Eutanasia, intre

compasiune si
crima
 Eutanasia este actiunea prin care, intr-un
mod nedureros, se suprima viata unei
persoane a carei suferinta grea si
prelungita, este considerata iremediabila.
Puterea de decizie trebuie sa apartina
bolnavului, rudelor sau medicului.
Acest cuvant, „euthanasia”, e de
provenienta greaca, face referire la o
moarte usoara, frumoasa. „eu” – bine,
„thanatos” – moarte.
 De cand se practica eutanasia?
 Popoarele nomade isi abandonau batranii si bolnavii, care deveneau o povara in permanentele
lor deplasari. De regula, ranitilor in razboaie li se dadea lovitura de gratie. Uneori, cei incercuiti,
pentru a nu cadea vii in mainile dusmanilor, se omorau reciproc.
Asa au pierit cei aproximativ o mie de evrei asediati de romani la Masada.
Practici asemanatoare gasim la popoarele primitive. La Battakii din Sumatra, tatal ajuns la
batranete ii invita pe copiii sai sa-i manance carnea. Apoi se urca intr-un copac se lasa sa cada
jos ca un fruct copt, dupa care cei din familie il omorau si il mancau. Se practica uciderea
batranilor la unele triburi din Aracan (India), din Siamul inferior, la triburile Cachibas si Tupi din
Brazilia, in Europa la stravechea populatie slava Wendi, iar la inceputul secolului nostru o
practica in Rusia asa-numita secta a „strangulatorilor”.
Se stie ca in Sparta copiii handicapati erau expusi si lasati sa moara, lucru aprobat de Aristotel,
pentru motive de utilitate publica (Politica VII). Platon extindea aceasta practica la batranii grav
bolnavi (Republica 460).
Epicur rezuma astfel curentul general de gandire al grecilor antici: „Noi suntem stapanii
durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, stapani in a
parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place”.
 La Roma, practica de a expune nou-nascutii cu malformatii a continuat pana la imparatul
Vallens (secolul al IV-lea). Stim cat de mult pretuiau vechii romani sinuciderea, aceasta fiind
considerata o moarte demna care permitea sa scapi de razbunarea dusmanilor sau de vreo
alta umilire. Tacitus descrie in termeni elogiosi sinuciderea lui Petronius (Annales XVI, 18-19).
Valerius Maximus e fericit sa faca cunoscut ca Senatul din Marsilia pastra „otrava de stat”.
Silius Italicus, care avea el insusi sa se sinucida, ii elogiaza pe altii care sunt gata sa
grabeasca moartea batranilor, a ranitilor in razboi si a bolnavilor. La Roma, unde erau exaltate
forta, tineretea, frumusetea, vigoarea fizica, domnea repugnanta absoluta fata de batranete si
de boala. Stoicii se mandreau cu sinuciderea marilor lor reprezentanti: Seneca, Epictet, Pliniu
cel Tanar.
Scria Seneca: „Daca batranetea va ajunge sa-mi zdruncine judecata, daca ea nu imi va lasa
viata adevarata, ci doar existenta, voi iesi afara din aceasta locuinta ruinata si aducatoare de
ruina”.
 Metoda eutanasiei se practica si de stat pentru diferite scopuri, asa cum este eutanasia sociala
sau eugenica si in cazul condamnarii la moarte a unor detinuti. Valerius Maxim istoriseste ca in
Masalia a existat un loc unde se pastra o bautura otravitoare pusa la dispozitia acelora care isi
motivau, in fata batranilor orasului, dorinta de a muri linistiti, deoarece se considerau foarte
tristi in aceasta viata.
In epoca romana, practicau eutanasia mai ales filosofii stoici, prin sinucidere, sustinand dreptul
fiecarui individ sa aiba o moarte usoara. Astfel, Zenon s-a sugrumat, Cleante, Caton, Seneca si
alti stoici s-au sinucis. Seeley observa la romani ca „uciderea copiilor practicata de un prieten
al familiei a fost considerata o masura de economie inteleapta”.
Evul Mediu
 In Evul mediu, eutanasia a fost considerata un pacat grav si sinuciderea
era pedepsita ; dar cei care au fost turbati au fost sugrumati, ca sa-i
elibereze din agonia infricosatoare in care se aflau.
Ideea eutanasiei, din motive umanitare, a fost impusa chiar din
antichitate de Epictet, Seneca, Plinius cel Tanar si altii.
In vremuri mai noi, a gasit sustinatori infocati pe cei doi ganditori
insemnati : Thomas Morus si Francis Bacon.
 Dupa cativa ani aceasta idee a fost sustinuta si de filozoful si politicianul
englez Francis Bacon (1561-1625), care este primul sustinator ca medicii
au obligatia sa foloseasca stiinta lor astfel incat cei muribunzi sa iasa din
viata cat mai usor posibil si fara dureri. Bacon, in special, foloseste
termenul de „eutanasia exterioara” cand este vorba de activitatile
medicului, care privesc o moarte usoara, iar termenul de „eutanasia
interioara”, cand este vorba sa caracterizeze pregatirea psihica a
muribundului pentru infruntarea mortii.
 Astfel, Bacon este considerat cel care a folosit pentru prima data
cuvantul „eutanasie” cu sensul de uciderea celui care este suferind.
Religia si eutanasia
 Conform religiei, dreptul de ridicare a vietii omului, apartine exclusiv lui Dumnezeu, ca Unul care ne-a
creat, si nici o persoana nu are dreptul de a suprima viata alteia sau pe cea proprie. Biserica nu
admite eutanasia, deoarece ea inseamna ucidere sau sinucidere.
 Viata omeneasca (atat in sens crestin si duhovnicesc, cat si in sens biologic) este un dar al lui
Dumnezeu. Pentru ca ea vine de la Dumnezeu, stapanul ei absolut este Dumnezeu insusi. Viata
umana este o realitate irepetabila, de aceea ea trebuie aparata si ingrijita in orice moment s-ar gasi
purtatorul acesteia. Fiind creata de Dumnezeu, viata umana este intrinsec buna si merita ca
totdeauna sa fie respectata si aparata, fie ca se va manifesta in mod plenar, fie ca va exista cu
deficiente datorita unor cauze cunoscute sau necunoscute. Ca fiinte create, din punct de vedere
biologic, prin vrerea lui Dumnezeu, intram in si iesim din istorie.
 Eutanasia este expresia unei mentalitati secularizate care are pretentia ca omul are dreptul sa
dispuna de viata lui si a altuia. Eutanasia este si expresia unei etici hedoniste si utilitariste care nu
vad si rostul suferintei. Crestinismul nu exclude suferinta. Aceasta este o realitate pe care Mantuitorul
Cristos n-a negat-o, n-a suprimat-o, ci si-a asumat-o. A fi crestin inseamna a participa la viata in
Cristos, a face din lumina Lui lumina ta, din viata Lui viata ta. Urmand, asadar, lui Cristos, prin
suferinta ta, participi intr-un anume fel la suferinta si patimile lui Cristos. Mantuitorul Cristos nu a
asumat suferinta in mod inutil. Prin urmare nu exista suferinta inutila. In absurdul ei (in mod
paradoxal) ea are un rost pentru bolnav si pentru cei din jur, rost pe care insa nu-l putem descifra
intotdeauna. Dar el este! Asa cum suferinta lui Cristos a avut sens, invierea si suferinta noastra are
rostul ei: este o experienta cu adevarat rascumparatoare, cand va fi raportata la Cristos.”
 Eutanasia se distinge in : eutanasia activa sau directa si eutanasia pasiva
sau indirecta.
Prin notiunea de eutanasie activa intelegem interventia activa in procesul
mortii cu intentia sa provocam mai repede moartea muribundului, adica
celui suferind grav, care cu absoluta convingere a intrat in procesul mortii,
fara cea mai mica perspectiva de insanatosire. Deci este vorba de o
moarte timpurie, acceptata de buna voie de catre om, care se afla in
procesul mortii, cu ajutorul cunostintelor si metodelor medicale.
 Prin eutanasia pasiva intelegem intreruperea de buna voie sau nefolosirea
unei actiuni terapeutice, a carei aplicare ar avea ca urmare prelungirea
vietii bolnavului, care este irevocabil condamnat. Prin intreruperea sau
nepracticarea unei actiuni terapeutice, in aceste cazuri, boala fatala este
lasata sa avanseze, fara sa i se aplice vreun impediment.
 Legalizarea eutanasiei in Olanda
 In aprilie 2001, in cadrul Uniunii Europene, Olanda a legalizat eutanasia pe motive de
„compasiune”. Drept conditii ale practicarii eutanasiei au fost stabilite urmatoarele:
a) Existenta unei boli incurabile sau a durerilor insuportabile.
b) Aducerea la cunostinta pacientului a tuturor solutiilor alternative.
c) Formularea unei a doua opinii de catre specialisti.
d) Cererea eutanasiei de catre pacientul insusi, in deplinatatea facultatilor sale.
e) Interzicerea faptului ca propunerea sa vina din partea medicilor curanti.
Exemplul Olandei a fost urmat la numai un an de Belgia, iar in momentul de fata din ce in ce
mai multe state se pregatesc sa recunoasca eutanasia drept o practica legala
 In statele in care eutanasie se practica, rolul medicilor este foarte important , deoarece ei
hotarasc sau nu soarta bolnavului. Ei sunt datori sa se convinga ca bolnavul are dureri
insuportabile, nu mai are nici o sansa de supravietuire si ca doreste sa moara. Insa aceasta
hotarare, se ia numai dupa ce un al doilea medic este de aceeasi parere.
Insa numai dupa varsta de 16 ani, se poate hotara eutanasia in cazul unui copil, deoarece
aceasta este considerata varsta, la care un copil este capabil sa inteleaga consecintele
asumarii unui astfel de act.
 a) Unii prezinta moartea usoara acelor oameni pentru care viata este un chin si o greutate si care din
acest motiv sunt primii care practica sinuciderea ; deoarece nu este usor sa acceptam ca un bolnav
cand nu este in totalitate neputincios, incredinteaza altora grija terminarii vietii sale, cand poate singur sa
o faca.
 b) A doua grupa, care infrunta aceasta problema, declara ca agonia mortii este o suferinta groaznica si
ca este drept sa o stingem la toti care sunt recunoscuti ca bolnavi nevindecabili. Doua sunt argumentele
de baza care iau apararea eutanasiei : a) -mila pentru cei muribunzi, care au chinuri trupesti si in
generalcelor care sunt bolnavi nevindecabil ; b) – dreptul fiecaruia sa-si puna capat vietii si sa ceara
sfarsirea ei.
 In ceea ce priveste primul argument acceptam ca „aceasta stare jalnica, de multe ori mai groaznica celei
prezentate a celui care se indreapta spre o moarte sigura si fara aparenta salvarii, naste de multe ori in
bolnav repulsie fata de viata si, probabil, dorinta de a-si pune capat zilelor, iar celor din familia lui si din
cadrul medical se naste si creste foarte repede mila pentru ingrozitoarea situatie”. De aceea, scopul
eutanatistilor „ar fi numai inlaturarea vietii fara sens si a chinurilor mortii, inlesnind o moarte linistita cu
aparenta de binefacere – avand un continut nobil exprimat prin termenul umanitate. Eutanasia fiind o
forma de exprimare a milei si iubirii crestine fata de aproapele suferind, deci o argumentare de cel mai
inalt grad moral”.
 Caracteristica in cazul nostru, este declaratia posesorilor Premiului Nobel : Jacques Monod, Linus
Pauling, George Thomson, din anul 1974 care s-au adaugat eutanasiei. Intre altele, in declaratia lor
mentioneaza :
„Apelam la opinia publica luminata sa depaseasca tabu-urile tradittionale si sa adopte o atitudine de
simpatie fata de suferinta inutila din ceasurile mortii.
Nu acceptam teoriile care sustin ca durerea omeneasca este inevitabila si nimic nu poate fi pentru
imbunatatirea soartei omenesti.
 Argumente in favoarea eutanasiei si sinuciderii asistate:
 Este o modalitate de a opri suferinta extrema prin care trec unii bonavi in stadiu terminal si de a
le oferi o moarte linistita. De obicei o moarte buna este descrisa ca trecerea in nefiinta intr-un
mediu placut, familiar si fara suferinta, ca si cum ai adormi. Cicero spunea ca o moarte buna
este modalitatea ideala de a respecta legea naturii, parasind lumea in liniste si demnitate.
 Oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa decida momentul propriei morti. In secolul al XVIII-lea,
filozoful scotian David Hume sustinea in eseul sau Despre sinucidere ca, intr-o societate libera,
oamenii ar trebui sa aiba dreptul sa aleaga modul in care vor sa moara. Unele voci sustin si ca
acest drept ar trebui totusi temperat prin obligatia de a nu face rau altei persoane.
 Mentinerea in viata a unei persoane, mai mult decat durata naturala de viata (de exemplu prin
conectarea la aparate), nu este morala;
 Oamenilor ar trebui sa li se permita sa moara cu demnitate. Exista mari diferente intre modurile
in care fiecare vede conceptul de a trai si a muri in demnitate. Cele mai comune umilinte care
ar justifica eutanasia sunt: persoana devine o povara pentru ceilalti, incapacitatea de a mai
face fata activitatilor cotidiene, petrecerea ultimei perioade a vietii intr-un spital sau camin,
 Rudele bolnavului nu ar mai trebui sa indure clipele dificile in care isi vad apropiatii asteptand o
moarte lenta si dureroasa;
 S-ar reduce costurile pentru ingrijirea pacientilor incurabili;
 eutanasia si sinuciderea asistata se practica oricum in camine si spitale, iar medicii, membrii
familiei sau apropiatii care accepta sa faca asta pot fi acuzati de crima.
 Argumentele impotriva sinuciderii asistate si eutanasiei se bazeaza, de obicei, pe principiile
etice si religioase cu privire la sacralitatea vietii. De asemenea, sunt voci care sustin ca
legalizarea eutanasiei ar putea grabi moartea unor persoane, impotriva vointei lor.
 Sacralitatea vietii. Acest argument se bazeaza pe valorile religioase care considera viata sacra si
inviolabila. Conform acestui principiu, nici o persoana nu are dreptul de a lua viata altcuiva.
 Diagnosticul gresit sau eventualitatea unor noi tratamente. Conform acestui punct de vedere,
unde exista viata exista speranta. Sustinatorii sai sunt de parere ca in conditiile evolutiei rapide a
societatii moderne, a tehnologiei si tehnicilor medicale, eutanasia ar lua dreptul unor persoane
bolnave de a beneficia de viitoarele tratamente si implicit de o viata mai buna.
 Legalizarea eutanasiei in cazurile medicale grave ar face din aceasta practica o rutina, folosita pe
scara larga.
 Chiar daca cineva isi doreste sa fie eutanasiat, aceasta dorinta ar putea fi rezultatul depresiei sau
a interpretarii eronate a diagnosticului.
 Eutanasia ar submina finantarea sectorului geriatric si furnizarea de asistenta corespunzatoare
pentru persoanele varstnice.
 Ar submina de asemenea activitatile de cercetare in aceasta zona.
 Ar compromite in mod grav relatiile dintre persoanele in varsta, sau dependente de asistenta, si
rudele lor, care ar putea sa le preseze sa nu devina o povara.
 Ar compromite relatia de incredere dintre medic si pacient.
 Orice forma de sinucidere este greu de suportat pentru persoanele apropiate care raman in viata;
o astfel de decizie ar afecta in special copiii din viata bolnavulu