Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Herle Bogdan
Tehnologia samburoaselor:
Din aceasta grupa fac parte speciile: prun, piersic, cais, cires, visin. Caracteristica comuna
este fructul, care poarta denumirea de drupa, fruct care cuprinde un sambure, cu samanta
într-un invelis lignificat. Prunul este specia care detine un prim loc in tara noastra, atat ca
numar de pomi, cat şi ca productie, din grupa samburoaselor. Fructele se consuma in stare
proaspata si conservata sub diferite moduri: compoturi, dulceata, bauturi nealcoolice, suc,
bauturi alcoolice (tuica si viinata); gemuri, fructe afumate (prunele), poame (fructe uscate de
piersici)
Particularitati. Samburoasele sunt specii pomicole cu caracteristici biologice si agrotehnice
foarte diferite; toate se cultiva pe portaltoi generativi, cu sistem radicular profund. Speciile
din grupa samburoaselor au potential de productie diferit, datorita marimii fructelor. Piersicul
cu fructe mari are un potential productiv foarte mare. Visinul, specie cu fruct mic, are
potential de productie moderat. Productia destinata pentru industrializare la speciile
samburoase (prune, visine) poate fi recoltata mecanizat, prin scuturare. Ramurile de rod,
scurte sau lungi, cu rol important in rodirea acestor specii, sunt specifice fiecarei specii si
soi. Cu excepţia piersicului, toate samburoasele sunt autosterile sau partial autosterile şi
necesita asigurarea polenizatorilor. Durata economica de viaţa a speciilor samburoase este
foarte variata in funcţie de specie si de ceilalti factori enumerati la samantoase. Astfel,
piersicul, in sistemul intensiv are durata economica de viaţa de 10 – 12 ani, in timp ce prunul
poate ajunge la 30 – 40 ani.
Suprafetele cultivate in Romania pe zone geografice si
particularitati in zonele cercetate pentru activitatea aleasa
Suprafata cultivata cu livezi pe rod in Romania, macroregiunile si
regiunile importante ale tarii, aceasta fiind reprezentata in hectare.
Cu ajutorul tabelul extras din aplicatia TEMPO ONLINE din cadrul site-ului Institutului
Naţional de Statistică (insse.ro) putem trage concluzii in legatura cu situatia suprafetei
ocupate cu livezi pe rod in Romania. O prima observatie fiind totalul acestei suprafete ce
ajunge la aproape 140 de mii de hectare pe teritoriul Romaniei.
Cea mai dezvoltata regiune la aceasta categorie este Regiunea SUD-MUNTENIA ce face
parte din MACROREGIUNEA TREI, in timp ce Regiunea BUCURESTI-ILFOV ocupa ultimul
loc la aceasta suprafata, aflanduse tot in MACROREGIUNEA TREI. In aceasta regiune
regasindu-se doar 0.3% din suprafata totala cultivata cu livezi pe rod in Romania.
Se observa o usoara scadere a suprafetei cultivate cu acest tip de culturi in anul 2016, dar
care insa nu dureaza. In anul 2017 inregistrandu-se o crestere in aria acesteia, ajungand la
o valoare chiar mai mare decat in anul 2015. Totalul suprafetei cultivate cu livezi pe rod in
Romania atinge apogeul din cei trei ani analizati in 2017 cu o suprafata totala de 138999 ha.
Suprafata ocupata cu livezi pe rod atat pe macroregiuni si regiuni cat si
in judetele unde firmele cercetate isi au sediul. Suprafata este
reprezentata in hectare.
Ani
Anul Anul Anul
Principalele Forme de Macroregiuni, regiuni de 2015 2016 2017
culturi proprietate dezvoltare si judete
UM: Ha
Hectare Hectare Hectare
Livezi pe rod Total TOTAL 138502 137514 138999
- - MACROREGIUNEA UNU 33881 33429 33430
- - Regiunea NORD-VEST 25710 25636 25603
- - Regiunea CENTRU 8171 7793 7827
- - Sibiu 2201 2054 2079
- - MACROREGIUNEA DOI 26466 25817 26713
- - Regiunea NORD-EST 12750 12673 12035
- - Bacau 795 737 733
- - Regiunea SUD-EST 13716 13144 14678
- - Buzau 7533 7549 8753
- - MACROREGIUNEA TREI 41430 40883 40797
- - Regiunea SUD-MUNTENIA 40998 40415 40349
Regiunea BUCURESTI -
- -
ILFOV 432 468 448
- - MACROREGIUNEA PATRU 36725 37385 38059
Regiunea SUD-VEST
- -
OLTENIA 25486 25971 26469
- - Regiunea VEST 11239 11414 11590
Legenda: ':' - date lipsa; 'c' - date confidentiale; 9999,00 - normal - date definitive; 9999,00 -
ingrosat subliniat - date semidefinitive; 9999,00 - ingrosat - date revizuite; 9999,00 - subliniat -
date provizorii
© 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
(http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table)
Cu ajutorul informatilor extrase din aplicatia TEMPO ONLINE din cadrul site-ului
Institutului Naţional de Statistică s-au putut face observatii cu privire la repartizarea
productiei de fructe samburoase si semintoase pe tot teritoriul Romanie si in judetele in care
firmele analizate isi desfasoara activitatea.
Conform tabelului de mai sus, cifra de afaceri a inregistrat cea mai mare valoare in
anul 2015, fiind urmata de o scadere cu aproapre 50%. Putem vedea ca firma a
inregistrat pierderi in primii doi ani din perioada analizata. Cresterea de la an la an a
activelor circulante a determinat scaderea anuala a datoriilor, iar activele imobilizate
au inregistrat fluctuatii de-a lungul perioadei analizate datorita diferentelor
aproximativ mici a valorilor. Se poate observa de asemenea cresterea capitalului
propriu, ceea ce poate semnifica atractia actionarilor fata de companie. In ceea ce
priveste nr de angajati, situatia este diferita, avand un trend descendent pe toata
perioada analizata.
Graficele de mai jos vin in completarea celor prezentate anterior.
Profit Net
-80,000
-180,000
-280,000
-380,000
-480,000
-580,000
-680,000
-780,000
2017 2016 2015
Cifra Afaceri
4,500,000
4,000,000
3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2017 2016 2015
4,000,000
3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
Datorii Active imobilizate Active circulante
3,500,000
3,000,000
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
2017 2016 2015
12,000,000
10,000,000
8,000,000
6,000,000
4,000,000
2,000,000
0
2017 2016 2015
Capitaluri proprii
6,400,000
6,200,000
6,000,000
5,800,000
5,600,000
5,400,000
5,200,000
5,000,000
2017 2016 2015
Livada de mere Itesti SRL
In anul 1984 s-au pus bazele livezii de mere Itesti prin plantarea primelor 20 de
hectare de livada de mere, fiind o livada intensiva. In prezent, livada are o suprafata
de 96 de hectare . Are un spatiu cu o capacitate de 1.000 tone cu atmosfera
modificat – controlata si 500 tone refrigerat.
Livada Mere de Itesti ofera mere de o calitate superioara, avand o gama variata de
soiuri, de la mere Jonathan la Starkinson sau Golden. Calitatea produselor,
seriozitatea de care dau dovada in toate activitatile si respectul fata de clienti sunt
cateva din lucrurile care caracterizeaza firma.
Indicii de bilant si indicatorii de profit si peirdere sunt prezentati in tabelul de mai jos:
Conform tabelului de mai sus, atat cifra de afaceri, cat si capitalul propriu prezinta
fluctuatii de-a lungul intregii perioade analizate. Profitul net prezinta un trend
descendent, in timp ce nr de angajati creste de la an la an. Cresterea inregistrata in
contul activelor circulante nu determina scaderea datoriilor, in special in anul 2017,
ceea ce rezulta ca Livada de mere Itesti au inregistrat datorii pe termen lung in
ultimul an al perioadei analizate. Ca si activele circulante, activele imobilizate
prezinta un trend ascendent.
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
2017 2016 2015
2,500,000
2,000,000
1,500,000
1,000,000
500,000
0
Datorii Active imobilizate Active circulante
Capitaluri proprii
900,000
800,000
700,000
600,000
500,000
400,000
300,000
200,000
100,000
0
2017 2016 2015
Concluzie
In concluzie, Horticola International SRL prezinta cea mai buna situatie financiara
dintre cele 3 firme, deoarece inregistreaza cresteri ale capitalului propriu de la an la
an, iar in ultimul an, firma a inregistrat o scadere semnificativa a datoriilor, reusind sa
treaca de la pierdere la profit. In ceea ce priveste celelalte doua companii, ambele
prezinta scaderi ale profitului net, iar in ceea ce priveste datoriile, Paradisul Inflorit
SRL inregistreaza diferente nesemnificative, ceea ce semnifica faptul ca situatia
companiei a stagnat, pe cand Livada de mere Itesti SRL prezinta un nivel al datoriilor
foarte mare comparativ cu valoarea activelor, scaderea din ultimul an nefiind
favorabila companiei.