Eutanasia

Eutanasia este definita ca fiind moarte fara dureri sau metoda de

provocare a unei morti nedureroase unui bolnav incurabil pentru a-i
curma o suferinta indelungata si grea.
Cuvntul eutanasie provine din limba greaca euthanasie eu
inseamna bun si thanatos inseamna moarte ( moarte buna, moarte
usoara), acest termen a evoluat in zilele noastre semnificand actul de a
suprima viata altei persoane, la cererea acesteia, in scopul reducerii
suferintei.
De cand se practica eutanasia?
Popoarele nomade isi abandonau batranii si bolnavii, care deveneau o povara in permanentele
lor deplasari. e regula, ranitilor in razboaie li se dadea lovitura de gratie. !neori, cei
incercuiti, pentru a nu cadea vii in mainile dusmanilor, se omorau reciproc.
"sa au pierit cei apro#imativ o mie de evrei asediati de romani la $asada.
Practici asemanatoare gasim la popoarele primitive. %a &atta'ii din (umatra, tatal a)uns la
batranete ii invita pe copiii sai sa-i manance carnea. "poi se urca intr-un copac se lasa sa cada
)os ca un fruct copt, dupa care cei din familie il omorau si il mancau. (e practica uciderea
batranilor la unele triburi din "racan (*ndia), din (iamul inferior, la triburile Cachibas si +upi
din &razilia, in Europa la stravechea populatie slava ,endi, iar la inceputul secolului nostru o
practica in -usia asa-numita secta a .strangulatorilor/.
(e stie ca in (parta copiii handicapati erau e#pusi si lasati sa moara, lucru aprobat de
"ristotel, pentru motive de utilitate publica (Politica 0**). Platon e#tindea aceasta practica la
batranii grav bolnavi (-epublica 123).
Epicur rezuma astfel curentul general de gandire al grecilor antici4 .5oi suntem stapanii
durerilor, stapani in a le suporta, daca ele sunt suportabile, iar in caz contrar, stapani in a
parasi viata cu suflet linistit, asa cum parasim teatrul daca nu ne place/.
%a -oma, practica de a e#pune nou-nascutii cu malformatii a continuat pana la imparatul
0allens (secolul al *0-lea). (tim cat de mult pretuiau vechii romani sinuciderea, aceasta fiind
considerata o moarte demna care permitea sa scapi de razbunarea dusmanilor sau de vreo alta
umilire. +acitus descrie in termeni elogiosi sinuciderea lui Petronius ("nnales 60*, 78-79).
0alerius $a#imus e fericit sa faca cunoscut ca (enatul din $arsilia pastra .otrava de stat/.
(ilius *talicus, care avea el insusi sa se sinucida, ii elogiaza pe altii care sunt gata sa grabeasca
moartea batranilor, a ranitilor in razboi si a bolnavilor. %a -oma, unde erau e#altate forta,
tineretea, frumusetea, vigoarea fizica, domnea repugnanta absoluta fata de batranete si de
boala. (toicii se mandreau cu sinuciderea marilor lor reprezentanti4 (eneca, Epictet, Pliniu cel
+anar.
(cria (eneca4 .aca batranetea va a)unge sa-mi zdruncine )udecata, daca ea nu imi va lasa
viata adevarata, ci doar e#istenta, voi iesi afara din aceasta locuinta ruinata si aducatoare de
ruina/.
ar nu toti aprobau acest punct de vedere.
Pitagora si mai ales :ippocrate s-au impotrivit eutanasiei.
:ippocrate a inclus in faimosul sau )uramant aceasta fraza4 .5u ma voi lasa determinat de
cuvantul nimanui in a procura o otrava sau in a-mi da consimtamantul la asa ceva/.
Cicero scria in 0isul lui Cicero4 .+u, Publius si toate persoanele drepte, voi trebuie sa va
pastrati viata si nu trebuie sa dispuneti de ea fara a primi porunca de la cel care v-a dat-o, ca
sa nu dati dovada ca v-ati sustras de la misiunea umana pe care umnezeu v-a incredintat-o/.
$etoda eutanasiei se practica si de stat pentru diferite scopuri, asa cum este eutanasia sociala
sau eugenica si in cazul condamnarii la moarte a unor detinuti. 0alerius $a#im istoriseste ca
in $asalia a e#istat un loc unde se pastra o bautura otravitoare pusa la dispozitia acelora care
isi motivau, in fata batranilor orasului, dorinta de a muri linistiti, deoarece se considerau
foarte tristi in aceasta viata.
*n epoca romana, practicau eutanasia mai ales filosofii stoici, prin sinucidere, sustinand
dreptul fiecarui individ sa aiba o moarte usoara. "stfel, ;enon s-a sugrumat, Cleante, Caton,
(eneca si alti stoici s-au sinucis. (eele< observa la romani ca .uciderea copiilor practicata de
un prieten al familiei a fost considerata o masura de economie inteleapta/.
Evul Mediu
*n Evul mediu, eutanasia a fost considerata un pacat grav si sinuciderea era pedepsita = dar cei
care au fost turbati au fost sugrumati, ca sa-i elibereze din agonia infricosatoare in care se
aflau.
*deea eutanasiei, din motive umanitare, a fost impusa chiar din antichitate de Epictet, (eneca,
Plinius cel +anar si altii.
*n vremuri mai noi, a gasit sustinatori infocati pe cei doi ganditori insemnati 4 +homas $orus
si >rancis &acon.
Primul este englezul filozof, politician si sociolog +homas $orus (71?8-7@A@), care, in
romanul sau sociologic .!topia/, se declara in favoarea eutanasiei, spunand ca este logic si
necesar sa a)utam pe cei suferinzi de boli incurabile, punandu-si singuri capat vietii sau cu
a)utorul altora, plecand din viata cu suferinte mai suportabile.
upa cativa ani aceasta idee a fost sustinuta si de filozoful si politicianul englez >rancis
&acon (7@27-72B@), care este primul sustinator ca medicii au obligatia sa foloseasca stiinta lor
astfel incat cei muribunzi sa iasa din viata cat mai usor posibil si fara dureri. &acon, in
special, foloseste termenul de .eutanasia e#terioara/ cand este vorba de activitatile medicului,
care privesc o moarte usoara, iar termenul de .eutanasia interioara/, cand este vorba sa
caracterizeze pregatirea psihica a muribundului pentru infruntarea mortii.
"stfel, &acon este considerat cel care a folosit pentru prima data cuvantul .eutanasie/ cu
sensul de uciderea celui care este suferind.
>rancisc &acon (7@27-72B2) in cartea sa .5ovum CrganumD, introduce in limba)ul modern
cuvantul .eutanasie/. 5u incape indoiala ca la &acon, eutanasie nu inseamna uciderea
muribundului, ci administrarea de paliative pentru ca muribundul sa poata parasi calm si
linistit aceasta viata.
(fantul +omas $orus (71?8-7@A@) in care unii vor sa-l vada pe cel dintai sustinator al
eutanasiei in timpurile moderne, in romanul sau filosofic, .!topia/, dedica o pagina descrierii
imaginarilor locuitori ai *nsulei !topia care practica uciderea bolnavilor incurabili, sfasiati de
dureri cumplite. !n asemenea comportament e calificat ca fiind .un act de intelepciune/, mai
mult .un act religios si sfant/.
esigur ca aceasta afirmatie, avand in vedere genul literar in care este scrisa cartea, trebuie
luata ca o utopie, nu ca o realitate. !n sfant si un martir care si-a dat viata pentru credinta
&isericii nu ar fi putut sustine o invatatura condamnata de &iserica.
Sunt dou tipuri de eutanasie: pasiv i activ.
Poate fi EmpFrGitF En eutanasie activ este fcut la cererea
pacientului prin administrarea unei substante letale cu scopul de a
o scuti de suferinta sau eutanasie pasivF abinerea de la anumite
intervenii medicale duce la moartea pacientului (deconectarea de
la aparate).
Eutanasia voluntara se defineste prin actul mortii ce survine la
cererea sau in urma consimtamantului explicit al pacientului
acesta fiind in deplinatatea facultatilor sale mintale.
Eutanasia pasiva voluntara a devenit practicata pe scara larga in
anumite spitale din tarile occidentale, unde, pe unele fise medicale ale
pacientilor ce sufera de boli incurabile, apare scris Hdo not
resuscitate/,in acest caz autoritatea medicului este aproape nula si
chiar putem pune la indoiala faptul ca mai avem de-a face cu un act
veritabil de eutanasie si nu cu unul de sinucidere asistata.
in punct de vedere strict deontologic, problema eutanasiei se
pune in conte#tul respectarii anumitor principii- principiul prote)arii
vietii, al eliminarii suferintei si principiul autonomiei morale.
Primele doua principii se refera la obligatiile pe care medicul le
are fata de pacientul sau. Cel de-al treilea se refera la datoriile pe care
toti ceilalti (mai putin pacientul), le au fata de acesta din urma= acest
principiu nu face decat sa fi#eze limitele unui drept negativ, dupa care
deciziile unui individ matur din toate punctele de vedere (decizii luate
fara a fi constrans si in deplinatatea facultatilor sale mintale) nu pot fi
contestate atata timp cat rezultatul aplicarii lor nu ii afecteaza pe
ceilalti.
Eutanasia involuntara, poate fi considerata, intr-un anumit sens,
ca fiind opusul eutanasiei voluntare.
Pacientul, asadar, este omorat sau lasat sa moara, fara ca el sa isi
fi dat acordul pentru aceasta.
"sadar, eutanasia involuntara este mai aproape de crima, decat
de moartea prin compasiune, in timp ce eutanasia voluntara este,
dimpotriva, mai aproape de un act de sinucidere.
Eutanasia inseamna de fapt Ho e#ecutie/ de comun acord cu
bolnavut care nu mai suporta durerile, din acest motiv ea trebuie
considerata o crima, deoarece astfel se curma viata unui om. $edicul
vine si il ucide in conditiile stabilite de pacient si la ora fi#ata de
acesta.
Potrivit celei mai sigure aprecieri medicale, retragerea sau
oprirea tuburilor de hranire si hidratare, se poate considera o optiune
morala, doar atunci cand pacientul este intr-o stare de coma
ireversibila sau atunci cand pacientul este constient, dar se afla in
ultimele faze ale procesului mortii si cere repetat ca hrana si lichidul
sa fie oprite. "cest caz nu constituie eutanasie activa sa sinucidere.
Pacientul accepta mai degraba realitatea mortii iminente si lasa ca
boala sau trauma trupeasca sa isi urmeze cursul natural, acolo unde
ingri)irea medicala nu mai poate reda sanatatea.
Eutanasia a fost acceptatF legal Ii moral En diferite perioade din
istoria omului. *n Clanda eutanasia este legala. "nual, aici sunt @.333
de cazuri de eutanasie activF. "ceasta se face doar dacF pacientul este
conItient Ii EIi dF acordul e#plicit Ii En mod repetat, boala de care
suferF pacientul este incurabilF Ii produce dureri foarte mari, iar orice
act terapeutic a fost epuizat. Procedura completF este destul de greoaie
Ii necesitF Endeplinirea mai multor cerinGe.
Primii pasi in vederea legalizarii eutanasiei, i-a facut Clanda
unde din anii 79?3 eutanasia nu a mai fost pedepsita. Printr-o lege din
799A, li se permite medicilor sa practice liber eutanasia. Curios,
aceasta ramane interzisa, dar noua lege declara ca cine o comite, nu e
urmarit penal. "stel, numarul cazurilor de eutanasiere, a crescut in
Clanda vertiginos, de la an la an. aca in 7993 erau 1@1 de cazuri de
eutanasie recunoscute de medici, in 7997 erau A?33 dupa cifrele date
de o comisie de stat. %a ora actuala se presupune ca mai mult de 7@J
din olandezi, mor prin eutanasie. *n 7991 e#emplul Clandei a fost
urmat de anemarca, "ustralia si anumite state americane. *n Clanda
e#ista de)a medici specializati in eutanasie.
*nvatatura &isericii condamna eutanasia bazandu-se pe cateva
principii si adevaruri crestine fundamentale.
Primul principiu este acesta4 numai umnezeu este stapanul
vietii. Cmul nu poate dispune de viata sa sau a altui om fara a atenta la
suveranitatea lui umnezeu si fara a-si revendica titlul de umnezeu.
$edicul care, conform )uramantului lui :ipocrate, este slu)itorul
vietii, nu al mortii nu poate lua viata unui om la cerere, caci cel care
cere nu-i poate acorda un drept pe care nu-l are.
0iata este sacra si inviolabila. 5u e#ista viata lipsita de sens, de
valoare, de demnitate, dupa cum nu e#ista moarte lipsita de demnitate
in afara de cea provocata prin sinucidere sau eutanasie.
*n al doilea rand, in viziunea crestina nu e#ista suferinta inutila.
&oala, moartea, suferinta, au fost rascumparate, divinizate, sacralizate
prim moartea %ui :ristos pe Cruce. !nita cu suferinta %ui :ristos,
suferinta crestinului, din rod al pacatului se transforma in instrument
al mantuirii proprii si al mantuirii lumii. rama bolnavului incurabil
sau in faza terminala este in primul rand de ordin psihologic. Parasit
de medic si adesea abandonat de propria familie, cand isi e#prima
dorinta de a muri, de fapt bolnavul nu-si e#prima dorinta de a fi ucis,
ci suferinta de a nu fi insotit, asistat, acceptat, ascultat, iubit si a)utat sa
moara cu demnitate.
"cest lucru il subliniaza eclaratia asupra eutanasiei publicata
de Congregatia pentru octrina Credintei la @ mai 7983.
.-ugamintile bolnavilor foarte gravi, care uneori iti cer moartea,
nu trebuie intelese ca fiind e#presia unei adevarate vointe de
eutanasie= ele sunt aproape intotdeauna cereri de a)utor si afectiune ale
unor suflete ravasite de tulburare./
Codul Penal romanesc (art. 7?1) eutanasia! omor
Este suficient ca persoana sa fi fost in viata. 5u intereseaza
varsta, se#ul, starea sanatatii fizice sau psihice a subiectului pasiv, nu
intereseaza daca acesta era hotarat sa se sinucida sau ca, fiind bolnav
de o boala incurabila, nu mai avea de trait decat foarte putine clipe.
%egea noastra penala nu admite e#istenta vreunui mobil
)ustificativ. 5u este admisa uciderea unei persoane e#puse unei morti
iminente pentru a-i curma suferinta si pentru a-i produce o moarte
usoara (eutanasia).
"onclu#ie
Pentru a concluziona, putem spune ca reactiile si atitudinile cu privire la eutanasie, fac din
aceasta un subiect controversat in lumea larga. Conform religiei, eutanasia contravine
poruncii .(a nu uciziK/ , iar medicii o vad ca curmare a unei suferinte, care ar duce la moarte
inevitabil.
Parerea poate fi subiectiva in cele mai multe cazuri, in functie de persoana si de cazul in care,
putem vedea in eutanasie o varianta pentru nevoile celui in cauza.