Desi este cunoscuta de aproape 5000 de ani,

marijuana este unul dintre cel mai putin intelese

droguri naturale. Afecteaza starea de spirit si
gandirea la fel ca si alcoolul, si poate cauza
halucinatii. Cercetatorii sunt preocupati de
efectele daunatoare pe care marijuana le are
asupra plamanilor. Fumatul frecvent de
marijuana este asociat cu un risc crescut de
bronsita, emfizem si cancer pulmonar.Printre
efecte se numara: slaba motivatie mintala,
capacitatea scazuta de a conduce masina si alte
performante mecanice reduse, scaderea
imunitatii corporale si chiar afectiuni ale
organelor sexuale. "Produsele secundare" ale
marijuanei sunt inmagazinate in ficat, plamani,
creier, splina, tesuturi si organe sexuale. O
recenta descoperire medicala: marijuana
afecteaza organele- 1 doza = 1 pachet de tigari.
 Multi solventi organici cum sunt cleiul, benzina, eterul, alti
solventi si aerosoli produc vapori ce dau senzatii
asemanatoare intoxicarii cu alcool. Acestia pot insa provoca
deteriorari grave si definitive ale nervilor, creierului,
stomacului, plamanilor, maduvei osoase si ficatului. Adesea
poate surveni si moartea din cauza intoxicarii.
Inhalantii patrunsi in organism pot cauza afectiuni grave.
Acestea intra in organism pe nas. Ei pot cauza secretii sau
hemoragii nazale, precum si deteriorari ale ochilor si
aparatului respirator. Inhalantii intra in sange prin plamani si
circula prin tot organismul. Ei pot cauza voma si dureri de
cap. La nivelul creierului ei pot schimba reactiile chimice,
precum si modul prin care neuronii transmit mesajele.
Inhalantii produc afectiuni definitive ale creierului, dar si ale
ficatului, rinichilor, oaselor, inimii, celulelor sanguine si ale
altor organe. Dozele mari de inhalanti pot incetini activitatea
aparatului respirator in asemenea masura, incat persoana
poate inceta sa mai respire. Chiar si moartea poate surveni din
cauza slabirii capacitatii inimii.
Barbituricele, somniferele non-barbiturice,
medicamentele care relaxeaza muschii, tranchilizantele si
multe antihistaminice intra in aceata categorie.
Sedativele apartin grupei de droguri folosite pentru a
relaxa sau seda sistemul nervos central. Acestea pot
reduce concentratia oxigenului din sange.Persoana
incepe sa se invineteasca. Barbituricile care actioneaza
rapid sunt sedativele cele mai periculoase. Ele pot
paraliza portiunea creierului care controleaza respiratia,
provocand astfel moartea. Respiratia greoaie, cianoza,
slabirea inimii si oprirea respiratiei sunt semne ale
intoxicatiei cu sedative. Amestecul de sedative si alcool
este una din cauzele obisnuite ale intoxicatiilor
accidentale. Aceste droguri au efect unul asupra celuilalt,
iar viteza cu care sunt vatamate creierul, inima si
sistemul respirator este mult marita. Aceste droguri nu
trebuie luate impreuna. Deteriorarea ireversibila a
creierului este o problema obisnuit asociata intoxicarii cu
sedativ-alcool.Pacientii pot ramane zile sau ani in stare
de coma, si este posibil sa nu-si mai recapete cunostinta
sau capacitatea de a gandi normal niciodata.
 Cocaina (coke, base, crack) si amfetaminele (speed,
cranck, ice) sunt cele mai raspandite droguri
excitante. Acestea stimuleaza sistemul nervos central
si produc excitabilitate, vorbire rapida si neclara,
lipsa de aer, frisoane, transpiratie, puls si tensiune
marite, insomnie si chiar moarte. Excitantele pot
cauza afectiuni mintale si alte probleme de sanatate
cum ar fi: 1. Psihoza. Stimulantele pot produce stari
psihice grave care pot stimula, de exemplu,
schizofrenia. Multe accidente rutiere, industriale sunt
datorate comportamentului straniu si dezordonat
cauzat de excitante. 2. Depresia. Pe masura ce
stimulentul isi pierde efectul, consumatorul trece
printr-o depresie. Aceasta poate fi atat de grava, incat
poate duce la sinucidere. Stimulentii duc la
dependenta psihica, iar cercetarile demonstreaza ca
dependenta poate deveni si fizica. 3. Insomnia.
Imposibilitatea de a dormi este unul din efectele cele
mai grave ale stimulentilor. Consumatorii pot petrece
zile in sir fara sa poate dormi normal.Daca acest fapt
nu este reglementat cat se poate de repede, apar
starile psihotice.
Narcoticele deprima creierul si dau impresia unor senzatii de placere,
putere si superioritate, urmate de letargie, ametiala, confuzie si
scaderea ritmului inimii si a capacitatii respiratorii. Termenul de
"narcotic" se refera in general la opium si la medicamentele contra
durerii, in a caror compozitie intra opiumul. Printre acestea se numara
heroina, morfina si codeina. Codeina este clasificata, din punct de
vedere legal, nu si medical, ca medicament narcotic. Heroina in stare de
pulbere alba este un narcotic ilegal. Complicatiile si bolille cauzate de
narcotice sunt:
SIDA. Consumatorii care folosesc droguri intravenoase sunt expusi la
HIV prin acele contaminate. Acestia sunt categoria in care numarul de
cazuri de SIDA creste cel mai repede.
Cheaguri de sange. Cand venele sunt intepate foarte des, mai ales cu
ace nesterilizate, apar cheaguri de sange sau cicatrice in interiorul
venelor.
Embolia pulmonara. O complicatie foarte grava poate aparea atunci
cand cheagurile de sange se desprind si plutesc prin circuitul sanguin
spre inima si plamani.Pacientul moare din cauza cheagurilor care inchid
alimentarea cu sange spre plamani.
Endocardita bacteriana. Daca patrund microbi in circuitul sanguin printr-
un ac murdar, acestia se raspandesc in tot organismul si se localizeaza
in valvele inimii, cauzand infectii grave cunoscute sub numele de
endocardita bacteriana. Umflaturile care apar pe valvele inimii produc
febra, slabiciune, slabirea inimii si, in final, moartea.
Abcesul cerebral.
Cand microbii sunt injectati in circuitul sanguin printr-un ac nesterilizat,
acestia pot circula prin organism si se localizeaza in creier. Semnele
abcesului sunt temperatura ridicata, convulsiile, coma si chiar
moartea.
Hepatita serica. Inflamatia ficatului este una din problemele obisnuite
ale celor care se drogheaza cu heroina. Aceasta este cauzata de un
virus transmis de la persoana la persoana prin ace contaminate.
Ficatul se umfla si apar pete neregulate cu inflamatii usor colorate.
Hepatita cauzeaza slabiciune, pierderea poftei de mancare, dureri
abdominale, urina inchisa la culoare si o ingalbenire a pielii (icter).
Ciroza. Ficatul reactioneaza la orice proces inflamatoriu, cum este
hepatita, formand un tesut cicatrizat printre celulele sale. Cand acest
proces de cicatrizare progreseaza, boala care survine este cunoscuta
sub denumire de ciroza. Suprafata ficactului devine aspra si incretita,
ca o pruna uscata. Ciroza produce numeroase simptome printre care:
scaderea in greutate, greata, voma, slabiciune, pierderea instinctului
sexual, inflamarea abdomenului si hemoragia interna.
Malformatiile. Copiii din femei care au cunoscut droguri in perioada de
sarcina se pot naste morti sau cu numeroase malformatii. Unele din
acetea includ: picioare strambe, absenta unor membre, cerul gurii sau
gura despicata si alte malformatii interne. Malformatiile din nastere pot
fi cauzate de numeroase droguri. Femeile insarcinate trebuie sa evite
toate drogurile, inclusiv alcoolul, de-a lungul intregii perioade de
sarcina, dar mai ales in primele trei luni.
Halucinogene
Aceste droguri sunt substante
chimice care modifica modul de a
vedea si de a auzi al
consumatoruului. Ele produc, de
asemenea, imagini si sunete in
mintea consumatorului, care in
realitate nu sunt prezente. LSD,
o pulbere alba, cristalina, insipida
si incolora. produce stari de
transa, agitatie, confuzie,
frisoane, euforie, depresie, pupile
dilatate, puls si tensiune marite,
precum si halucinatii. Toate
tipurile de senzatii stranii si
neplacute pot fi cauzate de
droguri halucinogenice. Purtarea
devine salbatica, incontrolabila,
mai ales daca persoana suporta
efectele neplacute imediat dupa
consumarea drogului sau amintiri
neplacute de la "ultima evadare".
Motivele pentru care un tanar ajunge sa se drogheze, sunt
nenumarate. Unii se drogheaza din curiozitate, altii din mandrie, altii
din deznadejde, sau din dorinta de a experimenta ceva nou.
Ingrijorator este faptul ca, indiferent pe ce cale, o data ajunsi la
consumul de droguri, drum de intoarcere nu prea exista. Chiar
medicii care lucreaza in centrele de toxicologie recunosc faptul ca:
"noi ii salvam pe moment, dar ajunsi in libertate, marea majoritate o
iau de la capat. Implicarea bisericii in aceste situatii ne-ar fi de un
real folos...".

Cei care ajung consumatori de droguri, din curiozitate folosesc de

regula "celebra" si inselatoarea propozitie: "asta va fi prima si ultima
data...", fara sa realizeze ca poarta pe care au intrat duce catre
infern. Pe unii mandria ii duce la pieire. Acestia spun de obicei:
"dependenta e o prostie. Ma droghez ca vreau...". Cand isi dau
seama ca nu ar vrea sa se drogheze si totusi o fac, descopera ca
sunt dependenti, dar deja e prea tarziu.

Categoria celor care ajung sa foloseasca drogurile din deznadejde,

este destul de numeroasa. Nemultumiti de ceea ce le ofera lumea
aceasta, vor sa evadeze. Si atunci aleg aceasta cale extrema gasind
in ea un refugiu. Un refugiu cu final sinistru. Un cerc vicios din care
nu mai pot iesi usor, sau nu mai pot iesi niciodata.
Cei care devin consumatori de droguri din dorinta de a
experimenta ceva nou, sunt de regula "copiii de bani-gata".
Tentatia este mare mai ales atunci cand situatia materiala
este foarte buna. Si apoi acestia mai cred ca, consumul de
droguri este "la moda": o fi la moda, dar aceasta moda este
una distrugatoare.

Ieromonahul Benedict Aghioritul spunea: "Lucrurile

sensibile, care sunt pricinile de baza ale pacatului si ale
celor mai multe patimi, sunt: vinul, femeile, bogatia si
bunastarea trupului".

O cifra neoficiala, care circula prin culisele centrelor de

toxicologie, spune ca ar fi in jur de 40 mii de toxicomani
declarati numai in Bucuresti. Cifra este inspaimantatoare si
ar trebuie sa ne dea de gandit. Numai la Spitalul nr. 9,
Sectia Psihiatrie-Toxicologie se fac peste 1.000 de internari
pe an. Ingrijorator este faptul ca sunt familii pentru care
drogul a devenit "specialitatea casei". Toate acestea ar
trebui sa fie semnale de alarma pentru noi. Societatea de
maine poate fi distrusa de flagelul drogului.