INTRODUCERE

Primaria Municipiului Bucuresti a reprezentat subiect de disputa politica la interval de

4 ani, de fiecare data. Acest lucru nu tine de dorinta canditatilor de a dezvolta Municipiul ci
pentru importanta functiei. Oricine este Primar General are cele mai multe fonduri din tara si
are sub conducere primarii de sector care au bugetele lor precum si institutii care ar trebui sa
gestioneze activitatea primariei cat mai bine. Din pacate, lupta pentru putere este mult mai
importanta, iar situatia orasului si a cetatenilor nu reprezinta o prioritate pentru nimeni. In acest
fel, capitala a fost depasita de Cluj Napoca si alte orase din tara.
Un domeniu la care primariile din teritoriu exceleaza si primaria Bucuresti stagneaza
este reprezentat de catre digitalizarea activitatilor repetitive, care ar putea dezvolta puternic
capitala si care ar usura activitatile cetatenilor. In prezent, activitatea entitatii este preponderent
bazata pe suport fizic, in timp ce primarii din teritoriu, inclusiv primaria Sectorului 4, si-au
digitalizat in proportie de 70% activitatile.
In cadrul lucrarii de fata mi-am propus o serie de obiective principale, pe care doresc sa
le prezint in continuare, dupa cum urmeaza:
 Realizarea unei analize asupra activitatii Primariei Generale si asupra modalitatii de
atragere a surselor financiare precum si utilizarea acestor sume pentru dezvoltarea pe
plan digital a tuturor activitatilor
 Realizarea unui studiu prin care putem vedea perceptia cetatenilor cu privire la
activitatea entitatii publice si modul in care acestia ar trebui sa realizeze anumite
activitati astfel incat sa fie eficienta.

In urma acestor analize pe care eu le realizez, o sa pot propune o serie de modalitati de

imbunatatire a activitatii, o serie de strategii care sa permita imbunatatirea activitatii si a vietii
cetatenilor precum si strategii care odata adoptate sa fie respectate indiferent de conducerea
care urmeaza sa preia conducerea Primariei Municipiului Bucuresti.
 CAPITOLUL 1
SERVICII ELECTRONICE LA NIVEL LOCAL
TENDINTE PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

1.1 Denumire, profil, obiect de activitate

In primul rand, a priori analizei entitatii publice ,,Primaria Municipiului Bucuresti’’

trebuie sa avem in vedere profilul acesteia si obiectul de activitate, precum si un scurt istoric
care sa ne introduca in studiul acestei entitati publice.
Primaria Municipiului Bucuresti reprezinta o structura cu activitate permanenta,
functionala, care are principalul rol de a indeplinii totalitatea hotararilor luate de catre Primarul
General si de catre Consiliul General. Aceste hotarari au legaturi puternice cu solutionarea
problemelor care tin de colectivitatea locala din cadrul Municipiului. Daca vorbim de Primaria
Generala, discutam de primaria Bucurestiului. In frunctea acestei institutii, asa cum o sa vedem
in continuarea analizei, se afla primarul general care este ales pentru o perioada de 4 ani, prin
majoritatea voturilor legal exprimate.
In timpul unuia dintre primarii Bucurestiului, Nicolae Filipescu a fost organizat un
concurs pentru a ridica un Palat al Primariei si care a fost castigat de Ion Mincu. Chiar daca
ideea nu a fost dusa la capat in 1895, perioada concursului, aceasta a fost reluata in 1899 atunci
cand primar era Barbu Stefanescu Delavrancea, care tot pe Mincu s-a bazat, dar care nu a reusit
sa-l duca la final.
Proiectul este preluat de catre Petre Antonescu in anul 1913 si imbunatatit, insa nu a
putut fi dus la bun sfarsit din cauza Primului Razboi Mondial. Tot acest architect a solicitat un
alt concurs pentru care a fost selectionat imediat dupa razboi, insa nu a putut sa se apuce de
cladire deoarece a inceput Al Doilea Razboi Mondial.
Satui de amanari si de evenimentele care pot sa apara, in 1948, Palatul Ministerului de
lucrari publice, care era fostul sediu pentru Ministerul lucrarilor publice, care la randul sau a
fost proiectat de catre Petre Antonescu, devine noul sediul al Primariei, care a functionat pana
in anul 2010 atunci cand primaria si-a schimbat sediul langa campusul Politehnicii, pe malul
Dambovitei.
1.2 Baza legala de infiintare, minister coodonator

Deoarece orasul crestea puternic, mai ales din cauza (sau datorita) migratiilor interne
din mediul rural in urban, a trebuit sa fie promulgate noi legi. Pentru ca legile comunale din
anul 1866 nu mai corespundeau cu Constitutia formulate in 1866 si pentru Legea electorala, au
necesitat o serie de modificari care au fost realizate intre anii 1871-1874 si s-a promulgat legea
electorala pentru organizarea tuturor comunelor urbane din 1894.
Legea pentru unificarea de tip administrative din anul 1925 a insemnat un puternic
progress fata de totalitatea legilor comunale si stabilea principii mai largi prin care orasele se
autogospodareau. Legea pentru organizarea de tip administrativ-comunal al orasului Bucuresti
din anul 1929 si urmatoarea, cea din 1929, a conferit capitalei Romaniei un statut special, de
municipiu.
In anul 1949, perioada post-belica, a fost realizata Comisia statala in vederea aplicarii
legilor sfaturilor populare. Pentru ca nu a fost realizata raionarea economica si administrative a
teritoriului si din cauza normelor pentru alegerea in sfaturile populare a deputatilor intarziau
puternic, s-au infiintat comitete provizorii care au functionat fix un an, in 1949 pana in 1950 si
au fost investite organe locale de exercitare a atributiilor puterilor de stat. Acest comitet avea
character provizoriu si putea fi revocat sau numit numai de Consiliul de Ministrii.
Prin intermediul alegerilor din anul 1950, a fost ales pentru Capitala un sfat popular.
Pana in acel moment, bucurestenii nu au avut o ,,casa a orasului’’, asa cum er denumita
primaria. De asemenea, asa cum adauga istoricul C.C. Giurescu, asemenea entitati existau in
suomptuasele Hotel de ville sau Rathaus din Franta si Germania.
Arhitectul Vilacrosse Xavier a construit in anul 1842 o cladire a sfatului si care se afla
in perimetrul Pietei Unirii de azi, dar a fost distrusa de un incendiu puternic din anul 1847.
Pentru o perioada sfatul s-a mutat, dar au revenit in fosta casa pana in 1865 atunci cand poporul
revoltat a distrus arhiva adapostita acolo.
In 1882, atunci cand primar era Dimitrie Cariagdi, a fost achizitionata cea mai mare casa
din Bucuresti, cea a vistiernicului Hagi Moscu, in interiorul careia a functionat primaria pana
in 1912, atunci cand aceasta a fost daramata si mutata in casa Assan, de pe strada N. Filipescu
si avand ca primar pe Dem Dobrescu.
Este foarte important de adaugat faptul ca, in perioada dintre cele doua razboaie, o parte
din serviciile Primariei se puteau gasi in Palatul Sutu. Dupa terminarea primei conflagratii, cand
au aparut si primariile pentru fiecare sector al capitalei, au fost pe mai multe culori. Primaria
Neagra a ramas in Palatul Sutu, primaria Galbena in Piata Amzei, cea Berde in Banu Manta, iar
cea Albastra se afla pe Calea Rahovei.

1.3 Modalitati de organizare

Foarte important atunci cand discutam despre Primarie este sa luam in calcul modul in
care aceasta primarie este organizata si cum arata ea din punct de vedere a conducerii. Primarul
General al Municipiului Bucuresti care, adesea este cunoscut precum Primarul General al
Capitalei sau Primarul General reprezinta seful Primariei Municipiului Bucuresti, acea persoana
care raspunde de functionarea buna a tuturor activitatilor din cadrul Municipiului.
Titlul de Primar General este utilizat pentru a distinge aceasta functie importanta de cele
ale primarilor de sectoare. In prezent, in cadrul administratiei Bucurestiului, exista 6 primarii
de sector si primarul general. In trecut, aceasta administratie era putin schimbata deoarece
existau 7 primarii de sector si primarul general. Acesti primary de sector se ocupa de curatenia
strazilor si de administrarea banilor si colectarea impozitelor.
Primarul general nu actioneaza singur, iar toate deciziile adoptate de catre acesta trebuie
sa fie aprobate de catre Consiliul General al Bucurestiului care, in prezent, are 55 de locuri
aprobate prin legea data in august 1864 si care copiaza modelul francez. Tot din cadrul
modelului grancez, functia de primar general este ,,castigata’’ pentru o perioada de 4 ani,
neexistand restrictii cum exista in cadrul presedintelui.
In cadrul primariei bucuresti exista in subordine o serie de institutii importante care se
ocupa, impreuna cu primarul si consiliul de buna functionare a Municipiului. Aceste institutii
pot sa fie observate mai jos, pe categorii, dupa cum urmeaza:
 Instituții administrative:
o Administrația Parcuri, Lacuri și Agrement București – denumita si ALPAB este
institutia care se ocupa de toate parcurile din Bucuresti, de lacuri si de agreement.
Aceasta institutie are rolul de a dezvolta astfel de spatii, de a le proteja impotriva
vandalismului si de a le curata astfel incat sa nu puna in pericol siguranta cetatenilor.
o Administrația Străzilor - denumita si ASPMB, aceasta institutie se ocupa cu
administrarea strazilor. Cu alte cuvinte, aceasta institutie se ocupa cu starea tuturor
strazilor din Municipiul Bucuresti astfel incat sa nu puna in pericol siguranta tuturor
soferilor, fie ei din Bucuresti sau care se afla in tranzit.
o Administrația Crematoriilor Umane si Cimitirelor – denumita si ACCU
reprezinta autoritatea care este in slujba cetatenilor si care are in vedere
 administrarea locurilor de veci. Acestia se ocupa si cu subventiile pentru
inmormantarea persoanelor.
o Administrația Grădina Zoologică – In Bucuresti exista o singura gradina
zoologica. Aceasta este administrata de catre AGZ care ar trebui sa se ocupe de buna
functionare a acestei institutii si de marketing-ul acesteia. Din pacate, aceasta
institutie nu-si face treaba asa cum ar trebui.
o Administrația Fondului Imobiliar – denumita AFI reprezinta institutia care se
acupa cu toate imobilele din Bucuresti. Cand discutam despre imobil, luam in calcul
atat partea de terenuri, gradini, cat si toate constructiile de pe aceste terenuri sau care
fac parte din anumite ansambluri.
o Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor – denumita si ASPA
se ocupa cu protectia animalelor, culegerea animalelor fara stapan de pe strada si
asigurarea unor spatii in care sa traiasca in liniste si unde sa nu puna in pericol viata
cetatenilor. Din pacate, aceasta institutie nu isi face simtita prezenta in viata de zi cu
zi a bucurestenilor.
o Administrația Serviciilor Medicale si Spitale– denumita si ASSM aceasta entitate
publica se ocupa cu supravegherea si controlul spitalelor din Bucuresti. De
asemenea, aceasta institutie, impreuna cu Ministerul Sanatatii se asigura de buna
functionare si igiena a acestor institutii. Din pacate, ca in cazul altor institutii din
subordinea primariei, aceasta nu este vizibila deloc.
o Centrul de Planificare Metropolitana si Urbana – Denumita si CPMU, aceasta
institutie are in subordinea ei arhitecti si persoane care ar trebui sa se ocupe cu PUZ-
urile si cu dezvoltarea urbana sustenabila precum si protectia monumentelor istorice
si a cladirilor de patrimoniu. Din pacate, aceasta institutie nu este prezenta in cadrul
activitatilor, iar aprobarile zonale sunt date pe prietenii si pe relatii.
o Clubul Sportiv București - CSM București aceasta institutie reprezinta principala
entitate sportiva din Bucuresti care isi are baza de antrenament in Baza Sportiva din
Lacul Tei. Din pacate, aceasta baza nu este modernizata, iar sportivii traiesc in
conditii improprii. De asemenea, CSM Bucuresti este activa in cadrul activitatilor
sportive.
o Direcția Generală de Evidență a Persoanelor – aceasta directie are in suboridine
toate persoanele nascute aici, in Bucuresti sau care s-au mutat aici. Aceasta directie
stie cati oameni au murit, s-au nascut si cati traiesc in Municipiu.
  Instituții de cultură:
Aceste institutii vor fi reprezentate in cadrul tabelului de mai jos, impreuna cu specificul
acestora.

Tabel 1: Institutiile din cadrul Primariei Bucuresti

Sursa: Prelucrarea autorului din informatiile oferite de catre institutia publica

Tot in cadrul structurii Primariei Bucuresti, este foarte important sa luam in considerare
si structura Consiliului General deoarece in cadrul acestuia se iau deciziile importante. Niciun
proiect al Primarului General nu poate fi pus in aplicare fara accordul si acceptul consiliului
General. Structura acestuia poate sa fie observata in cadrul graficului de mai jos, dupa cum
urmeaza:
 Grafic 1: Componenta Consiliului General
Sursa: Prelucrarea autorului

Conform graficului de mai sus, putem observa acea structura de care discutam in cadrul
analizei mele. Exista, in cadrul Consiliului General un numar de 55 de ,,scaune’’ de consilier.
Acestea sunt impartite in functie de preferintele electoratului.
Conform graficului de mai sus, putem observa ca Partidul Social Democrat (PSD) este
majoritar in cadrul consiliului cu un numar de 24 de consilieri, urmati de Uniunea Salvati
Romania (USR) care detin in cadrul Consiliului 15 locuri. Acestia sunt urmati de Partidul
National Liberal (PNL) care are in componenta sa 8 mandate, Partidul Miscarea Populara
(PMP) si Alianta Liberalilor si Democratilor (ALDE) care are 4 mandate.
Asa cum am spus anterior, aceste mandate sunt acordate de catre cetateni care, la
alegerile locale, voteaza un anumit partid. Un mandat in cadrul Consiliului General insumeaza
multiplu de 4% din numarul voturilor exprimate. Cu alte cuvinte, votul cetatenilor este foarte
important. Acesta este si motivul pentru care lupta politica pentru Primaria Generala este atat
de mare.