TEORIA, CONSTRUCŢIA ŞI VITALITATEA NAVEI

CURSUL 8
8.1. INFLUENŢA DEPLASĂRILOR DE MASE LA BORD ASUPRA POZIŢIEI ŞI
STABILITĂŢII NAVEI
8.2. INFLUENŢA AMBARCĂRII/DEBARCĂRII DE GREUTĂŢI ASUPRA
STABILITĂŢII NAVEI

8.1. INFLUENŢA DEPLASĂRILOR DE MASE LA BORDUL NAVEI ASUPRA

POZIŢIEI ŞI STABILITĂŢII NAVEI
La acest capitol, se va studia influenţa greutăţilor mici, deplasate la bordul navei după
direcţiile axelor sistemului de coordonate Oxyz, asupra stabilităţii iniţiale a navei.
Facem menţiunea că „greutăţi mici” sunt considerate acelea ce nu depăşesc 10% din
deplasamentul navei. De asemenea, ca ipoteză de lucru, trebuie reţinut faptul că
deplasamentul (deci şi volumul carenei) rămâne constant pe durata unor astfel de
deplasări, precum şi pescajul mediu al navei.

În practica curentă de la bordul oricăror tipuri de nave comerciale, pot fi întâlnite

următoarele tipuri de deplasări:
1. Deplasări orizontal – longitudinale (în lungul axei Ox);
2. Deplasări orizontal – transversale (în lungul axei Oy);
3. Deplasări verticale (în lungul axei Oz).
În oricare din cele trei cazuri, se aplică teorema deplasării:
„Deplasarea centrului de greutate are loc atunci când momentul greutăţii navei
este egal cu momentul cauzat de greutatea deplasată”:
Δ ⋅ GG1 = p ⋅ d unde

Δ - deplasamentul navei (notat şi cu D);

GG1 – distanţa de deplasare a centrului de greutate
p – greutatea (masa) ce se deplasează la bord
d – distanţa de deplasare a greutăţii mici p.

Teorema enunţată este valabilă pentru orice direcţie de deplasare a greutăţii p, iar în
plus direcţia de deplasare a lui G (GG1) este întotdeauna paralelă cu d şi se produce în
acelaşi sens.

8.1.1. Deplasarea orizontal-longitudinală

În acest caz, deplasarea are loc pe direcţia axei longitudinale Ox. Fie nava pe plutirea
iniţială WL0, cu centrul de greutate în G (xG ,yG ,zG). Fie o greutate „p” care se
deplasează după Ox din punctul A (x,y,z) în punctul A1 (x1 ,y1 ,z1).
Această deplasare va modifica echilibrul navei, iar aceasta va răspunde pentru a
restabili echilibrul. Efectul deplasării longitudinale a greutăţii p este indicată în Figurile
(a-d) de mai jos:

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 1

Deplasarea longitudinală a greutăţii „p” cauzează deplasarea centrului de greutate din
G în G1 (Figura a). Distanţa pe care centrul de greutate s-a deplasat este „GG1”.
Aceasta modifică echilibrul navei, după cum se vede şi în (Figura b) prin apariţia unui
cuplu.

Nava răspunde printr-o înclinare de unghi dψ astfel încât centrul de carenă B se

deplasează în B1 ce aparţine verticalei duse prin G1 (Figura c). Câtă vreme unghiul de
înclinare este mic (sub 10 grade) deplasarea centrului de carenă se va face pe o
curbă-arc de cerc. În acest caz, suportul forţei de flotabilitate Δ trece prin metacentrul
M, ca în (Figura d), B1G1M formând o linie verticală dreaptă.

Să determinăm în continuare influenţa acestei deplasări asupra poziţiei şi stabilităţii

navei.

În imaginea de mai sus am notat deplasarea centrului de greutate GG1 cu δ xG . În

conformitate cu teorema deplasării se poate scrie:
Δ ⋅ GG1 = p ⋅ d sau Δ ⋅ δ xG = p ⋅ d
Rezultă:
p⋅d
δ xG = [m]
Δ
Determinarea unghiului de înclinare se face din (Figura d):

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 2

 GG1 δxG p⋅d
tg (dψ ) = = =
GM L GM L Δ ⋅ GM L
Relaţia este valabilă în cazul unghiurilor mici, adică se poate considera tg (dψ ) = dψ :
p⋅d
dψ = [rad] unde
Δ ⋅ GM L
GML – înălţimea metacentrică longitudinală a navei, în [m]. Cu valoarea unghiului astfel
determinată se poate trasa noua plutire WL1. Ca metodă practică de trasare a plutirii
WL1 (deoarece unghiul dψ este foarte mic), se determină întâi pescajele prova şi pupa
şi apoi prin unirea punctelor, se obţine plutirea WL1. Astfel, din figură se observă că:
⎛L ⎞
d pv = d + δ d pv = d + ⎜ − x F ⎟ ⋅ dψ [m]
⎝2 ⎠
⎛L ⎞
d pp = d − δ d pp = d − ⎜ + x F ⎟ ⋅ dψ [m]
⎝2 ⎠
⎛L ⎞ ⎛L ⎞
pentru că δ d pv = ⎜ − x F ⎟ ⋅ tg dψ = ⎜ − x F ⎟ ⋅ dψ (pentru unghiuri mici, în radiani).
⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠
OBS: Unghiul de înclinare dψ se consideră pozitiv dacă nava este aprovată şi negativ
dacă nava este apupată.

Dacă introducem în cele două relaţii anterioare şi expresia unghiului de înclinare dψ

rezultă:
⎧ ⎛L ⎞ p⋅d
⎪d pv = d + ⎜ 2 − x F ⎟ ⋅ Δ ⋅ GM [m]
⎪ ⎝ ⎠ L
⎨
⎪d = d − δ d = d − ⎛⎜ L + x ⎞⎟ ⋅ p ⋅ d [m]
⎪⎩ pp pp
⎝2
F
⎠ Δ ⋅ GM L
CONCLUZII:
1. Deplasarea greutăţilor la bord pe direcţie longitudinală, de-a lungul axei Ox,
modifică numai asieta navei, prin înclinarea navei cu un unghi dψ în sensul
deplasării greutăţii.
2. Influenţa asupra stabilităţii navei în cazul deplasării orizontal-longitudinale este
neglijabilă, pentru că valoarea înălţimii metacentrice rămâne neschimbată
(metacentrul nu se deplasează - înclinare cu unghi foarte mic).

8.1.2. Deplasarea orizontal-transversală

Fie nava cu centrul de greutate în G (xG ,yG ,zG) şi pe plutirea iniţială WL0. În această
situaţie, deplasarea greutăţii „p” are loc după axa transversală Oy, din punctul A (x,y,z)
în punctul A1 (x1 ,y1 ,z1).
Această deplasare va modifica echilibrul navei, iar aceasta (nava) va răspunde pentru
a restabili echilibrul. Efectul deplasării transversale a greutăţii p este indicată în Figurile
(a-d) de mai jos:

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 3

Deplasarea transversală a greutăţii „p” cauzează deplasarea centrului de greutate din
G în G1 (Figura a). Distanţa pe care centrul de greutate s-a deplasat este „GG1”.
Aceasta modifică echilibrul navei, după cum se vede şi în (Figura b) prin apariţia unui
cuplu.

Nava răspunde printr-o înclinare de unghi dθ după cum centrul de carenă B s-a
deplasat în B1, punct ce aparţine verticalei duse prin G1 (Figura c). Câtă vreme unghiul
de înclinare este mic (sub 10 grade), deplasarea centrului de carenă se va face pe un
arc de cerc. În acest caz, suportul forţei de flotabilitate Δ trece prin metacentrul M, ca în
(Figura d), B1G1M formând o linie verticală dreaptă.
Să determinăm în continuare influenţa acestei deplasări asupra poziţiei şi stabilităţii
navei.

În imaginea de mai sus am notat deplasarea centrului de greutate GG1 cu δ y G . În

conformitate cu teorema deplasării se poate scrie:
Δ ⋅ GG1 = p ⋅ d sau Δ ⋅ δ y G = p ⋅ d . Rezultă că:
p⋅d
δ yG = [m]
Δ
Ca şi în cazul anterior, nava se va înclina cu un unghi dθ în bordul în care are loc
deplasarea greutăţii p:

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 4

 p⋅d
dθ = [rad] unde
Δ ⋅ GM T
Δ - deplasamentul navei (notat şi cu D);
h = GMT – înălţimea metacentrică transversală
dθ – unghi mic de înclinare transversală.

Cum raza metacentrică transversală este mult mai mică (de ordinul zecilor chiar sutelor
de ori) decât cea longitudinală: GM T << GM L , rezultă că şi unghiul de înclinare
transversală dθ va fi mult mai mic în comparaţie cu cel longitudinal dψ.

CONCLUZIE:
1. Deplasarea greutăţilor la bord pe direcţie transversală determină numai
înclinarea navei în plan transversal cu un unghi dθ în sensul deplasării greutăţii.
2. Influenţa asupra stabilităţii navei în cazul deplasării orizontal-transversale este
neglijabilă, pentru că valoarea înălţimii metacentrice rămâne neschimbată
(metacentrul nu se deplasează - înclinare cu unghi foarte mic).
3. Deplasarea orizontal – transversală, deşi nu influenţează stabilitatea iniţială a
navei, modifică caracteristicile curbei de stabilitate în sensul înrăutăţirii lor:
maximul curbei de stabilitate se deplasează către dreapta; braţul de stabilitate
se micşorează iar unghiul de răsturnare de asemenea. Aceste modificări sunt
cu atât mai importante cu cât deplasarea centrului de greutate al navei
GG1 = δ y G este mai mare.

8.1.3. Deplasarea verticală

Fie nava cu centrul de greutate în G (xG ,yG ,zG) şi pe plutirea iniţială WL0. În această
situaţie, deplasarea greutăţii „p” are loc după axa verticală Oz, din punctul A (x,y,z) în
punctul A1 (x1 ,y1 ,z1).

În imaginea de mai sus am notat deplasarea centrului de greutate GG1 cu δ z G . În

conformitate cu teorema deplasării se poate scrie:
Δ ⋅ GG1 = p ⋅ d sau Δ ⋅ δ z G = p ⋅ d . Rezultă că:
p⋅d
δ zG = [m]
Δ
Deoarece greutatea se deplasează pe verticală, nu se produc înclinări ale navei. În
schimb, stabilitatea iniţială transversală şi longitudinală se modifică, după cum
urmează:

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 5

OBS: Când analizăm stabilitatea unei nave, facem întotdeauna referire la valoarea
înălţimii metacentrice. Pentru că înălţimea metacentrică transversală (GMT) sau
longitudinală (GML) este o măsură a stabilităţii transversale, respectiv longitudinale.

Expresia înălţimii metacentrice este:

GM T = ( BM T + KB ) − KG respectiv
GM L = ( BM L + KB ) − KG
Cum volumul carenei ∇ nu se modifică, metacentrul va rămâne în poziţia sa iniţială,
deci
( BM T + KB ) = ( BM L + KB ) = const.
Deci variaţia înălţimii metacentrice δ (GM T ) = δ (GM L ) = −δ (KG ) = δ z G
p⋅d
Înlocuind δ z G = în expresia anterioară se obţine variaţia înălţimii metacentrice
Δ
de forma:
p⋅d
δ (GM T ) = δ (GM L ) = − [m]
Δ
Noile înălţimi metacentrice vor fi:
p⋅d
GM T1 = GM T − [m]
Δ
p⋅d
GM L1 = GM L − [m]
Δ
CONCLUZIE:
1. La deplasarea pe direcţie verticală în jos a unei greutăţi, centrul de greutate al
navei coboară iar stabilitatea iniţială a navei se îmbunătăţeşte ( δ (GM ) > 0) .
2. Dacă deplasarea pe verticală se face de jos în sus, centrul de greutate se ridică
iar stabilitatea iniţială se micşorează ( δ (GM ) < 0) .
3. În plus, la deplasarea de jos în sus a greutăţii p, pe lîngă stabilitatea iniţială şi
caracteristicile curbei de stabilitate statice la unghiuri mari se înrăutăţesc:
maximul curbei de stabilitate se deplasează către stânga; braţul de stabilitate şi
unghiul de răsturnare scad.

8.2. INFLUENŢA AMBARCĂRII SAU DEBARCĂRII UNOR GREUTĂŢI ASUPRA

STABILITĂŢII NAVEI
Ambarcarea/debarcarea de greutăţi la/de la bord determină modificarea
deplasamentului şi a poziţiei centrului de greutate (KG). Astfel, şi pescajul şi înălţimea
metacentrică vor suferi modificări ce conduc în final la modificarea stabilităţii şi a
poziţiei navei în raport cu suprafaţa liberă a apei.

În continuare, va fi analizat numai efectul ambarcării de mase în prima din cele două
variante:
1. Ambarcarea de mase mici (p < 0,1 Δ)
2. Ambarcarea de mase mari (p > 0,1 Δ).

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 6

Ambarcarea de greutăţi mici
Fie greutatea „p” ce se ambarcă la bord în punctul oarecare A (x,y,z). Pentru uşurinţa
calculelor, manevra de ambarcare poate fi descompusă imaginar în două etape:
1. Ambarcarea în punctul A0 ∈ P.D. pe aceeaşi verticală cu centrul de greutate al
suprafeţei de plutire (nu există deci înclinări ale navei) şi
2. Deplasarea din A0 până în punctul A unde este ambarcată greutatea în mod real.

În urma ambarcării masei p în punctul A0:

- deplasamentul se va modifica: Δ 1 = Δ + p
- centrul de greutate se va deplasa pe verticală în jos cu distanţa δ (KG )
- pescajul creşte, de la d la d1 = d + δ d
- centrul de carenă îşi va modifica poziţia, datorită volumului suplimentar de carenă
δ∇ .
- stabilitatea navei se va modifica, datorită modificării valorii înălţimilor metacentrice
transversale şi longitudinale cu valoarea δ (GM T ) respectiv δ (GM L ) .

Variaţia pescajului:
Δ 1 = Δ + p = ρ ⋅ (∇ + δ∇ ) de unde δ∇ =
p
ρ
p
δ∇ = AWL ⋅ δ d de unde δ d =
ρ ⋅ AWL

Variaţia centrului de greutate KG:

δ (KG ) = ⋅ (z1 − KG )
p
Δ+ p

Variaţia centrului de carenă KB:

δ∇ ⎛ δd ⎞ p ⎛ δd ⎞
δ (KB ) = ⋅⎜d + − KB ⎟ = ⋅⎜d + − KB ⎟
∇ +δ∇ ⎝ 2 ⎠ Δ+ p ⎝ 2 ⎠
Variaţia înălţimii metacentrice transversale:
GM T = BM + KB − KG
δ (GM T ) = δ (BM ) + δ (KB ) − δ (KG ) . Se obţine:

p ⎛ δd ⎞
δ (GM T ) = ⋅⎜d + − z1 − GM T ⎟ şi asemănător
Δ+ p ⎝ 2 ⎠
p ⎛ δd ⎞
δ (GM L ) = ⋅⎜d + − z1 − GM L ⎟ în cazul navelor cu borduri verticale în
Δ+ p ⎝ 2 ⎠
vecinătatea plutirii.

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 7

Înălţimile metacentrice corectate sunt:

⎧ p ⎛ δd ⎞
⎪GM T 1 = GM T + δ (GM T ) = GM T + Δ + p ⋅ ⎜ d + 2 − z1 − GM T ⎟
⎪ ⎝ ⎠
⎨ /⋅ (Δ + p )
⎪GM = GM + δ (GM ) = GM + p ⎛ δ d ⎞
⋅⎜d + − z1 − GM L ⎟
⎪⎩ L1 L L L
Δ+ p ⎝ 2 ⎠

⎛ δd ⎞
(Δ + p ) ⋅ GM 1 − Δ ⋅ GM = δ (Δ ⋅ GM T ) = p ⋅ ⎜ d + − z1 ⎟ . Se desprind următoarele
⎝ 2 ⎠
situaţii:
δd
a) Dacă z1 < d + atunci δ (Δ ⋅ GM ) > 0 , deci stabilitatea iniţială a navei va creşte;
2
δd
b) Dacă z1 = d + atunci δ (Δ ⋅ GM ) = 0 , adică stabilitatea iniţială a navei rămâne
2
neschimbată;
δd
c) Dacă z1 > d + atunci δ (Δ ⋅ GM ) < 0 , deci stabilitatea iniţială a navei se
2
micşorează;

Variaţia înălţimii metacentrice longitudinale:

p ⎛ δd ⎞
Cum GM T << GM L , rezultă că în relaţia δ (GM L ) = ⋅⎜d + − z1 − GM L ⎟ se
Δ+ p ⎝ 2 ⎠
⎛ δd ⎞
poate neglija suma ⎜ d + − z1 ⎟ . Astfel se obţine:
⎝ 2 ⎠

δ (GM L ) = + ⋅ (− GM L ) = −
p p
⋅ GM L . Înlocuind:
Δ+ p Δ+ p
Δ
GM L1 = GM L + δ (GM L ) = GM L −
p
⋅ GM L = ⋅ GM L ceea ce înseamnă o
Δ+ p Δ+ p
variaţe nulă a coeficientului de stabilitate longitudinală: δ (ΔGM L ) = 0 .

2. Deplasarea din A0 în punctul final A:

Aceasta determină modificarea poziţiei navei, înclinând-o atât longitudinal cât şi
transversal. Unghiurile de înclinare vor fi:
p⋅ y
tg θ = θ =
(Δ + p ) ⋅ GM T
p⋅d
tgψ = ψ = .
Δ ⋅ GM L
Dacă nava avea o înclinare iniţială θ0 după ambarcarea masei „p”, noua înclinare va fi:

GM
θ1 = θ 0 ⋅ +θ
GM 1
Dacă nava se înclină la tribord, înclinarea este pozitivă şi dacă se înclină la babord,
înclinarea este negativă. Noile pescaje prova şi pupa sunt:

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 8

 d pv = d + δ d pv [m]
d pp = d + δ d pp [m]
Ele se vor modifica cu următoarele valori:

⎛L ⎞ ⎛L ⎞ p⋅d
δ d pv = δ d + ⎜ − x F ⎟ ⋅ tgψ = δ d + ⎜ − x F ⎟ ⋅ [m]
⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠ Δ ⋅ GM L
⎛L ⎞ ⎛L ⎞ p⋅d
δ d pp = δ d − ⎜ + x F ⎟ ⋅ tgψ = δ d − ⎜ + x F ⎟ ⋅ [m]
⎝2 ⎠ ⎝2 ⎠ Δ ⋅ GM L
Atunci când nava nu este pe chilă dreaptă, ci are o poziţie definită de pescajele dpv şi
dpp, pescajele finale în urma ambarcării greutăţii „p” vor fi:

⎧ ⎛L ⎞
⎪ d1 pv = d pv + δ d + ⎜ 2 − x F ⎟ ⋅ tgψ [m]
⎪ ⎝ ⎠
⎨
⎪ d = d + δ d − ⎛⎜ L + x ⎞⎟ ⋅ tgψ [m]
⎪⎩ 1 pp pp
⎝2
F
⎠

© Conf.dr.ing. Laurenţiu Chiotoroiu 9