Aurel Octavian PASAT

Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Haşdeu”

Catedra de Drept
octavian_passat@yahoo.com

COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ÎN CONTEXTUL COMBATERII

INFRACŢIONALITĂŢII VAMALE

Rezumat
Cooperarea internațională a Republicii Moldova și a României în contextul combaterii
criminalității vamale este foarte importantă pentru a consolida eficiența organelor vamale prin
promovarea normelor vamale internaționale.
Contrabanda ca fenomen este un flagel care distruge economia cu un impact negativ asupra
intereselor statului, favorizând concurența neloială.
Necesitatea unor mecanisme de creștere a capacității instituționale, contribuția cooperării
interinstituționale pentru eficientizarea detectării și investigării infracțiunilor vamale, asigurarea
cooperării internaționale în domeniul aplicării legii, promovarea colaborării internaționale și
bilaterale pentru combaterea criminalității transfrontaliere au ca efect suprimarea fraudă vamală.

INTERNATIONAL COOPERATION
IN THE CONTEXT OF COMBATING OFFENSES
Summary
The international cooperation of the Republic of Moldova and Romania in the context of
combating customs criminality is very important in order to strengthen the efficiency of the customs
bodies by promoting the international customs norms.
Smuggling as a phenomenon is a scourge that destroys the economy with a negative impact on
state interests, favoring unfair competition.
The need for mechanisms to increase institutional capacity, the contribution of interinstitutional
cooperation to streamline the detection and investigation of customs offenses, ensuring international
co-operation in law enforcement, promoting international and bilateral collaboration to combat cross-
border crime, have the effect of suppressing customs fraud.

Combaterea infracţiunilor vamale este obligaţia statului care derivă şi din reglementările unor
acte normative internaţionale la care este parte, la care a aderat ori le-a ratificat. În temeiul acestora,
statul îşi asumă obligaţia de a asigura drepturile şi libertăţile tuturor persoanelor indiferent de cetăţenie
sau naţionalitate aflate în teritoriul său vamal, inclusiv eliminarea riscului vreunui prejudiciu cauzat
prin săvărşirea infracţiunilor vamale[1, p.74].
Evoluția relațiilor internaționale în domeniul prevenirii și combaterii infracțiunilor vamale este
oportună întrucât astfel, statele pot stăvili provocările și oportunitățile pe cale le oferă sec. XXI.
Colaborarea internațională constă în schimbul de informații, oferirea de asistență juridică în materie
penală sau alte activități care se desfășoară în scopul prevenirii și combaterii infracțiunilor vamale.
În acest context, Serviciul Vamal al Republicii Moldova şi Direcția Vamală din România au ca
principal scop intensificarea cooperării vamale internaţionale.
Luând în considerare importanţa deosebită a tratatelor în calitate de izvor al dreptului
internaţional şi mijloc al cooperării internaţionale, vom trece în revistă principalele tratate
internaţionale privind activitatea vamală specifică infracţiunilor vamale, la care Republica Moldova
este parte.

1
 La 15 aprilie 1994, Republica Moldova a semnat la Moscova Acordul privind colaborarea şi
ajutorul reciproc în probleme vamale între Comunitatea Statelor Independente (C.S.I.).
În luna octombrie 1994, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline a
Organizaţiei Mondiale a Vămilor. De o importanţă majoră pentru Republica Moldova este şi Protocolul
privind asistenţa reciprocă între autorităţile administrative în materie vamală al Acordului de
parteneriat şi cooperare dintre Comunităţile Europene (Bruxelles, 28 noiembrie 1994) la care este
parte[2]. Potrivit art. 16 a Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova, se
prevede cooperarea părţilor la prevenirea și combaterea tuturor formelor de activități criminale și
ilegale, organizate sau de alt gen, inclusiv a celor cu caracter trans-național, cum ar fi: contrabanda și
traficul cu mărfuri, inclusiv cu arme de calibru mic și droguri ilegale; activitățile economice și
financiare ilegale, ca falsificarea, fraudele fiscale și fraudele legate de achizițiile publice; falsificarea de
documente și depunerea declarațiilor false etc.
În acest sens, părțile semnatare s-au angajat: să consolideze cooperarea bilaterală, regională și
internațională între organele de drept, inclusiv consolidând cooperarea dintre Europol și autoritățile
relevante ale Republicii Moldova; să implementeze în mod efectiv standardele internaționale relevante,
în particular cele prevăzute în Convenția ONU împotriva criminalității trans-naționale organizate
(UNTOC) din 2000 și în cele trei Protocoale ale acesteia, Convenția ONU împotriva corupției din 2003
și în instrumentele relevante ale Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea corupției[3].
Acordul cu privire la asistenţă reciprocă şi cooperare în domeniul vamal între guvernele
statelor-participante la GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) de importanţă regională a
fost semnat de Republica Moldova la Ialta în data de 4 iulie 2003.
La 30 noiembrie 2005 a fost lansată misiunea Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în
Moldova și Ucraina (EUBAM), în urma cererii comune, formulate Comisiei Europene, de către
Președinții Republicii Moldova și Ucraina, conștienți fiind că guvernele celor două țări sufereau
pierderi importante la buget, din cauza activităților comerciale ilegale din regiunea transnistreană, dar
și a tuturor celorlalte infracțiuni de contrabandă, care se desfășurau de-a lungul celor 1222 km.
Misiunea are drept scop să aducă o contribuție substanțială la dezvoltartea procedurilor de gestionare a
frontierei care să corespundă standardelor Uniunii Europene și să servească necesităților legitime ale
cetățenilor moldoveni și ucraineni, călătorilor și comerțului, fapt care, la rândul său, va contribui la
consolidarea securității regionale și susținerea dezvoltării economice[4]. Această misiune a fost
finanțată în totalitate de UE, potrivit Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat, cu un buget
annual de 21 milioane euro, având ca partener de implementare Programul Națiunilor Unite pentru
Dezvoltare (PNUD).
La 21 iunie 2001 Republica Moldova a aderat la Convenţia internaţională privind asistenţa
administrativă reciprocă pentru prevenirea, investigarea şi reprimarea infracţiunilor vamale de la
Nairobi. Potrivit acesteia administrațiile vamale ale statelor membre își acordă asistenţă administrativă
reciprocă în vederea aplicării corecte a legislaţiei vamale, prin prevenirea, investigarea şi reprimarea
fraudelor vamale, care prejudiciază interesele economice, comerciale, fiscale şi sociale ale statelor
respective.
La Bucureşti, în 24 aprilie 2000, a fost încheiat Acordul între Guvernul Republicii Moldova şi
Guvernul României privind cooperarea vamală şi asistenţa administrativă reciprocă pentru prevenirea,
investigarea şi combaterea infracţiunilor în domeniul vamal. Semnarea acestui acord a fost iniţiat
pentru a preveni și contracara infracțiunile şi contravenţiile la legislaţia vamală, care le pricinuiește
mari pierderi economice.
Semnarea Declaraţiei de constituire a Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), a
oferit Republicii Moldova largi oportunităţi pentru a se conecta la proiecte de cooperare regională în
Europa de Sud-Est legate de facilitarea trecerii frontierelor, revizuirea regimului vizelor, dezvoltarea
infrastructurii de transport, asigurarea securităţii energetice, combaterea crimei transfrontaliere.
2
Formalizarea actului de aderare a Republicii Moldova la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est
a avut loc la Bruxelles, la 28 iunie 2001. Considerăm că SECI reprezintă o structură regională care
susţine cooperarea interstatală şi facilitează integrarea acestora în structurile europene.
Controlul și securizarea frontierei de stat constituie un principiu primordial în vederea apărării
oricărei țări. Acest principiu are o importanță deosebită pentru Republica Moldova și, având în vedere
poziționarea geografică, partenerii externi au considerat că este necesar să se acorde o importanță
deosebită acestui sector în anul 2011. Astfel, având susținere financiară, Guvernul a elaborat și aprobat
noua Strategie națională de management integrat al frontierei de stat pentru anii 2011 – 2013, pentru
alinierea la cerințele și standardele UE, pentru prevenirea și combaterea activităților transfrontaliere
criminale, dând o importanță deosebită frontierei cu Ucraina.
La 15 mai 2013, Serviciul Vamal al Republicii Moldova, a semnat un acord de colaborare cu
Oficiul de Luptă Antifraudă (OLAF), pentru protejarea intereselor financiare ale RM și Uniunea
Europeană. Semnarea acordului a fost posibilă datorită eforturilor pe care le-a depus RM prin Serviciul
Vamal securizând frontiera externă a UE. Astfel, RM a devenit prima țară din spațiul CSI, cu care
OLAF semnează un astfel de acord. OLAF are competențe atribuite de Comisia Europeană în vederea
combaterii fraudei, a corupției și a altor activități ilegale care prejudiciază interesele financiare ale
Comunității.
Mai nou, la 7 noiembrie 2014, autoritățile vamale din Republica Moldova și România, au
semnat la Chișinău un nou plan de cooperare în domeniul prevenirii și combaterii fraudelor vamale, în
baza rezultatelor pozitive care s-au înregistrat în urma cooperărilor și colaborărilor anterioare. Potrivit
documentului se consolidează colaborarea în vederea prevenirii și combaterii faptelor infracționale la
frontiera celor două țări, contrapunerea punctuală a datelor privind mijloacele de transport destinate
traficului internațional de mărfuri, utilizarea mijloacelor tehnice de control, pregătirea profesională a
lucrătorilor vamali, dar și alte acțiuni de cooperare în domeniul integrării europene. Acest plan de
cooperare dintre cele două țări a fost semnat ca și o continuare a primul document adoptat în 2010, în
vederea atragerii de noi proiecte de investiții și dezvoltare a infrastructurii la frontiera româno –
moldovenească[2].
Din raportul Poliției de Frontieră din RM pentru 2014 înțelegem că pe plan internațional,
organele poliției au participat la discuții despre proiectele care au fost aplicate și acțiunile pe care le
desfășoară țările membre, în contextul Managementului Integrat al Frontierei de Stat, la inițiativele
Parteneriatului Estic. S-au aprobat planuri de cooperare între Poliția de Frontieră a RM cu omologii din
România, Ucraina, Georgia, Estonia, Belarus, în acest sens desfășurându-se activități comune. Alături
de Poliția de Frontieră din România, în contextul EUROSUR, s-au desfășurat activități de schimb de
informații, iar cu omologii din Ucraina s-au organizat patru ședințe ale Comisiei mixte moldo-
ucrainiene de demarcare a frontierei de stat, realizându-se transpunerea în teren a frontierei dintre cele
două țări, pe sectoarele de nord și sud.
Potrivit Planului de acțiuni pentru anul 2014 s-a cooperat cu Misiunea EUBAM pe linia
patrulării comune la frontiera moldo-ucraineană și controlul comun în patru puncte de trecere a
frontierei de stat, analizându-se posibilitatea lărgirii controlului comun în mai multe puncte de trecere a
frontierei. De asemeni, s-au realizat cinci faze a operațiunii comune de supraveghere a frontierei
“Olivia”, sub egida EUBAM.
Cu susținerea Agenției FRONTEX, a participat repetat la operațiuni comune: Poseidon-2014,
Punctele Focale-2014, Punctele Focale Aeriene-2014, Punctele Focale Terestre la frontier dintre
România și Serbia, Operațiunea comună Aerieană Alexis din Aeroportul Bergamo, Italia și Punctele de
coordonare-2014, iar în 4 decembrie 2014 a fost aprobat un nou plan de cooperare cu agenția, pentru
anii 2015-2017, pentru o cooperare eficace și durabile în viitor.

3
 Conform Codului vamal al României, cooperarea în domeniul luptei împotriva infracţionalităţii
specifice tranzitării frontierei de stat (mediului vamal) trebuie acceptată ca ceva fundamental, esenţial,
fără de care acţiunea organelor statale ar fi lipsită de consistenţă şi eficienţă.
În sprijinul ideii mai sus exprimate este necesar să amintim Acordul privind asistenţa reciprocă
între administraţiile vamale ale României şi Statelor Unite ale Americii, încheiat la 16 iulie 1998 cât și
Scrisoarea de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind
controlul drogurilor şi aplicarea legii, semnată la Bucureşti la 3 iulie 2001. Astfel, guvernele României
şi Statelor Unite ale Americii, recunoscând necesitatea cooperării internaţionale în domeniul
administrativ al aplicării legislaţiei vamale au pus bazele unei cooperări eficiente prin cooperarea între
administraţiile vamale care pe lângă alte scopuri contribuie la prevenirea şi combaterea activităţilor ce
implică criminalitatea transfrontalieră în legătură cu teritoriul şi interesele celor două state[5].
La data de 26 mai 1999, la Bucureşti s-a încheiat Acordul de Cooperare pentru Prevenirea şi
Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere, ratificat de România prin Legea nr. 208/1999, fiind
astfel create premisele înfiinţării Punctului Naţional Focal (P.N.F.), care asigură legătura între Centrul
Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI) şi organele române de aplicare a legii.
Centrul Regional al Iniţiativei de Cooperare în Sud-Estul Europei pentru combaterea infracţionalităţii
transfrontaliere este o organizaţie internaţională cu sediul la Bucureşti ce reuneşte reprezentanţii poliţiei
şi a vămii. Totodată, se poate preciza că, Acordul SECI are drept scop întărirea capacităţii de acţiune
împotriva infracţionalităţii transfrontaliere din Europa de sud-est, în conformitate cu standardele
europene şi alte reglementări internaţionale relevante.
În urma încheierii Acordului, la 1 decembrie 2000 a fost înfiinţat Punctul Naţional Focal, cu
rang de direcţie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, în conformitate cu prevederile
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 201/2000 privind crearea cadrului instituțional necesar în
vederea funcţionării Centrului Regional SECI pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.
Punctul Naţional Focal asigură şi gestionează fluxul informaţional de interes operativ aferent cooperării
internaţionale derulate de structurile specializate ale MAI pe acest canal. În acest sens, Punctul
Naţional Focal desfăşoară activităţi de cooperare cu: Centrul Regional S.E.C.I.; Ofiţerii de legătură ai
M.A.I. acreditaţi în alte state; Ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România (la solicitarea acestora);
Europol prin intermediul Unităţii Naţionale Europol; Ţările membre din spaţiul Schengen prin
intermediul Biroului SIRENE şi Biroul N-SIS. Drept obiect de activitate a Punctului Naţional Focal
este asigurarea cooperării operative între structurile abilitate cu atribuţii pe linia combaterii
infracţionalităţii transfrontaliere din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor
Publice – Direcţia Generală a Vămilor cu agenţiile corespondente din statele participante la Centrul
S.E.C.I. [6, p. 33].
Creşterea numărului de cereri de asistenţă primite spre soluţionare de către PNF au fost
determinate de diversificarea tipurilor de infracţiuni, perfecţionarea modurilor de operare folosite de
infractori. Realizarea propriu-zisă a schimbului de informaţii de interes operativ, prin PNF, se
efectuează prin cereri de asistenţă pe canalele Centrului Regional SECI şi cu ofiţerii de legătură ai MAI
acreditaţi în alte state şi ofiţerii de legătură străini acreditaţi în România.
Schimbul de date şi informaţii necesare investigării infracţionalităţii transfrontaliere constituie
obiectul cererilor de asistenţă, pentru:
-pe linia combaterii criminalităţii organizate şi de natură judiciară şi economică: trafic de carne vie;
droguri; armament; spălarea banilor; migraţie ilegală; fraude fiscale; violenţe; orice alte date de interes
operativ pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi completarea probatoriului, în cazul
grupărilor de infractori aflaţi în cercetări pentru comiterea unor infracţiuni de genul celor menţionate;
-pe linia combaterii fraudelor vamale: contrabandăã şi fraude financiar-fiscale şi vamale; droguri,
precursori, arme, muniţii, produse cu dublă utilizare şi strategice; mărfuri contrafăcute şi pirat;
introducere/scoatere de bunuri sau materiale interzise ori supuse licenţierii[7, p. 10].
4
 Structura PNF a făcut posibilă înființarea unui sistem informatic naţional care să fie compatibil
cu sistemul informatic Schengen, de asemeni a Biroului SIRENE (Informaţii suplimentare cerute de
celelalte ţări membre Schengen) şi Biroul N-SIS (Compartimentul Naţional al Sistemului Informatic).
Prin Hotărârea de Guvern nr. 499/2002, a fost aprobat încheierea Acordului între Guvernul
României, Organizaţia Internaţională a Poliţiei Judiciare - INTERPOL şi Centrul Regional SECI pentru
combaterea criminalităţii transfrontaliere privind legăturile de comunicaţii pentru schimbul de
informaţii, având ca obiectiv schimbul de informaţii.
România, Bulgaria şi Grecia, au semnat la Sofia în data de 8 septembrie 1998, Protocolul de
cooperare trilaterală lărgită în combaterea criminalităţii şi, în special, a criminalităţii transfrontaliere.
Protocolul a fost încheiat ținându-se cont de proporția pe care a atins-o criminalitatea organizată, în
special criminalitatea transfrontalieră în ultimii ani, atât la nivel național, cât și internațional, dar și
poziția geografică (considerându-se că acestea sunt străbătute de Ruta Balcanică, legând astfel estul de
vestul Europei), amenințând securitatea și stabilitatea internă a celor trei țări. Protocolul a fost aprobat
prin Hotărârea Guvernului României 280/1999, iar din articolul 1 rezidă că România, Bulgaria şi
Grecia, pentru prevenirea, combaterea, constatarea şi cercetarea criminalităţii.
Prin legea 6/2000 s-a ratificat Acordul de cooperare dintre guvernele statelor participante la
Cooperarea Economică a Mării Negre în domeniul combaterii criminalității, în special a formelor ei
organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998, Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 101
din 8 martie 2000, în vederea creării unui mediu economic sănătos, caracterizat de asigurarea
controlului asupra activităţilor criminale cu caracter transfrontalier în zona geografică de interes care să
permită dezvoltarea tuturor ţărilor semnatare.
În vederea combaterii și prevenirii infracțiunilor vamale Direcția Generală a Vămilor, dar și
Poliția de Frontieră, a întreprins constant acțiuni în colaborare cu statele cu care se învecinează. În
particular cu privire la cooperarea bilaterală româno-sârbă s-a discutat posibilitatea efectuării de
controale mixte la frontiera fluvială prin utilizarea ambarcaţiunilor din dotarea Poliţiei de Frontieră
Română, finalizarea procedurilor privind deschiderea Biroului de contact Porţile de Fier I şi
oportunitatea efectuării supravegherii frontierei alternative, pe sectoare de frontieră. Referitor la
colaborarea româno-ungară, reprezentanţii Poliţiei de Frontieră Română au propus efectuarea
controlului de frontieră la Punctul de Trecere a Frontierei Cenad după modelul Săcuieni-Letavertes şi
constituirea unor grupe operative mixte care să acţioneze în cazuri şi misiuni temporare. Activitatea în
domeniu a demonstrat buna colaborare existentă între autorităţile poliţieneşti de frontieră române,
maghiare şi sârbe, precum şi dorinţa acestora de a colabora cât mai bine pentru atingerea scopului
comun – ţinerea sub control a fenomenului infracţional transfrontalier şi, implicit, asigurării pentru
cetăţeni a unui climat de linişte şi siguranţă în zona de frontieră[8, p. 6].
La 24 iulie 2010, a fost semnat Planul de cooperare între Direcția Generală a Vămilor din
România şi Serviciul Vamal al Republicii Moldova, în vederea amplificării colaborării în domeniul
pregătirii lucrătorilor vamali şi schimbul de experienţă pentru prevenirea şi descoperirea fraudelor
vamale, precum şi a utilizării mijloacelor tehnice de control, datorită căruia începând cu 1 august 2010,
în punctele de trecere a frontierei române-moldovene Albița-Leușeni, Galați-Giurgiulești și Sculeni-
Sculeni, s-a pus în practică un nou sistem de colaborare vamală, având drept scop neutralizarea
fraudelor trans-frontaliere. Tot în acest scop s-au încheiat pe parcursul anului 2010 şi au fost puse în
aplicare Planuri de cooperare cu structurile similare din Republica Ungaria, Republica Bulgaria,
Republica Serbia şi Ucraina.
Sintetizând activitatea Poliţiei de Frontieră Române, în anul 2011, PFR a întreprins 115.258
acțiuni pe plan național, cu alte structuri având competențe privind frontiera de stat, ca: DGV sau
reprezentanți ai Poliței Române. Pe plan internațional, în perioada 05-09 iulie, cu nava amiral “Ștefan
cel Mare”, au participat la exercițiul Black Sea Hawk 2011, care s-a desfășurat la Novorossiysk –

5
Federația Rusă. De asemeni polițiștii au participat la operațiuni comune cu Agenția FONTEX, cum ar
fi: POSEIDON 2011, MINERVA 2011, SEA BORDER FOCAL POINTS 2011.
În anul 2012 Poliția de Frontieră a desfășurat activități în cooperare internațională în perioada 5-
7 iulie, cu nava “amiral” “Ștefan cel Mare”, la exercițiul Black Sea Hawk 2012, în Instambul,
Republica Turcia. Obiectivul activității fiind îmbunătățirea schimbului de informații și realizarea
interoperabilității dintre Polițiile de Frontieră ale statelor riverane Mării Negre, în scopul luării de
măsuri efective de contracarare a activităților ilegale din aria de responsabilitate. La exercițiu au mai
participat: Federația Rusă, Georgia, Ucraina, Bulgaria și Turcia. De asemenea, PFR a participat la
operațiuni comune de pregătire și proiecte pilot coordonate de Agenția FRONTEX, prin detașarea de
experți și mijloace tehnice. Din Raportul de performanță al Agenției FRONTEX, România a fost
considerată drept țara cu cea mai solidă contribuție din UE, referitor la calitatea resurselor puse la
dispoziția Agenției[9].
Din Raportul de activitate a DGV pe anul 2009, consemnăm că organele vamale au participat la
activități în colaborare internatională de tip JCO, cu numele de cod DEMETER, în perioada martie –
mai, în vederea monitorizării transferurilor de deșeuri periculoase dinspre Europa spre țările din Asia-
Pacific și Africa; sub coordonarea centrului SECI, la operațiunea BARTER, în perioada 05 – 13
octombrie, privind combaterea traficului de droguri și la operațiunea comună ATLAS, coordonată de
către OMV – SUA, în domeniul controlului de numerar, între 26 și 30 octombrie 2009[10]. Printre
acțiunile întreprinse de Direcția Generală Vamală, putem face referire la perioada 15.11 – 15.12.2012,
când a fost organizată acțiunea operativă “TUTUNUL - 2012”, în cooperare cu administrația vamală
din Ucraina, pentru a descoperi și elimina fraudarea legislației vamale prin contrabanda cu țigări. La
acțiune au fost implicate echipele mobile din Direcția Vamală Iași și Cluj, dar și a birourilor vamale
Halmeu, Sighet și Siret.
Pe linia prevenirii și combaterii fraudelor dar și a iregularităților vamale, în anul 2012, pe baza
sesizărilor OLAF, echipe de control din cadrul DGV au organizat și finalizat controale ulterioare pentru
produsul “biomotorina” (biodiesel), importat din Canada.
De asemenea, s-au mai derulat activități de colaborare interinstituțională, la nivel naţional dar și
internațional, cu: Misiunea permanentă a României la Bruxelles, SELEC, ONPCSB, RILO-OMV,
ANCEX/Ambasada SUA,dar și la operațiuni vamale commune, cum ar fi: EURO 2012, FAIR PLAY
II, GOLDMEDAL, GREEN PANDORA, etc.
DGV a fost reprezentată la ședințele Comitetelor Interministeriale, la cele ale Consiliului de
prevenire și combatere a traficului ilicit de substanțe dopante cu grad mare de risc, la cele privind
Încălcările Drepturilor de Proprietate Intelectuală, dar și la cele privind transpunerea în practică a
Directivei 2011/65/UE, referitoare la restricțiile de utilizare a anumitor substanțe periculoase în
echipamentele electrice și electronice; și la diverse conferințe privind aplicarea legii în domeniul
controlului exporturilor de produse strategice[11].
Referitor la anul 2013, o delegaţie a Poliţiei de Frontieră Române, în perioada 19 - 20 iunie
2013, a participat la întâlnirea şefilor autorităţilor de frontieră din România şi Republica Moldova,
activitate desfăşurată la Chişinău. Subiectele examinate de cele două părţi au fost: evoluţia situaţiei
operative la frontiera de stat româno-moldoveană, cooperarea bilaterală şi perspectivele de dezvoltare
ale acesteia. Astfel, evaluând situaţia la frontiera de stat româno-moldoveană au fost abordate
subiectele cu privire la combaterea infracţionalităţii la frontiera comună, precum şi aspecte de interes
operativ.
Principalele ameninţări la frontiera de stat comună s-a constatat că sunt: contrabanda cu ţigări,
care este în continuă creştere; migraţia ilegală şi traficul cu mijloace de transport furate care sunt în
scădere; și că trebuie tratată cu prioritate combaterea traficului ilicit cu bunuri accizabile [12, p.16].
Cooperarea între Poliţia de Frontieră Română şi Poliţia de Frontieră a Republicii Moldova este
în continuă ascensiune, baza legală existentă oferind posibilităţi diverse de a dezvolta cooperarea
6
bilaterală, pe multiple sectoare de activitate. Ca urmare a implementării Planului privind dezvoltarea
cooperării instituţiilor de frontieră ale României şi Republicii Moldova pentru anul 2012, semnat la 29
noiembrie 2011, la Iaşi, se poate concluziona că prevederile acestui document au fost cu succes
realizate în practică.
Indicatorii de performanţă obţinuţi în anul 2013 de Poliţia de Frontieră Română la aspectul
cooperare stabilesc participarea la 11 operaţiuni comune şi 3 proiecte pilot, organizate de Agenţia
Europeană FRONTEX, din care :
- la frontiera terestră - 5 operaţiuni comune, în state precum: Grecia, Finlanda, Estonia,
Lituania, Polonia, Ungaria, Moldova, Ucraina şi Macedonia (participare cu 57 experţi şi 38
autovehicule);
- la frontiera maritimă - 4 operaţiuni comune (participare cu 44 experţi, 2 nave maritime şi 1
autospecială cu termoviziune).
- la frontiera aeriană - 2 operaţiuni comune şi 3 proiecte pilot, în ţări precum: Olanda,
Germania, Polonia, Italia, Franţa, Estonia, Belgia şi Moldova (participare cu 18 experţi).
Remarcăm că, tot în anul 2013, Poliţia de Frontieră Română a preluat Preşedinţia Forumului de
Cooperare de la Marea Neagră, organism format din Autorităţile de Frontieră şi Gărzile de Coastă din
ţările riverane Mării Negre, la nivelul căruia se stabilesc măsuri comune pentru prevenirea şi
combaterea infracţionalităţii în aceastã zonă.
Pentru buna funcţionare a Poliţiei de Frontieră Române a fost organizat cel de-al 9-lea Curs de
evaluatori Schengen (derulat la Otopeni, Galaţi şi Constanţa), cu participarea a 36 specialişti din state
membre UE şi, unde, au fost predate diverse teme de pregătire privind mecanismul de evaluare
Schengen.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Română a organizat Forumul şefilor de aeroporturi
din Europa şi Asia - la care au participat reprezentanţi din toate statele membre UE, precum şi invitaţi
speciali din Nigeria, Armenia, Azerbaidjan şi Capul Verde [13, p.5].
Cu privire la cooperarea DGV cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), în urma
Conferinței grupului de lucru, s-a concluzionat că în anul 2013 s-a înregistrat o creștere a capturilor de
țigarete “cheap whites”. Țigările “cheap whites”, sunt țigări low-cost, fabricate și vândute de către
producători de nivel 3 și 4, în mod legal unui prim comparator, în țara de fabricație, aceștia din urmă
făcând contrabandă cu produsul peste frontieră, fără plata taxelor. Aceste țigări provin din țări terțe UE:
Dubai, Belarus, Ucraina, China.
Totodată a crescut contrabanda de țigarete pe vectorul de transport fluvial, în special la frontiera
cu Ucraina, iar România ar trebui să acorde o atenție deosebită transporturilor expediate din localitățile
raioanelor Republicii Moldova din Transnistria, dar și cele transportate pe cale maritimă din Emiratele
Arabe Unite.
La Conferință au participat reprezentanți ai autorităților vamale din toate țările membre UE și
reprezentanți din țările terțe: Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Serbia, reprezentanți ai
organizațiilor internaționale de luptă împotriva contrabandei și a traficului cu produse din tutun –
EUROPOL, EUBAM, SELEC, WCO; și reprezentanții OLAF.Conferința anuală a grupului de lucru
organizată de OLAF are drept scop împărtășirea celor mai bune practice și experiențe în domeniul
luptei împotriva producției ilicite de țigarete și a contrabandei cu acestea, prezentarea rezultatelor
investigațiilor recente, discutarea cazurilor, identificarea vulnerabilităților și provocărilor legislative,
procedure, precum și îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile competente de aplicare a legii pentru
prevenirea și combaterea contrabandei cu produse din tutun și organizațiile internaționale. Obiectivele
principale urmărite sunt: protecția taxelor; politica economică și protecția cetățenilor împotriva crimei
organizate.
Indubitabil, organele specializate trebuie să colaboreze pe plan internațional pentru prevenirea şi
combaterea infracţiunilor vamale, aplicând în practică diverse metode precum: schimb de informaţii,
7
experţi, activităţi comune de cercetare şi descoperire a infracţiunilor vamale, activitati de instruire a
personalului. Astfel, pe parcursul ultimilor ani de activitate, prin acțiunile de cooperare, s-a demonstrat
o dezvoltare continuă şi stabilă prin implementarea de noi forme de activitate, însuşirea tehnologiilor
moderne, aplicate pe plan internaţional.

Referinţe bibliografice:

1. Tănase C., Contrabanda în legislația românească, Galați: Editura Scorpion, 2003,136 p.;
2. http://www.customs.gov.md/index.php?id=1340, Vizualizat la data de 14.09.2018;
3. Acord de Asociere dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și
statele sale membre, pe de o parte, și Republica Moldova.
http://www.gov.md/public/files/2013/ianuarie_2014/ACORD_RM-UE_1.pdf, Vizualizat la data
de 14.09.2018;
4. http://infoeuropa.md/misiunea-uniunii-europene-de-asistenta-la-frontiera-in-moldova-si
ucraina.e. Vizualizat la data de 2.09.2018;
5. http://lege5.ro/Gratuit/ge4daobt/acordul-intre-guvernul-romaniei-si-guvernul-statelor-unite-ale-
americii-privind-asistenta-reciproca-intre-administratiile-lor-vamale-din-16071998. Vizualizat
la data de 12.09.2018;
6. Moţoc V., Cooperarea poliţienească internaţionalã prin intermediul Punctului Naţional Focal.
// Revista Frontiera. Nr. 7. 2005. P 33-38. Vizualizat la data de 2.09.2018.
http://www.politiadefrontiera.ro/;
7. Moţoc V., Cooperarea poliţieneascã internaţionalã prin intermediul Punctului Naţional Focal
(PNF). // Revista Frontiera. Nr. 8. 2005. 36 p. Vizualizat la data de 5.09.2018.
http://www.politiadefrontiera.ro/
8. Ionescu M., Colaborare poliţienească de frontieră româno-maghiaro-sârbă. // Revista Frontiera.
Nr.9. 2005. 36 p. Vizualizat la data de 8.09.2018.http://www.politiadefrontiera.ro/;
9. Evaluarea activităţii Poliţiei de Frontieră Române pentru anul 2012. // Revista Frontiera. Nr.1.
2013. 36 p. Vizualizat la data de 11.09.2018.http://www.politiadefrontiera.ro/;
10. Raport de activitate al Autorității Naționale a Vămilor, Anul 2009, Vizualizat la data de
11.09.2018, http://www.customs.ro/ro/informare-publica/rapoarte_de_activitate/
raport_activitate_anv_2009.aspx;
11. Raport de activitate al Autorității Naționale a Vămilor, Anul 2012, Vizualizat la data de
13.09.2018,http://www.customs.ro/UserFiles/1127_Raport%2520de%2520performanta%
2520pentru%2520anul%25202012....
12. Buzoianu D.G., Cooperare româno-moldoveană: întâlnirea inspectorului general al PFR cu
ambasadorul României în Moldova, ES domnul Marius Lazaruca şi şeful autoritãţilor de
frontieră din Republica Moldova. // Revista Frontiera. Nr.6-7. 2013. 36 p. Vizualizat la data de
18.09.2018.http://www.politiadefrontiera.ro/;
13. Evaluarea activităţii PFR, pe anul 2013. // Revista Frontiera. Nr.2. 2014. 36 p.Vizualizat la data
de 17.09.2018. http://www.politiadefrontiera.ro/