Sunteți pe pagina 1din 4

Sistemul excretor---> format din rinichi si căile urinare (tubi colectori, calice mici, calice mari,

bazinet, uretere, vezica si uretra)


Rinichi---> cavitatea abdominala, de o parte si de alta a coloanei vertebrale, regiunea lombara.
Nefronul---> unitatea anatomica si funcționala a rinichiului ( format din corpuscul renal si -
sistem tubular)

Formarea si eliminarea urinei---> rinichii au 2 funcții majore:


1.de a excreta cea mai mare parte a produșilor finali de metabolism ai organismului
2.de a controla concentrațiile majorității constituenților organismului,---> homeostazie si
echilibru acido-bazic.
Alături de acestea mai au alte roluri:
1. Formarea si eliberarea reninei (enzima) si eritropoietinei (hormon)
2. Activarea vitaminei D3
3. Gluconeogeneza
*** cei 2 rinichi conțin aproximativ 2 milioane nefroni***
Tipuri de nefroni:
Corticali---> 85% din nr total nefroni, glomerulul situat in cortica renala si ansa Henle scurta
Juxtamedulari---> glomerulul situat la joncțiunea dintre corticala si medulara, au anse Henle
lungi, care coboară adânc in medulara--->ajungând la papilele renale.( mecanism contracurent)
In jurul întregului sistem tubular---> rețea capilarica peritubulara. Aceasta rețea primește din
arteriolele eferente sângele care a trecut deja prin glomerul. Cea mai mare parte a rețelei de
capilare peritubulare---> in cortexul renal, de-a lungul tubilor proximali, distali si colectori
corticali.
Debitul sangvin renal---> 1200mL/min ( 420mL/100g țesut/min). In condiții bazale, debitul
sangvin---> 20% din debitul cardiac de repaus.
Filtrarea glomerulara si filtratul glomerular---> lichidul care filtrează din capilarele glomerulare
in capsula Bowman este numit urina primara ( filtrat glomerular)
Urina primara--> aceeași compoziție ca lichidul care filtrează in interstiții la capătul arterial al
capilarelor, se considera ca e o plasma fără proteine.
Debitul filtrării glomerulare---> cantitatea de urina primara/min formata prin toți nefroni.
--->125mL/min (zilnic-->180 L). ***99% este reabsorbit in tubi uriniferi---restul--->urina***
Dinamica filtrării prin membrana glomerulara---> forțele care realizează filtrare la nivelul
glomerulului in capsula Bowman:
1.presiunea din capilarele glomerulare (valoare medie 60 mmHg)---> determina filtrarea
2.presiunea din capsula Bowman, in exteriorul capilarelor, care opune filtrării (18 mmHg)
3.presiunea coloid-osmotica a proteinelor plasmatice din capilare, opune filtrării (32 mmHg)
4.presiunea coloid osmotica a proteinelor din capsula Bowman (0 mmHg)
Reabsorbtia si secreția tubulara---> filtratul glomerular traversează diferitele porțiuni ale
tubilor uriniferi si, pe tot acest parcurs, substanțele sunt absorbite sau secretate selectiv de
către epiteliul tubular, iar lichidul ce rezulta---> intra in pelvisul renala---> urina finala
Reabsorbtia tubulara---> majoritatea compușilor urinei primare---> substanțe utile, sunt
recuperate prin reabsorbtie. *celulele tubilor uriniferi sunt adaptate morfologic si biochimic*
Morfologic--> nefrocitele au la polul apical--> microvili care cresc suprafața activa -
la polul bazal----> mitocondrii-->produc ATP ( proces absorbție)
Biochimic-> membranele celulare tubulare conțin pompe metabolice-> participa transport activ
Transportul pasiv---> difuziune (gradient chimic, electric sau electro-chimic) si osmoza precum si
diferențele de presiune hidrostatice. **acest transport nu necesita energie, nu este limitat*
Prin acest mecanism---> se reabsoarbe apa ( in gradientul osmotic), uree ( chimic), si o parte din
Na si Cl ( electro-chimic)
Reabsorbtia apei---> cea mai importanta absorbție---> la nivelul tubului contort proximal –80%
din apa filtrata, este o reabsorbtie obligatorie, apa fiind atrasa osmotic din tub--> in interstițiu,
ca urmare a reabsorbtiei sărurilor, glucozei, si a altor compuși utili, si la nivelul tubilor distali,
dar mai ales a tubilor colectori---15% din apa filtrata---> absorbție facultativa.
-!!! In lipsa ADH, reabsorbtia facultativa nu se produce--->20-25 L urina diluata/24h - -!!!
In prezenta ADH, reabsorbtia se produce---> 1.8 L urina concentrata/24h. - In
restul nefronului---> 4% apa, in urina definitiva---> 1% din apa filtrata.
Reabsorbtia facultativa---> permite adaptarea volumului diurezei la starea de hidratare a
organismului. *** in acest segment al nefronului intervin mecanismele de reglare a diurezei
si eliminărilor de Na si K***
Transportul activ---> selectiv si se datorează travaliului metabolic al nefrocitului. Se face cu
consum de energie si O2 ( consum ATP) si împotriva gradientelor de concentrație sau electrice.
Forța pompelor metabolice este limitata de capacitatea lor maxima de a transporta o substanța
pe unitate de timp (Tmax). Celula consuma energie numai pentru recuperarea substanțelor
utile, lăsând cataboliti in urina. Prin transportul activ se reabsorb glucoza, aminoacizii, unele
vitamine, polipeptide, precum si majoritatea sărurilor minerale (Na, K, Cl, fosfați, urați)
Secreția tubulara---> principala modalitatea de curățire a plasmei de cataboliti azotați
neutilizabili este filtrarea. Secreția tubulara completează funcția de eliminare a unor substanțe
acide, toxice sau in exces si a unor medicamente.
Prin secreție, rinichii intervin in reglarea concentrației plasmatice a unor constituenți obișnuiți (
K, acid uric, creatinina). Mecanismele secreției sunt la fel cu cele reabsorbite: active si pasive
Sensul transportului este inversat: in interstițiul peritubular, înspre interiorul tubului ***pe
toata lungimea nefronului**
Secreția de H---> mecanismul este activ, iar sediul principal este tubul contort proximal.
Secretând ionii de hidrogen, rinichiul participa la reglarea echilibrului acido-bazic. Secreția de
protoni poate avea loc in restul nefronului.
La nivelul tubului contort distal exista mecanisme de transport prin schimb ionic, care reabsorb
Na si secreta K sau H, in functie de pH-ul mediului intern. ***activat de aldosteron***
Secreția de K---> in tubul contort distal, prin mecanisme active ( schimb ionic) si pasive.** prin
secreția de potasiu, rinichiul asigura menținerea normala a potasemiei.**
Secreția de NH3---> in afara de efectul antitoxic, secreția de amoniac reprezintă si o modalitate
de excreția suplimentara de protoni, fără o acidifiere suplimentara a urinei. Surplusul de
protoni eliminați se leagă de NH3 rezultând ionul amoniu, care se elimina, împreuna cu Cl, sub
forma de clorura de amoniu.
Transportul urinei prin uretere---> ureterele sunt mici tuburi musculare netede care încep in
pelvisul fiecărui rinichi si coboară pana la vezica urinara. Pe măsura ce urina se colectează in
pelvis, presiunea din pelvis creste si inițiază o contracție peristaltica, aceasta răspândindu-se
de-a lungul ureterului pana la vezica urinara. ***simpatic scade frecventa undelor, afectând
intensitatea contracției***
In porțiunea inferioara---> ureterul pătrunde oblic in vezica urinara si trece câțiva centimetrii
sub epiteliul vezical, astfel ca presiunea intravezicala comprima uterul, prevenind refluxul urinei
in ureter in timpul micțiunii, când presiunea din vezica urinara creste foarte mult.
Vezica urinara---> cavitate cu pereți alcătuiți din musculatura neteda, formata din corp ( se
acumulează urina ) si colul(trigonul) prelungire sub forma de pâlnie, continuându-se cu uretra)
Mușchiul colului vezical---> sfincter intern---> tonusul lui oprește pătrunderea urinei la nivelul
colului vezical si al uretrei, împiedicând golirea vezici ( înainte ca presiunea sa fie critica)
Mușchi striat---> sfincter extern---> controlat voluntar ( de sistemul nervos) (previne micțiune)
Micțiunea---> procesul de golire a vezicii urinare
Vezica urinara se umple progresiv---> tensiunea intraparietala atinge o anumite valoare prag--->
se declanșează un proces nervos *** când in vezica---> 30-50 mL de urina---> presiunea creste
la 5-10 cm in apa.
Acumularea in vezica urinara a 200-300 mL de urina determina o creștere de câțiva centimetrii
apa a presiunii intravezicale----> acest nivel constant al presiunii este rezultatul tonusului
intrisec al peretelui vezical. ***daca vl.>300-400m presiunea creste repede***
Reflexul de micțiune---> se auto amplifică, astfel contracția inițiala creste descărcarea de
impulsuri de la receptorii vezicali----> accentuarea contracției reflexe
!!! Reflexul micțiunii---> controlat de măduva spinării , poate fi inhibat sau stimulat de centrii
nervoși din trunchiul cerebral si cortexul cerebral !!!
Compoziția chimica urina
---> 95% apa, 5% substanțe minerale, organice hematii si leucocite (>5000mL)

S-ar putea să vă placă și