Iubirea și Compasiunea

THE FIRST PRECEPT: REVERENCE FOR LIFE

by Thich Nhat Hanh

"Aware of the suffering caused by the destruction of life, I undertake to cultivate
compassion and learn ways to protect the lives of people, animals, plants, and
minerals. I am determined not to kill, not to let others kill, and not to condone any
act of killing in the world, in my thinking, and in my way of life."1

Iubirea și compasiunea sunt două valori fundamentale

Dar ce înțelegem prin acești termeni? Definim iubirea ca “dorință de a

oferi celorlalți fericire“. Dacă practicăm iubirea, atunci compasiunea
apare chiar firesc, căci ea este dorința de a-I elibera pe ceilalți de
suferință. Toți simțim iubire și compasiune pentru prieteni, familie și alte
ființe. E firesc, normal. Cultivând iubirea și compasiunea ca parte din
calea noastră spirituală, sarcina noastră este de a practica iubirea
imensă și pură și compasiunea imensă și pură. Pură înseamnă detașată.
Să nu dai așteptând să primești ceva în schimb. Asta nu este iubire, ci
afacere!

- Cât din iubirea și compasiunea noastră este condiționată? Ne

dorim ca cineva să fie fericit numai dacă se comportă într-un anume fel ?
Ne dorim să ajutăm pe cineva deoarece credem că va veni și vremea să
ne întoarcă gestul ? Depinde de fiecare dintre noi să fim onești față de
noi înșine. Să ne provocăm punându-ne întrebarea : Cât din iubirea și
compasiunea mea este pur și cât de mult se bazează pe atașament ?
Încercăm de asemenea ca iubirea și compasiunea noastră să fie imense,
ceea ce înseamnă să nu se limiteze doar la ființele la care ținem. Câte
ființe înseamnă asta ? cinci, douăzeci sau două sute ? Dar ce facem cu
celelalte șapte miliarde de oameni de pe planeta Pământ ? Și cu
nenumăratele ființe simțitoare ? Nu caută și ele fericire ? Și evitarea
suferinței ? Nu sunt viețile lor la fel de importante pentru ele cât este
viața noastră pentru noi ? Atunci, pe ce temei putem spune : Vreau ca
numai acesta sau acela să fie fericit. Mai puțin celelalte șapte miliarde.
Sau : Fie ca toate ființele să se elibereze de suferință.

1
http://dharma.ncf.ca/introduction/precepts/precept-1.html

1
 Iubirea și Compasiunea
- Imensa iubire și imensa compasiune. Nu ne limităm doar la
oamenii și ființele pe care le plăcem. Ca să reușim asta, ne ajută
reamintirea faptului că toate ființele, chiar și cele pe care le considerăm
dificile, sunt exact ca noi din perspectiva dorinței de a fi fericte, de a se
elibera de suferință. Felul în care își caută fericirea poate fi amăgitor, le
poate cauza mare suferință, dar din perspectiva a ceea ce ne dorim, toți
suntem la fel.

- Desigur, nu putem să-i acceptăm cu adevărat pe ceilalți și să le

dorim fericirea dacă nu ne acceptăm mai întâi pe noi înșine.

- Care este sensul în a dori fericirea tuturor ființelor dacă nu ne

dorim propria fericire ? Care este rostul în a cultiva răbdarea față de
persoane străine dacă nu o facem și față de noi înșine ? Genul ăsta de
gândire nu are nici un rost. E lipsit de înțelepciune, pentru că sinele
despre care credem că este atât de greu de acceptat nu are o realitate
independentă. Nu îl putem găsi. Este doar o poveste pe care ne-o
spunem nouă înșine – o poveste care se schimbă în funcție de starea
noastră de spirit. Ce rost are să inventăm o poveste despre noi înșine pe
care o urâm ? Indiferent ce poveste fabricăm, oricum va fi diferită de cea
pe care alții au creat-o despre noi – putem fi siguri de asta. Așa că
relaxați-vă. Renunțați la orice poveste pe care ați conceput-o despre voi
înșivă, pentru că este doar o poveste. Nu luați totul în serios. Nu vă
amăgiți să credeți că ceea ce în realitate este doar un gând constituie
adevărul.

- Așadar, pentru a cultiva compasiunea față de ceilalți, vom începe

cu noi înșine. Și practica noastră trebuie să fie plină de înțeles, pentru că
o practică superficială nu va avea decât rezultate superficiale. Trebuie să
mergem dincolo de idei și să ne adâncim înțelegerea. Poate cineva să-
mi dea o definiție a termenului – conștientizare - ?

- Când înțelegerea noastră supra unei idei se dezvoltă într-atât

încât ne transformă comportamentul.

Și toată această dezvoltare, această adâncire a înțelegerii este

foarte bine sprijinită de meditație.

2
 Iubirea și Compasiunea
Într-o stare convențională, mintea este de obicei destul de agitată.
Ce se întâmplă când arunci o piatră într-un ocean agitat ? Ce impact are
ea ? Dar dacă arunci aceeași piatră într-un lac liniștit ? – Atunci vei
vedea rezultatul. La fel și cu mintea. Atunci când mințile noastre sunt
calme, pașnice și gândim, de exemplu, la compasiunea de sine,
înțelegerea noastră se mărește. Există o șansă ca, în loc s-o considerăm
doar o idee drăguță, să realizăm adevărul ei. Și, încetul cu încetul,
comportamentul nostru începe să se modifice.

Atingere, Ulei /panza, 20x40

“ Porunca noua dau voua: Sa va iubiti unul pe altul. Precum Eu v-

am iubit pe voi, asa si voi sa va iubiti unul pe altul.
Întru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea
dragoste unii fata de altii.” (Ioan 13:34-35

“ Iubitilor, sa ne iubim unul pe altul, pentru ca dragostea este de la

Dumnezeu si oricine iubeste este nascut din Dumnezeu si cunoaste pe
Dumnezeu.
Cel ce nu iubeste n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu este
iubire.
Intru aceasta s-a aratat dragostea lui Dumnezeu catre noi, ca pe Fiul
Sau cel Unul Nascut L-a trimis Dumnezeu in lume, ca prin El viata sa
avem.
In aceasta este dragostea, nu fiindca noi am iubit pe Dumnezeu, ci
fiindca El ne-a iubit pe noi si a trimis pe Fiul Sau jertfa de ispasire pentru
pacatele noastre.
Iubitilor, daca Dumnezeu astfel ne-a iubit pe noi, si noi datori suntem sa
ne iubim unul pe altul.
Pe Dumnezeu nimeni nu L-a vazut vreodata, dar de ne iubim unul pe
altul, Dumnezeu ramane intru noi si dragostea Lui in noi este

3
 Iubirea și Compasiunea
desavarsita.
Din aceasta cunoastem ca ramanem in El si El intru noi, fiindca ne-a dat
din Duhul Sau.
Si noi am vazut si marturisim ca Tatal a trimis pe Fiul, Mantuitor al lumii.
Cine marturisește că Iisus este fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne
întru el și el în Dumnezeu.
Și noi am cunoscut și am crezut iubirea, pe care Dumnezeu o are către
noi. Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în
Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el.
Intru aceasta a fost desăvârșită iubirea Lui față de noi, ca să avem
îndrăznire în ziua judecății, fiindcă precum este Acela, așa suntem și noi,
în lumea aceasta.
În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârșită alungă frica, pentru că frica
are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârșit în iubire.
Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi.
Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăște,
mincinos este! Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a
vazut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a vazut, nu poate să-L iubească.
Și această poruncă avem de la El: cine iubește pe Dumnezeu să
iubească și pe fratele sau.” (1 Ioan 4:7-21)

“Îmbrăcați-vă, dar, ca aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și prea iubiți, cu

milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blăndețe, cu
îndelungă-rabdare, Îngăduindu-vă unii pe alții și iertând unii altora, dacă
are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum și Hristos v-a iertat
vouă, așa să iertați și voi.
Iar peste toate acestea, îmbracați-vă întru dragoste, care este legătura
desăvârșirii.” (Coloseni 3:12-14)

Toți, chiar pacifisti, au dureri înăuntru. Ne simțim furioși și frustrați

și trebuie să găsim pe cineva care să ne asculte, care este capabil să
înțeleagă suferința noastră.

4
 Iubirea și Compasiunea
În iconografia budistă există un bódhisattva numit Avalokitesvara,
care are o mie de brațe și o mie de mâini și are un ochi în palma fiecărei
mâini. O mie de mâini reprezintă acțiune, iar ochiul în fiecare mână
reprezintă înțelegere. Când înțelegeți o situație sau o persoană, orice
acțiune pe care o faceți va ajuta și nu va provoca mai multe suferințe.
Când aveți un ochi în mână, veți ști cum să practicați adevărata
nonviolență.2

Bucurie – Acrilic/panza, 40x40

2
http://dharma.ncf.ca/introduction/precepts/precept-1.html