627 de volume cu dedicatii de la alti scriitori. Expozitia documenţara prezinta documente
originale, acte de familie, de stare civila, de studii si profesionale, corespondenta si manuscrise,
fotografii si editii princeps ale operei scriitorului. Alaturi de acestea se intalnesc traduceri facute
de Cezar Petrescu (1892 - 1961), traduceri ale operei sale in alte limbi, lucrari de grafica
executate de scriitor. Cabinetul de presa de la etajul II cuprinde colectii de ziare si reviste,
adunate de catre scriitor incepand din anii de liceu.
3.2.1.3. Instituţii de spectacole şi concerte
Casa de Cultura, construită în anul 1889, la iniţiativa Familiei Regale, a găzduit în trecut
fosta Şcoala Germană. A fost refăcută integral în anul 1998. La ora actuală, reprezintă locul unor
diverse manifestări culturale, fiind şi un centru UNESCO. Tot în incintă sa se află şi biblioteca
orăşenească. Este situată vis-avis de gara din Buşteni.
Ea dispune de o sala pentru spectacole artistice si are deasemenea o incapere dotata cu
mese pentru jocuri de sah , una pentru jocuri de club si o sala pentru auditii muzicale.9

9
Mic indreptar turistic ‐ Radu Ghica Moise , Editura Sport –turism 1983
27


3.2.1.4. Săli de conferinţă
Buşteniul deţine in acest moment10 :

- 2 Sali de conferinţe cu 950 locuri in cadrul Centrului de Pregatire Profesionala
Buşteni şi a Casei de cultura.
- 28 sali de conferinţe dotate corespunzator la Hotel Alexandros, Silva, Margaritar,

Complex Paraul Rece, numeroase pensiuni si vile turistice, Sali cu capacitati cuprinse intre 30 si
100 locuri.
Capacitatea totala a salilor de conferinţe din Buşteni se ridica la 2350 locuri.
3.2.1.5. Spaţii comerciale şi activităţi de prestări servicii : bancă, schimb valutar, agentie
de turism.
În staţiunea turistică Buşteni functionează :
Banci – BRD, - Bdul Libertatii nr 85

- BCR, - Bdul Libertatii nr 89
- Raiffeisen, - Bdul Libertatii nr 85
- VolksBank - Bdul Libertatii nr186
Schimb Valutar – Comsin – Libertatii 85
- BRD, BCR, Raiffeisen schimb valutar si transferuri Western Union
Agenţii de Turism – Mervani – Bdul Libertatii 186
- Viltour S.A. – Libertatii 89
- Carpatour S.A.- Telecabinei 24
3.2.2. Competiţii şi festivaluri
În staţiunea Buşteni în perioada unui an se desfăşoară următoarele evenimente :
- Zilele iernii la Buşteni – luna ianuarie – locaţie pârtia Kalinderu

10
Monografia Oraşului Statiune Turistica de interes Național Busteni ‐ 2007
28


- Finala cupei mondiale de escalada pe gheaţă – luna februarie- locaţie pârtia Kalinderu
- Cupa Buştenarului – luna februarie –locatie partia Kalinderu
- Festivalul Primăverii – luna martie – locaţie Casa de cultură şi Parc orăşenesc Buşteni
- Festivalul Internaţional de teatru – luna iunie - locaţie Casa de cultură
- Bilunar spectacole de teatru – locaţie Casa de Cultură
Lunar manifestări culturale, expoziţii de artă şi carte, recenzii de carte la Casa de Cultură,
Muzeul Cezar Petrescu, Casa Româno Franceză.
Anual « Spectacol de sărbători - Tradiţii de Crăciun » 20-28 decembrie – locaţie Casa de
Cultură.
3.3. Prezentarea bazei tehnico- materiale
3.3.1. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport
3.3.1.1. Rolul transporturilor în turism
Transportul reprezintă una din sectoarele de bază ale activităţii turistice, asigurând
deplasarea turiştilor de la locul de resedinţă la locul de desfăşurare al vacanţei sau pe diferite
trasee turistice. Aşadar permite întâlnirea cererii cu oferta şi transformarea potenţialului turistic
într-unul efectiv.
Durata deplasării este un factor important în decizionarea opţiunii pentru o anumită
destinaţie. Confortul vizează condiţiile oferite în interiorul mijloacelor de transport, dar şi alte
elemente legate de organizarea deplasării, cum ar fi asigurarea transportului de la staţia de
destinaţie la locul de cazare şi invers, transferul între diferite mijloace de transport, efectuarea
unor operaţii similare (transportul, bagajelor, servicii de ghid).
Un alt aspect important se referă la ponderea relativă ridicată a serviciilor de transport, în
cadrul aranjamentelor turistice. Sub acest aspect, este necesar să se asigure corespondenţa între
conţinutul serviciilor prestate la nivelul tarifelor, precum si o stabilitate a acestora sau in anumite
situatii, facilităti/reduceri in perioadele cu slabă activitate turistică. Reducerea costurilor nu
29


trebuie să se facă prin diminuarea calităţii serviciilor, ci printr-o utilizare raţională a capacităţii
de transport si prin corespondenţa avansată intre diferite mijloace de transport.
3.3.1.2. Forme de transport utilizate în turism
Transportul rutier
Se situează pe primul loc în derularea traficului turistic.
Se realizează cu ajutorul autocarelor, autobuzelor, autoturismelor. Autocarele şi
microbuzele se folosesc în forme organizate de turism, pentru transporturile în grup, fiind
administrate de firmele organizatoare de turism. Autoturismele utilizate sunt de regulă
proprietatea turiştilor, dar pot aparţine şi unor înteprinderi specializate, care le oferă prin sistemul
închirierilor, cu sau fără şofer. Opţiunea majoritară a turiştilor pentru transportul rutier este
motivată de avantajele pe care le oferă, în mod deosebit, autoturismul : libertatea de mişcare,
accesabilitatea în locuri în care nu pot patrunde alte mijloace de transport, atractivitatea
voiajului, costurile călătoriei.
Dinamica transportului rutier este direct influenţată de gradul de dezvoltare a reţelelor de
drumuri, în privinţa densităţii acesteia şi mai ales a calităţii. Se adaugă echiparea cu service-uri,
indicatoare.
Transportul feroviar
Este una dintre vechile forme de transport turistic.
Principalele avantaje:
- regularitatea si siguranţa deplasării
- costul mai redus, îndeosebi comparative cu transporturile aeriene;
- viteza relativ mare de deplasare; comoditatea oferită in interior (vagon de dormit,
vagon restaurant).
Transportul Turistic pe Cablu

Reprezintă mijlocul de deplasare si de agrement, cu rol important in dezvoltarea
turismului montan - turismul de iarnă, mai ales.
30


3.3.1.3. Accesibilitatea la infrastructura majora de transport local şi regional existent
Oraşul Buşteni este amplasat pe una din cele mai importante axe de circulaţie ce leagă
cele două zone istorice Muntenia şi Transilvania, traversând arealul geografic Valea Prahovei.
Conform datelor din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.), din Planul
de Amenajare a Teritoriului Judeţean Prahova - se pot desprinde, comparativ cu celelalte unităţi
administrativ-teritoriale ale judeţului, următoarele aspecte:
a) Sub aspectul căilor majore rutiere, judeţul Prahova va beneficia, în perspectivă, de

autostrada Bucureşti – Braşov;
b) În privinţa reţelei feroviare naţionale, dispune de magistrala 2, dublă electrificată

având două gări pentru călători şi mărfuri : Buşteni şi Poiana Ţapului;
c) La nivelul judeţului Prahova, oraşul Buşteni prezintă legături rutiere, câteva dintre ele
fiind modernizate, astfel prin intermediul celei mai importante artere (DN 1- E 60), care în
Poiana Ţapului poartă denumirea de Bulevardul Independenţei, iar în Buşteni Bulevardul
Libertăţii, se face legatura spre Bucureşti sau , în sens invers, spre Braşov.
Circulaţia auto majoră este în prezent asigurată de 8 străzi principale (Str. Saelor, Splaiul
Zamorei, Str. Panduri, Str. Telecabinei, Str. Valea Albă, Str. N. Ureche, Str. Griviţei, Str. Cezar
Petrescu) cu legătura la axa majoră de relaţii în teritoriu – traseul DN1(E60), cunoscut sub
denumirea de Bdul. Libertatii şi Bdul. Independenţei.
Transportul rutier de persoane se face prin curse regulate efectuate cu 9 autobuze între
Sinaia, Buşteni şi Azuga.
Accesul în staţiunea turistică Buşteni se realizeaza pe DN 1 – Drum Naţional modernizat .
Ultima modernizare/asfaltare a avut loc în anul 2005 fiind permanent în întreţinerea
“R.A.Drumurilor Naţionale”.
Accesul către structurile de primire turistice se realizează printr-o reţea de 48,34 km de
drumuri oraşenesti modernizate prin: asfaltare, pietruire; Totodata au fost efectuate pe parcursul
anilor 2004 – 2007 lucrări de infrastructură stradală , alimentare cu apă şi canalizare centralizată
pentru 25 de strazi (Programul SAMTID – Autoritate contractanta Ministerul Integrării
Europene, autoritate de implementare – Ministerul Administratiei şi Internelor, valoare
1.021.370 Euro – Imprumut B.E.I., grant PHARE şi Bugetul Statului).
31


Începand cu anul 2007 au început şi au şi fost finalizate reabilitarea a înca 18 km de
retele de apa şi canalizare centralizata , Autoritate contractanta – Primaria orasului Busteni prin
imprumut INFRAINVEST in valoare de 5.136.650 Euro.11
Transportul feroviar se desfasoară pe calea ferată Bucureşti-Braşov. Oraşul Buşteni este

deservit de cele două gări Poiana Ţapului şi Gara Buşteni.
Transportul în comun pe raza staţiunii Busteni se realizeaza de către două unităţi

economice de transport private, S.C. Codreanu S.A şi S.C. AVEDIANA. S.R.L. care asigură
transportul în localitate cît şi legătura cu statiunilă turistice de pe Valea Prahovei.
În Buşteni există 28 de staţii pentru transportul în comun, cîte o staţie pe fiecare bandă
de sens DN1 la 30 m. de gara Busteni şi cate o statie pe fiecare banda de sens DN1 la 50 m de
gara Buşteni Sud.
Aceste societăţi de transport au şi staţii în urmatoarele localităţi învecinate, cât şi cu
capitalele de judeţe respectiv : Bucureşti, Ploieşti, Câmpina, Comarnic, Sinaia, Azuga, Predeal,
Braşov.
Orarul de funcţionare al operatorilor de transport este 06 – 23.30 zilnic cu mijloace de
transport pe rută din 15 în 15 minute.
Transportul pe cablu este reprezentat de linia de telecabină care urcă de la staţia aflată în
spatele hotelului Silva la cabana Babele şi are următoarele trasee:
• Buşteni - Babele cu lungimea traseului de 4.350 m, diferenţa de nivel
1.235 m, timp de parcurgere 13 minute.
• Babele - Peştera cu lungimea traseului de 2.611 m, diferenţa de nivel 560
m, timp de parcurgere 10 minute.
În Buşteni, există cea mai modernă instalaţie de transport pe cablu din sud-estul Europei.
anume telegondola Kalinderu.
3.3.1.1. Infrastructura edilitară

11
Sursa : « Raport privind starea economico sociala a populatiei din localitatea Busteni » in baza legii 215
cu completarile si modificarile ulterioare.
32


Administraţia locală se implică în reabilitarea şi extinderea serviciilor publice de apă,
canalizare şi iluminat public, dar şi a infrastructurii stradale, ca o condiţie esenţială pentru
alinierea la normele europene d.p.d.v. social şi turistic.
Alimentarea cu apă12 a oraşului se realizează din 10 surse subterane şi una de suprafaţă,
care asigură alimentarea cu apă în proporţie de 90 % din consum, cu un volum anual de
1.752.000 mc/an.
Pentru asigurarea in totalitate a populaţiei si a sectoarelor industriale cu apa potabilă este
incheiat contract de furnizare a apei si cu operatorul localitatii Azuga care livreaza diferenta.
Calitatea apei potabile este monitorizată de Compania Naţională Apele Române – S.G.A.
Prahova şi de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de furnizare a apei,
neînregistrandu-se surse de poluare care să depăşească normele de calitate in vigoare.
Lungimea reţelelor de distribuţie a apei potabile este de 74,5 km, si 21 km aducţiune
asigurând distribuţia apei în întreg oraşul.
Din punct de vedere al calităţii în zona Buşteni,apele sunt de Categoria I . Staţiile de apă
Buşteni au o capacitate de 1.644 000 m3/an.
Poluarea nu se resimte asupra apei potabile neexistând concentraţii peste limita din
STAS 1342/91.
Canalizarea orăşenească menajeră şi pluvială funcţionează în sistem centralizat pe o
lungime de 40 km, urmând ca prin accesarea Fondurilor Structurale sa se realizeze o Staţie de
Epurare, care să le colecteze
În acest moment toate unităţile economice (turism, industrie) sunt conectate la reţeaua
centralizată orăşenească de canalizare menajeră.
Energia electrica
Energia electrica în statiunea Buşteni este asigurată de S.C. Electrica Muntenia R.A.în
propoportie de 100%.
3.3.1.2. Infrastructura de telecomunicaţii

12
SC Hidro Prahova SA. conform adresa 1756/28.03.07 – Ministerul Mediului si gospodaririi apelor – Agentia
Regionala pentru protectia mediului – organism intermediar POS Mediu – « dezvoltarea capacitatii autoritatilor de
mediu prin transfer de expertiza si instruire in vederea optimizarii resurselor financiare in Bulgaria, Croatia si
Romania
33


Oraşul Buşteni este conectat la reţeaua telefonică interurbană naţională prin cabluri
telefonice interurbane (standard şi fibră optică) Ploieşti-Braşovce străbate localitatea în lungul ei
pe direcţia nord-sud. Cablul respectiv este pozat pe majoritatea traseului în trotuar pe partea
stângă (sens Ploieşti –Braşov) a DN1 în canalizaţie (la 0,6-1,2) sau săpătură (la 0,6-1m).
Localitatea mai este strabătută de-a lungul căii ferate ( alternativ pe una din părţi) e3
cablul radio Bucureşti-Braşov Bod.
Din punct de vedere al telefonizării, localităţii, aceasta s-a modernizat prin instalarea unei
centrale telefonice, prin care este asigurat necesarul de posturi telefonice – actual şi de
perspectivă. Este modernizată, de asemenea şi reţeaua de telefonizare, fiind realizată
interconectarea cu cablu cu fibră optică între centralele telefonice cît şi reţele de 0,4 kV ale
CONEL, deservind marea majoritate a solicitărilor de posturi telefonice
3.3.2. Infrastructura turistica
3.3.2.1. Unităţi de cazare
Gradual, locaţiile cu specific tradiţional câştigă teren, în detrimentul vechilor centre

turistice. În aceste condiţii şi preferinţele excursioniştilor vis-a-vis de posibilele structuri de
cazare se schimbă. Cele mai cunoscute spaţii de cazare şi alimentaţie - hotelurile şi respectiv,
restaurantele îşi pierd treptat din importanţă în dauna unor noi forme de cazare şi masă
pensiunile turistice, mult mai bine integrate în cadrul natural al respectivelor zone montane.

1. Unităti de cazare existente în fiecare an, in stațiunea Buşteni, începând din 2000 până in 2007
pe categorii de cazare : hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, campinguri, vile turistice, etc.13

Numar de : 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Hoteluri 4 4 5 6 7 8 8 8
Pensiuni 4 11 15 28 56 70 75 76
Moteluri 1 1 2 2 2 2 2 2
Cabane 3 3 3 3 3 3 3 3
Campinguri 1 1 1
Vile 12 14 17 20 21 26 26 26
turistice

13
Sursa: Primăria or. Buşteni
34


Camere 5 11 15 33 54 67 69 71
inchiriat
Total

2. Locuri din unitățile de cazare existente in fiecare an in stațiunea Buşteni, incepând din 2000
până in 2007 ( pe categorii de cazare: hoteluri, pensiuni, moteluri, hosteluri, campinguri, vile,
etc )14

Numar 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
locuri in:
Hoteluri 448 448 468 488 526 596 596 596
Pensiuni 54 140 217 401 782 987 1033 1065
Moteluri 98 98 108 108 108 108 108 108
Cabane 168 168 168 168 168 168 168 168
Campinguri 0 20 20 20 0 0 0 0
Vile 221 272 307 362 372 459 459 459
turistice
Camere 14 30 42 105 185 243 243 255
inchiriat
Total

3. Gradul mediu de ocupare al structurilor de cazare din stațiunea Buşteni in perioada 2000 –
2007 15

Buşteni 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Grad 41% 40% 39% 38% 36% 37% 38% 39%
mediu
de
ocupare
3.3.2.3. Unităti de agreement , pârtii de schi, amenajări pentru schi, escaladă,

trasee turistice
Unităţi de agrement 16

Nr Tip Locatii

14
15
16
Monografia Oraşului Busteni – 2007 – Primaria Oraşului Busteni
35


1 Parapanta Muntii Bucegi
2 Paint ball Bdul Independentei nr 1
3 Escalada pe uscat si gheta Matei Basarab fn – Pârtia Kalinderu
4 Patinaj pe role Spaţiul Pietonal Buşteni
5 Ping - pong Salile de sport , Centrul de perfectionare
si pregatire, H. Alexandros, H. Caraiman,
H Margaritar , P.T. Eidolon
6 Sanius pe role Pârtia Kalinderu – in constructie Fun
Park
7 Biliard H. Alexandros, H Silva, H. Caraiman, H
Margaritar , P.T. Eidolon, etc
8 Karaoke Disco-bar – Alexandros, Silva, Alpin etc
9 Plimbari cu ATV - ul B-dul Libertatii 210 – Trasee in afara
intravilanului localitatii + Valea
Cerbului.
Pârtii de schi 17
Domeniul Schiabil Kalinderu

Denumire pârtie: KALINDERU
Unitatea montană: MUNTII BUCEGI
Judeţul: PRAHOVA
Grad de dificultate: MEDIU
Altitudine plecare (m) 1000

Altitudine sosire (m) 1300
Lungime (m) 1500
Inclinare medie (%) 37%

Inclinare maxima (%) 49%

17
Idem
36


Diferenta de nivel (m) 300
Latime medie (m) 50
Latime minima/Latime maxima (m) 25/100
Suprafaţa aproximativa (ha) 6,5 ha
Numar baliza/distanta (buc/m) 15 balize/1500m respectiv 1/150m
- Pârtia este deservita de cea mai moderna instalatie de transport pe cablu din ţara, cu o
capacitate de 1200 locuri/ora urcare, 400 locuri/ora coborare, timp de urcare 4 minute, -
Telescaun debraiabil Leitner – 4 locuri, Lungime 1300 m.
Lista traseelor turistice marcate18
Traseu Marcaj Timp
Buşteni-V.Jepilor-Caraiman crucea albastra 3 - 3.1/2 ore

Buşteni-C.Jepi-Caraiman triunghiu albastru 3.1/2- 4 ore
Sinaia-Varful cu Dor banda rosie 2 - 3 ore
Varful cu Dor-Pestera banda rosie 2.1/2 - 3 ore
Pestera-Varful cu Dor banda rosie 2.1/2 - 3.1/2
Varful cu Dor-Sinaia banda rosie 1.1/2 - 2 ore
Varful cu Dor-Piatra Arsa banda galbena 1.1/2 - 1.3/4
Varful cu Dor-Bolboci cruce galbena 2 -2.1/4 ore
Sinaia-Piatra Arsa albastra si galbena 3 - 3.1/2 ore
Piatra Arsa-Pestera banda albastra 1.1/2 - 1.3/4 o
Pestera-Piatra Arsa banda albastra 2 -2.1/2 ore
Piatra Arsa-Sinaia banda galbena 2.1/2 - 3 ore
Piatra Arsa-Varful cu Dor banda galbena 1.1/4 - 1.1/2
Sinaia-Piatra Arsa galbena si albastra 3 - 3.1/2 ore
Piatra Arsa-Babele banda galbena 1 - 1.1/2 ore
Babele- Varful Omul banda galbena 2 - 2.1/2 ore
Varful Omul-Babele banda galbena 1.1/2 - 2 ore
Babele-Piatra Arsa banda galbena 1 -1.1/4 ore
Buşteni-Canton Jepi triunghi albastru 3.1/2 - 4 ore
Canton Jepi-Piatra Arsa triunghi albastru 20 - 25 min.
Piatra Arsa-Canton Jepi triunghi albastru 15 - 20 min.
Canton Jepi-Buşteni triunghi albastru 2.1/2 - 3 ore
Caraiman-Babele cruce albastra 20 - 30 min.
Babele-Pestera cruce albastra 1.1/4 - 1.1/2 o
Pestera-Babele cruce albastra 1.3/4 - 2 ore
Babele- Caraiman cruce albastra 20 - 25 min.
Caraiman-V.Jepi-Buşteni cruce albastra 2.1/2 - 3 ore

18
www.infomontan.ro
37


Caraiman-Crucea E. interzis --------------
Crucea E.-Varful Omul ------------- 2.1/2 - 3 ore
Caraiman-Canton Jepi p.albast.-b.galben-tr.rosu 1 - 1.1/4 ore
Bust.-Munticel-P.Costilei triunghi rosu 2 - 2.1/4 ore
P.Costilei-Pichetul Rosu triunghi rosu 1 - 1.1/4 ore
Pichetu Rosu-Malaiesti triunghi rosu 2 - 2.1/2 ore
Malaiesti- Pichetul Rosu triunghi rosu 1.3/4 - 2 ore
Pichetul Rosu- P. Costilei triunghi rosu 3/4 - 1 ore
P.Costilei-Munticel-Bust. triunghi rosu 1.1/2 - 1.3/4
Varful Omul-P.Costilei banda galbena 2.1/2 - 3 ore
P.Costilei-Galma-Buşteni banda galbena 1.1/2 - 1.3/4
Buşteni-Gura Dihamului banda rosie 1 - 1.1/4 ore
Gura Diham-P.Izvoare banda rosie 1 - 1.1/4 ore
P. izvoare-Pichetul Rosu banda rosie 15 -20 min.
P.Rosu-Vf.Bucsoi-VfOmu banda rosie 3.1/2 - 4 ore
VfOmu-Vf.Bucsoi-P.Rosu banda rosie 2.1/2 - 3 ore
Pichetul Rosu-P.Izvoare banda rosie 15 - 20 min.
P.Izvoare-Gura Diham banda rosie 3/4 - 1 ore
Gura Dihamului-Buşteni banda rosie si t.albastru 1 - 1.1/4 ore
Buşteni-Gura Dihamului triunghi albastru 1 - 1.1/4 ore
Cabana Diham-Gr. Diham triunghi albastru 1.1/4 - 1.1/2
Predeal-S.Baiului-P.Izv. trg. rosu-cruce albastra 3 - 3.1/2 ore
P.Izv.-S.Baiului-Predeal cruce albastra-trg.rosu 2.1/2 - 3 ore
P.Izvoare-Cabana Diham cruce albastra 40 - 50 min.
Predeal-Sipote-C.Diham punct rosu 3 - 3.1/2 ore
Cabana Diham-P. Rosu punct rosu 45 - 50 min.
P. Rosu-Cabana Diham punct rosu 30 - 40 min.
C.Diham-Sipote-Predeal punct rosu 2.1/2 - 3 ore
Diham-Glajeriei-Rasnov cruce si banda albastra 4 - 5 ore
Rasnov-Malaiesti banda albastra 4.1/2 - 5.1/2
Malaiesti-Vf.Omul banda albastra 2 - 2.1/2 ore
Vf.Omul-Malaiesti banda albastra 1.1/2 - 2 ore
Malaesti-Rasnov banda albastra 4 - 4.1/2 ore
Malaiesti-Clincea-Bran banda galbena 4.1/2 - 5 ore
Bran-Clincea-Vf.Omul banda rosie 5.1/2 - 6.1/2
Vf.Omul-Clincea-Bran banda rosie 4.1/2 - 5 ore
Bran-Ciubotea-Vf.Omul triunghi galben 6 - 7 ore
Vf. Omul-Ciubotea-Bran triunghi galben 4.1/2 - 5 ore
Bran-V.Gaura-Vf.Omul cruce rosie 6 - 7 ore
Vf.Omul-V.Gaura-Bran cruce rosie 5 - 6 ore
Bran-Saua Strunga punct rosu 5 - 6 ore
Saua Strunga-Pestera punct rosu 1.1/2 - 2 ore
Pestera-Saua Strunga cruce albastra-pt.rosu 2 - 2.1/2 ore
Saua Stunga-Bran punct rosu 4 - 5 ore
S.Strunga-Vf.Omul banda rosie 3.1/2 - 4 ore
Vf.Omul-S.Strunga banda rosie 3 - 3. 1/2 ore
Pietrosita-Bolboci cruce albastra 7.1/2 - 8 ore
Bolboci-Pestera cruce albastra 2 - 2.1/4 ore
Pestera-Vf. Omul banda albastra 3 - 3.1/2 ore
38


Vf.Omul-Pestera banda albastra 2 - 2.1/2 ore
Pestera-Bolboci cruce albastra 1.3/4 - 2 ore
Bolboci-Pietrosita cruce albastra 4.3/4 - 5 ore
Bolboci-Vf. cu Dor cruce galbena 2.1/2 - 2.3/4
Lista trasee alpine19
Nr.
DENUMIRE MUNTE DENUMIRE VERSANT DENUMIRE TRASEU GRAD
crt
1 COSTILA - VAI SI BRANE Valea Alba 1A
2 BAZA : Buşteni Valea Costilei 1B
ACCES : Caminul Alpin-Malaiesti-
3 Valea Galbinelelor 1B
Omu
4 - Valcelul Secundar al Galbinelelor 1B
5 - Valea Malinului 1B
6 - Valea Coltilor 1B
7 - Valea Hornului 1B
COSTILA ( 2490 )
8 - Valea Scorusilor 1B
9 - Valea Verde 1A
10 - Valea Seaca a Costilei 1B
11 - Valea Tapului 1B
12 - Valea Urzicii 2A
13 - Valea Caprelor 1B
14 - Valea Priponului 1A
15 - Brana Mare a Costilei 1A
16 TANCUL ASCUTIT Muchia Tancului Ascutit 4A
17 COSTILA ( 2490 ) BAZA : Refugiul Costila Traseul Incepatorului 3B
18 ACCES : Belvedere Traseul Cazare`74 3A
19 TANCUL MIC Fisura Rasucita 4B
20 - Fisura Insorita 5A
21 COSTILA ( 2490 ) BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Traseul Herman Bulh 5A
22 ACCES : Valcelul Pietros Traseul " Suzana " 5A
23 - Traseul Veveritei 3B
24 PERETELE VULTURILOR Hornul Vulturilor 3A
25 BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Traseul Surplombelor 4B
ACCES : Valcelul Pietros - Padina
26 Fisura Mult Dorita 6A
Vulturilor
COSTILA ( 2490 )
27 - Traseul Policandrului 5B
28 - Fisura Suspendata 5A
29 - Creasta Vulturilor 3B
30 - Traseul Oblic al Valcelului Pietros 3B
31 PERETELE VAII ALBE Pintenul - Sistoaca Vest 2B
32 BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Muchia Pintenului 4A
COSTILA ( 2490 )
33 ACCES : Circurile Vaii Albe Fata S-E a Pintenului 5B
34 - Fisura Pintenului 5A

19
www.infomontan.ro
39


35 - Dinamo `69 5B
36 - Fisura Verde 5B
37 - Fisura Alba 5A
38 - Traseul Soldat Erou Eftimie Croitoru 5B
39 - Fisura Rosie 5B
40 - Fisura Centrala 4A
41 - Muchia Branelor 5A
42 - Traseul Sperantei 6B
43 - Fisura Albastra ( traseul II direct ) 6B
44 - Fisura Albastra ( traseul I ) 6A
45 - Traseul Lespezilor 5A
46 - Traseul Peretelui Vaii Albe 5B
47 PERETELE BRANEI Hornul din Blidul de sub Sreasina 4A
48 BAZA : Buşteni Muchia Blidului Uriasului 4A
ACCES : Valea Alba si Brana Mare a
49 Fata N-E a Blidului Uriasilor 4B
Costilei
50 - Hornul din Blidul Uriasilor 3B
51 - Muchia Hornului din Blidul Ursilor 5A
52 - Fisura Sudica din Blidul Ursilor 4B
COSTILA ( 2490 )
53 - Traseul Tavanelor din Peretele Branei 4B
54 - Fisura din Santinela Blidul Ursilor 5A
55 - Muchia din Santinela Blidul Ursilor 4B
56 - Muchia din Gavanul Mare 5A
57 - Fisura din Peretele Gavanul Mare 5A
58 - Traseul Viespilor din Gavanul Mic 5A
59 - Traseul Mos Gelepeanu 3B
60 PERETELE COSTILEI Traseul Balcoanelor 5B
61 BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Hornul din peretele Costilei 2B
62 ACCES : Valea Costilei Muchia din Peretele Costilei 4A
63 COSTILA ( 2490 ) - Traseul Andrei Ghitescu 5B
64 - Traseul de Traversare a P. Costilei 3A
65 - Fisura Mare din Peretele Costilei 5B
66 - Fisura Sudica 3A
67 PERETELE GALBINELELOR Creasta Costila Galbinelelor 3A
68 BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Tavanele de Argint 4B
69 ACCES : Valea Galbinelelor Hornul Mare din P. Galbinelelor 4B
70 - Traseul Grotelor 3B
71 - Traseul Prof. Oncescu 4A
72 - Traseul Celor Trei Surplombe 5A
73 - Traseul de traversare E-V a P. Galb 4A
74 COSTILA ( 2490 ) - Traseul Central din P. Galbenelelor 5B
75 - Traseul Furcilor 4A
76 - Traseul Coman 4A
77 - Furca Dreapta 5A
78 - Surplomba Centrala 4A
79 - Traseul Surplombei Mari 4A
80 - Marele Tavan al Galbinelelor 5A
81 - Hornul Coamei 1B
82 COSTILA ( 2490 ) UMARUL GALBINELELOR Fisura Galbinelelor 3A
40


83 BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Muchia Estica - Traseul Rosculet 3B
84 ACCES : Valea Galbinelelor Traseul Central 4B
85 - Muchia Nordica - Traseul Coman 2B
86 - Fisura Scorusilor 2B
COLTUL GALBINELELOR -
87 Coltul Galbinelelor - Traseul clasic 1B
SUD
88 COSTILA ( 2490 ) BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Creasta Estica 2B
89 ACCES : Valea Galbinelelor Traseul Cocostarcului 4A
90 - Hornul Agatat 4A
COLTUL GALBINELELOR -
91 Traseul Soimilor din P. Nordic 4A
COSTILA ( 2490 ) NORD
92 ACCES : Valea Malinului Coltilor Fata Nordica a P. Galbinelelor 3A
93 COLTUL STRUNGII Traseul Surplombelor 5A
94 BAZA : Buşteni - Refugiul Costila Traseul " Progresul " 3A
COSTILA ( 2490 ) ACCES : Valea Galbinelelor - Valea
95 Traseul " Stiinta " 4A
Scorusilor
96 - Traseul Beldie din Coltul Strungii 1A
97 COLTUL MALINULUI Fisura Sudica din Coltul Malinului 3A
98 BAZA : Buşteni Creasta Malinului 2A
ACCES : Valea Malinului - Valea
99 COSTILA ( 2490 ) Hornul Central 2B
Seaca a Costilei
100 - Hornul Ascuns 1B
101 - Muchia de sus din Cr-sta Frumoasa 2A
102 COLTUL POIENII COSTILEI Traseul " 9Mai " 4B
COSTILA ( 2490 )
103 ACCES : Munticel - Poiana Costilei Traseul Pinului 4B
PERETELE DIN VALCELUL
104 Fisura Margaretelor 3B
ASCUNS
105 BAZA : Buşteni Hornul Liliecilor 3A
ACCES : Munticel - Poiana Costilei -
106 COSTILA ( 2490 ) Traseul Victoriei 4B
Poiana Vaii Cerbu
107 - Fisura Ascunsa 3B
108 - Traseul Viespilor 4A
109 - Valcelul Suspendat 2A
110 SANTINELA VAII VERZI Fisura Santinelei Vaii Verzi 4B
COSTILA ( 2490 ) ACCES : Munticel - Poiana Vaii Traseul Tavanelor din Sanntinela Vaii
111 5B
Cerbului Verzi
112 COSTILA ( 2490 ) COLTUL PRAPADIT Traseul Cerbului 5B
113 PERETELE TAPULUI Hornul Mare al Tapului 4A
Traseul Surplombelor din Peretele
114 BAZA : Buşteni 5A
Tapului
COSTILA ( 2490 )
ACCES : Valea Tapului - Valea
115 Traseul Oblic din Peretele Tapului 4B
Cerbului
116 - Hornul de sus al Tapului 3A
PERETELE VAII SUPERIOARE
117 Coltul Branei 2B
A URZICII
118 COSTILA ( 2490 ) BAZA : Buşteni Coltul Crapat 2B
ACCES : Brana Mare a Costilei -
119 Fata Ciobanului din Valea Urzicii 3B
Valea Urzicii
120 COSTILA ( 2490 ) PERETELE PRIPONULUI Peretele Priponului 4A
121 JEPII MICI ( 2148 ) PERETELE URLATORII MARI Hornul Agatat 5B
41


122 BAZA : Buşteni Creasta Centrala din Peretele U. M. 5A
123 ACCES : Poteca Urlatorilor Fata de S - V a Peretelui U. M. 5B
124 - Traseul dintre Fisuri 5B
CLAIA MARE - BRANA LUI
125 Valea Seaca a Jepilor 1B
RADUCU - CLAITA
126 BAZA : Buşteni Valea Comorilor 1B
127 JEPII MICI ( 2148 ) ACCES : Poteca Urlatorilor Brana lui Raducu 1A
128 - Muchia si Vf. Claia Mare 1A
129 - Fata Estica a Claii Mari 2A
130 - Peretele Sudic al Claitei --
131 PERETELE CU FLORILE Muchia Scarii 3B
132 BAZA : Buşteni Traseul 0 4A
ACCES : Brana lui Raduc din Valea
133 Traseul nr. 1 4A
Seaca dintre Clai
134 JEPII MICI ( 2148 ) - Traseul nr. 2 4B
135 - Traseul nr. 3 4B
136 - Traseul nr. 4 4A
137 - Traseul nr. 5 5A
138 - Muchia Inalta 5A
PERETELE SUDIC AL CLAII
139 Hornul Mare de la Izvor 4B
MARI
140 - Traseul Aurel Irimia 6A
141 BAZA : Buşteni Traseul 23 August 6B
142 ACCES : Valea Comorilor Traseul Gentiana 5B
JEPII MICI ( 2148 )
143 - Traseul 23 Octombrie 5B
144 - Muchia Strungii 5B
145 - Muchia Sudica 5A
146 - Hornul Claii 3A
147 - Traseul Floarea de Colt 5B
148 CREASTA CU ZIMBRII Fisura de la Grota Lupului 5B
149 BAZA : Buşteni Hornul din Valea Lupului 5B
JEPII MICI ( 2148 )
150 ACCES : Valea Jepilor Traseul Jepilor Mici 5B
151 - Traseul Vinclu 5B
152 VALEA CARAIMANULUI Fisura Berbecului 5A
CARAIMANUL ( 2394 )
153 ACCES : Valea Jepilor Fisura de la Scari 4A
154 PERETELE PORTITEI Brana Portitei 1A
155 BAZA : Buşteni Traseul Direct 5B
156 ACCES : Valea Jepilor Traseul Central 5B
157 - Traseul Floarea de Colt 5A
CARAIMANUL ( 2394 )
158 - Traseul Frontal 4B
159 - Hornul de la Portita 2A
160 - Traseul Anotimpurile 5B
161 - Creasta de S - E a Caraimanului 5B
162 PERETELE CARAIMANULUI Traseul nr. 1 4A
163 CARAIMANUL ( 2394 ) BAZA : Cabana Caraiman Traseul nr. 2 3A
164 ACCES : Brana Mare a Caraimanului Traseul Fomina
VALEA SEACA A
165 Valea Seaca a Caraimanului 1A
CARAIMANUL ( 2394 ) CARAIMANULUI
166 BAZA : Buşteni Valea lui Zangor 1B
42


ACCES : Valea Seaca a
167 Valcelul Mortului 1B
Caraimanului
168 - Fata S - E a Vf. Picatura 3B
169 - Fisura Galbena 4A
170 - Traseul Uriasului - clasic 2B
171 - Traseul Uriasului - frontal 4A
172 - Spalatura Vaii Seci 2A
173 - Fisura din Fata Inalta 4B
174 - Creasta Picaturi - Vf. Picatura 3A
175 - Turnul Albisoarelor
176 PERETELE ALBISOARELOR Albisoara Strungii 2A
177 BAZA : Buşteni Albisoara Turnurilor 1B
178 ACCES : Valea Alba Albisoara Hornurilor 2A
CARAIMANUL ( 2394 )
179 - Albisoara Gemenilor 2A
180 - Albisoara Crucii 2A
181 - Albisoara Branii 2A
182 FATA SUDICA Brana Mare a Morarului 1A
183 BAZA : Buşteni Tancul Rosu din Brana Morarului 3A
MORARUL ( 2357 )
184 ACCES : Valea Cerbului Turnul de Aur 3A
185 - Acele Morarului - integral 2A
186 FATA NORDICA Valea Bujorilor 1A
BAZA : Buşteni - Cabana Poiana
187 Valea Morarului 1A
Izvoarelor
188 ACCES : Valea Morarului Valea Poienii 2A
189 - Valcelul Tancurilor 2A
190 - Valea Rapa Zapezii 2A
191 - Valea Adanca 1A
192 - Valcelul cu Tunel 1B
MORARUL ( 2357 )
193 - Coltul Ghinturii 4A
194 - Fisura Morarului 5A
195 - Coltul Mosului 4A
196 - Traseul Nicolae Dumitriu 5B
197 - Peretele Nordic al Acului Mare 2B
198 - Peretele Nordic al Acului de Sus 4A
199 - Peretele de N - E a Acului Rosu 2B
200 - Braul Inflorit 1A
201 FATA ESTICA Valea Bucsoiului 1B
BAZA : Buşteni - Cabana Poiana
202 Valcelul Portitelor 1B
Izvoarelor
203 ACCES : Pichetu Rosu - Malaiesti Valcelul Grohotisului 1B
204 - Valea Bucsiata 2A
205 BUCSOIUL ( 2492 ) - Valea Rea 1B
206 - Creasta " La Balaur " 1B
207 - Fisura din Caldare 4B
208 - Traseul Vanatorilor de Munte 4A
209 - Traseul Loritei 4A
210 - Brana Mare a Bucsoiului 1A
211 FATA VESTICA Valea Caprelor din Bucsoi 1A
BUCSOIUL ( 2492 )
212 BAZA : Cabana Malaiesti Valea Pietrelor din Bucsoi 1B
43


213 ACCES : Valea Malaiesti Hornul din Valea Pietrelor 4A
214 - Hornul din Bucsoiul Mare 4A
TURNUL MALAIESTI
215 Valcelul din Surplomba 2B
BISERICUTA
216 BAZA : Cabana Malaiesti Hornul Caţaratorului 5B
BUCSOIUL ( 2492 )
217 ACCES : Valea Malaiesti Fata cu Ferestre 4A
218 - Traseul Direct din Turnul Malaiesti 5B
219 - Traseul Oblic din Turnul Malaiesti 3B
220 BUCSOIUL ( 2492 ) PADINA CRUCII Traseul cu Zade din Malaiesti 3B
221 BUCSOIUL ( 2492 ) VALEA TIGANESTI Traseul Incurcat 4B
222 GROHOTISUL Surplomba Mare din Per. Grohotis 5A
223 BAZA : Bran Traseul Corbilor din Per. Grohotis 4B
ACCES : Vama Strunga - Valea
224 Traseul Grohotisului 4A
GROHOTISUL Gaura
225 ( .......... ) - Traseul Frontal din Turnul nr. 1 3A
226 - Creasta Stancii din P. Grohotisului 4A
227 - Hornul Gutanului din P. Grohotis 4A
228 - Hornul Mic din Per. Grohotisului 4A
229 GUTANUL Creasta Vantului 3B
230 GUTANUL BAZA : Bran Fisura Centrala din Gutan 3A
( .......... ) ACCES : Vama Strunga - Valea
231 Creasta Insorita 2B
Gaura
232 TATARUL MARE CHEILE TATARULUI Traseul Victor Maciuca 5A
233 ( ........... ) ACCES : Valea Ialomitei Fisura Directa 4A
234 STANCA SF. ANA Hornul Suspendat 4B
235 STANCA SF. ANA BAZA : Sinaia Traseul Discordiei 4A
236 (........... ) ACCES : Soseaua spre Cota 1400 Traseul Mihai Sarbu 4A
237 - Traseul Tavanelor 4A
238 BATRANA Valea Horoabei 1A
239 BAZA : Cabana Padina Muchia Ursului din Valea Horoabei 3A
240 ACCES : Valea Horoabei Traseul Frontal - Turnul Seciului 4A
241 - Traseul Central - Turnul Seciului 4A
242 - Hornul - Turnul Seciului 2A
243 - Muchia Nordica - Turnul Seciului 2A
244 BATRANA - Muchia Estica a Turnuletului 4A
245 ( .......... ) - Fata de S - V a Turnuletului 4A
246 - Muchia Vestica a Turnuletului 4A
247 - Traseul celor 4 Surplombe din P. H. 4B
248 - Fisura Soimilor din Per. Horoabei 4A
249 - Traseul Metalul din Per. Horoabei 4A
250 - Traseul Nemes din Per. Horoabei 3A
251 - Traseul Vestitorul din P. Horoabei 3A
3.3.3. Informare si promovare turistica
Centre de informare si promovare turistica, cu personal permanent care sa deserveasca

exclusiv centrul
44


Prin HCL 51/21.06.2007 a fost creat Centrul de Informare şi Promovare Turistică
Bulteni, care funcţioneaza în incinta Casei Româno – Franceze, Bdul Libertăţii 174 cu personal
permanent specializat. Trebuie menţionat că acest punct de informare turistică nu este marcat
corespunzător.
Asigurarea legăturii permanente on-line între structurile de primire turistică cu funcţiuni

de cazare şi centrul de informare şi promovare turistică
La nivelul Centrului de Informare şi Promovare Turistică Busteni şi Compartiment

Analize Programme Prognoze au fost construita o pagina de internet www.centru-de-informare-
turistica-busteni-page.tl în care se regăsesc toate unităţile de primire turistică autorizate şi
clasificate din localitate cu număr de telefon, adresă, număr de camere, numar de locuri,
categoria de clasificare, localizare pe harta stradala legături cu unităţile de primire care au pagini
de internet.
În cadrul acestei pagini funcţioneaza doua secţiuni: contact-on-line şi guestbook-on-line .
Mesajele şi rezervările turiştilor sunt transmise în timp real către CIPT Buşteni, care selectează
cererile şi ofera informatţii on-line solicitanţilor la interval de 15 minute.
Pagina www.centru-de-informare-turistica-busteni-page.tl îndeplineşte toate “prevederile
legislative cu privire la conţinutul site-urilor web din Administraţia Publică” ( ANIAP – e-
Romania Gateway – Freedom House)
Totodata www.centru-de-informare-turistica-busteni-page.tl este legată direct în
secţiunea cazări a paginii oficiale a oraşului Buşteni www.orasul-busteni.ro
Realizarea de materiale de promovare a statiunii turistice si a zonei
C.I.P.T. Busteni deţine în acest moment :

- Oraşul Buşteni – leaflet – produs 2007 versiune română
- Buşteni – Poarta Bucegilor – produs 1998 – 2002 versiune română
- Harta Prahova 3 Văi Turistice – produs 1997 versiuna română
- Harta Prahova Turistică – produs 2005 – versiune româna-engleză
- Prahova Turistică – broşura prezentare Prahova – produs 2005 - versiune
română-engleză
- Prahova Mileniul 3 – broşură prezentare Prahova – produs 2004 - versiune
română-engleză
- Ediţia 2006 România - ( ghid de legislaţie în turism, Ghidul Hotelurilor,
Ghidul Staţiunilor, Ghidul Agenţiilor, etc) – a MTCT- Autoritatea Naţionala pentru
Turism
- Prahova Turistică – Prezentare Multimedia – produse 2000 – 2004
- În lucru se afla CD-rom de prezentare « Busteni – O statiune renăscută »
45


Semnalizarea obiectivelor turistice cu indicatoare de orientare şi informare
Toate obiectivele turistice din localitate sunt semnalizate cu indicatoare de orientare si

informare, amplasate în localitate, pe DN 1 cât şi în punctele de pornire ale traseelor turistice,
respectiv Teleferic Buşteni-Babele, centru oraşului, Căminul Alpin, Cabana Gura Diham.
La acest capitol se întîlnesc deficienţe, dar care se pot remedia uşor fără a implica costuri
mari. De exemplu ar trebui să fie marcate toate toateobiectivele înscrise în lis
IV. CIRCULAŢIA TURISTICĂ
3.1. Tipologia turistilor
Indicatorii circulaţiei turistice sunt indicatorii care informează asupra activităţii turistice
înregistrate într-o anumită zonă. Sunt deosebit de utili în practică, deoarece reflectă gradul de
utilizare a fiecărei întreprinderi turistice.
Analiza circulaţiei turistice în zona amenajata se face ţinând cont de cererea turistică
pentru toate localităţile din bazinul Prahova. Indicatorii circulaţiei turistice pe baza cărora putem
dimensiona activitatea turistică în zonă sunt: număr de turişti, număr zile turist, durata medie a
sejurului, gradul de ocupare a capacităţii de cazare.

4. Numaru l de turişti care au vizitat stațiunea Buşteni din 2000 până in 200720

Buşteni 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nr. 150098 171696 189325 229132 281327 345863 362423 377369
turisti

Gradul de ocupare turistică la nivelul staţiunii este de 38% , constatat din cele 732.256
innoptari. 21
La nivel de tranzit sunt estimaţi 1.200.000 turişti care beneficiază de servicii turistice si
de agrement anual.
Structura turistilor pe grupe de varsta 22:

20
Informatii furnizate de Primaria Busteni – Compartiment APP
21
Sursa Politia Oraşului Busteni – Fise Intrare-Iesire Turisti.
46


• Clasificarea turiştilor care vin in Buşteni dupa vârstă:
• GrupaI 15-30 ani ~ 48 %
• GrupaII 31-50 ani ~ 31 %
• GrupaIII >50 ani ~ 21 %
• Perioade de maxim a sezonului turistic 15.06.- 15.09. 15.12.- 15.02.

• Perioada de minim a sezonului turistic 15.03.- 15.04. 15.10.- 15.12.
Circulaţia turistică a Văii Prahovei a cunoscut, în perioada 2000-2007, o serie de modificări

atât de ordin cantitativ, cât şi de ordin structural, datorită în special fenomenului de tranziţie, a
situaţiei economice precare, dar şi a interesului deosebit al turiştilor pentru petrecerea timpului în
zone nepoluate.
In 2007 numarul turistilor s-a dublat fata de 2000, insa daca luam in calcul potentialul c ear
putea fi oferit de cadrul natural, dar si faptul ca Busteniul reprezinta un sit de interes national,
numarul acestora este extrem de mic.
4.1. Tipologia turismului desfăşurat
În Staţiunea Turistică Buşteni se practică diferite forme de turism îmbinate armonios ,

astfel regăsind din totalitatea formelor la nivel naţional:
1. Turism montan:
a. de odihnă
b. de sporturi de iarnă:
i. schi alpin
ii. schi fond
iii. snowboard
iv. skiboard
v. patinaj
vi. escalada artificială pe gheţă
c. drumeţie
d. alpinism
e. cunoaştere

22
Idem
47


f. ştiinţific
2. Turism sportiv si de agrement

3. Turism cultural
4. Turism de afaceri si congrese
5. In cadru restrâns - turism balneo-climateric

Aceste forme de turism se realizează în funcţie de anumite aspecte şi factori:
1. Funcţie de fluxurile turistice:
a. Turism intern ( naţional ) – 91%
b. Turism internaţional – 9%
2. Funcţie de gradul de mobilitate:

a. Turism de sejur:
i. Lung – 20%
ii. Mediu – 25%
iii. Scurt – 55%
b. Turism itinerant
c. Turism de tranzit
3. Funcţie de perioada anului:

a. Turism continuu – 15%
b. Turism sezonier – 80%
c. Turism ocazional ( de week-end) – 80%
4. Funcţie de mijloacele de transport folosite

a. Drumeţie – 8 %
b. Rutier – 56 %
c. Feroviar - 36 %
5. Funcţie de modul de angajare a prestarilor turistice:
48


a. Turism organizat – 18%
b. Turism semiorganizat – 35%
c. Turism neorganizat – individual – 47%
1. Turismul Montan practicat in oraşul staţiune turistică Buşteni
Sporturi de iarnă:
- Pârtia este deservită de cea mai modernă instalaţie de transport pe cablu din ţară, cu o
capacitate de 1200 locuri/oră urcare, 400 locuri/oră coborâre, timp de urcare 4 minute, -
Telescaun debraiabil Leitner – 4 locuri, Lungime 1300 m.
Pe pârtia Kalideru se practică următoarele sporturi de iarnă :
- Schi alpin ;
- Schi de tura ;
- Snowboard ;
- Skiboard.
In prezent se lucrează la o a doua pârtie de schi pentru incepători - Kalinderu II.
Totodata o mare atractie in perioada de iarna il are schiul fond/ randonee care se practica
pe Valea Cerbului, - lungime 3,6 km, traseu mediu.
2. Turism sportiv şi de agrement
O mare atenţie se acordă la nivelul staţiunii modalitătilor de petrecere a timpului liber prin
crearea de soluţii alternative drumeţiei si alpinismului realizându-se investiţii publice si private
in marcarea de trasee de mountain-bike, intreţinerea de terenuri de sport ( fotbal, basket,volei ) si
tenis, astfel regăsind:
Trasee marcate mountain-bike:
49


Nr: 2 - Traseu: AZUGA(970m.) - CULMEA SORICA(1539m.) - VARFUL BAIU (
1850m.) - POIANA TAPULUI (860m.) - BUŞTENI - ZAMORA (950m.) - AZUGA -
SPITAL(905m.) - AZUGA ( 970m.)
Timp: 4 - 5 h ; Lungime : 26 km , Diferenta de nivel: 945 m
Caracteristici:Traseu dificil pe culmea Muntilor Baiului. Drum alpin (12 km ), drum
forestier pietruit (7 km ) si asfaltat (7 km). Panta foarte accentuata la coborarea din golul alpin in
PoianaTapului.
Nr: 3 - Traseu: AZUGA (970m.) - BUŞTENI (900m.) - CABANA BABELE (2200m.)
- CABANA PIATRA ARSA(1950m.) - CABANA CUIBUL DORULUI (1160m.) - SINAIA
(900m.) - AZUGA ( 970m.).
Timp: 5 - 6 h ; Lungime : 42 km , Diferenta de nivel: 1230 m
Caracteristici: Traseu dificil pe platoul Muntilor Bucegi. Drum alpin, pietruit (17km);
drum asfaltat( 7 km ). Panta accentuata la coborarea din golul alpin la Cabana Cuibul Dorului.
Nr: 9 – Traseu: BUŞTENI ( 900m.) – VALEA CERBULUI- CABANA GURA

DIHAM – BUŞTENI
Timp 2h; Lungime: 8 km, diferenta de nivel :80 m
Caracteristici: Traseu usor, drum pietruit (8 km), fara pante accesntuate , recomandat
tuturor categoriilor de turisti, inclusiv copiilor. Nu necesita echipament special. Este recomandat
pentru relaxare si peisaj si ca alternativa la automobile in Valea Cerbului.
Terenuri de sport:
• Fotbal:
1. Stadion – Str M. Eminescu, multifuncţional, ( atletism )
2. Sala de sport – Str. Scolii – multifuncţional (atletism, volei, handbal, basket )
3. Sala de sport a Fabricii de Hartie-Omnimpex – multifuncţional (atletism,
volei, handbal, basket, box )
4. Terenuri de sport scolare – 4, multifuncţionale (atletism, volei, handbal,
basket )
• Tenis:
1. Terenuri descoperite:
50


i. Hotel Alexandros – suprafaţa artificială, iluminat nocturn,
ii. Hotel Silva – suprafaţa artificială, iluminat nocturn,
iii. B-dul Libertatii 91 – zgura, iluminat nocturn
2. Terenuri acoperite
i. Sala de sport – Str. Scolii – multifuncţional, suprafaţa artificială
ii. Sala de sport a Fabricii de Hartie-Omnimpex – multifuncţional,
suprafaţa artificială,
Terenuri de joaca pentru copii

Pentru copii şi tineri din grija Primariei şi a Consiliului local Busteni au fost amenajate
spaţii de joacă pentru copii în toate cartierele oraşului respectiv : Centru Buşteni- Parc joacă,
Cartier Cezar Petrescu, Cartier Zamora, Cartier Poiana Ţapului – Parc , Cartier Silva.
Agrement – ( tipuri nespecificate )

Nr Tip Locatii
1 Parapanta Muntii Bucegi
2 Paint ball Bdul Independentei nr 1
3 Escalada pe uscat si gheta Matei Basarab fn – Pârtia Kalinderu
4 Patinaj pe role Spaţiul Pietonal Buşteni
5 Ping - pong Salile de sport , Centrul de perfectionare
si pregatire, H. Alexandros, H. Caraiman,
H Margaritar , P.T. Eidolon
6 Sanius pe role Pârtia Kalinderu – in constructie Fun
Park
7 Biliard H. Alexandros, H Silva, H. Caraiman, H
Margaritar , P.T. Eidolon, etc
8 Karaoke Disco-bar – Alexandros, Silva, Alpin etc
9 Plimbari cu ATV - ul B-dul Libertatii 210 – Trasee in afara
intravilanului localitatii + Valea
51


Cerbului.

Amenajări si dotări pentru servicii de revigorare in spaţii construite,
Săli pentru intreţinere ( fitness)
La nivelul staţiunii în structurile de primire turistică functionează 14 amenajări şi dotări

pentru revigorare - săli de intreţinere /fitness la :
- H Alexandros, Hotel Margaritar, Pensiunea Marry, Sala de sport, Pensiunea Alex, Pensiunea
Cristina, Pensiunea Liziera, Vila Iris, Vila Belvedere, Vila Liliana, Complex Pârâul Rece,, Vila
Bruno, etc. Acestea funcţionează si in regim deschis către publicul larg.
De sine stătător Sala de intreţinere Fitness funcţionează in incinta S.C. Kanku-Do – Bdul
Libertătii nr. 200.
3. Turismul cultural si religios:
Se materializează la nivelul staţiunii prin numeroase puncte de atracţie culturale si

religioasă, fiind inclus ca punct turistic pe harta culturală a diverselor pachete turistice ale
agenţiilor de turism din ţară si străinătate, Buşteniul oferind:
Din lista de patrimoniu :

Lista monumentelor Cultural Istorice
Denumire actuala Denumire istorica
1 Gradiniţa nr 4 Vila Borneanu
2 Şcoala – biblioteca oraşenească Casa de cultură
3 Casa de odihnă a preoţilor Casa Alexandru Popescu
4 Vila Piscului Vila Piscului
5 Ansamblul Fabricii de Hârtie Str. Telecabinei 47-59
Hale de producţie - ateliere
mecanice
Hale de producţie – Sala de sport
52


Case de serviciu incinta fabricii –
locuinţe + spaţiu cămine
Anexele gospodăresti ale coloniei
fabricii de hârtie
6 Colonia muncitorească a Fabricii de Colonia muncitorească a Fabricii
Hartie de hartie
7 Blocurile Muncitoresti Blocurile Muncitoresti
8 Vila Parc Vila Aura Buzescu
9 Muzeul Memorial Cezar Petrescu Muzeul Memorial Cezar Petrescu
10 Statuia « Ultima grenadă » a caporalului Statuia « Ultima grenadă » a
Constantin Muşat caporalului Constantin Muşat
11 Crucea memorială a eroilor români din Crucea memorială a eroilor
primul razboi mondial români din primul razboi mondial
12 Casa Tudor Vianu Casa Tudor Vianu
13 Osuarul de la Cabana Vânători – Muntele Osuarul de la Cabana Vânători –
Diham Muntele Diham
14 Monumentul Doctor Kremnitz Monumentul Doctor Kremnitz
19 Monumente naturale Complex Babele - Monumente naturale Complex
Sfinx Babele - Sfinx
4. Turism de afaceri şi congrese :
Un loc deosebit de important îl au simpozioanele si conferinţele in oraşul staţiune

Buşteni.
Săli de conferinţă - dotate conform standardelor :
- Centru de Pregatire şi Perfecţionare Buşteni, Casa de cultură – Centrul Cultural, Hotel
Alexandros, Hotel Silva, Hotel Margăritar, Hotel Mihail, Complex Pârâul rece, Cabana Gura
Diham, Pensiune Brădet, Pensiunea Tranzit, Pensiunea Confort,Pensiunea Alex, Pensiunea
53


Capra Neagra, Pensiunea Liziera, Pensiunea Cristina, Pensiunea Turist, Vila Iris, Vila Belvedere,
Vila Liliana, Vila Bruno – In total 28 sali de conferinte cu capacitate intre 30 si 100 locuri.
V. CONCLUZII
Gradul de echipare tehnica a oraşului staţiune Buşteni23
• 23% din totalul locurilor de cazare din judetul Pahova;
• 31% din totalul locurilor de cazare din Valea Prahovei, aflându-se pe locul II cu 2700
locuri de cazare ;
• 2 teleferice ce fac legatura cu platoul Bucegi , respectiv telecabina Buşteni – Babele si

Babele - Peştera;
• un telescaun ( telegondola ) debraiabil de mare capacitate , care deserveşte pârtia

omologată Kalinderu;
• 6,5 ha de pârtie de schi amenajată ( Kalinderu– 1500 m.) şi omologată ;
• 188 structuri de primire turistică cu 2700 locuri de cazare, autorizate si clasificate

conform normelor in vigoare, de categoria 1 – 4 stele ;
• 44 de unităţi de alimentaţie pentru turism clasificate conform normelor, de categorie 1-3

stele ce însumează 3471 locuri ;
• o reţea densă de poteci turistice marcate insumând peste 130 km ;
• o reţea de trasee mountain bike, marcate insumând 76 km;
• cea mai mare reţea de trasee de alpinism si escaladă din ţară ( 212 trasee) ;
• doua structuri escaladă artificială pe ghetă ;
• 6 terenuri de joacă pentru copii ;
• 6 amenăjari şi dotări pentru relaxare în aer liber ( parcuri şi terenuri de sport şi 5 în spaţii
acoperite ;
• 14 Săli de fitness şi întreţinere corporală ;

23
Monografia Oraşului Statiune Turistica de interes național Busteni ‐ 2007
54


• echipa salvamont ;
• un centru de informare modern cu materiale de promovare specifice unei staţiuni turistice

de interes naţional ( hărti, broşuri, ghiduri, pagina internet cu accesare on line pentru
informaţii turistice si rezervări) ;
• infrastructura de utilităţi publice ( apă, canal, salubritate, iluminat public, infrastructura

stradală – centralizate) care deserveşte toţi agenţii economici industriali, toate unitătile de
primire turistică si de alimentaţie pentru turism ;
• un centru cultural ce găzduieste anual numeroase spectacole de teatru naţionale si

internaţionale sub egida UNESCO
5.1. Analiza SWOT
Puncte tari
o Relieful variat care determină prezenţa numeroaselor obiective turistice naturale:

domenii schiabile, trasee pentru drumeţii şi alpinism, chei şi văi.
o Climatul temperat-continental este favorabil datorită condiţiilor optime practicării

sporturilor de iarnă, drumeţiilor, curelor balneo-climaterice;
o Existenţa unei vegetaţii variate şi a unei faune bogate şi diverse care are ca efect
dezvoltarea turismului profesional şi ştiinţific datorită valorii lor. Fauna are
valoare estetică , recreatică si ştiinţifică;
o Existenta Parcului Natural Bucegi care stimuleaza turismul;
o Oraşul beneficiază de prezenţa a numeroase monumente istorice de importanţă

naţională.
o Ofertă culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziţii,

concursuri sportive,
o Creşterea capacităţii de cazare în pensiunile agro-turistice;
55


o Structuri de cazare diversificată - hoteluri de 2-3 stele, pensiuni de 2-4 margarete,
cabane, campinguri;

Puncte slabe
• Monumentele istorice şi arhitectonice din oraş se află într-un stadiu avansat de

degradare.
• Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire la

valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar
putea beneficia;
• Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost

întreţinute), lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a.
descurajează turiştii potenţiali;
• Inexistenţa structurilor de cazare de 5 stele care să ofere servicii de calitate.
• Ineficienţa sistemului de indicatoare pentru obiective şi trasee turistice în gări,

autogări, drumuri europene; system de informare incomplete.
• Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.
• Calitatea slabă a serviciilor.
• Grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare
Oportunităţi
o constructia Autostrazii Bucureşti- Brasov ;
o Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului

cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora;
o Implementarea de proiecte de infrastructura turistică de către administraţia

publică locală.
56


o Reabilitarea şi devoltarea Domeniu Schiabil Kalinderu.
o Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului
prin drumeţie, echitaţie, alpinism, sporturi extreme, schi;
o Creşterea numărului de turişti care au ca motivaţie diferite forme de turism

cultural;
o Înfiinţarea Parcului contemplativ şi muzeu al Parcului Natural Bucegi ;
o Intenţia Comitetului Sportiv Olimpic Român (COSR) de a construirii în zonă a

un centru de pregătire pentru sporturile de iarnă pe o suprafaţă de aproximativ 10
ha.
o Intenţia demarării unui parteneriat între COSR şi SC Zamora Estate SRL pentru
găzduirea pe domeniul Castelului Cantacuzino a Familiei Olimpice şi a nucleului
de organizare a FOTE iarnă 2013
o În cazul acceptării României pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă 2018

sau 2022, amplasarea Satului Olimpic pe acest domeniu.
o Oportunitatea amenajării unui traseu feroviar care să transporte turiştii din zona
Buşteni, Azuga, Sinaia etc. către pârtiile de ski.
o Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor de

afaceri/expoziţionale existente;
Interes internaţional crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul

de prevenţie – de tip wellness/spa), ecoturism, agroturism, si de aventură;
Riscuri
• Degradarea patrimoniului architectural.
• Neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calitatii in

sectorul turistic.
57


• Condiţii meteo nefavorabie, calamităţi naturale (inundaţii, alunecări de teren)ş
• Preturi ridicate in raport cu seviciile oferite
• Poluarea solului , a apelor si a aerului

Înfiinţarea unor structuri de primire turistica ultramoderne care ameninta buna
functionare a cabanelor si campingurilor.
5.2. Evidenţierea principalelor disfuncţionalităţi
Slaba informare, motivaţia insuficientă şi lipsa de încredere a populaţiei cu privire la

valorificarea potenţialului turistic şi la creditele pentru investiţii în turism de care ar putea
beneficia.
Infrastructura deficitară, calitatea slabă a drumurilor (drumuri inadecvate şi prost întreţinute),
lipsa unor căi de acces, parcările insuficiente pentru autocare ş.a. descurajează turiştii potenţiali.
Inexistenţa structurilor de cazare de 5 sau 6 stele care să ofere servicii de calitate.
Lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective si trasee turistice in gari,
autogari, drumuri europene.
Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.
Evaluarea impactului turismului asupra peisajelor, comunitati locale si biodiversitate.
Patrimoniul natural al Parcului, în mod special peisajele şi elementele de floră şi fauna

atractive ca aspect, a determinat dezvoltarea activităţii turistice care se desfasoara atât în mod
controlat cât şi, de cele mai multe ori până la înfiinţarea Administraţiei, în mod necontrolat cu
urmări negative, de multe ori ireparabile asupra acestuia.
Astfel:
− potecile turistice suprasolicitate au dus la degradarea pajiştilor alpine, a covorului vegetal

şi chiar a solului în imediata apropiere a celor mai vizitate monumente ale naturii (ex.
Babele, Sfinxul, Poteca spre Crucea Caraiman, etc.);
58


− accesul turiştilor a dus la cantonarea faunei în zone inaccesibile acestora, zone care de
cele mai multe ori nu pot asigura necesarul de hrană a acestor animale;
− componenţa covorului vegetal din imediata apropiere a traseelor turistice a suferit

modificări majore, plantele cu aspect şi colorit deosebit dispărând în totalitate;
− accesul cu mijloace de transport auto, ATV-uri şi staţionarea acestora pe covorul vegetal

au dus la degradarea directă a acestora dar şi la degradarea indirectă a întregului habitat
prin facilitarea accesului unui numar mare de persoane;
− turismul în peşteri, a dus la degradarea acestora atât prin dispariţia cvasitotală a

speleotermelor, a modificării parametrilor de habitat prin introducerea iluminatului
artificial, obturarea gurilor acestora, inscripţionarea pereţilor, etc.;
− camparea în locuri neamenajate a dus la degradarea covorului vegetal, deranjarea faunei,

apariţia depozitelor de gunoaie, etc.;
Turismul influenţează în mod favorabil situaţia economică a comunităţilor locale dar se

poate vorbi şi de un impact negativ asupra acestora şi mai ales asupra activităţilor tradiţionale
daca nu exită un plan coerent de dezvoltare a zonei.
VI. PROPUNERI ŞI MĂSURI
6.1. Strategii optime de intervenţii
Dezvoltarea turismului local are ca obiectiv general crearea unor surse suplimentare de
venit la nivel local şi crearea de noi locuri de muncă, prin mai buna valorificarea a patrimoniului
natural si antropic, cu potenţial turistic ce poate contribui la dezvoltarea economică a Oraşului
Buşteni cu următoarele domenii de intervenţie:
a) Dezvoltarea bazei materiale (hoteluri, restaurant, divertisment) şi a infrastructurii

(transport, comunicaţii, servicii publice).
b) Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural ;
c) Valorificarea resurselor turistice naturale în contextul unei dezvoltări durabile;
d) Creşterea calităţii serviciilor turistice de cazare şi agrement ;
59


e) Conectarea staţiunilor Sinaia, Buşteni, Azuga, Predeal, Poiana Braşov;
f) Îmbunătăţirea activităţii de marketing şi promovare locală.
Elaborarea unei strategii de dezvoltare a sectorului turistic este absolut necesară pentru
oraşul Buşteni şi va trebui să fie construită având la bază principiul dezvoltării durabile.
Elaborarea strategiei de dezvoltare va face obiectul unui studiu ulterior şi va ţine cont
obligatoriu de prevederile prezentului studiu.
Este absolut necesar ca strategia de dezvoltare să fie însoţită de o analiză a capacităţii

optime de primire turistică – concretizare a dezvoltării durabile.
Dezvoltarea durabilă a turismului este strâns legată de noţiunea de capacitate optimă de primire.
Indiferent de conţinutul definiţiei sale, capacitatea optimă de primire a unui teritoriu se măsoară
prin tipuri de exploatare (intensivă, moderată, extensivă) sau număr de vizitatori pe care-i poate
găzdui un areal/staţiune fără a se ajunge la impact negativ asupra mediului fizic şi a aceluia de
acceptare a turiştilor şi populaţiei locale.
Aplicat în ştiinţele biologice şi sociale, conceptul de capacitate de primire a fost extins şi în

domeniul turismului pentru a concretiza ideea de "durabilitate" a acestuia în raport cu valorificarea
resurselor şi mediul natural şi umanizat.
În decursul timpului s-au conturat câteva definiţii ale capacităţii de primire, şi anume:
• Capacitatea fizică, biologică, socială şi psihologică ca suport al activităţii turistice,

fără diminuarea calităţii mediului sau a satisfacţiei vizitatorilor(Lindsay, 1986);
• Numărul de vizitatori pe care îi poate găzdui un areal, fără a se ajunge la un impact

negativ asupra mediului fizic, asupra nivelului de acceptare socială a oaspeţilor (Martin si Uysal,
1990);
• Numărul maxim de vizitatori ce pot fi găzduiţi, fără a cauza deteriorări excesive sau
un declin al satisfacţiei vizitatorilor(Hovinen, 1982, O’Reilly, 1986);
• Numărul maxim de persoane ce pot folosi o zonă de loisir, fără o alterare

inacceptabilă a mediului fizic şi fără un declin important în calitatea experienţei
recreaţionale(Wall si Mathieson, 1982).
60


Într-o accepţiune mai actuală, însă, capacitatea optimă de primire reprezintă numărul maxim
de turişti ce pot fi găzduiţi simultan într-o zonă astfel încât toţi turiştii să beneficieze de toate
dotările existente, ţinând cont că baza materială, alături de factorii naturali, contribuie la crearea
condiţiilor necesare asigurării unui produs turistic de calitate.
Capacitatea optimă de primire se calculează conform formulei:
S*K
Q= =S*K*N , unde:
1/N
S = suprafaţa supusă amenajării;

K = coeficientul de corecţie (0,5 < K < 0,8);
N = norma de suprafaţă pentru o persoană.
Pentru determinarea capacităţii optime de primire trebuie stabilite funcţiile turistice ale
regiunii amenajate.
Se consideră că atât suprafaţa, cât şi condiţiile geografice oferă posibilitatea practicării unor
forme variate de turism, din care amintim: turism de odihnă, recreere şi agrement, turism pentru
practicarea sporturilor de iarnă şi a sporturilor de vara, turism de drumeţie, de week-end, turism
itinerant cu valenţe culturale şi religioase.
La organizarea zonelor de dezvoltare turistică trebuie să se ţină cont de indicatorii care
determină capacitatea optimă (Q) pe destinaţii:
Capacitatea optimă de primire (Q) pe destinații

Nr. Destinaţia Coeficient de Norma (N)
crt. corecţie (K)
1 Picknic 1 50 pers./ha
2 Pescuit sportiv 0,5 100 m.l./pers
3 Sporturi de vară 1,25 150 pers./ha
4 Plimbări în păduri 1,25 200 pers./ha
amenajate
5 Plimbări în păduri 1,25 100 pers./ha
neamenajate
6 Distracţii în spaţii 1,25 150 pers./ha
acoperite
7 Vânătoare 1,25 3 pers./ha
8 Plimbări ecvestre 0,5 120 pers./ha
9 Sporturi de iarnă 1,25 110 pers./ha
61


6.2. Măsuri privind aplicarea studiului de potenţial turistic in proiectele

de urbanism si de investitii
Strategia de dezvoltare a sectorului turistic ar trebui să fie una de tipul unui model
sistemic, ce acordă o atenţie deosebită interacţiunii elementelor de potenţial turistic, modului în
care aceste elemente interferează în cadrul sistemului preponderent prin relaţii paralele, anumite
aspecte evidenţiindu-se însă prin relaţii retroactive multiple.
Pentru modelizarea acestui sistem complex, a fost necesară o structurare şi o
schematizare a realităţii dintre diversele componente, astfel încât modelul încearcă să scoată în
evidenţă particularităţile potenţialului turistic al oraşului Buşteni, paleta largă de resurse naturale
şi culturale prezente în această zonă, caracteristicile şi avantajele potentialului economic şi mai
ales discontinuităţile de la nivelul acestuia cu problemele legate de amenajarea teritoriului
(structuri turistice, infrastructură) în vederea îmbunătăţirii şi diversificării ofertei turistice, în
coformitate cu principiile de dezvoltare durabilă.
Unul dintre elementele definitorii în cadrul acestui model sistemic îl reprezintă potenţialul
natural. Datorită numărului mare de resurse naturale, am recurs la o împărţire a potenţialului
natural pe 3 sectoare (respectiv : Masivul Bucegi (cu zona montană, platoul şi văi), Valea
Prahovei (oraşul) şi Zamora ( munte şi văi), putând fi evaluate pentru fiecare sector în parte
principalele forme de turism practicabile, sau care se pot dezvolta, evident, pe fondul unei
infrastructuri adecvate.
Aşadar prin prezenţa munţilor Bucegi se identifică o paletă largă de aspecte peisagistice
montane, cu relief diversificat şi valoros, domeniu schiabil, nenumărate puncte de belvedere, ape
minerale, fond cinegetic în zonele forestiere şi piscicol din apele de munte, Parcul Natural şi alte
arii protejate. Toate acestea putând fi valorificate prin forme de turism balnear, turism de odihnă
şi recreere, fiind necesare amenajări turistice îndeosebi destinate sporturilor de iarnă, pescuitului
sportiv, speoturismului şi turismului montan în zonele limitrofe.
Prezenţa Parcului Natural Bucegi oferă posibilitatea practicării unui turism ştiintific.
Sectorul Zamora se bucură de resurse turistice variate, nu de complexitatea celor prezente
în zona munţilor Bucegi, dar suficient de interesante pentru a permite amenajări turistice
62


atractive. Formele de turism generate de aceste resurse sunt în principal sporturile de iarnă,
pescuitul sportiv, trasee de mountainbike, ATV, enduro etc.
Un aspect pozitiv relaţionat de potenţialul natural este şi poate fi reprezentat de diferite
Programe care au drept scop actvităţi ecologice şi de conservare a biodiversităţii, dar care într-o
anumită măsura îşi dovedesc caracterul constrângător prin diverse restricţii referitor la anumite
zone protejate.
Potenţialul cultural reprezintă cel de al doilea element cheie al modelului, putându-se
valorifica prin turism de tip itinerant cu valenţe culturale de la vestigiile arheologice, monumente
istorice, de artă, de factură religioasă, până la obiceiuri româneşti şi bucătăria tradiţională în
aşezările riverane. O altă formă de turism ce se poate valorifica şi este apreciată în special de
turiştii străini o reprezintă agroturismul.
În afara celor două componente amintite se încadrează potenţialul economic care
departe de a fi mai puţin important are rol esenţial în dinamizarea sau dimpotrivă declinul
activităţilor turistice.
Acest tip de model sistemic urmăreşte necesităţile stringente prezente în principal la
nivelul resurselor umane, în cadrul investiţiilor şi a infrastructurii, ultimele două generând relaţii
retroactive complexe(multiple) prin necesitatea investiţiilor nu doar în îmbunătăţirea
infrastructurii turistice existente ci mai ales în îmbunătăţirea şi expansiunea amenajărilor
turistice. Acestea sunt generatoare de beneficii prin crearea de noi locuri de muncă, şi mai ales
prin posibilitatea cotizării la investiţii a unei părţi din veniturile obţinute prin polarizarea cu un
număr în creştere de turişti. Se ţinteşte clientela naţională, dar şi cea internaţională încercându-se
înlăturarea treptată a percepţiei negative a străinilor asupra calităţii serviciilor româneşti.
Referitor la resursele umane, se poate observa necesitatea unui personal calificat în
turism şi de aici reacţia în lanţ : necesitatea unor operatori de turism care sa diversifice şi să
promoveze în pachetele lor, programe turistice centrate pe întreaga zonă a Buşteniului, nu
neaparat pe zona munţilor Bucegi aşa cum se întamplă la ora actuală.
Aşadar, modelul poate ajuta la o mai buna înţelegere a fenomenului turistic în zona « Văii
Prahova », testând oportunităţile pe care le oferă în momentul de faţă valorifiacarea potenţialului
turistic în această zonă.
63


În baza analizei şi evaluării aspectelor relevante ce vizează dezvoltărea turistică, în
continuare sunt prezentate critic MĂSURI considerate a fi necesare pentru evoluţia
durabilă a sectorului turistic în oraşul Buşteni :
Relaţii în teritoriu – mediu extern

1. Dezvoltarea unitară, în corelare şi în completare a staţiunilor turistice Sinaia,
Buşteni şi Azuga prin crearea unui pol independent de echilibrare a polului
Predeal-Râşnov-Poiana Braşov.
2. Realizarea Autostrăzii Bucureşti – Braşov, ca o coloană vertebrală a reţelei de
transport în zonele de interes.
3. Amenajarea peisageră a traseului autostrăzii propuse şi integrarea acesteea în
cadrul natural şi antropic existent
4. Introducerea unei legături care să unească şi să deservească domeniile schiabile şi
obiectivele turistice din Sinaia, Buşteni şi Azuga.
5. Organizarea teritorială a Parcului Natural Bucegi pentru valorificarea turistică
conform principiilor dezvoltării durabile
Dezvoltare şi evoluţie în mediul intern

6. Dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor turistice.
7. Crearea unor noduri de interes turistic.
8. Îmbunătăţirea condiţiilor de primire turistică.
9. Asigurarea de către hotelieri a transportului turiştilor până la pârtiile de schi
(shuttle bus).
10. Elaborarea unor oferte personalizate ale oraşului Buşteni, care să încurajeze
reţinerea turiştilor cel puţin 5-6 nopţi în zonă.
11. Amenajarea mobilierului urban prin păstrarea caracterului specific istoric
12. Dezvoltarea facilităţilor şi serviciilor turistice.
13. Îmbunătăţirea sistemului de informare turistică
14. Întreţinerea / reamenajarea traseelor turistice, în special pe traseele mai puţin
circulate.
64


15. Reconstruirea, reamenajarea, reabilitarea şi extinderea refugiului montan –
Refugiul schiorilor de pe Valea Albă.
16. Reconstruirea, reamenajarea, reabilitarea şi extinderea refugiului montan –
Refugiul Coştila, precum şi rezervarea unui teren în suprafaţă de 1000 mp pentru
introducere în intravilan în vederea realizării obiectivului menţionat. Argumentarea
realizării obiectivului menţionat este susţinută de necesitatea amenajării în zona
refugiului deja existent a unui nod cu dotări turistice specifice sporturilor montane,
având în vedere că actuala locaţie a refugiului improvizat este un important punct de
plecare pe trasee montane şi de alpinism.
La nivelul acestui studiu facem cîteva RECOMANDĂRI care pot contribui la rezolvarea
unor măsuri menţionate anterior. Recomandările făcute de echipa de elaboratori al studiului de
potenţial turistic sunt fundamentate pe studii de teren şi/sau intenţii ale autorităţilor locale sau
centrale. Recomandările nu au caracter obligatoriu, acestea necesitând studii de specialitate care
să le susţină fezabilitatea.
Prima recomandare vizează dezvoltarea infrastructurii turistice şi anume a domeniului

schiabil. Recomandăm extinderea domeniului schiabil Kalinderu - Valea Albă
înspre Căminul Alpin, Ferăstrău şi Valea Cerbului şi dotarea cu instalaţii de
zăpadă artificială şi instalaţii de nocturnă, precum şi transport pe cablu. În urma
studiilor pe planurile anexe, au fost trasate în partea de nord a pârtiei Kalinderu traseul posibil
a două pîrtii de schi din care una are la bază fundamentarea printr-un studiu de fezabilitate. În
partea de sud a pârtiei Kalinderu ( cu plecare din zona Ferăstrău) sunt marcate alte două trasee
posibile. Pe teritoriul or. Buşteni este posibil să se amenajeze pîrtii de schi în zona Valea
Cerbulu, care vor avea la bază o altitudine de 1000m iar la vîrf între 1400 – 1500 m. De
asemenea după modelul sistemelor pârtiilor de schi din renumitele staţiuni montane
internaţionale recomandăm şi amenajarea unei pârtii de schi colectoare. Chiar dacă la prima
vedere funcţionalizarea pârtiilor de schi la o altitudine joasă pare a fi costisitoare, localizarea
acestora la baza oraşului aduce multe avantaje generate în primul rând de accesibilitatea facilă -
motor al creşterii numărului de turişti şi prin urmare a veniturilor. Dezvoltarea domeniilor
schiabile la altitudine joasă nu este o noutate, acest lucru fiind testat de exemplu şi în vestita
65


staţiune montană de la Semmering24, Austria. Altitudinea la bază a domeniului schiabil de la
Semmering este de 750m, iar la vârf 1350m, altitudini comparative cu cele din Buşteni, unde
altitudinea de bază este de 1000m iar la vîrf de 1300m.
Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR) “ exprimă intenţia demarării unui

parteneriat cu societatea” S.C. Zamora Estate S.R.. pentru :
o Construirea în zonă a unui centru de pregătire pentru sporturile de

iarnă, proiect care ar necesita un teren de aproximativ 10 ha
o Găzduirea pe domeniul Castelului Cantacuzino a Familiei Olimpice şi

a nucleului de organizare a Festivalului Olimpic al Tineretului
European (FOTE), ediţia de iarnă 2013
o În cazul acceptării României pentru organizarea Jocurilor Olimpice de

Iarnă 2018 sau 2022, amplasarea Satului Olimpic pe acest domeniu.
Realizarea acestor obiective este mai mult decât oportună pentru dezvoltarea economic a or.
Buşteni. În planşele anexe sunt marcate zonele în care se pot materializa proiectele sus
menţionate. Dezvoltarea unei baze de antrenament pentru sporturile de iarnă în Zamora
atrage şi amenajarea unor pârtii de schi. Pârtiile de schi propunem să fie amenajate pe
versantul muntelui Zamora, între 1400m şi 1650m altitudine.
Realizarea acestor proiecte implică elaborarea unei strategii la nivel teritorial, care să
implice implementarea unor proiecte ce vor avea drept obiectiv legarea principalelor
domenii schiabile din teritoriu ( Sinaia – Buşteni –Azuga).
Pornind de la această viziune propunem să se dezvolte în teritoriu câteva noduri de
interes turistic distribuite uniform în teritoriu, astfel ca să deservească cele mai

importante zone de interes turistic.

24
Stațiune de schi, unde altitudinea maximă atinge 965m, numită deasemenea şi Zauberberg, găzduieşte
evenimentele Cupei Mondiale de schi. Domeniul schiabil de la Semmering este utilizat în special de schiorii din
Viena, la care se poate ajunge in aproximativa o ora fiindsituat la ~100km de Wien Schwechat, dar de asemenea
din ce in ce mai mult şi schiori din Ugaria şi Slovacia.
66


Conform viziunii noastre aceste puncte de interes propunem să fie legate de o linie de
cale ferată alpină de interes turistic, pe modelul căii ferate din staţiunea Garmisch-
Partenkirchen, Germania.
Această linie ferată va lega zona viitorului sat olimpic de pe Zamora, după care va
coborî în oraş preluând traseul vechii căi ferate a Fabricii de Hîrtie, al cărei traseu îl regăsim
pe planurile de situaţie din arhiva Fabricii de Hârtie ( în prezent S.C. OMNIMPEX S.A.)
traversând DN1 ajungând pînă în zona Ferăstrău, după care va urca până la cota 1400 din
Sinaia. Scopul principal al acestui mijloc de transport în comun cu destinaţie turistică doreşte
să asigure o fluenţă şi o facilitare a deplasării turiştilor (schiorilor) către toate domeniile
schiabile din teritoriul Sinaia-Buşteni-Azuga. Acest tip de transport este utilizat în domeniile
schiabile din Austria şi Germania, succesul şi utilitatea acestora fiind maxim.
Nodurile turistice propunem să fie amenajate în:

- Zamora - zona satului olimpic, unde propunem să se facă prin intermediul instalaţiilor pe
cablu joncţiunea cu domeniul schiabil Azuga.
- zona Ferăstrău – unde se va face legătura cu domeniul schiabil Buşteni
- Zona Babele – unde se va face joncţiunea cu domeniul schiabil Moroeni
Nodurile turistice recomandăm să fie dotate şi amenajate cu unităţi de alimentaţie
publică, unităţi comerciale de artizanat, parcaje, puncte de informare turistică etc.
Având în vedere rezerva de teren, accesul facil în zonă, precum şi de infrastructura

tehnică deja dezvoltată , principalul nod intermodal de pe teritoriul or. Buşteni poate fi
dezvoltat în zona Gării CFR. Faţă de celelalte noduri de interes turistic, acesta de la Gară va
trebui să fie construit pe principiul nodurilor intermodale de circulaţie ( parcaje, staţii de
transport în comun diferenţiate pe tipuri de transport, puncte de informare etc.)
Pe teritoriul oraşului Buşteni, ţinând cont de resursele naturale şi antropice existente

recomandăm să se dezvolte în zona Abruptului Coştilei şi Peretele Văii Albe să se
dezvolte trasee de alpinism, iar în partea sudică a muntelui Zamora să se amenajeze
67


trasee de mountain bike, ATV, enduro etc. de defirite nivele de dificultate ca
alternativă pentru ridicarea interesului în anotimpurile calde.
Pentru susţinerea măsurilor de atragere a turiştilor recomandăm ca să se îmbunătăţească

calitatea unităţilor de cazare, prin realizarea de unităţilor de cazare de 4 şi 5 stele,
cu servicii de calitate înaltă, precum şi amenajarea de parcuri wellness.
Pentru exploatarea durabilă a Parcului Natural Bucegi recomandăm amenajarea unor
zone de camping în zona Valea Cerbului .
68


69


COLECTIV ELABORARE
Şef proiect
Drd. Arh. Marius ALBISOR
Elaborator
Urb. Aurelia AIONESEI
Drd. Urb. Mariana UGLEA
Coordonator ştiinţific
Arh. Adda GHEOGHIEVICI
70


Anexa 1
La nivelul statiunii turistice Busteni functioneaza 188 structuri de primire turistica cu

2700 locuri clasificate la categoriile 1- 4 stele dupa cum urmeaza :

Denumire Unitate Adresa nr_cam nr_loc den_categ den_tip
ALBERT DESIGN STR. ALEEA SILVA,BL.B,SC.A,AP.4,PARTER 1 2 2 STELE APARTAMENTE
GEORGESCU ION STR. CEZAR PETRESCU 12,ET.2,AP.9 1 2 2 STELE APARTAMENTE
MUNTEANU Poiana Tapului, str.Bradului-8 1 2 2 STELE APARTAMENTEI
CAMELIA STR. FLORILOR NR. 6 1 4 3 STELE APARTAMENTE
OMUL MUNTII BUCEGI, ALT. 2507 3 29 1 STEA CABANA
POIANA IZVOARELOR MASIVUL DIHAM, ALT.1455M, M. BUCEGI 23 71 1 STEA CABANA
GURA DIHAM - CORP A STR. VALEA CERBULUI NR.1 34 68 3 STELE CABANA
ADIDOR str Decebal nr.4 2 4 1 STEA CAMERE I
ANDRA STR.CUZA VODA, NR.27 2 4 1 STEA CAMERE I
ANDREI STR. CARAIMAN NR. 39 2 4 1 STEA CAMERE I
ANGELA STR.VALEA ALBA 2 6 1 STEA CAMERE I
BACA CRISTINA ELENA Str. Unirii 11 1 2 1 STEA CAMERE I
BARBU EMILIA Bd.Libertatii, nr.140 1 2 1 STEA CAMERE I
BARLEANU MARIA STR. EROU MARIN NR. 1 1 2 1 STEA CAMERE I
BOBOCEA CAMELIA STR. GARII NR. 4 1 2 1 STEA CAMERE I
BURETEA STEFAN STR.SIMION BARNUTIU, NR.4 1 2 1 STEA CAMERE I
CASA VERDE STR.FANTANII, NR.10 2 5 1 STEA CAMERE I
CISMARU MARIN str.Nistor Ureche 42-44 1 2 1 STEA CAMERE I
COMAN TUDORA STR. GRIVITEI NR. 20 1 2 1 STEA CAMERE I
CONSTANTA str. Marasesti-2 2 4 1 STEA CAMERE I
CONY STR.COSTILEI, NR.37 2 4 1 STEA CAMERE I
COSNEANU VIORICA STR. COSTILEI NR. 39 2 4 1 STEA CAMERE I
DUDU EUGENIA STR. TELECABINEI, BL. A8, AP.10 1 2 1 STEA CAMERE I
FELICIA str.23 August-7 1 2 1 STEA CAMERE I
GABRIELA STR.EROU CONCIU 1 2 1 STEA CAMERE I
GANEA IOAN STR. MESTER URECHE NR. 43 2 4 1 STEA CAMERE I
GEANTA DUMITRU Str. Nestor Ureche 11 1 2 1 STEA CAMERE I
HUDITEANU AURICA STR. CAPORAL MUSAT 25 2 4 1 STEA CAMERE I
IRINA STR.CUZA VODA, NR.15 1 2 1 STEA CAMERE I
JITARU ION Str. Nestor Ureche 22 2 4 1 STEA CAMERE I
MARGARETA STR. EROU MOLDOVEANU NR. 2 1 2 1 STEA CAMERE I
NICOLAE LAURENTIA STR. LIBERTATII NR. 204 2 6 1 STEA CAMERE I
PARVULESCU
VERONICA STR.COSTILEI, NR.31 3 6 1 STEA CAMERE I
PASCU STATE STR. CAPORAL MUSAT NR 27 2 4 1 STEA CAMERE I
PETRIA EUGENIU STR. LIBERTATII NR. 192 2 4 1 STEA CAMERE I
PINTEC OVIDIU Str. Nistor Ureche 18 2 4 1 STEA CAMERE I
SAVU CRISTINEL
TIBERIU STR. UNIRII 15 2 4 1 STEA CAMERE I
SCARISOARA Str. Nistor Ureche 26 1 2 1 STEA CAMERE I
STELIANA STR.CUZA VODA, NR.53 2 5 1 STEA CAMERE I
STOICA STEFAN STR. VALEA ALBA NR. 50 1 2 1 STEA CAMERE I
TIBA MARIA STR. N. BALCESCU NR.2 4 8 1 STEA CAMERE I
TUDOR ION STR. COSTILEI NR. 35 G 2 4 1 STEA CAMERE I
TUDOR PETRE STR. NESTOR URECHE NR. 20 1 2 1 STEA CAMERE I
TUDOR PETRE STR. NESTOR URECHE NR. 20 1 2 1 STEA CAMERE I
VARTOLOMEI MIHAI STR.CUZA VODA, NR.55 2 4 1 STEA CAMERE I
71


VINTILA MARIA STR.COSTILEI, NR.23 1 2 1 STEA CAMERE I
ANA str.Avram Iancu, nr.3 2 4 2 STELE CAMERE I
CAPRIOARA str. Caprioarei nr.20 2 4 2 STELE CAMERE I
CASA RUBIN STR. URLATORII NR. 44 2 4 2 STELE CAMERE I
COJOCARU RODICA STR.23 AUGUST NR.5 2 4 2 STELE CAMERE I
D&D STR. 23 AUGUST NR. 13 1 2 2 STELE CAMERE I
DIADEMA STR. CARAIMAN NR. 7 2 4 2 STELE CAMERE I
FELIX STR. LIBERTATII NR. 39B 3 6 2 STELE CAMERE I
GABRIEL str. Fagetului-21 3 6 2 STELE CAMERE I
GHERGHISAN DANIELA STR. LIBERTATII 112A 2 4 2 STELE CAMERE I
LUMINITA STR FANTANII NR.5 B BL M1 AP8 1 2 2 STELE CAMERE I
MARACINEANU ANA STR. INDEPENDENTEI NR. 8 2 4 2 STELE CAMERE I
MARIDUM STR.VALEA ALBA, NR.54 4 8 2 STELE CAMERE I
OLTEAN FLORICA STR. NESTOR URECHE 34 1 2 2 STELE CAMERE I
POPA ELENA str.Costilei, nr.8 2 4 2 STELE CAMERE I
RAPEANU MARIA STR. PINULUI NR. 1 3 6 2 STELE CAMERE I
RODICA STR. CLABUCET NR. 28 3 6 2 STELE CAMERE I
ROSCULET ELENA STR. CARAIMAN NR.15 1 2 2 STELE CAMERE I
ROSCULET VASILE STR.CARAIMAN, NR.15 4 8 2 STELE CAMERE I
SERBAN FLOREA STR. GARII NR. 4 2 4 2 STELE CAMERE I
SISU ANDREI STR. ARCULUI NR. 2A 3 6 2 STELE CAMERE I
STAN LUCIANA STR. CLABUCET NR. 37 1 2 2 STELE CAMERE I
VICOL RADU STR. CIOCARLIEI NR. 21 4 8 2 STELE CAMERE I
VIOLETA STR.CARAIMAN 7 1 2 2 STELE CAMERE I
VIORICA STR.CLABUCET NR. 28 3 6 2 STELE CAMERE I
ZANGUROPULOS
MIHAIL STR. COSTILEI NR. 33 1 2 2 STELE CAMERE I
CASA GALBENA STR. KOGALNICEANU NR.2 2 4 3 STELE CAMERE I
DIMI STR. CIOCARLIEI NR. 4 2 4 3 STELE CAMERE I
NITU ANA STR. COSTILEI NR. 38 2 4 3 STELE CAMERE I
CIUCAS 9 20 2 STELE CAMPING
ZAMORA STR. CIOCARLIEI NR. 47 22 46 1 STEA HOTEL
CARAIMAN STR. LIBERTATII NR. 89 23 59 2 STELE HOTEL
MARGARITAR STR. PANDURI NR. 2 18 38 2 STELE HOTEL
MARIETTA STR. BUSTENILOR , NR.32 10 20 2 STELE HOTEL
MAXIMILIAN BD. INDEPENDENTEI NR. 33 18 36 2 STELE HOTEL
MIHAIL STR. LIBERTATII NR. 12 17 34 2 STELE HOTEL
ALEXANDROS STR. LIBERTATII NR. 153 49 95 3 STELE HOTEL
SILVA STR. TELECABINEI NR. 24 124 248 3 STELE HOTEL
NEW MIORITA Bd.Libertatii, nr.220 10 20 2 STELE MOTEL
VADUL CERBULUI DN1, KM.126 49 98 2 STELE MOTEL
1
DENISA STR. LIBERTATII NR. 147 5 8 FLOARE PENSIUNE
GEORGIA STR.CLABUCET, NR.23 3 6 1 STEA PENSIUNE
CAMELIA str. Florilor nr.6 2 8 2 STELE PENSIUNE
CASA LUCHIANCU Str. Florilor , nr.54 5 12 2 STELE PENSIUNE
DANIELA str. Cuza Voda nr.53 9 18 2 STELE PENSIUNE
DIMI str.Ciocarliei, nr.4 2 4 2 STELE PENSIUNE
EIDOLON STR.LIBERTATII, NR.147 16 32 2 STELE PENSIUNE
MAXIMILIAN Str. Pescariei nr. 8 11 22 2 STELE PENSIUNE
ROUA DIMINETII str. Eroilor nr.2 4 8 2 STELE PENSIUNE
SCORPION str.Zamorei, nr.7 3 6 2 STELE PENSIUNE
SORIS STR.SOIMULUI, NR.6 3 9 2 STELE PENSIUNE
VENERA Str. Prundului 5 5 10 2 STELE PENSIUNE
CONFORT Str. Libertatii, nr. 238 15 27 3 STELE PENSIUNE
72


FLORINA str.Apelor, nr.7 5 10 3 STELE PENSIUNE
MONA Poiana Tapului, str.St.O.Iosif, nr.21 12 24 3 STELE PENSIUNE
ALEXANDRU str.Caraiman, nr.39 5 10 2 STELE PENSIUNE
CASA MAGICA STR. VALEA ALBA NR.44 16 32 2 STELE PENSIUNE
CASA FLORESCU STR. AVRAM IANCU NR.6 5 11 2 STELE PENSIUNE
DIDI STR.LIBERTATII, NR.76 1 2 2 STELE PENSIUNE
MARA STR. TRAIAN VUIA NR.30 4 6 2 STELE PENSIUNE
MARIANA STR. CIMITIRULUI NR. 1 5 10 2 STELE PENSIUNE
MONT SEBASTIAN STR. VALEA ALBA NR.74 3 6 2 STELE PENSIUNE
CHALET BELLAVISTA STR. ZAMORA NR.35A 2 4 3 STELE PENSIUNE
ONIX STR. LIBERTATII NR.93 9 18 3 STELE PENSIUNE
ROXANA STR. NESTOR URECHE NR.23 5 10 3 STELE PENSIUNE
TRANZIT STR. INDEPENDENTEI NR.2 17 34 3 STELE PENSIUNE
MONTEROSSE STR.PLEVNEI NR.3 4 8 1 STEA PENSIUNE
ANA - MARIA STR. FUNDATURA DREAPTA NR. 1 5 12 1 STEA PENSIUNE
ANDRA 2000 STR. PESCARIEI NR.8B 4 8 1 STEA PENSIUNE
CETATEA CARAIMAN STR. PRUNDULUI NR.7 4 10 1 STEA PENSIUNE
DANI STR. CLABUCETULUI NR. 18 3 7 1 STEA PENSIUNE
DIANET STR. CEZAR PETRESCU NR. 15 3 8 1 STEA PENSIUNE
MONTAN STR. CASIN NR. 3 10 25 1 STEA PENSIUNE
VERA STR. SAELELOR NR. 1 1 4 1 STEA PENSIUNE
"4U" STR. ZAMORA NR. 43 1 4 2 STELE PENSIUNE
BOGDAN STR. 30 DECEMBRIE NR. 16 5 10 2 STELE PENSIUNE
CAPRA NEAGRA STR. VALEA ALBA NR. 55 7 15 2 STELE PENSIUNE
CERASELA STR. PIATRA ARSA NR. 2 2 4 2 STELE PENSIUNE
CIUCAS BD. LIBERTATII NR. 197 9 20 2 STELE PENSIUNE
CRISTINA STR. 1 MAI NR. 14B 13 37 2 STELE PENSIUNE
LEX STR. ZORILOR NR. 18 5 16 2 STELE PENSIUNE
LIZIERA STR. APELOR NR. 17 10 20 2 STELE PENSIUNE
MARCO STR. CAPRIOAREI NR. 18 2 4 2 STELE PENSIUNE
MEMY BD.LIBERTATII NR. 256 1 4 2 STELE PENSIUNE
MIKY STR. CRINULUI NR. 4 5 10 2 STELE PENSIUNE
MONOVER STR. PRUNDULUI NR. 5 5 10 2 STELE PENSIUNE
OTI-DOR STR.CARAIMAN, NR.20 7 18 2 STELE PENSIUNE
OVIDIU STR. URLATORII NR. 5 5 10 2 STELE PENSIUNE
ROBERT STR. LICURICI NR. 11 2 4 2 STELE PENSIUNE
SEBASTIAN STR. MATEI BASARAB NR. 23 3 6 2 STELE PENSIUNE
TURIST STR. NESTOR URECHE NR.25 5 14 2 STELE PENSIUNE
ALEX STR. INDEPENDENTEI NR. 35 20 40 3 STELE PENSIUNE
ALEXANDRA STR. 30 DECEMBRIE NR. 9 4 12 3 STELE PENSIUNE
ALEXANDROS STR. STEFAN CEL MARE NR. 15 7 13 3 STELE PENSIUNE
CRACIUNITA STR. PESCARIEI NR. 21 1 8 3 STELE PENSIUNE
CRINUL STR. CRINULUI NR. 6 3 4 3 STELE PENSIUNE
CRISTAL STR. SAELELOR NR. 2 15 30 3 STELE PENSIUNE
FADIC STR. VALEA ALBA NR. 41 10 18 3 STELE PENSIUNE
HORIA STR. DIMITRIE CANTEMIR NR. 3 3 6 3 STELE PENSIUNE
MARIA MAGDALENA STR. ZAMORA NOUA NR. 14 1 2 3 STELE PENSIUNE
MARY STR. VALEA CERBULUI NR. 4 18 36 3 STELE PENSIUNE
MURA STR. ZAMORA NOUA NR. 13 4 8 3 STELE PENSIUNE
NAVIGATOR STR. COSTILEI NR. 38 7 16 3 STELE PENSIUNE
ORANGE STR. LIBERTATII NR. 179 15 28 3 STELE PENSIUNE
PARANG STR. PANDURI NR. 21 5 10 3 STELE PENSIUNE
PAUNASUL STR. MOISSY CRAMAYEL NR. 6 8 16 3 STELE PENSIUNE
RONI POIANA TAPULUI, STR. LICURICI NR. 5 5 10 3 STELE PENSIUNE
73


POIANA TAPULUI, STR. NICOLAE BALCESCU
SELECT 16 12 20 3 STELE PENSIUNE
SFINX B-DUL LIBERTATII NR. 230B 12 24 3 STELE PENSIUNE
VALEA ALBA STR. VALEA ALBA NR. 78 16 31 3 STELE PENSIUNE
VILLA GEORGES STR. PRIMAVERII NR. 62 17 34 3 STELE PENSIUNE
ADELA STR. PINULUI NR. 14 1 8 4 STELE PENSIUNE
CASA MAIA STR. EROU MOLDOVEANU NR. 7 8 16 4 STELE PENSIUNE
DIANDRA STR. M. EMINESCU NR. 20 12 24 4 STELE PENSIUNE
RALU & DEEA STR. URLATORII NR. 3 3 6 4 STELE PENSIUNE
BRADET Bd.Nistor Ureche, nr.38 8 24 1 STEA VILA
BRUNO STR. I.L.CARAGIALE NR. 1 5 10 1 STEA VILA
CARAIMAN Str. Decebal-7 14 39 1 STEA VILA
CIOPLEA STR. NESTOR URECHE NR 35 4 7 1 STEA VILA
CLABUCET STR. NESTOR URECHE NR. 35 8 16 1 STEA VILA
COCORA str.Nestor Ureche, nr.9 6 17 1 STEA VILA
MISTRETUL STR. PANDURI NR. 38 6 12 1 STEA VILA
RETEZAT STR. PANDURI NR.17 3 7 1 STEA VILA
ZANOAGA Str. Victoriei, nr.17 18 44 1 STEA VILA
ANDUTU STR. MIHAI VITEAZU NR. 3 11 25 2 STELE VILA
BOGDANA str. Clabucetului-21 5 10 2 STELE VILA
CASCADA Str. Aurel Vlaicu nr.21 9 19 2 STELE VILA
DOINA STR. MORARULUI NR. 14 1 4 2 STELE VILA
EDELWEISS STR.CLABUCET NR. 12 5 10 2 STELE VILA
FOISOR STR. LIBERTATII NR.183 6 10 2 STELE VILA
LILIANA STR. EROU STANICA NR. 15 6 12 2 STELE VILA
MARTISOR STR.FLORILOR NR.6 4 16 2 STELE VILA
MICSUNICA STR NESTOR URECHE NR.7 5 10 2 STELE VILA
OTI-DOR STR.CARAIMAN NR.20 26 54 2 STELE VILA
PARAUL RECE statiune 13 28 2 STELE VILA
PIRIUL RECE 14 28 2 STELE VILA
SUSAI STR. NESTOR URECHE NR.35 6 12 2 STELE VILA
VIITORUL STR.VIITORUL, NR.9 2 10 2 STELE VILA
BELVEDERE STR.ARCULUI 8 16 3 STELE VILA
FOTBALISTILOR STR. EMIL RACOVITA NR. 3 13 26 3 STELE VILA
LA VIE EN ROSE str.Parintele Lucaci, nr.6A 1 6 3 STELE VILA
IRIS STR. PRIMAVERII NR. 12 3 15 4 STELE VILA
74

Studiu de Potential Si Dezvoltare Turistica PUG Oras Busteni PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Potential Si Dezvoltare Turistica PUG Oras Busteni PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BENEFICIAR : CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI

PLAN URBANISTIC GENERAL

SC ALTRIX ARHITECTURA SRL P.U.G.

ORAŞUL BUŞTENI – JUDEŢUL PRAHOVA

S.T. 01 - Încadrare în PATN Sectiunea Turism

I. NOTĂ METODICĂ GENERALĂ........................................................................ 2

III. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE- RESURSE TURISTICE ŞI VALORIFICAREA

3.2. Resurse turistice antropice................................................................... 19

3.3. Prezentarea bazei tehnico-materiale................................................ 26

IV. CIRCULAŢIA TURISTICĂ......................................................................... 44

VI. PROPUNERI ŞI MĂSURI............................................................................... 57

1.1. Descrierea obiectivelor şi limitelor studiului

Zona care formează obiectul studiului este unitatea administrativ-teritorială a oraşului

1.2. Descrierea direcţiei şi metodei de cercetare

Datorită implicaţiilor şi efectelor sale, turismul este un mijloc de diversificare a structurii

1.3. Evidenţierea surselor documentare

Sursele de documentare sunt:

2.1. Încadrarea în teritoriu de influenţă

2.2. Referiri ale studiului turistic privind teritoriul

III. ANALIZA SITUATIEI EXISTENTE –

3.1. Resurse turistice naturale

3.1.1. Cadrul natural

1. Stratele de Sinaia – cuprind 3 succesiuni litostratigrafice :

2. Conglomeratele de Bucegi – sunt reprezentate de formaţiuni de flis marno-grezos

Pe teritoriul oraşului Busteni pot fi separate urmatoarele unitati morfologice :

- Şesul aluvial – este reprezentat de luncă râului Prahova şi se dezvoltă în general de o

- Zonele de terasă – reprezintă mai multe nivele cu altitudini cuprinse între 5 – 60 m, în

- Zonele de versant - sunt în general împădurite şi au altitudini de peste 900 m. Pantele

Din punct de vedere al construibilităţii, se pot separa următoarele zone :

Deasemenea pot fi necesare lucrări de susţinere a pantelor (ziduri de sprijin).

În multe cazuri sunt de recomandat fundaţii indirecte, de tipul piloţilor foraţi.

Autorizarea construcţiilor se va face pe baza unor studii geotehnice, care să recomande

Pot fi încadrate în categoria terenurilor construibile cu restricţii sau improprii construirii şi

Specii ocrotite prin lege:

Taxus baccata(Tisa); Gentiana lutea(Ghintura galbena); Larix decidua (Larice);

Rhododendron kotshyl-Simk (Smirdarul); Daphne blagayana fray (Iedera alba);

Salyx myrtelloydes (Salcia de turba); Leontopodium alpinum (Floare de colt);

Angelica archangelica (Angelica); Trollius europaeus (Bulbucii de munte) ;

Nigritela rubra si Nigritela nigra (Sangele voinicului).

Izvoarele minerale sunt reduse ca importanţă şi au în compoziţie hidrogen sulfurat, brom

Apele minerale din cuprinsul oraşului Buşteni au indicaţii terapeutice.

Peisajul este o noţiune complexă, dinamică, în puternice consonanţe pluridisciplinare.

FORMELE de RELIEF SPECIFIC (turnurile, babele şi sfinxi) – au

FORME DE RELIF GLACIAR ce se regăsesc pe teritoriul administrativ Buşteni:

• MORENE -blocuri, pietrişuri puţin rotunjite şi destul de heterogene ca alcătuire, rezultate

Peisajul caracterizat de vegetaţie prezintă următoarele particularităţi şi este structurat în felul

• păduri de molid, în care predomină molidişurile pure, iar în locurile mai

După compoziţia specifică a padurilor şi succesiunea altitudinală a speciilor în cazul acestor

3.1.2. Factori naturali terapeutici

Regimul de cură in staţiunea Buşteni este recomandat pentru:

Relieful, vegetaţia şi clima subalpină crează în oraşul Buşteni condiţii favorabile

3.1.3. Patrimoniu natural

4 Geomorfologica 1900 Portita Caraimanului

7 Geologica 1500 Valea Tapului

17 Geomorfologica 2250 Coltii Morarului

44 Geomorfologica 2225 Sfinxul

45 Geomorfologica 2200 Babele

3.2. Resurse turistice antropice

3.2.1. Patrimoniu cultural

3.2.1.1. Monumente istorice

- Ansamblul Fabricii de Hartie - Pe fondul general al dezvoltarii economice in Romania,

- Statuia « Ultima grenada a caporalului Constantin Musat » – monument

- Monumentul Dr. Kremnitz – ridicat in 1889 de catre Ion Kalinderu in onoarea