1. Analiza impactului unor politicilor europene ale educației asupra învățământului românesc.

Programul Erasmus +

Sute de școli și licee din România au accesat în ultimii ani Programul Erasmus+ pentru
a oferi atât elevilor, cât și profesorilor alternative educaționale capabile să răspundă cerințelor
și nevoilor noilor generații. Și, cu sprijinul Agenției Naționale pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), entitate care gestionează
programul Erasmus+ în România, au reușit să obțină rezultate viabile, confirmate de
partenerii europeni.
65% dintre copiii care merg astăzi la școală vor practica meserii care încă nu există.
Cercetări realizate în întreaga lume au evidențiat necesitatea identificării de soluții noi, care să
grăbească adaptarea procesului educațional la realitățile celei de A Patra Revoluții Industriale.
Spre exemplu, studiul „Cultura elevilor și învățarea“ (publicat în 2015 de Institutul de Științe
ale Educației din România) arată că învățământul autohton trebuie să încurajeze pluralismul
educațional prin susținerea existenței alternativelor educaționale și să utilizeze metode activ-
participative și interactive de grup, pentru a dezvolta o învățare activă, în contexte sociale
variate.

Sunt deziderate universal valabile, pe care școlile și liceele din România le transpun
deja în practică prin intermediul Programului Erasmus+. Conform datelor ANPCDEFP, în
2017, numărul proiectelor de parteneriat în domeniul educației școlare (Acțiunea Cheie 2), a
înregistrat o creștere de aproximativ 50% față de perioada precedentă, rezultat care confirmă
faptul că învățământul preuniversitar românesc este tot mai interesat de oportunitățile
Erasmus+.
Proiectele Erasmus sunt proiecte care creează “punți” de legătură între parteneri din
mai multe țări cu scopul de a crește cooperarea internațională prin dezvoltarea de produse
educaționale de calitate și inovatoare. Având în vedere faptul că în cazul proiectelor de
mobilitate accentul este legat de dezvoltarea persoanelor (fie beneficiari, fie personal al
organizațiilor implicate), parteneriatele strategice le completează în mod natural prin accentul
care cade în special pe dezvoltare organizațională.
Un parteneriat trebuie să implice cel puțin trei organizații din trei țări diferite
participante la program, cu excepția parteneriatelor dintre școli (acțiunea KA219) și din
domeniul tineret unde pot fi minim două organizații din două țări diferite participante la
program.
Parteneriatele strategice pot fi derulate de instituții de învățământ superior, școli,
ONG-uri, centre educaționale, instituții publice, parteneri sociali, instituții de cercetare,
furnizori de formare, biblioteci, muzee, centre de consiliere sau recunoaștere a competențelor
etc.
Aceste proiecte promovează dialogul structurat ca instrument folosit de tineri pentru
a-și face vocea auzita cu privire la modul în care trebuie să fie elaborate și puse în aplicare
politicile de tineret la nivel european prin interacțiunea cu factorii de decizie (locali, regionali,
naționali, europeni). Activitățile trebuie să fie conduse de tineri, aceștia fiind implicați în toate
etapele proiectului, utilizând metode de învățare nonformală.
Dialogul structurat se realizează sub forma unor discuții sau dezbateri între tineri și
responsabilii de politici de tineret în urma cărora se obțin rezultate care pot fi folosite în
realizarea sau implementare de politici.
In conclizie, principalul avantaj al Proiectului Erasmus+ ar fi că oferă posibilitatea de
a trăi într-un alt mediu, atât cultural, social, cât și academic. Programul de studiu în străinătate
Erasmus oferă acest lucru. Bursele Erasmus sunt o ocazie excelentă pentru studenții români să
afle cum se studiază într-o altă țară, care sunt metodele de predare, cum sunt ceilalți studenți
sau pur și simplu de a observa și de a experimenta un alt mod de viață.

Webgrafie:
- https://unibuc.ro/international/programul-erasmus/
- https://www.campuscluj.ro/campus/104-de-ce-erasmus.html