'

,
DICTIONARUL
ENCICLOPEDIC ILUSTRAT
CARTEA ROMANEASCA"

4,1

PARTEA I -.

DICTIONARUL LIMBII ROMANE

DIN TRECUT SI DE ASTAZI
DE

2 LAUREL CANDREA
PROFESOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESTI
.r`
1

PARTEA II .

DICTIONARUL ISTORIC SI
GEOGRAFIC UNIVERSAL
DE

GH. ADAMESCU
PROFESOR, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMANE

EDITURA CARTEA ROMANEASCA" S. A.- BLICURESTI

BULEVARDLIL REGELE CAROL I, No. 3-5 (lost Academies)
V
www.dacoromanica.ro
 Sec XV
Sec. XVI
Sec. XVI
Sec. XVII
D sin. 0 A patra liter& a alfabetului, a treia
din seria consonantelor; se nunica in alfabetul ciri-
lic .,dobru (A ¶ 0 Cara roman& insemnind 300.
DA' (dau; pert. didni, detoi, 0 dedei; part. dat)
1. vb. tr. C) A intinde cuiva sh is ceea ce cere,
ceea ce-i trebue sau ceea ce i se cuvine (in opo-
zi(ie cu a Ina) : cere $1 ti se ea da; de pomand, a
dhrui; F : dreptate; vole; -- un slat; pace, a
lasa In pace ¶ 0 A oferi un pre].: i -am dat un millon
ye mai si n'a primit ¶ 0 A oferi In dar: cei ce dau
la mese 51 la ospete cunoscutilor $1 prietenilor for IISP.) 7
0 A vinde: cum dal trandafirli, mama, o Intrebai en
tare P (oLvn.) ; pe bent; ,rt pe datorie 111 0 A jertfi:
a-si -- viata pentru patrie ¶ ® A insarcina, a pune
sA %c& ceva: de lucru; sil-51 tea, haine ¶ 8 A
produce, a face: poems; m, iarba, a Incolti;
Frunze ¶ 0gA scoate: un tipat; un miros pliant
® A inmina, a preda, a incredinia: .. In Sea=
=Iva; In primire; a-51 fats dnpi cineva, a 0 mil-
rita ¶ 8 A pune, a aseza: la o parte; ¶ 8 A
duce, a purta, a plimba: pe borfasi 11 da prin tire,
biitIndu-1 la vete 0.-o114 ¶f @ A IrapArti: cartile ¶
8 A lovi cu, a trage: ye cineva cu capul de peret1;
o Palma; pinteni; date o sageatit, date doull, 51 nu-1
nimer1 usr.) 1 ® A arunca: is cncoul 1st obraznic $1-1
dA in fIntina ceea (ono.); pe fereastra; -- pe sciri,
jos, a arunca jos; a cobort ; afara, a alunga, a iz-
goni din cash., etc.; a varsa, a borl; F : its vine ye
oineva 111A Impinge: usa de verde ¶ on, a
unge, a minji, a spoi: gbetele cn vacs; on cean%
® A hothri, a orindui (vorb. de soarta): ass i-a
lost dat; a face sti se intimple: Dee-er Domini Dum-
nezen... ¶ e A ura: Mina ziva ¶ 8 A chuta, a In-
cerca, a se pregati: a dat as plinga, dar ochii 1n1 nu
mai avean lacrinil (VLAIL) ; ¶ Urmat de un substan-
tiv, e intrebuinfat perifrastric in locut verbului:
ajutor, a ajuta; ascultare, a asculta; brinci,
a InthrInci; fuga, a fugi; gala, a gati, a isprgivi;
Brea, a gresi; nastere, a naste; ave(a,..... besna,
a niivilli; visa, a Invinui ¶ ® Formeazd diferite
locu(iuni: dosol, a fugi; drumul, a lasa s& piece;
too, a aprinde; ee loo, a produce; ochii, a zari,
a vedea; tIrcoale, a umbla de jur Imprejur; titt,
a alapta; de rosin; , ureche (MAR.), a asculta.
2. vb. intr. 0 A umbla, a merge : N imbue; too-
poi; , Indarat oa recut; tats -eau date ye alti parte $1-i
iesi Inainte oar.); fitment nu se Inonmeta ag dea dincolo
on pleiorta (S.-ALD.) 11 0 A trece: deter% grin too si
prim apa, si dun/10mill (ISP.) ¶ ® A misca, a clatina: nine
379
www.dacoromanica.ro
Sec XVII
Sec XVIII
Sec XVIII
Sec XIX
DOROIIASTI
di din miini, on se 'nests; m'am adApostit la systole tea-
sari', dind din mlint 51 din picioare (1. -on.) ; st, din cap
0 A veni: clod mai dal pe la not P de trei zile n'a mai dat
Ye-acasi; mai In toatli sine da pe la swat& (ono.); a-i st, In
gind 11 0 A iesi: a dat suiletul din mine; dA lapte din
piatri; 11 date rInjitn1 prin piele (ISP.) ; i-a dat sIngele pe
nag ¶ 0 A intra: 11 d& apa In guilt; 11 date nn fler are
grin inland; de se va Innen sit des lupli In vii (PRVIB.)
tavan; ,
(,) A (se) atinge, a se lovi: a dat on capul de
on capul de Drag, de zid; de fund; a ss cu
nasnl de plimint, a cadea ¶ ® A Intilni, a gasi: in pra-
gin dealnlui, dal de easels boterulni Dinn (0.-ZAMF.); cAutInd
intr'o lada... dan paste o gazeta de °ale marl (I. -OH.) ¶ ® A
ajunge: de capat, de (*yawn ¶ (e A lovi, a bate:
ce dal In mine P deteril In piglni de-1 svIntarli (ISP.) ;
ou Bahia; ee, en plclorn1; peste nag; sInntorli deteri in
tlmpine 51 In surle (ISP.); (-13" : nisi cit ai da In cremene;
uncle dal 51 uncle arena Pr- cRAp4 ¶ 8 A arunca: ou
pietre Inteunpom; toatli lnmea dA fn pomul en roads (ZeIN.)%
® A trage, a desdirca: on pupa, Cu prastia In el-
neva ; la semn ; din tnnurl ¶ ® A cadea: In (sau
ye) brinci ; in 'IDA; dedean In groin de prosti ce eras (ISP.) ;
carturarul... dAdu in genuch1, cerind iertare (m_vn.) ;
Ip : a dat pAcatul peste mine ¶ ® A se face, a se produce:
date un Inghet de nn se mai putean mists din loo (ISP.) ¶
@ A avea vederea spre: ferestrele °din mete dau In
curie, In gradinli ¶ (3 Urinal de o prepozilie insolitd
de un substantiv, formeazd locu(iuni perifrastice,
in locul verbului simplu: in copt, a se coace; In
gennnclii, a Ingenunchia; In Boor, a spori; de
gtire, a Instiinta; de vests, a vesti; Inainte, a con-
tinua, a urma ¶ 8 Formeazd numeroase locutiuni:
a, de gol; de bac ; a-1 mina ; a-si In petit; :, de
urmd, etc. (ow- euvintele respective).
3. vb. refl. 0 A se duce, a se pune, a se aseza:
se date In band; dile la o parte; a se A. mat Incolo; a se st,
Inapoi; 1i venea sA se dea la umbra sub cite un amnia nalt si
stufos (ISP.) ¶ ® A se lasa: a se rams, pans, hiving;
a se mi gyre odihni; a Se somnulni ¶ 3 A intra: a se
in verba ¶ ® A trece: se date In partea ei (ISP.) ¶
0 A se atinge, a se apropia: lupul se di la oi, nneorl si
la oameni ¶ 8 A se deda: a se la biuturif 11 0 For-
,
meazd numeroase locu(iuni: a se afund, a se a-
funda, a se cufunda; a se ye ghiatA; a se jos, a
se cohort; a se pests cap, a se rostogoli (peste cap);
a se drept, a vrea sa treat& drept.., a face sit °read&
lumea c& e... ; a se In vorbi, etc. [lat. d a r e].
DA' adv. de afirma thine: Ai lost mobs PDa ; el stiff
nna 51 bnni: clad o sloe sit fie ds (ISP.);ba + gar BA DLL
DA- DA' conj. i Dar: Mai oredeai to una oa este P--Da DADACA (p1.-ce) sf. Ingrijitoare de copii:
de uncle! tvLAH.) ; de unde sipina undo De la not P (ALECS.) ; a legit moda sa se pule is colon do1o1 si (Mace, tot nemtoatoe
DA! Oct pe dracul sa-1 veal, a-, nici cruise sA-tl fact (CRG.) ¶ 0 on trantuzeatee ((SP.) [ngr. vravtet rat d a d a)< tc.].
Oare ? bade! - vitalise boi ca at men In tirg P (SR.). DADACI (-Aceso) vb. tr. 0 A create un copil (cu o
DA' pers. a 3-a sg. indic. prez. si pers. a 2-a sg. dadaca.): coin crescuti si dadlioiti de doioi 01 guver-
imper. a verbului DA'. nante (ISP.1 ¶ 2 (1.' A conduce pe cineva ca pe un
DA= interj. we- DE copil mic cu dadacil.
DA' prep. DE'. DADAIE sf. Mold. dim. DADACA.
0 DABALA sf. Trans. (VLAH.) =DABILA . 'DADAIST sm. Adept al unei scoli literare fran-
O DABALA vb. refl. Trans. (FR.-CDR.) A se bosum- ceza din epoca imediat urmAtoare razboiului, care
fla, a se supara. suprima legatura Intre glndire si expresiune [fr.].
O DABAL4T, 0 pABALAzAT adj. Mold. Tr.-Carp. DADATEL, DADETuL = mEraTgL.
Ce atIrna. In jos (vorb. de buze sau de ure- O DADAU sbst. Trans. cm.) Locul unde se dau
Chi): avea niste urechi ollipauge gi niste buzoaie groase 01 copiii pe ghiata; ghetus.
dabalitzate (CRG.) ¶ 2 F Suparat, bosumflat, cu bu- DADITA sf. dim. DADA'.
zele umflate ; abatut, descurajat: Nu fi, bane, en- DADITEL = DEDITEL.
parat, Asa tare MAIM (BRL.); ficiorti stau daballizati, mos- DADULCT P.- DEDIILCI.
negii-i dojeneau (REQ. [d Abala . DAEREA Pr- DAIREP.
t D.13ILA (p/.-le) sf. Trans. Schelet 1 Q DAFIE sf. 0 /ten. Snoava, anecdota [srb. d a-
Trans. Mirtoaga, gloaba T 0 0 /ten. (CIAUS Belea, v i j a].
nadut, necaz 1 4 # Dare, dajdie, bir: 0 porunca merge DAFIN sm. 4 O Arbore
dupa alaliA, Pentru angarii, dabile, Implinele (BD.-DEL.) frumos, originar din sudul
[un g_.d e b e-11 a momlie, mogindea]a"]. Europei, totdeauna verde, cu
tDABILAR sm. frunze aromatice, cunoscute
Stringator de da- - de popor .sub numele de foi
ri, perceptor: cu de dafin" si Intrebuintate In
voia Int trablau Tur- bucatarie ; produce niste boabe
oii prin tat* ou 11, acricioase, de forma unor mas-
de strIngeau dabile line mid (Laurus nobilis)
(Ga.-ua.) [dab HA]. 1736): -ii cresteau si se Imputer-
*DAC 1. adj. it nioeau ca prin minune asp.) T 0
Privitor la Daci, - 0/ten. = SALCIM [vsl. d a f i-
a Dacilor din Da- n a].
cia. *D.AGA (p1.-ge)sl. P Pum- Fig. 2736. Dafin.
2. gin. Locuitor nal cu lama scurta si late (
din vechea Dade 1737): scottleite de lovituri de oi de buzdugan (I.-GH.)
( 1735 (my P. Fig. 1735 Daci. [fr. dagu e].
1ST.). DAGALI (-Mese , DAGILI (-11esc) vb.
DADA, DEACA, # DECA conj. Expritnci o tr. Oas. A gidila.
conditiune. In cazul and, numai sa: unge osia, *DAGHEREOTIP srn. opm. 0 Pro-
vrei sa nu startle roata ; = on m'ar simti nimeni clod voiu cedeu care avea de stop sa fixeze,
tug! (DLVR,) ¶ 2 Exprima tintpul. 01nd, dupa ce: subt influenta luminii, imaginea until
vazu ca nu mai vine nimenea, el se Intoarse obiect pe o plats. de amnia argin-
*DACAP 0 adv. De la inceput: a o lua ; si tata, sensibilizata prin vaporii de iod
dantul se Invirteste de atitea ani, reIncepind totdeauna O Aparat intrebuintat pentru acest
((.-GH.) ¶ 2 J Sa se repete bucata de la inceput [it]. stop ( 1738) [fr.].
*DACIC ad). t Dac: aceasta imagine Inca vie a *DAGHEREOTIPA (-ipez) vb. tr. 13 Fig. 1737.
razboaielor o (ODOB I [lat.].
`DA CO-R OMAN 1. adj. Privitor la poporul
A fixa o imagine cu ajutorul daghe- Dag&
reotipului [fr.].
nascut din amestecul Romanilor cu Dacii. *DAGHEREOTIPTE sf. 15 Arta de a daghe-
2. sin. p1. Poporul nascut din acest amestec. reotipa [fr.].
*bACTIL sm. si (p/.-le) sn. *1 Picior in versurile DAHUL.A. DAIILA.
grecesti si latine alcatuit dintr'o silaba lungs ur- D'AIA ALA.
we-

e
math. de don& silabe scurte (- -): Pe trepte de
yin vorbe Mari de ens (VLAH.) [lat.].
*DACTILO GRAF sm., *DACTILOGR*FA (p1. -Se) sf .
DAIAREA. PP- DAIREA.
DAICA sf. = DADA'
aSteapta sit scoatA daica Mitrana
2 :

Functionar(a) care scrie cu marina de scris [fr.]. cartofil din SPD7A (DLVR.) [srb.
-DACTILOGRAFLA (-Ness) vb. tr. A scrie cu dajk a]. Fig. 1738. Daghereotip.
ajutorul masinei de scris [fr.] DAIMITA. sf. dim. DAIDA.
*DACTILOGRAFIC adj. Privitor la dactilo- DAIEREA ow- DAntE*.
grafie [fr.]. DAIWA (-um) vb. refl. (V)C.) Trans. A se da In lea-
*DACTILOGRAFTE sf. Arta de a scrie cu ma- gan, In scrinciob.
sina de scris [fr.]. DAINA.T (-lien) vb. refl. Mold.
DACTILOGRAMA. (p1.-me) sf. tt Urma la- (PAW.) A se da In leagan; a se
sat& de deget ca mijloc de identificare In antra- legana cind pe un picior, chid pe
pometrie [Ir.]. altul stind in picioare).
*DACTILOPTERE sf. pl. )4I. Peste cu ari- DA.INUT (-nuesc) vb. intr. A Fig. 173g.
pele pectorale foarte marl [fr.]. dura, a tinea (un timp oare-care): Dairea.
*DACTILOSCOPIC adj. It Privitor a dac- dupa mai multe... alergaturl oars an Z1
tiloscopie [fr]. dainuit vre-o zees zile ((.-GH.) [srb.danovatida-
'DACTILOSCOPIE sf. th Studiul urmelor nuj e m].
lasate de degete Intrebuintate pentru identifi- DAINV$ (p1.-use) sn. Trans.
carea persoanelor [fr]. Leagan; scrinciob [d a i n a].
DADA' sf. 0/ten. Tata, termen cu care se DAIREA, DA1EREA, DAIAREA
adreseaza baietasii sau fetele de tar= surorii for (p1.-rele) sf. j Instrument de mu-
mai marl: dado, use bliiatul, grew ti-e tie P see ¶ 0 zick alcatuit dintr'un cerc de lemn
Termen de respect cu care se adreseaza, cei mai (ca la sits , 1mpodobit cu zurgalai
tineri, si in special copiii, catre femeile batrine: si acoperit In partea deasupra cu
deschide-mi (DLVR.) [srb. big. d a d a]. o piele de toba, bine Intins5., pe Fig. 1740.
DADA' stn. Tata (In graiul Tiganilor): Dada care se bate cu degetele ( 1739): Microbul
dalacului.
'udatit a chemat Pre toil Tigann din sat 0.4ARAtig. unele cu harfe, altele ou saute ei on
d a d]. dairele, gate sa Inceapa a data (CAR.) priveam cum juca

3S0
www.dacoromanica.ro
until dupii sunetul daierelli (ALECS.) ; viteazul ocoliplidurea Africei si se creste adesea In padurile din toata DAJ-
intreaga, batind din datarea liar.) [Lc. d a i 1. Europa (Dama vulgaris) (2j 1745) [lat.].
DAJDIE (pl. ajar.), # DAME (pl. daidi) sf. Dare, DAM- sn. Mai adesea damuri (de ease) pl. C) DAN
bir: dajd1 multe puss asupra tarn (coos ) [vsl. d a d a]. Palat, case mare boiereasca (In basmele mun-
DAJNIC adj. Si sm. Supus la bir, care plateste tene) : ti is gi-1 duce... la nista ~uri
d 6. j d i i, contribuabil: aveau si privilegiul de a seuti de case, In tundul pustietlitii (R.-COD.)
un numdr de ..1 (1.-G110. TI ® Mold. Sandra-
DALAC sbst. O V, Boat& care se ive$te mai ma, mica. suit. In
adesea la cai, la boi si la oi, caracterizata prin um- dosul casei (RV.-CRO.)
flarea splinei; numita $i talan" carbune" sau ¶ 3 0/ten. Zid gros,
antrax" ; e molipsitoare $i se poate lua $i de oa- vechiu.
meni, la cari produce o umflatura mare la cern, DAMA (pl.-me)
pe obraz, etc. numita de popor buba-rea" sau sf. Doamna, cu-
bubri-neagra" ( 1740): ei le trebue de leac Pentr'un coana.: damele se adil-
cal ce-are .SEV.) ; clnd se presuynne od bolnavul aravea gas, postira bite() chili°
se is o broascd vie si se allpeste de baba (ow.) ¶ ® *Plana (ALECS.) ; em, de onoare, Fig. 1746. Dama
otravitoare care produce boabe negre-albastrui doamna din m soe----.
Fig. 1747.
de cups. joc de dame.
de marimea color de mazare; tatea inalta atasa-
numita si bobita-lupului", tit pe linga persoana unei suverane sau unei prin-
rnasul-lupului", strugurul- tese ¶ - al Figura In jocul de carti: de pica, ea. de
lupului", poarna - vulpii", cup& ( 1746) ¶ 3 5 Jeton rotund intrebuintat la
etc.; frunzele ei slut Intre- jocul de table If 4 t4D Joe de dame, joc cu pionisau cu
buintate de popor spre a vin- jetoane rotunde care se joaca pe
deca dalacul (Paris quadri- 7 o table de sah 1747) [fr ]
folia) ( 1741) ¶ 3 4 BU- DA.MASC sbst., DAMASCA sf.
RMANA-DE-DALAC, PATLAGICA-' C Stofa de matase cu dese-
DE-DALAC = LESNICIQR [to. nuri In relief, fabricate dintru'n-
dalak spline]. tliu la Damasc ¶ = = ADAMASCA
DALACT -11cesc vb. left. [tc. damasqo].
W A se imbolnavi de dala c, LI DAMASCAT adj. Se zice
a se Insplina. Fig. 17 tr. Dalac. mai ales de pinzeturile de mass
DALAI -LAMA sin. Tit lucrate cu flori sau cu chipuri,
S.eful suprem at religiei budiste, a carui resedinta In feint stofelor de Damasc
e Lassa Tibet) . ( 1748 .
DALB adj. 0 Forma poetic& pentru a 1 b ¶ ® ID DAMASCHIN4 (-Inez) vb.
Gingas: Isi aducea aminte d'ale ei owe frumuseti (oom). tr. A incrusta in ot,el firicele
DALCAVC stn. Lingau, linge-talere, parazit: Ile aur sau de argint [fr.].
o cast& de deI de halms- DA.MASCHINAT adj. p. Fig. 1748. Fats de
nale de-ale dv. to nlitit on rete- DAMASCRINA Incrustat cu masa. damascata.
[tc.].
velul (CAR.) firiceele de aur sau de argint
DALCA.VS sin. Mold. ( 1749) ¶ 0 Imbracat cu damasc: se Mutt
Cirmaciul dindarat al plu- ye o veche canapes +ft (DLVR.).
tei: daicaumi igi scoate lute DAMBLA, DAMLA (pl. -Isle) sf.
°Irma sii nu 1-o mil (ULAN.) . I if Hemoragie care se produce
D'ALDE pe- aLDE. fara de veste, in urma Garda
DALBI I = ALEX! trupul intreg sau o parte a tru -
DALGA. sf. (1) Tunica pului 15i pierde miscarile si sim-
de matase cu ciucuri [tc.] . tirea, Tara ca circulatiunea Yi
DALIE sr. 6 = MIER- Fig. 1742. Dalmatia- respiratiunea sa, fie intrerupte;
GHINA daliile... se leganan apoplexie: mA temeam, gros cum e,
la adierea vintulul (NEGK.) [fr. dahlia]. sa nu-1 vie vre-o dambla (i.-cH.) ; 1-a
DALMATICA (p1.-ri) sf. -13 Vestmint biseri- lovit damblaua; sit on to trezesti Inteo
cesc ce puarta diaconii catolici In dimineata mort de dambla (ALcca.) ¶
timpul slujbei ( 1742). 2 Jo` Paralizie ¶ 3 P Voie,
DALOG sr Dfmr4b. chef, pofta: to stii damblaua mea F; g. 1749 Miner
O DALOGEALA. = oLobsALA. pentru tloarea asta (Bms.); Iasi -ma... teaca dama-
DALOGI = (Loo). sa-mi lac damblaua, si-apol vlu en schinate.
DALTA (pi. mini) sf. erT Unealta (R.-COD.) [tc. dam 1 a].
de sapat to lemn, in piatra, etc., intre- DA.MBLAGIU, DAMLAGIU, t DAMBLALTII adj.
buintata de dulgheri, de dogari, de §i sm. F Apoplectic; paralitic: mum ani a Mont
sculptori, etc. (2_1170) [vsl. d 1 a to]. ye spate damblagin (BR.-VN.) [d a mbl a].
DALTITA (pl. -te) sf. IVI" dint. DA.MIGEANA (p1.-gene) sf.Vas mare de stiela
DALTA: lucri neobosit... on daltita gra- groask irnbracat cu rachita Impletita
vornlui . ( 1750 [.].
MDALTONTSM sbst. # Defect al DAMLA... Nur DAMBLA...
vederii care consta. fn aceea c& nu se "DAMNARE, DANN/MAINE sf.
pot percepe anumite colori (In spec. Fg. 1743. Osindire la chinurile iadului [fr.].
Dalji. DA.MNAT adj. Osindit la chi-
rosul $i verdele) si In faptul c& se con-
funda. Intre ele unele din colo- nurile iadului ¶ ®k Chinuit: suflet
rile ce se percep [fr.]. [fr.].
DALTUT vb. tr.. A cio- DAMNATILTNE sf. Pedeapsa, Fig. 1750.
pli, a scobi cu daft a. osinda la muncile iadului [fr]. Damigeana.
DALTUIT IRA (pl. -turf DAMOL... re- DOMQL...
sf. fig Scobitura facuta cu DANAC sm. 0 /ten. 0 Flacau: se tame mare,
dalta( 1744) eta oolea, 51 Wale se duo dis de dim).
(R.-COD.) ;
[d6. 1 t u i]. neatii, la balta (SEZ.) ¶ 0 Baiat maricel (de 10-12 am):
*DAM' sm. se pomeneste... on un de coon homes... cii-1 bate In wit
aZ Mamifer (R.-co:).) [big. dana k d vitel" < tc.].
rumegator ce DANAIDE sf. pl. ma- FIST.
seamana cu Fig. 1744- Fig. 1745. DANANAIE sf. F Ciudatenie, minunatie, 1U-
Daltuitura. Dam.
cerbul; tra- Cal de mirare: dar ea o mai /1 aoeasta P (AL.) ¶ 2

este'pe jumatate salbatec in padurile din nordul 0 /ton. Catrafuse, calaballc rmAus.I.

381
www.dacoromanica.ro
DAN- Mout
$ DANAOARA adv. Odata ; nice .0, niciodata : n'an speciale; horbota (x] 1752): uriaga Impletituril de
nice
DAR -DANCING ucidere (PRV.-LP.I [d Una + ()arab her pare tit pluteste In aer, ngoari ca o (VLAH.) [fr.
(p1.-gur1) sn. Local de petrecere unde
se danseaza in spec. dansurile mod6rne) [engl.].
dentelle].
*DANTELAT adj. el Impodobit cu danteluri
DANCra npr. m. ¶ C) F Porecla data Ti- sau cu coltisori ca la dantele: Opt marl Wean, ogive
ganului in spec. copilului de Tigan), de la nu- ~e (ALECS.) fr.dentel e].
mele propriu, foarte raspindit la acestia: Intel) ca- (p/.-uri) sf. &,1 Coltisori sculp-
AANTELWI

suta mica... eedea un cioroin... cu muierea s1 Cu (And dano1 tati In forma de dint! (1g 1753)
(RET.)[big. D a n 6 e]. [fr.].
DANCIUC sm. F dim. ntilicru. Porecla data DANTESC adj.. Propriu ILMIL-C23
copiilur de Tigani: 0 Tlgancuta sdrenteroasa gillbnita, $i caracteristic lui Dante [it.]. F. g 1753. Dantelurfi.
on un ea. aproape gol In brate (CAR.). *DANTIST = DENTIST: pares
DANCITELEA Pr OTT :I ® nn ce se preparft sit-1 stoats o mama (VLAH.).
DANDANA (pl. -Hale) sf. 0 Alarms, sgomot de *DANTVRA sr DEIITORA.
clopote: Pun olopotele 'n migcare $1 lac mare (ALECS.); 'DANA (p1. -turf) sn. sir de miscari cadentate
se alma sunetul clopotnlui de (NEOR.) ¶ ® F Sgomot ale corpului, cu pasi facirti dupe anumite regule,
mare, galagie, tambalau, taraboiu: pe atunci nunta In sunetul muzicei; joe: Dorind el el sa se Prinza on
era mare (REDS.) ¶ ® Belea, bocluc, daravere, (PANN) [d a n s + germ. T a n z .
west' tinerl la .0
incurcatura: mai purse banli islazulul, mai Mms gi *DANTU; (-nese) vb. intr. 0 A juca, a-si misca
cite dandanale Coate (JIP.) [big. < tc. t an t an a]. corpul In cadenta executind un d a n t: Se ansi o
0 DANDANAIE sf. F Mo/d. = DADIAL0E: clod mai muzica care, vrind, nevrind, to Mom as dantuesti (ISP.)
vede gi seta (CRC.) [dantinaie +
craps de cluda ®4 'nut ditntuegte, imn pe care-1 tints preotul, dupe
dandana]. cununie, ocolind de trei on sfintul pristol: Psaltit
DANDISM sbst. Calitatea de dandy, felul de cIntau rusk:Juni'e obis/mite la asemenea slulbe, sfIrgind on
a fi, de a se Imbraca, etc. al unui dandy [fr.]. Isaia M14118013 ((SPA; de aci, IsaM dantueste, cu inte-
DANDOASELE pr DOS. lesul de casatorie: nu mi-o pominit nloi bechin de Isaia
*DANDY sm. Tinar imbracat cu o elegant& dantueste (ALECS.).
exagerata, prea batatoare la ochi [engl.]. *DANTUIT9R sm., DANTIIITDADE sf. Dansa-
*DANEZ 1. adj. Din Danemarca, al locui- tor, dansatoare: dAntuitor pasionat, prin baluri era neo-
torilor din Danemarca: bosit (VLAH.) ; privirim male se orbit asupra unei dAntul-
limbs a; °nue ee, cline de thare (ON.) [dantui].
rasa, cu parul lins, cu DANUBIAN adj. Privitor la Danubiu, du-
pielea alba, patata cu ne- narean [fr.].
gru, ce seamana cu ogarul DANUI (-uecc) vb. tr. A darui, a face o dani e.
(2] 1751). DAOAGA. (p1.-ge) sf. 0/ten. = DOAGA.
I!. DAN= SM., DANDZA 0 DAOGI = DOG/.
(pl. -ze) s/. Locuitor din O DAOLT (-oleso) vb. refl. Trans. A plinge tare, a
Danemarca [it.]. se boci, a se vaicara: atunci Incepu tata... a plinge gi a
DANG 1 sau DANGA! se (RET) [aoleul].
inter'. ® 'mita sunetul Fig. z75z. Ciine danez. DAPANA sr DEPANA.
clopotului: intro ara far DAPARA, DEPADA (dapar) vb. tr. si refl. 0 A (-si)
Inoep olopotele de vecernie: danga! danga! (Form); pr. smulge parul (din cap): an Inceput... a se dapara al a
ext. despre on -ce sunet metalic: and s'a atlas de se Karla trica.); $1 'napoi s'a lnturnat Fats alba sglriind,
m111(3°111 ei, thing! a plesnit cercul (CRC.) [0110111.]. CositA galbena deparind (MAR.) ¶ 0 A (se) parui: Duna
DANGA (pl. -gale) sf. Dunga, varga facuta cu fie- ce destal se depSrarA... Dedera a sa uric' Intro sine (BD.DEL.)
rul rosu de-a lungul spinarii tailor sau vitelor [tc.]. [lat. depTlare].
DANGA (-gbez), DANGALUI (-nese) vb. tr. A face o DApuNE, d DEMME (-pun) vb. intr. W C)
danga pe spinarea tailor sau vitelor. 0 A i se maxi ugerul aproape de fatat, a fi
DANGANI (-anew) vb. intr. A suna prelung aproape sa. fete (vorb. de o vacs sau de o oaie):
(vorb. de clopot): (clopotul) cel mare dangani Inca de Da Furnica a (Anus? Mai are trei saptamln1 tars done
trot orl (SAD.) [d a n g!]. sale (Jr.) ¶ 0 A raminea grea, insarcinata: Indata
DANGANIT sbst. = DANGAT: an singur clopot, an gi dons cola gi In smart tamp an gi tatat do! mist (sB.)
al anti 0. dulce... Imisuna gi act= In urechl
g a n i].
(ORIG.) [d 6. n- [tat. deponere].
DAPVSA, d DEPOSA adj. p. f. DAPTRIE, DEPONE
DANGAT (p1. -ate) sn. Sunetul prelung al do- 111 c NF,DApvsA. Cu ugerul tare, merit cind e
potului: ~In clopotului rAsunA rar, Induiogat, In Ito- aproape sa. fete (vorb. de o oaie sau de o yea);
roasa Imparatie a nopt11 (VLAH.) [d a n g!]. grea, insarcinata: vacs era dSpusA, sAraca (LUNG.).
DANIE St. 0 Daruire: gtia formele care se mean DAR' (p1. -runt) sn. 0 Lucru dat de buns vole
pentru ea alt fact o cuiva (BRVN.) ¶ ® Dar, lucru da- si Sara plata, in semn de dragoste, de recunostinta,
mn (in spec. unei institutiuni religioase, unei bi- etc.: nine lace adica eine daruegte un acela on
serici, etc., sau vorb. de locurile daruite de vechii poate sa-I Intoarei (PRV.-MB.); ,0 de aunts; tot! lmparatli
Domni supusilor sau manastirilor) : Domani intareste vecini 1-au trimis ..ut (ISP.) ; Q : oalul de 0. nn se cants
o manastiril Neamtulul (VLAI.) [VS1.]. pe dint!PW CAL; Go: nemultumitornIni i se la vnl, celui
DANOS adj. Darnic: de mina (ALECS.-P.) [vsl. ce se arata nerecunoscator, i se is darul inapoi;
d an dat, daruit"]. t fn In zadar, de geaba ¶ 0 Insusire deosebita,
DANS (p1. -sari) 57/. = DANT [Zr.]. calitate superioara acordata de Dumnezeu, de na-
* DANSA (-sea) vb. ture; pricepere deosebita, puterea de a face un
tr. si intr. A dantui luau: gi cu.0u1 de intelepolune re avea de is milostivul
[Zr.].
DANSANT adj.
Dumnezeu (GR.-UR.); mare-1
(CAR.);
.1
trumusetii, nu 'nape vorba
are ...all vorbirit; novacul avea de a culca la pa-
Flout, destinat pen- mint o oaste Intreaga (ISP.) ; iron. are betlei, .411 sup
tru dans: musics 5; tulni (CRG.) (LUNG.), ti place sa bea mult, sa se Imbete
sonata a [fr.]. ¶ 0 rrit 6,11I preotiel, dreptul de a exercita functi-
*DANSAT9R unile preotesti ¶ ®4 stintele plinea si vi-
DANSATOANE st- Per' nul destinate liturghiei [vsl. d a r 11].
soanii care d a n- DAR', t DANA 1. conj. 0 Arata o opozitiune,
seaza la un bal, o restrictiune sau 0 exceptiune: el e mare, eu shit
etc. sau care are pro- mio; ar vrea es piece, n'are bani; gi magarul e batrin,
fesiunea de a dansa. Fig. 1752. DantelS. II tnealech °Min (PANN) ¶ ®Cn atit mai mult: mi s'a
'DANTLA(p/.-le) unit mie scriind, 0. tie oltind (ODOB.); mai adesea urmat
Si. 11 Tesatura cu gilurele, alcatuind diferite de- de Inca, sau constrict Cu -ml-te: to to plIngi ea n'ai bani
senuri, Impletita cu glitia sau cu alte unelte de buannar, Inca en care n'am nici ce mtnoa ; darli-mi-te

382
www.dacoromanica.ro
clnd se aprople Pandora de dinsnl ei incepu sA-1 ibingiie
NSF.) ; ehiar un om in ',Anti putea greet, dar-mi-te un copal
unei cetAti
(VLAK).
osse, de pe vremea luptelor lui Tralan Cu Dull DAR
nevinovat I (CAR.). DARAPANATOR adj. p. DARApANA. Care da- DAS
2. adv. 0 Deci, prin urmare (nu)nai in inte- rapana, aduce stricaciuni, prapadeste, ruineaza:

:
riorul propozi(iunii): spun -mi dar, ce cauti pe-aici P ua nesot strielicios si oo slinAtlitii locultorilor (1-GH.)
la inceputul propozifiunii se intrebuin(eazd cu DARAPANATtJRA (p/.-turi) sf. Cladire d &-
acest sans numai compusul sea dar ne-am !Males P rapkna t a, ruina: cele delta magazii marl, ce se
¶ 0 Mo/d. = DA. !Wpm in late ditrapinAturii lot i se pareau pInA la cer
DARA sf. 4ati Greutatea vasului In care se afIa o (GRL.) .
mart& sau a Invelisului in care e impachetata, DARAVEREJT, DARAVERA (91.-eri), p DARAVELA
care se scade la cintarit; la: mai mare us dealt (pl. -ell) sf. Afacere, negustorie: jignit
ocaua sau nu taco us en ocaua, lucrul de care ne ocu-
Uesd
In interesele et daraverile lui comerciale VLAH.) ;
pain nu merit& osteneala pe care ne-o dam sau on mai marl! UM, daraverA sit n'aibi (PAW()
cheltueala pe care o facem [tc.]. [format dupa tc. a 1 ys \Teri§ dare-
ODARAB (pl.-see, - .beet) sn. Tr.-Carp. 0/ten. Bu- avere"] .
catk: un cline duce un de earne in gurii. tvAat..) [Ong.). DARDA (p1.-ne) sf. P Un fel de
DARABAN, #DARABA.N 'r) snt. t Soldat de garda sulita alcatuita dintr'o varga de lemn
In Moldova, ostas din pedestrime, corespunzator cu un tier ascutit la capat 1755 ( :
dorobantului muntean: curg spre stanistea oetilor bleep a asvIrli Intr'Ineil on sageti, suliti,
darabani at glotasi (VLAH.) [pol. drabant). darde ei Iiinci (Mix.) [p01.].
ODARABANA p1.-ne) sf. J Toba: surlele, trimbi- DARDAR pl.-ire) sn. 4 Un joc
tele si darabanele ti Maur& cinstea cea de pe urma (ORIG.) ; de Cali: plod ne vine partida, ad lacem un
a bate darabana, a) a bate toba: bitea darabana cu dege- (BR.-VN.)
tele pe mass (BR.-VN.); b) a scoate la mezat, a scoate la DARE sf. Cl) Faptul de a d a if 0
vinzare: a bittut darabana la ma bietului Gheorghiee toal-.); Ceea ce se da; dar; 411: ...a trace marea,
c) a da tuturor in vileag, a da dP stire la tots [comp. cu daruri poti izbuti on -ce ¶ O . de
pol. rut. taraban]. mind, buna stare, avulde: om en de
DARABANGIU sm. Tobosar, cel ce batea mind, om Cu stare, instarit: lmbla adese-ori
darabana. pe la alti oameni mai Cu A., de mind duel mi-
DARABANT wr DARABAN. lostenie (Se.) r 0 , de mama, expunere,
ODARABUT (-nese), DARABURI (-nreso) vb. tr. raport (refacut dupe ir. comp te-
Tr.-Carp. A farima In bucati: a Imam un tag mare... r end u) ¶ 0 0 Bir, dajdie, contri-
pi tot 1-a darlibuit pi la are (sez.) [d g r a b]. buldune: strigan sa be Mice acele grele dart Fig. 1755.
ODARABUT (p1.-uto) sn. Tr.-Carp. dim. DARAB. ce le aruncase (LET.). parda.
DARAC, DARAO (pl.-ace) sn. Unealta de piep- DAME sf. i Planta ierboasa cu
tanat lina, cinepa si inul (2_1 flori galbene dispuse intr'un spic lung (Pedicu-
1754): Ilnii alba trecuta prin dArac laris campestrisl.
(DLVR.) [ C . : DARTNIA Plr DARAMA.
DARA.CI (-Acme vb. tr. ODARYNA' (-In) vb. tr. Trans. Ban. A speti, a
A pieptana Tina, clnepa, etc-. desela [lat. d e-r enare< re n].
cu daracul: unit dunk ce SS O DARMA2 or DoRDIGA.
spalii, se daraceste, spre a se siege DARTNAT adj. p. DAEUNA Trans, Ban. 0 De-
cea bunil de cea rea con.) ; una lelat, spetit ¶ 0 F Stricat, prapadit; rautacios;
diiracea si cealaltii Impletea la un Fig. 1754.. Darac. Incaprittnat .
ciorap (FL.) ; ®: ea Incepn as dara- DA.RMA. nn DARAMA.
Ceased prin parul 1111 001111 D4111 (D.-ZAMF.). DAR-MI-TE ow DAR, 1 Q.
DARACIT sbst. Faptul de a darac i. *DARN adv. Numai In loc. in..., In zadar: In A.
ODARADA.ICA (p1. -ce) sf. Mold. Trasura sap ca- rAsunA vocea -mt de Eco repetita (EMIN.) [it. indarr 10].
ruta veche, stricata., hodorogita: ce hodorogitA DARNIC adj. Caruia-i place sa dea ajutoare,
(ALECS.) [rut. taradajka]. daruri, etc. ¶11 C NEDARNIC [d a r].
DARANIA, DARNEL (4m, -im, Mold. darm) vb. tr. DARNICIE sf. Insusirea, faptul de a fi d a r -
O t 0 /ten. Ban. A Una crengi sau Frunze dintr'un U i c: no era om /11-111 ointAreased, dArnicia In asemenea mo-
copac: de va dAriima neetine in padure tAind ramurile din menta ION.).
copaol (PRV.-MB.) 11 0 A da jos, a dobori la pamInt DA.RUE4LA. (p1.-011) sf. Lucru daruit; de
(un copac, un zid, o cladire, etc.): . - o case; izbind de dar, (de) daruit; Nn mi-e Roan de Amara, $1-i
on picioarele In sobd, o si darmit la piimInt (ono.) ¶ 0 F dat de (HASD.) [d a r u i].
A rapune, a prapadi [lat. de- ramar e]. DARUT (-nese) vb. tr. A da In dar, a face un dar:
DARAMAT sbst. Faptul de a dar am a. to boles, ciobanul dartii tinului ado o oaie tittatoare (ISP.);
DARAMATURA, DAR/MATVRA. mai adesea G: luorul la time damn pretueate Indoit; F : if ddrulse
p1. DARAMATPRI sf. 0 Crengi taiate sau rupte de hod Dumnezeu o mIndruieand de laid (ORIG.) ; dArueete-ml
vint dintr'un copac si doborite la pamInt (RV.CRO.)1 viata (moo) [vsl. darovati].
® Gramada de caramizi, moloz, lemne, etc. pro- *DARVINTSM sbst. Teorie biologics expusa de
venite din daramarea unei cladiri; mina: 1st aduna naturalistul englez Darvin, care cauta. sg ezplice
ceata intr'o cold, sub niste dArannituri de siduri use.) originea speciilor vii prin transformarea unora
(darama]. in altele, din ce In ce Inaintate, In virtutea unei
DARA-MI-TE ow- DAR' 1 O. selectiuni incostiente, datorite luptei pentru exis-
o DARAP = DARAB. tenta [fr].
DARApAN4, d DERAPANA (-span) 1. vb. tr. 0 *DARVINTST sm. Partizan al darvinismului [fr].
A prapadi, a aduce maxi stricaciuni, a ruina: ant- O DAS... Pr- DES,..
sleet I -ca darApanat toad case; arendasii derapina plidurile 0 DASAGA... w DEs4a)k...
gi ecaretele moeillor (AL.) ; a-ai sinatatea ¶ ® A doborl, DASCAL, Mold. DASCAL SIN. 0 F 1P Invatator,
a prabusi, a : darapene on armele domain eel ce Invata carte pe copii: vremea tnvata pe acela oe
(ODOB). n'au dascAl (PANN) ¶ ® rrA Cintaret la biserica, psalt:
2. vb. refl. 0 A se prapadi, a se ruina: eatable SS el fume cresont de tats -sau ca sit lie dascal de biserici (ON.)
darapiinft, orasele se Dustiest:, (VLAH.) ¶ Q A se prabusi, a [ngr. St8efenxeao;].
se narui: 0 ploale vijelloasit, de crezi ea se dAraplinii DASCALAS sm. i dim. si iron. DetsakL: ace!
month (VLAH.) [lat. *derapinare]. bieti 1 earl au lost depozitarli limbil pi nationalitatii
DARAPANARE sf. Cl) Faptul de a (se) d a noastre (1.-GH.).
r a p a n a¶ 0 Prapadire, ruinare; prkbusire 1([ DASCA.LCTU, nAScALvair sm. II Dasca.
O Ruins. prost, cu putine cunostinte de carte: en domniile la-
DARAPANAT adj. 0 p. DARAPANA rff c NE- Gar-itio)tl.lor se introdusese in Ora o multime de dascaleci
DARAPANAT ¶ ® Prapadit, naruit, ruinat: ramisitele

383
www.dacoromanica.ro
DAS- 0DASCALSC
DE
aerie... tdrd ajutorn1
f.
.rrif De dasca 1:
(NEGR.) ; Is Imparteala collvei, oe-
rea o parte nepotrivita on meritele lit dilSall3Oti (ON.).
voin invata
DAscALwrE adv. it Ca un da s cal.
DASCALT (-mesa) vb. tr. A da povete, a povatui,
a invata pe cineva ca un dasc A 1, cum si ce fel
sa face sau sa vorbeasca; a dojeni; a mustra: tl
dAscaleste de-1 Invatit ad tacit vre-o riutate (PRV.-LP.) ; de
chid 11 tot ddscdlesc en P geaba, aunt grei de cap (CAR.).
DASCALICRSC adj. I De dasca 1, privitor
la dascal: meetesugn1 .
DASCALIE sf. i Invtqaturli., stiinta: aces
tard este... cnibnl a toate ditsetilille ei invittiturile (m.-coar.);
de o va ft Mont vre-un om de oinste s1 ve ft
Cu mare (PRV.-MB.) ¶ 2 mit Meseria de dasca 1:
se apnea lard de !ascii% Int OSP.) ; Imbritialt meateougul
vinitoriei in locul breslei disc/Mei IGN.1.
DA.SCALTNIE S/. I A col. DAsoAL. Multime
de dascali, toti dascalii: am gdsit o multime de
natil de pe la eatiheti (ORG.).
DASCALTT sbst., DAscATITTatik (p/.-tari) sf. F
Faptul de a d as can: muierea se puss Pre el en clini-
cal/tura el... attta-1 desalt, pinit-1 Men de se duce la rtt
(CIAUS.).
DAscALTTA (p1.-te) sf. (D 2'; Invatatoare:
cela ce-si vs da tats 15 vre-o mniare pentrn sd o Inveto
carte (PRV. LP.) dAsettlita Article 'nvatd pe om meserie
(PANN) ® E. A Nevasta unui dasca 1.
t DASTE sr. ca Spirit aspru: toate Inmea se aruncase
In dean eiperispomeni (NEGR.) [ngr. actosicc].
DAT 1. adj. p. DA ¶1 C NEDAT.
2. sbst. 0 Faptul de a d a ¶ ® Dating., obiceiu
3 (pl.-turi) sn. l3oala data prin farmece,
prin vraji, de un dusman: $1
ad and spell ye mine...
de (P. PRV.) ; LARBA-~ULIII ow- FECIORNA C, .
DATA (-tez) 1. vb. tr. A pune data (la o scri-
soare, pe un act, etc.): din vama Siblului dateazit el fat-
moan) ordin de zi pe armatd 0.-5114.
2. vb. intr. A fi inceput lntr'un timp oare-care :
armele de too dateazd din veaeul al XLV-lea [fr.].
DAXAI (pl. dati, ori) sf. Cl) Cuvint prin care se
arata unul din momentele cind se face o lucrare,
cind aceasta e repetata sau se poate repeta mai
adesea: o data, scris °data pr °DATA; de doud on
(pr OARA) ; 1-am slant o einguri.~; altd (, ALTA-
DATA ; nu mai era chip ea deem(' cum dormea alto ddtf
(cm) ; de astd ar era glititi ei mat triunes (ISP.) ; 1-am In-
tilnit led (pentrn) lntiiaei ; t one date, uneori:
date slot Impreunati multi $1 tao tett o greealit trev.-PAIL)
® ye , loc. adv., pe lac, indata ¶ ® (pl. date)
sf. soutrt, osinda scrisa, ursita: fetele de miritat,
clod se ridied de pe stain, 11 clitese,ea se-st eldteascit data
(GOR.); asa mi-a Yost data ¶ CD Ban. Trans. Onm e data,
cum se cuvine, cum se cade, in toata regula: plod
oe nu ajunge la Wale, se 'neater& cum e data (RET.) [d a t].
DATA, sf. Lucru cunoscut care serveste ca
punct de plecare la un rationament, la deslegarea
unei probleme, notiune fundamentald: datele tun-
damentale ale chestiunii RI a t, creat dupd fr. d o n -
n e e J.
*DATA, (pl.-te) sf. Timpul precis cind s'a facut
sau urmeaza sa se faca un lucru: scrisoarea aceasta
n'are ; data intemelerli Rental [fr. d a t e).
DATATQR, -TOARE adj. verb. sf sm. f.DA. Care
da: de vista; Si 'nearest de-o humus* dAtliteare de
ispite (VLAH.).
DATATTJRA (N.-tart) sf. 0 Faptul de a d a,
de a lovi, de a impusca, etc. (o singura data):
rdtezd cape' iepnrelni dintee trLoro ¶ ® 0 Farmec,
vraja, aruncatura: antmalele care °alai in dAtaturile
de feet tau.).
DATINti, DVTINA (p1.-ni) sf. Obiceiu (al
unui popor, al unei societati) consacrat, Inra-
dacinat de mai multa vreme, ramas din timpuri
vechi: Ditstritor oredincios al limbli si-al datinilor
pitrintesti (vLAn.); ace -i a detina (e.-eoe.) [vsl. dedin a,
modificat dupa d a t].
*DATTV (p1.-ye) sn. co Caz al declinkrii la care
se pune obiectul indirect, spre a arata atributiu-
nea, destinatiunea; raspunde la tntrebarea cut P
odrui a) P la clime P la oe P [lat.).
DATQR, # DETprau adj. 0 be( Care are de
www.dacoromanica.ro
dat altuia o sums de bani luata cu imprumut, de
de urma unei afaceri, etc.: tine e ~, este indatorat e-
st Witt datoria dupd toomeala (LEG.-CAR.) ; 0: tine nu e
dater e destul de bogat; p : pared testa Wines 1-e datoare,
se zice despre cineva care stn posomorit, !Asa
voie buna; : Dumnezen on rimlne is nimeni
mai curind sau mai tirziu, Dumnezeu rasplateste
sau pedepseste pe fie-care dupa faptele sale; e
vindut, are atitea datorii, Inca nimic nu-i mai apar-
tine ¶ 0 Care are obligatiunea moral& sau mate-
rial& sa faca un lucru: om-oo om e si ajnte pe spree-
Pete stin; toll cetdtenil stet datori sit se supund Weiler
[lat. d e b I t o r i u s ># detoriu > dater, refacut
serlea sub inluenta lui dat].
DATORT (-oresc), d DATORA (-ores) vb. tr. 0 tso
A fi dato r, a avea de platit: imi datme5te see de
lei ¶ 0 A avea o datorie, o obligatiune moral&
fats de cineva: sotti lei datorese unul saute credinti,
adu- sprijin el ajutor (coo.-Yv.) ; lui 11 datoreso poatul pe care
1-am cdpdtat.
DATORTE sf. bd/ Ceea ce e d a tor cineva
sa plateasca: (e) ceea oe este nestine dater ad pliteascit
din Imprnmutare den din pagnbA (LEG.-CAR.) a-$1 plat' date-
,
rine ; Q : fitgildneala data e
ra. curati (PANN); a face datorii, a
imprumuta bani, a cumpara Tara bani, cu o-
bligatiunea de a plati mai tirziu; a lua pe a
lua, a cumpara larm a plati imediat : eine is pe
Plittesete de doud on (ZNN.) ; R PIIBLIO ¶ 0 Ceea ce
trebue s& facd, sa Implineasca cineva, obligatiune
morala, indatorire: e de datoria 111/3a sit-1 previa; de-
fertile cetateanului: a-$i face datoria.
DATORINTA, DATORR)TA (p1.-te) sf. Obliga-
tiune, Indatorire: silindn -se totdeanna sti-$1 1=11-
neascit teats dittorintele sale cum se cede (sea [datori].
DATORNIC sm. bid Cel ce e dat or sa
1
plateasca o sum& irnprumutata,debitor ¶ 0 t Cre-
ditor.
DATJLA, DAHTILA, DE(H)IILA ( -nlez) 1. vb. tr.
A slei puterile, a istovi, a speti: enfletu-mi Mutat 51
adrobit de rastriste (00013.); vdzind cd tans famine 11 &Thu-
/ase de tot usr.) ; $aptalnl, dehulat de alergAturi, a lost
trimis mat %MU la CaM1OT (I.-GH.).
2. vb. refl. A se istovi, a se speti: ad ma mat odih-
neac $1 en putintel acasit, ert m'am dehulat de atitea trebn-
pare (CAR.).
jeli
CI DLO/4 (-mese) vb. refl. Trans. (rec.) A se
[daoleo].
one oDAT,IN, DAT= sm. Ban. Trans. 4= TApN.
DAurr.o. (-nez) vb. tr. A educe paguba, strica-
ciuni [d a u n A].
D.AUNA (p1.-ne) sf. O Paguba, stricaciune:
se onnootea ed reeditertzli... VTO-D (NEGR.) ¶ (D pl.
1101111
let Daune-interese, despagubire pentru niste pagube
sau neajunsuri suferite [formatiune savant& din
lat. damnum].
*DAIJNATQR, *DAurrAcTos (MAR.) adj. Care
educe paguba, stricaciune, vatarnare [d a u n a].
DAVNAZI ar DEONAZI.
ODATINE so- DApN.
DAURTT adj. poet. = AIIRIT.
DAVALMA, DE-AVALMA sr AVALMA.
DAVALM4§, DEVALIALAS sm. Coproprietar, sta-
pin Impreuna cu altul pe o mosie, pe o proprie-
tate, etc.: cat ce slut numai pratesi eau devilma$1
(LEG. CAR.) [de-avalma].
DA.V.LLMA.TE, DEVALMASIE sf. Stapinire in
comun, de catre dot sau mai multi proprietari,
a unei mosii, etc.: un salona$ ce-1 aveau ou toll! In de-
ValMaeie (0.-ZAMP.) [d a v alma s].
DE'! DEHI Mold. DA I interj. F 0 Exprima un
fel de reticenta Inainte de a face cuiva o mustrare
sau marturisirea unui lucru, unui adevar pe care
n'ar cam voi sag spuna: citei, del sorb la oorb ochii
nu -$i mate (ISP.) ; fie pi ass, dad% pornneiti... nnmai, di I
sit nu fin vinovat (Gu.) ; d'apoi dit1 nn-i cum vrem not, c! -i
cum visa Oel-de-sus (eau.); spot del enceinte, capnl men
nu ma duce sea departs (ISP.) ¶ 0 Aids de 1 so- AIDA
[comp. ngr. tile, srb. alb. d e]
DE2 prep. Cl) Aratd punctul de plecare (in spa-
tiu si in timp): D plecat email; stet; a venit alarit ;
departe; dideom; a mum sus; doarme ow asoard;
at:mei; a sosit A.., (turbid; dimineatd, a. ten, mutt,
384
 ...Luni, .0 opt ails; uneori prepaitia s'a contopit atunci ; mai des intrebuintat in limba veche ¶ ODi- DE -.
Intr'un singur cuvint cu adverbul urmator: dee- naintea unui verb la infinitiv (in spec. dupe ex-
supra, dodesupt, dincoace, diniluntru. demult, decdata, di- presiuni impersonale): e bine .0 a face pomana, e greu DE-A
nainte, diseara, etc. (Mr aceste ouvinte ; alte ore. de e a Judaea cu neartinlre; mai adesea In limba veche, cu
urmat de o altb. prep.: ~ Mitre zia; a plecat cu sears; infinitivul intreg: a'au apneas a haters estates; on
cow pe case; a venit paste Nistru; gunolul d snbt pat, era a suguire ou el Urmat de un supin,
etc.; ia (saris $i dela) care arata inceputu 1 sau punc-
tul de plecare (In spatiu $i in timp): la Bucuregti la Mut ; marina
(M,COST )
arata provenienta sau scopul: eat
treierat; usor lnvatat;
haat; a da
de aci, lo-
-
d la Elie pInti la mare; la o vreme Incoace; cite-
Paris; cutiunile: alum; e un lucru) necrezut; (e ceva)
odata se s'a contopit cu prep. urmatoare intr'una sveziat, etc. rUrmat de prep. a, insotita mai
singur6. din( = d e I n), moue, etc. (w- aceste cuvinte); adesea de un substantiv articulat, exprima: a)
In mod eliptic, prep. de se intrebuinteaza in loc de m 0 d u 1: de-a curmezisul, de-a dreptul, de-a lnngul,
de cind era, din timpul clnd": nue; coMI;
Uttar q 0 Anita originea: yin Dragasani; flown
- de-a dreapta, de-a tumba, de-a nmeri, etc.; b) u n j o c
(in spec. de copii): de-a hotii, de-a baba-oarba, de-a
camp; animals d munte; # (astazi inlocuit prin din): se capra ir p Vocala e se elide uneori dinaintea unui
trag acel seam 11 0 Arata o separatiune
(M.-COST.) cuvint Incepator cu o vocals: d'apot, d'o palmA, d'un
sau scoaterea unui continut: s'an despartit null -.. cot [lat. d e].
-
altii; s'a Hat carte; a ouratat nucile coaja; a scuturat
praf ¶ ® Arata cauza $i electul: s'a bolnevit
DE3 I. conj. copulatimi. I Are Intelesul apro-
hainele plat de $i" : le-au pus scaunele .. an sezut den dreapta
friguri; tremura d frig; s'a ghemuit tibia; plinge Domnulul (uo.-Us.); Nice lai-Vodit sedea la divan d giudeoa
dd bucurio; ml se rope anima d mill; numai pot obosealit ; Cara (NEC.); s'au mutest «, an rupt bourului coarnele (SS) ;
II veal coastele 0 slab ee e; uneori de se repeta dinain- mai adesea mire doud imperative: du-te to mi-
tea a doll& substantive, cu Inteles contrariu:
do nevoie; d milli - au ® Arata
sila; d
materia din care e fttcut un lucru: o masa -
bine
vole

lemn ;
ca; parinte vine de-mi deschide courts! tee.: ¶ 0 In-
cit: e on ger crapit pietrele ; anima lncepu aa1 tit-
cileasa pares a o sA -i spargA pieptul fisP.) ® CA:
no anal 111 ® Instrumental: o
aur ; ciorapi linA 0 Intreba care as fie pricina eta trista (ISP.) ; tot asljel
awed ¶ O Ubiectul sau
lovitura ... baston; la o bataie in constructiunea elipticd cum., (= cum se lace
persoana despre care se vorbeste: o carter basme; ai intlrziat asaP 9 C) # Ca ¶ 0 Din con-
tratat ,« algebra; nn-mi pita .0 acts ; no mi-e fries tine;
In limbs veche, in loc de despre -
ntunlrile pe an avut
c6.): cum
-
struc(iuni ca: ce om este acesta vorbeste on Rata onto-
zare P tom); si-i dote niSte toale ^.0 Dose pe dinsa IMP.)
apele aceste gi 44, patrn part' ale hunii (N.-cost) ¶ ® _Arata conj. de a cdpdtat incelut cu incetul inklesul rela-
destinatiunea, scopul: hainit ceremonle; cutie seri- tiv $i e lntrebuin(atd t in loc de Care" it
sort ; odale culcare ; gala -
mincare; a as gilt1 razbolu;
gata d plecare; nn e bun 00 nimic ; eel pentru ce ? - nos a shit lenesi, n'a stint ce spun (JIP.) ; aga e obtain'
Abs red act use.: ; : calul, e ou patrn picioare, si
10-a

O Arata o specificatiune: meseria cizmar ; tratat tot se Doticneste.

-
Pace; ministru ritzboiu intre douA substantive,
cu un sens de ironie, de dispret, de compatimire,
2. conj. concli(ianald
Mitt, dinainte s'ar rani IPANN) ;
- BACA:izbuti,
.0-ar sti omul ce-ar
to vol bucura,
V0111
de admiratiune. etc.: hotel. pagubas ; pacatosul .0 nu, en no voiu suferi nici o nmillnta (iSP.)
master; on prilpildlt argat (ISP.) ; un dolofan copil; DE-A PP' DE2 e.
on Inger feta; un drat baiat; uneori, Cu acelasi DE-A BERBELEACUL p. BEDBEDEAc.
sens, intre un substantiv, un adjectiv sau o in- DE-ABIA pm- ABL5.
terjectie ii un pronume: aracul mine; ferice d DE-A BINELE ow BINE 2 C).
tine; vat el; insoteste un adjectiv caruia-i DE-A BUSILE pp- BUS D.
urmeaza o complinire: Hues stmt., arm: mints;
slab « anger ¶ TS, Arata calitatea, $i anume. insutit
- DE-A CURMEZISUL ow- cuRmEzi.s.
DE-ADINS sw- ADINS 1.
de un substantiv, inlocueste un adj. calificativ: DE-A DREAP TA pr DREPT
apetenie sau r frunte ( =principal, fruntas), , DE-A DREPTUL pp- DREPT.
obste sau
« omenle,
treabA,
rind ( = cornun), - lows (=folositor
- etc.; formeaza, tot astfel, locutruni DE-A DURA sr
DE-AFETEA pm- AFETEA.
DVRA.

adverbiale : geaba ( zadarnic) ; grata ( gran- DE-A-FIR-A-PAR p.- FIR.

nie, curind); obiceiu; sigur; « fel ( =nicidecurn); DE-A FIREA pp- FIDE.
, toe (nicidecum; indata), etc. ¶ 6 Arata va- DE-A GATA en- DATA.
loarea: o plea arata canti-
cincizeci de bani; DE-AATNS w AAINS 2 C)
tatea: o armata - se pune intre
50.000 de oameni;
numerele de la 20 in sus $i substantivul pe care
DEAL (pl. -lurl sn. r3. C) RidicAturA de pa-
mint, mai mica declt muntele, mai adesea neaco-
zile;
acestea be determine: donlizecl
tot astfel dupil adverbele de cantitate sau de mod:
atlt molt; destul ante; as .. bine ¶ Arata ma-
sura (de spatiu $i de timp): case e Inaltit 5 metre;
caw; 385 perittt de padure;
In opozitie cu vale: dA la ,
urclnd, in spre urcus
CD Se IntrebuinteazA adesea, In diferite locutiuni,
dA la vale, incearca, se
sileste in toate chipurile; Co mai Is la vale (CRC
11

balatul e « trot ani si fate d Mud ; ce..., Cu Cit... ce mai lungim vorba de pomana, ce mai Incoace
(wr cE) ¶ ® Arath continutul: on nailer arid; on $i Incolo; ran la ran la vale, despre cal vecinic
cos mere; on butoiu yin ¶ ® Dupe verbele care nemultumit; O : nebunul (San prostul) nu mina nicl la
arata o atingere sail 0 apucare: s'a atins aid; 11 nici la vale (ZNN.) ¶ ® Deal plantat cu vii; vie
rhea mina; se muncea ea s'o scoatit, tragind-o cind asezata pe un deal: via de Deals -mare [vsl. d 6 1 A].
coada, cind «, cap, clod d picioare (Ise.) ¶ 0 Arata par- I DEALA (p1. doe) sf. Lucru, treabit precisa ;
tea dintr'un tot: o bucatil One; o foaie vita; on fapta: certarea uclgatorilor da oamenl ce 11 sA cads dna
grannie Mein; o boabA strugure;de aci, parti- deals for (PRV. LP.) [vsl. d 6 10].
tiv: nnul ai nostri; dupe ce priml... cite ceva .0 ale gurii - DE-A LATUL FP" LAT.
IISP.) ; In limba veche mai des Intrebuintat, in loc DE-A LUNGUL w LUNG.
de actualul din: numai o parte .0 Nemti supusi n'au lost DE-AMANUNTUL AMANVNT 1.
(N.-COST.) ; 0 Darts .0 Italia (N.COST.) li $ Se Intrebuinta DE- A- 'MBOULEA wr BOLL
uneori la formarea genitivului: in mtnoe... beserecii DE-A MIJA MIJA.
(= In mijlocul bisericii) ¶ ir Arata timpul: am sit DE-A-'MPICIOARELE pp- nap&
Plea .0 yea In strainAtate; oamenii astazi; d vreme; DE-A-'N-CALARELE we- CADRE O.
timpuriu; d (pv- DISF4RA ¶ p Particula
sears DE-A-WCTTELE w- INCIT.
care preced6 numele unui nobil: Carol Hohen- DE- A- 'NDARATELE pa- INDAR4T.
zollern; ducele Alba ¶ p DiStribUtiV: 1 cite ori; DE-A-W-DOASELE pr. DoS.
dons or' ;. - loarte mune ori; cite doi lei ". cap ; vechiu DE-APROAPELE Pr APROAPE 2.
$i dialectal, arata o repetitiune, o succesiune: zi DE-A-PURUREA mr PVRUREA.
zi, zi cu zi; noapte dinaintea numera- DE-A-PUTEREA-FI pirrDRE.
lelor ordinate: eel
cel «
noapte;
-
al doilea; cea a zecea ; tot astfel
pe unna ¶ QQ = DECJT: slut mai bine d nee ant de
DE-A RAZNA ee- RAZNA.
DE-A R.TNDUL e.r RIND.
1.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat. 385 25

www.dacoromanica.ro
DE-A- DE-A ROSTOGOLUL ROSTOGQL.
DE-ASEMENEA: sr ASVMENEA.
f *DEBUTANT sm., *DEBUTANTA (p1.-te)
Persoana care face ptimele incercari Intr'o ca-
sf. 0
DEC DE-A SILA a.- KLA. riera; incepator ¶ ® 0 Actor (actrita), eIntaret
DE-A STINGA or STING. (cintareata) care apare pentru Intlia oar& pe sce-
DEASTJPRA, DE- ASIPRA adv. Si. pi ep. (cu genit.) na [fr.].
Peste altul (opus lui DEDESOBT): chid en dedesubt, olnd DEC I interj. 0 Exprima o surprindere nepla-
el .. (ZNN.), iron. despre eel ce s'a luptat cu altul cuta, suparacioasa: is to uitat deal no cumva at Dofti
si a minc,at bataie; a agent coamile unul 0. celuilalt; eit-m1 lei vitica pentru on cuo armeneso P (um) ¶ 0 Fie ,Si
pe afar de aceasta, pe ling& aceasta: ni platen alai Hai s'o impArtim fate*. Hai, deal (PAW).
Wait 51-ti mai dan al mincer() De .0, [d e +asupra]. t DECA' = DAciA.
DE-A SURDA sr SQRDA. *DECA,, Prefix care arata inmultirea Cu zece
DE-ATOCMA ATQCMA. In nomenclature masurilor.
DE-A TTJMBA sr TQMBA. *DECADA (pl.-de) sf. 0 Zecime, se zice despre
DE-A:UNA R. UN. un lucru, despre o scriere ce se Imparte In zece
DE- AVALMA, DAVALMA sr AVALMA. parti: decadele lui Tile Livin ¶ 0 Perioada de zece
DE-A-VOLNA adv. Mold. De ajuns, in belsug: zile consecutice: prima din rannare ¶ 0 Perioada
(eam) [rut. d o v 6 lin o].
'Muhl& si Vilna In pod este 0/ de zece ani consecutivi: a treia a acestni seool
'DEBARCA, d *DESBARC4 (-arc) 1. vb. tr. z,. ¶ ® 3 Saptamina de zece zile a calendarului
A scoate, a descarca din corabie $i a pulse pe uscat. republican francez [fr.].
2. vb. intr. 3. A se da jos din corabie pe uscat: *DECADE4 (-cad) vb. intr. A da indarat, a ca-
bAnnia ail eran Mrati si debarcase In Leros (1.-GH.) matt sit dea mai jos, a ajunge In stare mai proasta, a sca-
desbarce la Piren si pata [c &d e a, dupa fr. d &chat r].
aii.00npe ohiar Atena . n *DECADENT 1. adj. 0 Care cade, In deca-
[fr. debar-
0.-01.1.) t. denta, decazut.
q u e r]. 2. sm. Artist care se indeletniceste cu o arta
DEBARCA- deCadentil [fr.].
DER (p/.-are) sn. . 211 *DECADENTA (p1.-te) sf. 0 Decadere, scapa-
Schelli, locul tare, inceput de ruina: on toata decadenta tor, boierii
dintr'un port unde indigeni tot 151 pastrase... obiceiurile si traditinnile cele
se descarca mar- veohi gmi., ¶ 0 Cobortrea, scliderea starii de In-
furile dintr'o co- florire a artelor, a stiintelor, etc. ¶ 0 Epocti a
rabie unde se literaturii din uitimele veacuri ale imperiului ro-
coboara pasagerli man din Occident [fr.].
pe uscat: m'am co- "DECADERE sf. 0 Faptul de a decadea
born la otelul... din ® Starea unui lucru sau unei persoane care a de-
tats "mint (1.-011.) Fig. 1756. Debarcader. °taut: ml s'a Mind ca -qi
OA 1756) [fr.]. dil el singer seams de a
*DEBI'. adj. Plapind, slab, slabanog, Cara pu- lui (611.4(44.
tere, subred [lat.]. *DECA.VDRU sn.
*DEBILITA (-itea) vb. tr. A slabi, a face debit pc Solid cu zece fete
[ir.). (El 1757) [fr.].
*DEBILITANT adj. Care slabeste [fr.]. *DECAGON (p1.
*DEBILITATE sf. Stare de slabiciune, stare -Gana) sn.k Poligon cu
plapInda [fr.]. zece laturi (E 1758)
DBIT (pl.-to) sn. 1:91 0 Vinzare, desfacere: [fr.]. Fig. 1757. Fig. 1758.
*DECAGONAL Decaedru. Decagon.
fabriol care on se pot tine deolt on on A. mare 0.-on.) ¶ ®
Pravalie unde se vinde cu maruntisul; negotal ce adj. pc C) Care posed& proprietatile decagonului
se face acolo: de banturi spirtcase, cIrciuma; /0' de ¶ ® Care are de beat un decagon: prizmit [fr.].
tutun, tutungerie ¶ ® Partea dintr'un registru de "DECAGRAM (p1.-ame) sn. Greutate de zece
socoteli unde slut Inscrise sumele platite de ci- grame [fr.].
neva $i marfurile ce i s'au predat ¶ ® Simla da- *DECALC4 (-cabs) vb. tr. e A copia, a repro-
torie ¶ ®i5 .41 Cantitatea de lichid, gaz sau elec- duce pe hirtie sau pe o suprafata oare-care desenul,
tricitate produsa Intr'o unitate de timp [fr.]. modelul, etc. calcat cu creionul pe hirtie transpa-
*DEBIT4 (-itez) vb. tr. 0 tel A vinde cu martin- rent& [fr.].
tisul ¶ 0 oie A trece pe cineva In registrul de so- e'DECALTTRU sin. 0 Zece litri ¶ ® Masur&
coteli, Inscriind suma ce i s'a plata sau marfa cilindrica de lemn in care Incap zece litri [fr.].
ce I s'a vindut ¶ 0 A recite, a spu.ne: on (Ha- *DECALOG sbst. A Cele zece porunci date de
ms ¶ ® A Indruga, a Insira, a povesti: 0, min- Dumnezeu lui Moisi pe muntele Sinai [fr. < gr.].
oinni; acestea mi le debiteazil iritat amicul men (cm.) [fr.]. *DECANLETRU sm. Masura de lungime de zece
"DEBITANT sm. td Negustor ce vinde cu ma- metre [fr.].
runtisul: .0 de bauturi spirtoase, clrciumar; /0. de tu- "DECAN sm. 0 Cel mai batrIn sau cel mai
tu'', tutungiu [fr.]. vechiu membru al unui corp sau al unei societtiti;
*DEBITOR sin. t5 Datornic [fr.]. nt baroulni, titlu dat advocatului ales ca set al
*DEBORDA (-bora) vb. intr. ® A se revarsa, a corpului advocatilor inscrisi pe lIngli curti gf
iesi din albie, din mate& (vorb. de o apa) ¶ 0 ® A tribunate ¶ 0 Profesor universitar ales de
vent gramada, a napadi, a da naval& [fr.]. colegi, pentru un timp determinat, spre a fi In
*DEBURS4 (-sea) vb. tr. A cheltui, a scoate capul faeultatii: taoultAtil de litere [lat. med.).
bani din punga spre a plati [fr.]. *DECANAT sbst 0 Demnitatea de decan ¶
DEBUU (p1.-eurt) sn. 6 0 Loc unde pro- O Timpul cit se exercita functiunile de decan
dusele unei tari se wind usor ¶ 0 Mijloacele de a [fr.].
desface aceste marfuri [fr. d 6 b o u c h 0). *DECAPITA ( -iun) vb. tr. A taia capul [fr.].
DEBUT (pl.- nturi) sn. 0 Inceput ¶ ® Pri- *DECAPODE sf. pl.
mele Incercari, primii past ce face cineva Intr'o
cariera; In spec. 0 Intlia infatisare a unui actor
*cu Ordin de crustacee
zece picioare: raoul,
sau cintaret pe seen& ¶ 0 .49 Intlia lucrare a unui langusta, crabul, eto. slat
autor [fr.]. [fr.].
*DEBUT4 (-utea) vb. intr. ® A incepe ¶ ® A DECAR sm. w Carte
face primele Incercari Intr.° eerier& ¶ 0 Ar A de jot cu zece ochi (E
scrie prima sa lucrare (vorb. de un autor): Iii soul 1759) [ngr. BoteepE]. Fig. 1759. Cei patru decari.
0
c'ai urea as debutesti In prorA o'o nuvelit (I/LAH.) ¶ ® "DECASILAB 1. adj.
A juca sau a chits pentru Intlia oara pe scent * Compus din zece silabe: vent .0.
[fr.]. a. sm. Vers alatuit din zece silabe [fr.].
386
www.dacoromanica.ro
 'DECASILABIC adj. * Decasilab [fr.).
*DECASTER sm. Manx& egala cu 10 steri sau
10 metri cubi [fr.].
*DECAVA (-avez) 1. vb. tr. 5 4 A face sa
piarda toti banii la pie, a lasa lath un ban, a scu-
tura de bani, a !Asa letter, a lefteri.
2. vb. refl. A pierde toti banii la joc, a ramInea
letter [fr.].
DECAVAT adj. p. $i sm. DEcAva. ®4 Care a
pierdut toti banii la joc: aseultInd la secotelile... pe
earl si le !Amu, ott un aer fearte series, doi deeavati
( LAK).
DECEDA (-edez) vb. intr. A raposa, a muri [fr.].
'DECEDAT, -ATA adj. si sm. /. Raposat(a),
incetat(a) din viata [fr.].
*DECEMBRE, *DEMIVRIE sm. 3) A douaspre-
zecea hula a anului [lat.].
*DECEMVIR sm. 46 C) Fie-care din cei zece ma-
gistrati Insarcinati la Roma, in anul 450 In. de
Chr., sa alcatuiasca un cod de legi ¶ 0 Magis-
trat Insarcinat cu justitta, ca loctditor al preto-
rului [lat.].
'DECEMVIRAT (pl.-ate) sn. p 0 Functiunea
de decemvir si timpul cit era exercitata 11 ® Gu-
vernul decemvirilor [lat.].
*DECEMVRIE Po- DEaMBRE.
*DECENAL adj. 0 Ce tine zece ani ¶ 0 Ce
se da din zece in zece ani: premiti*. [fr.].
*DECENIU (p1. -nil) sn. Interval de zece ani:
clipele vor fi decenii >il 'n aceste clips se von !ace razboate
[lat.].
IEMIN.)
*DECENT adj. Cuviincios, cum cere buna cu-
viinta. ¶¶ (c, irtnEeprr [fr.].
*DECVNTA (p1.-te) sf. Cuviinta, buna cuviinta
1111 c INDEscVNTA [fr.].
*DECEPTIE P." DECEPTI0NE.
*DECEP'TIONA. (-onez) vb. tr. A desamagi, a
aduce deceptie.
'DECEPTIONAT adj. p. DECEPTIONA. Desa-
magit: nn Dutin va If contribuit la Intunecarea prismel de
vedere a tilui poet tvLAI14.
*DECEPTILTNE, 'DEMME sf. Desamagire: seal -
d& lumea In iluziuni, in sperante gi In deceptil (1.-G11.) [fr.].
'DECERNE (-cern) vb. tr. 0 A acorda, a da (o
rasplata, un premiu, etc.) : el... decerna lawn, et con-
damn& (CAR.) ¶ ® A hotari o pedeapsa, o osInda [fr.].
*DECES (pl. -ese) sn. Moarte (fireasca), ince-
tare din viata, raposare [fr.].
I DECHEMVRIE DECEMBRE bagrd.
O DE-CHILIN adv. Ban. Trans. = CHILIN.
DECP conj. Exprima o concluuzine, cu Intelesul
de asa fiind, asa dar, prin urmare": in I -al Iniurat
intliu, to esti provocatorul; se Intrebuin(eazd $i In
interiorul propozi(iunii, asezlndu-se mai adesea
in urtna verbului: voinicul siatti de undo -i vine poeino-
gul Asta ; se soul& of dinsul, firs micar s& eIrteasea OSP.)
[(I e -a ci (rezulta ca...)].
*DECI2 Prefix care arata. o unitate de zece on
mai milt): decit cea principals in nomenclatura
miisurilor (decigram, deeilltru, etc.)
*DECIDE (-id) vb. tr. si refl. A (se) hottirl; a lua
o hotarIre; a (se) indupleca [fr.].
*DECIGRAM (p1.-ame) sn. A zecea parte din-
tr'un gram [fr.].
*DECILITRU sm. 0 A zecea parte dintr'un
litru ¶ ® Masura de capacitate pentru aceasta
cantitate [fr.].
*DECIMA (-imez) vb. tr. A face sa piara, sit moara
ss se prapadeasca o parte dintr'o multime: holera
pi Mosul an decimat populatiunea In timpul ritzboinlui [fr.).
'DECIMA (pl.-me) s f. .1 Interval de zece grade
diatonice [it].
'DECIMAL 1. adj. ± Care procedeaza cite zece
ZECIMAL); sistem ,
sau din zece In zece: numar ow; fractiune .4 (Pr §i
sistemul actual al masurilor $i
greutatilor, numit si sistem metric.
2. (pl. -ale) sn. Balanta decimals.
'DECIMETRU sm. C) A zecea parte dintr'un
metru: patrat ; cub ¶ ® Masura care are aceasta
dimensiun,e 0 1760) [fr.].
t DECT:NDEA adv. Dincolo, de cealalta parte:
an mai lovit Citzacii nista sate din sus de Tiskinea, ye de
387
www.dacoromanica.ro
Nictrn (OR,UR.); to Moira ceasuri de plutire become toala bi-
ting& Dunarea cc, (GOOB.) [lat. de-ecce-inde]. DEC-
DEC
ODECIOCALA (-aiez)
vb. tr. si refl. Mold. (D
/ A (se) desghioca, a
(se) curata lode, panu
sile de pe toceanul de
porumb ¶ ® A se des-
face, a se curata carnea
de pe oase: Barba bine,
bine, pin& se de eleeitleaza
carnea de pe cielane ($EZ.) ¶
O o °Anita, a o des- II
face In partile din care
e alcatuita: 1110$ Nichifor
deciocalase oaruta pi-o ungea Fig. 176o. Decimetru cub
(CRC.) [e l o c 6.1 au]. imparlit In centimetre cubi
*DECIS adj. p. DECIDE. (laturile recluse In ,41.
Hotarit. ¶¶ (C. NUDECIS.
*DECIZIVNE, 'DECIZIE sf. 0 Hotarlre (luata
de o persoana) ¶ ®sit Hotarire, sentinta judeca-
toreasca [fr.].
;
rsy
*DECIZTV adj. Hotaritor, care hotaraste, care
face sa, se aleaga Intr'un fel sau altul: moment
Wane .11 [fr.].
*DECIZOR(I'U) adj . 1,1 Juranent.,, juramInt
pe care -1 propune partea prigonitoare adver-
sarului: Jure..., Poste fi sat ln. on -ce fel de
contestatiune (coo.-eiv.) [fr. dacisoir e].
DECTT conj. ;-,e intrebuinteaza la compara-
1
tivul de neegalitate, asezindu-se Intre cei doi ter-
meni de comparatie: e mai mare se frate-situ; mai bine
astazt un on, m: la anul tin bou;se pune fulesea In capul
propozdiunii: Giusti mare, Mal blue stipin mio (('ANN) ¶
® Precedat de verb la forma negativd, numai:
n'am (= am numai) della; an stiu ce -am InvAtat;
numai, afara numai: Dina seara an tiles, en anni,
numai si numai en dinsul LISP.) ¶ ® ow sa..., in be sa.:
es 'ntinzi mina la trecatori, mal bine to -ai apnea de M-
eru ¶ ID Mold. Numai, dar: ma vIrit In toate boalele,
os n'am !metro, trebue s& ma due (CRG.) ® Numal ~,
peste o chi* Intro clips, imediat, Indata, pe loc:
ga vii numai ® Trans. Ntei nicidecum, de loc,
de fel: dar and amuse la eel mai mic, sesta an voi sit
spun& nice (RET.) [d + c I t].
*DECLAMA (-am) vb. tr. CD A rosti, a recita
(in spec. versuri) cu glas tare, cu tonul $i gesturile
potrivite: versurl; tinerii sl tinerele... se Intreeeau
care mai de care sit le declame mai !rums (I.-ON.) ¶ ®
A vorbi cu pa Lima impotriva unei persoane sau
unui fapt [fr.].
*DECLAMATOR 1. sm. C) Cel ce declama Q 0
Orator sau seriiCOr emfatic, care Intrebuinteaza
numai expresii si fraze pompoase.
2. ($i DECLAMATORIU) adj. Emfatic, urnflat, bom-
bastic ca al unui declamator: ton ; sttl [fr.].
*DECLANIATIVNE, DEOLAMA.TIE s/. 0 Fap-
tul de a declama; arta de a declama: poetul
Aristia... ne desmierda prin nista deelamatil frnmoase
Mow ; profesor de¶ ® Intrebuintare de expresii
de fraze pompoase trite() vorbire sau tntr'o
scriere, unde nu se potrivesc ¶ 0 Discurs pati-
mas, plin de injurii Impotriva cuiva [fr.].
*DECLARA (-ar) 1. vb. tr. CD A arata, a face
cunoscut prin graiu sau in scris: a declarat ea remits
la on -ce pretentinne; ed, ritzboiu, a face cunoscut unei
puteri ca se porneste razboiu impotriva ei ¶ ® A
marturisi, a destainui: i-s declarat dragostea ce are
pentru sera ei ¶ ® et A hotari, a rosti 0 hotririre
judecatoreasca.: 1-an deolarat vinovat.
2. vb. refl. 0 A se arata, a se da pe fata, a se
manifesta, a izbucni: trigurile ean deolarat; s'a de-
olarat un incendin ¶ ® A se rosti pentru sau contra,
a lua parte pentru sau Impotriva cuiva: s'a de-
olarat Impotriva ori-earii sehimbarl a legit; s'a declarat
pentru intrarea In ritzbeiu [fr.].
'DECLARABIL adj. Ce poate fi declarat [fr.].
*DECLARANT sm.,-ANTA (pl.-to) sf. Persoana
care declarri, In spec. In rata judecatorului [fr.] .
*DECLARAT adj. p. DECLARA. Marturisit, pe
rata: nn dusman A. al razboalelor ¶¶ 0 NUIECLARAT.
*DECLARATOR sm. Cel ce declara [fr.].
DEC- DECLARATIVNE, DEOLARATIE Sf. 0 Fap-
tul de a declara ¶ 0 Act verbal sau serfs prin
DED care se declare ceva; de razbolu, act diplomatic
prin care se face cunoscut unei puteri ce se por-
neste rezboiu Impotriva ei; de dragoste, mar-
turisirea dragostei; a drepturilor ommui, actul din
14 Sept. 1791 In care Adunarea Nationale. a
Frantei a aretat In mod solemn care shit drep-
turile omului si ale cetateanului [fr.],
DECLASAT adj. $i sm. Decezut. care nu o-
cup& In societate rangul pe care ar fi putut sau ar
Ii trebuit se-1 ocupe [fr.].
"DECLI-N sbst. Starea unui lucru care se apro-
pie de sflrsit, scepatat: vietil [fr.].
"DECLIN4 ( -in) 1. vb. tr. 0 CD A rerita sau a
scrie diferitele forme ale unui substantiv, ale unui
adjectiv sau ale unui pronume, la toate cazurile 7
O A-el numele, a spune tine este: sunt outare, ii
raspund en, declintudu-i numele gi pronnmele (1. -OH.) ¶
10 ei A nega, a nu recunoaste competenta unui tri-
bunal ¶ 0 A refuza, a respinge: am declinat onorul
ee Mi se Wes (1.-OHJ
2. vb. intr. 0 A se apropia de sfIrsit, de scene.-
tat: In scurtele rastimpuri cind !parole declina ¶(ALECS.)
O F A Slabi: ratinnea to aecitalt caLscs., ¶ 0 * A se
deperta de ecuator (vorb. de un astru) ¶ 0 15
A se departa de nord (vorb. de acul busolei) [fr].
DECLINABIL adj. C7 Care se poate declina
¶11 C 1NDECLINABIL [fr.].
DECLINARE st. O Faptul de a declina I
O 47 = DECLINATIVNE.
D ECLINATOR (ITJ) sn. 0 it
(pt. -Dare, -or 11)
Exceptiune nrin care aparetorul neage compe-
tenta unui tribunal ¶ 0 .44.. Cutioare care con-
tine un ac magnetic si care serveste pentru a o
orients pe teren o plansetli, o hart& etc. [fr.
dleclinatoire].
*DECLINATIKTNE, DEGLINATIE sf. ©47 Tota-
litatea schimbarilor pe care le miler& terminatiunile
substantivelor sf adjectivelor la diferitele cazuri
0 * Distanta la care se afle un astru de la
ecuatorul ceresc; e eciiivalente. In sf era cereasett
on ceea ce pe globul nostru se numeste latitudine;
astfel declinaldimea stelei M este arcul de me-
ridian MA cuprins Intre aceasta stea si ecua-
torul EEL cercul de declinatiune al unei stele
(d. e. al stelei M) este cercul sferei ceresti care
trece prin steaua M si prin axa lumii PP (n)
1761) ¶ ® 15 ,r mag-
netica, unghiul cuprins
P
P
Fig. 1761. Declina- Fig. 1762.
tiunea unei stele. Declinatiune magnetics.
Intro meridianul magnetic $i meridianul astro-
nomic (0 1762) ¶ 0 A Unghiul pe care-I for-
meaza un plan vertical sau o alhuere cu meri-
dianul locului ce se la in consideratie [fr.].
DECIVITATE sf. Inclinatiunea unui costis,
a unei teren sau a on -carei alte suprafete [fr.
o< lat.].
DECOCTITINE, DECPCTI0 sf., DECOCT (p1.
-cart) sn. A Fierberea In ape a unei buruieni
sau substantemedicamentoase; doctoria ce
dupe aceaste fierbere [fr.].
DECOLORA. (-ores) 1. vb. tr. A strica coloarea,
vepseaua, fat,a, a spilled.
2. vb. refl. A-$i pierde coloarea, a se sterge, a
iesi vApseaua, a se speleci [fr.].
DECOLORANT adj. Care decoloreaze, care
face se se piarde, se. se stearge. coloarea [fr.].
DECOLORAT E sf. Pierderea, stergerea
coloarel, spelacire [Zr.].
388
www.dacoromanica.ro
DECOLTA (-tez) 1. vb. tr. La A croi astfel o
frnbrecaminte !nett se. lase gftul, pieptul si umerii
goi.
2.vb. refl. Ali lasa desveliti gitul, pieptul si
unierii [fr.].
DECOLTAT adj. 0 p. DECOLT4 ¶ 0 ® Fere
perdea, prea fiber: oxpresinni einme
DECOMAND4 (-mand) vb. intr. A anula o co-
mande. [fr.].
DECONCERTA. ( -tee) vb. tr. $i refl. A se tur-
bura, a (se) zap/id; a face se-si piarde (a-si pierde)
cumpatul [fr.].
*DECONSILIA (-(nee) vb. tr. A desfatui, a sfe.-
tui se. nu face. ceva [fr.].
DECONSIDERA... sr DESCONSIDER4...
*DECOR (pi.-orurl) sn. 0 Podoabe, ceea ce Im-
podobeste un apartament ¶ 0 pl. D Ceea ce im-
podobeste scena unui teatru, tablouri, culise pic-
tate si alte podoabe care slujesc a Infetisa un
loc anume, un cadru unde se petrece actiunea
Intr'o piest de teatru; F : tabloul se schimbil, si nn
minunat de stinci se %anti 'n fata noastrd (VLAH.) [fr.].
DECORA (-ores) vb. tr. 0 A Impodobi, a In-
frumuseta cu decoruri o cladire, un apartament
Ot A acorda o decoratie [fr.].
DECORATTV adj. Care serve se, decoreze, se
Impodobeasca: figura.. a; bronzuri r-a arte pic-
tura, sculptura de ornamentatie, tapiseriile, Um-
plaria de lux, etc. [fr.].
*DECORATOR adj. $i sm. Care decoreazo.
apartamente sau face decoruri de teatru: eider
de teatru [fr.].
*DECORATIVNE, *DECORATIE Sf. 0 Faptul de
a decors, Impodobire ¶ 0 Ornament, podoaba de
arhitecture, de picture, etc. 11 0 Podoabe ce se pun
la fatada unei case, Intrrun salon, etc. cu ocaziu-
nea unei festivitati, unei serberi, etc.: el Ingrilise
In mare parte decoratille si mobilarea color sapte sill pentru
bat (CAR.) ¶ O 4tt Semn de distinctjune, de metal
(aur, argint, bronz, etc.), acordat de un suveran
sau de seful unui Stat (or !MAMA III) [fr.].
DECREPITUDINE sf. Stare de adInci be-
trinete insotite. de infirrnitati, glrbovire [fr.].
DECRET (731.-ete) sn. 0 Hotarlre: ale Provi-
dental ¶ 0 0 Hoterire a unui suveran, a unei
puteri executive, ordonante [fr.].
DECRETA. (-etez) vb. tr. 0 A ordona, a ho-
tart printr'un decret; a da un decret: s'a decretat
stares de asediu [fr.].
ODEGUL.A. vb. tr. Trans. A desela, a speti: In-
tr'aoeea Cavan pe Ghitn-1 omoarit, Cocolos De Titirez decals
DAM4].
(Ge.-DEL.) [comp.
0 DECULAT adj. p. DECUI4. Trans. Deselat, spetit.
DECVRGE (-curs) vb. intr. A rezulta, a purcede
[curge,dupafr.decouler].
DECORIE sf. p 0 Trupe de. zece soldati, In
armata roman& ¶ O Grupa de cetateni roman,
mai Intiiu in numar de zece in§i, mai tlrziu In nu-
mar mai mare [lat.].
DECURION sm. p Capetenia unei decurii mi-
litare sau civile [lat.].
DECTIRS stmt. Curs, durate, interval, succe-
siunea timpului: In ul vietil [decurge].
DEDA. (aeaen) vb. refl. 0 A se da, a se consacra
cu totul, In Intregime: on s'a gash macar unul care sit
se ii dedat a zugravi... scene de vinatoare woos ); s'a dedat
is carts, Is belie, ca as se ameteascit (am.); a se is studil,
la bautura ¶ ( A se deprinde, a se obicinui: mai de-
dlndu-se cu lumea si mat obioinnindu-se a tat in hnetul
ce Innlibuseste oragele (ISP.) [lat. deder e].
'MEDAL (p/.-aluri)sn. O Ori-ce lot unde se poate
rated cineva; labirint ¶ 0 Ingremedire de lu-
cruri In mijlocul cerora se Incur& cineva, Incur-
etitUrti: luaram o bares care ne dnse is vapor printr'un
de coribil (ALECS.) [Peri'. IST.f.
DEDAT adj. p. DED4. O Consacrat In Intre-
gime, dat cu totul: f1 vicau pretutindenl dedati on pa-
timile (000s.) ¶ 0 Deprins, obicinuit: an munca.
DEDEMULT sr DEMVLT.
DEDEO CHITJ DE9CHIO.
DEDEgljEtT 1. adv. Pus sub altceva, sub an-
cineva: chid en olud el deasupra (ow DEAKIPRA).
 J tt.

PLANSA III

15

a',.

"*-

V.

. .

x. Colanul ordinului Ferdinand" I. 2. Placa ordinului Ferdinand I in grad de Mare .Cruce. 3. Ordinul
Ferdinand I in grad de Mare Cruce. 4. Placa ordinului F. I. In grad de Mare Ofiter. 5. Ordinul Fer-
dinand I in grad de Comandor. 6. Ordinul Ferdinand I in grad de Ofiter. 7. Ordinul Ferdinand I in
grad de Cava ler. -- 8. Ordinul Virtutea Aeronautics" in grad de Comandor. 9. Ordinul Virtutea Aero-
nautica" in grad de Ofiter cu spade, (razb.). to. Ordinul Virtutea Aeronautica" in grad de Ofiter (pace).
xx. Ordinul Virtutea Aeronautics" in grad de Cava ler cu spade. -u- 12. Ordinul Virtutea AeronauticA' in
grad de Cava ler (pace). 13. Crucea de Aur a Virtutii Aeronautice" cu spade (razb). 14. Crucea de our
a Virtutii Aeronautice" (pace). 15. Semnul onorific de 40 ani pentru ofiteri.

I.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat.

www.dacoromanica.ro
PLA.IVA IV

17 .

4
20

15
,1/11111

II
8

19

fly)

IrNVT`11, ,
;0,

4 ir

x) Colanul ordinului Carol I". - 2) Placa ordinului Carol I" grad de mare-cruce. - 3) Ordinul ,,Carol I"
grad de mare-cruce. - 4) Placa ordinului Carol I" grad de mare-ofiter. - 5) Ordinul Carol I" grad de co-
mandor. - 6) Ordinul Mihai Viteazul" cl. I-a. - 7) Ordinul Mihai Viteazul" cl. a 2-a. -8) Ordinul Mihai Vi-
teazul" cl. a 3-a. - 9) Medalia Virtutea Militara" de pace, cl. I-a aur, cl. a II-a argint. - /o) Medalia Virtutea
Militara" de razboiu, cl. I-a aur, cl. a II-a. argint.- xi) Placa ordinului Steaua Romaniei" cu spade, grad de
mare -truce (razb.). - In) Ordinul Steaua Romaniei" grad de mare -truce (militari). - 13) Ordinul Steaua Ro-
maniei" grad comandor (civil)). - 14) Ordinul ,,Steaua Romaniei" cu spade, grad ofiter. - /5) Ordinul Steaua
Romaniei" cu spade, grad cavaler. - z6) Placa ord. Coroana Romaniei" grad mare-cruce (pace). - 57) Or-
dinul Coroana Romaniei" grad mare-cruce (pace). -18) Ordinul Coroana Romaniei" grad comandor (pace). -
1g) Ordinul ,Coroana Romaniei" cu spade, grad ofiter. - so) Placa Ordinul Coroana Romaniei" grad de
mare-ofiter (pace).
.wwiElevase-
I.-A. Candrea.-Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
PLANA V
=g 25

111 t
22 23
t,

-4-

34
32 33
b.

38c;

_
42
43 .

21) Ordinul Coroana Romaniei" cu spade grad cavaler. 22) Trecerea Dunarii" 1877-1878. 23) Medalia
Crucea Comemorativa" 1916-1919. 24) Ordinul Crucea Regina Maria" cl. I email. 25) Ordinul
Crucea Regina Maria" cl. a 2-a aur, cl. a 3-a bronz. 26) Medalia Victoria" 1916-1921. 27) Meritul
Sanitar" 1913, cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz. 28) Medalia 25 ani de serviciu" ofiler. 29) Medalia
zo ani de serviciu" trupa. 30) Crucea Comemorativa Elisabeta" (1878) 3x) Medalia Aparatorii Indepen-
dentei" (1878). 32) Medalia Avintul Tarii" (1913). 33) Medalia Rasplata Muncii" pentru invatamint.
34) Medalia Barbatie §i Credinta" cu spade, cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz (rAzboiu). 35) Medalia
Barbatie 1i Credinja" fall spade cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz (pace). 36) Medalia Jubiliara
Carol I" (1906). 37) Medalia Comemorativa rusa (1877-1878). 38) Medalia Bene Merenti" cl. I-u aur,
cl. a II-a argint.-39) Medalia Meritul Comercial §i Industrial" cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz. 40) Me-
dalia Rasplata Mane& pentru biserica, cl. I aur, cl. II argint, cl. III bronz. 41) Medalia Serviciul
Credincios cl. I-a aur, cl. II argint. 42) Medalia Incoronarea de la Alba-Iulia". 43) Crucea Serviciului
Credincios" cl. I-a aur, cl. II argint. 44) Medalia Pro Virtute Militari" (186o). 45) Medalia Rasplata
Muncii" pentru constructiuni 3colare (1923).

www.dacoromanica.ro
 2. DEDESDBTIIL prep. In partea de subt: casei
se MIA Dlvnite boltite.
3. (pl. -turi) sn. ® Partea, lucrul care se af15.
dedesubt ¶ ® CP) Lucru ascuns, tainuit: nici el,
Wei ea nu an dedesubtul vorbelor ce Bi le spun (BR.-VN.)
d e -s u b t].
DEDETVI, DEDITI sm. 731., d sq. DEDETVL, DE-
DITVL sm. 4. Planta ierboasa,
veninoasii, cu flori mari al-
bastre-violacee, in forma de
depot, Intrebuintata de fe-
meile de la tar& la colorat ;
numita si dedita", ador-
mitele", sufletele", sisinei",
vInturele", etc. (Anemone
pulsatilla) (I 1763): Deditei
gi garofite plrguite 'n foo de
Beare (ALECS.); Foals verde deflate',
Subt umbra de paducel croc.); FrunzA
verde dedetel, ce mutt lele De
muscel? (PAC.) [ IIw DEDTTA].
DEDICA -dio) vb. tr. 0 A
Inchina, a h&razi, a consacra Fig. 1763. Deditei.
curtului divin ¶ ® ® A In-
china cuiva o carte, o lucrare artistica [lat.].
*DEDICATORIU adj. Care cunstitue o dedica-
tie [fr. < lat].
*DEDICATIE sf. Omagiu facut cuiva de un
autor Inchinindu-i o lucrare printr'o inscriptie
push In fruntea cartii [fr. d é d icac e].
t DEDINA sf. Bucoy. DatinA, obiceiu: se strica flo-
verdele se lace Cu ,
rile, cad ass 11-1 dedina florilor (Paw.) [
ODEDITA (p1.-te) sf. Mold. Bucov. * = DEDETDI:
DATINA].
care pe atunci e lancet& (VOR.) ; ell
boesc tarancele °tale de Past' (sm) [SI. dedicamo-
sulet", din cauza asemanArii florii cu un cap
Incaruntit, de unde 5i numele german de g r s-
ues Bergmannchen].
DEDITEI w DEDEM
'DEDUBLA ( -bias) vb. tr. $i refl. A (se) Imparti
In doub. [fr.].
DEDUBLARE sf. 0 Faptul de a (se) dedu-
bla ¶ ® .10 personalitatti, afectiune In care
aeelasi individ are doull personalitati, fie simul-
tan, fie succesiv ¶ ® 2 unui astru, desfacerea
In douli a unei stele.
DEDUCE (-due) vb. tr. ® ± A scadea (o sum&
dintr'alta) ¶ ® A scoate, a trage o consecinta
dintr'un principiu [lat.].
metodit a
*DEDUCTIV adj. Care procedeaz& prin deduc-
[fr.].
*DEDUCTFUNE, *DEDINTEE sf. Consecint.&
trash dinteun principiu, dintr'un rationament
[ft
DEDULCT, 0 DADIJLCI (-ceso)vb.refl. ® A minca
de dulce In zi de post: tin mosneas s'a deduleit de
nevole on din gregalit (LUNG.) ¶ ® ® A cap&ta gust,
pl&cere la ceva, a se deprinde cu ceva bun: se de-
dulciserit ca calul la tarfte (ISP.); se feregte... sA se &Mal-
oeascit on vitiile gi apucaturile for (JIP.) .
DEFAIMA (-tram) vb. tr. A vorbi de rhu, a ne-
cinsti, a vatarna cinstea, reputatia cuiva: Pe mai
marele tan nn-1 cAtre altii (PANN) [lat. *d 1 f f a -
miare].
DEFAILVIARE sf. OFaptuldea deftlimall
® Vorbe rele nascocite 5i r&spindite de cineva spre
a vato.ma cinstea, reputatia cuiva: se temee de as-
primea tatA -sAn si de a oamenilor
(CR0.).
DEFAIMATOR 1. adj. p. DEFAINA. Care de-
fainatt: se Incruntaril and snail% aoeste vorbe defaimatoare
pentru Domani gi tare for HOP.).
. stn. Cel ce defaim5..
*DEFALC4 ( -talo)
dintr'o sum& [fr.].
vb. tr. A scadea, a scoate
*DEFAVOARE sf., *DEFAVQR sbst. 0 Pierderea
favoarei, trecerii pe care o are cineva pe linga
altul ¶ ® Lips& de bunavoint&; In defavoarea mea,
In defavorul men, lmpotriva multumirii mele, contra
interesului meu, naplistuindu-ma pe mine [fr.].
* DEFAVORABIL adj. Nefavorabil, nepriin-
dos, lipsit de buntivointa [fr.].
DEFECT (pl.-is) sn. O Cusur, meteahna,
www.dacoromanica.ro
lipsa: nu-mi fan iluzii asupra .elor mole
(ALECS.) 11 ® p/.
$ Literele care lipsesc sau prisosesc la unele case DED-
[tat.]. DEF
*DEFECTIV adj. ci.1 CAruia-i lipsesc unele tim-
[d e - puri sau moduri: verb [fr.].
*DEFECTUQS adj. Cu cusururi, cu defecte,
cu lipsuri [ft.].
*DEFECTUOZITATE sf. Stare defectuoasA
[fr.].
*DEFECTIUNE sf. P&rasirea unui partid, de-
zertare dintr'un partid [fr.].
*DEFENDOR Sin. n PIM, col ce e chemat s&
se apere Inaintea justitiei (hi opozitie cu reels-
mantel) [fr.].
*DEFENSIV 1. adj. x De aparare, facut pen-
tru aptaare: ritaboia ...; arms e; so- OFENSIV.
2. DEFENSTVA (D1.-ve) sf. Stare, pozitiune de
apararele eta in ..., [fr.].
*DEFENSOR sm. n Aparator, avocat care a-
par& din oficiu: ... eclesiestic [fr.].
*DEFERENTA (p1.-1,e) sf. Semn de cinste, de
stima, de respect [fr.].
*DEFERI (-fer) vb. tr. 0 A acorda cuiva ono-
ruri, denanitati: ..., coroana ¶ ® et A trimite, a
aduce Inaintea judecatii ¶ 0 et iaramIntul, a
cere s& jure, s& depunti juramIntul [fr.].
*DEFICIT (p1. -te) sn. 0 Lips& (dintr'o sums) ¶ 0
Situatiune In care cheltuelile Intrec veniturile:
...Au budgetulni; e vecinio In ou leafs pe o lunA (V1-AN.1
[fr. < lat.].
*DEFIL4 ( -ties) vb. intr. x A trece In sir, unul 11.000
dup& altul, pe dinaintea cuiva (vorb. in spec. de
trupe): trupele an defllat Intr'o politica ordine; pr. est.
sute de trasuri defilau De gone [fr.].
'DEFILARE sf. X Faptul de a de fil a(vcrrb.
de trupe) coj 1764).
1.1 ,T4'4'41,, ! nn4E 1,._111.,'-_-.,"=!- r'-
,,,,,
Fig. 076.t. Defilare.
"DEFILEU (p1.-nei) sn. 0 cal.. Trectitoare ln-
gusta, strimtoare ¶ ® Defilare [fr.].
*DEFINI (-Mese) vb. tr. A face cunoscut un lu-
cru (sau o persoana) arAtIndu-i Insusirile, defec-
tele sau ceea ce-1 (ce-o) fac s& se deosebeasc& de
altul (alta); un cavint, a lAmuri Intelesul, a spune
ce Insemneaz& [fr.].
*DEFINIT adj. O p. DEFIN 1111 © Nramiurrrr ¶
0 Hotarlt, determinat: cantitate ¶ ± Integrant
a, integral& ale card limite sint date ¶ C) ai
AO
Articol er HoTARIT.
*DEFINITIV adj. Hottaltor, care termina un
lucru Mr& a se mai putea reveni asupra lui, Eta&
a-i mai putea aduce vre-o schimbare: regalement
hotarire it; loc adv.: in , in cele din urma, chip&
cea din urmA hot/wire [ft.].
;
*DEFINITIVNE, *DEMME sf. Deslusirea In
putine cuvinte lamurite a Intelesului unul cuvInt
[fr.].
*DEFOLIATIUNE sf. * aiderea Inainte de
vreme a frunzelor arborilor sau altar plante [fr.] .
*DEFORM). (-noes) vb. tr. 5i refl. A (se) strica
389
DEF- forma, a (se) schimonosi, a (se) pod, a (se) sluti a lass mai pe jos: en nipte grainri ce-ar ti lasat la ..al eel
[fr.]. mic pe cea mai limbutit teleloaica (MP.' ; ® a-ei tinge ~ele
DEG *DEFORMATIVNE sf. Faptul de a (se) de- de ceva, a-i placea din cale afara: atlt de mult le placura
forma, stricarea formei, schimonosire, pocire [fr.]. bucatele, Man ie1 lingeau g1 degetele cind mincan ))CR.) ;
DEFRAIJD4 (-des) vb. tr. A lua prin frauds; : a-0 musca ~ale, a se cai, a-i parea ran; a numara
a frustra [lat.]. pe e, a socoti servindu-se de degete; : a nu puns
-DEFRAUDATOR sm. Cel ce de f r a u- pe otneva sau ceva Mei la .ut eel mic, a nu-i da nici
deaz a. o importanta, a-1 socoti prea neinsemnat: crinii al
tDEFTERDAR # TEFTERDAR SM. ; Ministru de viorelele ritmAseserli pe jos g1 niel la ~al eel mic al ei nn le
finante la Turci 1765): non'
( Dunes °sp.) ; GI: a pane .n1 pe rani, a ghici unde e
mare vizir admit 1ndata la divan... pe rito1; a saint ceva printre , a trace printre a-i alu-
eel palm tedi.c.1 [ te.]. neca din mina, a-i scapa pe nesimtite, fara sit prin-
DEEVNCT adj. Raposat [lat.]. da de veste; 1 l : a sta cu ~11 (mu on .,ele) In gura, a
DEGAJA (-ajez) 1, vb. tr. 0 A sta fart' nici o treaba, firs sit fact' cal mai mic
desamaneta, a scoate din ama- lucre: no ores as 11 stet LitlEaal 1148 Cu wan] in gum duel oe
net ig 0 A scapa pe cineva de o a acts pe zmei MP.) ; OG: a sti ceva pe o, a-1 sti de mi-
Indatorire ¶ 0 .Gt A da afara, a nune, In perfectiune; 04: a se tress In cu cineva,
produce, a scoate un miros, o a-$i incerca puterile, a se masura on cbieva; a UM-
emanatiune. bla In vIrf ul ...Dior, a calm fart' sgomot, faralsa.-1
2. vb. ref/. 0 A se scapa de o simtll cineva; ®: oma lui Dumnezeu, atotputernicia
Indatorire ¶ 0 A-5i lua vorba divintt, manifestatit printr'o intImplare, printr'o
inapoi [fr.]. izbinda extraordinary ¶ 0 Fie-care din de tienle
DEGAJAT I. adj. 0 p. DEGAJA u ei manu$i ¶ ® Masura de lungime ( 1 /ro din- nei

¶ 0 Desbarat, scapat, liber. tr'o 'Alma = Om., 02458); de aci, o masurll nein-
2. adv. In mod liber, far& a fi serrutata, foarte mica.: se manInca intro /Mail pentra
stingherit: vorbegte ei gesticulesza on de pamInt (aa.-vN.) ¶ 0 4. cRICI-
(CAR.).
Fig. 1765. DVGETE ov- C1NCI [lat. dIgItus].
Dettet dar.
DEGEABA ow- GEABA. DEGETAR (p1. - are) sn. 0
'DEGEISTERA (-erez) vb. intr. 0 A-si strica fi- Uncalta In forma de mic cilindru,
rea, a se departa de soiul primitiv: douit tree generatii mai adesea de metal, in care se
() A
se [Astra solul, dar apoi Incepea sit degenereze (I.-GH.) ¶ introduce degetul cu care se
pierde din Insu$irile sale ¶ 0 A se schimba, a se Impinge acul cind se coase (A].
preface din bine In rau, din rau In mai tau ¶ 0 I 1767) ¶ 0 * Planta veninoasa,
A lua o alts Intorsatura (vorb. de o boala care scade cu flori marl gal-
sau se agraveaza) [fr.]. bene, ce creste prin
"DEGENERARE, "DEGENERESCVNTA (p1.-te) sf. paduri; numitIt $i
Faptul de a d egenera; Tendinta de a dege- degetarita",dege-
nera [fr.]. tel" sau tita-oii"
DEGERA ( ger) 1. vb. intr 0 A ingheta, a amorti (Digitalis ambigua) tirj
de frig: ne Iasi lira scIntele de foe In vatra, sit degeram aice (J 1768) [lat. d I-
(Mat ml an degerat plcioarele ¶ ® A se strica de ger: gita 1 e]. Fig. 1767. Fig. 1768_
a degerat vita. DEGETARITA Degetar. Degetar.
a. I vb. tr. A face Mt Inghete, sit amorteasca de (p1.-te) sf. i 0 =
frig, sit se strice de ger: pe eine nu-1 ptrieste soarele, DEGETAR OO ¶ C) = DEGEnL-R.Q$13.
nn -1 degera nici gerul ;oLva.) [lat. degelare]. DEGETARTTT sbst.
DEGERAT adj. p. DEGERa ¶¶ Q NFormemt&T: nu Planta ierboasa, cu
Plateate o cespi CEAPA. flori albastre - violete,
DEGERATI.JEtA (p1. -turf) sf. 0 Faptul de a ce creste prin partite
deger a 11 0# Parte a corpului degerata; ra- muntoase; numita. $i
nk umflatura produsa de pe urma degerarii: potiras" (Soldanella
trunzele de curecbiu murat slut buns de OM) . montana; S. alpina)
DEGET, (19 DE$T (p1.-te) sn. 0 p Fie-care din (E3 1769)[degetar].
extreinitatile lunguete $i mobile ale mlinilor DEGETUT (p1.-te)
pictoarelor, la oameni 5i animate ([J 1766): ...Ali eel S71.. dim. DDGET: 1-au
mare; ~ill aratator; ...Ill de mijloa ; /nul trecut ~ale prin caPalltia
Molar ; al cal alto; 4 : cinci de- (0000
gete slat la o mina ei unul Cu altul nu se DEGETEL (pl.-ele) .

Dotriveate, nu shit cloud persoane sau a sn. 0 dim. DVGET: a- -

doutl int implitri care sit semene Intro
ele Intocmai; a amts pe thieve CU ~nl,
a-1 face de risul lumii, a-1 expune
,
disprecului tuturor; p : a se ascunde
dupti a cauta cu putina abilitate
sit $i ascunda parerea sau intentiunile
(intocmai cum fae copiii cari Isi
ascund rata cu mina, spre a nu fi Fig. 1766. De-
vazuti), a cauta pretexte fart' rost; gete. G. Dege
6: a atinge on ..111, a fi foarte tut cel mare.
aproape (in spatiu sau In timp); A.DegetularA.
6 : a-si da cu (sau cu In tlitor. M. De-
opt, a) a fi pe o cale gre$itit, a se __PT! de mijloc.
insela ran; b) a fi Intunerec bezna: inelar.
ere o noapte d'ale de salt dai on /rm. getul cal mic.
In 01%1 de Intunerec tems.1; (F : gol ca
(sau ca un o), despuiat, abia
lmbracat: a fi rebegit de ploaie, ca e
(teat (otwt.); : a ad, a In-
(In)cerca mares en
cerca lucruri imposibile, sau peste puterile lui;
CA: a-1 jun pe cineva pe Awe, a-1 suci $i Invirti,
a-1 face sit joace cum Ii place; a trage pe sfoarit:
care va sit zica v'ati sohimbat costumul, ca sit ma jucati pe
(CAR.) ; Q : a abut la .dul eel mic, a Intrece cu mutt'
www.dacoromanica.ro
rAtIndn-1 Intro e an bob Fig. 1769. Degetdrut.
maruntel de margaritar alb
= DEGETO 0 ¶ ®4 DEGETDL-RQaU
c000s.191 (3
Planta originara din apusul Europei,
cu flori roil (rare-ori albs) pe di-
nauntru purpurii, inconjurate de o
aureola alba, cultivate la not ea
plants ornamentals; din frunzele ei
se extrage diettalina, Intrebuintata in
medicine ([..1j 1770) (Digitalis pur-
puree).
,
DEGHIZA Nina) vb. tr. $i rell.
O A (se) imbraoa astfel Inelt sit fi.
ergn. De- grew de cunoscut, a (se) travesti
O IT) A (se) ascunde; a (se) pre-
face; a se arata cu totul altfel decit
cum este [fr. d egu is e r].
got ca un DEGHIZAT adj. p. DEGHIZ4i. 0
Travestit, Imbritcat astfel ca sit fie Fig. 1770.
grew de cunoscut: tie-care lei tuchi- Degetel-rosy,
pueete di este cal putin an print
moo ¶ 0 Ascuns, disimulat: trimiterea ini ca amba-
sador la Paris a lost ea on fel de sail (1.-OH.).
DEGLUTITIVNE, DEGLIITITIE sf. Inghi-
390
tire, trecerea substantelor alimentare din guilt DEJECTIVNE, DEaveTiEsf. p Evacuarea Ma DEG-
In stomac prin faringe (1 1771) [fr.]. teriilor fecale ¶ O p1. Materii fecale evacuate [fr.].
DEGRABA IMP GRABA. DEJGH... ow- DESGH... DEL
*DEGRAD4 (-adez) 1, vb. tr. Q A sepal°, a
destitui pe cineva
DEJGHINA DESBINA.
DEJMA... oar DIJMA...
v
dintr'o slujba, din- DEJUCA (-Joel vb. tr. A
tr'o demnitate, din- zadarnici, a face se nu izbu-
tr'un rang mai ri- tease& un proiect cu ur-
dicat, ca nevred- marl rele [dupti fr. d e-
nic sau In semn de j o u e r]. Fig. 1774. Deja.
necinste: an outer N- DEJUGA. ( -fug) vb. tr.
II 10 (0 A Injosi, a si intr. 0 A scoate jugul, a scoate boii de la jug:
mic*ora: o nmilea el lei deinga boil in iarmaroo (ow ¶ ® A se opri, a
!algal parlisiril oi 0 poposi cu carul Intr'un loc: dar eu ce ma lac, nine
degrade gelozia (E).-ZAMF.) mai dejuga is moara mea P (Dum.) ; de aci 0: la rea
0 GA slabi moara am dejugat(I.-GH.), am nemerit-o rau act, am
treptat lumina, um- venit Intr'un loc unde shit numai Incurcaturi
brele, colorile. O 43 A se a*eza, a se Incuiba Intr'un loc: Arida a
2. vb. refl. ® A i s j u gar e].
dejugat la onlcnsul nostrn (ISP.) [lat.
se Injosi ¶ 0 A DEJUGATOARE sf. Loc de popes: aot is ha-
cadea Intr'o stare nu] acesta era cos mat Insemnata N ye drumul Baratta-
de jos: iata oum a's !mini (S.-ALD.) [dejuga].
degradat bletul crag! DEJUN (pt.-unnr1) sn. 0 Mincarea de dimi-
(Num) [fr.]. neat& sau de amiazi ¶ ® Timpul cind se naltnInca
DEGRADARE de amiazi [d ejun a].
sf. Faptul de a (se) Fig. 177z. Deglutitiune ISectiune)
L. Limba.N. Foselc nazale.A. DEJUN.A. ( -unez) vb. intr. A mince dimineata
degrada; starea sau la amiazi: am &Janet an o Dona necanoscutii mie de
In care se and cel Trecerea acrului. B. Trecerea
bolului alimentar. C.Cerul gurii. multa vreme (I.-OH.) [fr.dejeuner].
degradat ; Injosire. E. Epiglota. F. Faringele. DEJURNA adj. invar. X Care face serviciul
*DEGFtA.DATOR G. Laringele. 0. Esofagul. (in spec. militar) peste zi; a n a-Si avea servi-
1, adj. Care degra- ciul peste zi; an om al politiei care doarme pa o lavita
deaza: este cave mai ow dealt: gelozia p (0.-ZAMF.). (CAR.) [rus. < fr.1
2. (pl.- oare)sn. .alit Placa cu crestaturi de care se DEJURSTV , DEJVRSTFA sf. x Corp de gardit:
servesc fotografii spre a degrada ducIndu-ma sit vad pe postal Alexandrescu Is dejtustla in
umbrele de la conturul unui por- Gorgani (1.-G11.) [rUS.).
tret (1, 1772) [fr.].l DELA pp- DEz 0.
DEGRE VA (-eves) vb. tr. A t DELA (p/.-le) sf. IF/ @ Pricing, proces (comp.
mic*ora impoziteleljfr.] DEALA) ¶ 0 pl. Acte (de proces): deismt on dale
DEH p. DE l animate (ALECS.) [rUS .].
DEHAMA. our DESHAMA. *DELABRA. (-brez) vb. tr. si refl. A (se) d&rapilna
*DEHISCENT adj. b Se zice [fr.],
despre fructele care se deschid *DELABRARE sf. Faptul de a (se) d. e 1 a -
singure cind ajung la maturitate Fig. r772. b r a, darapanare: un rau oi mai mare este... apa-
[fr.]. Degradator. ratalui intelectflal (VLAH.).
DE.HISCENTA s * Felul In *DELAPIDA = DILAPIDA.
care fructele se deschid de la sine rind ajung *DELASA ( -las) vb. tr. A paritsi, a lase In pare -
la maturitate sire, a abandona [fr.].
(0773) [fr.]. DELATOR sm, s§ Cel ce denunta justitiei (o
DEHOCA crime sau un delict), denuntAtor [fr.].
pp- DIHOCA. DELATURA. ( -tar) vb. tr. A Inlatura: join som-
DEHULA ata delaturam de la not ynterea vinturilor(GEM.) [d e -
ow- DAULA. la t ur i].
DEICID DELATURI Pe- LAMLE.
adj. si sm. *DELA.TIVNE Sf. n Denuntare secrete [fr.].
Uciga* al lui DELE N.- DELA.
!sus, fiul lui DELEAN sm., DELEANCA (M.-lance) Sf. O 0 Care
Dumnezeu locue*te prin prattle de linga munte, Intre munte
[fr.]. i *es ¶ 0 DELEANCA sf. Joc cu lautari (eArAF.)
*DEIFIC A [d e a 1].
( -sic) vb. tr. 0 DELEATUR sbst. # Semnul de Intrebuintat
A pune In nil- la corecturi spre a arata ea trebue s& se su-
dul zeilor, a prime o liters, unul sau mai multe cuvinte, etc.
socoti de zeu [lat. med.l.
® ® A cinsti, *DELECTA. (-tea) vb. tr. si refl. A (se) desfilta.:
a slavi peste A B se delectan mai malt en attires tnt1mplarilor Rd Alexandra
mitsura [lat.]. Fig. 1773. Deldscentii. Machedon (I.-GH.) [ fr.].
*DEISM A. Fructul violetei.B. Teaca de legu- *DELEGA (-eg) vb. tr. A Instircina, a trimite pe
sbst. Sistemul minoasa.C. Fructul plesnitoarei. cineva cu Imputernicirea de a lucre, de a cerceta,
acelora can de a judeca, etc., In numele altuia sau In numele
cred In Dumnezeu si In nemurirea sufletului, fat% unei autoritati [fr.].
a admite Ins& revelatiunea [fr.]. DELEGAT 1. adj. p. DELEGA.
*DEIST sm. Partizan al deismului [fr.]. 2. sm. Persoana Insarcinata cu o delegatiune.
DEIMPARTIT sbst. ± Numar care trebue Im- .13ELEGATIVNE, ''nErsnaTIE sf. 0 Faptul de
phrtit, primul termen al impartirei [d e+Imp a r- a delega ¶ 0 imputernicire de a lucre, de a cer-
t i t]. ceta, de a judeca, etc. In numele unei autori-
DEINMULTIT sbst. ± 0 Primul factor lute() tati ¶ 0 Persoanele trimise cu aceasta Insarcinarn
InmultAre ¶ ® Cantitatea care se aduna repetat W- 11 0 Os Act prin care un debitor transport& cre-
WI) Inmult ire de doi factori [d e+Inmultir e]. ditorului sau o sum& care -( e datoritit de alt debi-
*DEJA adv. De pe acum, de pe atunci; dinainte tor [fr.].
[fr.]. DELETER adj. Vattimator, care vatamit sa-
O DEJA sf. Mold. Trans. Curatoare, vasul in care natatea, care pune viata In primejdie: gaze m,e [fr.].
curge vinul din tease ag 1774) [ung. d é z s a < sl.]. t DELETNICI = !NDELETNIOI.
391
www.dacoromanica.ro
DEL- -DELETN Sm. C) wet Mamifer marin din ordinul
R A cetaceelor (Delphinus delphis) (E 1775): cltiva se
Jolla Ininreinral WI, ea-
rind pe !eta noel IALECS.) ;
Dobrogea e reprezentatA
in marca tartl noastre
min doi 0 14.
Constelatiune, numi-
tb. de popor Crum "
eau Crucea mica"
( 1776) 11 ® Titla
pe care-1 purta odi-
nioarA fiul eel mai
mare al regelui Fran
lei, mostenitorul
presumptiv al tro-
nului [lat.].
DELI.B4A. SM.
$eful gardei dom-
ne$U, capetenia de-
liilor: fusese trimis...
*DELIRANT 0 I' Care delireazay care aiu-
reazti care face pe bolnav sa aiureze Prittnri e ¶
0 ()' Extravagant. desordonat [fr:].
*DELIRIUM TREMENS sbst. F Boala Ca-
racterizata printr'o tremurare nervoasa a fetei $1
- mai a membrelor, pricinuita. de abuzul bauturilor al-
coolice [lat.].
"erg t DELTU i. adj. i sin. t Voinic, viteaz, fnarte
Indraznet: deli! ce rap In douA
nrsul naprasnic (DLVR.); Ce Roman e
Fig. 1775. Delfin. mai .,, La tine-1 hergheligiu (roc.).
2. # DEMI sm. p1. t 0 Corp
de calArime u$oara, la Turci,
care da naval& orbe$te asupra
dumanului (11,1 1777) ¶ ®
Ceattt de calareti infiintata
de Mihai Viteazul ¶ ® In
epoca fanariota., garde dom-
neasca alcatuita din ArnAuti
[tc. d e 1 i].
ODELNIC adj. Ci 0/ten. In .

ea des niste scrisori stare: e 000 S5.-ei tie MSS (RV. -CRG.) ¶
viziriale mu!~ (ML.) 0 Trans. Curatel, frumu$el Fig. 1777. Deliu;Klup li
[tc.]. Fig. 1776. Delfinul. [sl. dalnika]. 0 gravura din a. 1606).
DELIBERA t DELNITA (p1.-te) sf. 0 /ten.
(-erez) vb. intr. 0 A chibzui, a se gindi. a se sfa- /avere0 oLoc semanat la spatele [easel: area... drept
tui, a desbate Intre mai multi cu privire la o ens& delnita ei on pruni (LUNG.) ¶ 0 Mie
Qi loc
afacere ¶ ® A chibzui tin sine cu privire la o de aratura. [sl. de In ic a].
hotarlre de luat [fr.].
*DELIBERANT adj. Care delibereaza, care
chibzueste: Adunare .4 [fr.].
e locul slab, ,
DELOS adj. r_4. Deluros, cu deal uri: la ei...
*DELTA sf. A patra liters
si pntin (RET.).
(A) a alfabetului
*DELIBERARE, DELIBERATIVNE sf. Faptul de grecesc [qr.].
a deliber a, chibzuire, desbatere [fr.]. *DELTA (pl-te)sf. Spa-
*DELIBERATIV adj. Care are dreptul de a-$i tiul triunghiular
da parerea $i de a vota hotaririle luate in desba- (in forma literei
terile unei adunari; vot 0. [fr.]. delt a) cuprins
*DELICAT adj. ® Ginga$, plaprad, (raged: Intre doult brat(
siinatate .1, 1111 C NEDELICAT ¶ ® Greu, Incurcat, ale unui fluviu,
care to pune In racurcatura: situatinne .41; cbestinne la locul unde se
~A II ® Greu de multumit, gingas: e !carte la vars8. In mare:
mincers ¶ ® Fin, subtire: trasaturi ,v,e ¶ 0 Mes- delta Dunitr11 (2
tesugit, lucrat cu multa indemInare-, cu mita 1778).
bagare de seams: o worm : in fact lucruri mai din *DELTEA sf.
toper, en Mai (CRG.) ¶ ® Scrupulos asupra moralei, (`Pj A Alifie pre-
asupra bunei cuvinte: constiintil á ¶ 0 Gustos, parata din frun-
placut la gust, ales: mincari bucate alese [fr.]. zele, florile $i
*DELICATESA (p1.-se) sf. Lucru de mincare radacina nalbei
delicat, ales; magazin de deiicatese [fr.]. marl, amesteca-
- DELICATETA (pl. -te) sf. 0 Fire plaprada, te Cu gums, za- Fig. 1778. Delta DunSrii.
ginga$11 ¶¶ C)nDELWATVTA ¶ ® Fineta, subtirime bar $i albus de
1f O Gingasie ¶ O Mestesugire, indeminare ¶ ® oua, Intrebuintata ca emolient [lat. d e alt-
Scrupulozitate, susceptibilitate ¶ ® Bhgare de h a e a].
seams, circumspectiune ¶ (D Aptitudine de a *DELTOID 1. adj. * Care
judeca cu fineta [fr.]. are forma unui delta ma-
*DELICIOS adj. Foarte gustos, minunat de
bun, destatator, incintAtor: intro via si vista este o
j1u7s7c9u)1.
1779).
(A): trunTA 4 ([[
]nine de minnni delicloase (DLVR.) [fr.]. a. sm. /3 Mu$chiu triun-
DELICIU (pl.- icii,- iciuri) sn. Placere deosebit de ghiular care porne$te de la
inane, desfatare: am di ounce° inline deliciurile oA- clavicula la omoplat $i aco-
sAtoriei (ALECS.) [fr.]. pere articulatiunea acestuia
* DELICT (p1.-te) sn. tit 0 Calcare a legii; vine, cu umarul [fr.].
gresalb. ¶ ® Fapt pedepsit de tribunalul corec- DELULET (pl. -ete) sn.
tional: de mesa ¶ 0 Corpul ceea ce dove- .4-ah. dim. DEAL: o bisericuta
de$te ca s'a savIrsit o crimp, o nelegiuire, CA s'a alba riisare singnre. pe un ORG.) . Fig. 1779.
Mout o ea/care de lege ¶ 0 Prins in flagrant prins DELUN GA , t INDELIINGA Frunza deltoids.
asupra faptului, in momentul cind savirse$te cal- (-lung), DELUNGT (-gems) I. vb.
carea de lege [fr. d el i t]. gr. 0 A Indeparta ¶ ® A lungi ¶ ® A amlna.
*DELICTUPS adj. n Ce tine de delict [fr.]. g. vb. ref/. A se departa [lat. de-longar el.
*DELICUESCENT adj. Care are proprietatea DELUNGAT, astdzi IIIDELLINGAT adj. 0 p
de a absorbi umezeala din aer [fr.]. (IN DELUNGA ¶ 0 De lunge durata, lung (verb. de
*DELICUES CENTA sf .15 Proprietatea pe care timp): thipts (3.4 et cumplita Were (NEOR.) ; vreme .4; sal
o au anumite corpuri de a absorbi umezeala din mit bncur... de rodul indelungatei mole trade (CAR.); ant In-
aer [fr.] . delungati, multi ani de-a rIndul ¶ ® Indepartat:
*DELIIVIITA ( -lies) vb. tr. A insemna hotarele, Pe cal delut deltingat, Merge -nn cartit ferecat ($Ez.).
limitele, marginile [fr.]. DELUROS adj. Cu d e a 1 u r i, Olin de
*DELINCUENT sm. es Cel ce a comis un de- dealuri.
lict [fr.]. DELUSEL (p/.-eie), DELTAIQR (p/.-eare), DELI.
*DELIR (pl. -hurl) sn. 0 1 Aiureala, vorbire (pl. -te) sn. 44. dim. DEAL: Pe doull delnaele, Stan delta
Intr'aiurea, turburare a mintii pricinuita de boala ¶ sagetele... (GDR.). ghicitoare despre sprIncene"; !c-
O (f) Ratacire a mintii, turburare sufleteasca pri- hain asazil tunurile pe un delnsor veoin (OW .
cinuita de o patima. violent/1. ¶ ® Entuziasm poe- DEMAGNET/Z4 1, vb. tr. t A face sA piarda
tic [fr.]. calitatea magnetics [fr.] .
392
www.dacoromanica.ro
 2. vb. refl. Ali pierde Insusirile magnetice
[inagnetiza].
'DEMAGOG sm. 0 Cel ce se preface a sustine
interesele poporului, lingusindu-1, spre a cistiga in-
crederea Si favoarea lui $i a-1 domina apoi: invi-
dicta! si exploateazit ignoranta
® Partizan al demagogiei [fr.].
multimito.-OH.)
*DEMAGOGIC adj. De demagog, privitor la
demagogie [fr.].
*DEIVIAGOGIE sf. 0 Stare politica in care
puterea e data pe mina multirnii, a poporului de
jos ¶ ® Mijloace, lingusiri intrebuintate spre a-si
atrage simpatia poporului [fr.].
*DEMARCARE, *DEMARCIATIGNE, *DEMARCUIE
sf. Hotarnicire, delimitare, separatiune; Mile de
linie trasa pe pamint, pe harts, etc. spre a insem-
na hotarele a don& propriet5.ti, a doua tinuturi,
etc. [fr.].
*DEMASC.A. ( -mast, -maschez) vb. tr. si refl. CD
A(-$i) scoate masca ¶ 0 LEI A (se) da pe MI6., a
(se) da de gol, a-si da arama pe fate: to rog, in nn-
(ALECS.) [fr.].
raele perlutelut men, ca si dement pe tradator
*DEMENT adj.- Jv Nebun, smintit [fr.].
*DEMENTA. sf. 0 I Nebunie, sminteala
® F Purtare extravaganta [fr.].
*DEMERIT sbst. Lipsa de merit; ceea ce face
pe cineva sa. fie nevrednic de stimo., sa merite
a fi dojenit [fr.].
0 DEMERLIE ar DIMERLIE.
*DEMERS (p1.-suri) sn. Ceea ce face cineva spre
a izbuti Intr'o Intreprindere [fr. d °mar c h e,
refacut dupe m e r s].
DDEMICA Ns- DIMICA.
*DEMINERALIZARE sf. sc Eliminare a sub-
stantelor minerale prin urinare In proportdi mai
marl decit cele normale [fr.].
*DEMTSIE Ns- DEDusiVNE.
*DEMISIONA. (-onez) vb. intr. Ali da demisiu-
nea [fr.].
*DEMISIONAR adj. $i sat; Care si-a dat de-
misiunea [fr.].
*DEMISIVNE, *DEMISIE sf. Act prin care cineva
declara ca renunta la a slujba, la o demnitate:
a-si de Awa [fr.].
*DEMIVRG sm. +++ 0 Dumnezeul creator, In
filosofia platoniana ¶ 0 Sufletul universal, prin.
cipiul activ al lumii, dupe doctrinele gnosticilor
[fr.].
DEM/Is/CARE, DEMINCAT sbst. sf. Ceea ce se
da, ce se aduce cuiva de in In ca r e: tndatA mA si
trimite mama on domineer° In twine (CRO.); da to ilAcaului
demincatul ce 1-am facet (EMIR.).
DEMINCARICA sf. dim. DEMINDARE: la han am
Won si tst si pat de odilinft oar.).
DEMINCAT as- DEMINDARE.
DEM/NEGATE pr id/NECAT.
*DEMN adj. 0 Vrednic, care merits:
de compatimire, de Ineredere ¶ ® Potrivit cu : a dat un
rdspnns .0 de nn prost ¶ 0 Cum se cade, distins priu
calitrttile sale ¶ 0 Gray, serios, mindru: o tufa-
Ware .wit [lat. d I g n u s, modificat ca $i tame din
lignum].
DEMNA Durum..
*DEMNITAR sm. Cel ce are o dregatorie, o
demnitate Insemnata [fr. dignit air e, refacut
dupd d e m n].
*DEMNITATE sf. C Functiune insemnata,
dregatorie Inalta, de mare cinste Intr'un Stat
® Noble% ce inspirit respect, marire, ifos, min-
drie: De dragutd-i In ~a el de mama I (VLAH.) [fr. d i -
gni t é, refacut dup11. d e m n].
*DEMOAZELA (p/.-fe) sf. t Domn4oard [fr.
demoiselle].
*DEMOCRAT adj. si sm. (T.-BUD) Care vrea demo-
cratia, partizan al democratdei: eu, &minute. no shit
numal st, slut chiar demagog (1.-G11.) [fr.].
*DEMOCRATIC adj. 0 De demucrati(e), pri-
vitor la democrati(e) [fr.].
*DEMOCRATIZA. (-izez) vb. tr. 0 A face sit
fie democrat [fr.).
'DEMOCRATTE sf. 0 Forma de guverna-
mint in care poporul e suveran [fr.].
www.dacoromanica.ro
*DEMODAT adj. Iesit din mode, care nu mai DENA_
e la mode [fr.].
*DEMOGRAF sm. Ce ce se ocupa. cu demo- DEN
grafia [fr.].
*DEMOGRAFIE sf. Statistica amanurititit a
I popoarelor [fr.].
*DEMON sm. 0 La cei vechi, geniu nevitzut,
duh bun sau rau: Sul flu smarm ¶ ® La crestini,
drac, diavol, duh necurat: no me merit to cn de-aceste,
spurcat ce esti (CRG.) ¶ C) ® tin sg suiletul tin este
(omic) ¶ 0 F Om rau, ninta afurisita; copil ran-
tacios, drac de copil [lat.].
*DEMONETIZE). (- law) vb. tr. 0 A lua unei
monete valoarea-i legala, a declara o moneta ca
lipsith de valoare ¶ ® ® A deprecia, a face sit
nu mai alba trecere [fr.].
*DEMONIAC, *DEMQNIC adj. Indracit, posedat
de demon [fr.].
*DEMONSTRA (-tea) vb. tr. 0 A dovedi In
mod evident ¶ ®i+ A preda o lectiune puntnd
sub ochii elevilor obiectele de care se vorbeste
[fr.].
*DEMONSTRATTV adj. 0 Care slujeite sit
demonstreze: rationament 11 0 Care da prea mutt
pe fate sentimentele lui intime: persoand A ¶ ® ca
Adjectiv , vorba pus& pe linga un substantiv pen-
tru a arata anume de care lucru sau fiinta este
vorba, si dace se aria aproape sau departe de per-
soana care vorbeite (ex.: aoest om, seal Worn,
ea le la I to °kW; pronumele care are ae,eeasi In-
semnare ca adjectivul demonstrativ, dar tine local
unui nume de fiinta sau de lucru (ex.: acesta =
acest om; acela = acel om, acel lucru, etc.) ¶ 0 0.7
Gen , care are de scop lauda sau dojana [fr.].
*DEMONSTRATOR sm. Cel ce demonstreazii,
care face demonstratiuni [fr.].
*DEMONSTRATIVNE, DEMONSTRATIE sf. 0
Ratdonament prin care se demonstreaza, se do-
vedeste ceva ¶ 0 Dovada, tot ce serveite sa dove-
deasca un lucru ¶ CD Lectiune in care profesorul
face sa se vada obiectul despre care vorbeite:
o de botanicA ¶ ® X Manevra military avind
de scop sa Insele pe dusman 1 0 0 Manifesta-
tie a publicului pe stradit ¶ 0 p1. Semne va-
dite, marturisiri exterioare prin care -li arata
cineva sentimentele: demonstratinni de prietenie
[fr.].
*DEMONT.A. (-tea) vb. tr. fP,' A desface partite
sau bucatile din care e alcatuit un mecanism, din
care se compune o marina, un instrument, etc.
(fr.].
*DEMORALIZA (-izez) 1. vb. tr- 0 A face sa
piarda sentimentul moral ¶ ® A strica moravu-
rile ¶ 0 A face sit piarda curajul, a descuraja.
2. vb. refl. CD A pierde sentimentul moral ¶
0 A-5i pierde curajul. a se descuraja [fr.].
de 'audit, *DEMORALIZARE, *DEMORALIZATI(ON)E sf.
Faptul de a (se demoraliza; rezultatul acestui
fapt [fr.].
*DEMORALIZATOR 1. adj. Care demorali-
zeaza.
2. sm. Cel ce dernoralizeaza [fr.].
'13EMORALIZATI(UN)E sr DEMORALIZARE.
*DEMOTIC adj. P Se zice despre scrierea de
care se folosea puporul la vechii Egipteni: !crier° A
[fr.].
DEMULT ar MOLT.
DEN = DIN.
*DENATURA (-urea) vb. tr. 0 A schimba na-
tura, firea unui lucru, prin amestecarea unor
anumite substante: spirtal se denatureaza spre a no
putea II Intrebuintat no bAuturA, of numai 14 Industrie sau
la an ¶ 0 0 fruit, o Mee, a-i schimba Intelesul,
astfel !nett sit Insemneze cu totul altceva ¶ ® A
schimba in rau sentimentele firesti [fr.].
*DENATURAT adj. 0 p. DENATURA ¶ ® Ca-
ruia i s'au schimbat insusirile firesti: spit $ ®
Neomenos, care n'are sentimentele bune pe care
le inspire natura: on nu o mama A.a.
DENCIU = DANOIU.
*DENDRITA (p1.-te)sl. ala 0 Desen natural In
forma de ramuri sau de mulchiu ce se observil pe
393
DEN- unele rote ([,) 1780) ¶ ® p Prelungiri foarte
rempiEfif4nanteale unor celule nervoase [fr.].
DEO ITIC adj. aka
Care prezinta ramificattuni
ca ale dendritelor [fr.].
DENDROGRAFIC sau
DENDROLCGIO adj. y Pri-
vitor la dendrografie [fr.].
DENDROGRAFTE sau
DENDROLOKE sf. ¢ Partea
botanicei care se ocupa
de arbori [fr.].
*DENEGA. (-es) vb. tr. A Fig. 1780. Dendrite.
tagadui [lat.].
DENICOTINIZA ( -izez) vb. tr. A micsora can-
titatea de nicotine din tutun [fr.].
DENIE sf. EE6 Serviciu divin facut in timpul
noptii (lunea, miercurea si vinerea din saptamina
mare): Se opreso smerlti in cale Credinciosii de la dean
(D.-ZAMF.) [t bdenie< vsl.badenije].
DENIGRA (-rez) vb. tr. A ponegri: an sii-1 deni-
greze, sit-i calomnieze de dilatori de legi ((.-GH.) [fr.].
*DENOMINATIV adj. t2 Care serve sa nu-
measca: cuvtnt s [fr.].
-*DENOTA (-not) vb. tr. A Insemna, a arata: uni-
formitatea si simetria denoti un gust ordinar
iviauti [fr.]
DENS adj. ® Des, Indesat, ingrosat,
compact 11 ® Greu, In raport cu volu-
mul ocupat [lat.].
DENSIMETRU (p1.-tre) sn. -6 In-
strument, de felul areometrului, cu care
se afla densitatea unui lichid (2] 1781)
[fr.].
DENSITATE sf. -15, ® Starea unui
corp ale chilli molecule sint strinse
unele de allele ¶ ® Starea unui corp
care pare greu In report cu volumul
sau ¶ ® 19 Raportul Intre greutatea
unui volum anumit al unui corp $i
greutatea aceluiasi volum de apa di-
stilate la temperature de 0 C.:
anrulni este 19,27; unui Corp se mascara on
aeelasi suer ca si greutatea sa epeoitica [fr.]. Fig. 1781.
*DENTAL 1. adj. 0 63 De dint", Deushne-
ce tine de dinti ¶ ® m consonante
acelea care se rostesc atingind, mai
multsau mai putin, dintii cu limba (ex. : a, t, z, etc.).
2. DENT4LA (p1. -le) sf. CO Consonant& dental&
[fr.] -
*DENTAR adj. De dinti, privitor 1500%d:full!
Blame
DENTICA = DErrrITA.
DENUMI (-einem) vb. ti. ® A numi o persoank
a o pomeni Intr'un act ¶ ® A da un nume unei
persoane sau unui lucru [fr. dénommer, re-
Mout dupe n u m i].
DENUMIERE sf. Numire, nume dat unei per-
soane sau unui lucru [d e n u m i].
DENVNT (pi.-tnri) sn. Faptul de a d e -
nun 1, a; semnalarea, aratarea unui vinovat.
DENUNTA ( -tint) 4. vb. tr. (D A adtta, a pill
pe cineva ca vinovat ¶ O ® A da de gol, a da pe
fete: Ii denunti Popornlui... ca exploatatori ai munch
®
((.-GH.) ¶ un tratat, un armistitin, a face cunoscut
ce tratatul, armistitiul a lust sflrsit.
2. vb. refl. A se arata, a se declare singur ca vi-
novat de o fapta [fr. denonce r].
DENUNTAT9R sm. es Cel eP denun
a recunoscut in pe amicul EAU ((. -011.).
DENUTRITFUNE sf. Starea unui orga-
nism viu In care dezasimilarea Intrece asimilarea
[fr.].
DEOARECE it Num.
DEOBTE Pr" QB$TE. -
DEOCA1VIDATA. adv. Pin& una alta, pentru
moment: Ercnle se cam codi si nu avea potta ea Be su-
puie (ISP.1 [de-o-cam-date].
DEOCHETOR... = DEOOUIETQR...
DEOCHIA, C) moctituN (-chin) 1, vb. tr. A fer-
meca, dupe* credinta poporului, cu ochii, cu pri-
virea, invidioas& sau rautacioasa, producind per-
soanei ameteli, dureri de cap, lesin, sau chiar alte
boale mai serioase: an deochiat -o on ochli for de bnhne
cobitoare (ALEC8.).
2. vb. refl. 0 A fi lovit de deochiu: unele scuiparil
de trei on In vint, ea ea nit se deoache (DLVR.) ¶ 0 ® A
se strica: s'a deochiat vremea (can.) [o c h i u].
DEOCHIAT adj. 0 p. DEOCIII4 ¶ 0 ® Cu
vaza; ce bate la ochiu: Hind Inca non si putin in
® ® Rau vazut, cu renume prost
partid (VLAH.) ¶
0 F Prea din cale afare, exagerat: oind vei
vedea CA incep a croi cite una mai ^it (000m).
DEOCHIETOR sm., DEOCHIETOARE sf. Care
d e o a c h e (intrebuin(at mai adesea In descin-
tece).
DEOCHIETURA (pl.-turi) sf. Deochiu (intre-
tru r buin(at mai ales in descintece) [deochia].
DEQCHrU, OP DEDEQCELIII, (DE)DIQC11111 SbSt. 0
Fermecarc cu privirea care, dupe credinta tuturor
popoarelor, produce persoanei atinse ameteli, du-
reri de cap Insotite de cascaturi. fierbinteli, lesin,
scurgeri de singe din nas sau chiar alte boale mai

,
totalitatea dintilor unui animal; smell
unde se invata den-
stistica: cabinet
binet de dentist [fr.
dentaire].
;ca-
Osten%
serioase; acestea pot fi provocate, sau involuntar
prin mirare sau, cu vointa printr'o pri-
vire invidioasa sau plina de Mutate, de ura ; pot
deochia, In genere, cei cu ochi albastri sau verzi,
mai rar ochii negri de Wigan, copiii Intorsi de la
DENTICAL= EDEN- tIte, etc. Se pot deochia, nu numai oamenii, ci si
MA. vitele, semanaturile si on -ce lucrare sau fabri-
DENTINA. sf. /SD catie de-a noastra; prezervativele Intrebuintate
Substanta osoasa din de popor sint: amuletele (usturoiul, un fir de ate
care e alcatuit dintele, sau de panglica rosie), benchiul Mout pe frunte,
tildes [fr.]. scuiparea persoanei, prin rostirea formulel: sit nu -1
DENTIST sm., DEN tie dedeochiul etc.; persoanele atinse de deochiu se
TISTA (p1.-te) sf. Chi- lecuesc mai adesea prin descintece: trebne sa meargii
rurg(h.) care ingrijeste numai dealt acasa, sit pule sA-1 desclnte de deochin (CAR.) ¶
sau scoate dintii [fr.]. 0 (F F A se (in) trace on dedeochiul (CM), a merge prea
DENTISTICA sf. departe, a se intinde prea mult, a o face prea din
Arta den tistului, cale afara: dar, irate dragA, ma treat ou diochinl, on boierii
chirurgie denten. gi diva/in' d-tale (NEGR.) [de-ochiu].
DENTTTA (p/.-te) DEODATA adv. ® FArri veste, pe neastep-
sf. * Planta cu flori Fig. 178a. Dentila. tate ¶ ® In acelasi timp: era pommel ea nn ieslm cite
galbene ce creste pe dot. (cm) [de-odata].
linga locurile umede; numitb.si den- DEOPARTE per PARTE.
tica", denticam doi-dinti' .cir- DEOSEBI adv. 0 La o parte, deosebit ; in
ligior", iarbit-rosie", etc. (Bidens mai ales, mai cu seama, In special ¶ ® Separat,
tripartita) (I1 1782). fie-care In parte: trei panduri... an tacit Inatntea lui
DENTITIVNE sf. Iesirea fircascl. (11tH.) [d e vsl. o s e b & ,.pentru sine"].
a dintilor, cresterea dintilor la copii DEOSEBT, DEOSIBI (-besc) 1. vb. tr. O A des-
[fr.]. Fig. 1783. parti, a alege. punind de-o parte, cele ce nu slut
DENTURA, *DANTVRA (p1.-nrt) sf. Dantura. deopotriva, a separa ¶ 0 ® A desparti cu min-
6) $irul, cununa dintilor, felul cum tea: a binele de rAn, adevarul de mincinnti ¶ 0 A
slut insirati sau alcatuiti dintii (0 1783) [fr.]. recunoaste, a distinge o persoana sau un lucru
394
www.dacoromanica.ro
Intre mai multe asemenea: de multe on nu putea sa-1
deosibeascli unlit de altul (isY.) ¶ ® A face sa nu fie
deopotriva, sa nu fie la fel cu altii ¶ 0 A face mai
cu vaza, a senate la iveala.
2. vb. refl. 0 A se desparti; a se alege Intr'un
fel ¶ ® A se recunoaste, a se distinge Intre mai
multi: tine se anucli sit Invete pe nerod nu se osibegte de
nebnn (PANNI ; drumurile nu se mai osebeso de tarine (VLAH.) 9
O A nu fi deopotriva, a nu semana ¶ @ A se arata
mai cu vaza, a fi superior altora: mituga-mea... se
deosebise ma de mull In rolul Clitemnestrei, Inch li raining°
numele (( -OH.) [deosebi].
DEOSEBIRE, OSEBIRE sf. @ Faptul de a (se)
(de)osebi: nu inbia ye ma sat( pe douA, of ye taste
tare osebire (ON.) ¶ ® Ceea ce face ca un lucru sa se
deosebeasea de altul, ca o persoana sa. nu semene,
sa nu fie la fel cu alta; (mai) cat mai ales, mai cu
seams, In deosebi.
DEOSEBIT, OSEBIT 1. adj. ® p. (DElosEBI
® Care se deosebeste, care nu e la fel, cu totul
altul.
g. adv. 0 La o parte, despartit, nu la un lac
cu altul sau cu altii 0 de, afar& de.
DEPA.NA (deapan), DAPANA. (dentin) 1. vb. tr. 0
s. A desfasura firul de pe scul sau de pe fuse, In-
fasurIndu-1 pe mosor sau pe un ghem: preoteasa toe-
mai se ails depanInd tortul de pe fuse (ISP.) ; desfasurau mum-
bitele de petealli, is depanau $1 /Amu o urzeala fungs de ire!
COti (1.-GH.) ¶ ® (F) A desfasura, a desira: glndul Incepu
BA depene pe fusul constlintel bolnave formele gi colorile In-
o hipuirilor (CAR.) ; sa nu ne departam on vorba gi so. In-
cep a deyana firul povegtii (cm.).
2. vb. refl. A se desfasura, a se intinde: dire nes-
gra a brazdei se deapanit de la un °mat la altul al lanului es
pe 1111 mosor (GIRL.) [lat.'depanare]..
DEPANAT sbst. Faptul de a depan a; (1)
a-i da un frecus.
F: a lua pe cineva la
DEPANATOARE sf. Unealta cu care se
deapana tortul de pe scul, dupe ce s'a spalat;
numita mai adesea vIrtelnita.".
DEPANATURA (pl.-tari) sf. rj Faptul de a
depan a; ceca ce s'a depanat.
DEPARA sw- DAPAR4.
DEPARCIOR adv. dim. DEPSRTE. Cam de-
parte; nu prea departe: sa ma duo la mica care
mi-e dor (PAW.).
DEPARTA (-tea) 1. vb. tr. A pune, a duce, a
trimite depart e.
2. vb. refl. 0 A se aseza mai departe, a se duce
departe de un lot sau de cineva: Gondola negre multe se
departau de maluri (ALECS.) li 0 (t) A se on vorba, a se
abate de la subject: sa on ne departam cu vorba gi so.
Incep a depSna firul povestii (CRG.).
*DEPARTAIVLENT (pl.-to) sn. 0 0 Parte din
administratiunea unui Stat care intra in atribu-
tiunile unui minister: ~ul afacerilor Strain° I 0 In
Franta, portiune de teritoriu (district, judet) ad-
ministrate de un prefect [fr.].
DEPARTARE sf. O Faptul de a (se) d e -
parta ¶ ® Loc departat ¶ ® Spatiul cuprins
Intre dou& locuri sau Intre doua lucruri, distantii.
DEPARTAT adj. 0 p. DEPARTS ¶ C) Care se
aflk departe: tare
DEPARTE adv. La o mare distanta. (de spa-
tiu sau de timp © (APROSPE); ( Meet, Meet, a-
June; loc. adv. de de la o mare departare, de la
oare-care distanta; mat, la oare-care distanta;
mai Incolo; nu mai dectt ieri, abia ieri; (a spline,
eto. ceva) pe ~, nu de-a dreptul, cu oare-care in-
conjur: lntr'o zi, el !magi m1-a marturisit-o... cam ye
tsim ) [de-parte].
DEPARTIOR adv. dim. DEPARTE: Watt cam m
Inaintea Int ceva negrind (so..).
DEPAW (-tiseso) vb. tr. A Intrece [fr. dépas-
s e r, refaeut dupe pas i].
*DEPAVA (-avez) vb. tr. A scoate pavajul, a stri-
ca caldarlmul: o soars [fr.].
*DEPENDENT adj. Care depinde, care atIrna.
(de), ascultator, supus [fr.].
*DEPENDENTA (pl.-te) sf. O Supunere, a-
tlrnare ¶ 0 pl. Accesoriile (bucatarie, odaie de
bate, etc.) unei case [fr.].
395
www.dacoromanica.ro
*DEPE4 (-esez) vb. tr. 4 be A trimite o de- DEO-
pesa, a telegrafia [fr.).
*DEPESA (pt.-esi) sf. t
N. Telegram& [fr.]. DEP
*DEPILATOR sbst. A Se zice despre on -ce
substantA medicamentoasa Intrebuintata pentru
a face sa cads Oral [fr.].
*DEPINDE (-pind) vb. intr. t A atirna (de ci-
neva), a fi sub ascultarea cuiva ¶ ® A sta In pu-
terea, in mina cuiva, a fi supus vointei cuiva:
viitorul tarn dumitale depinde de soarta acestui razbolu
(1.-GH.) ¶ ® A urma, a proveni: efectul depinde de canzli
® A fare parte din, a tine de: acest teritoriu depinde
de tare noastril [fr. dependre].
DEPINGE (-pins) vb. tr. A descrie, a zugravi:
avusese slablcinnea de a-1 erode astfel, cum 11 depingean ace!
cart 11 sapau (I.-OH.) Pat].
*DE PLANO loc. adv. lat. of De-a dreptul, far&
ancheta, 'lira formalitati sau desbateri.
*DEPLAS4 (-asez) 1. vb. tr. A muta, a urni,
a schimba un lucru de la locul lui.
2. vb. refl. A se urni, a pleca dintr'un lac, a-si
schimba locul [fr.].
*DEPLASANIENT (p1.-te) sn. 0 Faptul de a
(se) deplasa ¶ ® Impunerea unei alte resedinte
unui functionar O Greutatea cantitatii de
ape deslocuita de un vas; ca unitate de masura
se Intrebuinteaza tona (= 1000 kgr.) [fr.].
*DEPLASAT adj. p. DEPLAsiN. t Care nu e
la locul lui ¶ 0 (F Nepotrivit, necuviincios: o
vorba
DEPLIN 1. adj. Caruia nu-i lipseste nimic,
desavirsit: devenit stapin ye averea sa -m.).
.
2. DEPLIN adv., pe , loc. adv. Cu totul, cu des&-
virsire: ca sa fit pe multumit [d e - p lin].
DEPLINATATE sf. Starea unui lucru d e -
p 11 n, desavirsire.
DEPLINI INDEPLINI.
"DEPLINGE (-plIng) vb. tr. A jeli, a tingui, a
plInge pe cineva sau soarta cuiva: deplinge Pe ne-
norocitul stela, care no e dealt o victims a neglijentel al-
tore (CAR.) [format dupe fr. deplore r].
*DEPLORA, (-or) vb. tr. A deplinge: deploran nos;
dreptatea care masa douil class foarte numeroase ale Orli
(L-GH.) [Ir.].
*DEPLORABIL adj. De plins, de jale, jalnic;
vrednic de min.: dud vedem... atitea fapte urns, unele ((os,
allele ridicule (CAR.) [fr.].
*DEPOLARIZA(-lzez) vb. tr. t A face sa
dispara la polul pozitiv al unei pile stratul de hi-
drogen care produce polarizarea [fr.].
*DEPONENT 1. adj. co Verb , verb latin care
are forma pasiva, tar sensul activ.
2. sm. Verb deponent [fr.].
*DEPORT (p1. -cur!) sn. Its0 Sumo. pe care o pia-
teste vinzatorul la termen pentru a i se pre-
lungi termenul de predare al titlurilor vIndute
[fr.].
DEPORT4 (-tez) vb. tr. A transporta pe un
condamnat Intr'un lac departat, alai% din tara,
de unde nu mai are vole sa piece [fr.].
*DEPORTARE, DEPORTATIVNE sf. O Faptul
de a deport a11 0 Pedeapsa care consist& In
transportarea unui condamnat politic Intr'un lac
departat, afarti din Cara, unde e oslndit sa ramlie
pe veci [fr.].
*DEPOSED4 (- edges) rb. tr. A lua cuiva stapt-
nirea pe care o are asupra unui lucru [fr.].
"DEPOU (1)1.-enri) sn. = DEPQZIT [fr. d 6 p O t].
*DEPOZANT sin. Depunator, cal ce depune
[fr.].
DEPOZIT (p1.-ite) sn. 0 Lucru dat cuiva In
pastrare, lucru Incredintat cuiva ¶ 0 Locul unde
se pastreaza, unde e depus un luau, magazie ¶
O tso Locul unde slut depuse In mare cantitate
lucruri de vinzare: de lemur; A. de vinuri ¶ ® Droj-
diile sau on -ce lucru ce se a$aza pe fundul unui vas
umplut cu un lichid lasat In repaus [lat. cu sen-
surile fr. d e p O t].
*DEPOZITA (-itez) vb. tr. A depune Intr'un boo,
Intr'un depozi t.
*DEPOZITAR sm. 0 Acela caruia i se Incredin-
tena un depozit ¶ ® ® PAstrittor: ace! Nett disci-
DEP- last cart an lost
[fr.].
limbli el nationalitatii:noestre (1.-o8.)
DER DEPOZITTUNE sf. *DEPoziTtE. Deelaratiune,
marturie data Inaintea judecatii fr.].
ODEPRACI adv. Bucov. Cu totul, cu des&virsire:
1-au shins nnmai In mini al 1-au turtit (SB.) [d e +
rut. p r e 6].
DEPRAVE* (-vez) vb. tr. si refl. A (se) strica, a
(se) desmata, a (se) destrabala [fr.].
DEPRAVARE sf. Faptul de a (se) d e p r a v a.
desmatare, destr&balare: ne-a lasat prod& coruptiunil
Si depravAril (1.-GH.).
DEPFtAVAT adj. p. DEPRAVA. Stricat, des-
matat, destrabalat.
*DEPRAVATOR sm. Cel ce depraveaza, strict'
(moravurile cuiva) [fr.].
DEPRAVATITTNE sf. = DEPRAVARE: lumina
adevtratel civilizatiuni n'a risipit Inca norli eel grogi... ai
depravatinnii (FIL.) VT.).
DEPRECIA -eclez), DEPRETI4 (-tiez) vb. tr. A
scadea, a nesocoti pretal, valoarea, meritul: am-
bi$iosul calla a depretla Ili a Innegri pe acel cart s'au ridicat
prin munca $1 prin talent (1.-GH.) [fr.].
*DEPRECTERE sf. Faptul de a d e p r e c i a.
'DEPRESIONE sf. ® Lasare In jos, apasare;
apasatura; afundatura., for lasat in jos: o a oa-
odor oraniului; o = de teren; : morallt, descuraja-
. RAIMAIIP/T: poate
re, coplesire moral& ¶ ® 15 Coborlrea mercuru-
lui In tubul barometrului: barometric/1 ¶ C) Mic-
sorarea valorii: ea rental 7 ® * Unghiu de un-
ghiul format de o raze vizual& tangent& la su-
prelata m&rii cu orizontul [fr.].
*DEPRETIA pir DEPRECIA.
DEPREUNA adv. Impreuna., dimpreuna [d e -
pre-un a].
DEPRIMA. (-1m, -lmez) vb. tr. 0 A produce o
depresiune, o apasatura, o afund&tura; a coplesi ¶
0 le A micsora, a deprecia (meritul, cinstea cuiva)
[fr.].
DEPRILVIARE sf. 0 Faptul de a d e p r i-
m a ¶ ® ® Coplesire morala: stares asta a Int de
descurajare de morals (VLAH.)
DEPRINDE (-grind) 1. vb. tr. A Invata pe ci-
neva sa poet& face un lucru cu inlesnire sau cu
placere, far& desgust, a-1 Invata sa se poet& servi
de ceva; a face sttli insuseasca prin Invatatura,
prin exercitiu; a obicinui: en eeoala to 1-ai deprins cu
nftrav (CRG.).
2. vb. refl. A se Invata; a se obicinui: a se
necazurile; on pot sil mA deprind on glndul cb n'am sa to
mat am (VI-AH.) [lat. deprehendere].
DEPRINDERE sf. 0 Faptul de a (se) d e -
prin de ¶ ® Obicinuint6., lucru cu care s'a de-
prins, s'a obicinuit cineva: a din tinerete ramble si
la batrinete (SB.) ¶ 0 Lucru pe care a ajuns cineva
sa -1 Inv*, sa-1 facet dupa o repetare deasa, exer-
citiu 7 0 p1. Apucaturi (bune sau rele).
DEPRINS adj. p. DEPRINDE. !Ilya:tat; obici-
nuit.
0 DEPT adv. Bucov. DREPT.
DEPUNATOR sm. Cel ce d e p u n e.
DEPTJNE, (-pun) 1. vb. tr. Cl) A pune jos un
lucru (pe care -] purta cineva); armele ¶ (-.) te4 A
face un depozit, a da ceva in pastrare, a incre-
dinta cuiva un lucru ca sa i-1 pastreze ¶ 3 A lase
un depozit (de nisip, etc.), drojdii, pe fundul unui
vas ¶ 0 A destitui, a scoate dintr'o slujba, din-
tr'un post ¶ A M A da marturie, in fata judecatii,
despre cele ce stim, a face o depozitie ¶ 0 A a-
testa, a sluji de dovada, a dovedi, a marturisi ¶
0 iz A trimite la inchisoare ¶ ® 1;' o plingere,
a Inainta o plIngere unei autoritati judiciare
0 A da, a trece : un examen.
a. vb. refl. A se aseza la fund (vorb. de un de-
pozit de nisip, de drojdii, etc.). [lat. depo-
n 6 r e].
DEPUNE2 sr DAPVNE.
DEPUNERE sf. 0 Faptul de a depune (In
toate Intelesurile) ¶ 0 Depozit, pastrare, there-
dintare: Casa de depnneri ow- CASA' 0 ir Cl) ft De-
pozitie, marturie data Inaintea justitiei.
DEPURATTV adj. §i (p1. -lye) sn. A (Medica-
www.dacoromanica.ro
ment) care cura4a organismul de impurittiti, acti-
vind In general curatirea sIngelui [fr.].
DEPUS sr DAPDs.
DEPUTAT stn. 0 Persoana aleasa, prin votul
obstesc, trimisa s& reprezinte la Camera intere-
sele poporului: Camera deputatilor [fr.].
DEPUTATTE sf. 0 Starea, functiunea de
d e p u t a t: Dentin Omni deputatia nu era dealt un wile)
de ghesetturi (BR.-VH.).
*DEPUTATATNE, *DEpIITATIE sf. 0 Trimiterea
unor persoane cu Instircinarea de a regula o afa-
cere ¶ 0 Persoanele trimise cu aceast& Insarci-
nare [Cr.].
ODERADICA ( -ie) vb. lr. = DERETECA.
*DERAIA (-aiez) vb. intr. gZis., A iesi din sine
(vorb. de un tren, de un vagon) [fr. der aille r].
*DERAIERE
sf. 444 Faptul de ,
a deraia, iesirea
din sine si rastur- -
--
narea vagoane-
lor 1784). -
*DERANJ (pl.
-Surf) sn.® = DE-
sit vie far cineva sit
ne facia 0.. (CAR.) .
"DERANJA Fig. 1784. Deraiere.
( -fez) 1. vb. tr.
A muta, a scoate un lucru din loc, a rhscoli, a
amesteca lucruri asezate cu rinduiala ¶ Cl) A fur-
bura mersul, funetionarea unei masini ¶ 0 A silt
pe cineva sa se deptuteze, sa se scoale de la locul
unde sta, unde *ade ¶ C) (f) A opri, a Intrerupe
pe cineva din treabgt, din lndeletnicirea sa.
Z. vb. refl. 0 A se muta, a se scula de la locul
unde sta., unde lade ¶ 0 ® A se intrerupe din
ocupatiunile sale [fr.].
DERANJAMENT (p1.-te) sn. 0 Faptul de a
(se) deranja ¶ 0 Neorinduiala, turburare; stin-
gherire, Intrerupere din ocupgiunile sale [fr.].
DERAP4 (-am) vb. intr. *kg A aluneca pierzin-
du-si directia, fie din cauza umezelii solului, fie
din cauza unui defect (vorb. de automobile sau bi-
ciclete) [fr.].
DERAPANA... = DARAPANA...
DERAZA (-raz) vb. intr. A arunca raze, a radia
[cuvint treat de Alecsandri din r a z a].
on DERBEDEU, Mold. DEREEDVR sm. Om far& Ca-
patliu, care umbl& far& nici un rost, vagabond:
Imbli haimana pe podurl oa derbedeii (FL.) [tc.derbe-
d e r care umbla din us& In 1.19."].
DERDICA = DERETECA.
DEREBEIU sm. t Mic principe, cu putere
despotick la Turci, care jefuia prin regiunile mun-
toase ale Anatoliei: a trait ca un pine la soul 1874
(I.-GH.) [tel.
DEREC = DIXEC.
DEREGATOR... = DREGATQR...
'DERELICT (p1.-te) sn. Vas paxasit in mij-
locul mayii si lasat In voia valurilor [it.].
t DEREPT... = DREPT...
DERE$ adj.', Cu Mimi rosu amestecat cu alb
(vorb. de cat) [ung. d e r e 5].
DERETECA (-tee), DERETICA, DIRETICA (-tic)
vb. tr. si intr. A face rinduiala prin case, scuturind
asternutul, stergInd praful, maturind, etc.: rata
souturA 01 deretica el asezA toate luorusoarele pe la locurtle
for (ISP.) ; cocoana Leonora direticA aline ohirlasilor (BR.-VN.)
[lat. de-radicare].
*DERIVA. ( -le) 1. vb. tr. 47 A trage originea:
Filologii din ?coals latinistA sohimbarA cuvIntul r a z -
boiu In r esbe 1, spre a-1 putea derive din r e s-b e 1-
1 m.
2. vb. refl. 0 03 A-si trage originea, a avea
drept oblr*ie: casi derivit din cuvIntul latin case
0 A izvorl, a proven': mnite deprinderi rele derivil din
lane [fr.].
DERTVA. sf. Cantitatea cu care se depla-
seaz& lateral Inaltatorul unei acme, spre a corija
derivatiunea proiectului: tunarii de la tunurile ur-
zulttoare sohimbarit inantitorul si derive (s.-ALD.) [fr.].
396
 "DERIVAT 4. adj. 0 p. routivA ¶ ® A on- lucrul, strips apropiate unele de altele ( c RAR): DER-
rent curent electric care, plecind dintr'un punct par ; larbA deasit; tesaturA deasit; odatA hard
al circuitului principal, patrunde In acest circuit intr'nli DES
printr'un alt punct.
2. (p1.-ate) sn. Cuvint care deriva, care -$i trage
originea din altul.
3. hErtiv.aTA (p1.-te) sf. ± Derivate noel tanotiuni,
limita catre care tinde raportul Intre cresterea
funcidunii $i aceea a variabilei independente cind
cresterea acesteia tinde catre zero; partialli, de-
rivata unei functiuni de mai multe variabile inde-
pendente, considerata In raport cu una singurk din
acestea, celelalte Hind considerate ca invariabile;
.4.1ogaritmicA, derivate logaritmului unei lunc[iuni
[fr.].
Fig. 1787. Dervig.
codru si bitunews ca
tundul iadulut gi .40 ca yeria
. "r

'DERIVATIV I. adj. a* Care produce o iri- ai ca-

(,icaa.); pleptene
tataune pe o parte a corpului spre a face sh rui dinti sint foarte
se gram&deasca acolo singele. apropiati unu de altul
Z. (pl. -ive) sn. A Medicament derivativ: vezioit- 9 ® Numeros Intr'un
toarea e m [fr.]. spatiu restrins: popu- Fig. 1788. Dervig din Silistra
(18544 dupii. Valera,.
*DERIVATIVNE, "DERIv.e..TIE sf. O Faptul de latiune deasit; zapada...oade
a deriva ¶ ® Abaterea cursului unei ape: spa sa puzderie, mitruntil gi deasA, ea Mina Is oernut (Dum.) ¶ ®
treacit poste maluri lance oragul, cum se intimplit, Flout adese-ori; 0: socoteala deasA e tratte Mena,
Dina a nn se face derivatiuntle din sus la Arcade (I.-GH.) daca faci mai adesea socoteala, nu risci s& to certi
0 2i Modul, procedeul prin care se formeaza, se cu prietenul cu care ai daraveri.
deriva un cuvint din altul ¶ G F Producerea 2. adv. Ades(ea), adese-ori: DacA sArbAtorl
unei iritatiuni inteo parte a corpului, spre a face No o sA ai es sA 'mbraci (PAW() [lat. densus].
sii se gramadeasca acolo singele ¶ ® Legaturk DES-, scris $i DEZ- (Inainte de cuvintele care
secundarli Intre dou5. puncte ale unui circuit In- incep cu o vocal& sau cu b, a. f, 1, m, n, r, v, z), prefix
chis, prin care circula curentii derivati ¶ ® ow- care se compune cu verbe spre a arata contrariul
Derivatiunea unui proiectil [fr.]. intelesului verbului simplu, sau o actiune delta
*DERIZIVNE sf. Luare In rls, batjocura, b&- scoate, de a desface, etc. [lat. d I s- $i d e- e x-].
tale de joc [fr.]. DESABONA, *DEzABoNtt (-onez) 1. vb. tr. A face
*DERIZORTU adj. De rls, de batjocura, de ba- sa inceteze abonamentul, s5, nu mai fie abonat.
taie de Ice; pret pret de nimic, foarte eftin [fr.]. 2. vb. refl. A renunta la un abonament [fr.].
*DERIDERE sf. Deriziune [r id e r e, format *IDESACORD, DEZACQRD (p1.-duri) sn. Lips& de
dup& fr. d eris ion]. acord, neunire, neintelegere [fr.].
*DERMA (pl.-me) sf. *DESACORDA, *DEZACORDA (-cord) vb. tr. 0 .1
Ci Partea cea mai groask c A strica acordul unui instrument muzical cu
$i mai adInca a pielei, coarde ¶ ® ® A provoca neunirea, neintelegerea
acoperitk de epiderma $i [fr.].
In care se all radacinile DESAFECTIVNE,*DEZAFECTIDNE sf. Incetarea
perilor $i ale glandelor afectiunii, dragostii: atribue nemultumirile gi desaieo-
pielei (J 1785) [fr.]. " jf chines poporului unmet intrigilor opozitiunil (I -OH ) [fr.].
DERMATOLOG sm. DESAGA, DAsAGA, orasAGA (pl. -ass) sf. DE-
F Medic ce se ocup5 In SAG sm. 0 Fie- care din cei
special cu boalele de piele Fig. 178s. D. Derma. doi sari ai de- sagilor :f 1 -am
[tr.]. E. Epidermit. pus In desaga din A*"Z:N. dreapta, paste ni-
*DERMATOLOGIC adj. 5,t Privitor la derma- ste beim (CAR.) ; /%7 nmplu cealattli,
tologie [fr.]. dAsagA on galbeni i plecA mum,
*DERMATOLOGTE sf. Partea medicinei intrase... ca in gul de cArti pe
care se ocup& cu studiul pielei [fr.]. casa 1121, ou dose
"DERMATOZA sf. F Nume generic al boa- lunar (DEM.) ¶ 0
lelor de piele [fr.]. pl. Doi saci ini-
DERMEA. NV preunati la de-
DLL:DMA. schizatura lnr
*DEROBA. (-obez) $i cari se poar-
vb. refl. A nu a- tit atIrnati pe Fig. 17E9.
umeri sau se Desagi.
sculta de calaret,
asvirlindu-se In lk- asaza de-o parte $i de alta
turi la skrirea unui a $elei 1789, 1790):1
obstacol, sau refu- s'au rAtAcit un (Amaral a MI,
zind de a o lua on o pareche de desagi on galbini
bail, pogo, dismal 111 Fig. 1790. D. D. Desagi.
pe drumul hotkrit (NEC.);
(vorb. in spec. de tolegul gi pe ioi ti-e drumul litr".41
cad de curse) (cRg.);cu acelasi inteles $i sg.: 151 1uA desaga] de ,pe
1786) [fr.]. timer' gi o puse Jos lIngit el (ON.); toti... ou pistoale la brIn
*DEROGA. (-rog) gi ou cite m deseg ou merinde is spinare (I -OH.) [ngr. bg.].
vb. intr. 0 A se DESAGARITA (pt.-te) sf. Calugkrita care
abate de la, a In- Ft. 788. Cembere. umbla cu desagii s& string& de-ale mincarii,
fringe, a modifica o conventie. un act, o lege, etc. pentru maicile din manastire: males Evlampla,-e
un obiceiu ¶ ® A fi contrar celor convenite sau desagarita din Varatlo (CRG.). Or.
stabilite prin lege, prin uz ¶ 0 A lucra, a savir$i 0 DESAGEI sm. pl. D es a gi (mai mici): age-
Impotriva, contrar cu ceva ¶ @ F A face un lu- menea slut tesuti gi desAgeil negri (PAC.).
cru nevrednic de starea, de rangul silu [fr. . DESAGI w DEsAGA.
*DEROGATORIU adj. tt Cure confine o de- 0 DESAGI (-gems) vb. tr. Mold. Trans. A Indirca, a
rogatiune [fr.]. Indesa (ca Intr'o d es a g 5.): am mars la moat% on
*DEROGATITINE sf. Faptul (le a deroga [fr.]. on sac desAgit ye mArtIni (RET.).
DERVTS sm. Calugar musulman: zees 1 ye un *DESAGREGA, DEZ- (-eg, -eghez) 1. vb. tr. A
oovor pot inclose, iarA doi imparati far% tart nu in= reduce in graunte, a preface In pulbere.
(M.-COST.) ( in 1787, 1788) [tc.l. a vb. refl. A se preface In graunt.e, In pulbere
DES 1. adj. ® Cu partite din care e alcatuit [fr.].
397
www.dacoromanica.ro
DES- DESAGVTA. (pl. -le) sf. dim. DEsAGA: 151 luarA
lie-care desaguta de-a umeri
DES DESAMAGI, DEZ- (-Agesc) vb. tr. A scoate din
amilgire, a desiluziona [d es- + am ag i].
DESAMAGIRE, DEZ- sf. Faptul de ades-
a in a g i ¶ ® Pierderea iluziunilor, deziluzie:
wait ar locum adinca dr, ce mA cuprinsese (SLV.).
*DESAPROBA, DEZ- (-prob) vb. tr. A nu aproba:
declarind cA nu sustine nisi pe eterlsti, niol rascularea Ore-
oilor pe care o desaproba (1. -GM.) [des-+aproba, dupe
fr. d6sapprouver].
*DESAPROBATOR. DEZ- adj. Care desaproba
[fr.].
DESARA (-Bar) vb. tr. A spala, a curati de sare,
a senate sarea din ceva [d es - + s a r a].
DESARCINA (-Inez, -sarcin) vb. tr. A Ilia In-
sareinarea [ins a rein a].
*DESARMA, DEZARMA (-mez) 1. vb.
A lua cuiva armele, a-1 sili sal! predea armele ¶
3 A senate artileria si toate celelalte arme
dintr'un vas de razboiu si a-I Lisa in port ¶ 0 (E)
A potoli. a domoli furia, supararea cuiva.
2. vb. intr. x A reduce furtele militare, a da
drumul suldatilor [fr.].
DESARMAT adj. 0 p. DESARMA ¶ ® ® Po-
tolit, dumolit ¶ F Lipsit de ceva necesar:
cind ochiul e dr, 41 neputinclos, auzul pare CA lupta si si
vazA (CAR.).
'DESARTICULA, *DM- ( -lea) vb. tr. 0 A scoate
oasele din Incheietuile for ¶ ®0 A thia incheie-
tulle oaselor unui schelet, spre a le separa [fr.].
*DESASIGURA, DEZ- (-ur) 1. vb. tr. A nu mai
lasa sub garentia unci societati de asigurare.
2. vb. refl. A inceta de a mai fi asigurat [d e s -
+ as Lau r a].
DESASIMILA. DEZ- (-11ez vb. tr. A produce o
dezasimilatie [Ir.].
'DESASLMILATIVNE, DEZ- sf. Faptul care
se produce in organism cind unul sau mai multe
elernente ale unui tesut viu, animal sau vegetal,
stilt eliminate din acest tesut si tree In stare de
meterie inerth [fr.].
'DESASOCIA, DEZ- (-ciez) 1. vb. tr. A desface,
a distruge o asociatie.
2. vb. refl. A se desface dintr'o asociatie. din -
tr'o tovarasie, a inceta de a fi tovarh.$ [fr.].
*DESAVANTAJ, DEZ- (pt.-aje) Sit. Neajuns; ne
priinta: paguba [fr.].
DESAVANTAJA, DEZ- ( -lea) vb. tr. A educe
neajurts, a pagubi, a lua folosul cuiva [fr.].
*DESAVANTAJOS, DEZ- adj. Care pricinueste
desavantaje, pagubitor, nepriincios [fr.].
DESAITIRSI (-sesc) 1 vb. tr. A sf1r$i pe deplin,
a perfeetiona.
2. vb. refl. A se perfeetiona: istoria va judeca va-
loarea acelor cart s'au desavIrsit (ALECS.1 [d e L S a-
v i r i].
DESAVIRSTRE sf. 0 Faptul de a (se) d e -
laa
say i r $ i: oasis° citi-va oameni zdraveni earl 11 ajutau
¶ ® Perfectiune ¶ 0 Cu
tertlpurlior lui q. -cif.)
loc. adv. Pe deplin, cu tutu!.
DESAVIRSIT 4. adj. 0
® Dentin: dar 'bueorla au era A (ISP.) ¶
p.
® Definitiv.
2. adv. Cu desavIrsire, pe deplin.
bESBAIERA., DEZ- (-baler) vb. tr. C) A deslega
baicrele: sA dal memo, sA desbaieri alines (LUNG.) er
® Pr. ext. A desprinde, a abate. de la ceva: dacd-al
punea odatA earn) In pietri, apol nu mai era om sA -) des-
before [b a i e r].
(RET.)
DESBARA., DEZ- (-bAr) vb. tr. 5i refl. ® A (se)
scapa, a (se) cotorusi: asa s'au dee:drat inteacea zi de
oarba nAvalA a Turcilor (M.-COST.); atuta-m1, Doamne, sit desbAr
lumea de o jivina veninoasA (ALECE.) In
A (se) seepa de
un Invat, de un narav, de o deprindere rea: InvAtul
11 desbara batul (ZNN.); Iasi ca desbAr en pe cuscru de cu-
surn1 Asta (ISP.) ; ineapaeitatea omulut de a se de um sir
Intreg de InvAtitteri (CAR.).
*DESBARCA wi DEBARC4.
0 DESBACALUT, Q DESBASCA$III (ClAUS.), DEZ-
(-neso) BASCALITI: tnrma mat, avere desbascaluita de a
lni tati-sati 113.-ALD.)
www.dacoromanica.ro
DESBATA, DEZ- (-bat) vb. tr. si refl. A (se)
trezi din betia [imb a t a].
t DESBATE,, DEZ- (-bat) 1. vb. tr. 0 # A scapa
ceva din mina, de sub puterea ruiva: sA desbatA Ce-
tatea-alba ci Rills, care cetati le )rase de la Stefan VodA sul-
tan Balazet (oe.-ue.) ¶ ® A desface cc e batut, prins
(cu cuie, etc.); a rupe, a desprinde: hal, s1 -om desbate
scindura de pe punte (VOR.); ooarnele tale, aloe ursn, chid
to -oiu prinde to labe. Indatfo ti to desbat (Vat).
0. vb. refl. # 0 A se same de sub stapinirea
ruiva: s'an socotit ca sA se deshata de subt stapInirea for
(olo.-Uu.) ¶ ® A se desprinde, a se deslipi, A se rupe:
domniile, cite erau supuse subt area monarhie. an inceput a
se si a so rupe dinteinsa (LET.) (b a t e].
.*DESB4TE2, "DEZ- (-bat) vb. tr. A discuta, a
supune lit discutiuni o chestiune oare-care [fr.
debattre].
t DESBATERE', DEZ- 5/. Faptul de a
tr. 0 X (se)
desbate,.
*DESBATERE2, DEZ- St. Faptul de a des -
b a t e2; discutiune intro mai multe persoane, In-
tr'o adunare asupra unei chestiuni: Intro ei se 1n-
cinse o Malta ,- academic& (CAR.).
DESBINA, DEZ-, DER/MINA, DEZGHINA (-in) vb.
tr. 5i refl. ® A (se) desparti, a (se) separa, a (se) raz-
leti: o mole se dezghinA din turma (ISP.) ¶ 0 F A (se)
desuni, a (se) invrajbi: Ace) unirea de obote dejghina
am.-DEL.): pe (lament it desbinA 41 slut In stare sA spargA sate
61 cetati (SBA [lat. disglutInare; forma desbina
e literara $i refacuth. dupe Imblna].
DESBINARE, DEZ-, DEJGHINARE, Q DEZGHI-
NARE sf. O Faptul de a (se) desbina ¶ 0
Neunire, neintelegere, vrajba. discordie.
ODESBIRNA, DEzrafora (-burn) vb. tr. $i refl.
Mold. A (se) rupe, a (se) desprinde o parte a cor-
pului, asa !mit sa ramlie atirnata, abia legate de
trup: mi s'a desbtrnat unghla la an deget; urechea, co-
pita ; pr. anal.: Se urea pe piscuri a stIncilor oable, Ce able
cit numal an se desblrnase (SIAM.) [des - + b Irn a].
DEsBRAc4, DEZ- ( -bran) vb. tr. si refl. 0 A (-$i)
scoate imbracamintea ¶ ® p A (se) despuia;
a jefui: cola ce va timpina pre nestine In drum noaptea 51-I
va dezbrAca... sA -1 spIndzure (PRV.-LP.) [Imbraca].
ODESBRACINA, DEZ- ( -In) vb. tr. $i refl. A(-Si
deslega, (ali) desface bracinerul, cingato tree
[Imbracina].
DESBROBODI, DEZ- ( -dose) vb. tr. $i refl. A(-$i)
scoate broboada: ea se desbrobodea, se legs In cap si-1
astepta (DLVR.) [I mbrobodi].
DESBUMBA, DEZ- (-bumb) Mold. DEZBUNGHIA.
vb. tr. $i refl. A(-$i) descheia b umbii (Mold.
bunghi i), nasturii de la hain..: ea L51 desbumbA
pieptarul (mom.).
DESCAIERA. (- caler) vb. tr. A desparti pe cei
ineaieratd [I n c a i e r a].
DESCALECA, DESCALICA ( -alec, -alit) 1. vb.
intr. 0 A se da jos de pe cal: Capegi-basa, descAleolnd
la scara, s'au suit In curti (NEC.) 1 0 A se aseza 'n-
tr'o Ora, a o colonize, Intemeind un Stet stator-
nic (cei dintliu Intemeietori a! Munteniei si Mol-
dovei fiind veniti Wail de peste munti): aici... a
DESAVtagi
® Perfect ¶
¶ descAlecat Ileum ease sate de ant primal nostru voivod (vLAv.)
0 A se aseza Intr'un loc, a se statornici: dacA
I
an
sosit aloe in Iasi, an descAlecat cn corturile In see (M.- COST.).
2. vb. tr. A colonize, a Intemeia o tare, un tinut,
un ores: Alexandra Machedon... pe spa Donulul 01 pe spa
Hindus 51 la Persia au descAlecat orase si olate pe numele
Au (M.-COST.).
r. vb. refl. Bucov. Maram. A se da jos de pe cal
[lat. *clIstaballIcare].
DESCALECARE, sf.. DESCALECAT SbSt. CD Fap-
tul de a descaleca 1 ® Colonizare; intemeiera
(a unei taxi): sub acest nume an trait aceste tar) ulna la
at donee descAlecat cu Dragon Voevod (o.o.-cosr.).
DESCALECATOARE sf. Epoca colonizarii si
intemeierii tarilor romanesti: a carer obtrsie se pierde
In adincimea vremii, dlncolo de (VLAH.) [descaleca].
DESCALECATOR sm. Colonizator, Interne-
ietor (al tarilor romane$ti): a Ethernet pe Dragon ...el,
din poghiazurile Maramuresului, s& -1 nrzeasea o Ora wolf
(VLAH.) [descaleca].
T DESCALECATVRA (p1. -tort) sf. Descale-
398
care, colonizare, Intemeiere (a unei tari : cu sutele
de mii de case mute si le impartia loouri el zicea none
(M.- COST.) [descaleca].
DESCALIFICA ser DISCALIFICA-
DESCALT4 (-call) vb. tr. 5i refl. A(-5i senate
incaltfunintea [lat. dlscalcear e].
DESCAMA (-scam) vb. tr. A desface, a scoate
scama.
DESCAPATIN4 (-fnez) vb. Er. A taia capul, a
decapita [c apatIn a, dup. lat. riecapt-
t a r e].
DESCARCA (-care) 1, vb. tr. 0 A da jos con-
tinutul unui car sau al unei corabii: Mint, lem-
nele, cacti I ® A scoate sarcina de pe un animal
de povara ¶ 0 0 A usura de o povara ce apasa
inima, sufletul, constiinta: abta indraznind sa -si des-
carce twit& inima intenn suspin (DLVR.) ; a-si 51" focal, a-si
u5ura inima, spunlnd pricina necazului, supararii
care-1 chinueste ¶ 0 tor" A slobozi o pusca sau
alta arma de foe ¶ 0 Alr" A scoate gloantele
dintr'o arma de foe ¶ ® 0 A-0 mfnia asupra
cuiva, a-1 face sa simta efectul miniei noastre ¶ 0 n
A scoate pe .un acuzat de sub Invinuirea pentru
care a lost plrit; a declara pe cineva scapat de o
Indatorire, de o datorie.
2. vb. refl. ® Or- A se slobozi (vorb. de o arma de
foe); e a se sparge: tome se descarcii in mut men (CIAI.18.);
vrajbele color mart de multe on se descarca In spetele color
mid (LET.) ¶ ® A se scapa de o Indatorire, de o
datorie ¶ 0 .4 A-si pierde In parte sau cu totul
Incarcarea electrica.: acumulatoril s'an deseargat [lat.
dIscarrIcare].
DESCARCARE sf. 0 Faptul de a (se) d e s -
carca ¶ @ A electric/I, fenomen care se pro-
duce cind un corp electrizat 1st pierde In parte
sau cu totul inctocarea: prin contact; cn scintel.
DESCARCATVRA (pl. -tor)) sf. OP' Descar-
carea (o singura data) a unei arrne de foe: nu era
care sit nu cake la pamint cite un finite° MP.) (d e s -
c &rea].
DESCA.TARAM.A. (-amez) vb. tr. A desface, a
desprinde catarama [I ncataram a].
DESCATU.A. (-Iles) vb. tr. 0 refl. A(-si) scoate
catu5ile ft ncatu5 al.
DESCAT.A. (-tit) vb. tr. 51 refl. A scoate de uncle
e acatat; a (se) desprinde, a (se) desface [a c a t a].
DESCAZTIT sbst. ± Primul termen al unei sea-
deri, ceilalti Hind scazatorul" si diferenta"
sau restul" [d e s cazu t].
*DESCENDENT adj. si sm. Coboritor, urmas
[fr.].
*DESCENDENTA (p1.4e) sf. Urrrasif, cohort-
torii din acela5i neam, posteritatea [fr.].
*DESCENTRALIZA ( -izez) vb. tr. A practica
descentralizarea [fr.].
*DESCENTRALIZ4RE sf. Sistem politic care
acorda oare-care independents autoritatilor lo-
cale [descentraliza].
DESCHEGA (-eg) vb. refl. A-si pierde vtrtosia
capatata prin inchegare, Uncheg a].
DESCHEIA (- theta) vb. tr. si refl. A(-si) des-
prinde, a(-si) desface nasturii, copcile, etc. unei
baine, unei rochii: tsi deschele corsajul Cu miscari oste-
nite (VLAH.) [Incheia].
ODESCHEPTURA, DE.g- (-nr) vb. tr. 0 refl. Ban.
= DESCHIOTORA: ant mirele, oft si mireasa... sa se des-
chepture din toti bumbii (Nov.)[cheptoare].
ODESCHICA = DESPICA.
DESCHIDE, DECIDE (-id) 1. vb. tr. ® A face
sa nu mai fie Inchis: use, iereastra, gura,
ocbil; ee- QCHIII, INIDIA; bate si ti se va deschide; (t):
d- °chit, a fi cu bagare de seam* cu luare aminte,
a nu scapa nimic din vedere (spre a nu gre.51, spre
a nu. i se intImpla veva); ow ()mini; urechile, a
asculta cu bligare de seams; Dolts, a atita pofta,
a fare sa-1 vie pelts; ~mintea, a destepta, a face sa
priceapa: dumneata In zadar vrei sa -1 desohizi mintea
corm.) 110 A face o spartura., o deschizatura ¶ GA
Incepe sa sape: o mina, un canal ¶ 0 a bratele
cuiva, a-1 primi cu bucurie, cu bunavointa ¶ ®
A Incepe: sedlnta; vorba, a Incepe sa vor-
beasca despre ceva; - o pravalie, a Incepe sa
399
www.dacoromanica.ro
vinza marfuri lntr'o pravklie; as foetal, a Incepe sa DES-
traga cu pu5ca, cu tunul ¶ 6 ter 666 on credit onival
a-Ha vole sa is de la o banca, de la o cask banil DES
de care are nevoie.
2. vb. refl. 0 A nu mai ramtnea inchis:p'atnnot
se deschidea mill la Boboteasta (DLVIR3 ¶ 0 A se
insenina (vorb. de cer), a se lumina (sorb. de o
fala posomorita) ¶ ® A-si destainui supararea,
mirmirea, dragostea, etc., a Incredinta cuiva tot
Cc are pe inima [lat. dIscluder e].
ODESCHILIN adv. Trans. Ban. Deosebit [d e s-
hili n].
O DESCHILINT (-nese), DESCHILINA (-in) vb. tr.
si refl. Trans. Ban. Maram. A (se) deosebi, a (se)
separa: este dater... binele de ran sa -1 poata desohilin1
rpm) (deschilin].
ODESCHILINTRE sf. Trans. Ban. Faptul de a
deschilin i; deosebire: carele aceasta nu e vred-
nic a face, acela amestecit raul on binele (TICK.).
ODESCHILINIT adj. Trans. Maram. Ban. p.
DEsclinzig. Deosebit, separat.
DESCHINGA (-owns) vb. tr. A desfacc, a des-
lega c h i n g a dope cal.
ODESCHIOTOH4 (-or) vb. tr. si refl. Ban. Trans.
A (se) descheia [c h i o t oar e].
DESCHIS 1. adj. ® p. nEscaiDE ¶ ® Care nu
e inch's: rereastrIt a 11,0 Port unde corabiile
straine pot intra sa faca comert. ¶ ® x Oral,
neIntarit, faca fortificatiuni ¶ @ as la mince, de-
stept, priceput ¶ ® Neintunecat, luminos (vorb.
de colori): verde ¶ CD Sincer, care nu tainue5te
nimic: om
2. adv. Limpede; fare a tainui, fitra a ascunde
ceva; pe fata: vorbeste
DESCHIZATOR adj. 0 sm. Care d e s -
chid e.
DESCHIZATVRA (p1.-tort) sf. ® Loc des-
chis, spartura (pe unde poate intra cineva sau
ceva): fl intinse iarasi mina prin deschizatura nsii (0.-zAto.)
¶ A Distanta Intre don& brate, Intre doua linii
care formeaza un unghiu: deschizatura oomyasulul,
unul unahin Rleschide].
*DESCIFRA (-boo) vb. tr. Cl) A explica tees ce
e scris cu cifre: o (Iwo ¶ ® A citi ceva rau
scris si greu de priceput: o scrisoare, o inscriptie:
be descifram si be desluseam Inscripflunile Mayon° (once.) ¶
O (F) A descurca ceva obscur, comQlicat: stiinta
desoitreaza tainele natnril ¶ 0 j A citi o bucata de
muzica la prima aruncatura de ochi [fr. d a -
hiffrer].
"DESCINDE (-clad) vb. intr. 0 A se cohort, a
se pogori, a se da jos ¶ 0 A trage, a se abate:
la nn hotel [tat.].
*DESCINDERE sf. Cl) Faptul de a d es-
cind e; coborlre ¶ 0 Navalire, invaziune a dus-
manilor, venind de pe mare sau de pe uscat ¶
® /it Cercetare flieuta la fata locului de catre o
puler° judecatoreasca sau din porunca unei au-
toritati: tribunalul hotar1se o
la bate locnlnl (1).-ZAMF.).
DESCINGE (-dos) vb. tr. 0 refl. A(-si) scoate
cingatoarea sau briul: Oslobanu... deseinze briul de De
'lima sine $1 be imprejnrit (clic.) [I n C i n g e].
DESCTNS adj. p. DEWING& CU cingatoarea
scoasa, cu briul desfacut.
DESCILCT (-ease) vb. tr. 0 refl. A (se) descurca:
on yleytenele descileeste toate vitele, toate cositele (5EZ.);
$1-1 da nn scut de eta inollcit si inoiotat, ca sit-1 descilceasea
IVOR.) : (p): din valmitsagul °kora subiectele de be sine se des-
&Ices° si devin nnvele (VLAH.) [II:kettle i].
DESCYNT4 (-olnt) vb. tr. si intr. Cl) A rosti un
descintec spre a vindeca o boala, spre a alunga
duhurile rele, etc.: an trebuit s'o meta ye brats atara la
ear gi sit-1 descinte (CAR.) ¶ 0 (,0 F A cauta sa con-
vinga, sa induplece prin vorbe dulci si seduca-
toare: las' ye Marini sa to descinte si ell to Indere el In le-
gee ion (CRG.) ; ID : to ce-1 ofnti si el ce-ti descinta I (PANN),
tu-i vurbesti una si el iii raspunde alta, si el pri-
cepe alta; ea si -an cintat, ea si-an desointat, Melt), a
facut cum a taiat-o capul, lard sa mai Intrebe
pe altii, [lat dls -can tar e].
DESCINTATOR sm., DEsc/NTAT044.RE, -ATO-
REAM (p1. -rase) sf. Persoana care stie sa d e s -
DES- cInt e: chemati dahtori ! chemati vralitori, desclatatori 1
(pm); Adnceti descIntator, Sa-mi desolate, sa nn mor
DES de nevoie de va chema $1 firmileatoare sau desoin-
((K.-BREi.) ;
tatoare, nu SO Intelege sAtie Mont ass greseala mare (PRV..MB.) ;
ba mersera De la descIntatorese, ba pe la 'nester' vralitori,
ba pe la eititorl de stele esp.).
DESCINTATVRA. (p/.-turi) sf. Faptul de a
descint a; desclntec: numai desetatittura de la tats
$1 de la female curate e de lea° tvoe.1.
DESCINTEC (p1. -ece) sn.
I Formula magicd,
mai adesea in versuri, de origine straveche, care
se recite la capatiul unui bolnav, spre a alunga
duhurile rele care, dupe credinta poporului, se
Incuiba In om pricinuindu-i diferitele boale Sint
desclntece, nu numai pentru diferitele boale, ca
frigurile, albeata, brinca, etc., ci $i pentru mu5-
cdtura de 5arpe, pentru alungarea 5oarecilor, etc:
vralitorul si eela co baga In case Int leacuri, ove... ca sit
dobIndeasea ceva, scale chid aril sit oaza (.1m-sm.) ¶ 0
Farmec, vrajli: coats miser& ca prin - (I. -OH.)
[des- + cInt't c].
0 DESCINTECA. (p1.-ce) St. DESCIRTEO: aceasta
se sloe InconjurInd gradina de ire! orl (MAR.).
DESCLEI (-cleese) vb. tr. $i refl. A (se) deslipi,
a (se) desface ceva Incleit: de matte or! 1 -am gasit des
cleind un men ea sa copiese vre-un vera (NEGR.) [Inc le
DESCLETA. ( -fez) vb. tr. A desface ceva strins,
Incle5tat: dint!!, gura, pumnul; vroiam sa strig, der
nu puteam sa-m1 deselestes Mello (DLVR.) [Inclesta].
0 DESCLINT... = DESCHILINI...
DESCLIRONOMISI (-Iseso) vb. tr. A des-
rnosteni: cad alminterea mil blastama si ma desolirono-
miseste (ALECS.) Lelir0110111].
DESCOASE (-cos) 1. vb. tr. t A desface cu-
satura ¶ ® i A cerceta cu deamanuntul 1 exa-
mine cu atentiune: r o socoteala I" OO F A pune In-
trebdri spre a cerceta pe cineva, spre a afla ceva
de la dlnsul: to Intreba, to deseosea, si In totdeauna afla
ceva despre tine (VLAH.).
2. vb. refl. A se desface cusatura [d e s - +
co as e].
DESCOJI Hese\ vb. tr. $i refl. A (se) jupui de
coalti, a (se) c o j i.
DESCOLACT, DESCOLATACI (-ileesc) 1. vb. tr.
A desface ceva incolacit.
2. vb. refl. A se desface, a se destoarce de uncle
e incolacit: sarpele... se descoldoi de pe grumazul omu-
Int ($E2.) ; bilituroaica s'a descolAtAcit de pe pielor si-a
tacit In pAdure woo.) [Inc° lh (ta)ci].
*DESCOLORA. -rez 1. vb. b. A fate sa -5i
piardd. coloarea.
2. vb. refl. A-5i pierde coloarea. a se spalaci [fr.
dEcolorer].
*DESCOMPLETA. (-tez) vb. tr. $i refl. A (se)
face incomplet, sa nu mai lie Intreg, deplin. In
numar Indestuldtor [Ir. décomplete r].
*DESCOMPVNE (-pun) 1. vb. tr. 0 A desface
un lucru in partite din rare e alcatuit; a despdrti
elementele care intra Intr'un corp: ape In
=igen 51 hidrogen; ~ o Irma ¶ ® ± ~ factor!! unit! pro-
dns. a-i pune In evidentd. 4- ®P( A schimba:
poligon In trianghiari ¶ ® 5 o /oak a o Inlocui prin
mai multe forte care produc acela5i elect ¶ 0 A
strica, a altera: caidura descompnne cornea.
2. vb. refl. 0 A se despdrti In elementele din
care e alcatuit ¶ CI A se strica. a se altera trdsa-
turile fetei: figura sa se descompuse, Molt nu-1 mai cu-
fleetest (1.-oe.) [fr. deco in pose r, retacut duptt
compune].
*DESCOMPVNERE sf. Faptul de a (se) d e s-
cornpune.
*DESCONSIDERA. d DEcoNsmERA (-re, 1.
vb. tr. A face sa nu mai fie vrednic de stima, de
consideratiune: lucrarea mintier pe ear1 et vor s'o de-
considers... este deopotriva nobilii ea toate celelalte (1.-G14.).
2. vb. refl. A pierde consideratiunea [fr.].
*15ESCONSIDEFLATI(VN)E, e DECONSZDERA-
TIVNE sf. Pierderea stimei, consideratiunii; lipsa
de respect [fr.].
DESCOPERI (-per, -par) 1. vb. tr. 0 A lua de
pe ceva acoperi5u1, a ridica ceea ce acopere un
lucru: turtuna a desooperlt multe case ¶ ® A-sl capul;
400
www.dacoromanica.ro
a-5i scoate p5.1dria ¶ ® A gasi, a afla un lucru
nou sau ascuns: se nice ea Chines!! an descoperit praful
de pnecii: Columb a descoperit America ¶ ® A gasi ceea
ce se cautd.: am nmblat mutt plait 1-am descoperit In 'A-
dam, uncle se ascunsese ¶ 0 A scoate la iveala. a da
la lumina. a face cunoscut: ti descoperi dorinta taiga-
ratulni (mum); 0): vremea desoopere adevitrul.
2. vb. ref'. A-$i scoate palAria: watt lnmea se des-
coperea en respect Inaintea for (vi.aa.1
r I r e].
[lat. dIscope-
DESCOPERIRE sf. 0 Faptul de a des-
cop e r tiprumlni, a Americei ¶ ® Lucrul care
s'a descoperit, care s'a aflat pentru hallo, card:
electricitatea e cea mai Insemnata a veacului al XIX-lea ¶
C) Revelatiune.
DESCOPERIT adj. ® p. DESCOPERI ¶ ® V
Fartt a avea o garantde (pentru o creantd, etc.).
DESCOPERITOR sm. eel ce d e s c o p e r e,
ce a fAcut o descoperire.
DESCOTOROSI (-cease) vb. tr. $i refl. A (se)
co(Otorosi: faces site fripte bArbatulni, ca as -1 pea% ~
odatit de Irate-situ (um> ; as Ii tare buctuoasit ad old pot de
ea (MERA.) [des- + cotorosi].
0 DESCOTOSMANT (- anew) vb. tr. $i refl. A
(se) desbrobodi, a (-$i) scoate hainele, toalele, etc,
cu care e Inflisurat: 1cti toucan ooanei alanditei ad se
(MIL.) [tricot() Tlani].
desootoemitneasell de sal
DESCOVOIA (-voiu, -voles) vb. tr. A Indrepta
un lucru IncoVoiat [I ncovoi a].
DESCREIERAT adj. Smintit, lipsit de minte,
de creieri [refdeut dupe fr. écervel e].
DESCRETE (-mese), vb. intr. A scadea, a 4e
Imputina, a se mic5ora [d e s + crept e, dupd
fr. decroitre].
DESCRETI ( -tese) vb. tr. $i refl. A (se) desface
creturile sau sblrciturile; a (1) se fruntea, a -ti re-
ciipdta voio.5ia, a nu mai fi posomortt: poate de-a-
came as se mai descreteasca fruntea cueosnelor ID.-ZAMF.1
[Increti].
*DESCRIE (-scrin , vb. tr. 0 A zugravi, a inf5.-
ti5a prin cuvinte: r 0 tall; ~ starea Ingrijorateare a In-
vatamIntulni; jalea ce 1-a cuprins ¶ ® A A trage, a
desena: un core [s c r i e, dupe fr. deerir e].
*DESCRIERE sf. O Faptul de a des cr i e ¶
0 Lucrul descris, deseripti(un)e.
*DESCRIPTIV adj. I Care are drept obiect
sa descrie ceva ¶ ® 0 Anatomic a,
descrierea a-
manuntita a oaselor, mu5chilur, etc. If 0 Pc Geo-
metrie Mt, parte a geometriei care, reprezintA $i
studiaza corpurile prin ajutorul proiectiilor [fr.].
*DESCRIPTIVNE, *DESCRIPTIE sf. O Des-
crierea starii, insusirilor unui lucru sau unei
fiinte ¶ ® Lucrare sau euvintare prin care se
descrie, se zugrave5te un fapt ¶ C) Carte in care se
descrie o tare 41 ® Inventar amanuntit ffr.].
*DESCRTS ad). p. DESCRIE ¶¶ C NRDESCRIS.
DESCRUCIA ( -teas) vb. tr. A desface re e In-
cruci5at : bratele [l C r u c i$ a].
DESCRUNT4 (-aunt) vb. refl. A face sa nu
mai fie Incruntat: deocamdata s'au descruntat sprIncenele
tatei (VLAH4 [Incrunta].
DESCULA. (-coin) vb. b. 0 A deschide cu cheia
(lacdtul, broasca): no; cheile mete demi() on -ce
breast% (ea.) 11 0 rp A face sa nu mai fie constipat
[lat. dlscuneare].
DESCUIRE sf. Faptul de a descui a.
DESCULT 1. adj. Cu picioarele goale: nu era
sa umble cu pielea goals $1 v.. ea glstele moor.
2. sbst. W Cdderea unghiilor (la vitele marl cor-
nute) [lat. d Isculceu s].
f DESCULTA (-cult) vb. tr. $i refl. Tr.-Carp. A
(se) descalta: Piritut en ape rece, DermIta-m-oiu al le-oin
trece as.-eas.) [lat. 'Settle ea I' e].
t DESCU1VIPARA. = RASCUMPARA.
DESCUNUNA (-nun) vb. tr. A desface cununia,
divorta: Frunze verde bob 11 lints. Descununa-ma, pa-
rinte IVOR.) [cununa].
*DESCIMAJA. (-ales) 1. vb. tr. A face sa piardd
curajul.
2 vb. refl. A -ti pierde curajul [fr.].
*DESCURAJARE sf. Faptul de a (se) d e s -
curaj a, pierderea curajului.
 *DESCURAJAT9R adj. Care descurajeazA:
aceasta... intImplare produce o impresie descurajatoare in
spirite (ALECS.) [descuraja].
DESCURCA ( -cure) vb. tr. si refl. ® A (se deg-
face, a (se) despArti ceva incurcat: firele clad sA
!newel, anevoie se desourca (ZNN.) IT ® (E) A lAmuri un
lucru greu de priceput ¶ ® e A scoate (a iesi din
Ineurcatura.: to -ai virlt In Incnrcatura seta, scum des-
eurcit-te, deed poll [Incurca].
DESCUSVT adj. p. DESCOASE: croitorn1 umbla cu
halna (PANN).
0 DESCT.JTROPT ( -op) vb. tr. si refl. Ban. A (se)
desveli, a (se) descoperi [c u tr op i].
'DESDAUNA. (-nez) vb. tr. A despagubi [d e s -
+ d Au na]
DESDAIJNARE sf. Faptul de a desdAuna;
d espagubire pagubaole s'au mullumit on aceasta armo-
nioasa., (coos.).
DES (- DE- )DIMINEATA SW' ms.
DESDO!, DEZDOI (-titan) vb. tr. A desface un lu-
cru Indoit [I n d o i].
DESEARA sex DISEARA.
O DESEMNA, ar DESENA.
DESEMNA2, *DESIGNA (-nez) 1. vb. tr. (D A
arAta, a indica pe cineva sau ceva cu un semn
special, cu o expresiune specialA, dupA care se
poate recunoaste u5or 1 ® A hotArl, a destina
pentru o anurnita slujbA.
2. vb. refl. A se semnala [fr. d 6 sign e r, re-
fAcut dupA semna --signer].
*DESEN, 0 DESEMN (p1.-ntiri) sn. C) Repre-
zentarea unui object cu creionul, cu condeiul sau
cu penelul; linear, desen ale cArui trAsAturi sint
Matte cu aiutorul lintel 5i eompasului, reprezen-
tind planuri de case, de mobile, de ma5ini. etc. ¶
® Arta care itnvata pe cineva sa. deseneze
® Ornamente simetrice pe o stofA, pe hlrtie de
tapetat, etc. ¶ 4 7 Conturul figurilor unui ta-
blou Planul unei clAdiri [fr. d e s s i n].
*DESENA, d *DESINA, Q DESEMN4 (-nez 1. vb. tr.
O A face un desen. a Infat,isa cu trAsAturi forma
unui object ; a vault la mine on o bottle de htrtie 81 m'a tn-
trebat dace stin sa desenez /LAH.) ¶ 0 A face sa. reiasA
formele trupului: 1$t puce on frac care-1 desina o taste
en adeviirat eleganta (ALECS.).
2. vb. refl. A se infatisa. a se arAta, a aparea:
mai deslusit: pulps se desina delicatS pe undn1 auxin al
lum in II m-zame.)[fr.dessiner].
*DESENATOR sm. (D Artist care exercitA arta
desenului. care fabrics modele pentru stole sau
broderii etc. ¶ ® P Pictor care face bine con-
turul figurilor [fr. d essin a teu r].
*DESERT (pl.-curt) sn. O X Ceea ce se manincIi
la sfirsitul unei mese: brinza, fructe, etc. ¶ ® Mo-
mentul chid se servesc la masa aceste feluri de
mincare [fr. des s er t].
DESETINA. (p1.-iol) sf. t flare, zeciuiala. pp
stupi si pe rimAtori: la vremea desetinei, an mai
adaos pre banii desetinei malt si miere, osebit de banii de-
setinei (N.-COST.) [VS1.].
t DESETNIC Sin. Bucov. Slujbas Insarcinat cu
stringerea desetinei; ajutor de primar: acolo se
plates birnl si se fitceau alegerile de eri (MO.) [Mt.].
ODESFAC.4. (-lac) vb. tr. Mold. Bucov. A curati f
de foi stiuletii de porumb: tot desfactnd amlndoi ph-
niujile de pe seminceri, mi-a povestit omul pe rind toate
[lat. d is f a b ic a r e].
(Dom.)
ODESFACAT sbst. Mold. Bucov. I
Faptul de a
des f A c a: alma ee se states de , tineretnl se dedea is
loo (PAMFJ.
DESFA.CATVRA (pi.-T1111) sf. G CD Desfacerea
unui farmec, unei vrAji ¶ ® Lucrul, desclntecul
cu care se desface un farmec: desetntitoarele ce des-
einta, ce &mita°, nn dau destacdtura pe picture si pe comet
(VCR.) [desface].
DESFACE (-tao) 1. vb. tr. (D A strica ceea ce
era facut; a anula, a desfiinta: mite mai face $1 des-
face vremea scurgtudu-se tneetinel (EIR.-VN.); cel.ee stria MU
destace lneredintarea (MAR.) ; ce -ci face omul singur, niel dra-
oul no poste sae &steed (ZNN.) ¶ ® A deslega:
nod ¶ C) on Mut, on tarmac. a Indeparta prin vrAji,
descintece sau alte mijloace, efectele unui farmec:
L.A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat.
401
www.dacoromanica.ro
eg atle aim:at-vs leacart care sa le desfacA facutul sterpi- DES-
einii for asp.) ¶ ® A libera (de unde era legat :
Mint on dInlii-1 rodea, Mtna dreapta-11 desfacea (ALECS.) ¶ DES
0 A scoate din teach (fasolea, mazArea. etc.),
a curate de coajA (nuci), a desfaca porumb ¶ ® tal
A vinde: am destacut toata marts.
2. vb. refl. ® A se separa, a se desparti In douA
sau in partite din care era alcAtuit: s'a desfacut pa-
mtntni 611-a inghitit ye toll ¶ 0 A se face la loc. cum
era 'nainte. a se deslega: ?Marne stnt limbi de too ce
se rasucesc 51 se destac (DLVR.) ¶ ® A se desprinde: Din
non bizare orme se delta° (VLAH.) ¶ 4 A se desehide:
to stings se desface o vale lama cu livezi $i ogoare de porumb
(vt.As.) ¶ CD te A se scApa prin vinzare: m'am des-
/tout de coati marts [lat. clIsfacare].
DESFACERE sl. 0 Faptul de a (se' d e s -
f a ce ¶ 0 Nia Vinzare: totalit a marfurilor.
DESFACTJT 1. di.p.DESFACE
a ¶¶ C rapEsFAcux
2.sbst. Faptul de a desface: desfacere.
DESFASA (-tas) vb. tr. A destace, a scoate fa-
sele unui copal: Sad copilot, tt desfasil. n scald OA prl-
meni use.) Y n I As a].
SURA (-am, - film) 1. vb Cr. A
desface, a destinde, ceea ce era infa5urat: Ete des-
Miura una din multole legilturi en merinde (ON.); F : Miron
Ist desfillura in mints taste amlinunlImile (VLAH.) ¶ ® 0
A desvolta: a desfasurat o mare activitate.
2. vb. refl. 10 A se destace ceea ce era infasurat:
ghemul nisi no se destasura, ilia' no se hmurca use.) ¶
® A se intinde inaintea ochilor: trebue sa vaza din
prldvor privelistea inctntatoare care se destasura tea.-vn
[InfAsura].
*DESFASURABIL adj. Supratala a', care se
Ac
poate asterne pe un plan fan. a se rupe; care are
acelas plan tangent de-a lungul fie-catei generatoa-
re[desfAsura,dupa. fr.developpable].
DESFATA. -fit. -fatez) 1. vb. tr. A umplea de
plAcere, de veselie, de bucurie: marl, pert $1 peril,
Mint de rod bogat, desfatan ochil tnturor ion(c.); acolo Imi
place sal-mi desfatez gInclul (ON.) ¶ ® *A Intinde, a
da mai mare Intindere. a lace mai vast: Mihai-Voda
au merit -o Qi au destatat-o precum se vede (LET.).
Z.. vb. refl. ® A simt,i o mare plarpre: si ma des -
fAtez sburInd Catra cerluri, catra scare (DON.) ¶ 2 A pe-
trece (in veselii): de se vor destilta $i vor aural unul ou
altul (PRV.-LP.); a bint 9t s'a desfatat pine la adtuci batrt-
note (can.).
DESFATACIVNE sf. DesfAtare. petrecere
(In veselii) [d es f At a].
DESFATARE s/. F'aptul de a (e) d es f A t a;
petrecere, placere mare.
DESFATAT adj. 0 p. DESFATA ir ®# In-
tins: s'au apeaat toll to Mimi! Saner, oe si-au ales mai .13
de traiul for (N.-cost.); se asternea... o poiana large $1
.4. macaw
DESFATATOR adj. Care des f a t A, care In-
cintA privirea, simturile, delicios: locurile destAta-
toare ce trecean pe sub ochii nostri (sm.).
DESFA.TUT (-tuese) vb. tr. A sfatui pe cineva sA
nu facA ceva: 1-an desfatult sit nu meargit mai departs
(se.) [des- +sfatui].
DESFATA. (-tit) vb. tr. A scoate. a desface ce e
Infatat: pernele [In fatal.
DESFECIORT (-reser) vb. tr. (D # A lipsi pe ci-
neva de copii, a-i lua feciurii ¶ ® A rApi fecioria
[des-+fecio(a)r(A)].
DESFERECA (-ec), DESFERICA (-ie) 1. vb. tr.
A scoate, a face a se piarda fereeatura. fiarele:
Faur ferecli si desfereca st anume doua saptamini !erica tar
&mit des/erica, adeod flings ci plonk InglalaNi $i desghlati,
e ger pi ealdura (MAR.).
2. vb. ref/ A se desface fiarele. catusile: atingle
se desterecara de pe turloalele mlnilor si ale picioarelor (DEM.)
[des- ±fereca].
DESFTDE (-mid) vb. tr. ® A declata cuiva cA
nu va putea face un lucru cu toate mijloacele ce
va Intrebuinta: to destid as ma trintesti ¶ ® A in-
frunta, a nesocoti un lucru primejdios: 04, moartea ;
hrlinlndu-se cu came necintaritit de pe la clobani ci desflcilnd
potlra (1.-oa.) [fr. d a fie r, refAcut dupA lat. f i -
d e r e].
"DESFIGUR4 (-urea) vb. tr. 5i refl. I A(-Ii)
26
DES- stricaa Iffigura, fats., obrazul ¶ ® A(-gi) strica
© A (se) poci, a (se) uriti [fr. défi -
DES foam
ES ror].
*DESFIINTA (-ter) vb. tr. A face sii nu mat fie,
sa nu mai existe. a nimici fiintarea unui lucru:
a anula, a abroga, a suprima [infiint a].
DESFIRA (-f1r) 1. vb. tr. A desface o tesatura
I desghlocase hartane marl din namintui malurilor
fir cu fir, a Zlestrama ¶ A deosebi ¶ 0 A des-
2 2. vb. refl. A se desface, a se desprinde carnea de
Iasi, a lamuri.
2. vb. refl. # A se rasfira [d es- +fi r].
DESFOIA (-fain) vb. tr. si refl. A (se) despuia
de foi, a (se) desfrunzi [d es- + f o a i e].
DESFR1NA (-nez) 4. vb. tr. A lua calului
frIul.
2. vb. refl. 0 A-si pierde, a-si lepada friul;
e: fie-care simte o8 mintea-i se desiring. (ALECK.) ; 1 se desfrl-
nase si t salitrgise matele spre mat (4.-COST.) ¶ 0 ® A se da
desfrlului, a se abate la placeri neiertate, a trai
In desfrinare: s'au desfrinat In vista farli de ratline (LET.)
[des- +frIne].
DESFRINACIVNE sf. Desfrinare, desfrlu
[desfrina].
DESFRINARE al. 0 Faptul de a (st) d e s -
fr Ina ¶ ® Traiu plin de petreceri necumpa-
tate, neiertate, nerusinate: si-a prapildit averea In ri-
mph Si 'n desfr1narl (CAR.).
DESFRINAT 1. adj. 0 p.DEsFRbia ¶ ® Fara
frtu, lipsit de lriu: bietnl om pnrcede el biome Incruri
Pests puterea sa (M .-COST.) IC) (0 De un traiu nerusinat,
plin de desfrlu.
2. sm. Om desfrinat.
DESFELTU sbst. p = DESFRTNARE C) ¶ ® Ne-
cumpatare, exces [d e s ±frIu].
DESFRUNZI (-rests) vb. tr. si refl. A (se) des-
puia de frunze: 51 domolind fugarii Ce Own pe 'Istn-
nerie Si desfrunzeso fugarii
DESFRUNZIT
(ALECS.) [Infrunzi].
adj. p. coped',
DESFRITNZI:
aproape desfrunziti, aveau semi od se gindeso Is lucrnri nes-
se= de triste (VLAH.).
DESFUNDA (-fund) vb. tr. refl. 0 A scoate
*i
fundul unui vas: cum stain% hates, o prinserd gi o &s-
tandar& ad yacht ce-i In ea (RET.) ¶ ® A (se) destupa:
desfundil-ti nrechile; mi s'a desfundat nasal ¶ ® A (se)
deschide calea lntr'un be neumblat: acolo trace
nova cale feratil care desfundi mnntii si rilzbate in Transit-
Tanta (vLA1-L) ; s'au astupat smith cari eras, s'an desfundat al-
lele care an eras (13R.-va.) ¶ ® A (se) sapa pkinintul,
scuttnd la suprafata ra.dacinile, pietrele, etc.:
e tristil Si nrita lama Is lard clod ploile reci desftuuld pa-
mIntni tome.) ; plouase de se desfundase MUITti1 0SP.) [111
funda].
DESFUNDATURA (p1.-turi) sf. Loc desfun-
dat: men for se sumac prin desfuncititurile muntilor (VLAH.)
[desfunda].
DESGRADINA, DESGRADINA, DEZ- (-Inez) vb. [Inhama].
I
tr. sire /l. 0 A sari o doaga din gardin (R.-COD.) DESIDERAT, DEZ- (pl.-ate) sn. Dorintb., ee-
0 A (se) scoate, a (se) desprinde, a (se) rupe din rinta pat.].
radacina, din local unde e intepenit, legat: ramlnea
Cu gitul desgardinat din guler (D..ZAMF.); lncepU movila sti se
cutremure... de 'Area Dg vrea aft se desgrddineze de plimInt CUSP.)
11 40 A (se) Indeparta: nu puteam sA-1 mai desgardines
de mine (emus.).
DESGHET, DEZ- (pl.-apart) sn. Faptul de a se
desghet a. topirea ghetti.
DESGHETA, DEZ-,ODEJ- (-ghet) 4. vb. tr. A face
sa se topeasca ghiata.
2. vb. refl. 0 A se topi ghiata, a Inceta de a mai
fi Inghetat ¶ 0 A se Imputina gerul, frugal ¶
e ( A-si pierde
dfsglaciare].
sfiala, nelndeminarea [lat.
DESGHETAT, DEZ-, 0 DEJ- adj. 0 P. 'MS'
GHETA ¶¶ © WADES GHE T AT 11 0 (I) Nesfios, vi-
; Indeminatec: vorbea ou tin] gazdei, on
copilandru desghetat $i sidles use.).
ODESGHEURA, DEZ -. DES- (-ear) DESGH1ORA.
DESGHTN, DEZ-, DEJGH111 (1)/.-Innri) Sri. ID Sari-
tura a calului: In Sprintene desghinuri ISi salta tail
'prin(out ( ALECS.) ¶ 0 Lovitura cu pintenii sau cu
halal spre a face caii sa se ridice In douil picioare:
Spores Dimes dind desghinnri tailor (1.-oH.) [to. d i z -
g h i n].
DESGHINA ler DESBINA..
www.dacoromanica.ro
DESGHIOCA, DEZGHIOCA, DEJGHIOCA (-ghloc) 1.
vb. tr. 0 A curati de pasta', de teci, de coaja, (fa-
solea, mazarea, etc.), a desfaca porumb; pasatul...
se bate bine In plod de se deighioaca coals de pa el (5Ez.) ; la
S claca de dosghiocat pdpuzoi (CRC.) ¶ 0 DESGH10114
(s.-coo.) If C) T A desface, a desprinde: puterea spat
(N.-uR.).
pe oase: fierce cornea tea frageda bine plod se desghiocit
toted de pe case (RET.); (P) : Capes se rostogolean, brate se
desch1oCali (N.-UR.) [lat. d f sglabIcare].
DESGHIORA, DEZ-, DEJ- (-ghior) vb. tr. 0 /ten.
Ban. A desface de coaje (nucile) [lat. d i is g 1 u-
berar el.
DESGOLT, DEZ- (- olesc) 4. vb. tr. 0 A lAsa gal,
despuiat, descoperit: plesuvul 11 ridicit incet de is plimInt
51-i dezgoli pieptnl (EmIN.); (F) : 1-au desgolit de oinstea si
slava preotiei (ray.-sw.).
2. vb. tr. A raminea gal, despuiat [d es - +g o 1 i].
DESGOVi.kLA, DEZ- sf. Imbrobodirea mi-
resei: horn desgovelei (Oom) (d e s g o v i].
DESGOVT, DEZ- (-oven) vb. tr. A Imbrobodi mi-
reasa (de catre nuna mare, urmind ca de aci Inainte
sa poarte totdeauna broboada) [g o v i e].
DESGRADI, DEZ- (-desc) vb. tr. A desface, a
strica gardul: comm... tot strimb i se pare, OW lam 11
trANN1 [Ingradi].
dezgradeste
DESGRADINA we- DESGARDDIA.
DESGRADIT adj. 0 p. DESGRADI ¶ ® Fara
gard, neingradit, cu gardul stricat: de oa ti lust
cineva... vr-o vie... de o va ldsa dezgradita, stela sd-s1
piazza mnnoa (FRV--MS.).
DESGROPA, DEZ- (-grop) vb. tr. A scoate din
groapa, din pamInt, a desmorminta [I n g r op a].
ODESGURGA (-gurg) vb. tr. Trans. A desnoda:
desgurga curelusa... en care era Ingurgat serparlul
[Ingurga].
(RET.)
ODESGURZT, DEZ- (-eon) vb. tr. Trans. 0 A des-
coase opinca; a descurca ceva lncurcat [In gurz I].
DESGT..TST, DEZ- sbst. CD Lipsa de gust ¶ 0
Scirba, greatil: inioreele Int era atita durere si --w; molt
ar fi miscat pe eel ma Impietrit om (ma.) [fr. d 6 g o Ci t,
refacut dupa g u s t].
DESGUSTA., DEZ- (-gust) 1. vb. tr. 0 A pro-
duce desgust, a-i lua gustul, a face sa-i treats
pofta ¶ ® A sclrbi, a ingretosa.
_2. vb. refl. A prinde desgust; a i se scirbi [fr.
degout e r, refacut dupa gust a].
DESGUSTATOR adj. verb. DESGUSU 0 Care
- desgusta ¶ 0 Sciibos.
DESHAMA., d DEHAMA (-ham) vb. tr. A lua
hamurile de pe cai, a scoate caii din hamuri: se
apucard ad deshame call In Ulcers (D.-zAMF.) ; nnul dehamd
sAua5u1 gi porni pe NSA ore poet& sit canto aintor (I --oH.)
DESIDERATTV, DEZ- adj. Care exprim6 o
dorinta [fr.].
DESIGILA. (-iez) vb. tr. A despecetlui, a scoate
sigiliul [d es - + sigila].
DESIGNA ler DESEMIA.
DESILUZIONA., DEZ- (-ones) vb. tr. A face sa-si
piarda iluziile, a desamagi [fr.].
DESILUZITJNE, DESILDZIE, DEZ- sf. Pierderea
iluziilor, desamagire: Myth ca ea birue invazia desiluziilor
(DLVR.) [fr.].
DESIME sf. 0 Insusirea lucrului d e s: In as-
cnnzlitorile acestea pieta de intunecoasa ,e a codrilor tvLAN.) II
Desis: se Infundard in a cea mai Intunecata a pada.
rilor (aLx.).
DESINA = DESENA.
DESINENT.A., DEZ- (p1.-te) sf. o Terrains-
tiune [fr.].
"DESINFECTA, DEZ- ( -tea) vb. tr. A curati de
aerul stricat, de mirosul greu, de microbii in-
fectiosi [fr.].
"DESINFECTANT, DEZ- adj. 0 (pl.-to) an.
Care desinfecteaza [fr.].
"DESINFECTARE eer DESINFECTIDNE.
DESINFECTAT, DEZ- 4. adj. p. DESINFECT3.
2. sbst. Faptul de a desinfecta (LE] 1791).
402
 *DESINFECTIVNE, *DESINFVCTIE, *DESINFEC- iscripthmile slavone (013013.1; eine otie salt desluseasca la DES-
TARE, DEZ-
(L] 1792) [fr.].
sf. Faptul de a desinfecta sate gindul legit? (JIP.).
2. vb. refl. 0 A se lamuri: hot4r1rile nedesluotte In- DES
*DESINTERES4, DEZ- (-ez) Cepeall S. I £1111 (BR.-VN.) ¶ 0 A se vedea clar, lamurit:
1. vb. tr. A despagubi de coca departe,In sari, se deslusese eittunele imprilstiate (VLAH.)
ce pierde, de ceea ce ar fi [sl. do -sluOati].
putut cistiga, a nu lasa pagu- DESLU§IRE sj. Faptul de a (se) d es lu $ 1,
bas: pe creditori. lainurire, explicatie.
LI. vb. refl. A inceta de a se DESLU§IT 1. adj. 0 p. DEsLuSI ¶ ® Lamurit,
mai interesa, a nu-i mai pasa, clar, limpede ¶ TLC NEDESLUSIT.
a nu se mai Ingriji de ceva [fr.]. :4. adv. LAmurit, ca sit se poata pricepe: vorbe-
*DESINTERESARE, DEZ- Ote ; ce si viu nu se Intatissazit Coate to momentni
sj. 0 Faptul de a (se) d e s i n- Fig. 1191. Aparat de acesta l (VLAH.).
t,e r es a ¶ ®
Neinteresare, desinfectat portativ. 'DESMADUL44. (-lez) vb. tr. A desmembra m a-
neluare in seam& a propriului r, dupe fr. demembrer (membre
sau interes. = madular)].
*DESINTE-
RESAT, DEZ-
7,1 Un DESMA.TARE, DEZ- sf. Destrabalare: era o
amestecitturA, o arababura $1 o ... pe 13/mint, carom ilia
adj. 0 p. DE- dracul no le-ar 11 putut da de cApAtilu (ISP.) [d eSMA-
SINTERESA 1 0 I. a t].
Care nu fare DESMATAT, DEZ- adj. gi sm. Sdrentaros;
nimic- din in- destrabalat: o baba uritA, despletitil, tssz ) ; verbs e
teres propriu, c'a lost um lanes s'un IVLAH.) : care om de treabA ar mai
care nu e ca- cuteza sA se amestece printre desmatatii ce to urmeaza //sr.)
lauzit de in- [d es - +mat e. adica raruia-i a.tirna sdrentele
teres, care nu ca ma tele unei vite spintecate"].
cautit un et- *DESMEMBRA, DEZ- (-brez) vb. tr. 0 A separa
stia. , I rnembrele unui trup, a-1 face bucati ¶ ® F A Ulla,
DESISTA, 1792. Demniectarea unui aparta- a lua cite-o parte dintr'un tot care alra.tueste un
DEZ- (-1st) vb. ment cu formol. fel do trup intreg: un. Stat [fr.].
refl. A se lasa DESMETEC... DESMETIC...
de, a renunta la o cerere, o pretentir, etc. [fr.]. DESMETIC, DESMTEC, DEZ- adj. 0 sm. Za-
DEsI§ (p1. lour!) sn. 4 Padure tinara si pacit , buimacit; smintit: ratacind ca un desmetic $1
foarte deas a: spargInd ///ourile de fate (VLAH.) ; lose nestiind cum sA lacA (ISP.) : elute/mil dezmetic at lui Mime
din //urile padurilor si se anima asupra necredincios1lor (DLVR.) CO nip. BEZMETIC].
(Ise.) ; pr. anal.: din /*///al sprincenelor luceau doi ochi DESMETICI, DESMETEOI, DEZ- (-con) vb. refl.
gaibeni, Caprii (I.-GH.). A-gi veni in fire, a se trezi dintr'o arneteala, din-
DESI§OR adj. Si adv. Cam d e s: SlInta-Dumi- tr'o buimaceala: Darn cA se desmeticeote din bnimaceala
nee& soles 1naintea cases... motaind cam (MUM. turioasa In care se gasea (D. ZAMF.) ; noaptea Mut& Turcilor
t DESiRG adv. Jute [de+sirg]. a se desmetici din groaza ce-i coprinsese (si.c.) [d e s-
DESJUGA go- DE.TUGa. metic].
DESLANTUI, DEZ- (-loose) 1. vb. tr. 0 A des- DESMETI, DEZ- (-etesc vb. tr. 0 refl. A (se)
face lantal de care e legat ceva 11 ® A da drumul, trezi din ameteala; a-si veni In fire: Ivan atuncl, en-
a da curs liber. prins de ltori, pe loo s'a desmetit (cos.) [d e S - + a-
3. vb. refl. A se porni cu putere, a se repezi cu m e I i].
violenta: o furtuna grozava s'a deslantuit asupra orasului DESMIERDA, DEz+mierd) 1. vb. tr. 0 A in ingfia
[Inlantui]. cu vurbe sau gesturi de dragoste: tats -son 11 ouprinde
DESLEGA, DEZ- ( -legs) I. vb. tr. C) A desface In brale, II sArutA, 11 desmiardA, privindu-leercetator (BR.-VN.);
ceea ce e legat, a desface legatura sau nodul care iron: sA on ma lad sA tau culeserul... of sA to dezmierd,
leaga ceva: se pleaca sa-;1 deslege snurul de is ghete (vtim.) ; oil esti de mare! (cm) ¶ ® A desfata, a face o pia-
i-a rugat deslege pungile ca sit-1 acute (CAR.) ¶ ® A core deosebita: month Moldovei desmiardA simturile (ON.).
desface; a libera de o indatorire, de un juramInt: 2. vb. refl. A se desfala, a sim(i o placere deo-
s'a sf1rsit, fugi, to desleg de juramInt (I.-ou.); ... de pacate, sebita: mama Chira se desmiardit Intro coplil sA1 (CLVR.);
a da iertarea pacatelor; preotli an pnterea de a legs si ImpAratul se plimba desmierdlndu-se printre vomit de pe
¶ (-.) A scuti, a dispensa, a da vole sa nu
de a d. Punte(MERA.) [lat. *dIsin Or d a r e].
face un lucru: de post; eine va deslega Miercurea t DESMIERDACIVNE, DEZ- S/. Desmierdare,
sau Vinerea, acela rastigneste pre Hristos (ON.) ¶ @ ± desfaLare: s'au dat is desmierdliciuni... si la deslAtAri (sea
A rezolva, a afla rezultatul: o problema ¶ 0 A [desmierda].
afla Intelesul ascuns, a ghici: o ghicltoare. DESMIERDARE, DEZ- sf. 0 Faptul de a (se)
_2. vb. refl. Ali desface legaturile, nodul care-1 desmier dal ® Placere deosebita, desfatare,
leaga; aid i se mai deslega mosneagulul limbs (BRIG.) voluptate.
[lat.ciTsligare]. DESMIERDAT, DEZ- adj. 0 p. DESMIERDA 1
DESLEINA, DEZ- ( -sin) vb. tr. A destepta din 0 t Desfa.tator, dragastos: el-au scornit limbs din la-
lesin: o Dune pe scaun st mud s'o deslesine (ALECS.) [ 1 e- tineasea, ass de iscusitA $1 n../A, clt cA este limbs Ingereascil
s i n a]. (N.COST.) ¶ ® t Rasfatat, alintat: Hind om Uttar, ./../ 51
DESLIPI, DEZ- (-peso) vb. tr. 0 refl. 0 A (se) inimos (NEC.).
desface, a (se) desprinde ceva lipit (de ceva ce era DESMIERDATOR adj. velb.DESMIERD4. Care
lipit) ¶ ® A (se) desparti, a (se) departa de ceva desmiarda; desfatafor: o trecea un !tor un fel de
sau de cineva IMO. care sta aproape, de care era belie, care o secs de putori (st.v ); au ajuns la o Poiana
Impreunat: °Ind Imbratisa pe cite vre-unul Dana no-1 mai verde $1 desmierdatoare (ISP.).
vanes sit se deslipeasca de dinsul (ISP.); neputIndu-si *DESMINTI, DEZ- (-mint) I. vb. tr. 0 A spune
ochii de la lumina terestrelor (BR.-VN.) [des- +lipi]. cuiva ca a mintit, ca n'a vorbit adevarul, a-1 scoate
DESIANAT, DEZ- adj. Destramat: cu pantalonii de minciuna ¶ ® A declara ca e fals, ca nu e ade-
deslInati oi rosii (DLVR.) ; 0: losatura sublectului ml se pare varat.
...a si Pfail nOiMa (DLVR.) [des- +Una]. 2. vb. refl. 0 A spune unul altuia ca ceva e
DESLUPI, DEZ-l-upese.) vb. refl. A se deslipi; a fals, ca nu e adevarat, a se da de minciuna
se separa (PRV.-MB.) (CANT.) IVS1. 11.1 p 1 t ® A se contrazice ¶ ® A nu se tines de vorbal
DESLUW (-u.sese) 1. vb. tr. C) A distinge, a re- de fagaduiala data ¶ 0 A inceta de a fi ca mai
cunoaste, a deosebi: ochiul no desluoea Inca nimio, pen- 'nainte, a se schimba: lubirea noastrA unul pentrn allot
tru of era o Oda deasit (VLAH.) ¶ ® A face so, (se) In- no s'a desminlit nielodata (I.-en.) [fr. d é m en ti r,
teleagt, sa (se) priceapa, un lucru Indoelnic, ne- refacut dupii mint i].
clar, a lamuri, a explica: le descHram oi le desluoeam DESMINTIRE, DEZ- sf. 0 Faptul de a (se)
403
www.dacoromanica.ro
 S- desmin ti ® Cuvint, vorbire prin care se' orinduit; svapaiat, destrabalat: era in adevar un om
DESdesminte ceva.
0 DESMIRA, DEZ- Trans. (-mtr) vb. tr. si refl. A
(se) alinta, a se rasfata..
DESMINIA. DEZ- ( -nliu) vb. refl. A-si potoli
minia, a inceta de a fi mlnios: SO minis loarte nor
$i se desminia tot atit de usor (EM(N.) [des--FmInia].
DESMINTA, DEZ- (-mint) vb. tr. Trans. A des-
fd.tui, a abate de la o hotarlre: ceroat -a mosneagul
sa-1 desminte, doer/1 Board 1-ar putea lace sA stee loeulni (nu.).
DESMORMYNTA, DEZ- (-tez) vb. tr. A scoate
din mormtnt, a desgropa [I nmorm Int a].
DESMORTI, DEZ- ( -lose) 4. vb. tr. A scoate, a
trezi din amort,eala, din Intepeneald: se 'ntinsese oa
sit-si desmorteaseit oasele (CAR.).
a. vb. refl. 0 A iesi, a se trezi din amorteala,
a-si reveni din starea de amortire: In west mo-
ment suprem piciosrele nu SO dezmortira (Om.); mintea
i se va desmorti $1 va frame sl luereze de la sine (VI.M.I.)
¶ ® A se Incalzi putin (vorb. de cineva patruns
de frig): acrinserlt si el cite no foram ca sl se mai des -
morteasca (ISP.1 [des - ±amorti].
DESMOTENT, DEZ- (-eneso) vb. tr. A scoate
pe cineva din mostenire, a-1 lipsi de mostenire.
DESMO*TENTT, DEZ- adj. p. DFSMOSTENI.
Lipsit de mostenire ¶ ® e (ad). Si sm.) Lipsit
de anumite bunuri pe care le au altii: desmoatenitii
soartel; sirmenit desmorteniti cart suferil ei sling In umbra
IBR.-VN.).
DESNADAJDUT, DEZ- (-anew) vb. refl. A pierde
toata nadejdea, a despera: an to , anent moasei,
ti also Wane ()SP.) [des- ±na.da.jdui].
DESNADAJDUTRE, DEZ- s/. 0 Faptul de a
desnadaj dui 11 0 Desnadejde: Dumnezeule,
tie-ti mill si DU ml educe in A. (DEUR.).
DESNADEJDE, DEZ- sf. Pierderea on -cdrei
nadejdi, stares omului care a piefclut on -ce na-
dejde: on tel de desgust, mai sdrobitor chiar deelt a,
apAsa gren pe araindoi umerli batrrai (CAR.).
DESNAMOLI sr DESNOMOLI.
DESNARAVI, DEZ- (-vesc) vb. tr. $i refl. A (se)
desvata de un narav [d es- +narav i].
Moon *DESNATIONALIZA, DEZ- ( -izez) vb. tr. si refl.
A face sd-si piardA (a -$i pierde) nationalitatea,
caracterul national [fr. denationalise r].
DESNODA, DEZ- (-nod) 1. vb. tr. 0 A desface
un nod: desnodrad nodurile de in Dina, se desnoadil ou-
nunia (VOR.) ® F A desface membrele corpului
1 spatiu prin ceva pus la mijloc fntre diferitele parti:
din incheieturi: lit chinueste, blitindu-i, pinA-( desnoadS
"SP.) ¶ ® (E) t> A nascoci evenimentul cu care se
va termina o piesa de teatru.
2. vb. refl. A se desface nodul: ce nos Cu gura se
innoada si on mina on se dIMIDOIUMP (00R.)6 ghicitoarea des-
pre rununie" [innod a].
*DESNODA.MIN'T, DEZ- (p/.-minte) sn. Chipul
cu care se sfirseste, o aiacere, o intimplare, o
piesa de teatru, etc.: aceastS durere este ~n1 grabit al
gindurilor Int[fr. denoamen t,
(VLA11.) refacut
dupe desnoda].
DESNOMOLI, DESNAMOLI, DEZ- (-Giese 1. vb.
tr. A scoate din nomol.
2. vb. refl. A leg( din nomol: desnamoleste-te singur
din clisa vinAtil in care to -ai begat (JIP.) [innon101 1].
DESNORA, DEZ- (-oreaza vb. unipers. A se In-
senina, a se imprastia norii [1 nnor a].
DESOBICINUI, DESOBI$NU4, DEZ- (-uesc vb. tr.
refl. A se) desvala de un obiceiu [d e s - +
obicinui].
*DESONOARE, DEZ- sf. Necinste, lipsa de
cinste [fr.].
*DESONORA, DEZ- (-orez) 1. vb. tr. A necinsti,
a rdpi cinstea, a arunca necinstea asupra cuiva.
g. vb. refl. pierde cinstea; a se face de ru-
sine [Cr.].
*DESONORANT, DEZ- adj. Care desonoreaza,
care necinstesee, care anima necinstea asupra
cuiva; rusinos [fr.].
*DESORDINE, DEZ- sf. 0 Lipsa de ordine,
neorinduiala; arababurti. ¶ O Turburare ¶ C) Jaf,
stricticiune ¶ ® Destatbalare, desfr1nare [fr. d é-
sordr e, refacut dupti ordine].
'DESORDONAT, DEZ- adj. Fara ordine, ne-
404
www.dacoromanica.ro
dar nieideenm vitios (CAR.) [Cr.].
*DESORGANIZA, DEZ- (-izez) 1. vb. tr. A strica
organizatia, intocrairea; a strica rostul.
2. vb. refl. A-si pierde organizatia, a nu mai fi
organizat [Cr.].
*DESORIENTA, DEZ- ( -tea) 1. vb. tr. 0 A face
pe cineva sti nu mai stie ce drum sa apuce, a-1 face
sa nu mai stie unde se afla ¶ ® A-1 face sa-si
piarda cumpatul; a zapaci.
2. vb. refl. CD A nu mai sti Incotro sa apuce
® A-si pierde cumpatul; a se zapaci [fr.].
*DESOXLDA, DEZ- (-idea) vb. tr. Q. A scoate in
parte sau cu totul oxigenul dintr'un compus [fr.].
*DESPACHET44. (-etez) vb. tr. A desface un pa-
chet [impacheta].
*DESPADURI (-mew) vb. tr. A distruge padu-
rile unei tari [reflicut dupe fr. deb o i s e r
(b o i s = padure)].
DESPAGUBT (-ubeao) 4. vb. tr. A intoarce pa-
guba, a plati cuiva pentru o pagubil pe care a su-
ferit-o.
2. vb. refl. A-si intoarce, a-si scoate paguba:
creditoarea sii se despAgnbeascA urnatirind casa (DR.-VD.) [d e s-
+pAgubi].
DESPAGUBIRE sf. 0 Faptul de a (se) d e s-
pagubi itf 0 Suma, reparatiunea, compensarea
data cuiva pentru o paguba suferita.
DESPAINJINI (-ineso) vb. tr. A face sa vada
limpede (vorb. de ochii impainjiniti) [Imp a-
injini].
ODESP.A.N4 ( -(Inez) vb. refl. A iesi pana de
lemn de la o coada de secure, etc. (C(AUS.).
DESPARECHIA sr DESPKRECHIA.
DESPARTEALA sf. O Despartire ¶ 0 # Deo-
sebire ¶ ® # Despartenie, divort: dna mulerea
ltd sa se lava Calugarita (PRV.-MB.); carte de [d e s -
parti].
DESPARTENIE sf. 0 Despartire: momentul
despartaniai de parinti era solemn contra mireasA (1.-OH.)
0 Desfacerea casatoriei, divort: carte de o ase-
menea Wine undo se inchiagil logodne gi se urzeso de:114r-
tend (ON.) [desp 114'0].
DESPARTI (-part) 1. vb. tr. . CD A face se nu
mai fie impreuna, a departa unul de altul (cloua
lucruri sau doua fiinte care au stat laolalta : eau
luat in Wade, dar en 4-am despartit ¶ 0 A Imparti un
am despArtit ourtea In donA printr'un gard ¶ ® A servi
ca despartitura: un zid desparte cele deuA gradini
C) A servi de hotar (vorb. de un obstacol firesc):
Carpatii dogcart Ardealul de vechinl regal ¶ 0 A se afla
tntre (vorb. de spatiu si de timp): (Iona ceasuri ne
descart de tints noastra; saizeci de chilometri no despart de
Ploesti ¶ ® A pronunta divortul, a desface casa-
toria: tribunalul n'a vrut sit-1 despartA ¶ 0 A deosebi:
sensibilitatea desparte pe animal de plena.
:4. vb. refl. @ A se departa unii de altii (vorb.
de cei ce au stat laolalta) ¶ (D A divorta, a nu
mai fi cdsatoriti: s'a despartit de iemeia lui ¶ ® A se
deosebi: vista omului polio s'ar despArti de dobitocui eel
mut (a.-cost) [lat. dIspartire].
*DESPARTIMINT (pt.-minte) sn. OO Despar-
titura, loc separat ¶ ® 7,k * Una din diviziunile
regnului vegetal sau animal [Cr. depart e-
m en t, refacut dupe despart i].
DESPARTTRE sf. CD Faptul de a (se) d e s-
p tf ® Una din diviziunile administrative
ale unui ora§ ¶ Of Comisariat: 1-am vazut, trecea Pe
to (CAR.).
DESPARTITOR adj. verb. DESPARTI. Care
desparte.
DESPARTITURA (pl. -turi) s/. 0 Ceea ce
desparte doua. lucruri, (gard, zid, etc.) ¶ 0 Parte
despart,ite prin ceva dintr'un dulap, tntr'o cutie,
etc. ¶ 3 Diviziune, class deosebita [d espart i].
DESPAqT (-Apse) vb. tr. A trece inapoi (peste
corpul unei persoane, unui copil (peste care s'a
pasit) [d es-±pas i].
DESPATURA ( -tar) vb. tr. 0 A desface un
lucru Indoit, a desdoi ¶ 0 A desface paturile
(des- -I- Impatuta].
 DESPECETLUT (-ineso) vb. tr. A desface un
pachet, o scrisoare pecetluita; a desface pecetea:
despecetiniam o sorisoare Mina de tame oare nu mi-era adre-
eatA mie (OLVR.) [des- +pecetlui].
DESPEDEC.4. = DEsPIEDEa4.
*DESPERA. (-per, -perez) 1. vb. tr. A face sa
piardli nadejdea, a aduce la desnlidejde.
2. vb. intr. A se desnadajdui [fr. d é s e s p 6-
r e r].
"DESPERARE sf. Faptul de a d e s p era;
desnadejde, desnadajduire: DesperAri de poruncealli gi
durerl Inchipuite (vLAH.).
*DESPERAT adj. p. DESPERA. 0 Desnadajduit,
fara nadejde ¶ ® Farb nadejde de scapare, pier-
dut: Inteo stare ¶ ® Facut de un our care si-a
pierdut on -ce nadejde: o hot/afro $ ® ® Adlne
patina.
DESPERECHLA, DESPARECHIA (-chiez) vb. tr.
O A lua, despartindu-le, unul din doutt lucruri,
din doua animale, etc. care formeaza o pereche ¶
® A lasa stingher [imper echia].
DESPERECHIAT, DESPAR- adj. p. DESPE-
RECH14. 0 Caruia i s'a luat obiectul animalului
cu care forma o pereche ¶ ® Care nu se potrivesc
unul cu altul: citeva scanne despereohete Imprastiete ye
lingi piret1 ( ALECS.).
DESPETRECE (-treo) vb. tr. Trans. = DESPASI:
trecInd oineva paste eclat, acesta n'o sts mai oreascti, dad% nu-1
despetrece (PAC.) [des- +petrecee].
DESPICA (-plc) 4. vb. tr. 0 A erapa, a taia,
a sparge In doua, a spinteca, a desparti in lungirne:
lemne; a tras sable $1 1-a despicat capul In doul (DLVR.);
Moisi a despicat Mares Rosie cu toiagul; ." mint cuiva en
sabia ¶ ® A trece prin, a strabate, a razbate:
Pe aid trees linia Ionia care despicli muntii 51 razbate in
ordeal (VLAH.) ¶ 0 e- triton, a rupe, a stisia inima,
a pricinui o vie compatimire ¶ ® /) aernl, vintul,
a sbura repede: pAsAr1le alearga, despicil vInturile (DLVR.);
valurile, a Inainta repede (vorb. de o luntre, de
o corabie).
2. vb. refl. CD A se crapa In doua, a se spinteca:
Cum no se despica locul co to tine Eli sit to Inghita (PANN)
¶ 0 A se desface, a se deslipi, a se departd: tear
fi desplcat pAmintnl dinaintea la,.
n'ar ti Nimes mai aiurit
(ON.); de chid s'an despicat 51 s'au despartit de Blserica rA-
sliritului mEr.) [lat. *despicare <spicum].
DESPICA.TURA. (p1. -tint sf. Bucata despi-
cat& dintr'un lemn; crapatura de lemn, tandem:
l ( ALECS.) [despica].
ce 1-oin cocoli Intr'o zi O'o
DESPIEDECA, -racy (-deo, -die) vb. tr. A scoate
piedica (de la picioarele unui cal sau unei vite,
de la roata unei trasuri, etc.): acolo va gasi pascind un
cal impiedecat, ye stela sit-I despiedice pi sa-1 !melees IVOR.)
[Impiedeca].
DESPINTECA (-eo) vb. tr. A spinteca,
a despica: se repede spre Nita cu sable ridicatli sti-i de-
sPintece client (CAR.).
DESPLETI (-teso) i. vb. tr. 0 A desface ceea
ce e Impletit ¶ ® A desface pletele, cozile imple-
tite: PArul ml 1-oiu AA. Ili pre tine to -oin Jell (IK.EIRS.).
. vb. refl. (D A-si desface pletele, cozile: tot des-
pletise parul ye umerii rotnnzi (EMIN.) ¶ ® (PA se desface:
nenumfuste pirae se despletesc, In cares de anent, peste In-
tinsels gesurl (VLAH.) [Inapleti].
DESPLETIT adj. 0 p. DESPLET1: apele ei se
reSIORISO Si se 'mprlistle ca vitele unei funil despletite (VLAH.) $
0 Cu parul desfacut.
DESPODOBI (-obese) vb. tr. gi refl. A(-gi) lua
podoaba, a(-si) scoate podoabele gatelile: Indatli
ce-1 despodobeso, Amine o gloaba (omm.) (I m p o d o b i).
t DESPOIA Fir DESPUIA.
DESPOPI (-popeso) vb. tr. A scoate din popie:
Mihain... puce pa mitropolit de-1 despot (BALL.) [d e s -
+ p o p ij.
*DESPOPULA (-ulez) 1. vb. tr. A Imputina nu-
marul locuitorilor (dintr'o tarn, dintr'un oras),
numarul animalelor, copacilor dintr'o padure, etc.
g. vb. refl. A i pierde locuitorii, a-si bnputina
animalele, etc. [d es- + popu I a].
*DESPOT sm. 0 Suveran cu putere nemrni-
nita care stapIneste dupe a sa vointli $i se poarta
tiranic cu supusii sal ¶ 0 (E) Persoana care cautli
405
www.dacoromanica.ro
sa-si impuna vointa, tiranisind $i apasind pe cei- DES-
lalti [fr.].
DESPOTCOVI (-oveso) 1. vb. tr. A scoate ca- DES
lului potcoavele.
2. vb. refl. A-5i pierde potcoavele, a ramlnea
!A.M. potcoave [d es -+ p o t coy i].
*DESPOTIC adj. De despot, tiranic [fr.].
*DESPOTISM sbst. Puterea pe rare o are
un despot ¶ O Stapinire, autoritate arbitrara,
tiranich: a luptat pe fatii... pentrn libertate In contra
mutat (I.-em.); e: ea ne face a rAbda ~ul Ingrozitor al
tern (ALECS.) [ft.].
DESPOTMOLI (-oleso) vb. tr. a,. A aduce jar
pe linia de plutire o corabie, un vas care s'a im-
potmolit, care s'a Innomolit [I m p o t m o l i].
DESPOVARA (-area) vb. tr. A usura de povara,
a scoate povara [I nap o v a r a].
DESPOVATUI (-tueso) vb. tr. A da o anti po-
vata, a povatui cu totul altfel; a desfatui [d e s -
+pov u i].
DESPRE prep. CD # De care, din partea, spre
(vorb. de situatiunea unui loc): lar5 hotarele Dachiel
rAsarit era apa Nistrul, amiazizi mares NeagrA 51 DunArea,
apus Panonia,,. miazlinoapte Morava si Podolia (M..COST.)
® t Din partea (in raport cu persoane): pentru multe
valurl ce avea Turd gt ow Unguri (M.-COST.) ; Iliad... cafes
pe meat pntin sigma tlihari (sou ; astazi numai in
expresiuni ca: bunion -sau mama ¶ 0 Spre, care
(vorb. de timp): oink spre ziva, catre ziva: no
adormisem deolt ziva (OLVR.) ¶ ® In ce prive*te, cu
privire la: gtergeti-vii ye bot pnrcei, zise Mogorogea cu
°Judi iczo.); am pus la cale ,m mask (ALECS.); partea mea,
eft mine, LIAM cat ma priveste pe mine ¶ ® De
(vorb. de subiectul unei lucrciri, unei convorbiri,
etc.): ce a tratat In conterinta de astAziP Despre elec-
tricitate gi efectele ei [d e + s p r e].
DESPRESURA (-sor) vb. tr. X A ridica impre-
surarea, a retrage ostile care lmpresurau o cetate
[impresura].
DESPRET... er DISPRUT-..
DESPREUNA (-un) vb. tr. A desparti, a desuni
pe cei ce stau impreuna sau doua lucruri ce au lost
Impreunate; a desparti de barbat: Pe not ne-a des-
yrennat. Din arat DIM In cArat (11(.-BRS.) ; despreunam de tot
$1 o despArttni pe aceastA tamale outare de barbatni et (PRVAA13.)
[Impreuna].
DESPRIMAVARA (-vareaza) vb. refl. unipers.
Asefaceprimavara.: de cum se desprimaviireaza...
craiul Ungariei 1$1 radicA oastea (VLAH.).
DESPRINDE (-prind) 1. vb. tr. CD, A desface ce
era prins sau legat: SA-ti desprind din crestet valul, He-1
radio de pe obraz (EMIN.) ¶ ® A lua din euiu ceva atIr-
nat sau agatat: 141 desprinse vicars din min el
Incepu
a cInta (DLVR.).
2. vb. refl. A se desface de unde era prins, legat,
agatat, a se deslipi: nn turn tntreg din 'tripe stIngi s'a
desprins gi s'a prAbnglt In apt' (VLAH.) ; s'a desprins din bratele
Int si a fugit; bares s'a desprins de la mal [des - +
prinde].
DESPRIPONT (-oneso) vb. tr. A deslega calul
de la pripon: despriponegte-mi calul de cold gi adn-
ral-1 la Curie (s.-Aio.).
*DESPROPRIETART (-Anse) vb. tr. A expr)-
pria [improprietari].
DESPUIA, DESPOIL ( -Doan) 1. vb. tr. CD A des-
braca piny la piele, a lasa gol, In pielea goald
® A prada de tot, a jefui: 1-a despulat de toatA averse
riimasii de la 'lariat' ¶ ® A lasa fara: a despulat pomul
¶®
de frunte -
scrutinnl, a numara voturile ¶ s
# A beli: a jupui de piele: namistul anal om, de
va strata... bou san yea sau oaie... si le va despola In
picture-, sli plAteasca toatii paguba IPRV:LP.).
2. vb. refl. 0 A se desbraca pia la piele, a se
lasa in pielea goals ¶ 0 A-si scoate, a-si lepada
tot, a se lasa fara: pomul s'a despniat de Frunze I
® A se lipsi cu totul de ceva [lat. dlsp o -
Hare].
DESPUIAT adj. O p. DESPIIIA ¶ 0 In pielea
goals.
DESPUIERE sf. Faptul de a (se) d e s p u i a.
DESPUIETORIU sm., -TOARE sf. Stapinitur,
-toare [d espun e].
DES- p# DESPT,JNE (-pun) vb. tr. A stapini [lat. d I s -
DES # DESPVS sbst. 0 Stapinire ¶ 0 Putere [d e s-
pune].
DESRA.DACINA, DEZ- (-inez) vb. tr. sf refl.
O A (se) scoate din radacin a; a (se) smulge
cu radacina cu tot; : on se nevoira sa dezrAdacineze...
numai semintele... Invatitturii (PRV.-MB.) ¶ 0 1) A (se)
stirpi, a (se) dPsfiinta. (un obiceiu rau si vechiu):
gren... se desradAcineazit obicelurile $1 nitravurtle vechi
DESROBI, DEZ- (-base) 1. vb. tr. Cl) A scoate, a
da drumul din robie, a face sa nu mai fie rob:
¶
Alecsandri a desrobit printre eel dintliu pe Tiganii siii
® A scoate de sub jugul unei puteri, a einancipa:
cugeta sit-51 desrobeasell tars de sub jugul Musulmanilor
(1.-GH.).
g. vb. refl. 0 A scapa de robie, a nu mai fi rob ¶
2 e A scapa dintr'o stare apdsatoare: cautA sit se
desrobeascA de sub grentatea acestei nevoi (BR.-VN.) [d e s -+
r o b i].
DESROBIRE, DEZ- Si. Faptul de a (se) d e s-
r o b i, emancipare.
DESROSI, DEZ- (-01050) vb. tr. A scoate, a sterge
ro*ul, rosata [d es +ros i].
DESRUGINT, DEZ- ( inese) vb. tr. A scoate ru-
gina [des--krugini].
DESRUMENI, DEZ- (-enesc) vb. tr. gi refl.
A(-si) scoate rumeneala (de pe obraz): Mindra...
chid se rumeneste. Niel dot ban! nu mai plitteste (IK.-BRS.)
[des- +rumeni].
DESSARA = DEsARA.
DESSUCI (-uceso) vb. tr. A desface ceea ce e
sucit, a desvirti [d es- + s u c i].
DESSUFLECA ( -ec), DESSIIMETE (-et) vb. tr. A
desface la be inineca suflecata sau sumeasa [s u-
fleca; sumete].
DESSIRA DESIRA.
DESSUMENT, DEZ- (- eneso) vb. refl. A se dume
ri, a-si (re)veni in fire, a se trezi: clod se dessumeneso
eel doi frati, mai ia, dacit mai al ce (R.-COD.) Nu m a n].
DESTAINUT (-uesc) 1. vb. tr. A spune, a
descoperi cuiva o taina: avea no confident earn' a-1
destilinuia toate... planurlle g! sperantele Ini (1.-GH.).
g. vb. refl. A marturisi, a incredinta cuiva o
taind a sufletului sau: deceit ar ft twat mama, 1 s'ar Ii
destilinult, si ar fi povituit-o (VLAH.) [des-+tainui].
DESTAINUTRE Si. O Faptul de a (se) d e s -
t a i n u i¶ 0 Ceea ce se destliinueste: ultima seri-
soare a Sale! coprindea o din cele mai miscAtoare to.zAmFi.
ODESTARNITA. ( -lien) vb. tr. Bucov.- A scoate
t arni t, a, saua: 1-an destarnitat i-au Intins poclazile
111
si tarnita la ware (se.).
'DESTILA DISTILA.
DESTIN (pt.-Ina, - lour!) sit. CD Soarta, urSitrl:
chemat sii is In mina lot agerit $1
norocoasit ..-ale acestui Donor (VLAH.)
0 Divinitate mitologica care
orinduia orbeste soarta oame-
nilor; e reprezentata, In mod
alegoric, printr'o femeie legata t
la ()chi ( 1793 [lat.].
*DESTINA ( tin) 1. vb. tr. 0
A meni, a hotarl dinainte (intre-
buintarea unui luau, unei per-
soane) ¶ 0 A pregati (pentru
ceva): 1-a destinat pioutrli ¶ C) A Fig. 2793. Destinul.
'Astra, a rezerva, a pune de o
parte pentru un anumit scop: am destinat aceastit
sunlit pentru cumpitraturi; 1-an destinat acest premiu.
g. vb. refl. A se pregati pentru un scop, pentru
o cariera oare-care: ateliers In care copiii sA !ovate me-
aerie la care se destinft (I.-GH.) [fr.].
*DESTINAT adj. 0 p. DESTINA ¶ C) Menit,
ursit, hotarit de soarta.
*DESTINATAR Sm., *DESTINATARA (p1.-re) sf.
Persoana careia se adreseaza, i se trimete un lu-
cru [fr.].
*DESTINATIVNE, *DESTINA.TIE sf. 0 Menire,
scop, hotarire ¶ 0 Intrebuintare anumitit ¶ ®
Pregatire, pastrare pentru un anumit scop ¶ ()
Locul catre care se Indrepteazil, unde vrea sa
ajunga cineva sau unde se trimete ceva [fr.].
www.dacoromanica.ro
DESTINDE (-tind) 1. vb. tr. 0 A slab! ceva
ce era Intins, a destrama: on arc ¶ 0 A trage
inapoi: ea intim, o mink o aduse la gura. apoi o destine
repede (DLVR.) ¶ ® A desface, a intinde, a rasfira:
arisele ¶ 0 A desfasura, a Intinde la larg:
Basta 1st destine armia in rindueall de bStale (BALL.).
2. vb. refl. 0 A se desface, a se intinde, a se
rasfira; a se desfasura: and murgul seri! hymn a se
treptat poste pustii (000B) ; on se putea In front mai malt
(CAR.). de doisprezece oamen1 (BALc.) ¶ C) (p A inceta de 8
mai veni Intr'un lot: Tindall on se mai destindea de Is
PAcala (R.-COD.) [Intinde].
DESTINZATOR adj. verb. DESTINDE. Care
destinde: feerio de aripi sburittoare (ALCM).
*DESTITUI (-tuiu) vb. tr. A scoate, a da afara
din slujba: de mit dein 21 inselat, 11 voin 51 pe dInsul,
cum am destituit pe Pihi (I -Gs.) [fr.].
DESTOARCE (-tore) vb. tr. 0 A intoarce la loc
eeva Intors, sucit ¶ 0 F A se despagubi de ceva:
incailea sit-si destoarcit rabditrile suferite (CAR.) [I n -
toarce].
DESTOCMT (-niece) vb. tr. §i intr. A desface,
DEsToutaRreiD.)) [des- +tocmi].
a strica o tocmealit
DEST02, Maxon, -to u vb. tr. Mold. Bucov. 0
bDESTOT,
A-Si inima, a-si usura inima, a spune tot ce are
pe inima, tot ce-i apasa sufletul: davit ce 41-au mai
destoiat ei inima si s'au Intrebat de sAnittate cse.i ; a-si
asupra ouiva, a-si descarca necazul asupra cuiva,
a-si racori inima: Deci boierul se glndea Vr'un prilej
asupra pop!! Sit-si destoaie de-ar gas' (SPER.) ¶ 0 A-si
foamea,a-si potoli foamea [d es- + t o i u].
DESTOINIC adj. ©t Vrednic: an sflntit Pre
Anastasia, om a primire slujba pastoriel sale (na.-ult.);
el era om , c a fries lui Dumnezeu si cinstit (Is?.) ¶ ® In
stare (de a face ceva), capabil, apt: on MS elmteam
de a duce lupta Will is sfirsit (ON.) [VS1. d0 StO i n U].
# DESTOINICT (-iceso) vb. refl. A se face d e s-
t o i n i c, a se Invrednici: tine ucide de vole, acela Is
sfirrsenia vietii lui sit se destoiniceasca pricesteniei (PRV.-MEL).
DESTOINICIE sf. O t Vrednicie ¶ 0 Insu-
sirea necesara pentru a face ceva, aptitudine, ca-
pacitate [d estoini c].
DESTRABALA (-ales) vb. refl. A Incepe sa
dues o viata desordonata, a se strica, a se des-
fr Ina .
DESTRABALARE sf. Faptul de a se d e -
st r a b a 1 a; viata destrabalata.
DESTRABALAT 1. adj. p.bEsTaAbAut. 0 Care
duce o vista lipsita de bunacuviinta si de rusine,
desfrinat ¶ 0 Trans. Descheiat: nu umbla ou amain'
la git (me.).
2. sm., DEsTRABALATA (p1.-te)sf. Cel ce, aceea
care duce o viata destrabalata: de-abia se putuserit
attune In snit vre-o 800 de destrAbAlati (CAR.) ; pentru o des.-
care-i mitencit tineretelei MM.,.
DESTRAM.A. (-am, -dm) 1, vb. tr. 0 A des-
face, a scoate firele unei tesaturi: pentru a scoate
scum acele latunoloase fire, trebue a destrama toatA plaza
(NEGR.) ; capetele unei panglioi ¶ 0 Pr. ext. A desface,
a rupe, a face sdrente, a sdrentui.
2. vb. refl. 0 A se desface (firele unei tesaturi) ¶
O Pr. ext. A se sdrentui ¶ 0 A se destabala,
a se desfrina [t r a m 1].
DESTRAMARE sf. 0 Faptul de a (se) d e -
strarnal 0 (0 Destrabalare.
DESTRAMAT adj. O p. bEsTRAnut ¶ ® Pr.
ext. Cu hainele In desordine, atIrnate, sdrentuite ¶
0 C) (si sm.) Destrabalat, desfrinat: slot din po-
tzivit un cheltuitor, no (ALECS.).
ODESTRAMATVRA. (p1. -tar!) sf. vIr STRAMA-
TpRA [des tram a].
DESTROIENT, Mold. DISTROINT (-nese) vb. tr.
A scoate dintr'un troian de zapada unde s'a oprit,
de unde nu mai poate inainta: dati-va gios si voi,
dear ni-om distroini mai de grabA (ALECS.)tintroieni].
DESTRONA = DETRONA.
ODESTRUC4 (-no) vb. tr. Olten. Ban. A desco-
peri, a desveli [a s t r u c a].
DESTRUNA (-un) vb. tr. A slabi strunele, coar-
dele Intinde: feeiorul de 1rapitrat desiruna areal (ODOO.)
[Instruna].
DESTUL adj. §i adv. AVM cIt trebue, de ajuns:
406
are ...11 avere, destui bani; am muncit o vista intreaga;
din in belsug, in mare cantitate: ornamentele de
ear rislpite din poste tot (CAR.) [ d e + s a t u 1].
DESTULA, DESTULT --=-- biDESTULA.
DESTUPA (-up) vb. tr. 0 A scoate dopul,
astupusul: o sticla ¶ C) A da la o parte, a In16.-
tura ceea ce astup6., ce impiedica o trecere: dru-
mul; un canal; vs o Iereastrit; ® F: a -si urechile,
a cauta sa auclft bine [lat. as tup a].
DESTUPATOARE sf. Unealta cu care se
destup t ceva; tirbuson.
*DEST.A.RA (-area) vb. refl. Ali p5rasi Cara, pa-
tria, a se expatria [format dupe fr. expa-
trier].
DESTELENI (-nese) vb. tr. / A transforma fi-
nete si pasuni in locuri arabile, rasturnInd bine si
adinc cu plugul si cu sapa pa.mintul plin de bu-
rueni si de r6.dacini [I ntelen i].
DESTEPENT (-neso) vb. tr. A scoate din inte-
penealii, a slabi rezistenta unui lucru Intepenit
[Intepeni].
DESUCT = DESSIXT.
"DESUETT,MINE sf. Incetarea unui obiceiu;
neintrebuintare: a cadea In , a nu se mai intre-
buinta, a nu mai fi obicinuit [fr.].
DESUFLECA (-eo) vb. tr. A desdoi, a desface
ceea ce a Post suflecat: o dimerlie de lasole 1-au curs
atunci din turetce, pe care deobiceia le purta suSlecate, iar
atunci le desutlecase anume (CRG.) ; 1 i desulleca minecile
de la camasti (sm) [des- -I-sufleca].
DESUMFLA, DESUNFLA, DEZ- (-flu) 1. vb. tr.
A face sa nu mai fie umflat.
2. vb. refl. A sc6.dea umflatura, a Inceta de a
mai fi umflat: °Ind apesi on ridici piclorul, loalele se
umila si se dezumilik (I3R.-VN.) [des +umfla].
*DESUNI, DEZ- (-unesc) 1, vb. tr. 0 A desface
unirea Intre douy lucruri sau douy persoane, a
desface, a deslipi ¶ ® A desbina, a educe desbi-
nare, nelntelegere: ar mai voi sd le strioe tittle gi sd -i
desuneascd (ISP.).
2. vb. refl. 0 A nu mai fi uniti, a se desface, a
se deslipi ¶ ® A se desbina, a cadea in neintele-
gere [fr.].
*DESUNTRE sf. Faptul de a (se) d e s u n i;
neunire.
DESVALI Pp- DESVELT.
*DESVALT, DEZ- (p/.-isuri) sn. Loc desvelit: ta-
iem In lung Inaltul desvitlis de pe Podul- Calulni (VLAI-1.)
[desvali+ invelis].
DESVALUT, DEZ- ( -lulu) 1. vb. tr. A ridica va-
lul, a descoperi, a face cunoscut un lucru tainic:
a an secret.
2. vb. refl. CI Ali ridica vAlul, a se descoperi
® A se desfasura: Inc1ntatorul tablou ce se desvaluie
dinaintea ochilor (L-GH.) [invalui].
t DESVARA, DEZ- (-vareaza, -varit) vb. refl. uni-
pers. maram. A se face v a r a.
DESVAT, DEZ- sbst. Desobicinuirea de un
Invat: Inviitul are ei (PANN).
DESVATA, DEZ- (-vat) vb. tr. $i refl. A (se)
desobicinui de o deprindere, de un invat, [I ri-
v t t a].
DESVELT, DESVALT, DEZ- ( -lest) vb. tr. $i refl.
0 A(li) ridica vAlul sau invelisul care ascunde
sau acoperli un obiect, a descoperi ¶ ® ® A (se)
da pe fatii, a (se) destftinui [i nveli].
DESVETT, DEZ- vb. tr. $i refl. A (se) des-
braze [invecti].
DESVrNOVATT, DEZ- (-Mese) vb. tr. A( -Ii)
arata, a -(ii) dovedi nevinovatia: a SR Inaintea )ai
nu era on plain% (ISP.) Vinovat i].
DESVINUT, DEZ- (-uesc) 1. vb. tr. A ridica vine,
a desvinovati.
2. vb. refl. A se desvinovati: imparitteasa coma sit
teal [In i n u i].
se desvinueascd Inaintea Imodratului
DESVIRTT, DEZ-(-teso) vb. tr. si refl. A (se) des-
face ceea ce a Post invirtit, a dessuci; a (se) invirti
In direetiunea contrail [d e s - + Inv i r t i].
DESVOALBE, 0 DESVOLIIT, DEZ- (-volb) vb. tr.
A desface, a desfasura: lard calarimea desvoalse indata
albu-verde steag (13D.-DEL.) [lat.'clisvolv6re]
DESVQLT, DEZ- adj. adj. 0 p. DESVOALBE
www.dacoromanica.ro
0 * Despre flori: Hoare desvoalta, care nu e pima,
DES-
cu putine petale.
DESVOLTA., DEZ- ( -volt) 2, vb. tr. C) A face DES
ca un lucru sa creasca, sg sporeasca, a da o mai
mare intindere (in sens fizic sau moral): dacii ai vol
sit mit dirigi, sit-mi desvoltl spiritul (ALECS.); caldura desvoltd
Horne ¶ 0 A expune. a arata cu deamAnuntul:
o cugetare, o doctrini ¶ ® ± to serie, a exprima o
functde cu ajutorul unei serii.
2. vb. refl. A creste, a spori, a lua oare-care in-
tindere [d e s v o i t].
DESVOLTARE, DEZ- sf. Faptul de a (se);
desvolta 1 C) Rezultatul acestei actiuni,
crestere ¶ O Expunere amanuntith.
DESZA.VORT (-ortiso) vb. tr. A scoate z6.vorul
sau zavoarele, incuietorile de fier [d e s - + z 6.-
v o r I].
DESZICE (-zio) 2. vb. tr. A tag6.dui ceea cc a
zis, a spune ceva 1mpotriva: ceea ce zicea Dina, ni-
meni nu putea sd deszicit ((sr.).
2. vb. refl. A-si intoarce vorba, a-si lua vorba
Inapoi; a se desminti: alga imparatului nu se putea
denies(ISP.) ; nu m'am deszis niclodatd [des- +z i c e].
0 DE$AL4 ow- DE$E14.
ODE.EI.NT adv. Mold. Trans. Ciudat. curios, de
mirare: poste ti-i de una ca aceasta (ma.).
o DEANT.4.T, DE*ANTAT, DisANTAT adj. Mold.
Ciudat, curios, bizar: imi pare desantat od dumneata ai
luat an esprit drept amor (NEGR.); aceste DEOViel RS OM%
cam disiintate pentru primblare de doult ceasuri (ALECS.) ;
11/11 vine 011 deS(111tEtt (FR.-CDR.), inai vine curios, ciudat
[d es a n %].
DESCA Sm. F X Termen cu care se adreseaza
un soldat altuia, egal In grad, dar mai vechiu in
armata: tragi a vagmistru de trompett, l (8..ALD.) [S1.
deeko b6lat"].
DESCHIDE low DESCHTDE.
DE§EL4 (-eel), DESALA (-gal) 1. vb. tr. C) A lila
seaua de pe cal ¶ 0 A speti, a fringe selele, mij-
locul ¶ ® ® A snopi in bataie: Tiganui aimed an par
si desalt' vaca Ise.).
2. vb. refl. A se speti, a-si fringe salele [d e s -
+ s a 1 e].
DESELAT, DESATAT 1. adj. 0 p. DEOLS.
0 Spetit, cu salele frinte, cu mijlocul rupt.
2. PE DESELATE loc. adv. Fara sea: Incalecd ye de-
solate o umbra de cal (VLAH.).
DESERT) 1. adj. 0 Gol, In care nu se and
nimic: an pahar cu mina desarta ¶ 0 Cu mina
goala, fail a fi luat nimic: nu Nate nime sd ucigii turn],
dud va tugi... si se va duce (PRV..LP.) ¶ 3 F Zadarnic,
nefolositor; nestatornic, trecator: yin desarte; tot i se
¶ Infatisa ca o minciunit desarta (me.) ; lasindu-se a ti bi-
ruit de o desartit mIndrie ,ISP.) ¶ ® (P) Netemeinic, fart
temeiu: e o credinta desartit.
2. (p1. -tart) sn. 0 Gol in /oc.: cu cu un vas
gol, cu miinile desarte; In , In gol; in zadar,
zadarnic: s'au Ispitit on slid sa mince trandratia ItImulut
ce tot in (m.-cosy.) ; se plecd asupra mA -eel ce In se 'ncerca
a mat vorbi (DLVR.) ¶ 0 (mai adesea pl.) 6) Spatiul
dintre coaste si sold (la om si la vite), flaminzare:
din pricina ...tailor vale, goldurile pareau iesite Mara,
goals (s.-ALo.); clod vine vita de la alungat, s'o lovesti In ..purl
cu dotal gheme si sd -i Innozi virtu] mail woe.) [lat.
desertus].
'DESERT' (pL-turi) sn. Pustiu, pustietate, tart
neroditoare si 16.r5 locuitori: doarme sub suierul vin-
turilor vera larg, nemarginit al Bdrdganului (VLAH.) [lat.
d e s e r t u m sau fr. deser t, refacut duptt
desert'].
*DE$ERTA (-tent) vb. tr. $i refl. A (se) goli, a (se)
face desert: desertaram vesel. bu-4. lca de yin (000s.);
si Indata mitlocal rotii se deserti si ramase o lumina oft feta
ariei (ISP.).
DEERTACII..TNE sf. 0 Starea, caracterul
lucrului desert; lipsa de valoare, de seriozitate,
de folos: i se arise cu desertaciunile cetdtilor 51 se house
sihastru (ISP.) ¶ ® Dorinta desert& de a fi cu vazt
In lume, de a fi admiral. [d es e r t].
DESGH... Pr DESGH...
DET conj. Cu toate ct, railcar ea:
Judea ca as om mare [d e + g i].
e coy'', dam
407
DE- sIda
DE$IDERA (-er vb. tr. A dori on.-enru [lat. d e-
r a r e].
DET ±DE$IDERAT (pl.-ate) sn. Faptul de a dori;
dorinta (PS. SCH.)lat. d e sid era tu m].
DEBIR4 (-sir) 1. vb. tr. 0 A desface ceea ce
er 1 Insirat: ghemul; 4,), prinde a ca de pe un mosor
tirul trumoaselor lni aducerl aminte (VLAH.) ¶ 2 A scuate
margelele de pe sirag ¶ 0 A face sa treaca rind pe
rind: asttel 1mi destrai zilele in ateliernl melt, lucrind
lemnu (N.101.) 1m) desiram in minte frumnsetile de odinioara
(OLVR.) .
2. vb. rill. 0 A se Intinde, a se lungi, destin-
zindu-si Incheeturile: Muriel MAMA se desirA ()data si
se !liana pin& is tuna (cRo.) ¶ s A-si desface sirul:
pasarile... se desirit, tar se string si tar se rinse (ORL.)
[lat. dIserrare].
DEqIRAT adj. ® p. DESIRE ¶ ® Lung (ca
cind si-ar fi destins Incheieturile): et era lung el tr..,
c'un Odor Mai Benet si en altn1 mai lung tCoLVR.) ¶ ® Rapt:
hainele de pe dinsa erau sflsiate Bi eco OSP.).
DET MGET.
DEBTEPT I. adj. ® Care nu doarme, treaz:
a visa a fi cu mintea aiurita, ratacita: am ajuns oa
nn nano, vises nu mai stirs ce fat ((SP.) ¶ ® F Cu
mintea agora, deschis la minte, inteligent; iron.:
e ca oaia Cu jug , e ca oaia cind dA in noroiu, e prost
de da in gropi.
2. sm. Om destept, inteligent; : mai bine la
pagnbii Cu nn dectt la cfstig en nn nitaran (ZNN.) ; ul
titgadueste si prostul trage nAdejde [lat. de-excItus].
DEBTEPT4 (-ept) 1. vb. tr. C) A scula, a trezi
din somn: m'a desteptat In zori de zi 11 ® F A des-
chide mintea, a face destept: oallitorille desteaptA pa
om ¶ ® y A provoca, a a-Ma, a trezi in minte, in
suflet.
2. vb. refl. 0 A nu mai dormi, a se scula din
SWIM, a se trezi: Tare-as vrea s'adorm odatA si sit nu mA
mai desteot (vLAK) ; Destaanta-te, Romani', din somnul col de
moarte ¶ ® ® A se trezi, in minte, In suflet: alto placeri
nil se desteptan In Bullet(CRC.) [lat. de-excItare]6
DETEPTACII..TNE sf. Insusirea
d e$ t e p t, inteligenta.
DE§TEPTARE sf. O Faptul de a (se) d e $-
t e p t a If Semnal dat la cazarma (cu goarna
2 *DETESTABIL adj. 0 De nesuferit, care tre-
cu tuba) ca sa se destepte soldatin alma cltva temp
Incepea 8/i sune (S.-ALD.).
DEBTEPTATOR 1. adj. verb.
DESTEPTA. Care deste,tpta.
2. DEWEPTATQR (p1.-toare) sn.
Ceasornic care suna la ceasul cind
vrea cineva sa se destepte din
somn ( 1794 .
DEBTERNE, DI$TVELN (-tern)
vb. tr. A intinde ca o patura ce
se asterne, a desfasura: pamInttil
as desface ca din scale.) si-si disterne
privelistile din ce in ce mai limpezi Fig. 1794
(VLAH.) asterne]. Desteptator.
DETINDE (-Ind), #
$ DE$TINGE ( -tug) vb. intr.
A se coborl, a descinde [lat. d as c ender e].
DEBUCHIAT, Mold. Trans. Suciiixr, -ATA adj.
Si sui. f. 0 F Smintit, Intr'o ureche: eel mai multi
erau ntzurosi, tembeli pi desuchiati as, ¶ 0 Destra-
balat: miscitrile 41 gesturile slut si mai desuchiate (CAR.).
±DEBUGUBINA (p1.-ini) sf. 0 Crime, nele-
Poetul o vede destusit in Coate detaliile (VLAH.) ¶ ® In
loc. adv. cu maruntisul; cu de - amaruntul
[fr.].
*DETABA (-asez) vb. tr. $i ref. A (se) desface, a
(se) desprinde, a (se) deslipi [fr.].
*DETABAMENT (p1.-m) sn. Ak Mica ceata de
soldati, un oare-care numar de soldati luati din-
tr'o trupa. mai mare spre a implini o misiune a-
numita [fr.].
' DETECT/NT sm. Agent de siguranta, politist
insarcinat cu urmarirea afacerilor criminate: mA
lnai pe nrmele Int mai discret dectt un batrtn (CAR.) [fr.].
*DETECTOR (p/.-oare) sn. .14 Aparat cu care
se prind undele hertiene (Intrebuintat In radio-
fonie) [fr.].
*DETENTOR sm. si Cel ce opreste, ce tine de
of fapt san de drept un lucru la sine; detinator [fr.].
*DETENTIUNE sf. Popreala, tinere la Inchi-
soare: dupA trot ant de pi de boalk 1-a ajuns moartea
(1.-OH.) [fr.].
*DETERIORA (-ores) vb. tr. $i refl. A (se) strica
a (se) prapadi, a aduce (a ajurege) in stare rea [fr.].
* DETERIORAT adj. p. DETERIOR.. Stricat,
prapadit.
*DETERMELIA (-min) 1. vb. tr. 0 A hotarl, a
arata in mod precis, a preciza ¶ ® A face sa is
o hotarire ¶ ® A pricinui, a cauza, a produce.
2. vb. refl. A se hotari, a lua o hotarire [fr.].
'DETERMINANT sm. ± Expresiune simbolica.
In forma unui patrat, a unei sume algebrice de
produse care serveste de obiceiu la rezolvarea e-
cuatiunilor lineare [fr.].
*DETERMINATIV adj. Co Care determine
Intelesul unui cuvint sau al unei propozitiuni,
dindu-i un sens precis $i restrins: acest, acel, celalalt,
etc. slut adjective [fr.].
*DETERMINISM sbst. +++ Sistem filosofic care
atribue motivelor, tar nu numai vointei, actele sa-
virsite de not [fr.].
"DETERMINIST sin. ++.4. Partizan al determi-
omului nismluui [fr.].
'DETESTA (-test) vb. tr. A urt grozav, a nu pu-
tea suferi [fr.].
bue urit ¶ 0 Foarte urit, foarte ram: nn limp
[fr.].
0 DETINA DATINA.
DETO adv. De asemenea, la fel [it.].
t DETOR... DATQR...
*DETRACAT adj. $i sin. Smintit, ticnit: as vor
gasi duel detracati earl sA sustinA ca mania for a tost o art-
Minala (VLAH.) [ fr.].
*DETRACTA. (-ten) vb. tr. A defaima, a vorbi
de rau ; a depretia meritul cuiva [fr.].
*DETRACTOR sm. Gel ce detracteaza, defai-
mator, clevetitor [fr.].
DETREABA we- =ABA.
"DETRIMENT sbst. Paguba: se blame vinzarea
averii... to creditorilor pi in tolosultamiliely.-mi.) [fr.].
*DETRON4 (-onez) vb. tr. A scoate din scaunul
dornniei, a da jos de pe tron [fr.].
DETUNA (-tun) 1. vb. tr. C) 0 A trasni, a lout
cu trasnetul: an citznt tulger din cerin de 1-an detunat
(Dos.); Sintilie prorocul... undo -1 are*, acolea-1 detnna
(eo.-DEL.); : detuna-l-ar (PAMF.), unul din numeroasele
()'

giuire, pacat de moarte (ucidere, tilharie, adulter)
11 0 (Mai adesea maw:NA). Amenda plata& pentru
raseumpararea unei astfel de crime; cuvint plistrat
astazi numai in loc. F: a da de sugnbina, a da de
rusine, a face de ocara [vsl.
pierzIndu-si sufletul "].
±DEUGT.IBINARrU sm. StrIngator al amen-
zilur, al desugubinilor.
*DETAIL DETALIII.
*DETAILTST sin tsci Vinzator In detaliu, cu
maruntisul, cu bucata: curypara mai 'nainte some o-
biecte de la bacanul 0.-om.) [fr.].
*DETALIA. (-11ez) vb. tr. A insira, a spune, a
povesti cu de-amanuntul, a da cit mai multe ama-
nunte [fr.].
DETALIT.J (p1.-ill) sn. 0 ta,
tisul. cu bucata ¶ ® Amanunt o
epitete ale diavolului ¶ ® A darlma, a narui, a
surpa, a doborl la parnInt: tie-care loviturA soargen...
detuna paretii de pAmtnt ai dusmannini (o14.).
2. vb. intr. A pocni, a rasuna ca tunetul, a bubui
'd u§egubInu [lat. detonare].
DETUNAT adj. p. DETUN3. 0 Trasnit, lovit
de trasnet; surpat: un brad se tans singur pi ". Pe WI
virt de mnnte (EMIN.) ¶ ®F Arnetit de bautura.
DETONATOR' adj. verb. DErma. 0 Care de-
tuna ¶ ® Rasuniktor: nu Bias A.
'DETONATOR= (p1.-toare)sn. Or- Capsula sau
aparat destinat sa, provoace pocnirea unui ex-
plosiv [fr. det o n a t en r, refb.cut dupe d e -
t u n a].
DETUNATVRA (pl. -turi) sf. 0 t C) Tras-
Vlnzare cu marun- net ¶ ® Pocnet, sgomot puternic produs de des-
DIM vie pe care carcarea unei arme, de inflamarea unei mase ga-
408
www.dacoromanica.ro
zoase sau de schimbarea brusca a volumului unui
carp: 00. puternlell lieu sa Sbirnle seamurne coletariel
(1311.-VH.) 9 ® Darimatura, naruiturtt, surpatura: ne
aserAm intr'o /v. de mal (SAD.) [d e t u n a].
*DETINE (-Sin) vb. tr. 0 A tinea in sila, a time
la sine pe nedrept (un lucru ce nu-i al salt) ¶
® A linea Inehis, arestat [fr.].
-*DETINVT 1. adj. p. DETINE.
2. sm. Arestat, persoana tinutit Inchisa [dupe
fr. detenu].
DEUNAZI, DAVNAzi adv. Acum clteva zile,
mai zilele trecute, de curind, nu de mult: vest sa
ma dal iar de rusine ea mai dennAzi (1.-GH.); sa -ti raaPlittecc
binele ce ai Mout mai dAnnAzi en omul acela tse.) [d e -
RontAniei e Nihil sine Deo" adica Nimio Mal Dumnezeu"
C) 6 Plata in strainatate a unei polite, calcu- DET-
lat.& In valuta t&rii respective [fr. d e v is e]. DIA
DE-VINT we- VINT.
DVLA (pl. -le) sf. F Caphtin&: la o virsta a$a
de audit a stuns In devla Jul ante lnvatAturil (VLAH.) [comp.
srb. deblo butuc"].
DEVLET sbst. Guvernul Imparatiei turcesti,
imperiul turcesc [tc.].
*DEVONIAN adj. .tidi Se zice despre o forma -
June geologic& situata Intre terenul silurian si
terenul carbonifer [fr.].
*DEVORA. (-vor) vb. tr. ® A mince sfisiind cu
dintii ¶ ® A minca cu lacomie, a Inghtti ¶ (1:) .

n A prapacli, a risipi tot, cheltuind nebuneste: a de-

t DEVNAZILE, DAvNAzILE = DEvram. vorat toata mostenirea rilmasA de la pArintl ¶ C) A nimici,
*DEUS EX MACHINA loc. lat. 0 Arai& un a mistui: fooul a devorat Meta cladirea ¶ Q A citi cu
desnod&mint datorit intervenliei unui personaj mare gran: o carte ¶ ® A strabate In fuga mare,
cu totul neasteptat. a Inghiti ptunintul: an spatial ¶ ® A sorbi (Cu pri-
DE-VALE Pr VALE. virea): ou ochii ¶ 0 A Inghiti, a mistui: an o ru-
*DEVALIZA (-zez) vb. tr. A prada, a jefui [fr.]. sine, o °car& [fr. < lat.).
DEVALMAS... er DAvALrd.as... *DEVORANT adj. Care devorti; mistuitor [fr.].
"DEVANSA. (-sez) vb. tr. A o lua inainte, a In- *DEVOT adj. 0 sm. Evlavios, cucernic, biseri-
trece: s'a hotarit sA se devanseze epees izbnenirii (revo- cos E[fvr.b.
(1.-011.) [ir
/ntiei) T.A (-otez) vb. refl. A se consacra, a se In-
*DEVASTA (-tez) vb. tr. A pustii [fr.]. china cu totul; a se jertfi [lat.].
ODEVEGHIA (-ghiez) vb. tr. A da pe fata, a da la "DEVOTA1VIENT (73/.-te) sn. C) Faptul de a se
iveala; a destainui: ca sa nu-I mai devegheze la altii, 1-a devota ¶ C) Dispozitiune de a se devota, de a se
114M:tuft ca -1 da lucru mare (R.-COD.) jertfi pentru altul [fr. d év o Omen t, refacut
[v e g h i a].
dupe [devote].
*DEVELOPA. (-pez) vb. tr. .1011. A face sa. apar&,
cu ajutorul unei substante chimice, imaginea for- "DEVOTAT adj. p. DEVOTA. PIM de devota-
mat& pe o plea. fotografica [fr.]. ment, gata sä se jertfeasca pentru cineva.
'DEVELOPABIL = DESFASURABIL [fr.]. DEVREME PP- VR$ME.
"DEVELOPANTA sf. pc Curb& descrise. prin *DEXTERITATE sf. Iscusinta, Indeminare, di-
miscarea unora din capetele unui fir Intins al bacie [fr.].
carui cel&lalt capta e fixat pe o curl* firul Insusi "DEXTRINA. (p1.-ne) sf. Q C) Substanta gu-
fiind la inceputul mi,c,Arii dispus de-a lungul acestei moasa extras& din amidon, care se Intrebuinteaztt
curbe [fr.]. In locul gumei arabice: materia upicioasa de pe timbre
*DEVELOPARE sf. j. Faptul de a d e v:e- este dextrine ¶ ® pl. COMpll§i obtinuti prin hi-
1 o p a; cperatiunile prin can dratarea amidonului cu ajutorul fermentdlor sau
se face s& apex% imaginea ([.] acizilor [fr.].
1795). *DEXTROGTR adj. 15 Care face stl. devieze la
*DEVELOPATOR (pl.- toare) dreapta planul de polarizatie [fr.].
en. slat' Ori-ce substantil chimi- DEZ-... wir DES-...
cA care face sa apar& imaginea *DEZASTROS adj. Care pricinueste un de-
latent& oblinut& In fotografie zastru, nenorocit, funest: a produs amine WW1 Int
[fr.]. sulletesti o inrinrire alit de dezastroasa (VLAH.)
"DEVENA (p1.-ne) St. 4 ffft *DEZASTRU (p1.-tre) en. Nenorocire grozava,
Nesansa, nenoroc (la joc): to Fig. 1795. Develo- mare prapad: to crezi intr'o fume clarapanatA, pustiitd In
esti devena, de vom plerde (DLVR.) [fr. parea unui film. urma until mare (VLAH.) [fr.].
deveine]. DEZB... DEZD... er DESB... DESD...
*DEVENT (-via, -Tin) vb. tr. ® A se face, a In- "DEZERTA (-tez) vb. intr. 0 A parasi un Joe,
cepe a fi ¶ C) A trece dintr'o stare intr'alta, a un partid ¶ ®;a4 A fugi din armata ¶ ® A A
ajunge: $1 glasul meu devine elntee (VLAH.) [fr.]. trece la vrajmas [fr.].
DEVER' sbst. tedVinzare (in negot ; alisveris:
"DEZERTOR em. Cel ce dezerteazil, soldat fugit
lace mare, vinde mull; deal (Hind mare, fireste aldin armata; pr. ext.: politic, eel ce paraseste un
acesti se lmboglitira curind ((Sr.) [tc. d e v r]. partid, trecind la adversari [fr.].
*DEVER2, DI(V)VER, DIVER SM., -ERA (pl. re), DEZG... DEZH... ow- DESG... DEMI
-MITA (pt.-to) sf. Trans. Ban. Cavaler (domnisoarti) DEZI... we- DESI...
de onoare .al mirelui (a miresei), numit, duptt re- DEZL... DEZM... DEZN... ow- DESL... DESM...
giuni, vornicel", vatajel", frate de mirease.", DESN...
etc. [srb. dj ev e r, blg. d év e r 0]. DEZO... w DESO...
ODEVEST = ADAVASI. *DEZOLA (-olez) 1. vb. tr. 0 A pustii, a prapadi
DEVIA (-vies) vb. intr. A se abate (din drumul ¶ C) A pricinui o mare intristare.
eel drept, din direcliunea apucata), a cirmi; CO: 2. vb. refl. A se intrista foarte mult [fr.].
de la bunele prineipii, din calea cea buns; raporturile *DEZOLANT adj. Care dezoleaza; intristator
vletlt deviazd, proportille se prefac (mom) [fr.]. [hr.].
*DEVIATITJNE, *DEvi4TIE sf. O Faptul de a *DEZOLARE sf. Faptul de a (se) d e z o l a;
devia; abatere din drumul apucat Inainte ¶ ® Intristare adinca.
Schimbarea directiunii firesti: coloanei verte- *DEZOLAT adj. O p. DEZOL3 ¶ ® Foarte In-
brale; unghiu de ; vda tirului [fr.]. tristat: melaneolia mini negustor care n'are mneteril sl
*DE VISU loc. adv. lat. Vazut cu ochii lui. std ev In Ma pravAllei (VLAH.).
*DEITTZ (pl.-ize) sn. List& In care slut trecute In DEZU... DEZV... pe- DESIT... DESV...
mod amanuntit toate lucrarile de facut pentru cla- *DIABET sbst. Bf Boala caracterizata prin se-
direa unei case, pentru construirea unei masini cretarea de urine Inc/treat& cu zahtir, boat& de
sau pentru o instalatiune oare-care, cu Insemnarea zahiir [fr.].
costului fie-carei lucrtai sau furnituri In parte *DIABETIC 1. adj. .0 De natura diabetului.
[fr. devis]. 2. sm. Persoana care sufera de diabet [fr.].
"DEITIZA (pl. -ze) sf. C) Sententa favoritti a *DIABOLIC adj. 0 Drticesc, care vine de la
cuiva care exprim& pe scurt si uneori alegoric, o necuratul: era de o A humus* in roohia ei de vara,
gindire, un sentiment ¶ 0 fa/ Partea blazonului alba (VLAH.) ¶ C) (fD Foarte rAu ¶ ® ® Foarte greu:
uncle e Inscristi o astfel de sententh: Deviza stemei o Inerare .4, [fr.].
409
www.dacoromanica.ro
DIA- *DIABOLO sbst. Juchrie de copii, de origine tercepteaz& comunicatiunea a cloud parti ale
DIA japoneza, constind dintr'un fel de mosoraq sub(iat
la inijloc, care se arum& In sus
unui aparat sau uneimasini; diafragma annr gramo-
ton, membran6. prins& In
si se prinde pe o sforicica legata pC
tr'un disc cilindric ce ser-
de doull. bete ( 1796) [fr.]. veste la reproducerea su-
DIAC (pl. caw) stn. 0 # Scrii- netelor inteun gramofon
(2] 1801) ¶ 0 15 46.
divanulni
Badin men Oar
$1 din
¶®
,
tor de cancelarie, logofetel: omit
Trans. Scriitor:
Sede Is mash scriind
anima oftind (IK.-BRS.) ¶ ®
Tr. -Cara. Carturar; student: un
Disc Opac cu o gaura
central& care se pune
Intr'un instrument de
optic& spre a regula can-
singur de sine Invatat, ea nirnonsa nu-I titatea de lumina ce tre-
pawl Intro.:* In vorbe (PM) ¶ C.) t
Trans. Maram. rdb Psalt, cintaret,
la biserica [vsl. dijak& dia-
con"].
DIACON SM. 4 Rangul eel
mai jos in ierarhia preoteasca; Fig. 1796. Diabolo.
diaconul nu poate savIrsi cele
sfinte, ci numai ajuta episcopului $i preotului
In serviciile divine ( 1797) [gr.].
DIACONAR(M) (pl. -are) sn. ,,4
Carte care cuprinde miroanele ce
se zic la liturghie [ngr.].
*DIACONE(A SA (pl. ese), # DIA-
4 Fig. 113o1.
Diafragina.
I.
Fig. 1802. Diafraginit
Detaliu. a. (D.) Situalia
comTA pl.-te) sf. 0 Valuva, care, in pe gramofon.
Biserica primitiva, savirsea, anumite buie lasatli s& treaca (A 1802) [fr.].
ceremonii ale cultului si Ingrijia pe 'DIAGNOSTIC I. adj. F Care ajuta sa se
cei saraci si bolnavi: se made ad fie pope cunoasca boala.
de ant 80, diaoonii de 25, lath diaconitele 2. sbst. Partea medicinei care se ocupa cu
de patruzeoi (Pay.-Hea ¶ ® Femeie diagnoza [fr.].
protestant& care ingrijeste pe bolnavi - *DIAGNOSTICA. (-lobes) vb. tr. / A recunoaste,
In spitale si instrueste copiii [fr. Fig. 1797. a stabili, dupe anumite semne, boala de care su-
d iaconesse; vsl. dijakonica]. Macon. fera cineva: dupe o inmatate orit, doctoral Imi sloe el nu
DIACONESC adj. 4 De diacon. poate on siguranta (D.-zAk%)
*DIAGNOZA. (p1. -se) sf.
[diagnostic].
DIACONIE sf. 4 Starea, calitatea de dia con. Cunoasterea boalei
DIACONITA Pr rawcon (4)sA. prin examinarea bolnavului [germ.].
'DIACRITIC adj.: Semn ~, accent care se pune 'DIAGONAL 1. adj. Pi Care uneste doll& vlr-
pe una din vocalele unui cuvint spre a deosebi pe furl nealaturate ale unui
aeesta de alte cuvinte scrise la fel, dar cu Insem- poligon sau unui polie-
nare deosebita [fr.]. dru : 'info A.
'DIADELF adj. # Se zice despre staminele im- a adv. Oblic, ca o
preunate in doua manunchiuri [fr.]. linie diagonals.
DIADEMA (p1.-me) sf., e DIADEM (p1.-me, -muri) DIAGONaLA (p/.-le)
sn. C) Podoabe a fruntii, lega- sf. Linie diagonal& (j3
tura, panglica Impodobita cu 1803): diagonalele nnnt drep-
pietre scumpe cu care suvera- 4'0 7."' tunghin slot wale [fr.].
nele 1st Incingeau odinioara frun- *DIAGRAMA (p1. -me) Fig. 1803. Diagonall.
tea ( 1798): kti puns diademit pe sf. 0 Plan grafic, cat se
fruntea to senina (CO$B.); 0: El ti puns poate de simplu, servind sa dea o idee clays despre
pe-a ei irunte mindru diadem de stele un object: ow bine
(EMIN.) ¶0 Rega- Manta gi o explicatinne asupra
(1.-GH.) ¶ 0
litate ¶ 0 Gateala tratatebor Plan
grafic al organelor, florilor
de diamante sau de
alte pietre pretioase si fructelor unei plante, prin
cu care femeile 1st Fig. 1798,
proiectiune (L( 1804) ¶ ®
Impodobesc capul DiademA. Fig. 1799. Diadema. Linie trasa pe hirtie de a-
1799) [fr.]. numite aparate care dau
DIADIMA. = DIADVMA [gr.]. indicatiuni continue; figure
DIADOH sm. 0 # Urmas, mostenitor (al tro- grafica care arata mersul
nului, al unei demnitati lnalte) ¶ ® Mostenitorul unui fenomen: diagramele mer- `zzzaimaiof
tronului, In Grecia, (In epoca regalitatii) [gr.]. sului unui motor [fr.]. Fig. 1834. Diagrama
*DIAFAN adj. 0 Stra- 'DIALECT (pl.-te) sn. co trandafirului.
vazator, straveziu; prin Graiul unei regiuni mai
care trece usor lumina si mutt sau mai putin Intinse care se deosebeste de
prin care se poate vedea limba literara prin anumite particularitati fo-
destul de linapede: Soarbe netice, morfologice si lexice: aroman; ^.111 meg-
ceaiul aromatic din o butt Mt Wulf ; gal Sstro-romAn [fr.].
(ALECS.) ¶ ® Pr. ext. 5i ® 'DIALECTAL adj. 27 De dialect, privitor la
Foarte slab: apucind mina dialect [fr.].
tea 14300 si .4i a nmbrei (mu.) *DIALECTICA si. 02 Arta de a rationa metodic
[fr.]. [fr.].
sDIAFENDEFSI, 'DIALECTICIAN stn. ca Care stie, care ra-
-D -elseso, -ipseso) vb. tr. tioneaza dupe regulele dialecticei [fr.].
si refl. A (se) apara: ea no 'DIALECTOLOGIE s/. Stiinta care se o-
Manisa ne despottie P sal nu no cup, cu studierea dialectelor [fr.].
diatendeisim P (ALECS.) [ngr.]. Fig. 'Soo. D. Diafragma. *DIALIPETAL adj. I. Se zice despre o plant&
*131.AFR*GMA p1. a carei corola are petalele separate [fr.].
-me) sf. O p Muschiu foarte subtfre si In forma de
bolts care desparte pieptul de abdomen (LW 1800) ¶
*DIALISEPAL adj ;
Se zice despre o plant&
al carei potir are sepalele separate [fr.].
®Q Membrank care sepal% cele don& nari ¶ ® Pr. *DIALIZA sf. Q Analiza chirnicti bazata pe
ext. Despartitura subtire, In genere mobile, care in- proprietatea pe care o au coloidele de a nu stra-
410
www.dacoromanica.ro
bate membranele poroase: dozajul ureei se lace on stars; rezervele alimentare ale vegetalelor devin asimilabile DIA..
ajutorul dializei [fr.]. Vette actiunit diastazelor ¶ 0 # Despartire acciden-
*DIALOG (p1.-eguri) sn. 0 Convorbire intre tala a doubt oase articulate [fr .]. DIC
doubt sau mai multe persoane ¶ ® O Ceea ce -$i t DiAsTrmA (p1. -me) sj. Interval, spatiu de
spun intre ele personagiile unei piese de teatru ¶ thin): vazind ca este atita de vreme de clad al plesat
0 .61' Opera literary In forma de convorbire: ~mile asp.' [ngr.].
mortilor de Lucian [fr.]. *DIASTQLA. sf.
mii $i arterelor [fr.].
f Miscarea de dilatare a ini-
DIAMANT (p1.-te) e> Piatra pretioasa, trans-.
parenta, stralucitoare, formata dintr'un carbune t DIATA sf. Testament: se rice cartes prin care
cristalizat $i a card One Intrece pe a celorlalte orindueste mortul tine sit-t lie mostenitor (LEG:CAR.) [ngr.].

11
pietre scumpe, *DIATERMTE sf. x Metoda terapeuticb facind
asa cal le poate sA treaca in organizm cAldura produsa de un izvor
sgiria pe toate electric [fr.].
*DIATEZA (p1. -se) sf. Predispozitla de a con-
tracta anumite boale [fr.].
*DIATOMEE sf. p1. Familie de alge micros-
copice [fr.].
*DIATONIC
adj. j In In care su-
netele merg gra-
dat prin tonuri $i
semitonuri: gamit Fig. 18c9. Gama diatonica.
^.1 (1] 1809) [ fr .] .
"DIATRIBA (p1. -be) sf. Critica violenta $i
I

Fig 1805. Diamante celebre. rautacioasa ¶ 0 Discurs injuries, scriere plina de

A. Steaua Polara.B. Mamie-duce
de Toscana. C. Steaua Sudului. Fig. 18o6
D. Koh-inoor. Diamante.
O 1805) ¶ 10 TFE' Unealta. a geamgiilor, alcatuita
dintr'un miner la capatul caruia e fixat un talc
diamant, cu care se sglrie sticla spre a se taia in
acel be (Lo 1806) ¶ 0 4 Caracterele cele mai
mici (de 4 puncte) intrebuintate in tipografie
(ms- TABELA XIX) ¶ 0) 2. Vidul unei ancore Oar 1[11
119) [gr.].
DIAMANTICALE sf. p1. Giuvaericale (de
diamant) : zi au zi 1-a Wet diamanticalele el sculele (CAR.)
[ngr.].
*DIAMANTIFER adj. x Care tontine dia-
mant [fr.].
'DIAMETRAL 1. adj. P( Ce tine de diametru,
care are proprietatile unui diametru; plan ., pla-
nul care imparte o suprafata in doubt portiuni
echivalente.
2. adv. 0 De la un capat la celalalt al diametru-
lui ¶ ® Cu desavirsire, cu totul opus: interese
muse [fr.].
15IAMETRIJ sat. ft C) Linia dreapta care trece
prin centrul unui cerc $i se
opre$te, de o parte $i de
alta, la circonferenta, ini-
partind astfel cercul in
doubt plirti egale (11:1 1807)
¶ ® Linia dreapta, trash[ DIAMETRU
sau Inchipuita, care imparte
o figura (o elipsa, o sfera)
sau un astru In doubt partd
egale: pawintwui 11 aQ
* unghiul sub
aparent,
care se vede un astru din Fig. /807. Diametru.
locul de observetie ¶ 0 CO.
mai mare 15.time a unui corp rotund [fr.].
*DIAPASON, *DIAPAZQN (pl.- onuri) sn. 0 j In-
tinderea sunetelor pe care le
poate strabate un glas sau un
instrument, Intre limita cea
mai de jos pina la cea mai
ridicata IF 0 ® Tonul, tempe-
ramentul unui mediu social: a
se Dune Is III multimii; inima for
Imputes di bat& In u1 set routines()
(1.-cs ) ¶ 0 .1 Mic instrument
alcatuit din doubt brate de
°lel $i care serveste sA regu-
leze tonul; da nota la $i exe-
cute 870 de vibratiuni pe se- Fig. i8o8.Diapazon.
cunda (g 1808): clod ointam in
car, loves diapazonul de coltul catedrei (sAo.)
*DIAREE sf. # Urdinare [fr.].
*DIASTAZA sf. 0 .2- Ferment solubil care trang-
forma diferite substante: Dtialina et Depsina stilt dia-
injurii [fr.].
O DIAVER Pr- DIVER.
DIAVOL sm. O Drac: si-a virit coada Intre dfnelt
inveljbirit (ISP.) ¶ 0 Baiat sburdalnic, neastim-
parat, copil gala gios, pozna$, obraznic: asa .r nice as
s'a dat pe rata pfmintului (ALECS.) [ngr.].
DIAVOLSC, -EascA adj. Dracesc, de d 1 a -
v o 1.
DIAVOLIE sf. Dracie [d i a v o 1].
DIAVOLITA (p1.-0), DIAVOLOQICA (p1. -ce) sf
Fata. sburdalnic,a, neastimparata, $trengarita: dia.
voi4a asta trebne ad ?tie toate
(v1-As.) ; da vezi ce frumoarg1-1
diavoloaisa I Ili vine s'o maninci
de vie (ALECS.).
t DIBA (p/.-be) sf. Instru-
ment de tortura pentru
Incatusat criminalii OD
1810) [vsl. d y b a].
DIBAC;E, 0 aEanAcTE
sf.Insu$irea omului d i b a-
c i u; iscusinta, Indemi- Fig. /81o. DibA.
nare, pricepere : ajunsese de o
dibasic) vestita In ()Marie 51 vIntitoare (I. -OH.).
DIBACIU, O afflisactu adj. Iscusit, indeml-
natec, priceput: ei eran footle dibaci in mestesugul de a
se lupta (ISP.) : nici tablourile nu se Tao Tara piotori, Mot
dantelele Tara miini dibace
DIBLA nTPLA.
DIBUI (-wane) vb. tr. (D A cauter piapa a
pipai prin Intunerec: Pe teresti se Buie noaptea, Dibuind
incetisor (Emig.); dibuind zidul, ocolit gradina si ajunset in
dreptul portilor (Dom) ; dibuind prin codru si cercetind sa des
peste potecli, lest is un
11.11B11114 OSP.) ¶ ® A gasi dupa
multa cautare: °Intl dibuirli In ()Mat un taut salbatio
(000s.) ¶ 0 A nemeri: unchiu-meu, care Mute !elute
bine poreciele, rata le zicea gamalie (I -OK).
DIBUITE: PE PE DIBITITELE boa.
adv. Dibuind, pipaind prin Intunerec:
Inaintind pe a dat on mina peste o tutee de
ebibrituri de De mass (BR.-VN.) ; merse pe di-
buitele si In virinl degetelor pia ce Munn
Is graid esp.) [d i b u i].
MCA sf. Moment hotaritor, numat
In expres. la adica: as an cumva
sit mA last is (ALECS.) ; tocmai scum is
n'am sic! o mingliere (ono.) [comp. AnIcA].
DICANICESC adj. Ju decatoresc :
own to mai proslavesti on slujba dioanicessotiP
(ALECS.1 [ngr. acxxvoc6c]
DICASTERIE sf. Tribunal biseri-
cesc care pronunta divorturile: 111'4 TI
marttat shier 01 de a cincea oars, dee& ar it Fig. rfirx.
[fr.]. lost iertat de m. (ALECS.) [ngr.]. Dither.
DICI1ER (p1.-eruri) sn. mit Sfe$nic bisericesc cu
dour). lumInari Inchipuind cele doubt naturi ale
lui Christos) ( 1811) [ngr.].
411
www.dacoromanica.ro
 DICHICIU sn. Mold. Unealtit de lemn a cizma-
DIC _ rului
cu care se fac florile pe talpa, pe caputa, etc.,
DIF numita *i gitleant": en acuit to clnatuesc irnmusel
on ~I (on ).
DICHIS (p1.-isuri, $ -ise sn. C) t Unealta: on ce
I-an lovit de I-an omorft (PRV.-A113.) ¶ 0 Lucru de-al
casei, mobile, scula: ceva bottle on vre-un In case lni,
tufa ! (ISP.) ; nnelte si or) pentru muncA qi pentru casA
use.) ¶ ® Tot ce e de trebuinta: porunci sit admit tl-
nitrulni dulceatit, cafes, tntun, on tot ~ul cuvenit (o.-zAPAR);
ajunse !mita; al satulni, Cu viticoare, cn plugulet si on toate
Kurile untit om on parte lAsatA de la Dumnezen MP.) ¶
0 Bunt. rindueala, rost: casele eran deretecate Cu tot
rut (CAR.) ¶ 0 p1. Gateli femeie*ti [probabil sbst.
terb. din dichisi].
DICHIST (- iem) vb. tr. $i re fl. C) A (se) Olt cu cele
de trebuinta, a (se) Ingriji de cele trebuincioase:
eel milli:get; dupA ce se dichisi a el, cum anti mai bine, plea,
qi el spre antis asp.) ¶ ® A (se) gati frumos, a (se)
inibraca cu ingrijire, a (se) impopotana [ngr.
;mock?), aor. &mica].
DICHISIT adj. 0 p. DICHISI ¶ 0 Mtn fru-
mos, cu ingrijire; Impodobit: Intro col mai dichisiti
01 mai sprinteni, dot mai on seams trageau atentinnea
sezulut (1.-011.); talon altnl mat frumos qi mat so. cusp.)
DICHIU sm. Iconomul unei manastiri: Nate
cltiva ant pot s'ajung la vr'un mitoc (cso.) [ngr.].
*DICOTILEDON 4. adj. * Cu
douit cotiledoane ( 1812).
2. DICOTILEDOANE sf. p1. Tota- d({
litatea plantelor a caror saminta
posed. doua cotiledoane [fr.].
DICT41. (-tea) vb. tr. 0 A pro-
nunta rar cuvintele unei (raze
pentru ca altul sa le poata scrie ¶
C) y A inspira, a sugera : am Mout ce
mi-a dictat dreapta indecata ¶ ® T., A
impune, a porunci ce trebue sa Fig. I8i2-
Dicotiledon.
u.ledon.
faca: condittuni, legi [fr.].
*DICTANDO adv. Dupe dictat: cam de
[germ. < lat.].
- sau se zice pentru a vatama cinstea at numele
DICTARE sf. () Faptul de a dicta ¶ ®
Lucrare pe care o dicteaza profesorul*colarilor, dic-
tat.
*DICTAT (p1. -te) sn. 0 Faptul de a dicta
O Ceea ce s'a scris dupti dictare.
'DICTATOR sm. 0 !,, Magistrat cu puteri ab-
solute numit, la vechii .Romani, pe timp de *ase
luni, in imprejurari grele ¶ ® Astazi: persoanit
investita, pentru un timp anumit, cu o autoritate
suverana *i absolute [fr.].
'DICTATORIAL adj. De dictator, privitor la
dictatura: puteri -re [fr.].
'DICTATT,JRA (pl.-tort) sf. 0 Demnitatea de
dictator (la vechii Romani) ¶ ® Putere absolute
*i temporary [fr.].
"DICTON (p1.- Inane) sn. ZicAtoare [fr.].
'DICTIONAR (pl.-re sn..0' 0 Carte care cuprin-
de, in ordine alfabetica, toate cuvintele unei limbi
cu explicatia for In aces limbs sau traduse intr'o
limbs strainit ¶ ® Carte care cuprinde, In ordine
alfabeticii, toti termenii unei anumite *tante,
toate numele proprii istorice sau geografice, etc.
cu lamuririle necesare: medical; ,. botanic; geo-
graf to, etc. ¶ ® Pr. ext. Totalitatea cuvintelor
pe care le cunoa*te cineva *i le intrebuinteaza. In
vorbire, lexic, vocabular: mut copil este loarte,
pe sponci la Inoeput (VLAH.) [fr.].
* DICTIONAR4S (p1. ale) sn. dim. caurroN4R.
* DICTIT,INE sf. Gv Elocutiune, totalul calitatilor
generale *i gramaticale ale discursului; modal de
rostire al unui discurs, al unor versuri, chipul de
a alege $i de a aseza cuvintele in fie-care fraza:
elegant.; poetics; niotodatit pinit atunci nn auzisem o
mat corectA si mai placutit (1.-011.) [fr.).
'DIDACTIC 1.* adj. (D Pentru InvattimInt,
dupti care se invata: carte ¶ ® Menit sa in-
strueasca: gen -; poem .-, Wet Argo, el se destinit la
carters ...11 (1.-OH.) ¶ O Particular unei stiinte.
2. *ranAcTicAsf. Arta de a preda (o Invatatura) [fr.].
*DIDACTIL adj. Care are cite don& degete la
fie-care picior (ca boul, oaia, capra) [fr.].
412
www.dacoromanica.ro
DIDARIE sf. Predia: didahtile lni Ant!m Ivi-
reanul [ngr.].
DIDASCAL sm. Invatator [gr.].
'DIDELF = MARSUPIAL [fr.].
DIDITEL sr DEDETVL.
DIECEL SM. dim. DIAO: Mt I. sere -nn , Mere -1
mindrA, duo/ el P (1K.-Eles.).
ODIEcTTA(p1.-te) sf. Trans. Nevasta unui d i a c:
lelea Oana, dioxins, era lima
01 (RET.).
*DIEDRU (pl. -re) 1. sn.
Pc Unghiul format prin
Int llnirea a dotal. plane (
1813) ; o carte pe jumatate
deschisa formeaza care- kolowsom
cum un unghiu diedru.
2. adj.un uaghin [Cr.). Fig. 1813. Diedru.
*DIERVZA. (p/.-re) sf.
Separarea unui diftong In douit silabe [fr.].
'DICTA` (p1.-to) sf. Paza de anumite feluri de
mIncare *i de bautura sau impunerea unui anu-
mit fel de hrana in unele cazuri de boat sau pentru
pastrarea sanittatii, regim: a time [fr.].
*DIETA' (pl.-te) sf. Adunare In care, In unele
taxi, se discuta afacerile Statului: diets Poloniet;
In 7 Februarte 1595 se deschide dieta republicit polone la
Oracovta (bALc.) [fr.].
'DIETETIC 1. adj. Privitor la dietal, la regim.
2. *raerwricA 4. Arta de all pastra sanatatea,
higienti [fr.].
*DIETIN.A. (p1.-ne) sf. Adunare particulartt,
dicta a unei provincii: trimise o scrisoare In numele
attestor dietine adnnate (BALI.) [fr.].
'DIEZ (p/.-eauri) sn. Semnul # care se pune
Inaintea unei note spre a o ridica cu un semiton
[fr. diese< it. diesi].
*DIEZ.A. (-zee) vb. tr. j A pune un diez inaintea
unei note, a o ridica cu un semiton [fr.].
'DIFAMANT adj. Defaimator, ceea ce se face
bun al cuiva [fr.].
'DIFAMATOR sm. Cel ce defaima, deffiima-
tor [fr.].
*DEFEREND (pl.-ende) sn. Pricina, neIntele-
gere (in spec. cu privire la o sums pentru care
nu ne putem Invoi) [fr.].
*DIFERVNTA (pl. -te) sf. 0 Deosebire, nease-
manare, nepotrivire ¶ ® ± Num5sul prin care se
arata cu cit o sumo mai mare Intrece pe o alta
mai mica: 11 e dilerenta intro 19 gi 8 ¶ ® ± Cantita-
tea ce trebue adaugata algebric scazatorului, spre
a obtine pe descazut [fr.].
*DIFERENTI4 ( -ties) 1. vb. tr. 0 A arata, a
stabili deosebirea Intre dot& sau mai multe lu-
cruri ¶ ® ± A calcula o diferentialti sau o derivatti.
2, vb. refl. A se deosebi [fr.].
*DIFERENTIAL 1. adj. 0 Care aratti deose-
birea ce exists intre clout). lucruri ¶ ® ± Care pro-
cedeaza prin diferente cit se poate de mici: can-
Matt ; calcul ~, acela care are de obiect sa gitseasca.
diferentiala unei functiuni; soughs ecuatiune in
care necunoscutele figureaza $i prin derivatele lor.
2. *DIFEREZ/VALA Sf. ± 0 Produsul Intre deri-
vata unei functini *i cre*terea infinit de mica a
variabilei independente ¶ 0 totalit, suma produ-
selor derivatelor partiale ale unei functiuni de
mai .multe variabile independente prin cre*terile
infinit de mici ale variabilor corespunztitoare [fr.].
'DIFERT (-ter) vb. intr. 0 A se deosebi, a nu fi
la fel, de o potriva ¶ ® A nu fi de aceea*i parere
[fr. d ifferer].
'DIFERIT adj. p. DIFERI. Deosebit, care e
altfel.
*DIFICIL adj. 0 Greu, anevoios, anevoie;
(p): timpuri ~a, ImPreturAri e ¶ 0 Anevoie de mul-
tumit, care nu se invoieste lesne cu altii, care
nu se impact. usor: on om 0.; un oaracter [fr. <
lat.].
*DIFICULTATE sf. 0 Greutate (de a face
ceva), anevointa ¶ ® Piedica, obstacol ¶ O Ne-
Intelegere [fr. < lat.].
*DIFORM adj. Care n'are forma fireasca; pocit,
Slut, SthilOd: animate ...a, monatri ce
nintator tvuut) [fr.].
to Drives, erne- "DIGIT4LA (pl. -le) sf.
DEGETEL-Eant [fr.].
iO DEGETAR ¶ 0 = DIF-
DIFORMA (-met) vb. tr. A strica forma, a poci, *DIGITALINA (p1.-lue) s f. o0 Substanta foarte DIH
a S11.41: 1-a ditormat Male si 1-a dat o aparentA de masto- veninoasa extras&
dont (ALECS.) [fr.]. din degetelul ro-
*DIFORMIT4TE sf. 0 Defect, stricaciune, Intrebuintata.
;
gresal& In forma. sau In proportiune ¶ C) Pocitura, In medicina la
slutenie, urltenie [fr.]. unele boale ale
*DIFTERIC 1. adj. F Care e de natura dif- inimii [fr.].
teriei: angina a (or DIFTERIE). *DIGIT4T adj.
Z. sm. Bolnav de difterie [fr.]. Care are forma e
*DIFTERTE sf. F Boala microbiana, epide- unui deget ; se zice
mic, contagioasa, foarte pri- despre o frunza
mejdioasa, caracterizata prin compusa care are so
formatiunea unor membrane mai mult de trei
false, mai ales In faringe, In foliole dispuse ca
laringe si In ntiri; cind acestea degetele mlinii
se formeaza la amigdale sau deschise (j 1817)
In faringe, boala e numita angina [fr.].
cind se formeaza In
clifterlea, *DIGITIGRA-
laringe, se numeste am; amin- DE sf.pl. 7,k Fa-
dona poarta, In graiul poporu- Fig. 1814. Bacterii milie de animale
lui, numirea generic& de an- de difterie. care, ca pisica,
ghina." ca 1814) [fr.]. clinele, etc. cafe&
*DEFTQNG sm. CO Sunetul format din doull In virful degete- Fig. x8t6. Aparatul digestiv.
vocale rostite dintr'odata, precum ea, an, etc.;
In limba romans sint 19 diftongi, anume: al, an,
0 1818) [fr.].
for (
*DIGRESIVNE sf. Abatere de la subject, par-
A1, An, ti, fu, ea, et, en, ia, ie, io, in, oa, oi, on, na, ul tea unui discurs strains de
§1 no [fr. < gr.]. subiectul principal: am In
DIFTONGA (-sea) vb. tr. 0 refl. ca A (se , alit a lungit-o, molt 1-a alone
transforma In diftong: In limbs romina, vocala o ao- sttrsitul vietii 0.-044 [fr.].
oentuatti se dittongeazi chid to silaba tirmatoare se atla on A, DIHA,I interj. Strigatul
no A sau un E; asttel 08 devine OASE, FRUMOS devine cu care ursarii Indeamna
FRUMOASA, etc. [fr.]. ursii la joc: nrsul a prins-o hi
*E1IFVZ adj. 0 Imprastiat, raspIndit, risi- Labe I diha, Martine! (ALECS4 [pro-
pit; lumina a, lumina Imprastiata de soare cind babil scurtat din dihani e].
acesta nu se vede direct: lumina -.0 on produce ODI.H.0.2 adv. = nni41: sAracli mo
umbra ¶ 0 Care In multe far, sa fie clar: avo- soldati, mai dealt vitele rabdA
cet og, scriere ..a [fr.]. MAN.).
*DIETTZTBIL adj. 15 Care se finpra.$tie In toate ODIH41 adv. Mold. mat Fig. 1817.
tesaturile: hidrogennl este genii eel anti.. [fr.]. mai mutt, mai bine, mai Frunze digitata.
*DIFUZIVNE sf. 0 't Imprastiere, rasp indire: grozav, gi mai gi: mii primp
a lumina ¶ 0 Amestec intim si lent al unor gi la desotatece, mai dealt Baba- Cloanta (ALECS.).
gaze sau lichide de densitati diferite ¶ 0 Patrun- DIHONIE sf. O # Suflare, tot ce
derea unei substante In toate tesaturile organis- are suflet, fiinta ¶ 0 + Ban. Popor,
mului ¶ 0 ® Insirare de cuvinte de prisos fume multa, multime ¶ 0 Fiara,
[fr.]. jiganie, animal salbatec sau mons-
*DIFUZOR (pl. -oare) sn. O itio Parte a camerei truos: pindi ca sit vazA ce apuctituri are
de carburatie a motorului unde se pulverizeaza dihania oaa spuroata (181..1; vast' la capul Int
benzina prin trecerea curentului de aer ¶ 0 eigk In o lungit Si desirata, on par ca de lop, ou
radiofonie, aparat care transformA In vibratiuni oohii ca doi carbunt aprinel (otvg.) [vsl.
sonore energia mecanica dyhanije rasuflare"].
comunicata de un recep- ODIHOC4k, DIEHOCA (-oo) 1. vb. tr. Fig. r8t13.
tor telefonic [fr. d i f- Mold. Bucov. 0 A taia, a Milli:La In Membrul
fuseur]. bucati: am zarit pnigorul let de game, am Unti)
*MG (p1.-ituri) sn. Za.- vrnt sil-1 omor, dar el tea rugat sii nn-1 dihoo mamifer
gaz, stavilar, stavila ( I1 (SEz.); am atlat un tap mend pe prisPa el 1-am digitigrad.
1815): douil dignri largi de dihocat gi en (sea ¶ ® A speti.
plats Waltzes° valmile cane- g. vb. refl. A se speti
lulu' In lancarn1 marii (VLAH.) Fig. 1815. Dig. [lat. "devo care].
[fr. digu e]. DIHONIE sf. F Ne-
*DIGA.MA sf. Liter& a alfabetului primitiv gre- Intelegere, c e ar t a, vraj-
cesc (F), echivalenta cu v sau f [fr. gr.]. ba: mare gi zarva se titan
*DIGER* (-er, eras) vb. tr. C) A mistui (buca- (CANT.); unit din boierii cei
tele) ¶ 0 A cerceta cu temeiu, a medita adinc, marl bag& zizanll 51 Monis
a se sili sa Inteleaga ¶ 0 A suferi, a rabda ceva ,SP.) [ngr.].
In voyor
supatittor: o mine, o omit [fr.]. ODIIIONIT A (pl.-0)
*DIGSTE sf. pl. AP Colectie de 55 de carp cu sf. Dohotnita, pa-
hotarlri ale jurisconsultilor romani, compusa din cornita, vasul In care
ordinul Imparatului Justinian [fr. < lat.]. se tine pacura de uns
*DIGESTp3IL Care se poate digera cu usu- carul,
rint,A, usor de mistuit [fr.]. DIHQR sm.
*DIGESTIBrLIT4TE sf. Tisurinta cu care se O Animal mamifer,
pot mistui alimentele [fr.]. care seaman& cu jde-
*DIGESTIVNE, *DinsTiE sf. Faptul de a di- rul, $i care se vfneaz& Fig. ifiao. Dihorputuros.
gera; mistuirea bucatelor [fr.]. pentru blana lui; e
*DIGESTTIT adj. Care serva la digestiune, care de coloare cenusie-cafenie e spinare, iar piep-
fnlesneste mistuirea; aparat totalitatea organe- tul e alb (Martes foina) ( 1819): vinAtorul Bari
lor cu ajutorul carora se face digestiunea buca- Printre ierburi gi pletroaie capatIna lunitareata a ulna
telor introduse In corp (] 1816) [fr.]. ". moo.) ¶ 0 de othip, putnros, animal din aceeasi
*DIGITAL adj. Ce tine de degete: urme m; aslant familie, cu blana cafenie, care raspinde$te un
, socoteala pe degete [fr.]. miros foarte neplticut (Mustela puknius) (t11.8201
413
www.dacoromanica.ro
DIJ- [vst. d y h o u > slov. d i h u r, rus. thoru,
>j
etc.].
DIN DWMA, .C.)Dt.JMA (p1.-me) sf. Zecruialtt, dare
anualh consistind din a zecea parte din recolte [s1.].
$ DIJIVI4aR sm. Cel ce Incase dijm a, dijmuitor:
in urma .11or, multe blriesc bahele (PAM).
DIJMARIT sbst. Dare In bani ce se plAtea o-
dinioarti, In Muntenia, pentru stupi si Muratori:
si oierit Pe lume n'am pomenit, De dud eram copil mit)
(TOC.) [d i j m 6].
DIJNIUT, 0 DEJMUI (-usec) vb. tr. A lua d i j rn A:
... yet, ollor, nu OM Ca Input totdeauna din taring dejmu-
este (DON).
DIJNIUITOR sm. Cel ce strange dijma [d i j -
m u i].
DILAT4 (-let, - latez) 1. vb. tr. 0 A intinde, a lati,
a Ih.rgi, a umfla, a maxi volumul: eamura mita cor-
purile; Convulsiv lti strings mina, lacom nitrile-si dilatil
(VLAR.) ¶ ® A marl, a largi o deschizatura.
g. vb. refl. A se Intinde, a se umfla, a-si m6ri
VOIUMU1: toate metalele se dilati la caldurit [fr.].
DILATABIL adj. 6 Care se poate dilata [fr.].
DILATABILIT4TE sf. Insusirea pe care
o au unele corpuri de a se dilate la caldura [fr.].
DILATATITJNE, DILATATIE, *DILATARE C)
rij Faptul de a se dilata ¶ 0 /
sf.
marimea volumului stomacului ; a
inimei = IPER-
TROFIA 11411111E1 ¶ ® F Operaliune prin care se
stomacului,
dilateaza un orificiu 1 C) 19 Marirea volumului
unui corp cu ajutorul caldurii, lira ca acel corp
s6.-si sehimbe nature ¶ ®15 coeheient de cres-
terea unitatdi de lungime, de suprafata sau de
volum a unui corp cind temperature creste cu 1°
C. [fr.].
DILATORIU adj. el Care pricinueste o za-
bava, o intIrziere, u aminare; care face sa. taraga-
neasca [fr.].
DILMA (pl.-me s1. 4:14 Argument, rationament
care imparte Worn' cu putinta In don& alterna-
tive contradictorii si care dovedeste ca, si Intr'un
caz si Intealtul, solutiunea e aceeasi [fr. d i -
lemme].
*DILETANT sm., DILETANTA (pl. -te) C) Ama-
tor, antatoare pasionata de muzica: so pitulaserit
ling& Mud ca sit asculte trumoasele melodii ale junei dile-
tante (1.-GI-1.) ¶ ® Pr. ext. Acela care se ocupa de un
lucru, de o *Uinta, de o arta, numai de placere
[fr. < it.].
DILETANTISM sbst. Gust pasiunat pentru
muzic% sau pentru o arta oare-care [fr.].
(f) DILT ( -lose) vb. tr. A da.
DILIGNTA, *DILLWATA (p/.-te)
guinta, silinte, stra.-
sf. 0 Sir-
danie ¶ ® Trasura
mare care fame odi-
nioara serviciul regu-
lat titre diferite lo-
calitati, transportind
&Mori si bagajele
for (,j1 1821): dilijenta
soseste In sfirsit Fig. 0821. Diligente.
on a-
proem trel ceasuri de Intlrziere (CAR.) ; a iniiintat o dili-
gent& de-a-dreptnl intro Rust siBucnresti tier.) [fr.].
*DILT.74 (-Inez) vb. tr. ®A subtia eu ape, mai
draigind ape ¶ 0 7 A atenua; a o 16.sa mai moale
[fr.]
*DILUVIAN adj. 0 De potop, ca de potop:
ploi
[fr.].
e
1 C) ad Care apartine diluviului: namol
DILTPUU (731.-yn) sn. 0 Potop ¶ 0 oka Depo-
zite de terenuri, de pietris rotunjit prin rostogo-
lire, din epoca cuaternarA [fr. < lat.].
*DIMENSIUNE, DINFASIE sf. 0 Intinderea
unui corp intr'o direcliune determinatA: (leis
trel dimensiuni principale slut lungimea, ]&samosa inSitimea
sau adlncimea 11 ® Mkrime; masura: In cretrul care
ardea, imarana sfredelului lua nista dimensii ne mai
tnenienite (CAR,) [fr.].
O DINIERLTE, DIMIRL1E, DEMERLIE Mold. Bucov.
Banita: se stile Jute in pod si scoboarit de acolo... Tre-o
doull dimerlii de pasat (can.); un cap sbnrlit si mare oft o di-
mirlie (ON.); buouros 0-94 da o patrare de Ming, dart shit
414
www.dacoromanica.ro
saran si In car am nnmai tzei demer111(se.) [to. dlmerli
de fier"].
DIMICA ms- DIIMICA.
*DIMICATON sbst. Pinza de bumbac lustruita
pentru captusea16. [fr. demi-coto n].
DIMIE sf. Aba, postav de ling: dimia este alba,
foarte putin se intrebuinteaza bolt& nearn san rosu (ION.);
haine de [tc. d i m I],
groasa, tivite cu sire! de Ilnit (CAR,)
DIMIGE.A.NA sf. ()= DAMIGEANA.
DIMINEATA (pl. -eta) 4. sf. Timpul de la rA-
saritul soarelui MA la amiazi; ae
cunoaste: mai de ,
timpul diminetii): s'a sculat de .....,
mai de vreme on timpul di-
minelii); 0: nine se noel& mai de , stela e mai mare;
bung dimineata, urare ce se adreseazh. cuiva dimi-
de vreme (in
: zius bung de se
neala.
2. DitaDrEATA adv. In timpul diminetii.
:3. BINA-DIMINEATA sf. * Mold. = ZORVLE-PI-
TICE [lat. "demanTtia].
DIMINECIOARA (p1.-re) sf. dint. DirdiNEATA :
11 vedea pornind cillare de v la ciml) (s. ALD.).
`DIMINUA (-num) vb. tr. si refl. A (se) micsora;
a (se) imputina, a sch.dea [fr. < lat.].
*DINIINUTTV adj. si (p1.-iye) sn. f27 Se zice de
un cuvint format prin adaugarea unui sufix care-i
modifies sensul, arh.tindu-1 ca e mai mic decit lu-
aul sau fiinta pe care be reprezintA cuvintul pri-
mitiv : piciorus e picior ; 1$1 °unman{ mosioare, viti-
soare si alts de acestea (SEZ.); 81111X sufix care mic-
soreaza intelesul unui cuvint [fr.].
*DIMINUTIVNE sf.Micsorare, imputinare [fr.].
0 DLMIRLIE sr DIMERLIE.
DIMON sm. 0 Demon, diavol, drac: piei, di-
mono, ucigit-te-ar emcee! (DLVR.) ¶ 0 7 Om afurisit,
Indracit: nt de ducal are de end 8g ne omoare oar.) ¶
O e Copil rautacios, drac de copil: vii de copii nu
t an dat nisi acolo pas (SAD.) [ngr.].
*DIMORF adh. O .2. Care se poate cristaliza
In douh forme diferite: snlful e 10 ?..t 4 Care 11
are doua forme diferite [fr. dimorph e].
DIMORFISM sbst. Proprietatea corpurilor
dimorfe [fr.].
DIMPOTRIVA ow- ImpoTalvA.
DIMPREUNA sr imprlEvNA.
DIN prep. Arath.: O Punctul de ple-
c a r e dintr'un lac, dintr'un spatiu inchis sau li-
mitat: a lest odaie ; a plena ores, din tarit; a picat ..
cer; a sari lac in put; a umbla lac in lac; a tree.
~min& in ming 0 Timpul de c Ind incepe:
zi In zi, copilg.rie, tinerete, nSscare ¶ 191, u-
eruf,materiadin care e facut ceva: e !Scut
bucitti;
vine mea;
lemn tare ¶ QQ C a u z a:
nebagare de seamit ;pricina lni;
intimplare; s'au lust se
dragoste; a murit ee tacere 11 C) Instrumentul:
a da umeri; a ante vioara; a aim Duet; a scrisni
curio; a sorbi ochi '11 Un inteles partiti v:
.
nnul el; o parte C814' a starts mile ¶ OO M 0 -
(Ill 1: a cunoaste vedere ; o stiu auzite; a prInde
ebor 1110Se Inlocueste mai adesea prin dintr, dinaintea
.
lui tin o, al (a, ai, ale), a pronumelor personale. etc:
dintr'un ( din un), dintr'o (= din cr), dinteal mei,
dinteinsal ( = din dinsul), etc.; ueapostroiat, dintru
se Intebuinteaz6. ureori In lot de din: dintrn stint
Mitsui tau (VLAR.) ; yin tineril dintru alto sari spre Invittitura
(c..aao.) Si locuttunea dintru 'ntliu, la Inccput, In
primul rind [de + i In > # deln, den].
DINA sf. lg Unitatea de fort% In sistemuf C. G.
S.: dine este forte care imprint& nnei mace de 1 gram o
aceeleratie de 1 cm. pe secundit [fr. dun e].
DINAFARA Pe- AMA.
*DINADINS rre- ADWS.
DINAINTE 1. adv. §i prep. (constr. cugenitivul)
(:) In fata, din latA: nu eta ...a foculni; numai sclntei
ml s'au Mont pe dinaintea ochilor (CRG.); Worn] s'a petre-
cut .t a trot martori ¶ ® Inainte (de vremea de
acum) sau de mai apoi: 41-o spun ca sit (jai ce al
de Mont: eel ...a noastrS aveau alto obiceinri ¶ ® Care
va fi oa $1 eel
2.
.
stA (statea), care este (era) Inainte: eel de De luma
s/. Partea dinainte (a unei cAmasi, a unei
bluze, etc.': scoate... sourteicile... ale on dinaintile de
value! (JIP.) d e In ainte >t denainte].
 `DINAM sin. 5 Sistem de forte format dintr,- DINCOACE adv. 0 Care se an& Incoace, de
un cuplu si alta luta perpendicular planului partea asta: = de carpati ¶ ® mat .., adv. de timp. DIN-
cuplului: on -ce sistem de forte aplicate unui corn solid Mai In spre tirnpurile noastre, mai aproape de DIN
e echivalent cn un [fr.]. noi: noi nu sintem de pe °Ind povestile, ci sintem dug se au
*DINAMIC adj. 1. Privitor la miscarea consi- vre-o dons, tree 2110 (DAM.) [d e +Incoace]
deratfi In raport cu fortele care o produc: fortil ...it. DINCOLO adv. 0 De partea cealalta: ...., de Dn
2. *EaxaraicA 6f. 15Partea mecanicei care stu-
1- Mire; rare -ors mai veal cite o cilrutit on drnmeti, ce mere eei
diaza miscarile In report cu fortele care le produc tem.); nmbla de coin pins gi astimplir nu- si mai gam
[fr. dynamique]. IISP.) Pr- ASA ¶ ( ) Trans. ss de an, antArt [ d e + 1 n -
DINAMISM sbst. +++ Sistem Moselle care atri- c o 1 o.
bue materiei forte vii si active [fr.]. DINCOTRO adv. Din care parte, din care di-
*DINAMITA. (p1.-te) sf. Materie explosive al- rectie: multimea de cement s'au impriistiat fie-care an
catuita. dintr'un amestec de nitroglicerina cu di- venit; tea.) bate vIntul!1+ se ands bubultull [d e + I n-
ferite substante poroase, ca nisip marunt, card- cotro].
mida pisata, etc.; e foarte intrebuintata la ex- DINDARA.T adv., DINDAR4TIIL (constr. cu ge-
ploatarea minelor si carierelor [fr.]. nitival) prep. In, din partea care e indarat, dins-
DINAMITAR(D) stn. Cel ce se serveste de poi: in par'ea -; ~n1 sidulni [d e +Inclarat].
dinamita spre a distruge cladiri, spre a o- DINDATA adv. Indata; + ce, Indata. cc [d e +
nion, etc.: Ce-mi pasi mie de O'Donivan gi de tots dina Indata].
mitarli din lume I (1.-D11.). 0 DINEAOREA = ADINEAOREA: chiar mai s'an
*DINAMO sm. invar. sau dus (can.).
(p1.-meeri) sn, 1'6° Cuvint *DINEU (pl. -euri) sn. CD Prinz, mincarea de la
prescurtat din (masina) di- , amiazi ¶ 0 Mincarea, masa de sears ¶ ® Bucatele
Insemneaza
namo-eleetrieit $i ce se servesc la una din aceste mese ¶ ® Mask
o masina de inductiune pro - mare, ospat [fr. d In e r].
ducind un curent electric si , 0 DINGA = DE LINGA.
In care elmpul magnetic e 0 DINIOAREA = ADINEAOREA: din dragostea tea
format de electro-magnet! mare de mai , imi venea ileum sa be string de eft (CR0.).
(1:1 1822) [fr.]. DINLAVNTRU ar tNAVNTRU.
DINAMO - ELECTRIC Fig x822. Dinamo. 'DINOSAUR(US) sm. Ale Gen de reptile fosile,
adj. PP' DDIAMO [ fr din epoca mezozoica, de o marime uriasa, care
DINAMOMVTRIC adj. r Privitor la dina- se tineau mai mult pe picioarele dindarat, spriji-
mometru [fr.]. nindu-se pe o coact&
DINAMOMETRU (p1.-ire.) sn. puternica; acest gen
19°Instrument cu ajutorul caruia cuprinde rnegalosau-
se mascara puterea unui om sau rii, ihtiosauriisi igua- ift 4
unui animal, forta unui motor, nodonii [fr.).
etc. (a 1823) [fr.]. *DIN OTRIU (M) 1

DINAPOI adv. Si prep. ( constr. sm. .ggi Mamifer fosil 10

cu genitival). In, din partea care de genul elefantului,
e Inapoi, care se all& Inapoi, din- de o marime uriasa,
da.darat : until sta dinainte gi altnl care avea doi fildesi
; partea ; se asezit ,wa mea [cl e lndoiti la falca de jos Fig. t8a7. Dinoterium
I n a p o i > # dame]. si mai multe masele;
DINAR sm. ® Veche moiled& traia si prin tarile noastre In epoca smiocena
roman& de argint care valora la C) 1827) [fr.].
Inceput zece, apoi saisprezece asi 831 DINSPRE oar INSPRE.
(CI 1824) 9) (D Veche moiled& fran- Diniagm. DILATE sm. 0 co Fie-
ceza de argint, de our sau de ara- care din oscioarele In-
ma ¶ ®# Veche moneda de aroma, care circula
mit fipte In falcile omului
In Ardeal, valorind, si ale multor animate ca-
la Inceput, a zecea, re servesc ca organe ale
mai tirziu a o suta masticatiunii, ca arme
Nita la a treia suta de atac sau de apArare
parte dintr'un florin ( 1828-1830): a-1 cre-
craiesc; alt dinar, de ate, a-1 ciidea, a stoats un
O valoare necuno- do; a-1 durea dintii; dint!
south., circula, In tim- Fig. 1824. Dinar roman. de lapte, cei dintiiu dinti "N n -----44
purile vechi si In ai copilului, In numAr de Fig. x829. Dints
Moldova (E 1825) ¶ C) In Ser- 20, can cad pe rind ins Fig. 1838. (S ctriouannea).
bia, monedit de argint, de la virsta de 7 ani si in Dints. G... Gitul. it.
local cArora crest altii; C.CoroanA. Radlcina.S.
dint! artificiali, dinti faLgi, R. Rada- Suprafala co-
nume sat dintilor pug! cl.
ul roanei. Z.
de dentist, spre a Inlocui pe cei ce Small. - F. Fa-
lipSeSC ; (P) : a tiiia ca dintil babel, a fill der cr. ePnutIPIL
_CV Lelia de loc, a nu fi ascutit, a avea vAr.tera.- v.
$tirbituri (vorb. de uneltele taioase); inii.N. Nerv.
Fig. 1825. Dinar unguresc al lui Fig. 1836. Dinar 0 ®: e scare on dint!, se zice cind se
Matei-Corvin. sirbeso. arata soarele pe cer pe un ger strasnic; 9: mai
. c
aproape di:tii dsecit pii-i c....._
,,, to_
valoarea unui leu (Inainte de rAzboiul mondial) pa 6. mai F giviAg,1,44Mn
ii, tie
Hu
,

(i ia 1826) [ngr.] mult de noi dna t ' v./.

DINASTIC adj. Privitor is o dinastie, partizan pentru
a dinastiei domnitoare [fr.].
odoeh ua
oebin,
D; eonohtrinu
pentru A., se
135i iffifq mei
'DINASTICISM sbst. Devotament pentru di- zice de o rAzbunare YYY

nastie [dinastic]. egale cu suferinta C-E -=': c -7- c -1- ---7..,

*DINASTIE sf. 0 Succesiune de Principi, regi, Indurata; a-gi lua Fig. 1830. Din 1) omului.
Imparati, etc. din aceeasi familie, cari au domnit Minn in dint!, all I. Falca de sus. II Falca de jos.
Intr'o care ¶ ® Familia domnitoare [fr.]. face curaj, a se Ii-
M. by. Masele mari. mm'. Masele
barbata; a se scobi 1117C1. C. C'. Call1/11 I. I'. Incisivi.
DINAT,INTRU adv. Care se afla Inauntru
[de + Inttuntru]. In dint! de nn Warn, all lua nadejdea de a mai di-
415
www.dacoromanica.ro
DIN -pats un lucru, a fi slit s& renunte la ceva; e. Oh administrate, din punctul de vedere religios,
CAL, STREPEZT ¶ ® IV' Pr. anal. Vlrf, colt ascu- de un episcop [fr. < germ. D i O z e s e].
lair
DIP tit : dIntil pieptenului, ferestraulni: *DIOCEZAN, Trans. DiEcEmi adj. A De dioce-
dinIli nnei roate dintate; dintfi zil, privitor la o dioceza [fr. < germ. didzesa n].
unetIrnnze ¶ 3 4 DINTELE- DIOCHIA... ea- DEOCHIA.
cALULIII sau PO- os 'DIOIC adj. 4, Se zice despre plantele care au
ELEMBUL -METE. JX florile mascule pe o tulpina, iar cele femele pe alt.&
DE-CAL, varieta- tulpina [fr.].
te de porumb "DIONIZIAC 1. adj. p Privitor la Bacchus.
de origine ame- tft-T 2. *DiornziacE sf. p/. Sarbatori care se prhznuiau
ricana, ale carui. In Atica In onoarea lui Bacchus [fr.].
boabe au la virt 'DIOPTRIC 1. adj. 15 Care se intemeiaz& pe
un santulet ca aplicallunea legilor refractiunii luminii: teteecop .
inisuna de la, 2. *DERTRIcA sf. Partea fizicei care se °cup& cu.'
dintele calului 51;_c .e--71, studiul refractiunii luminii [fr.].
1831); DIN- fssr. *DIOPTRIE sf. 15 @ Unitatea de putere a len-
TELE - DRACULT:11.
plant& ierboasa v i
n tilelor sau sistemelor optice; puterea unei lentile
a carei distant& focal& este de 1 m. ¶ ®# Pu-
cugust depiper, - terea lentilelor ochelarilor [fr.].
flori albe, Fig. 1831. Fig. 1832. *DIORAMA (pl.-me) sf. Tablou zugravit pe o
r0§ii - purpurii Dintele-calului. Dintele-dracului. pInza de mare dimensiune, intinsa pe un plan
Bali verzui, nu- vertical, $i primind lumina de sus; spectatorii,
mita $i ,,rarba - iute" hob& - ro.*ie", piperul a*ezati In Intunerec, 11 vad printr'un fel de coridor
-0140" sau piperul-broa$tei"; cre$te prin locuri intunecos, $i par a avea, In fata for un peisagiu
urnede, prin miastini,balti sau piraie (Polygonum real: In timpul lul Caragea veni, pentru prima ()ark an
hydropiper) ( 1832) [lat. dente m]. IntreprinzStor de ow, si cliidi nn teatru de scinduri (Fli..) [fr.].
DINTYIU wr /NT/III. DIORTE sf. ii Termen de plata.: vrel sail pa-
DINTRE ow- PURE. ten scum... can sit-.11 lac zapls on P (F-.) [ngr.].
DINTREG wr- INTRza. 'DIORIT sbst. ahgli Roca alcatuita aproape nu-
DINTRU ow DIN. mai din feldspat Si amfibolit [fr.].
DINTAR sm. I # Unealta cu [care se ODIP-CE conj. Maram. De ce [d (r) e p (t) c e].
ind rep t eaza dintii lerestraului (j "DIPETAL adj. 4 Se zice despre corola care
1833) a 2 pl. t Un fel de gratar ce se are don& petale; format din doua petale [fr.].
pune In dreptul scocurilor morii, spre a ODTPLA, DIBLA (p1.-ie)
opri murdartile ce yin pe air& (DAM.). sf. () 0/ten. Trans. jViOara:
DINTARTT sbst. Plat& pe care de trick, s'an pitnlat In dlpla
aveau obiceiu s'o ceara Turd' de la unui lAutar (PAIVF.) ; barbatil... se
cre$tinii cari i-au ospatat, ca despagu- veselean cu cIntlirlle cimpoaielor... Fig. 183.7.; Dipm.
hire pentru ostenirea dintilo r; de gi an diblele lintaresti moue I $
ad, iron.: mincati tot placinte 51 gain' ® Trans. Jucarie care imita arcusul $i vioara
!Hate, Jar is urma vA plategte el rnl (cRcd 1837) [comp. srb. diple cimpoiu"].
dupa tc. d i$ -parasl bani de Fitin. 833
1ar.. ODIPL4 sin. Trans. j Cel ce chit& din d i p lja,
dinti"]. lauptipar.LEGTE
DINT4T adj. C) r(--- Cu dint i, cu marginea 'D/PLEGIE sf. P Paralizie a membrelor, de
crestata in lorma de dinti: roatti amindoua partite corpului [fr.].
ii (W 1834 ¶ ® tlt Cu scubi- 'DIPLEE sbst A Sistem telegrafic care permi-
turi sau sapaturi In form& de dintd te sa se transmit& simultan cloud depesi pe acela$i
T ® 8 Se zice despre Irunzele ce fir $i In acela$i sens [fr.].
au marginea crestath: !rung a (A *DTPLOMA. (pl.-me sf. O Hrisov, sinet ¶ 0 0
1835). Act semnat de la o Universitate, de la o Facultate
DINTIOR SW. dim. DENTE: ma- sau de la o $coaltt speciala, prin care se confer&
ma balaurulni ascutea un grad In InvatarnIntul superior: de bacalanreat,
on o pile ei eel de licentiat, de doctor, de inglner, de avocet [ft.].
Inmost. *DIPLOMAT, -ATA 1. adj. $i sm. I. It Care a
DINTURA obtinut o diploma: elev(ti) ..(8) a $coalel de Bele-arts;
I:1471MA C). an al $coalel de Podurt gi $osele.
DINT,JM - DA- g. sm. 0 0 Cel Insarcinat cu o functiune di-
NAM, DINDM-DA - plomatic& sau care se ocupa de diplomatie ¶
NUM sbst.Trans. Chef ® Om fin $i *iret.
cu minc &rf $i ban- 3. adj. 0 Care se pricepe bine In diplomatie:
turi $i cu mare vese- Fig. 1834. Fig. 1835. [fr.].
no mlnistru
lie: sA pun la mlncate,
al Mute, la dinum-da-
DaM(RET.) ; acolo era mare dinum-
RoatA
dinlata.
FrunzA
dintatA.
agent ;
*DIPLOMATIC adj. Ce tine de diplomatic;
gory ambasadorii $i ministrii strain
acreditati pe ling& o putere [fr.).
danum, ospag mare, mats fm- 'DIPLOMATICA sf. Arta de a descifra hri-
parliteascii lung. d i -
(RET.) soavele vechi, de a verifiea autenticitatea lor,
nomdanom etc. [fr.].
DINUNTRU sr MAIN- *DIPLOMATTE sf. 0 Stiinta raporturilor in-
TED. ternationale, a interesele Statelor Intre ele ¶ ®
DIOC sbst.* I Plant& Relatiunile dintre State Intretinute prin amba-
i( rboasa, cu flori ro$ii-vio- sadori sau ministri plenitpotentdari ¶ O Perso-
lete, dispose In capitule
ovals; numit& $i floarea-
florilor", ghioc", sgla-
voc" sau smoc" (Cen-
laurea phrygia)
tilor: cItA '
nalul ambasadorilor ¶ ® ® Manopere abile In
viata privat& comparate cu acelea ale diploma-
(BR.-VN.) [fr.].
n'a Intrebnintat el la oumpSrStoarea astal
Turburare a vederii care
( 1836 *DIPLOPIE sf.
¶ 0e = ALBAsTRITA 'if 0 face sa se vad& obiectele duble [fr.].
sorAwn . 'DIPOD adj. 74 Care are numai douft picioare
DIOCEZA (p1.-7.8) sf. Fig. 3836. Dioc. [fr.].
Diviziune administra- DIPT adv. Maram. Pentru [d r e p t].
Ova a Imperiului roman sub Constantin cel Mare *DIPTER, 1. adj. 4 Cu douti aripi: insects A.A.
111 2 Trans. DEECEZA ,c4 Eparhie, intindere a unei 2. (pl. -ere) sn. Insect& cu doll& aripi $i cu gura
416
www.dacoromanica.ro
prevazuta numai cu un organ pentru supt, pre-
cum e musca, tIntarul, etc. (Loj 1838) [fr.].
Fig. 1838. Diptere.
A. Musca.-r. Larva. 2. Crizalida. 3. Insecta perfecta.
4. Picior. 5. Abdomen. 6. Aripa B. Tintar. - 1. OuA. 2.
Crizalida. 3. Larva. 4. Insects perfecta. 5. Picior. 6. Aripa.
7. Antene. 8. Abdomen.
*DIPTER2 (pl.-ere) sn. K6 Temp lu, la cei vechi,
Inconjurat cu doua
siruri de coloane
care formau ca doua
aripi la dreapta $i
la stinga lui (2]
1839) [fr.].
"DIPTICE si. pl.
e_a_. ete_t_es_.-
O p Doua tablite,
prinse cu balamah
care se deschideau Fip. 1839. Dipter.
ca o carte, si in
care se inscriau numele consulilor si magistra-
tilor mai de seama 2], 1840) ¶ 0 Registre In-
trebuintate odinioara de manastirile si biseri-
cile din Occident in care se inscriau, ca Intr'un
pomelnic, numele binefacatorilor 5i ale episcopi-
for [fr.].
ODIRADICA = DERETICA.
DIRECI sm. p1. cal Stilpii pe care se sprijinti
strea$ina bordeiului [tc. direk].
t DIRECLIE sf. op Veche monets de argint, ba-
tuta In Spania, pe care
Fig. 5840. Diptice. Fig. 1841. Direclie.
erau reprezentate doua columne (columnele lui
Hercule); circula In lard In vremea lui Caragea
si valora (dupa Filimon) 121/2 piastri ( 1841)
[tc. direkli cu still P].
DIRECT 1. adj. O Drept, care merge in linie
dreapta, care nu face cotituri sau ocoluri 0 4;41
Tren -, care merge la destinatie Tara a se schimba
vagonul ¶ 0 Fara intermediar, nemijlocit: comu-
nicatinne .011; corespondentA .011; actiune -5 ¶ ® (F) Atac
care merge de-a dreptul la persoana sau la lucru
® Formal: dovadS IT ® a? Complement -,
completeaza intelesul unui verb activ si sta tot-
deauna in cazul acuzativ; mod ,, indicativul 11
® Dlscurs -, care se presupune a fi rostit de per-
soana Insasi; atii cind autorul exprima el In-
susi gindirea sa ¶ ® tv constructiune /611, construc-
tiune In care subiectul, verbul si complementele
sint asezate In ordine logics, dupe normele firesti
ale vorbirii rll INDIRECT.
a. adv. O Drept, de-a dreptul, In linie dreapta ¶
10 Fara Inconjur, far& ocol: a merge .0 la tints ¶
® Cu totul, de tot: lmpotriva ¶ C) Nemijlocit,
fara intermediar [fr. < lat.].
*DIRECTIVA (p1.-ye) sf. Totalitatea regulelor
de urmat Inter, lucrare, tntr'o Intreprindere [fr.].
'DIRECTOR sm., DIRECTOj.RE (pl.-re) sf. Acela,
aceea care dirijeaza, care conduce o Intreprindere,
I.-A. Candrea.- Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
o administratie pub Ica, etc.: de acoalli; ~al In- DIP-
vattimIntulul secundar; .u1 labricel [fr.].
*DIRECTORAT (p1.-ate) sn. ® Functiunea de
director ¶ ® Timpul cit dureaza aceasta lune-
tiune [fr.].
*DIRECTORIAL adj. C) Ce tine de direc-
toriu, ce email& de la directoriu: putere .011 ¶ ® Ce
tine de o directiune, de un director [fr ].
*DIRECTORIU sbst. (D 0 Consiliu insarcinat
cu o directiune public& ¶ Cl) t Consiliu compus
din cinci membri careia constitutia anului in
(1795) ti Incredintase, in Franta, puterea execu-
tiva. (1795-99) [fr. directoire
"DIRECTIONE, "DMVCTIE st. t Faptul de a
dirige, de a conduce, conducere; direcliunea afacerl-
lor ¶ ® Administratiune: -a unui stabiliment; -a ge-
nerals a postelor ¶ ® Functiunea de director ¶ Cl) A-
tributiunile, intinderea unei directiuni ¶ C) Bi-
roul si resedinta unui director ¶ ® Partea catre
care este Indreptata sau se Indreapta o persoana
sau un lucru ¶ 0 15 Sensul In care lucreaza o
forts ¶ ® 911, Mecanismul care permite clrmirea
automobilului [fr.].
t DIREGATOR... ow- DREGATQR...
t DIREGE DREGE.
C) DIREGI sm. p/. = DiRvcr.
t DIREPT... DREPT...
J1 t DIRES 1. adj. p. DIREGE = DRES: rachlul insA
era 0.... si ei s'au lmbatat cue (mt.
11. (pl. -ese) sn. # Document, hrisov, act vechiu
emanat de la Domn sau de la o administratie ou-
blicgi an... trim1s... 61.0, ce-1 sic ei atiser11, de domnie ne-
schlmbatA, lui $1 semintlei lot (M.-COST.).
3. sbst. t Faptul de a d(i)rege, dres: .411 borsu-
rilor 11 tact numai gospodinele bune (SEZ.)
0 DIRES4LA sf. O Mold. X Mincare Uchida. d i -
r e a s a cu smIntIns sau cu alt ceva bun: diresala
e o mincare de trust ¶ 0 Ban. Apa sarata In care taba-
carul lase sa se moaie pieile, dupe ce le-a curatit
de par cube.) [d i r e s].
DIRETECA, DIRETICA er DERETICA.
*DIRIGE Po- DIRIJA.
*DIRIGENT 1. adj. C) Care dirige, care conduce,
care are principala conducere: ministru clasele -e
0 I. Profesor profesor insarcinat cu suprave-
gherea disciplinei unei clase.
g. sm. 0 Conducator al unui oficiu postal ¶
®1 Profesor dirigent ¶ ®.I Cel ce conduce un
cor sau o orchestra [fr. dirigean t].
*DIRIGINTE = DIRIGENT.
*DIRIGUI ser DIRI.74.
*DIRIGUITOR sm. Care dirijeaza, care con-
duce, conducator: intelectualii slat inspiratorli,
opinlet publice (CAR.) [d i r i g u i].
*DIRIJA (-1jez), *D1RIGE (-ig), if * D 1E1 GU I (-nem)
1. vb. tr. O A indrepta: a-ei prlvlrile, pail sere un
be ¶ 0 ® A calauzi: numai interesul 11 dirijeaza .11
® A conduce, a administra: o acoalk luorarile I
0 A indruma, a povatui: dao'ai vol as ma dirigni,
desvolti spiritul (ALECS.) ¶ ®.1 A conduce un cor
sau o orchestra.
2. vb. ref . A se Indrepta, a se Indruma [fr.
diriger].
*DIRIJABIL adj. Si (p1.-no) sn.." Se zice despre
un balon care poaefi dirijat, cirmuit, Indreptat
care In directia voila; baton gg, balon cu cirma [fr.].
*DIRIJOR sm. j Cel ce dirijeaza un cor sau o
orchestra [dirij a].
O DIRIP prep. Trans. 0 Pentru
0 In dreptul, in fata [d irep t].
DIRMEA, DERMEA (p1. -mete) St.
a Broboaila de pinza alba pur-
tata pe cap de tarance sau cu
care-5i Infasoara capul ora$encele
cind deretica prin casa. ((] 1842)
[tc. d (e v) Ct r m C].
DIS ar DISDEDIKINEATA.
Fig. 1842.'Dirrner.
O DIS DES-...
DISAG(A) R DEsAG(A).
DISC' (p/. -curl) sn. friti 0 Taler de our sau de
argint pe care se pune sfIntul agnet.; t mscos
(Lc] 1843): preotul, plecat on rata to jos, mule mlelnielul
27
417
DIS- pe discos (VOR.) ¶ 0 Taler cu care se umbla In bi-
serica spre a primi ofrandele In bani [ngr. SCaxoc,
DIS disk (o s) a].
'DISC' (pt. -curl) sn. 0
i Placa grea de metal,
de forma circulars, pe
care atletti se exercitau,
Yn vechime. s'o arunce la o
mare departare ¶ O Nume
dat, In genere, unui corp
solid, subtire, de forma
circulars, avind dout& su- Fig. 1843
prat* paralele (LEJ 1844) Disc(os).
¶ 0 * Suprafata
vizibile a scare-
lui sau a
lunii : soa-
rale apunea
in pulbere de
am as un 0
Fig. 1845.
Disc.
Fig. 1846. Discul lui Newton.
arias de Wiest. (BR.-VN.) ¶ ® 444 Placa
rotunda, albs
pe o parte si rosie pe cealalta, care arate dad).
linia de Gale ferata e libera sau nu (--.1 1845) ¶
® t w1 lui Newton, aparat previtzut cu un disc
/mpartit In 7 sectoare colorate In ordinea In
care se urmeaza fetele curcubeului; Invirtirea
rrpede a acestui disc Il face sit apart& de coloare
alburie (E, 1846) ¶ ® al Placa de gramofon ¶ 0
4, Nectar In forms de inel In jurul pistilului la
uncle Boni 1847) [fr.].
*DISCERNANINT (pl.-inflate) sn. 0 Faptul de a
discerne; deosebire ¶ 0 Facultatea
de a deosebi, de a judeca lucrurile
bine, cu mintea sanatoas& [fr.].
*DISCERNE (-cern) vb. tr. 0 A
deosebi (prin alegere) un lucru
de altul, a alege, a distinge ¶ 0
A vedea limpede,a judeca bine [fr.].
*DISCIPLINA. (-Inez) vb. tr. A
forma, a Invata, a supune pe cineva
la niste regule hotarite, a obicinui
pe cineva sa se supuna, a aduce Fig. 1847.
la aseultare [Zr.]. Discul unei flori.
DISCIPLINA (p1.-ne) sf. 0 Crestere, educa-
tiune, instructiune ¶ ® Regula de purtare co-
mune si datoriile profesionale impuse membrilor
unui ordin, unei corporatduni: Consillul de
oatilor ¶ ® Al Orinduiala care domneste Intr'un
stabiliment de instructiune ¶ CD Reguli stricte
observate In armata, raportul dintre sefi si sub-
ordonati: discipline militara [fr.].
*DISCIPLIN4BIL adj. Usor de disciplinat
[fr.].
*DISCIPLIN4R adj. Ce tine de discipline;
acelea care privesc greselile contra dis-
nodose s4s4,
ciplinei *1 care slut aplicate de consilii speciale
In fie-care corn sau de curti superioare [fr.].
*DISCrPLINILT adj. p. DisomsN4. Supus la
discipline: Icolari bine ciscipiinatl ¶¶ © NWISCI-
PLINAT.
*DISCTPOL sm. 0 Cel ce prirneste de la altul
Invatatura ¶ 0 Cel ce adopts doctrinele unui
maestru, continua si propovadueste opera acestuia:
treat oA to -as ii ales de cc al men, de nu to 8tiam vrednio
si Mine P (Ewe.) [fr. < lat.].
*DISCOBOL sm. p Atlet sau luptator la Grecii
cei vechi care se Indeletnicea st& arunce cu discul
( 1848) [fr.].
'DISCONTINUA.RE sf. Precurmare, Incetarea
unei ucritri pentru Maya vreme [fr.].
*DI1SCONTINTJIT4TE sf. Lips& de continui-
tate [fr.].
www.dacoromanica.ro
*DISCONTINITU adj. Care prezinta disconti-
nuitati [fr.].
*DISCONTO sbst. tie =
BCONT [gerind.
"DISCORD4 (-sea) 1. vb.
tr. .1 0 A desacorda ¶ ® (f)
A pune In nepotrivire, In desa-
cord.
P. vb. intr. A fi discordant.
3. vb. refl. A se desacorda: trono I
e'a discordat &Mara! (ALECS.) [It'.].
*DISCORDANT adj. 0 Care nu
se acorda, care nu se potrivesc In-
tre ele: caractere, opiniuni, color' eire 5
0 j Lipsit de armonie, nearmo-
nios: an vuet surd 81 -.. bun de stricat
nervii oel mai solizi (OH.) ; (10 : 8111EUM
note Are si supitratoare... este dasoelul
din Arena dreaptd cvtalti ¶ 0 aka
straturi paturi geologice care nu Fig. 1848.
sint paralele intre ele (i1_11849) [fr.]. Discobol.
*DISCOFtDANTA (p1. -to) s f.
D efectullucruril or ce nu sint
In acord intre ele, ce nu se
potrivesc unul cu altul, ne-
potrivire: discordanta caractere-
lor, colophon ¶ CD j Lips& de
armonie, de acord, nearmo-
nie: disoordanta vocilor, lustre- 41111W
mentelor ¶ 0 aid Felul cum Fig. 1849. Straturi
sint asezate straturile dis- discordante.
cordante [fr.].
*DISCORDAT adj. p. DISCORDA. Desacordat,
neacordat: Clnd, bolnavi, suspina barzii pe-a for lire
(VLAH.) .
DISCORDIE sf. 0 Neunire, desbinare, vrajba,
neIntelegere gravy Intre doll& sau mai multe per-
some ¶ ®a Zeita Invrajbirii; meml pricina
gilcevii, Invrajbirii (aluziune la marul pe care
1,
Discordia 1-a aruncat Intre zei, cu inscriptiunea
celei mai frumoase" si care a lost pricina certei
dintre Junona, Minerva si Venus si a deslantuit.
ca urmare, razboiul Troii) [lat.].
t DISCOS Disc' T .
'DISCREDIT sbst. Pierderea sau scaderea cre-
ditului, trecerii de care se bucura (vorb. de per-
soane sau de lucruri) [fr.].
*DISCREDIT.A. (-itez) 1. vb. tr. A face sa cads
In discredit, a defaima: intrebninteazit toate milloacele
pentru 44-4 In 00I111 poporului (I. -ON.) .
2. vb. refl. A-si pierde creditul, trecerea [fr.].
*DISCRET adj. CD t cantitata care se com-
pune din mai multe lucruri diferite unul de altul ¶
a,
®® Cu miisura, cu bagare de seams, cumpatat
In vorbele si faptele sale; an om care stie st& pa-
zeasca taina ce i s'a incredintat, cu lacat la gura ¶
al avo- 0 T) Care se pazeste ss atraga prea mult aten-
tiunea, care cauta sa nu bats la ochi, abia simtit,
abia vazut (vorb. de lucruri): citeva Minors de hIrtie
oolorati... Impritstian o lumini A (VLAH.) ¶¶ © Rims-
CRVT [fr.].
*DISCRETIE R DISCRETIVNE.
*DISCRETIONAR adj. s§ Peters faculta-
tea data unui judecator de a da sau a lua hotariri,
a,
In unele cazuri, dupe aprecierea sa personals [fr.].
*DISCRETIVNE, DISCRVTIE ,sf. CD Rezerva,
cumpatare, bagare de seama. In vorbe si in fapte:
Manes. era an om de mare probitate elr.-.1.1 1111 © IN-
DiscrtzTr(DN)E ¶ 0 A pane la ...a ouiva, a se lasa cu
totul in voia hottuirii, judecatii cuiva, cu privire
la soarta sa: a ii la ...a ouiva, a depinde de vointa,
de bunul plac al cuiva, a fi la cheremul cuiva ¶ 0
La , cit urea, eft pofteste, din belsug [fr.].
*DISCULPA. (-amp) vb. tr. si refl. Os A (se) des-
vinovati, a arata ca nu e vinovat, ce n'a facut
gresala ce i se impute [fr.].
DISCURS (p1. -surf) sn. Vorbire Inaintea pu-
blicului sau a unei aduntiri constituite asupra
unui subiect special, cuvintare: a tines an .44 po-
litic [fr.].
*DISCURSW adj. +++ Care deduce prin ratio-
nament o propozitie din alta [fr.].
418
 *DISCUTA ( -ant) vb. tr. A desbate, a cerceta nu -$i da pe fat& sentimentele, proiectele, etc.:
cu de-amanuntul o chestiune si a spune totul in- a-ei nra, durerea ¶ 0 A se (pre)face cA nu vede, DIS-
favoarea sau impotriva ei [fr.]. ca. nu aude, ca. nu simte, cA nu pricepe ceva.
*DISCUTARIL adj. Ce poate fi discutat TT 2. vb. refl. A se ascunde, a sepitula, a se piti [fr.].
NVDIscuTABIL, prinscunsm [fr.]. *DISJUNCTIV adj. 0 co Care uneste cuvin-
*DISCUTIVNE, *Dow= sf. 0 Faptul de a
discuta, desbatere, cercetare cu de-arnanuntul a
unei chestiuni: a nnui project de lege ¶ ® Cearta,
gilceava, disputa [fr. discussiso n, refacut
dupe discuta].
DISC-DE)-DILVIINE4TA, DIZ -, DES-, DEZ-,
t DINZI- , t DINS- adv. In zori de zi, foarte
de dimineata: se prezentase dis-de-dimineata la servicinl
la care refuzase d'a se ma! duce 0.-cm.) ; a doua zi des-demi-
neata, cum s'au sculat, gi-au gatit calul (sa.) ; a dons zi...
dinzi-de-dimineata pornl spre Rnscino (saic.); dInzi-de-dimi-
neata, feciorul de Imparat... fai lull shut Mini de la... mai-
aa-sa (ODOB tot astfel t DIS-DE-KTNECATE, DINZ -... $1
; [lat.].
mline dinz- de- minecate... Ne vom porn! not mai departe (oom)
precum )Sit DIS-DE-NOAPTE, DIZ-, etc., inca in pu-
terea noptii, pina a nu se lumina de zi [d I n s +
de ±dimineat.a. (noapte)].
DISEARA. PP- CEARA.
*DISECA (-see) vb. tr. (D 0 A spinteca, a taia un
cadavru sau numai o parte dintr'insul spre a-i
studia organele, spre a determina cauza mortii,
etc. ¶ ® b A taia partile unei plante spre a stu-
dia structura ei; (1' : cruzimea cu care -ei diseacit inima
ei -g! di in vileag taste durerile intime (VLAH.) ¶ 0 a' A
corecta o lucrare, o scricre In cele mai mici
amanunte ale ei [fr. disseque r].
*DISECTIVNE, DincTo sr 0 0 * Faptul
de a diseca cercetarea partilor disecate ¶ ® ®
Cercetare toarte amanuntita a unei lucrari [fr.].
DISENTERIC 1. ar adj. Ce tine de disenterie.
2. sm. Bolnav de disenterie [Ir.] .
*DISENTERIE sf. Boala contagioasa care
.0*
se manifesth prin urdinare Marie lrecuentA si
dureroasa, compusa din mucozitati si singe
[fr.].
DISERTA (-tez vb. intr. A cerceta cu de-ama-
nuntul o chestiune, vorbind sau scriind asupra ei
[Ir.].
*DISERTATIVNE, DISERTATIE St. ® Faptul
de a diserta, cercetare cu de- amAnuntul a unei
chestiuni, vorbind sau scriind asupra ei: is vn aer
doctoral gi !mope o lunga disertatiune politico-umanitara
¶ 0 X. Compozitie literary sau discutiune
orals asupra unei chestiuni, facuta de elevii li-
ceplor [fr.].
*DISGRATIA, DIZGRATIA (-tiez) vb. tr. A inceta
de a favoriza pe cineva, a scoate din gratie; a
oropsi, a urgisi.
*DISGRATIAT adj. p. DISGRATIA. 0 CAzut In
disgratie, lipsit de favorurile, de hatirul, de bunele
gratli ale unei persoane influente ¶ ® Oropsit de
suartA, urgisit ¶ 0 (de nature Pocit, dilorm.
'DISGRATIE sf. O Pierderea favorului, bu-
Itelor gratii ale unei persoane influente; a cedes In ~,
all oropsit ¶® Lipsa de gratie [Ir. disgrac e].
-DISGRATIOS adj. (D Lipsit de grape 1 (..2)
Neplacut, uricios [Cr.].
DISGUST... = DESGVST...
moo DISIDNT adj. ai sm. Et6 0 Ale cArui pAreri
(in materie religioasA sau de doctrina politica]
nu se acorda cu acelea ale majoritatii [fr.].
*DISIDNTA. (p1. -to) sf. Er4 0 Deosebire pro-
funda, desacord in ce priveste pArerile religioase
sau doctrina politica [fr.].
DISILABIC adj. ol Bisilabic [fr.].
*DISIMILA (-MO vb. tr. ai refl. .o.) 0 A(-$i)
schimba In alt sunet unul din doua sunete iden-
tice sau de acelasi fel care se aflA Intr'un cuvint:
In cuvIntul tumors", din turbura ", primul r" s'a disi-
milat In I" ¶ ® A dispArea dintr'un cuvint vorb.
de unul din douA sunete identice : in forma fe-
reasta", din fereastre, al doilea r" s'a disimilat TT
ASIMILA [fr.].
*DISIMILATIVNE, DISIMILATIE sf. f27 Faptul
de a (se) disimila: tumure" a rezultat din turbure"
Drin 77 © ASIMII4TI(VN)E [fr.].
*DISIMULA ( -ulez) 1. vb. tr. 0 A ascunde, a
419
www.dacoromanica.ro
DIS
tele separind ideile; conjunctiuni e, conjunctiunile
sau, nici, fie, etc. ¶ 0 Propozitiune a,
propozilde
compusA din doi membri intre cari se gaseste o
particulA disjunctivA. Ex.: a plecat s a u s'a Incniat
In odale [fr.].
"DIS,TUNCTIVNE sf. CD Separarea lucrurilor
unite, Impreunate ® 40 Suprimarea conjunc-
tiunilor coordinative Intro fraza ¶ s trs Sepa-
rarea a douA instance, a douh. proceduri ¶ 0 .4
Ruptura bruscA a unui curent electric indus [Ir.].
*DISAINGE Hung vb. tr. do t. separa douy pri-
cini, doua procc,duri, pentru a le judeca deosebit
*DISLOC.A., nizLocA ( -loe) vb. tr. 0 A scoate, a
desface din locul lor partile unei masini ¶ 2 A
scoate din incheieturi, a scrinti: bratul ¶ 0
o armata, a trimite unitatile din care se compune
in cantonamente sau la garnizoanele for [fr.].
*DISOCIA (-cies vb. tr. ai refl. Lc A (se) des-
compune in elementele din care e compus : spa [lr.].
*DISOLVRIL adj. I Sr Ce se poate disolva,
solubil 111 (I: irmisoLvraL ¶ 2 tit Ce poate fi
rupt, desfAcut: casatorie ,ii [fr.].
*DISOLUTIVNE, mom:rpm sf. DISOLVARE
[fr.].
*DISOLV.4, (:)DizoLVA (-soiv) 1. vb. tr. 2- A
1
topi intr'un lichid: zaharui, Bares In apa ¶ (D A
face sA inceteze, a sparge: 0 adunare, un conpres II
O tri A desface, a anula: o clisatorie.
vb. refl. I as A se topi Intr'un lichid ¶ 0 A
,L=.
Inceta de a mai functiona, a se sparge, a se im-
prastia: congresul s'a disolvat ¶ ®rl A se desface, a
se anula: casatoria s'a disolvat [lat.].
*DISOLVANT, 0 DIZOLVANT 1. adj. cr Se zice
despre un lichid care are proprietatea de a di-
solva un corp solid, un alt lichid sau un gaz: ape e nn
lichid prin excelenta.
2. (pl, -te sn. Q Un lichid care are proprietatea
sa disolve alt corp [fr.].
*DISOLVARE, 0 DIZOLVARE sf. Faptul de a d i -
solva at. Operatiune prin care un corp solid,
lichid sau gazos se amestecA intim cu un lichid
fara a-i turbura limpezimea sau transparenta,
topire ¶ ® Imprastierea membrilor, spargerea
unei adunAri:
facere, anulare:
e
Corpurilor leginitoare ¶ 0 m Des-
unei casatorli.
*DISONANT adj. Care produce o disonanta,
un sunet neplacut urechii [fr.].
*DISON.ANTA (p1. -to) 51. 0 J Emisiune din -
tr'odatA de mai mute sunete, de note care nu se
acordA Intre ele, care produc un acord fals ¶ ® Z21
Intilnirea mai multor vorbe care produc un sunet
neplAcut urechii ¶ CD r2.7 Amestec neplAcut, near -
monies de diferite stiluri [fr.].
DISPARAT adj. Care produce o impresiune
neplacuta. prin nepotrivirea lui, prin lipsa de con-
formitate, de armonie [fr.].
*DISPARE.A, DISPARE (-par vb. intr. CD A se
face nevAzut, a pieri din ochi ¶ 0 A Inceta de
a fi; ®: aceasta datina a Inceput sit disparS ¶ 0 A pleca
pentru a nu se mai intoarce, a se duce pentru tot-
deauna ¶ 0 din lume, a muri sau a se retrage In
singuratate, departe de lume ¶ 0 A nu mai pu-
tea fi gasit, a nu i se mai putea da de urma [fr.
disparaltre, refacut dupA parea].
*DISPARITATE sf. Nepotrivire, mare deose-
bire Intre douA lucruri ce se comparii Intre ele:
de virstit [fr.].
*DISPARITIVNE, DISPARITIE sf. Faptul deI
a disparea, de a se face nevAzut ¶ O Incetare de
a fi [fr.].
*DISPENSA (-sez 1. vb. tr. A imparti, a
distribui ¶ 2 A scuti, a libera, a deslega pe ci-
neva de o obligatie, de un serviciu: de serviclul
militar.
2. vb. refl. A se lipsi, a se abtine: ma pot
afar ei de figura lui (VLAHJ [fr.].
DDS- -DISPNS.A. (pl.-se) sf. 0 Vole de a ales, de
a nesocoti o regula, un obiceiu, deslegare: de a
Dlo post! ¶ o Scutire; In spec. X scutire partial& sau
total& de serviciul militar [fr.].
*DISPENSABIL adj. Care poate fi dispensat,
canna i se poate acorda o dispensa vg © INDIS-
PIUMBIL [fr.].
*DISPENSARIU (pl.- arii), *DISPENS411 (p1. -are)
sn. F Asezamint de binefacere unde se dau, f&ra
platk, consultatiuni si medicamente sn.racilor [fr.].
*DISPENSAT9R sm. Cel ce distribue, Imp&r-
titor, distribuitor [fr.].
*DISPEPSTE sf. .0 Boa la a unei parti din tubul
digestiv (stomacul, intestinul subtire) caracteri-
zatti printr'o digestiune dificila si Insotita de du-
reri [fr.].
DISPEPTIC adj. §i sm. .or Care sufere de dis-
pepsie [fr.].
"DISPERA, DESPERA (-er, -erez) vb. intr. A nu
mai avea sperantA, a nu mai trage nadejde, a (se)
desnridajdui [fr. désesp er e r].
*DISPERAT, "DESPERAT adj. p. DISPERA, DES-
PEEL Desnadajduit, care a pierdut on -ce nadejde.
*DISPERSIUNE sf. ® Imprastiere, risipire,
raspindire ¶ ® 15 Descompunerea In colori a
unor raze luminoase ce tree printr'un mediu re-
fringent [fr.].
*DISPLA.CE4k. (-woo) vb. intr. A nu (mai) pia-
cea, a nu (mai) fi pe plac, a fi neplacut: pin'aonm
n'al idout nimic care sA -mi fi displAcut (ALECS.) [it. d i s -
pia cer e, refticut dupa p 1 b. c e a].
*DISPLACRE sf. Faptul de a displacea;
neplacere; supaxare: a seta nn ti-o prioinueste des
(D.ZAMF.)
*DISPNE sf. I Greutate de a respira [fr.].
*DISPONIBIL adj. 0 De care se poate dispune
liter: bani .+1 ¶ ® X Care este In disponibilitate ¶
® n Se zice despre partea din avere de care poate
cineva s& dispunti prin donatiune sau testament
[fr.].
*DISPONIBILIT4TE sf. ® Starea a tot ce
este disponibil ¶ ® 0 Dk Situatiunea unui func-
tionar public si In spec. a unui militar In neactivi-
ate care poate fi rechemal In serviciu ¶ 0 pl.
tetT Sume disponibile [fr.].
t*DISPOZA (-ozez) = DISPVNE.
*DISPOZITIV (p1.-1ve) sn. 0 tri Partea final&
a unei legi, a unei sentinte sau a unui decret care
cuprinde dispozifiile, spre deosebire de partea
de la Inceput care confine preambulul, motivele,
etc. ¶ 0 Planul dup& care e alc&tuit un aparat
tehnic [fr.].
*DISPOZITIVNE, *DISPOZITIE s f. O OrInduiala,
asezare Intro anumita ordine: partner corpului;
a unni apartament, Imparteala odailor lntr'un apar-
tament ¶ ®m Partea retoricei care arata cum
trebuesc asezate ideile In cea mai bun& ordine I
® Plan: a noel lucritri ¶ ® X Asezarea trupelor
In ordine de bo.taie ¶ 0 pl. Pregatiri ¶ ® Stares
sfmatlitii corpului: a xi In bun& ee. ¶ 0 Stare sufle-
teasca, vole bun& sau rea: ne !Arica dispozitia la tots
on tAcerea si vecinica lui melancolie (VLAH.) ¶ 0 Aplecare,
pornire, inclinatiune, aptitudine: are dispozitiuni 11-
terare eau stiintitice serious 0.-om.) ¶ ® Putere, facili-
tate de a dispune: are a asupra averii intregi ¶ 0 Mo-
dul de Intrebuintare: unlit a fondurilor publics ¶
® r§ Regularea prin testament, prin vointa din
unnti: a -si lua ultimele dispozitiuni ¶ @ es Dispune-
re de averea sa ¶ @ tit Fie-care punct regulat
printr'o lege, printr'o hot&rlre; a legit, ceea ce
ordona legea ¶ ® La oniva, In serviciul, la or-
dinele cuiva, la Indemlna cuiva [fr.].
*DISPRT, e DESPRVT sbst. 0 Sentiment care
face pe cineva s& nesocoteascA un lucru, sti con-
sidere pe cineva nedemn de atentie sau de stima
® Sentiment care face pe cineva s& nu pun& nici
un preI pe ceea ce altii apreciaz& mult [it.].
*DISPRETUT, d DESPRETIII (-Ileac) 1. vb. tr. 0 A
avea d i s p r e t pentru cineva 0 A neso-
coti, a nu lua In seama, a nu da nici o atentie: am
si-i despretniepo inbirea gi am sit to them eg iil martor la
umillres el (ON.) .
420
www.dacoromanica.ro
2. vb. refl. A avea dispret pentru sine sau unul
pentru altul.
DISPRETUITOR. d DESPRETIIITOR adj. verb.
DISPRETUI. Care dispretueste: sa nu ma mai privesti cu
ochii stela rat pi dispretuitori (VLAK)
*DISPROPORTIE os DisPRoPoRTIIINE.
*DISPROPORTIONAT adj. Lipsit de pro-
portiuni [fr.].
*DISPROPORTIIINE, DISPROPORTIE sf. Lips&
de proportie, nepotrivire [fr.].
*DISPITNE (-pun) 1. vb. tr. 0 A aseza Intr'o
anumita ordine, a orindui ¶ 0 A gati, a pregati:
Bala ea dispus pentrn bal; ®: ,ee afacerile, a le pregati
a le lntocmi In vederea unui rezultat definitiv
® A face s& fie cu voie bunk, bine dispus.
Z.. vb. intr. 0 A face cu cineva sau cu ceva
ceea ce voeste, ceea ce-i place: poti de nu stilt ce
ea fact, dar poi ee. de mine, de vista, de averea mea:
(D.-ZAMF.) ¶ 0 A Intocmi, a hotarl; tt: omul propune pi
Dumnezeu &mune, omul chibzueste lntr'un fel, dar
Dumnezeu hothraste Intr'alt fel, nu e cum vrea
omul, ci cum vrea Domnul ¶ 0 es A Instraina
averea (prin donatie sau testament) [fr. d i s p o-
s e r, refacut diva p u n e].
*DISPUS adj. p. DISPVNE. 0 Asezat Intr'o anu-
mit& ordine, orinduit ¶ ® Gatit, pregatit ¶ ® In-
tr'o anumita stare sufleteasa., cu voie bun& sau
rea: nu pint all rid; e bine e cu voie bunk cu chef;
e ran e Mx& chef 77 © NVDISPIIS, INDISPVS.
*DISPUTA. (-put) 1. vb. intr. A desbate, a se
prici, a avea o discutiune, a se certa, a se sf&di:
x asupra unni Meru de nimic.
2. vb. tr. 0 A se lupta, a starui, a-si pune toata
silinta sa doblndeascii ceva: - un premlu T o te-
renul, a-1 apara palm& cu palma, a nu da usor Ina
poi [fr.]
TA (p1.-te) sf. 0 Discutiune, desba-
tere Intre persoane ce nu shit de aceeasi parere T
0 Price, cearta, sfada, gIlceava: guetul n'are (PANNI
[fr.].
*DISTANT.E.k. ( -tea) vb. tr. 0 A Intrece, a lasa in
urma, a l&sa la oare-care distant& ¶ ® La aler-
g&rile de cai: a pedepsi, din cauza unei neregulari-
tati petrecute, pe cursieri, neacordlnd calului 10-
cu l pe care 1-a obtinut [fr.].
*DISTANTA (p1. -to) sf. 0 Spa(iul dintre dou&
locuri, dintre cloud lucruri, dintre douil persoane,
departare; din ., din loc in loc: din in
a) a
cite un bodirlau Ipi aratii capul (coos.); a tinea la
nu l&sa s& se apropie; b) ® a tinea departe de sine,
a nu lasa s& devie familiar, () a nu da nas ¶ ® (P)
Deosebire distanta dinte stapin s1 slugs ¶ ® Interval
Intre douti momente, Intre douti epoci, rastimp:
distanta Mire nesters pi moarte [fr.l.
*DISTIIE (p1.-thurf.) sn. s Reunire de doll& ver-
suri care au inteles complet: ~al hate e campus din-
Wan hexametru pi on pentametru [fr.].
*DISTIL4 (-)1m) vb. tr. ®.Q A opera distila-
tiunea: ape ¶ 0 A face sa picure, a lasa sa curg&
pic&tur& cu picaturti ¶ 0 ® A varsa: &amyl
[Cr.]
*DISTILATOR 1. sm. Cel ce distileaza alcool,
fabricant de rachiu $i de alte bauturi spirtoase.
2. adj. Care distileaza: aparat [fr.].
*DISTILATIVNE, *DISTILATIE, `DISTILARE 51.
as 0 Operatiune prin care se separa, cu ajutorul
unui alambic, un corp de diferitele substante cu
care e amestecat, transformIndu-1 In aburi si re-
aduclndu -1 iar&si la starea lichida: a Ewen.. frac-
'Janata, operatiune care permite sa se separe, gratie
temperaturilor de fierbere diferite, substantele deo-
sebite care intra Intr'un amestec: benzins, petrolul
lampant etc. se obtin prin fractionati a petrolulni ¶ 0
Lichidul obtinut prin aceasta operatiune [fr.].
*DISTILERTE sf. Locul unde se distileadt; fa-
bric& de alcool $i de alte bauturi spirtoase [fr.].
*DISTINCT adj. 0 Deosebit, diferit ¶ ® Des-
lusit, lamurit, curet; adv.: deodatti nun., figura
eireata... a unchiulni situ (VLAH.) [fr.].
DISTINCTIV adj. Ce serv& sa deosebeasa.,
sli distinga, s& se recunoascA: se= [fr.].
*DISTINCTITINE, *DisTiNcTIE sf. 0 Faptul de
a distinge, osebire: a binelui de ran 11 0 Deosebire,
ceea ce face O. se distinga, sit se recunoasca unul
de altul: sema de °. ¶ () Cinste, merit, vaza.: per-
scene de ¶ ® Mentiune onorabila, decoratiune:
onorificS [fr.).
*DISTINGE ( -ring) 1. vb. tr. 0 A deosebi, a
alege, a face deosebirea: binele de ran ¶ ® A face
o deosebire, a stabili o diferenta: meritul singur dis-
tinge pe oameni ¶ 0 A ridica mai presus de ceilalti,
a face mai de cinste, mai cu vaza: tuerarne lei 1-an
distins printre toll oamenii de !Aiwa ¶ ® A primi cu
cinste, a cinsti mai cu deosebire.
2. vb. refl. (D A se deosebi, a se artita diferit
0 A se zturi ¶ 0 A se ridica mai presus de cei-
lalti, a se ilustra [fr.].
*DISTINS adj. 0 p. Dunn:1E 11 0 Care s'a
ridicat mai presus de ceilalti, cu vaza, eminent,
ilustru: eine nu-1 scrlitor, gi Inca , In tara este bla-
goslovita I (VLAH.)
*DISTRA. (-trez) 1. vb. tr. 0 A face pe cineva sit
se gindeasca la altceva cleat la ceea ce-1(preocupa,
a-i abate atentiunea In alta parte ¶ ® A-1 face
sit petreack sit mai uite de griji.
2. vb. refl. A petrece, a cauta distractii, a se
veseli, a se amuza [fr . d is trair e].
*DISTRACTIV adj. Care distreaza, care to
face sa petreci: spectacol [d i s t r a c t i e].
*DISTRACTIVNE, *DISTRaCTIE sf. 0 Lips& de
atentiune, nebagare de seamit If 0 Petrecere de
scurta durata [fr.].
*DISTRAGE (-ag) 1. vb. tr. 0 A face sit se gin-
deasca la altceva, a-1 lmpiedeca de a se glndi la
ceva ¶ ® DISTR4 1 C),
2. vb. refl. = DISTR. a [fr. distrair e, re-
fault dupa tr a g e].
*DISTRAS adj. p. DISTRaGE Si DISTRAT adj. p.
DISTRA. Cu gindul aiurea, dus pe ginduri: m'a In-
trebat linigtit, en nn aer distras, ca gt cum ar fi vorbit prin
SOMTI (VLAH.).
*DISTRIBUT (-butu) vb. tr. 0 A lmparti, a da
unora Si altora: ban', oarti ¶ ® A aseza, a dis-
pune: trupele; camerele unni apartament [fr.].
*DISTRIBUITOR 1. adj. Si sm. Care d i s t r i-
b u e, eel ce Imparte, impturtitor.
2. (p/.-toare) sn. 0 etr'' Organul unei masini cu
aburi, unei locomotive, care permite intrarea abu-
rului In cilindru si scoaterea lui, cu ajutorul unei
manivele ¶ 0 automat, automat In care, dach se
pane o moneta sau o fish de metal, se poste scoate
din el unul din obiectele ce confine.
*DISTRIBUTTV adj. 0 Care distribue ¶ ®47
Numeral ,°, care arata Impartirea la fie-care din in-
divizi a unei parti dintr'un numar, dintr'o canti-
tate: le-a dat la fie-care o Ite o in o 1 lei [fr.].
*DISTRIBUTQR (pl.- toare) sn. = rasTrasta-
TOR 2 [Cr.).
*DISTRIBUTIVNE, *DLEITRIEVVE sf. 0 Fap-
tul de a distribui, Impartire: a munch' In ateliere;
premIllor ¶ ®(31 Imptirtirea scrisorilor de ca-
tre factor ¶ ® InapartRala camerelor unui apar-
tament [fr.].
DISTRICT (p1.-te) sn. Subdiviziune teri-
torialh sub raportul administrativ, judet: Romania
este ImpArtltA In 71 de [fr.].
*DISTRUCTTV adj. Care are Insusirea de a
distruge [fr. de s t r u c ti f].
*DISTRUCT9R adj. si sm. Care distruge,
distrugator [fr. d es true t e u r].
*DISTRUCTIVNE, *DISTRVCTIE, *DLSTRVGERE
sf. Faptul de a d is t r u g e, prapadire, stricare,
spargere [fr. d es tru ctio n].
DISTRUGE (-ug) 1, vb. tr. 0 A darlma pint"
la temelie ¶ ® A prapadi; a nimici; a desfiinta
® A face sit dispara, sit nu mai fie.
2 vb. refl. O A se nimici unul pe altul ¶ 0 A se
omort, a-si face seama singur [it. d is tr ug g e r e].
*DISTRIXERE sr DISTRUCTIVNE.
*DISTRUS adj. p. DISTRIME 11 NEDISTRIIS
Darimat pint" la temelie; nimicit, prapadit.
ODIT11.1N/M (-tern) 1. vb. tr. Mold. A desfasura,
a destinde: pamintul se deslace ca din sontice si-g1 disterne
Privelistile din oe In ce mai limpezl (VLAH.).
421
www.dacoromanica.ro
t. vb. refl. A se desfasura, a se lntinde: Deere dun- DIS-
gile de brAdet ce se digtern pe vale ca nigte grAdlni (VLAH.)
[a sterne]. DIV
DITAI adv. ® Coscogea, cogeamite: nn nrsnl
aplecat asupra babei, smorcAind gl scuipInd-o (a..ua.); Into-
leg sit pltngS on copil, dar el, m omul l (PAMF.).
*DITIR.A.1VIB scull (pl.-be) sn. 0 I La vechii
Greci: poem liric $i dans In onoarea lui Bacchus 5
0 If Cornpozitiune poetic& entuziasta, care se
apropie de oda, de care diferit Ins& prin neregula-
In a
ritatea stantelor: a Imam gustul de a chits In elegli 51
poetics (0000.) ¶ 0 ® Laude exagerate [fr.].
*DITIRAMBIC adj. () E De felul ditirambu-
lui: poezie .-a 11 0 e Peste masura, exagerat:
lands -* [fr.].
*DITO adv. tott De asemenea, de acelas fel (ter-
men de registru de contabilitate): donii bratar1 de
anr, r
tine de went [germ. < it].
ODIT,TDIU sbst Mold. Personificarea frigului, In
graiul copiilor: Inchideti age, di vine m (PAMF.).
'DIURETIC adj. gi (p1.-Ice) sn.." Se zice despre
un medicament care provoaca. o secretdune abun-
dent& de urina. [fr.].
*DII.TRZA sf.
urina [fr.].
l
Secretiune puternic,a de
*DII.JRN adj. 0 Care se face Intr'o zi; mtscares
.4 a panantulni, rotatiunea nlntului In jurul
lui ¶ 0 f Floare mg, plantA ale carei flori se
deschid si se inchid In aceeasi zi ¶ CD le PAsArI e,
pasari de prada (Ca vulturii, soimii, etc.) care
slicer& cautIndu-si hrana in timpul zilei, spre deo-
sebire de plisarile nocturne" [fr.].
*DIVRNA (p1.-ne) sf. Plata, indemnizarea pe o
zi a unui functionar, a unui deputat, etc. [lat.].
*DIURNIST sm. Ajutor la o cancelarie, func-
tionar platit cu ziva, care primeste d i u r n h.
# DIVA sf. Minune, lucru de mirare (M.-COST.) (CANT.)
[vsl. d i v o].
"DIVAG4 (-ag, -aghez) vb. intr. A vorbi Intr'a-
iurea, a bate cimpii [fr.].
*DIVAGATIVNE, "DIVAGATIE sf. Faptul de a di-
vaga, abatere de la subiect, vorbire intr'aiurea
[fr.].
'DIVALENT adj 2, Care se poate uni cu doi
atomi de hidrogen: ozigenul e on eery re) [fr.].
DIVAN (p/.-anuril sn. 0 Pat de scinduri, foarte
lat, put,in ridicat de la pamlnt, asternut cu co-
voare, pe care se dormea sau se sedea odinioarh;
0: Deck dal nes lnl Ivan, El se stile De (cao.), se zice
de cineva care devine deodata prea familiar, dacit
i se arata putinit bunavointa; astazi, se da numele
de unei ca-
napele fart'. spit -
tar (LOI 1850):
...wile late s'au
cioplit In forme
de canapele ele-
gante (ALECS.) ¶ ®
t Consiliu de
judecata, tribu-
nal suprem, al-
catuit din boierii
cei marl (boierii Fig. 185o. Divan.
de car', sub
prezidentia Domnului, judecau pricinile mai In-
semnate: Dabija- VodA... de douA ori faces In at: la -111
de dimineatii, dvorea tots la er, iara la cel de chindie, um-
bleu histagil prin tlrg, ohemind oamenii la rr (N.COST.) ; dada
vre-un boier Indritznea In A, sit laza cea mai mica observe-
tiune... era Indent eurghhunit 0.-on.); Mir nolgR ¶ # Sala
In care se Intrunea divanul: In ..n1 cel mare an mere
toll boierii... de 1-an siirutat poala de domnie mina (0.-coar.)11
0# rat Judecata, proces: ci pornnci 'npugcarie sa-1 bags
numai declt, Ca a dons zi ea -1 Diana, judechidn-1 on
(PANN) 1 Adunare deliberanta.: ...wile ad-hoc re-AD-
Hoc ¶ ® Ban. Trans. A sta de (sau la) , a sta de
vorb6., a sta la taifas [tc.J.
ODIVANT (-anesc) 1. vb. intr. Ban. Trans. A. vorbl,
a sta de vortift.
2. vb. refl. Trans. A se sfatui: Dumnezen vanes on
sfIntul sAn Petru si se divAnea (MAR.) [srb. divaniti].
DIVANIST, DIVA= adj. De Divan, privitor
DIV- la Divan: are trecere la boterii divanisti
bofertlor divaniti eran 1mpirtite [ngr. tottP,AvErrIg].
Dtp,
I FA ODTVAR sm. Ban. Trans. Vornicel la nunta, eel
ce ingrijeste de °spat., primeste invitaiii, etc.;
eir CREMATOR, DEVER (MAR.) (VIC.) (DENS.)
DTVARITA DIvERITA (P1.-te sf. Ban. Trans. =-
CHEMATOARE [d iv a r].
*DIVERGE (-verg) vb. intr. CD A 15 A se depttrta
din ce in ce una de alta (vorb. de linii geometrice,
de raze luminoase ¶ 0 ® A diferi mult, a fi foarte
departat: pAreri care dlverg una de alta [fr.].
'DIVERGENT adj. (D A Care merg depar-
tindu-se din ce In ce
mai mult una de alta
(vorb. de linii geome-
trice)11 15 Raze e, ra-
2
ze de lumina care, ple-
coati
rmIgio
cind din acelasi punct,
se departeaza din ce Fig. 1851. Lentils divergenta.
In ce mai mult una
de alta; lentil& ....A, lentil& care dA o imagine
virtual& dreaptA $i mai mica &cit. obiectut.
1851) ¶ 0 F Care nu se acordh., nu se Im-
(
paca laolalta: pareri ,,e [fr.].
DIVERGENTA (p/.-te) sf. pc lg Starea a
doua linii, a doua raze divergente ¶ X de
opiull, deosebire de pareri [fr.]. , parte exact pe un altul numit deimpartdt" ¶ 0
DTVERITA w pp/ARITA.
'DIVERS adj. Dilerit, deosebit, felurit, fel
I
de fel, care prezinta mai multe caractere, mai
multe aparente ¶ Fapt 2(In stil de gazeta), in-
timplare obicinuita, fapt marunt ¶ 0 pl. Unii,
mai multi: 22 persoane [fr.].
'DIVERSITATE sf. Felurime, deosebire, sta-
rea lucrului divers [fr.].
*DIVERSIVNE sf. Operattune militara
facuta cu scopul de a atrage pe inimic in an&
parte, intr'un punct deosebit de acela pe care-1 a-
taca ¶ 2 Mijloc prin care se incearca sa se schim-
be cursul ideilor sau sentimentelor cuiva [fr.].
$ (-vesc) vb. sell. A se mira, a se minuna
[vsl. diviti se],
a DIVICTAR sm. Boicrina$ care avea slujba la
Curte de a tine in ordine calimarile domne$ti $i
cele trebuincioase pentru scris [tc. d iv it d a r].
"DIVIDE (-Id) vb. tr. $i refl. ± A (se) Imparti
exact, in parti egale [lat.].
*DIVIDEND (pl.-de) sn. t 0 Partea debene-
ficiu ye revine acttonarilor de fie-care actiune ¶
® Partea fie-carui creditor In impartirea activului
unui laliment [fr.].
*DIVIN adj. CD Ce vine de la Dumnezeu, dum-
nezeesc, ceresc; a ProvidentA, Pronia cereasca; vo-
inta vointa lui Dumnezeu ¶ O Ce se face pen-
tru Dumnezeu: sluiba ® Minunat, IncInta-
tor, Inzestrat cu Insusiri mai presus declt ale tu-
turor de felul sau: al avert noroo sA falsest' o female A
(VLAH.) [fr.].
"DIVINATORIU adj. Privitor la divinattune,
care serveste la ghicit; bagheta divinatorle BAGHETA
MAGICA [fr. divinatoire].
*DIVINATIVNE sf. 0 Ghicirea viitorului, pre-
tinsa arta de a cunoast0 $i de a prezice viitorul ¶
0 Mijloacele Intrebuintate In aceasta arta [fr.].
"DIVINITATE sf. C) Natura. lui Dumnezeu
(g) Dumnezeu Insusi ¶ 0 Ceea ce se slaveste ca
pe Dumnezeu : se Incline la ban ca la o ¶ 0 Zeu,
zeita a paginilor [fr.].
*DIVINIZA (-1zez vb. tr. A pune In rindul
zeilor, a ridica la rangul de zeu 70 A slavi peste
masura: 11 divinizam In fie-care vers (VLAH.) [fr.].
DIVIZA ( -izez vb. tr. $i refl. A (se) divide, a
rse imparti [fr.].
"DIVIZIBIL adj. ) Ce se poate imp&rti ¶ 0 ±
Ce se poste imparti exact cu altul: nnmarul 15 e
Plitt 3 81 prin 5111 C lannviziziL [fr.].
*DIVIZIBILITATE sf. Proprietatea ce
poseda materia de a putea fi Impartita in parti-
vele infinit de mici ¶ 0 ± Proprietatea ce posed&
un numar Intreg de a se putea imparti exact prin
alt numar intreg [fr.].
*DIVTZIE w DIVIZIENE.
www.dacoromanica.ro
(ALECS.) ; pArerile *DIVIZION (Ia.-cane) sn. = DivizmNE ® [Cr.].
*DIVIZIONAR 1. adj. CD It ClasA A, clash. pa-
ralela, clasa de aceea$i categoric, create pe linger
o $coala, cind numarul elevilor e prea mare pentru
[srb . d e v e r]. a Incapea Intro singurtt clash. ¶ 0 () manta A,
piesa de arm& sau de niche! care este o fractiune
a leului, francului, etc.
2. sm. A4 General de divizie.
DIVIZIONARA(pi.-re St I, Clash divizionara[fr.].
*DIVIZIVNE, DIVIZIE sf. O Imparlire, redu-
cerea unui corp in particele, in fragmente ¶ 0 Lu-
cru impartit, parte dintr'un tot ¶ 0 a pnterilor,
separatiunea puterilor legislative, executive $i
judiciary ¶ 0 ± Impartire exacta a unui nutria"-
prin altul ¶ 0 X pnrIzIE, fractiune a unei armate,
a unui corp de armata., care cuprinde de obiceiu
doua brigazi; general de itiviste, general care comanda
o divizie; acesta poarta un soare de argint la chi-
piu, un galon lat de fir $i doll& trese la veston $i
tunica, tot contra-epoletul e de fir brodat cu un
inel de metal alb; pantalonul are lampas rosu
(i GENERAL ¶ ® 2, Divizie navalA, reunire de
mai multe vase do razboiu puse sub ordinele unui
singur $ef ¶ 0 Divpm, reunire de mai multe
birouri intr'o administratitine: sef de divizie [fr.].
2 *DIVIZOR sm. ± ® Impartitor, numar care im-
comun, numar care imparte exact mai multe alte
numere [fr. div is r].
0 DIVORS... DIVQRT...
*DIVORT (p/.-turi sn. rt Despartenie, nespar-
tire, desfacerea legal& a unei ca'satorii [lat.].
*DIVORTA (-tez 1. es vb. tr. A desparti pe
barbat de sotte, a desface legal cash.toria.
2. vb. intr. $i refl. A se despart (vorb. de soli)
[divort].
*DIVULGA (-vulg vb. tr. A da pe fata, a da in
vileag [fr.].
DIZ... DES-....
DIZ-DE-DIMINEATA Pe- DIS-DE-DIMINWA.
O DIZOLVA... = rnsoLv44...
O DICA sf. Trans. Suparare, minie, pica.
O DiC9S adj. Trans. Cel ce poarta pica, ce nu
iarta o Mutate ce i s'a facut [d I c a].
10NDIAL.BOANA, 0 =BINA p1. -ne sf. = BIIL-
DILMA (pt.-me) sf F3. Deal izolat, dimb: trnpul
ortaculul lui este sp1nzurat pe o Intro hotarA (SAD.).
(;) DILVA.RT ss DYRATALT.
DIMB (pl -burl) sn. 44. Delusor, ridicatura de pa-
mint, rotunda, mai adesea de forma conics: mai
snim un ei leelm lntr'o Dolan& larger (VLAH.) ; de pe faint-
mea mint ?Aril satul nostrn (ch.) [ung. d o m b].
DINIBULET (pl -etc) sn. 3, dim. DIME: s'a oprlt
Pe un in marginea padurii (LUNG.).
DINA0.4.RA 11.1, ODINICOARA.
DTNGA DE LINGA: Du-te bade, mine, Nu mA
face de twine (IK.-EIRS.).
D INS DINsuL.
DINSELE sf. pl. Mo/d. Trans. CD 21 tN Una din
numeroasele numiri date de popor lelelor ¶ 0
/ tIt DE- DINSELE, numele popular al reumatis-
mului, atribuit influentei acestor zinc rele [pion.
f. p1.dinsele].
DINSUL pron. pers. m. (f. dim; pl. m. amen,
f. d1nsele; (den.-dat. sg. m. dlnsului, f. dlnsii; pl. m.
dinenor, f. dinselor). El (ea, ei, cue): se vita la dInsul
Darcy 9A-I soarbA en privirea asp.); venean Pe gios si goli ca
vat de align (LET.) [d e insul].
DTRA(p1.-re) sf. CD Urma lasatit de-a lungul unui
drum prin varsarea unui lichid, a unor graunte,
etc. sau prin tirlrea unui obiect: se luarA deal dupA
Ora stngelni gi merse(rA) plat ce iesirA la o prapastie unde
se pierdn dire (ISP.) ; et se lease (lima (Gra de mfilain ce pre -
sArase fata risp.); (V): adinc strAbate In gloatit fulgeratorul
Voevod, lAs1nd de morti pe mule trace (VLAH.) ; O : 13A nu se
facil prin barb[, SA nu se face obiceiu, sa nu devie
invert $i sa ne aduca pe urma suparare 11 C9J Urma
lasata pe pamInt de picioarele unui animal: aler-
end Cu glndul dupA umbra dtrei de mistret (DOos.) 11 0
Dunga, zare: prin dire de lumina, se vede o umbra Instil-
tInd on past gritbitt (CAR.) [srb. d i r a].
422
O D/RDALA. sm. Mold. 0 Flecar: co , mai eoti, negre; create prin regiunile muntoase (Viburnum ci jR.
nici nu lagi pe om sA vorbeascd (ON.) ¶ ® = DIRLOAGA: lantana).
In satul lui era Imparat e'alci a ajuns slugit in A., (vt..01.) 0 DIRNT (-nese) vb. intr. Ban. A se atinge: au tn- DOA
1 0 Trans. Gloaba, amenda ce se aplica celui ce count a-I rugs sit on dirneascil la ticaloasa biltrina (nCa.)
face o paguba cu calul In holda cuiva (('Sc.) [srb.dirnuti].
(dIrdli]. DIRSTA, ban% (p1.-te) sf. Un fel de pina de
DIRD/I (-Emu) vb. intr. C) A tremura (de frig batut dimiile, sumanii, etc.: In lungul ape!, herds-
sau de irica): calul se cutremurd ei dirdlie din toate In- trae, mori, pive sit dirste zorite (VLAH.) ; nnmai dristele et O-
cheieturile ca de frigurile mortii (CAR.) ; el sea tremurau de vate toacti pe Orlin (VLAH.) [bg. drastelo].
tare, de le dirdilau dintii in goad (cao.); tot! cdzurd in genuchi, DIRSTAR sm. Cel ce lucreaza la d I r s t e,
afaril de eel din urmd crania ti dirdlian picioarele (DLVR.) 111 pivar: femeile... cinsteso pe pivar si pe as alba In ve-
0 A flectiri: dac'ar ea el... de uncle am porn!! asta noapte, dere lucrul for (LUNG.).
n'ar mai de geaba asupra eaitiorilor mei l (CR(3.); yt vor- DIRVI:XLA. sf. Mold. Lucru prost, de rind, de
beete, DIrdieste, Din gurd hodorogeete (ALECS.) [OnOra.]. Intrebuintat la on -ce; cal de cal prost, care
DIRDIIALA sf. Tremuratura: cuprins de o noud poate fi Intrebuintat la on -ce munca; haine de
.... de friguri (CAR.) [d Ird I i]. ce se poarta. In toate zilele, putInd fi murdarite
DTRDORA sf .0 Invalmasala, Incurcatura; toiu: la lucru; om de salahor; (e): a fare pe oineva de
In dirdora luptei no bdgd de seam& ce se Mon al treilea a-1 °cart, a-1 face cu ou $1 otet [dIrval i).
zmeu 'ISP.) ; aoum Intreg satul e In dirdora flnulni (Limo.) 0 DIFIVA.LT (-Piece), DIRVARI, DILVARI (-Areso) vb.
1-a ablitut de dirdora insuratorli (0.-ZAMF.) ¶ ® Pata- tr. 0 A munci in tot felul, a pune la tot felul de
nit (R.-COD.) [bg. d a r d o r j a mormaiu, flecii.- lucrari, a prapadi prin tot soiul de munci ¶ 0 A
resc"]. festeli, a murdari (SEZ.) [d I r v a r].
O D/RGLA. Ns- DRICIDA. DIRVAR sm. Tigan intrebuintat de stapin la
0 DIRII (-ruin) vb. tr. Orm A sglria [vsl. d Ira t 1]. tot felul de lucrari, In special la caratul lemnelor
0 DIRII(E)TVRA (p1. -tort) sf. Trans. Sglrietura: din padure [sl. dravarl taietor de lemne"].
ye undo trecea, Iasi in urmA-1 o dirliturd destul de adincit DIRVART Pr' DIRVAL.T.
(MAR.) [d I r I i]. DIRZ, DIR./ adj. Foarte Indraznet, semet.: save
DIRJ Pr DIRE. veacur1 de neadormita gl dirail Impotrivire la ndvala atltor
DIRJ.E.ILA (pl.-jeli) si. 0 0 /ten. Nuia lungs, vrAjmagi ; pAcat de age female, sit fie aga de ornntil
prajina, par: in pddure se dncea, D'o MI Ina, D'o el dtrjd (CAR.) [vsl. drtz A].
mare, Sta sit-1 croeasea 'n spinare (TOC.) ¶ ® Trans. Coada 0 DTRZA (p1.-ze) sf. Ban. Trans. Cirpa, sdreanta
(de sapa, de Lopata, de coast., de topor) ¶ ® Trans. (Ne.) (DENS.) .
onc.) f Coada cea lungs a 1mblaciilor, ce se tine In ODIRZARI sm. pl. Ban. Chematii miresei sari
mina [bg. darzal o]. merg spre ospatare la mire (ma.
0 DIRJEA. (pi.-jete)sf . Trans. ipso.), = DIRJALA ®. t DIRJTE sf. Mare Indrazneala, seme-
DIEJTE OW- DUMB. tie: nu arma to mil domoleete, el dirzia to wit en mine
0 D/RLIT (-111u, -Riess) vb. tr. si intr. A cinta Inset; (( -OH.); I s'au Inchinat frumos ei i-an grin on dirjle (se.)
a fredona: In urmA citeva of schioape ei un Mau dirllind [d 1r z].
din fluter (LUNG.) [comp. bg.darlja sea se DO SM. j Prima notli a gamei majore tip
certa"]. (E 1853) [it.].
DIRLOAGA (p1.-ge) st. Mirtoaga, gloaba, cal DOAGA 0;11.-gell sf. 0 Fie-care
slab si batrin: 0 a de cal; 44: a 11, a ajunge slugit la din scindurile curbe din care e
a sluji celui mai de rind, a fi supus celui mai mic alcatuita su-
dint re toti: s' -1 sfArmi sapid, dila nu vrei sA Iii slued la prafata late-
Ono ; adica de co sA nu se bage slu' la flap.) [comp. rala a unuibu-
bg. dragla slabs ", draglaSh mIrtoaga."]. toiu ( 1854): rig0:1
DIRLOG, t DAM:* sin. I Hat, cureaua friului la am o bute vil-
calul de calarie: Scatin sta ghemuit, on dtrlogii str1nei in ruitil, !Ara neam
mina stIngtt, IOW In gea cs un de (GOR.), ghi- Fig. 1853. Fig. T854.
drat (D.ZAMF.) ; Moe Nichifor apnea cito are des- Do. D. Doaga.
iepele de dirlog, clrneste cAruta (e120.) pre ou" ; AQ:
¶ 0 t Streangul legat de capa- it neseoteo e earn smintit,N e ticnit, e earn
strul caluluimoo: mularea lui Intr'o parte, nu-i In toate mintile ¶ ® ® Fire,
ad trags magarul de Mogul capestru- felul de a fi: ou birdul less omul usor la capat, numat
In! (PRV.-MB.) 5 ® DA (r)logi p/. Trans. sA -1 cunoascA doaga lui (suf.) ; in doaga cuiva, la fel, ase-
Douit bucati de Una, imbricate menea ca cineva, de-o fire cu cineva: de mi-a vent
In pinza, pe care le pun femeile Fig. 1852. Ditr)logi. ei Iorgn in doaga ei, 11 trim!! la Golia
pe cap, la dreapta si la stinga, (ALECS.) ; CON a ajunge In doaga cop!!Ior,
pentru a aseza peste ele cozile; shit legate intre a ajunge sa aiba mintea copiilor,
ele printr'o sforicica (DENS.) ([_, 1852). a deveni copilaros ¶ 0 (:),1 Hal,
O DIRTAIM (p1.-ottie) sm. Trans. j 0 Bucium facut patanie: dedese In doaga aluia care a
din scoarta de salcie (v)ca ¶ 0 Teava cimpoiului cIntat (R.-COD.); a 11 In doaga mortal, a fi
prin care se sufla, suflatoare (DENS.) [d 11'11 i]. pe sfIrsite, a nu mai avea mull de
0 DUALU sbst. Trans. Linealta de lemn cu care se trait [lat. d o g a].
trage jasatecul din cuptor, chid se coace pline, DOAMNA (pl. -ne) sf. I Sotia
cociorva (CONY.). Domnului, Domnitorului (j 1855) :
DIRM9C = DiRMOZ.
t DIRMOI4 (-alez), # D/RMON1 (-nesc) vb. tr. A
trece prin dirmo iu (d ir mo n), a cerne: le dir-
moniril el le aleserd de neghind el de plasma (psv..me.).
# DM.MOIETVRA (pl. -tur!) sf. (CANT.) Ciuruitu-
,
Doamna Chiatna; Elena Doamna ¶ 0
Titlu dat unei femei maritate,
cucoana: stimata doamnelor el dom-
nilor t Doamna Popescu ¶ 0 4. DoAXNA-
CQDRULIII, DOAPINA-M. RE = MATRA- Fig. 1855.
ra, eeea ce s'a trecut prin dirmon [d 1r m o i a]. GVNA ; CcoNDIIRTIL-D0831NEI B.- CON- Dostnnit roman&
DIRMON (pl.- moan), DIRMQIII (-moaie) sn. Ciur MIR; PAPGCUL-DOADINEI our PAPGC din secolul al
xviti-lea.
cu gauri mari, pentru cernutul semintelor; CO: tre- [lat. d o m (1)n a].
cut prin ciur ei prin dirmon, cu multa experientil, pa DOAPA (p1.-pe) sf. F ® Mold. Femeie scurta
tit, trecut prin multe intimplari $i neajunsuri: si groasa (RV.-CRO.) [d o p].
on boier bitten, trecut prin ciur si prin dirmon, dila care D041VINE-AJTJTA Pr' earn E.
auzise, vazuse, valise multe ((SP.) [ngr. po1.ovr.]. DOAR, DO4RA adv. ICI # Cumva, oare-cum .11

DIRMONT 0.- DIRMOIA. 0 Oare? nu OH P ce mil mai Intrebi p Mai adesea pre-
DIRMOTIN Sm. 3 = OSUIrIZPUREL111. cedat de an (Nur 4II): an doara el sA fie de vinil oft nu atin
DIRMOZ SM. i
Frumos arbust, cu flori albe,
care produce niste boabe rosii ce devin mai tlrziu
Pe lumea asta ninth) p ((SP.) ¶ 0 * Data, clack cumva:
(mai adesea In Intrebari indirecte): de as vor vdtdma
423
www.dacoromanica.ro
 (ISP.) ¶ 0 ® A birui, a face
OCB- vre-unele, sau doara vor $1 °moil De vre-una (PRV:.) ; sl PA13 drumu-i copacii de tret ant
trimise corbul sa owl doaril an Incetat apa (emu-) ; mai ade- sh nu mai poet& sta in picioare, a coplesi: dar desDrO
DDO sea precedat de au: pentru sa-1 cunoasca giudetul an eta somnul o doborl g1 adormi si ea (CRG.) [vsl. d o -
doara sit face, an on adevaxat Taste nebun (PRV.-LP.) 1 O Poate: ( de tot) +oboriti].
nu etia cum s'o mai canoneassa, doar o face -o sa-61 is lu- DOBOR sm. Mold. Tobosar [ung. dobo 5].
mea '11 cap (VLAH.) ; doara el vs ti mai norocos decit cel DOBROGE4N 1. adj. 0 Din Dobrogea.
mare (ay.); adesea repetat alergara dinaintea fetes, 2. DOBROGEAN sm., DOBROOKANCA (IA.-ewe) sf.
doar doar or lace -o sit-1 inbeascit (CAR.) ; doar azi, doar mine Locuitor, locuitoare din Dobrogea.
$1-a vent habauoul In tire (RET.) ¶ ® Cel mult, ati- DOBRQ(M)NIC, sm., DOBRo(v)NIOA sf. d. =-
ta numai (eh), numai: Ahi garata DIntecoasa, DIIMBRAVNIC1 [rut. dubrovnyk].
doar de stesnlo mai e buns (E6464.) ; e ca vita, doar nu O DOBZA (-ma) Trans., DoszA*4 (-alea) Mold. vb.
paste (PANN) ; doar glasul apelor sbuciumate rasuna ca nn tr. A snopi in MAU, a umfla in batai, a bate mar:
boost (VLAH.) ; cilci nu dose% de florile marului era el zen aler- guile rele zicean oa-1 s1 dobza, clad Ii da mina (arr.);
gator (ISP.) ; uneori inthrit prin numai: nu va putea sa lase, tictiloaselor, ca v'oiu dobziila en d'acu 'natnte (cm
se mal apace de cinstea ce an avut, doara nnmal In voia pa- [ung. dob zani a umflal.
triarhulu1 (PRV:MB.) ¶ O Tocmai: spot de asta doar am °DOC' sbst Mo/d. Pinza groash de ata pentru
venit la dumneata (GK.) ¶ 0 La drept vorbind, la urma haine de vara, dril: un tlrgovet, In manta de treats
urmelor, nu trebuie uitat ca: ca, del era doar $1 el fe- repede, privindu-ne lung (SAD.).
°for de Imparat (CAR.) ; bags de seama oe fact, ct doara nu DOCa Plr DOCK.
esti copil (RET.) ; d'apoi cine-i, data nu-1 ea P ca doar $1 0 DOCAT as- DOCANI.
en am urechi (CRG.) ¶ 0 Nu e nici o team& ca: 1aca ma ODQCALE adv. Oas. Maram. °data [d e - o -
duo, ma duc, doar nu dau Tatarii (ALECS.) ; spun -ne si noua, c a 1 e].
ca doar nu s'o face gaud In ter, dacii vom etl sinoi asP.) ¶ 0 DOCANI (-anew), DOOM (-Item) vb. tr. 0 /ten.
o Inteo doarit, numai asa, la intimplare, pe neme- 0 A starui pe ling& cineva, a-i
(RV: CRS.) (CIAU5.)

j
rite : plea Inteo doara, is asa peste amp unde o vor duce-o bate capul: 1-am docait eu sit nu vindil. vacs (060.) ¶
och11 osP.) ¶ ® Fara doar $1 paste, far& nici o Indoiala, 0 A dojeni, a mustra.
mai mult ca sigur; fall a mai sta la Indoiala, far& *DOCAR, *DOGCAR (p1.-are) sn. Trasurica u$oard,
a se codi [lat. de -hor a]. cu douh sau patru roate (2]
DOBA(pi.-be) sf. Mold. Bucov. Trans. CD TOBA; 1856): gasim... un doear spillat
Chid La Dui at odihneso, Doba-mi bate sit pornesc (IK:EIRS.) ; de ploi el uscat de soare (IRO.) ; De
®: sit-1 tad soinarea icse.), s & -1 bati sdravhn ; chid ea vorbea, un dogcar on doff
a as face de carte, a se Indopa cu InvatAtura, a de- cal inmost luta Pe poarta (o.-z664K)
veni foarte Invatat: mi le tillmaceste In romanegte [fr. dlog -car t< engl.].
domnu Ion Galusca care-1 ve de carte (ALECS.) ¶ ® X Un fel *DOCAR4i$ (pl. -see) sn.
de cirnat gros umplut cu came de port: sa-i dim. DOCAR: porn' In 0 on no Fig. 1856. Docar.
prezenti dobe de mistret st ohebapuri de caprioarit, In argat din ourte drept vizitiu (5.-ALD.).
loo de put de gains (ODOR.) [ung. d o 13]. 'DOCENT sm. l Profesor care face cursuri la o
0 DOB &$ sm. Tr.-Carp. 14 Tobosar: Porunceste la universitate, Mr& a fi retribuit $i flu% ca studentli
SA batik doba pe mars (IK:13RS.) [d o 13 &]. sa dea examene la aceste cursuri [germ.].
DOBITOACA (p1.-ce) adj. $i sf. F (Femeie) "DOCVNTA. (p1.-te) sf. fit Titlul de docent; exa-
proasth, timpita: tan tact, dobitoaco, ca nu stiff ce ziol men de , examen dat pentru obtlnerea titlului de
(ALECS.); ce slugi dobitoace I (CAR.) [dobitoc]. docent [germ.].
DOCIL adj. Supus, asculttitor, usor de condus
DOBITQC (p1.-oace) sn. 0 Animal (In spec.
domestic), vita 11 0 (§i sm.) Om prost, timpit: [fr.].
din ce In ce dau paste ...a, zise drumetul In sine (CRG.) [vsl. *DOCILITATE sf. Supunere, blindete, dispo-
dobytbk Ci avere"; comp. bg. do b tak zitie fireasca de a se lasa a fi instruit, condus
,animal"]. [fr.].
, DOBITOCESC adj. (D De dobitoc, de 'DOCK, DOC (p1. dookuri, doonri) sn. m 0 Basin In-
vita: poruncl aA se theme la curtea domneasci tot neamul
(ODOR, ¶ F Prostesc.
2

DOBITOCTE adv. Ca un dobitoc;

ca un prost: cine va indrazn1 sa tunza calugar... tara de
staret sit t se is darul... cad au tuns , (PRV:A4B.).
DOBITOCI (- ocesc) vb. tr. $i refl. CD A (se)
face d obit o c II C) (E) A (se) prosti, a (se)
t imp i.
DOBITOCIE sf. F Prostie, timpenie: cazusem -V

de la o vreme trite° stare de (VLAH.) [dobitoc].

DOBTNDA (pi.-Inzi) sf. 0 t Trans. Ci$tig, folos,
profit; phstrat cu acest inteles in proverbe $i lo-
cutiuni: ants pagubit cft si es our ATIT; In loo de '6+, se
Pomeneste on osInda (PARN) ; mai bine este sit III o'un om
(NEGR.) ¶
vrednic la pagub& cleat c'un misel la dobindA
0 # Freda, jaf ¶ CD Folos ce trage cineva din Fig. 1857. Docurile din Galati.
banii dati cu imprumut: se zise cu [tat ce dupa too-
meala da datornioul imprumutatorului sau pentru datorta sa conjurat de cheiuri unde se Incarch. $i se descarch.
(LEG: CAR.) ; a Ina bani on om; a plitti en de zece la mita; cor&biile, $i un-
compusii, dobinda care socoteste drept capital im- de se afla marl '
prumutat, la Inceputul fie-ctirui termen, capitalul magazii pentru
mhrit cu doblnzile; simple, doblnda care se depozitat mar-
socoteste numai la capitalul imprumutat (In opo- furiintr'un port
zitie cu compush.); F a plati ou a plati cu virf ( 1857) : aid
$i Indesat: am Inceput sa-1 platen cu pumni1 din gradi- ant... docurile on
na $1 brinca de la ?coal& (ON.) [dobIndi]. largnl for basin
DOBINDT (-dm) vb. tr. * A trage un folos, inconjurat de ma-
a cistiga ¶ O # A birui, a Invinge ¶ O # A cu- gazii de grIne si
ceri ¶ 4 A ajunge sa aiba, sa i se dea, s& cistige de marturi, la usa
Deva, a caphta, a obtine: as Indult norocnl ci cu Maul oirora trag cora- Fig. 1858. Dock plutitor.
11 doblndl no drag de copilas osra [vsl. d o b d 4]. biile din Dunare
DOBINDITOR sm. Cel ce dobindeste. (VLAH.) ¶0 plutitor, basin plutitor pe care se
DOBORY (-bor) vb. tr. A da jos, a culca la
i Imbarc& un vas destinat pentru reparatii (0 1858)
pamInt, a trinti, a rasturna, a darlma: dobora in [fr. < eng1.].
424
www.dacoromanica.ro
 DOCSA, DQCSIE F sf. Minte, pricepere: om on O DODOLVT, DODONET, DODOLOT. adj. (COW.) DOC-
aestai docsi la cap OSP.) ; nu era om ou docsie la cap (FLOR.) (DENS.) (rur.) (PAc.) Rotund, gogonat, gogonet.
[ngr. 86En]. O DODREAN (pl.-eanuri,-ene) sn. 0 /ten. tome.) DOG
DOCSASTAR sbst, A Carte bisericeasca care Ramasita nutretairilor date la vite, toriste.
cuprinde docsologiile cintate la sarbatori [ngr.]. DOFTA sf. F Nu e de vre-o nu e de niol o rill
DOCSOLOGIE sf. Cintare liturgics de laud& e bun de nimic, nu e de nici o treaba, nu e nici o
ai de prea maitre a sfintei Treimi [ngr.]. scofala (de el, de asta) (R.-coD.) (CIAUS.) (RV.-cRG.),
*DOCT adj. si sm. invatat, carturar [fr.]. DOFTOR sm. ® Medic, do c t o r: and sit ve
*DOCTOR sm. 0 Persoana care, dupti ce a ails ca vraciul taste dascal, cumu Is dale, acestora mot, atun-
trecut anumite examene si a prezentat una sau Cea sit erode el mai bine (PRVP.).
doua teze, primeste titlul cel mai Malt pe care it DOFTORIA sm. dim. DOETOR: dottorli de pe
confer& o Universitate sau o Facultate: in litere; strum', niste dottorasi Nemti, Ovrei sau Greci (I.-on.).

. In gtiinte;
In
in drept; In medioina; In teologie;
ellItnle ¶ ® Cel ce exercita profesiunea de a
vindeca bolnavii, medic, doftor ¶ 0 ...a ai Bise-
DOFTOREASA sir DOPrORDAIE.
DOFTORI (-mac)) vb. tr. A Ingriji In calitate
de doctor, a lecui: gtii, beicaohe, on ce 1-am dottorit en t
richt, teologi cars au scris despre doctrinele cresti- ( ALECS.) [doftor].
nismului [lat.]. DOFTORICESC adj. De doftor: taima
*DOCTORAL adj. 0 De doctor, privitor la un gtiintel sale dottorioesti ajunsese pia la Breeze
doctor $ 0 e Marginit si pedant: ton Ia un aer
el Incept, o lungs disertatiune Dolitico-Umanitarit
*DOCTORAND sm. IF Student In medicine, Yn
drept, etc. care are de trecut numai examenele
a, (N.-UR.)
DOFTORIE sf. ® = DOOTORIE: el se duce singur
sa-/ aduca doftoria (1312.-VN.).
DOPT ORTT A. (p1.-03) sf. = DOFTOROAIE: chemi
de doctorat, spre a capata titlul de doctor [germ.]. pre toil dottorii gi doitoritele din Iume lisp.).
*DOCTORAT (p1.-ate) sn. IIP 0 Gradul sau titlul DOFTOROAIE, porroREAsA (pl. -ese) sf. C) @
de doctor ¶ ® Examenul ce trebue trecut spre a Femeie care cunoaste buruienile de leac si diferite
capata titlul de doctor [fr.]. descintece si la care recurg oamenii de la tara, spre
*DOCTORE.O.SA (pl.-rose) sf. 0 Sotia unui a-i vindeca de on -ce boala: se vede oli...e bolnav,
d o c t o r, unui medic ¶ 0 Femeie care a obtinut sirmanul, 51-1 duoeti la vr'o doltoroaie... sit-I mute (CRC.);
titlul de doctor. aga era mans Lusita, doltoreasa gi spiterease satnlui
*DOCTORTE sf. # Leac prescris de d o c t o r, ¶ ® Solda unui doctor: cum n'ag urea se flu
(BR .-VN.)
medicament. doltoroale, monsiu Frant ( ALECS.) [d o f t o r].
*DOCTRINA (p1.-ne, -ni) sf. 0 Totalitatea dog- DOGAR sm. 1. Mester care face d o a g e, din
melor unei religiuni, a principiilor unui sistem de care alcatueste butoaie,
filosofie, ale unei scoale, etc. ¶ 0 Teorie asupra putini, cazi, donite, ga-
unui punct special al stiintei: doctrine liberulul ar- leti, etc. ( = Mold. BUT- 11147"
bitru ¶ ® Parere, opinie: ;., juriclia [fr.]. N..R) ( 1862).
*DOCTRINAL adj. De doctrina, privitor la o 2. (p1. -are) sn. Uneal-
doctrinii. [fr.]. ta, In forma
*DOCTRINAR sm. Partizan al sistemului po- de secere, cu
litic care consider& drepturile ratiunii mai presus care dogarul
de acelea ale regilor, si ale popoarelor [fr.]. crap& lemnele
*DOCUMENT (p1.-mente) sn. ® Act, dovadk pentru facut
0 Act vechiu, zapis, sinet [lat.]. doage (1861).
*DOCUMENTA (-tez) vb. tr. A dovedi, a Intari D 0 GARTE
cu acte, a se sprijini pe documente [fr.]. sf. 0 Meseria
OD9DA, sf. 0/ten. Tata, dad& [bg.]. dogarului Fig. 1862. Dogar.
ODODA., sf. Mold. Se zice unei femei careia, dupe ¶ 0 Pravalia Fig.Dogar. 1861
ce s'a spalat pe cap, fi sta parul lins, neted (sEz.) sau atelierul
[bg. srb. dodola papartzdal. dogarului ¶ O Obiecte de , vase de lemn lucrate
0 DODA8(pi.-de) sf. Trans. (Vic.) (rec.) Mina (in gra- de dogar.
iul copiilor). DOGE Sin. Titlul primului magistrat In vechile
DODAT... pe- DODE1... republici ale Venetiei si Genovei
DODECAEDRU sm. ilk Solid a carui supra- (2j 1863) : F A dogilor vechi umbre pe
fat& e compusa din douasprezece malnri govilind (ALCM) (R.].
fete plane; regulat; DOGI ( -geso) 1. vb. tr. 0 A de-
solid a carui suprafata parta doagele una de alta ¶ 0
e compusa din doua- A crapa un vas, a-i face o crapa-
spreceze pentagoane tura ; ®: luara pe baba de par gi-o izbirk
regulate egale (a 1859) Cu capul de pareti, pine 1-1 dogira (CRO.).
[fr.]. 2. vb. refl. 0 A se desface, a se
*DODECAGON (p1 departa doagele una de alta de pe
-oane) sn. Poligon Fig. I859. Dodo- Fig. 186o. urma uscaciunii: m'am dogit ea un
CU douaspreZeCe laturi caedru regulat. Dodecagon. Poloboo vechlu, de mult ce-am
( 1860) [fr.]. umblat (ALCM) ¶ s A plesni,
*DODECASILAB L. (p1.-abe) sn. i Vers de a se crapa: Oandelile se stingea,
douasprezece silabe. Clopotele se doges (ALECS.) II 3
2. adj. De douasprezece silabe: Atm [fr.]. ® A rasuna ca un clopot
*DODECASILABIC adj. IF = bobEcasn4B 2. spart, a ragusi: glasul mi se
DODECAR sm. (1) Moneda., In valoare de 12 lei doglse (ALECS.). Fig. 1863. Doge.
(vechi), care circula pe timpul lui Caragea? nu e DOGIT adj. 0 p. DON ¶ O Spart, plesnit:
neter In ogtirea noastra care s8 nu aiba cite un pungoiu p11n clopot suns a vol ies1 gl to din asta Intimplare ou
en mahmudele gi 1 [ngr.]. capul (ON.) ¶ 0 Care seamana cu sunetul unui
* DODET (-deeso), # DODAI (-diem) vb. tr. A aduce clopot spart; ragusit: glas ; sunetul unui piano cam
suparare, a nelinisti, a strimtora [vsl. do dej a ti ]. da easel aerul pretentios, de nestatornio (D.-ZAMF.).
# DODEI4LA., # DoDAIALA (p/.-ien) sf Suparare, DOGMA (p1. -me) St. int +++ Principiu recunoscut
strimtorare [d o d e i]. ca un adevar de netagaduit Yn materie de religi
DODII sf. pl. FA vorbi In , a vorbi Intr'aiurea, une si filosofie [fr.].
a aiuri: Vorbesti gl to is asa in A., clteodata (CRG.); ml DOGMATIC 4. adj. 0 m3 +++ Ce tine de
se pare of vorbegti cam In fitoindu-mi o asemine Intre- dogme, privitor la dogme ¶ 2 Care exprinia o pa-
bare (NEOR.). rere cu un ton hotarltor, absolut: ton ,.
ODODOLA DODOLOA1E sf., DODOLQIII sm. Ban. 2. *DODMATICA sf. ma, Totalitatea dogmelor unei
PaparudA [srb. dodol a]. religiuni; tratat despre dogme [fr.].
425
www.dacoromanica.ro
DOG- 'DOGMATISM sbst. .Et t. liletodh filosofica care rAsund tAltingi, Mien) s'aud doinind (VLAH.); trecea pasto-
incepe prin a crede si a afirma [fr.]. rasul ImpArat, doinind 61 horind (EMINJ.
DO L - DOGMATIST sm. +++ Partizan al dogmatismu- DOINITAi (pl. -te) sf. 0/ten. 0= DONITA [srb.].
lui [fr.]. DOINITA2 (p1.-to) sf. dim. DOINA.
DOGMATIZA (Area) vb. tr. ® A stabili o DOIOS = DUIQS.
dogma ¶ ® A instrui o doctrine fals5. $i primej- DOISPREZECE, f. netrAsPREZEcE num. Zece
dioasa ¶ ® A vorbi, a-si exprima parerile cu un plus doi (cloud): cei doisprezeoe apostoli; snub are doui-
ton dogmatic [fr.]. sPrezece hint [doi(doull.)+spre(= tPeste)+
DOGOARE sf. Cdldura dogoritoare a focului: z e c e].
rata i se aprinde ca de ...a unei gramezi de jeratio DOISPREZCILEA num. ord.: ni. al .0, 1. a
(VLAH.); Arde loon 'n Summit $1 dogoarea la Ploesti (oo-o.); doultsprezeoea, care ocupA, locul, rangul, sirul arAtat
despre caldura soarelui: a rAsArit soarele amenintInd prin numarul doisp re ze ce .
ou groazniol - (CAR.) [dogori]. DOJANA (p/.-Jeni) sf. Observatiune aspra M-
DOGOR sb. 0 Dogoare ¶ 0 (0 Foc: on an- cuta cuiva, mustrare: Muni co dojeni ou 1. Imparatea-
fletn1 sdrobit de mihnire si on ..n1 dragoste1 Intr'Insul (ISP.) sea pe dddacd, oropsi pe fie -se on urgie (ISP.) ; In glasul ei era
[dogori]. dulce (VLAH.) [dojeni].
o tinguire s'o
DOGOREALA sf. 0 Dogoare: dogoreala lo- DOJENT (-eneso) vb. tr. A face observatiuni
onlui ¶ C) Ar$111.: roata vaporulni vInturi pietre scumpe aspre cuiva, a mustra cu asprime: lecioara... do-
In dogoreala soarelul (VLAH.) ¶ ® ® Foe: sufletul voini- Jones cruzimea on care ostasii blruitori loveau si vindeau pe
mini se immulase la dogoreala dragostelor temeiesti (000s.) Cei robiti (ODOR.) [vsl. doien4<d0gnati]. j
[dogori]. DOJENITOR adj. verb. DoJENT. Care dojene$te,
DOGORI (- orese), DOGORI (- orase) 1. vb. tr. 0 A mustrator: Incepu ad vorbeascd C'un glas* (ALX.).
arde, a InfierbInta (vorb. de caldura focului *DOL sbst. ris Frauda, inselaciune [lat.].
sau a soarelui): o ce lose din gura
dogoreste vdpaia ODOL.11.F (p/.-atuzi), DOLAP (pl.- apuri) sn. Ban. =
zmeoaicei osP.); soarele se Mica sus $i Weep° sit dogo- DOLAP I : pre ibovnic II bAga lntr'un dole! (cAT.) ; era un
reascA 01 sal 111.2i (DLVR.) ¶ ® aD .. cuiva obrazul, a-1 face dolap: 11 deschide $1 vede... nests toale tot de aur (CAT.)
so. i se roseasca obrazul de ru$ine: 1-am dogorit obra- [srb. < tc.].
zul parintelni de mine (coo.). *DOLAR sm. * Unitatea de monedA a Statelor-
g. vb. refl. A se aprinde, a se infierbinta, Unite $i a Canadei ( 100 A
a se plrli (de para focului sau de ar$ita): cents) In valoare (inainte de ..cs
coral se dogoreste, ca de bittaia une1 Mari (ULAN.) [vsl. razboiu) de 5,16 lei aur ( c r.
*dogor6ti]. 1864) [eng1.].
DOGORITOR, -MR adj. verb. DOGORI, -OR;. DOLCA sf. 7-t Catea cio-
Care dogoreste: arena cea dogoritoare a zilei (EMIN.) ; de bOineasca: Dolce, halts cea batrIna
la prinz, caldura se Him mai dogoritoare (8.-Aup.). (ALECS..P ) ; dud era Input miel 01 os
a
ODOHAN sbst. Maram=Ttrri7N [ung.dohany]. cAtel (MERA).
ODOHANT (-Mese) vb. tr. 5i intr. Maram. A fuma DOLDORA adv. F Plin
(tutun) [d o h a n]. pins 'n virf, umflat de plin
DOHOT sbst. Mold. PricurA (de uns osiile ca- ce e: pared n'ar mai merge... sit
Fig. 1864. Dolari.
relor): a scos un uloior Cu de mesteacan (coo.); negru umpli N punga Stattlitli (CAR.) ; se
A. x, l2, 1 4 dolar de
oumn-1 ISEZ.) [MT.]. stiturarit de -$i ! 'tons burtile (ISP.) .
argint. 13. 20, 10, 5
DOHOTNITA (p1.-te) sf. Mold. 0 Pacornita, DOLDORA, DOLDORI vb. dolari de aur.
vasul in care se tine pacura de uns carele tr. §i refl. F. A (se umplea
[d o h o t]. doldora: oauta numai a-ei umplea... buzunarele si,
DOHTOR... = DQFTOR: nu mA litsat1 Iratilor, &e- diva ce s'or doldora, sA piece (.11P.) ; stIpinii bltelor... Isi
mu ...11 (TICH.). fac mendrele... 51-51 doldoreso buzunarele (JIP.) .
DOI, f. DotrA num. 0 Unu plus unu: doi °amen' ;
douA temei; 0 : chid doi se ceartA, al treilea clutigit; de
donA ort; in don't, in doua parti, in dotal jumatati:
*DOLE.ANTA (p1.-te) sf. Plingere, tinguire, je-
luire colectiva: a iesit la ivealA Iaimoasa
venires comisarilor (L-Gti.) [fr.].
. care a provocat
a tile In doua; pe din doult, jumatate pe jumatate DOLFA sf. (R.-COD.) 74 DQLCA.
® Nici una, old Bona, We a se codi, fare a sta mult ODOLFINN sm. Trans. Om de frunte
(BUD.) 1

pe ginduri, 'Ara multa vorba: 01 nioi nna nioi douA, ® Bogata$, om avut [comp. vsl. d o I ii f inA
hat 1 pe led de et (coo.) ¶ ® Cu nna en doutt, usor, fare delfin" si, In ce prive$te intelesul, fr. d a u p h in
multa bhtaie de cap, fall a se Impotrivi: las' pe print mostenitorl.
mine, nu soaps ea ou una cn douit (ALECS.) ; DM situ inaA nu *DOLICOCEFAL, DOLLHOCEFAL 1. adj. P 0 Se
se 'Asa Cu una ou douA (ISP.) ¶ ® Din douA una sau una zice despre un craniu a carui forma
din don't, on una, on alta, ors... ors... ¶ O G) ea- e oval& $i al cArui eel mai mare diame-
AMINDQI ®, BAN ®, CEAPA 0, PAR, PARA, 'MU, UN tru Intrece cu aproape un sfert dia-
[lat. d ui< du o]. metrul col mai mac LJ 1865) ¶ 0 Se
DOICA (p1.-ci sf. Femeie care alapteaza copi- zice despre oamenii $i rasele umane
lul cuiva (Mold. BIANCA): aceasta se socoteste 01 spre care au craniul lunguet, $1 nu rotund.
dolce, carele Wesel ooconii mici (PRV.-M13.) [bg.]. 0. sin. Om cu craniul dolicocefal [fr.].
DOICI ( -case) vb. tr. A alapta [d o i c a]. DOLIE sf. Mold. 0 <4 Apa foarte
DOILEA num. ord.: m. al .., f. a (lona, care ur- lino. (SU.) stribatInd o tars ca din poveste,
Fig.
meaza dupa eel dintlin; a doua zi, ziva urmAtoare; clod prin suvoaie, rind prin dont (MI 11 0 Dol3ocef;1.
a dons °ark data urmatoare ; de-al doilea, (pentru) a 65 *antul pe care-1 formeazA inclina-
doua tiara: erau chiar atunoi prasiti de-al clones tdunea a doua acoperi$uri de case unite intre
(coo.); D'al doilea peril mai afund 11 bate (PAW() [d 0 i, ale: invelitoarea el era de olane, iar la cele doll& puno-
d o u A] ' turi wide se unese dolille avea cite o bAsicA de pitmInt (no
DOIME sf. J Jumatate dintr'o note Intreaga, [comp. vsl. d o 1 6, rut. d oli jos, In vale"].
reprezentata prin semnul iJ [d o i]. DOLINA (p1. -ins) 8/. .4. Vale mica, lune&
DOINA (pt.-no) s/. I Poezie liricA populara, cln- [srb.].
tec de dragoste, de jale sau de dor, care Incepe mai DoLIT_T (pl.-burl) sn. 0 Jale, Intristare adinca
adesea cu frunza verde": dulcea gi lermeciltoaree , pricinuitA de un eveniment funest, in spec. de
In a care largi mlAdiere pare cAfreamdtA toti codrii el piing moartea cuiva: cite uri marl porti In staletul Mu!
Coate isvoarele tarli (VLAH.) ; doina este cea mai vie expresie a IVLAH.) ; haine de , haine negre ce se poarth in semn
sufletului romdneso (ALECS.) ; lasti-mA s& -mi jelesc zilele $t de jale dupa un mort '11 C) (F) ul naturii, jalnica
si mai z10 °data o de jale (SD.). priveliste a naturii In timpul iernii ¶ 0 Hainele
DOINAS adj. $i sm. Care cIntA doin e: negre, zAbranicul negru, etc. ce se pun In semn de
Din !Wier mi-este (roc.) ; asoulta Iluierile ~Dor doliu: a leptidat ¶ 0 Timpul cit se poartA hai-
(VLAHJ. nele de doliu [fr. deui 1].
DO/NT (-nese) vb. tr. A cinta d o in a: din, lunci 'DOLMAN (pl. -ane) sn. (i) Haina scurta, 1m-
426
www.dacoromanica.ro
podobita cu brandebururi, purtata de husari,
adesea numai pe un umar, lasind minecile se
atirne 1866) [fr.].
DOL.MN (pl.-ene)
Monument megalitic format
dintr'o lespede mare de plata,
asezata pe allele verticale, ca-
re se gaseste in diferite parti
..77
Fig. 7866. Dolman. Fig. 1867. Dolmen.
ale Europei $i chiar in Africa; monumentele de
feint acesta s'au atribuit multa vreme Celtilor;
astazi se crede Insa ca dateaza de la un popor
molt mai vechiu si necunoscut ( 1867) [fr.].
DOLOFAN adj. 0 Gras, durduliu: coana Mtin-
dita, .sa si roaie la obraz ea o capsunA
(GRL.) ; mai adesea
in expresiunea: un de copil, un copil voinic, gras
ca un pepene: nAscu un de copil, sitniitos si voinic
use.) ¶ ® Pr. ext. Plin, Indesat, doldora: inmiit e
de folosit Rumdnu, chid are ounce din pAstrare si din
muncl IMP.) [comp. DOLFAN .
ODOLOGAN sm. Trans. Nasture de os, mare $i
rotund (Pix.).
*DOLOMTTA sf.,, ata Rock de coloare albs for-
mat& din Carbonat de catch.' si magneziu; se ga-
se$te In Alpi [fr.].
'DOLOMITIC ad j., Care seamana cu dolomita
sau care tontine aceasta substanta: rood A [fr.].
ODOLOT -osesc) vb. tr. 0/ten. A domoli, a muia,
a usteni (CONY.) (RV. CRE)
DOM pl. -muri sn., d DQMA (pl.-me) sf. el
0 Cupola, turla de forma unei jumatati de sfera
deasupra unei cladiri monumentale ( 1868,
1869 : muntii... se ridicil 'nainte
venituri se adauga la lista civila a Suveranului; DOL-
~1 public, bunurile de care se foloseste publicul, ca
drumuri $i sosele, riuri, poduri, etc.; y : a cAdea in DOM
sn. ~I public, se zice despre on -ce productiune literary
sau artistica, asupra carora, dupe trecerea unei
anumit Limp, autorul si mostenitorii lui nu mai
au nici un drept; mtnieterut Domeniilor, ministerul
care se ocupa cu administrarea $i exploatarea do-
meniilor Statului ¶ C) Spatiu, intindere: mg-
rilor ¶ ® Tot ce intra in cadrul unei $tiinte sau
unei arte: 1 geologiei; aceasta nu e de I men, aceasta
nu e de competenta mea, nu int% In cadrul, In
sfera ocupatiunilor sau cunostintelor mole [fr.
domain e).
I DOMESNIC... ow- DIIMUNIC...
*DOMESTIC adj. 0 De cask, de familie, cas-
nic: viata 11 ® Intern, din nauntru, privitor la
tare: turburile domestic° ¶ ® Imblinzit, ce trtteste pe
linga casa: animal [fr.].
*DOMESTIC! (-icesc) vb. tr. si refl. A (se) face
d o m es ti c, a (se) imblinzi.
*DOMESTICITATE sf. Starea animalelor do-
mestice [fr.].
*DOMESTICITOR sm. Cel ce domesti-
c est e fiarele salbatice.
*DOMICILIA. (-Iiez) vb. refl. A se aseza cu lo-
cuinta, stabili domiciliul [fr.]
*DOMICILIAR adj. Privitor la domiciliu [fr.].
"DOMICTLIU (p1.-iii) sn. Casa, unde lo-
I
cue$te cineva de obiceiu; la.r, acasa, la locul unde
lade ¶ ® Locul unde-si exercita cineva drepturilo
civile si politice: legal [lat.].
*DOIVIINA. (-in, -inez) 1. vb. tr. I A stapini (si In
Inteles figurat) ¶ 2 A se inalta deasupra, a fi
mai ridicat: In virtu' anal deal undo era o bisericii ce do-
mina tot satul (BALC.)
2. vb. intr. I A domni peste; a avea putere ne-
marginita; (P): tAcerea ce doming. in Bali (EMIN.) ¶ 2 A
fi In mai mare numar, in mai mare cantitate, a
predomina.
3. vb. refl. A se staptni [fr.].
*DOMINANT 1 adj. 0 Care domina, care sta-
pine$te, care covirse$te, care Intrece: pastune a 1
0 Religiune ,-1, aceea care domina, care stapineste,
care are Intlietate Inter) tars.
2. nordnittrrrAl sf. j Treapta a cincea a ori-
carei game majore sau minore [fr.].
*DOMINANT adj. p. 0 Doran ¶ Stapinit: un 2

artist $1 chinuit de !emote on care si-a legal vista

(VLAH.) .
*DOMINATOR, 1. adj. Care domina.
41171n4 l 2. sm. Stapinitor [fr.].
ihm--.01111112 *DOMINATIVNE, tpormaTIE sf. Faptul de a
domina, stapInire; autoritate absolute: autorul gori-
..1111)131reilie er(' Patin favorabile... dominatiunii strainului ((.-GH.)
II [fr.].
1141111111,111111r i.... *DOMINICAL adj. 0 De Dumineca, privitor
la ziva de J3umineca; repaus
Fig. 1868. Dorn (al Fig. 1869. odihna de Dumineeal
Palatului Invalizilor Domul din Florenta 0 A Oratiunea A, (ru-
din Paris). (Secliune). gaciunea) tatal inostru
[fr.].
ca niste colosale In ruing. (VLAH.) ¶ ® Cate- *DOMINICAN sm.,
drala mareata: din Milan; Noaptea 'n dome in- *norduncArta (pt. -tine)
tristatit prin lumini IngAlbenite (EMIN.) [fr. d 0 m e, it. sf. r.4 Calugar(ita) din
d uVo m 0]. ordinul Sfintului Do-
ODOMAT (-Aeso, -Ain), DOMOf (-oesc), DIIMAI (-Aeso)
minic (2j 1870, 1871)
[fr.].
vb. tr. si refl. A vorbi, a sta de vorba, a se sfa- *DOIVIINQ sn. 0 (I)
tui; a pune la tale: ce e de Mout, voinice ? se d0/11/19 Costum de bal mas-
intro si cu el fetiscana (R.-COD.) ; aprind !octal prin scorburi cat care se pune ea o
de tag $1 domoeso mai una, mai alta, pled rAsare lung (Lono.); manta pe umeri $i aco-
si cu inteleptii nu se va duniA1 (BIBL.) [srb. d u m a t pere tot corpul, si cu
rus. dumat I, etc.]. o gluga In care se a- Dominican.
Fig. 187o. Fig. 1871.
Dom Meant!.
*DOMENI4L adj. Ce tine de domeniile Sta- seunde capul (TO 1872)
tului: venituri obligattuni 13 [fr. do mania 1, C si pomp': imi cunoaste dominul, trebue BA mi-1 schimb
refacut dupe d o m e n i u]. numai dealt (CAR.) ¶ ® Persoana imbracata cu un
*DOMENIC (pt.-ono) sn. 0 Totalitatea mosiilor, astfel de costum: acel plAcut si elegant n'a lost mut
padurilor, etc. stapinite de un propriety; Dome- persoana deott singura ea (ALEC8.) ¶ ® Joc compus din
nine Statului, bunurile, mosiile, proprietatile Sta- 28 de dreptunghiuri, mai adesea de Tildes, pe
tului, ale caror venituri se varsa in vistieria Sta- care se afla Insemnate cite un numar oare-care
tului; ~to con:Janet, mosiile, proprietatile ale caror pe puncte: ar fi putut sa joace tnod douA partlde de
427
www.dacoromanica.ro
DOM- ladeImperial" (VLAH.) ¶ 4 tzg Fie-care din aceste piese
joc ( . 1872) [fr.].
DON N DOMIRT, DIIMIRT, MINER' ( -rase) vb.
refl. A pricepe lamurit, a- si da bine
seama, a -si explica: ma trezesc, case °chit
of cant sit mA dumereso
uncle ma alln (VLAH.) ;
copilul nu se domirea
de ce c000rii umbla
Ingiruiti trImbit (ISP.) ;
I hi
FEE
toll plingean si nu se ,s.-
putean dnmeri despre
semnele ce face mama Fig. 1872. Domino. Fig. 1873.
lor (CRC.) [vsl. *d 0- Domino.
mariti a masura deplin"].
DOMN sm. ® # Stapin: nimenea nu poate la do!
domni Inuit (COR.) ¶ 0 StapInul lumii, Dumnezeu:
nu-I cum gIndeqte omul, el-I cum vrea Domnu/ (CRO.) j Dom -
nnl Dumnezeul nostru; Doamne Dumnezenlel case Dom-
nului, biserica; motes Domnulni, Sfinta Fecioara,
Maica Precista; F: singeleDomnulul vinul; a lasa
Pe oineva In plata sau in mils DomnnIni, a lasa In pace,
a nu-i face nici un rau ( = a-1 lasa sa-i plateasca.
Dumnezeu): se Imblicairit ca nigte miei 0-61 coma ier-
tare; Ercule-i Boa In mile Domnului (ISP.) ; du-te In stirea
du-te mai departe (unde te-o lumina
Domnului,
Dumnezeu), pleaca. *i ma lasa In pace: mai bine-ti
dan train gi du-te In Wrest Domnului (RET.) ; Doamne fe-
regte I a) sa (ma, te, ne, etc.) fereasca Dumnezeul
sa nu i se Intlimple, Doamne termite, sit moara; b) F cu
nici un pre] de loc, pentru nimic In lume: nu mA
duo acolo, Doamne %rests; Doamne iarta-rait I a) (diva
rostirea unui blestem sau unei vorbe necuviin-
cioase) sä ma ierte Dumnezeul mInca-i-ar pamtntul
sit-I mantnce, Doamne iarta-ma I (am); b) (p) chid, Inteun
moment de suparare, de Incurcatura, de nedu-
merire, omul e gatasaexclame numele diavolului:
(undo dram s'a dna? cum dram de n'a venit IncaP), 1Si
cere oare-cum iertare de la Dumnezeu de a se fi
gindit la necuratul: unde Doamne iarta-m& e& fie
( ALECS.) ; da sum D011111D0 larta-ma sit nu zIc ? (CAR.)
drag& Doamne (dragalitit Doamne, etc.), oare-cum, ca sa
zic ace DO cind Incepusem ci en, dragalita Doamne, a ma
radica baietag la casaparintilor mei (am); si ne punem., draga
Doamne, Is Invatat (CRC.); Tintild, draga Doamne, se cam co-
des. (six.); or AJIITA; APARA 1 ®; DEDINIIL-DOM-
Duran, LEM:NUL-PLUM DQPINIILIII se- LENIN, MILA
DOMNOLUIT = * = VEN1NARITA MINA-MAIMI-DQBINII-
LW or- rdOTA ¶ 0 4 BOU, vACA ¶ 0 Stapinitorul
unei tari, domnitor, titlul prIncipilor Munteniei
Si Moldovei pint, la ridicarea 0.rii la rangul de
rPgat : a alege =a a puns ; 0: schirabarea domnllor, bucn-
r a nebnnilor, norodul se bucura chid vine un sta-
pInitor nou, crezind ca-i va fi mai bine, pe cind
adesea domnul cel nou intrece In mutate pe
eel vechiu ¶ ® Boier: ea kilos ea tatil-tan a lost ,
dud In on esti om P (2)1N.) ¶ ® Titlu de politeta
dat persoanelor catre care sau despre care se
vorbe*te, Insotindu-1 sau .nu de numele propriu
sau de un alt titlu: Domnul Ioneseu; Domnnle Judea-
tor; Domnule doctor; to rog, Domnnle I Ascultati, Domnilor I
[lat. vulg. domnus< domlnus].
DOMNSC adj. 0 De D o m n, al Dom-
nului, privitor la Domn; princiar: mutes domneasca;
casele domnegti; cola ce suduieste pre omul eel 0. face mare
sudalmd (PRV.-LP.); palm& domneascd sr PALMA ¶ ® Al
culla princiare, al palatului: poimline. DO vremea
eats, sit f11 on el la scars domneasca (1.-GH.) 7 0 aek PA-
SARE-DONINEASCA = BOT RQS ¶ 0 d BURITIENE-DOM-
NEST' = VIZDOAGE; FL0DI-D0rANUTI = SURGVCI,
GAROAFA, GAROAFE- DE- MVNTE; MAR , varietate
de mar mare, cu fats ro*iatica, foarte gustos,
obtinut prin cultura.
DOMNETE adv.' Ca un Domn; boiere*te:
mi-olu onmpara gi un rddvan... gi m'olu ageza eolea In
fund (SSA ; if places BA traeasea (CAR.) [d o m n e s c].
DOMNT (-nese) vb. tr. gi intr. ©A fi D o m n,
stapinitor, a stapIni (peste) o tarn: domnit-an Stefan-
Voda 47 de ant, 2 luni el 3 saptilmlni (OR.-U)).); awl ei dom-
nisi oura se domnegte cind Imparatii tree prin fel de tel
de Ignite (Iar.) ¶ ® F A stapini, a domino. ¶ 0 ®
A fi, a exista, a dainui (de mai multa vreme):
www.dacoromanica.ro
securitatea et justitia domneso pretutinden1 (1.-GH.); Went
&inmate to aesasta tart ¶ O F A zice cuiva Dom-
nule", a-i pune tilul de Doran" Inaintea nu-
melui: nu ma mai domni alit!
0 DOMNTCA sf. Bucov. (uoe.) Nume dat unei vaci
nascute Dumineo a.
DOMNIE sf. 0 Titlul, demnitatea de Domn,
de stapinitor al unei taxi ¶ 0 Stapinire (IR cali-
tate de Domn): sub Domnia Ini Gun ¶ ® Timpul cit
domneste sau cit a domnit un suveran ¶ ® 0
Scaun domnesc, resedinta domneasca ¶ t Per-
soana Insa*i a Domnului: cola se va sudul... Pre vre-un
judeatorlin... aceasta growl taste sa gi chid ar fi sndult
pre (PRV.-MB.) ¶ ® Insotit de un adjectiv posesiv,
se Intrebuinteaza., ca formula de politeta, In loc
de tn, 01, ea, voi: domnia-ta, devenit dumneata (gen.-
dat. domniei-tale astazi dnmitale); domnia-lui, deve-
nit dumnealni; domnia -el, aStAzi drimneaei; dorania-sa,
el (gen. dat. domniei sale, F dumisale; domnia-voastra
(p1. domnlile voastre), devenit dumneavoastra (gen. dat.
domniei voastre, pt. domnillor voastre, astazi y inv.
dumneavoastrii).
DOMNIOA.FLA. (p1.-re) sf. 0 dim. DoAmNA
0 Fath. nemaritata ¶ 0 Titlu cu care se adre-
seaza cineva unei fete nemaritate (Mold. duduie")
111 0 Trans. l (Vic.) = STIOLBTE.
DOM.NI*9R SM. 0 dim. DOMN un Cu Dar se unit
lung Is el (S.-ALD.) ¶ ® Titlu dat (in spec. de catre
slugi) brdatului sau fiului neinsurat al stapInului,
cucona* ¶ 0 # Pretendent la domnie: nista Gazed
ce venjse an on =, ce-i ZiCeall Ivan-Voda (OR.-LIO.) ¶ ®
Trans. = STICLVTE ¶ ® 3, = GRANGUR ¶ ®
BOTRQS ¶ ® = PITIGQIU 0: cind (anti nitigoii,
numigi si... =I ?I tiglanl... e sewn de ploaie (ORM.).
DOMNITOR 4. adj. verb. DQMNI. Care dom-
neste: familia domnitoare.
2. sm. Cel ce domneste peste o tarn, principe,
Voda: clti Domnitori gi Mitropoliti s'an rinduit la gallium]
Moldovei, de and a tare lista I (can.).
? DOMNITA (pt.-to) sf. 0 # Fiica Domnito-
F rului, printesa: Domnii greet 1gi recrutau In casele for
ginerii gi nurorile pentru demnite gi beizadele 0.-OH.) ¶ ®
Trans. le (v)c.) = sTicLETE ¶ 0 pl. Mold. Z1 (0 Una
din numeroasele numiri eufemistice ale duhurilor
sau zlnelor rele, ca Rusaliile, Dinsele, Ielele, Mi-
lostivele, etc. (PAK4F.) [d oamn a].
ODOMNVC, Doman sm. m. Tr.-Carp. dim. DOM.
DOMOL, I Mold. DAmpr., 1. adj. 0 Linistit, po-
tolit, blajin, pacinic: soot ti zise cn un ton mai (on.);
era baiat gi intra totdeauna voile male (6LV.) ¶ 0 In-
cet, care nu se pripe*te: s'a tooreptat Inta'aeolo ou past
1 ¶ 0 Trans. Caldut: bolnavul se posodeste... mai In-
tiiu en apa domoald, spot tot mai race (pee.).
:2. adv. 0 In lini*te, potolit, blajin ¶ ® Incet,
fare sa se grabeasca: =WA mai domol, ca sit mA pot
tine de tine (D.-ZAMF.); Damol san lute, into ca vintul Eu
merg calare (ALECS.).
DOMPLT, d Mold. DAiwou (-otego) vb. tr. gi refl.
(D A (se) lini*ti, a (se) potoli, a (se) mai astIm-
para) : dnpA ce-gi domolirit fragii eel marl minis, film
bitietanul foe bun (RET.) ; an stint a-1 domoli, InIndu-i eu
biniaorul (CRO.); pars foculni se domolise (ORL.); boala a
!wont a se domoli gi lumea s'a readunat Incetul en Ince-
tul In oral (I.-OH.) ¶ 0 A (se) Incetini: domoleste pa-
nut.-vN.1 [ domo 1].
sul, 11 lasd as se duoa Inainte
*DON sin. Titlu de onoare ce se pune Inaintea
numelor de persoane In Spania: Don Juan, Don Car-
los [sp .].
*DONA (-nez) vb. tr. A A darui, a face o danie,
o donatiune [lat.].
*DONATAR sm, *DONATARA (p1.-re) sf. A Per-
soana careia i s'a Mout o donatiune, o danie [fr.].
*DONATOR sm., *DoNAT04RE (p1. -re) sf. et
Persoana care face o donatiune, o danie [fr.].
*DONATIVNE,*flowiTIE sf it 0 Danie, dar
ce se face prin act public ¶ 0 Actul, Inscrisul prin
care se face o danie [Cr.].
DONDA.NT (-anew) vb. tr. *i intr. F A mor-
mai, a vorbi Incurcat $i Intre dinti: dondAnind foarte
rdpede, bIlbait gt fara pie de ougetare (can.); nnmat ants!
(FLOR.) [0110M.].
DONICIOARA (p1. -re) sf. C dim. Dona; 11 tri-
428
metes unchin - men la tata cu donicioarele de zmenrit DORINTA (pl.-te) sf. Ceea ce d or es te ci-
IBR.-VN.). neva sa aiba, sa dobindeasca, sa i se faca, etc.): DON-
OD ONICVTA. (p1.-te) sf. Trans. 0= DONICIOARA: zmenl isi bate cunt cum sa-1 implineascit dorinta (ISP.1 . DOR
$i cu yin din donicute (IK.-BPS.) t DORTRE sf.C) Faptul de a dori
DONITA, Down& (p1. -to) sf. O ()Vas cilin- ¶ ® Dorinta.
dric de doage (cu sau far&
capac mobil), cu toarta,
pentru carat apa (Mold.
cola ") (EA 1874): dontta Cu
aPil, din care se boa, sit nu
se lase noaptea atard (GOB.) ;
e: a tuna Cu donita, a pious
foarte tare, a ploua cu
galetile ¶ ® c-41 Vas In Fig. 1874. Donite.
care se mulg vacile [srb. M. mino§1.D. D. Doage.
d o j n lc a, pot. d o (j)n i- C. C. Cercuri.
c a, etc.]. Fig. 1878. Sectiunea until templu Fig. 1879. Coloana
*DONJON (p1. -Dane) sn. FLd Turnul eel mai im- doric. doricit.
portant al unui caste] Intarit In
epoca medievala (RI 1875): scoot DOT adj. 0 p. Dom 11 © NVDORIT ¶ 0
castel... avind 'tumid turnulete Imp's- de, ce duce dorul unui lucru, care pofteste Cu Info-
Jur gi in lanutru nn turn mare [(10111011 care ceva, doritor: on aveau copti, 01, Drama° t tare
(BALC.) [ fr. ]. mai erau doriti sit alba mdcar unul (C110.)
'DON JUAN npr. m. 0 Nu- DORITOR 4. adj. verb. DORI. Care doreste
mele unui personaj legendar de (s& lac& sau sa alba ceva): de Invittatura.
origine spaniola. 7 0 Ti Tipul 2. sm. Cel ce doreste ceva: ...it de a °cups aoest
omului elegant, imoral 5i sedu- post, s& se adreseze directiunit.
cator de femei. ODORINGA (p1.-gi) sf Often. 0 Par, prajina de
DOP (731.-auri) sn. Bucata de purtat hIrdaul (CIAUS) ¶ 0 Prajina lung. pe carelse
lemn, de pinta, de sticla, etc. cu Intind rufele si care se pune de obiceiu sub strea-
care se astup& o sticla saul o sina easel [srb. dor on g a, modificat dup& p t.-
gaura, astupus (E 1876, 1877): F1 '875 Donjon. Ing t.].
de pinta ; de dicta; a scoate ..n1;
fj F: - de sacs, persoana sound& si groasa.
ODOPROS sbst. Mold. F A face cuiva
la ~, a-i lua interogatoriu, a-1 des-
a-1 Dna , *DORIVEEZA (201.-ze) sf. MIT Canapea pe care
se poate dormi [fr. d or m eus e].
DORMT (dorm) vb. intr. 0 A fi in nemiscare,
cuprins de son-m: se oulca st dormt dui osei ; ®:
coase [rus.]. Dorm gi Horne 'n gradinit (EMIN.) ; degtept, d'a-n-pt-
DOPU*OR (p1. -oars) cioarele, a pica de somn; BUSMAN, TEFURZSTE;
sn. dim. DOP. : cum Iii vet agterne, aga vet 0. so- A$TVENE ¶ 0 A
DOR' (pl. dornri)sn.C) se odihni, a zacea: cImpitle Bulgaria!, In plimintul ca-
Durere sufleteasca: mare rom dormeau osemintele color morti (D.-ZAMF.) ; ®: sub
dorm m1-1, c'am avut numai vechile mint... dorm atltea aminttri din istoria neamulut
doi cutout Ql 1-am Ingropat lor (VLAH.) [lat. d o r m i r e].
:utast pre - am1ndoi (Dos.); DORMITA, Trans. buRmrra(-itez) vb. intr. A dor-
Chid omul simte 'n slnu -i o mi usor $i IntrePupt, a motai: Clteodatit vicleannl somn
crud& suferinta, 0 tale fitra amageste Pe acel ce dormiteaza (sum.); eu mil fao ca dormitez,
margini, un jars hotar Fig. 1876. Fig. 1877. tragInd on ochinl De sub oozorocul ',elicit (CAR.) ; ®: la stings,
(ALECS.) ¶ ® 0/ten. Durere Dop de Dop de mAitan) de atita vreme zidnrile circulul tut Maxentiu
d(Dor.zkiF
p uta. cristal.
fizica: de cap ; de inimA (C...EAMF.1 [lat. dormitare].
¶ ® Dorinta arzatoare de a revedea pe cineva sau DORMITOR (pl.-mare) sn. C) Odaie de d o r-
ceva care-i e drag, fara de care simte un gol in suflet, m i t ¶ C) IF Sala mare, cu multe paturi, In care
si viata i se pare un chin: se topea de dupa flul sau, se culca elevii unui pensionat, membrii unei co-
dupit parintii ei Q1 dim& tars In care se anus° (ISP.( ; mi-e munitati. etc.
sea de de car, de soars, de arbor! (VLAH.) ; a duce .oul ODORNA pl.-ne) sf. 0/ten. Trans. 43. Vlrtej de
(cuiva, mini lucru), a dot din suflet sift revaza apa, bulboan. (Cow.) (VIC.) (DENS.) .
(pe cineva sau ceva): nu-1 da binelui on piciorul, ca pe DORNIC 1. adj. Plin de d o r, care doreste
nrma o sit-i dno1 .411 (ZNN.) ¶ ® Pofta, dorinta Info- cu infocare: ramtind singura aceasta
cat& de o mhicare sau bautura: oa ..-ta de mamitliga, plireche credincloasit si (ISP.) ; adv.:
nici nix .. nu to stria (ZNN.) ; Fragii, poti sa le duct ..n1 Dornic cautInd In cale-ti, Para tot
(ALECS.) ; It era de on pahar de vin 7 ® Dragoste Info- Wept sa-mi vii (VLAH.) .
cata, chin de dragon e: aria prinse capra de copil, 2. sbst. Planta ierboasa din
inch o tuna de site nu se departa de thigh Mum] ( ISP.) ; En familia umbeliferelor, cu frunzele
cu ow, lntndra on Trebni-ne-ar 11D dO/tOr ((1(.-BRS.) ; adesea usor incovoiate In forma
a se usca, a se toDi de; chitece deer, cintece de dragoste, de secere, cu flori mici albe, dis-
duioase, cu caracter elegiac ¶ ® Dorinta (ex- puse In umbele (Falcaria Rivini)
primata de cineva): ~el ei era pentru dInsul porunca (J 1880 .
(So.) ; a taco pe oniva, a-i face pe voie ¶ 0 F In DOROBANT sm. X C) Soldat
rut lelii, far& sa aiba un stop definit, la Intim- de infanterie din armata terito-
plare, Intr'o doard: oleo& et 01, stii, cam In ...ill !alit riala care purta o caciula Indoita
(Isp.) [lat. vulg. *d o lu s< dole r e]. la o parte, Impodobit& cu o pan&
DOW = boaR. de curcan prinsa de o cocarda. tri-
DORI ( -resin) 1. vb. tr. 0 A-i fi d o r de cineva color& (de unde $i porecla de ca.- Fig. x o,
sau de ceva, a avea o dorinta Infocata de a reve- ciular" sau curcan") 1881):
(
Dornic.
dea pe cineva sau ceva: en care 1-am dorit gi 1-am ulna Tofu toti cactulari, Romani de vita veche (ALECS.) ;
dot ant de silo (ALECS.) ¶ 0 A pofti sa alba, sit dobin- tinInd de mina on baietel ...In oostnm de into o..ati.) ¶
deasca ceva: avutil, sit titbit copit ¶ ® A ura: 0 Jandarm care pazea hotarele, supraveghia tre-
cuiva sanittate, vista Innga. catorile gi vadurile rlurilor; care asigura ordinea
a. vb. intr. A-i fi dor de cineva sau ceva: baiatul In. comune si era Intrebuintat la diferite slujbe
Mama sa plInga gi sa doreasca de parinti (ISP.) pe ling& autoritati ( 1882-1884): tin,. ti LAMM
'DORIC adj. gf:n Ordin eel mai simplu
stir un piio In care gits1 permutarea Int la o alt.& plaza (NEBR.)
din cele trei ordine de arhitectura la vechii Greci [ung.darabant].
( 1878, 1879) [fr.]. DOROBANTVSC adj. X De d or o b an t:
429
www.dacoromanica.ro
DOR- talpits11.4 pedestri on tobele, chiverele si cimpoaiele for j DOSADI (-mese) vb. tr. 0 A chinui, a amari
DOV ("'" If 0 A ocari, a Infrunta [vsl. d o s a d i t i].
t DOSADIT adj. p. DosADI 0 # Chinuit ifr

® t Amara: iestri deci la mal, dosaditii de el (Ise.' ¶

0 0 /ten. Prost, ntitarau (RV.-CRM).
DOSAR (p1.-are) sn. Teanc de acte privitoare la
aceeasi chestiune; a inchide 4444111, a nu se mai ocupa
de acea chestiune: lml gAsese prietenul... culundat in-
tr'un .444, gros ai rasloit (I.-ON.); a pane la .444, a lasa balth
a nu se mai ocupa de ceva [fr. dossier].
DOSCA sf. 0 /ten. Bucatii mare de lemn uscat,
de trunchiu despicat [comp. srb. dosk a, big.
d a s k a, rus. dosk a, etc. scindurh"].
DOSELNIC adj. Laturalnic, ascuns, dosnic:
umblati cu piri ascunse... cu mijloace 413 (ALECS.)[d 0 s].
DOSI (-osesc) 4, vb. tr. $i refl. A (se) ascunde:
I-au plesnit win mints ca sa aduca... multi ostasi... 61 sa -1
doseased undeva In Hilda (se.) ; ma doses° dupe un copac (GRL.).
-2. vb. intr. t A o lua la fugh, a o Merge: escortele
te lass in mina tilharilor si dosesc, in loo sA stea sit te apere
tem.) [d o 5].
; DOSLUSI DESLU$I.
OD9SNIC 4. adj. Care se afla mai la o parte,
Fig. 1881. Dorobant Fig. 1882. mai retras, unde nu se poate
(dupA tabloul lui Dorobant al poliliei (1850).
zari, ascuns: pe ulitele strimte
Grigorescu).
si e de MO gradlna Icoanel
DOROBANTIME j,sf. )4 col. (DLVR.).
DOROBANT.
ceata do-
141ultime de dorobanti, 2. sf. a 0 DQSNICA-GAL-
robantilor:
BENA, plants ierboasa cu
flori galbene dispuse in
imam ,wcttzu capitule, pe care poporul
In sant (GN.). o Intrebuinteaza ca sh vra-
jeasch cu ea de urit (Car-
pesium cernuum) ( 1885)
¶ 0 DQSNICA- VTNATA = CLO-
COTEI I

DOSPEALA. sf. 0 Fap-

tul de a dospi: se tale
Planta... si apol se Dune In
spit, ea 8A stea la 44, (PAMF.)
0 Ceea ce face ca sa dos-
peasca, ferment.
DOSPI (-peso) vb. tr. A Fig. 1885.
Fig. 1883. Dorobant de judet (1850). Fig. 1884. Dosnica-galbena.
Dorobanti mun- face sä fermenteze, sa
ODOROVAI (-Aesc , DOROVOT teni (din prima creasca aluatul: aluatul mic trite° coeatA mars teat& irl-
(-oeso) vb. refl. Trans. MC.) (esc.) A jumAtate a sec. al m1ntAtura dospeste (CANT.).
se darapana, a se strica, a se xix-lea). 2. vb. intr. A fermenta, a creste (aluatul : pima
hodorogi, a se eparge despre obiecte sau unelte de hrisca... nn dospeete nick create asa de bine ca aceea de
de lemn, despre car, etc.). grin a.); : in capul lui dospeste tescovina tuturor dis-
*DORSAL adj. 0 Ce tine de dos, de spate:
musehi i [Ir.].
cutiilor de raspintii si cafenele (ULAN.)
DOSPIT adj. p. Dosn. C) Fermentat (vorb. de
[VS1. dospati].
DORTJC, DORURVL, DOROT S71.Trans. Maram. dim. aluat); ¶¶ co NvnospIT F 2 ® Copt la minte.
DORI. j DOSTOI (-toeste vb. refl. unipers. A se cadea,
DOS (pl. aosuri sn. (;) Partea dinapoi a cor- a se cuveni vsl. dostojat i].
aude ..Ill, nu aude fata (ZNN.) ; ,
pului omului de la ceata pina la sale, spate: ce
la spate ( C in
fata" in fata te tinge, in te frige (2NN.) ; F : a da ~n1
:
* DOSTOI4NIE sf. Mostenire [vs1.].
ODO$TINA (pl.-tnt) sf. Trans. Z).. LOG ferit de
soare; partea dealului miaza-noapte care se afla
a intoarce spatele, a o lua la fuga; F: la WA! spre
o i i la fuga, ia-o la tugs! ¶Oat Partea dinapoi a "DOTA (-tez) vb. tr. es A Inzestra [fr.].
cot pului animalelor: °Ind call vor eta cu .411 spre gard, DOTA. (p1.-te) sf. tri Zestre [fr. < lat.].
tcicuti ai ginditori, e sewn CA vremea are sA se «trice (mi.) ¶ *DOTAL adj. ei De zestre, privitor la zestre:
O 6) $ezut, partea posterioara a corpului omului: sub regimui [fr.].
cind e cineva minios, se sloe Ca in ziva aceea s'a sculat ou DOTATININT E sf. 0 Inzestrarea unei bise-
..ml in sus (von.) ¶ 4 4.411 palmel, raiinii, partea supe- , unui spital, unui asezarnint public sau de
rioara a mlinii: cu -.111 palmel 11 izbi atit de tare, !mit binefacere, etc. cu un capital, cu o mosie, cu un
(Ise.; ¶ 0 Partea dindarat a unui
ameti pe Tarta-Cot venit, etc. ¶ O Capitalul, venitul, etc. dat acestor
object, opus& fetei: u1 unei carti, unei tot de hirtie, asezaminte [fr.].
unui cunt, nnei stole, unei case r e Pe 4444, d e -a -ndoa- DOUA fur DQI.
seleloc. adv. a) Tutors, pus cu dosul unde trebue DOUASPREZECIME sf. A douaspre-
sä stea fata: a Imbracat cojooul De nieSterUl a tencuit zecea parte; aoutisprezecimi proVizor11, mensua-
sidul de la poarta si mi-a bAtut numitrul 6 d'a-ndoasele HMV acordate de Camere guvernului spre a a si-
(CAR.) ; b) altlel de cum trebue, de cum e firesc, de gura serviciile publice, in asteptarea votarii bu-
cum s'ar astepta cineva, anapoda: toate le tficea pe getului anual.
in sluiba biseriosasca (GN.) ; cite s'a 'ncercat sA tack toate DOTJAZCI num. De d o u ii on z e c e: de
1-au legit pe., (VLAK) ; tot ce faces, iliesea d'a-ndoaseie (WIT' soldati; &A., de zile; ,444. ei unu(1 ;
51 mitt; $1 cinch.
0 Loc aparat de soare, de ploaie: pentru iernatul DOTJAZCILEA nu)n. ord. VI. Al ~, f. a douti-
oilor... face perdele stuhuite si la un loo uncle va fi mai 44. zecea, care ocupa, locul, rangul, sirul aratat prin
goNa 11 .Th. Coasta unui munte care priveste numarul doua.zeci.
spre miaza-noapte ( C falkl") [lat. vulg. 'd o s - DOVADA. (p1. -veal) sf. 0 Ceea ce dovedeste,
s u s < dorsus]. adeveresle ceva; a da .4, a dovedi ¶ ® Semn, mar-
I DOSADA (p1.-ani) i sf. Chin; Intristare nespush turie: devesi de prietesug ¶ s Eri Marturie In scris,
¶ ® Ban. Ocara, Infruntare [vs1.]. adeverinta, act justificativ [d o v e d 1].
430
www.dacoromanica.ro
 DOVEDI (-den) vb. tr. 0 A arata prin rationa-
ment, prin marturii ca un lucru este adevarat, a
adeveri: n'a putut sit dovedeasca nevinoviitia lui; a dovedit
cu acte ca banii sint ai lui; cu martori ¶ 2 A arata, a
manifesta ¶ 3 A scoate la cap/it, a prididi: ciu-
botele nu le pates dovedi din clrpit (olio.) 7 4 A scoate la
iveala, a da la iveala, a izbuti sa afle, s& face cu-
noscut: n'au putut sit dovedeasca pe hoti ¶ ® A Invinge,
a birui: se Intreceau care de care sit dovedeascit pe celAlalt
la biln,ura 'ISP.) ; Brea le dovedi ye ace] dnlitu dl-I ornorl
(ISP.) [vsl. dove da].
DOVEDITOR adj. verb. DOVEDI. Care dove-
deste.
()DOVINCAT adj. Ad incat (OR .414 (a.-roo.).
ODOVINCATIJRA (M.-turf) sf. AdIncatura
iesv.-med [d o v Inca t]. el
-DOVLEAC, Often. DOVLVTE sm. 0 a Planta din
familia cucurbitaceelor, cu
tulpina Intinsa pe pamint
si acatAtoare, cu flori marl
galbene, al carei fruct
comestibil, rotund sau lun-
garet,, e de mhrime si co-
loare variabila; original%
din America, e mult culti-
vate la not de tarani pe a"6"
cirnp si in gradini ; din
sernintele aflate in interio-
ml fructului se prepara un
uleiu alimentar, intre-
buintat si in industrie; Fig. 1886. Dovleac.
poarta diferite numiri, duph. regiuni : Mold_ bostan,
Trans. Ban. curcubritil, etc. ( Cucurbita pepo) ( 1886)
II ® F Cap Bros si sec, capatina ¶ ® Dovleac
turcesc, Mold. bostan alb, varietate a acestei plante,
original% din India rasariteana, cu fructul mare,
turtit, prezentind pe suprafato 10 coast e preva.-
zute cu tubercule (Cucurbita ntelopepo) Jr. d e v-
1 e kl.
DOVLECL , Mold. sOsTANVL sm. 4 Varietate
dedovleac(Cu-
curbita pepo), cu
fructele mici, lun-
garete, aproape ci-
lindrice, cultivate
prin gradinile de Fig. 1887. Dovlecel.
zarzavat pentru tre-
buintele culinare ( 1887 : Tntr'un Vorbesc matele
In el (GOR.), ghicitoare despre cash".
DOX... Pr- DOM
*DOZA (dozes vb. tr. C) A pune doza prescrisa
O % 52- A determina greutatea fie-careia din sub-
stantele care intra Intr'un medicament, Intr'un
compus chimic, etc. [fr. dose r].
*DOZA (pl.-ze)sf. 0 A Cantitate dintr'un medi-
cament ce trebue sit ia bolnavul dintr'odata
® % Cantitatea precis& a fie-caruia din elementele
ce fac parte dintr'o substanta compusa, ce intra
In compozitia unui medicament, etc. ¶ ® F Can-
titate oare-care: are o mare de energie [fr. d o s e].
*DOZABIL adj. Care se poate doza, a earth can-
titate se poate determina [fr.).
.DOZAJ (p/-]e) Faptul de a doza [fr. dosage].
ODR.4.33INA, DRAGHINA (p1. -ini) sf. Mold. Bucov.
fisr° Loitra carului: stau carele... ououlate sub pinzele
iptinse peste cercurile deasupra drabinelor (GRIG.I ; Altii stall
ye draghini, altii chiar De Board (spER,) [rut. drabina].
ODRABINAR, DRAciunchR snit. Mold. Bucov. vs*
Fie-care din cei doi carimbi ai loitrei carului [d r a-
bina ].
DRAG sm. Cl) Capetenia Ingerilor razvratitd
lmpotriva lui Dumdezeu si cari au Post asvirlitd
din cer in fundul iadului, Satana; fie-care din
acesti Ingeri in parte cari poarta Inca, In graiul
poporului, numele de diavol, demon, tartor,
naiba, necuratul, pirdalnicul, procletul, Incorno-
ratul, Scaraoschi, Michidut,a, Aghiu duch-se-pe-
pustii, uciga-l-crucea, uciga-l-toaca, etc. ¶ ®
Foarte des intrebuintat, In graiul comun, In In-
juraturi si juraminte: sa -1 ia ..u1; ducit-se ...111111; s'a
dus (Si (P) s'a prapadit), a lass aunt; sit ma
to ~ul, decd... ¶ ® Ca un fel de mterjectie, In excla-
www.dacoromanica.ro
madduni care arata supararea, mirarea, Incur-
catura in care se all& cineva, etc.: ea dracul nude DOV-
dracu sit fie? pe nude dracu a putut sit piece? cui dracu sit -1 DRA
tread prin Bind P clne dram 1-a adus Incoace P De eine dracu
sit tringti. Tot astfel, spre a arata neincrederea, sau
spre a tagraclui ceva: pe dracul ¶ ® Inchipuirea pe
care si-o face poporul despre aspectul si firea dia-
volului se resfringe In nenumaratele locutiuni si
proverbe pe care le Intrebuinteaza.: e negru la
lath (dracn ride de pornmbe negro oi ye el nn se vede) Sl
a grozav de urit parch -1 dracul pe uscat, despre un om
foarte unit; barbatul as fie Dutintel mat frumos dealt
dracul); poarta. coarne (de aci epitetele de Incorno-
ratul, Cornea, etc.) $i are coada (dracn] si-a Ara coada
Intro el, a stlrnit vrajba intre ei; a trage pe dram de
mull, a se lupta din rasputeri spre a agonisi ceva;
draoul, 02nd n'are de Meru, I i cIntAreste coeds ; e foarte
ran (de aceea, tot ce e rau, afurisit, e al dracului:
omul dracului, lucrul dracului, Neamtul dracului, o vreme a
dracului; banul e ochiul dracului; nepotul e salba dracului;
baba sau %meta e calul dracului; un om rau e numit
,
finvenfat, dracul ern); e neastimparat, svapaiat
(de aci: un de coil, on de femeie); e destept, a-
totltiutor $i are multe siretlicuri la indemina ca
sa-i atraga sau sit -i birueasca pe oameni; si trebue
deci evitat (dracn Ole; mare e Dumnezeu, master e ~u1;
a vedea ye ~ul, a da de sau peste 01, a 0 pati; a se Pica
en no to Dune en ...il; nu chute pe ....,u1); se tine
scaiu de oameni (mai ales de popi si de calugari),
spre a-i atrage In cursa, spre a le cistiga sufletul
(nu pot soaps de el ca de ~u1; se tine dupe mine ea ~xi! dupA
popit); intra in corpul omului spre a-i
calugitr sau dupe
face rau, spre a-1 infuria, etc. (e cu draci; e plan de
draci; an intrat dracii Intr'Insul; a bags In draci sau In toll
dracii); Sade departe sau umbla pe locuri departate
(undo gi-a Intarcat ..111 coplii; pe unde si -a spart
opincile; la ~ill In praznic ; locueste adesea In baits
(de aci epitetul cel-din-balta; ~ul gado In baltil g1 ride
de emu), uneori in spini gado ca dracu In spini.Sati De
maracini); nu-1 poate alunga dealt crucea sau te-
miia (de aci epitetul: nciga-1 anima; nici pe sA-1
vezi, nici cruce sit -ti fact; crucea mare, ca e sun bil-
ten ; a fug! sau a se feri ca ~al de tamlie); numai fe-
meia ii vine de hac (femeia a ImbAtrInit pe le-
meia-1 Jgdecit De $1-1 scoate gi dator), etc. ¶ ® Alte
locutiuni: In guilt cn Dumnezen $1 In inimA on dracul, SCSI
manIncii sfinti Ni scuipa draci, despre cei fatarnici;
me eft ~et ye tea-sin, cere prea mult (pentru un
lucru de vinzare ; a face pe ~al In patru, a face tot
posibilul, a Incerca toate, a se lupta din rasputeri,
etc. ¶ ®S CQRNUL- ~IILUI BARBA- PQPII; DINTELE-
-SPATA 8C3IUL-
~NLITIPe- DILATE; MIISCATA-~IILUI,P.- MUSCAT;
DWI; SPINUL ~ULM Pp- SCAM; SPATA. DEACULIII m-
¶ C)Pejo DR4C-DE-
MARE, peste de mare, ce cgal[IW
seaman& cu bibanul a Garai
prima aripioara dorsala
e Inarmata cu ghimpi plini -* i888 Drat -lie -mare.
devenin(Trachinus draco) 1888) [lat. draco].
DRACARIE sf. Dracie: cite drlicarii be vin In
cap, toate le lac (cao.) [d r a c].
DRACSC, adj. e d r a c, al dracului.
DRACETE adv. Ca un d r a c; In mod afu-
risit, Indracit.
DRACIE sf. I Fapta dra-
ceased, a dracului: trebue sit tie
vre-o fermecaterie sau vre-o alts
act asp., ¶ ® Scornitura
rautacioasa, uneltire asciunnsa
7 0 trengArie, pozna: Intro
al vrn sit glumeasca on Imparatul,
s i t mai tacit vr'o (DLVR.) [dr a e]. g$
DRACILA (p1. -le), DRacINA
(p1.-ne) sf. Arbust spinos
cu scoarta cenusie $i cu lem-
nul galben; face flori rmlbene,
cu miros neplacut, iar fruc-
tele sint niste boabe de un g. 1889 Dracila.
rosu aprins; create prin tu-
fisuri si In lunci; se cultiva spre a face garduri
vii ( 1889) (Berberis vulgaris) [vsl. drat ij e].
DRACp/IE sf. COL DRAG. Toti dracii; multime
431
DRA- de dract: se dose Int Ms la ial de bag& asa In toate balite
DRA DRACOAICA (p1. -ce) sf. O Femeie rea, afu-
Indracita: Daman dracaaica od Ina nu scApase
de prilIM4die (ISP.) ¶ ® Femeie sireatai, strengarita:
Rica mA, m'o pAcAlit dracoaica tai-Bos4.
*DRACONIAN, DRACQNIC adj. De o severitate
excesiva, foarte aspru (ca legile lui Dracon) [fr.
draconien].
DRACONIE sf. wr)o = DRAC-DE-MARE [ngr.
apaxtBVt4
DRACOS adj. ® Afurisit, Indracit: anti ea
eran drdcoasele acele de Piano P ((SP.) ¶ ® Neastim-
parat, svapaiat, strengar: Dad sr. de 501, din iticarie
in lucitrie, a Mims In Isamu! Asia (CAR.) [d r a C.].
DRA.COVNIE sf. ® Lucru dracesc: vrei ed
beau dricovenille ce adnso procopsitu de Ili-meal. (o.-zAmF.)
4 ® Faptli draceasca.; pozna; dracie: nici putea
blunt di eel la milloo se Joao& vre-o (ISP.)
(parasc)o v e n i e].
DRACUI (-ueso) vb. tr. A da dracului, a Injura
pe cineva dracului: comma se regede
los drAcuind 81 Impingind pe haunt ea moargA
(CAR.) [d r a c].
DRACUSOR sin. dim. DRAC ® Drac rnic:
hand cite pe un de oornite, mi ti-1 ardeaoupolcele (cao.)
¶ CD Copil neastImpa.rat, svapaiat.
CP)
DRAG 1. adj. Iubit, scurnp (dinaintea unui vo-
cativ, se Intrebuinteaza formz feminine arena pen-
tru amIndoua genurile: dragA prietene I dragA Mal
dragit surloarit l de aci, In mod eliptic: drag/it scum-
pulel scumpo I drags Doamne, der DGAIN; mi-e drag(A),
oameni: noaptea, toate stihiile ndpddeso pe mine: strigoii,
moroii... drigaicele catzos4.
*DRAGAJ (pl.-age) sn. Scoaterea namolului, ni-
sipului, etc. din fundul apelor curgatoare cu aju-
torul dragei [fr.].
DRAGA.L4§ adj. Dragut, frumusel, gingas,
nostim: amlndol erau rumeni la fag si in siiala for
(VLAH.) [d r a g].
DRAGALASENIE, DRIMALAM sf. Insusirea
a tot ce este dragala s, gingasie: 11 ceartii on o
dragAlAsenie de copil alintat (VLAH.) ; el vede pe Lints on
miscarile ei de o drAglilasie MA de pereche (13R.-VN.).
() DRAGALAU sm. 0 /ten. (emus.) lbovnic, amorez
[d r a g ].
# DRAGAN sin. X = DRAGON.
DRAGANELE sf. pl. 0 4, mum- varietate
de cirese pietroase ¶ ® (P) F Nuri, farmec: Si'n
Mita mdrgArele $1 pe fatA-1 (ALECEL) ; cea dintiiu femeie
[d r a c + a lost gate, durdulie, plind de (PAW.) [srb. drag a-
nela draganlija].
DRAGANSC adj. De dragoni: steagurt dra-
gfinelti (N..COST.) [d raga R].
mai into DRAGANIME sf. X col. DRAGAN. Ceata de
dragoni: a nemteascl era in frunte (m..cosTI
DRAGASTOS, d DR&GOSTOS adj. 0 Draga-
la$, gingas, care-ti inspire dragost e: imparatut
dote pe fate cea micA dui% fllicliandrul col frumos sl dra-
g/Wes IISP.) ¶ 0 De dragoste, amoros: in vremea acestor
drIgAstoase vorbtri... oursul riului furase luntrea moon
DRAGAVEI sbst. * 0 Planta. ierboasa, Juana
ca de 75 cm., a carei tulpina poarta
niste foi dintate, lungi ca de o palm& 7-4'4

,
11 (o) iubesc foarte malt: mi-e drag (A) ca ochii din cap;
ironic: mi-e ca sarea 'n ochi, nu-1 pot suferi; mi-e
ea..., Imi place foarte molt sa...; Cu I inimd, foarte
si late ca de trei degete, pe care popo-
rul le maninca fierte; sucul acestei
plante 11 Intrebuinteaza ca leac contra
C41
ti$4ba
bucuros, cu multa placere; a se avea dragi, a se iubi bubelor (Rumex crispus) (A 1892) ¶ .vRp',
unul pe altul: se avean dragi de mull 51 mum nu putea ii 0 = spvviE DE-BALTA. 'PO
vorba deolt sA se laM (GRID.). DRAGHICIIJ sm. 4 Un fel de viespe
2. sbst. Iubire, dragoste; placere: do ...al meu; mititica. care Inteapa foarte ra.0
$1 se tot duce, s'a tot dus, DO dragu-unei oopile (EMINJ:ti -i (Crabro cephalotes).
mai mare ul sA to dud la el (cue.); au Cu mare pla- 0 DRAGHINA ser Ditaima. RIO&L
cere: mA uitam on is poarta ogrizii (VLAH.); de-a dragnl, DRAGHINAR 11,0- DRABINAR.
de-a mai mare dragnl, Iti face (facea, etc.) o mare DRAGOBETE sbst. 3) Ziva de 3 tAti'cx
placere: era ere- Martie pe care tine poporul prin
o
scud o tarbA
verde, Mt tot de-
nelucrare, pentru a o sarbatoresc si
pasarile, care In aceasta. zi se logodesc ;
1140-
C:14, v
a-dragul sa pri-
vesti la ea Ism) ;
cam torceam en,
= EDF--
i se mai nice si ..:esp-de-ertmtivara.
DRAGOMAN sm. TIlmaciu, inter- Fig. ,89,.
pret atasat pe lIng& o ambasada., un Dragaveiu.
'4a
de-a mai mare consulat, etc.: neetio Aristia, ice servea tot
ni ye Intrecute inteun tims de , ne desmierda grin niste deolamatil fru-
Oil WW1= (C120.) moase (HOE.) [ngr.].
[vsl. d raga]. Fig . 089o. Draga. *DRAGON' sm. C) a Animal fabulos
DRAGA' we. DRAG. Inaripat, Inarmat cu ghiare, cu coada
*DRAGAS (pl -ge) sf. Masina asezata pe un pon- de carpe si care scotea foc pe gura, ba-
ton, cu ajutorul Garda se curata fundul unei ape, laur LE 1893):
scotind de acolo narnolul, pietrisul, etc. ( 1890) Dar el std Min- ,----
[fr. d r a gu el. davie pe-un A. de
DRAGAIC 3, sf 0 3' Numele popular al stir- DorcelanA (ALECEL) ¶ -`-
batorii din 24 Iunie (Nasterea gSfintului Ioan Bo- CD X Soldat de
tezatorul), Slmziene ¶ ® Numele cavalerie care
unui dant popular care se joaca ezM.
putea lupta Si Fig. 1893. Dragon. Fig. 1894.
mai ales In aceasta zi; de act a ca pedestru ( Dragon.
lure sau a sari dragaica, a sari ca un 1895) [fr.].
nebun: nisi n'apuoi a muri bine, *DRAGON' (p/.-oane) sm. Siret
Ili el incep a Billea dragaica IBLEcs.t; de our sau de argint terminat
ce-ati pita de sdriti drAgaica prin printr'un ciucure si care se
casd P (aLece.)1/ 0 Plante cu atIrna la minerul sabiei
flori galbene-aurii, frumos 1894) [fr. dragonne].
rnirositoare, numita si sIn- DRAGOSTE sf. Iu-
ziene, din care se fac bu- bire: Imparatul se topes de
chete si se Impletesc cununi Pentru Ileana (ISP.) ; 0:
In ziva de 24 lunie, care undo -i e mi cearta; on
apoi se pun la ferestre, la sila nu se face; a-st face de
poarta, etc. spre a feri pe ai a face vrtiji de dragoste
easel de rele si a le educe [vsl. dragostU].
noroc (a 1891) (Galium ye- DRAGOSTEALA. (pl. -
ruin): drdgaica stufoasit rAspindea, -ell) si.Faptul de a (se) d r a.-
pripitli de soare, on miros ca Fig. 1891. DrAgaica. gosti, giugiuleala: sa mine I.
iloarea de t13 11 (DLVR.) Domenim, din multA striae
a. DRAGAICSLE sf. pl. a P Ielele, vintoasele, de tat InbratulvraimasilonsP.) . Fig. 1895. Dragon.
etc., niste zlne rele, nemilostive, care pocesc pe DRAGOSTI (-osteso) vb. tr. §i ref/. A (se) des-
432
www.dacoromanica.ro
I
PLANA VI
P'41. A ',A A
i/ WA VA r .4 i
1 7 i .1k 14 ,,,Apil ,...:.

IP 0.1 el
--ilit:*11',1-,/
ift.i, .11
'
I tri-ii. oi
i '4706, PI N
ti
A,,
1k INF A
0---, 7Z-lif
ROMANIA 1
/ 'CAV
\VAVAIt I
PA
j.ki."
,
,A ROMANIA
PAV. NATIONAL PAW. RAZBO1U
ROMANIA ROMANIA ROMANIA
PAV. M.S.REGE W I PAV. FAMILI El REGALE PAV. M.S. R EG I NA
.-- ,,
- 4.
Vil
1...M. IZ_...

It=
1

r-- a *
mi.
,
if .el

ALBANIA AN DORA ANNAM 1 ARGENTINA AUSTRALIA

...
... -. -iNliki..i.o..i

AUSTRIA BELGIA BOLIVIA BRAZILIA BULGARIA

VIIII
P
M. E_ -
.:(
.

,., 12.-.. ii.M4 ice,

591,
IZIO ----
.. .
;:' r
CAMBODGE CANADA CEHOSLOVACIA CHILI I CHINA
Imo'
[ I

-mmisollr Mill 'eV

VIII
1

MIIIIIM11111111
CO .n. 1 o
IIIMLWAIII , ....
4011.1 c,
COLUMBIA COSTA -RICA CUBA DANEMARCA DANZ I G
,i -w---

miiiimt.. I "MINI
.
* ./
i
-..
=NM
ECUADOR EGI PT ELVETIA ESTONIA ET 10PIA

I LI
..._.. _I
#
.
0y N=
if
.

___
FINLANDA FRANTA GERMANIA GR EC I A GUATEMALA

,-,s,-,
111111r1111111111
4 b
MPI
fr. cid a 0 ,

uY
-1 1---- .

HAITI I HONDURAS IRLANDA ISLANDA ITALIA ,

O-

JUGOSLAVIA JAPON IA LETONIA LIBERIA LIT UAN IA

1.-A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustnt
www.dacoromanica.ro
 PLAINT VII

M Ad
....
r Is...
.

mi
10_

I
L UXE M BURG MARENBRITANIE MAROC I M E XI C MONACO

owl= _11
-I
11

I___. _
\'7
A
./a

1
A
)",''

*
I
1

1
NICARAGUA NORVEGIA OLAN DA PALESTINA PANAMA
.

_1--
'IR
11111._riMII Awl?
. ro

PARAGUAI PERSIA PERU POLO N IA PORTUGALIA

.
_
o IL

11111r7
11

c)
RUSIA

cm. _. a..=.a
SPAN IA
AIM
_
.
SAN-DOMINGO

STATELE-UNITE
-""
SAN-SALVADOR

..M.
.
'721 ,._.`

PEP. .,
SUDAFRICANA
PI
rt.
.,:,...fn

.
SF. SCAUN

Yu
_I l_

SUEDIA
---1
SIAM

co,,
TUNISIA

'ii. Ze4 .

1111
,. 0.

1111111111111E

TU RCIA U N G ARIA URUGUAI VENEZUELA ZANZIBAR ,

STEMELE ARII
i4ii = ..,,*
.;:. ,peikitt,

,. '
..,..),-PA .
.

4+ ,,--;, '(;-. ---.

*
A' ".", 1 4. ',1 16 ':1*
V
!air. Al '4 .,..
. ,
A
.7..4' .
-
PA .
t! p jiiiij
A!, ..,..
p.... ..'1 IL
1
.,- pl..:i. .
';(''':'. ._

ii
11
. : . .

, - v ' ,-__2, I 'i- I _.

.-- N., ,
Armata si Auloriiiiii Sigiliile Autoritatilor
Casa Regal('
Ii
Adele Oficiale Internationale
.

www.dacoromanica.ro
mierda cu cuvinte de d r ago s t e: o den:tiara on 2. vb. re fl. 0 A se Imbraca In felul Grecilor sau
durere, suspinlnd o dritgosteste (EMIN.); de scum 11 a ai for Romanilor (vorb. de un actor) 7 ® ® A se Mli, DRA-
vremea sa se dragosteasca (cao.). a-si lua ifose [fr.]. ORE
DRAGOSTOS my. DRAGASTQS. DRAPALI (-Mese) vb.
DRAGUOICA adj. f. Bucov. dun. DRAGQTA: tr. Trans. A strica, a ni-
Irumuelca, es, din cosnit Hod Iti pica! (SB.). mici (DENS.).
DRAGUCIOR adj. Maram. dim. DRADVT. DRAPEL (p/.-ale, -eiuri)
DRAGULEAN adj. dim. DRAG: sit !Amain de sn. 0 ( 1897) Steag
bung Inttlnire a asta de plosoll (ON.). ¶ 0 ® Armata: a spire
DRAGULT, 1. - ULITA, -ULNA 1. adj. dim. onoarea ...,ulut; a 1i sub a
DRAG. Dragalas, gingas: nItson o bunAtate de coolies servi In armata, a fi soldat
de drilgulet (MP.) ; o pAstiricA drligulica si frumusica eta pa [fr. drap eau].
o 'smut% OSP.) . *DRAPERIE sf. 0 GP
2. DRAGDIXT (p/.-ete) sn. )4 = EGRILETA. P Vestmintele largi, sto-
DRAGT,,T npr. m. 0: vine la cans Pr- CAVS G. fele cu multe cute care
DRAGUSOR adj. dim. DRAG. Imbraca o status sau per-
DRAGVT 1. adj. dim. DRAG. Iubit, dragalas: sonagiile unui tablou; ®:
on de fecior, oft toatA lumea se mire de obrilJoril lui eel de Jur impreJur, imense draperii
Fig. 1897.
frumogi (RET.) ; iron.: °Ind ma lass de (sepal men, fAceam de brazi nriesi, aproape fantastici Drapel.
cite o ~A de trebusoarA (CRC.). (VLAH.) ¶ O Perdele largi,
2. DRAGQT sm. Amorez, iubit, ibovnic faclnd cute mari 1898) [fr.].
3. wawa (pt.-03) sf. Amoreaza, iubita, *DRASTIC adj. .0`
ibovnica. Care lucreaza energic
*DRAHMA (pt.-me) sf. ® Masud de greutate (vorb. de purgative); e :
la vecliii Greci de 3 gr., a tntrebuinta mi1loace o
24 7 ® iD Unitatea de [fr.].
moneta a Greciei ( 100 *DREADNOUGT
lepta) In valoare (Inainte drednot) (pl. -turl) sn. a.
de r6.zboiul mondial) de cies, Cuirasate foarte puter-
1 leu 1896) [g.r.]. Fig. 1896. Drahma.
nice, de o marime co-
*DRAIBAR ( p/.-re) sn. losala reng1.1.
1$7-' Slredel special al t imp larului [germ. 0DREANGA. sf. Oaf.
Drillbohrer]. Clopot spart.
DREANTA pr.
DRAM
pl. aninri) sn. ® MARIO. de capaci-
tate: 1,100
/ dintr'o litre (= In Muntenia 0,00322, SDREANTA.
In Moldova 0,0038 dintr'un litru) ¶ ® Cea mai DREAPTA. mu- DREPT.
mica masura de greutate: 1 / too dintr'o litra (In DREAVA. (p1. drove)
Muntenia = 3 gr., 1797, In Moldova = 3 gr., sf. ® Instrument In
2275); 0: dealt un car de minte, mai bine un de forma de arc cu care Fig. 1898. Draperie.
noroo. Aceste masuri au fost scoase din uz de cind plapomarul bate 'Ina,
cu introducerea sistemului metric [ngr. BAIL]. dring ¶ 0 Fie-care din betele sau vergelele care
*DRAMA (pl.-me) sf. O /P. 0 Piesa de teatru tree prin mosoarele alergatoarei de unit sF' 2j 71
de un gen mixt, Intre cornedie si tragedie, a carei ¶ 0 Stinghia de-a curmezisul aripii morii de
actiune, serioasa prin fondul ei, adesea familiars vint [vsl. dray o lemn"].
prin forma ei, admite personagii din toate clasele DREGATOR, t DEREGATOR, t DEREGATOR stn.
sociale, precum st tot felul de sentiments si de to- O # Conducator, clrmuitor ¶ 0 !net functionar:
nuri ; Heck opera ¶ ® ® ir de IntImplari dregAtorii cel mari Ian on pocumbel... (e1) 11 aruncA in sus
miscatoare [fr.]. ((sr.) ; diregatorii si indetele de pre la toate scaunele Moldo-
ODRAMALUT sr DRAMIfl. vei (PRV.-LP.) [d (e) r e g e].
*DRAMATIC adj. 0 0 Ce priveste teatrul; DREGATORESC, # DEREGAT0RESC, t DIREGATO-
autor eel ce scrie piese de teatru; artist actor 11 RESO adj. De dreg& to r: laces mai midi greettlii dre-
013Miscator, care da emotiuni: situatiune ..A [fr.]. gatoreasca... (soul vinovatului se spiuzura In poarta clap!
`DRA.MATIZA (Am) vb. tr. A face dramatic, (NEGR.) .
a da forma, interesul dramei [fr.]. DREGATORIE, t DEREGATORIE,t DIREGATORIE
*DRAMATURG sin. Ay' 0 Autor de piese de sf. Slujba unui than functionar, functiune Inalta:
teatru, de opere dramatice [fr.]. nu-1 Blouse on diregAtorie la elute (N.- COST.); aJunsese la lnalte
*DRA.MATURGIE sf. a 0 Arta compunerii dregatorit, atit la divan, oft si is ordie tome.) [d (e) r e-
pieselor de teatru [fr.]. gator].
DRA.MUT, Mold. DRAMALUI (-am) vb. tr. A en- DREGATORTME Sf. cot. DREGATOR. Clasa, mul-
taxi, a cumpani: un cronicar de salon trebne sli-si drAmu- timea funaionarilor inalti: stituitorii Domnilor
eascA atentia on cea mai mare striotetli (CAR.) ; to ad-o Income si boleretnl scApatarA (JIP.1 .
(gains) la mosul, s'o dramitlueasell CRG.) [d ram]. DREGE, t DEREGE, t DIREGE (-eg; pert. -esei;
DRANICER sm. Mold. 0 Cel ce lucreaza d r a- part. -es) vb. tr. 0 # A conduce, a Indruma, a cä-
n i t e, $indrilar: sat de cherestigil gi tvuoi.). lauzi: nrmele male ( pasii mei) derege dupS cuvIntul
ODRANICIOARA (pl.-re) sf. Mold. Bucov. Maram. tan (Ps. SCH.) ¶® A pune In ordine, a rindui, a pregati
dim. DRAMA: SA mA denim 'n dranicioare, SA mA cum trebue: mat direge una, mai alta prin casA, ca mulere
'ncarce 'n sapte care IVOR.). vrednica (FR.-CDR.); dettertA plosca, Isi drese glasul 51 !mien
DRANITA (pl.-te) sf. Mold. Bucov. Maram. sin- ¶
(NEGR.) ; TWA; lei drese gltleJul $1 'mein] a Dovesli (PANN)
drila mai lung& cu care se Invelesc casele: se iveso ® A face, a pune la tale: a'a boat dupS dInsul, sa vadA
curatele oasute... tAranesti cu.... acoperemintul de sindilA ee va direge on banii (sB.) ; el nn Wan ce sA lack ce sA
san de (IRO.) [rut. dranye a]. dreagli, ca sit amble dna placnI ei (ISP.) ¶ ® F A pe-
DRANITT (-Iwo) vb. tr. Mold. Qucov. Maram. A depsi, a-i veni de hat: el las', mai bade, ca to oiu dreg('
acoperi (o case) cu d r anit e, a sindrili: era o en! (ALECS.) ¶ ®$t A pune Intr'o mincare condi-
clAdire de zid... on acoperignil malt, dranitit (GM.). mentele necesare sau a-i adauga lapte, unt, oua,
DRANITTT sbst. Mold. Bucov. Maram. Faptul zahar, etc., spre a-i da un gust mai bun: unit tac
de a draniti. diresala tierbind barabulele on bore si dregindu-le on Brain-
* DRAMA (-apes) 1. vb. tr. (D A Impodobi cu o Una (SEZ.) ¶ O vinnl, a-I amesteca cu spa sau ch-
draperie: o Tereastra ¶ (i) GP P A 1111448 cu gra- ferite ingrediente ¶ 0 A sulemeni, a da cu sub-
tie Imbracamintea larga cu multe cute a celor man, a spoi (obrazul): Temelle In Orient an urlotosul obi-
vechi, la o statua, la personagiul unui tablou, etc.: coin de a-si dregs obrazul on gunman 1110tA
0 figura; (E): Cu voi drapIndu-si mila, vii olteazA tots turna (yin) In pahare: oitharnicul 51 treile... direge el el
nerogii (EMIN.). la mass Domnnlni (0a..uft.); clad pAhArniceii dreserA pe la toll
1.-A. Candrea. Diclionar enciclopedic ilustrat. 28
433
www.dacoromanica.ro
DRE- Prin pahare, Mihnea se scull; (cope.) 1 ® A Indrepta dreptate, de la adevir C NEDRNPT : un om ;
ceva stricat, a repara: un ceasornic; F : megternl 0): mai bine o tnvoiald strImba decit o judecatA dreapta;
DRE Arica i drege de Inca 9 1. la) A coase pe uncle e
rupt, a pune un petec, a cilpi rail/. de o rule, de
o halite, de o Inca' thmin to ; Q : mai ran te rupi, clod vrel
sA to dreg! (mix); na-ti-o Wait, cA ti-am dres-o, se
: ce e m nu e Wiest; ce e ,
ce-1.0 gi adevArat, nic1 is dracul nu-1 minciuna (so./.):
gi lui Dumnezeu 11 place ¶
Cu mintea intreagii, sanhtos: dreapta judecatA
s Legiuit, cum se cuvine pe blind dreptate : a
zice cuiva care, vrind sh face parte dreapta, a impartd in phrti egale, a da lu o
Indrepteze o gresealh, face imphrteala fie-chruia ce i se cuvine ¶ w NitscUt
una mai mare ¶ A
O (f. din aceeasi palinti: nu i-am lost Irate drept, ci dintr'o
indrepta, a sterge o gre- tiitoare nAscut (N.-COST ) ¶ C) LuptA dreaptft. lupta C ,rp
salä: a dreg grelala De Care la corp, trinth ¶ @ f i complement por COMPLEMESNT 9
a Ment-o (lat.dIrIgere @ Ce e opus partii stingi: mina dreapta; ochiul, pi-
DRELE, DRNHLE sf . pl. ciorul ¶ 14 Care se afla la mina dreapta stand cu
Mold. i Giuperci comes- fata in directiunea curgerii unci ape: tArmul .0 al
tibile, de forma unui cor- Dunftrii.
net sau unei urechi, ce Fig. 1899. Drele. 2. sbst. Piciorul drept: a ales Cu .0111.
cre$te pe trunchiurile de fagi, de ulmi $i de ste- 3. (pl. -turf) sn. 0 Facultatea legitima de a
jari (Auricula- face sau pretinde ceva, de a dispune de ceva sau
ria tremelloi- de cineva, etc.: omul n'are numai uri, ci *1 datorii;
des) (E 1899 : a ayes 0.111 de viatA si de moarte; .0uri civile. politico, so-
drelele se flerb ciale ; 0ul de vet; .0 de rftzboiu sl de pace; 0.0u1 mini mai
g1 se mAnincA en tare ¶ 0 Ceva ce apar(ine in mod legitim altuia,
muldein (SEz.). ceea ce se cuvine altuia: and a mincat .0u1 vre-unuia
*DREN (p/. P Plata, leaf&
gin's trecut de la clInsul P 03e.-vN.) T (D (_)
-nue sn./ Con- cuvenith: dA -mi 11 men, cA mi s'a urtt acs '(SP.) ; sA ma
duct& de ci- IAcomesc en laul unei slugi vechi si credincioase ca tine P
ment sau de (ALECS.) ¶ 0 Ceea ce poate face sau pretinde cineva
olane, ingro- s 4,c; de la altul in virtutea unor anumite leghturi ce-i
path. In pamint Fig. 190o. Drenuri. uneste: prietenia are ~utile el ¶ @ Voie, cadere:
sub terenurile n'ai sti te amesteci to treburile mete ¶ 0 Titlu legitim
mlastinoase, prin care se scurge apa adush prin
drenaj ((_j 1900): ...urn° shit Ingropate la o adincime la
de a aspira la ceva: putini candidati an .1
sA coupe
acest post ¶ ® Ess Stiinta legilor, jurisprudenta:
care nu poate ajunge flerul plugului sA le spares (I.-OH.) a studio. 111; Facultatea de .0, profesor de 0. ¶ C) Eli
[fr. d r a in < eng1.]. Materie specialft a legilor, corp de legi: Sul civil,
*DRENA -enez vb. tr. / A face sa se scurga apa penal, comercial ¶ () A fi In 0., a avea facultatea, le-
din terenurile mla$Unoase, cu ajutorul drenurilor : gitima, puterea, caderea: on era to sA-mi cearti acest
aceste inconveniente nu mai exist& de chid am drenat etm- Inern ¶ CI De 0., in mod legitim, firesc: acestea mi se
pine o.-on.) [fr. d r a in e r]. cnvin mie de .0 9 n Dreptate: nu-i vorbA, Ewell Pd-
'DRENA) (p1. -ale sn. r Mijloc de a insanatosi rtntele Trandafir (sLY ); cu A., en .0u1, Cu (buna) drop-
pftminturile mlastinoase cu ajutorul unor serflu- tate: MAri-ta Judea gi fA ce e sset (ISP.) ; pe .asati pe
lete subterane captu$ite cu olane sau cu tuburi fee sau fait drept, cu dreptate sau far&
nedrept; cu
de ciment, numite drenuri: Sul ei dreptate: nu este on singur om de Stat.., care sA
ventilatiunea se fan to tale mai bune con- nu-si dea, cu sau fart , titlul de liberal (1.-OH.);
ditiuni igienice (mom, fr. drainage]. e cu 0.(ul , se cuvine, se cade: nn-i on s& more to
DRENTE' pm- TREANTA. 'naintea mea (ALECS.) ¶ © La .0n1 vorbind, vorbind ade-
DRENTE= sf. . pl. * Mica planth vault, pentru a spune curatul adevar: la n1 von-
icrboash cu tulpina cufundath in aph, bind, on esti numai asa o vacl de mule pentru fie-care (CIM)11
cu frunzele superioare gramadite intr'o 0 ui Iui Dumnezeu, e tot ce poate fi mai adevarat,
rozeth care innoath la suprafath, cre$te rectms° Ca a$a e: ui
int Dumnezeu, In asemenea caz...
ruginea va rAminea numai pe seams mea (ODOB.I ¶ ® Yn
prin mlastini $i balti ( Callitriche yen-
nalis) ( 1901) [comp. TREArrrA]. .0111, in flea, in directitinea: Intro oasis mea si a Int
DREPNEA (pl. -nele sf. Bucov. to este o usA In ulcitreia am pus un dulap (VLAH.); de la o
Un fel de rindunica cu penele negre vreme, mi s'a pus. vorba Dies, soarele In .0111 inimii (om);
ca funinginea $i cu gnu' alb, numita prin ul,C3111 In fata: prin ul
unui pod, mi-a legit
$i ltistun-negru" sau lastun-mare Mainte un ore grozav (cse.).
( Cy pselus opus) ( 1902) [lat. 'd r e- 1. DREAPTA St. 0 Mina dreaptd: Dumnezeu...
panella < drepanis]. blagosloveste Meet Cu dreapta, si caerul, din alb, se face deo-
DREPT, t DIREPT 1. adj. CD Care data negru (VLAH.) ; 0 : ce face dreapta sit nu stie stings ¶
merge de la un punct la altul fara (D Partea din directiunea minii drepte: a o hill la
nici o tncovoietura, indoiturh sau dreapta ; a apnea sere dreapta; pall pe unul la dreapta, pe
Arlinbatura (© STRIKE : linia dreaptit altul is stinga (ISP.); is (Sau in dreapta si Is sau In)
este drumul eel mai scurt intro (lona stings, in toate partile: muncea In dreapta si In stings
puncte ; un par ; F: e 0 ca futile 'n traistA, Fig. i9ox. ca doar doer a IncAleca pe nevoid (cap.); f de- a-dreapta,
e strimb, indoit, incovoiat ¶ 2 Care Drente. t din-a-d(1 reapta lot. adv., In dreapta, la dreapta:
nu ocoleste: drumul , linia dreapti e mA aflam Intro douA grAdinid'a-dreapta gi d'a-stInga (1.-OH.);
drumul eel mai scull intre doud puncte 0 itk unghiu in tram* pusei pe Milan din-a-dreapta mea (ON.) ¶ ® X
unghiul format de don& Aripa dreapth a unei armate ¶ @ let) Grupul din-
drepte perpendiculare tr'o adunare legislative, asezat la dreapta prezi-
(' ] VNGITIII ; prism& dentului, care reprezinth partidul cu idet conser-
dreaptit, eilindru .0, ale ch.- vatoare ¶ 0 DREAPTA (p1. drepte sf. . pc Linia
ror generatoare shit per- dreapth.
pendiculare pe planul de 5. DREPT, # DERVPT, t DIRPT adv. 0 In linie
baza ¶ 0 Vertical, in dreapta, far& a se abate din drum, far& s& oco-
picioare, care nu e culcat leasch: a merge .0 Initiate; capra... merse . ca pe ciripie
sau Intins la prim hit: la stutul cu flori Her., ¶ 0 Fara incunjur, fard a
Intepenindu-gi picioarele, ra- se sfii, fdrn a ocoli adevarul: el nu mai suceste vorba,
mase ca lumtnarea ((SP.) ; ci spune .0 In WA, dacA 1 s'a pus ceva pe anima (SLV.) ¶
un aid ¶ ® Nerniwat : @ Sincer, cinstit, conform cu adevarul sau cu
dreptii comanda military Fig. 1902. Drepnea. dreptatea: cola ce vor sit indeee A.+, Ionia sit cearfi de la
IR e 426. Care e greu de Dumnezeu sA le dea inteleptie 41 pricepere (PRV.-MEI.): 11111A-
urcat, fiind prea putin Inclinat (verb. de un ratul... tgi chemil fetele, Is Intrebl, poruncindu-le a& -1 spne
sui§) ¶ ® Cinstit, sinter, care nu se abate de la osp.) ; : mai bine stai strimb si Judea (Sau vorbeste)

434
www.dacoromanica.ro
 0 DE-A- UL loc. adv. Fare a se abate, MIA 0 DREVEN adj. Trans. Intepenit, inlemnit, amor- DRE-
a ocoli, faro Inconjur, direct: golittatea InctutjurA, Jar tit [srb. drven de lemn "].
foamea dA de-a-dreptul iCR13.1. DREVELI (-cam vb. intr. A Int,epeni, a In- D R I
6. prep. 0 # Pentru: derept numele tan, Doamne, lemni, a amorld [srb. drveniti s e]
CUM pacatul mien (1.3.-SCH.) ; derept care, pentru ce, de ce; DREZINA (pl. -ne) sj. 4$,V$ Vagonet cu patru
derep(t)-ce, pentru ce, de ce ; derept acea(1a), de aceea ¶ roate Intrebuintat pe li-
0 In loc de, ca: m'a lust drept altul; on -ce plata, 1-a niile de drum de tier pen-
tras o bataie [lat. directus]. tru transportul materiale-
DREPTAR, t D (E)REPTAR (Itr) (p1. -are) sn. 0 lor upare $i care e pus
Wu' Unealtai a dulgherului, coltar, ghiunie (ru 11388): In miscare cu niste plrghii
mesterii... clad lucreaza lemne sau pietre ...puind acel dreP- sau pedale ( 1905) : Lama
tariu, le tocmeso si le netezesc (PRV.-1413.) ¶ 0 A Surub anzi duruitul drezinei treclnd
mare de lemn In legatura cu roata morii, servind prin garb. was.) [fr. d r a i
s'o Incetineasca sau s'o iuteasca: morarul strInge ori s i n e].
mai da drumul ~alai (Lurie.) ¶ 0 F Norma [d r e p t]. *DRIADA p1. -de sr
DREPTI.S.TE, DEREPTATE, t DIREPTATE st. 0 45 Nimfa care locuia in Fig. 1903. Dreiinf.
Virtute care consists in a da fie-caruia ce este al paduri [fr. < gr.].
sau, in a respecta drepturile altuia: Dumnezeu eel *DRIBL4 ( -lea) vb. intr. \ A trece Cu mingea pe
dirept, eel ce mart& nedireptatea al Malta direptatea, cu elth lingo un adversar (la foot-ball [engl.].
carfare pedepseste pre cei ce mica giuramlntul (GR.-UR.) ¶ 0 DRIC (p1.-murt ;sn. I VIP" Partea unui car tara-
Ceea ce este drept sa se face, purtarea celui drept: nese alcatuita din inima, perinos, piscuri, virtej
en a nu mergi departe (ZNN.) ¶ 0 Faptul de a acorda $i osie, fare a se
da ; tine are ,
fie-caruia ceea ce i se cuvine In mod legitim: a 1 se
aceluia sa 1-o dal (PRV.-M13.) ; In cerdac se
Impartea ... de oatre domnul Jude D.-ZAMF.) ¶ ® Insusirea
de a fi drept, legitim: a unel cauze 9 5 Puterea
cuprinde in a-
ceasta numire $i
rotile, loitrele,
etc.: to fungi ne-
vaata cu fate in Jos
a
de a acorda cuiva ce i se cuvine in m
de a rasplati $i a pedepsi, justitie:
legitim,
omeneasca
0 p.- NRDREPTATE, STRIMBATATE [d r e p t + -a-
d'a lungul ~ului
$i -o acoperi on mal-
t) a t e]. ditrul de fin (NA/R.);
DREPT-CREDINCIOS or- cREsnricios. pe 0Itr1, se zice
*DREPTVNGHILT pl.-ghiuri) 1. sn. pc Parale- despre un car sau Fig. 1505. Dric.
logram ale carui un- o trasurk fare
ghiuri shit drepte ' 'T
n
arcuri: o nattmeanca pe .wuri, care scutura de minune, on
(0 1903); se obtine rotile galbene, cavil verde $1 capra neagrA (ON.) ¶ ® t C)
suprafata unei drept- Nlijloc, partea dirt mijloc: orasnl Rtmul In--ul Italiei
unghiu Inmultindu- II,. 16 ITV
este (m.-cosf.); Dragostea 'mparatului Slide 'n ~ul satului
despre hiserica" ¶ O F
,

(GOR.);ghicitowe 'NM,
1

se baza cu Inaltimea. CP)

2. adj. Care are Fig. 1913. Fig. 1904. mijloc: an a tinut iarna, $i mai ales ~ul iernii...vitele s'an
un unghiu drept: Dreptunghiu. Triunghiu tinut bine (ION.) ; e tocmai In iarmarocului si poste
triunghiu ( 1904) dreptunghiu. mi-a pica ceva p1 clad oin vent Inapoi (CRG.1 ; tocmai In ~ill
[drept+unghiu, format (lima fr. rectangle]. mesei... tinArul Nee Peruzeseu 1$i fAcu intrarea In salon
*DREPTTJNGHIULAR adj. Ilk 0 Care are (ON.) ¶ ® Car mortuar 1906): ~al ',cleft care
forma unui d r ep tunghiu 0 Care se taie ducea la ultima locuinta pe un barbat de Stat (I -G11.); F:
In unghiu drept. a Si pe , a fi in agonie ($i F ), a fi pe duce [ung.
DRES, # DERZS, t DIRRS 1. adj. p.D(E)RvaE '1111 desk I.
© NRD I RRS. DRICALA sj. Trans. Ban. Pilots, sac mare
2. sbst. Faptul de a drege: ciorapilor; diresul umplut cu line, cu fulgi, cu par de cal, etc., ce se
borsului cu oult se face aim (SEZ.). pune ca a$ternut pe un pat: e... mai moale dricala
DRRSURI, t DIRRSURI sf. pl. 0 X Diferite in- ncastrit cea de Ilnd (RET.) [ung. derekal].
grediente, arome sau condimente ce se pun In bu- DRICAR sin. Intreprinzator de pompe fune-
cate spre a le face mai gustoase: Asta-i a Romanului bre, proprietar de d r i c u r i mortuare: biata Zin-
Placuth mincare, GUM eu dresuri CCV.) ¶ 0 2 Aro- outa nici nu Inchiseseochii, >1 m'am pomenit cu ~11 (NEAR.).
mate sau alte ingrediente ce se pun in yin, spre DRICUI -uiu, -uesc vb. tr. A batatori, a
1

a-1 face mai gustos, spre a-1 preface: cu via prisne lovi cu ceva pamintul ca sa se Intareasca
$i p1M de deresuri Doe.) 110 Sulimanuri si alte unsori ¶ ® A scurma: am vAzut turma de pore dricuind DAmin-
ce se pun pe obraL spre a ascunde sbirciturile. pe- tul Cu ri,u1 (PAMF 1.
tele $i alte urme lasate de pecetea vremii: pe hid "DRIL p1. -aunt) sn. Plaza batuta si groasa
n'au putut razbate nici dresurile nici stAmburile oraselor ce se Intrebuinteaza pentru corturi, bluze de lu-
IVLAH.) ¶ 0 A face dresuri, a lua dispozitiile necesare: cratori, Imbracaminte de vara, etc.: eortina de se
feta Imparatulut 1*1 fAcu dresurile cum o invatase tatal SAG lase pe mica scenA acoperita de ramurile a doi salcIm1 (NEAR.)
(ISP.) . [germ. D r i Inc It].
4. DRES, # DIRRS pl.-ese) sn. Act, document, DRIMOC D/Rm4z.
hrisnv, zapis: au aDucat... zapisele Intru carele au fost DRIPELI$TE sj. Trans. (BUGN.) Loc batatorit,
pi dresele cele de domnie a lui Vasilisc, nepotul lui Despot batut de picioare, bateliste [drip ij.
(LET.). DRIP! (-ipesc), DRIPUI -nest vb. tr. Trans. A
*DRESA (-esez) vb. tr. A invata, a forma, a
I calea in picioare, a strivi, a batatori (DENS.) (esc.).
deprinde un cal la calorie sau la ham a Invata un DRT$CA (p1. - tate) St. re
cline la ylnatoare ¶ 0 A invata pe un animal Unealth a zidarului cu care citt*1117-
domestic sau salhatic sa face anume miscari, anu- netezeste tencuiala aruncata
mite acte care amuza pe spectatori: a dress clinele cu mistria pe zid, fatuttoare
sa sara peste o frInghie; 0 foci, un elefant, o maimutft, ( 1907 [big. draik a, srb. Fig. 1917. Drisca.
no nrs ¶ ® Pr. ext. A deprinde, a Invata pe cineva d r k a].
cum sa se poarte, cum sa slujeasca, etc.: Mica vrei DRICUI (-uese vb. tr. A A netezi tencuiala
sa ai o sluga bunt., dreseaz'o cu rAbdare $i on blindete (BR.-VN.) cu drisca.
I A asterne pe hirtie, a redacta: un prates - verbal t DRIT p/.-turt sn. Mold. da DREPT a I _(:),
[fr. dresser]. $i el are ...girl ca patriot, ca patimit (ALECS.) ; DIndu-1 w ca
DRESA3 sbst. Faptul de a dresa un cal, un hotArtrea sa-i ramtie nestricata (NEGR.) [it. d r it t o].
DRVTE -
cline, un animal salbatec) [fr. d r e s s a g e].
DUMINECEA.
0 DREVELI (-memo) vb. rt. Trans. (vic.) A bate, a
*DRIV (p1.-tvuri) sn. e. La jocul de tennis: lo-
vitura a mingii care vine de atinga plasa [engl.].
DRIGIT (-gun) vb. tr. §i intr. Mold. A sgtlt1i, a 12.500
piep Lana lina cu d r e a v a. hurduca, a sdruncina (w.cao.) [rut. d rygaty].
435
www.dacoromanica.ro
 DRYGL, DRIGLV (PL-Pi., -gluri)sn. C) Ban. Trans.
DRI- Cociorbd, cu tulpina foarte ramificata $i paroasa, cu flori
lemnul cu care se scormone$te Iocul galbene, dispuse In umbele la virful ramurilor
lar NW In cuptor (DENS.) : as inceput... cu mature., Cu 0.,n1, cu (Cytisus Heufellii) ¶ ® Planta ier-
ri5ohltorinl, care on co a putnt (ciAus.)11 ® Darac, piep- boastt din familia cruciferclor, cu
tene de daracit [comp. bg. draglec d]. Frunze aspre, cu peri, cu flori mici
DRTGLA (-glez) vb. tr. 0 /ten. Ban. Trans. 0 DI A galbene-aurii, dispuse in ciorchini
daraci, a pieptana 'Ina, fuiorul (DENS.) ¶ ® ® F (Neslea paniculata) ( 1909) ¶ O =
A parui, a trage de par [d r I g 1]. DROBUSQR 0¶0 = LVBINIIL-BOBULIII
DRTGLA (p/.-re) sj. F MIrtoaga, gloabd, ra- 1 CI = GINTSTRII ¶ 0 = DROBITA ¶0
bid: schelete prAtuite de birji pe care is poartil somnoros Mic arbust cu ramuri lungi, subtiri
drigle de cal on coastele numArate ((RO.); inCalOCA Pe o $i rotunjite, acoperite cu peri aspri,
de lapel 51 porni dupi cillugAri tFAMF.) [big. drag 1 a]. cu flori galbene, numit $i drob-de-
0 DRIGLU pp- DRIGL. munte" (Cytisus hirsutus) [rut.
0 DRIGLAT sbst 0/ten. Ban. Trans. Faptul de drok, rus. drokt].
a d r I g l a, pieptdnatul fuiorului, daracit. DROBINA (p1.-ini) sf. Bulgdre
DRTMBA1 (pl.-be) sf. Mo/d. .1 = DRING ®: sans mare de sare, drob de sare (RV.-CRO.)
din no cu un talent la care nu am putnt aiunge niclodata [bg] .
(ALEC8.) [rut. drymba, drymla, pol. drum- DROBIOR, DROGHI$QR sbs *
bla,ung.doromb<germ.dial.Drommel]. C) = DROBITA ¶ 0 = DROBII$QR 0
DRYMBA2 (p1. -be) SI. Ceata, deta$ament de [d ob.,d r o g].
soldatd Tatari: rdtdcit numai cu o slugs a lui... 1-an Whitt DROBITA, pRookuTA (p1.-te) Sf.
o no de Tatar' (F5.-cosri e Mic arbust cu flori galbene, ale
ODRYMBOAIE PP- DR/BIBQIU. carui ramuri, fierte In apa, dau o Fig rol!
i °9.
ODRIMBOI4i. (-oin, -olez), DRIMBOT (-oiesc) vb. frumoasd coloare galbena, des in-
refl. A se bosumfla, a se arttta suparat, minios: trebuintata la tar% pentru boit; numit $i drob",
Atuncl el se drImboia Si mai mull nn ne spnnea (RET.); ian drog", drobi$or", drobu$or", genistrd.", gro-
sa-1 It sculat la treaba, eapol sA vezi cum se codesc, se zamd.", etc. (Genista tinctoria)
drimboiese 51 se sclifoseso (am) [drimboiu]. (ED 1910) [d r o b2,
ODRIMBOIALT adj. p. DramBoia. Bosumflat, dro .
supdrat, mlnios: Fereste-ma, Drigut Doamne, de mazire DRg]OB$OR
oleiatA 41 de lelea adt ((1(..BRS.); tot' se duceau on bnzele 00 sbst. ¢ Q = DRO-
(RET.). BITA ¶ = DRO-
ODRIMBQM (p/.-boate) sn.,DRIMBOAIE sf. Trans. BMA O.
J = DRING 0 : Muzicd !Am on drImboale, Urine/blind DR/0 BU OR
olopotei de oioaie (BD.-DEL.); ® a sta drlmboin, a sta bo- sbst. p ® Planta
sumflat: Iar cel mare eta drimboin, Felegos ImblInd la ierboasti din fa-
of (RET.) [bg.dramboj, srb. drombulja, milia crucifere-
ung. doromblya; PP" $i DRImBA1]. lor, cu flori gal-
DRING (p1.-gurl) sn., 0/ten. DRXND sbst. 0 j bene, dispuse In
Instrument de muzicd po- ciorchini, ale carei
pular, alcdtuit dintr'un arc frunze, fermenta- Fig. 1910. Fig. 1911.
de her $i o lama mobild.; te, dau o fru- Drobila. Drobu§or.
pus In gurtt, intre buze, $i, moasa coloare albastra, Intrebuintata la boit;
facInd sa vibreze lama cu numita $i drob(i)$or", drobusoard.", boren-
degetul, produce un sunet gioaie", cardama", laba-mitei", etc. (Isatis
muzical monoton ([1 1908): tinctoria) (t 1911) ¶ 0 = arnsTRu0 ¶ 0 =
RumAnul chit& din gnrii..., din DROBITA [d r o b2].
, din Mina (.1W.) ¶ 0 DROBUO4RA (pl.-re) Sf. = DRoBuSOR 0
Unealta a plapamarilor, In DROC ear DROB'.
forma de arc, cu care bat Ilna, Fig. 1908. Dringuri. *DROGI (pl.-oguri sn. A Q. Nume generic pen-
Ca sa scoata din ea materiile straine [srb. d r nda]. tru substantele intrebuintate In farmacie sau In
DRUNIGA-DRTNGA l inter. Imita sgomotul chimie [fr. d r o g u e]
vibratiunii dringulu i. DROG' Pr DROB'.
DRING.A.LAU sm. F Pierde-vara; °hail inl a *DROGHERIE sf. te 0 Cornell de droguri
prins-o odatd... la chiolan, la Iarbd verde, en consulul 0 Articolele vindute de un droghist [fr. d r o -
ruses!, 51 on alti drIngAllli (CAR.) [comp. DRAGALAty. guerie].
DRINGANT (-Arose), DR,INGAT (-Ain, -lose) V . *DROGHIST sm. VI Comercrant ce vinde dro-
intr. j® A cinta cu d r in g u 1 ® A scoate guri, buruieni de leac, sapunuri, parfumuri, etc.
sunete nearmonioase, a cinta prost dintr'un instru- [fr. droguiste].
ment cu coarde sau dintr'un pian : nu vii aA asoulti DROGIIITA. PP- DROBITA.
Pe Tinca dringanind din piano P (ALECS.) ¶ 0 # A bate In DROJDIE sf. 0 Ceea ce se de- e%r,, (12
palme : nu se cads a drIngiii,adecil a plesni In palms (PRV:MB.). pune, dupe cltava vreme, pe fun-
DRISTA sr DiRsTA. dul unui vas In care se afla un
DROAGA. (p1.-ge) sf. Mo/d. 0 Dale ® ¶ 0 lichid; F: e pe droidii, se zice
F Cdrutd mare, greoaie $i hodorogitd: aduserd o despre cel ce a Post odath cu stare
In care puserd calul 1mpuscat 0).-zAmF., [rus. d r 0 g a]. $i care are acum numai rtunasite
DROAIE sf. Multime, ceata, surriedenie, du- din averea sa ¶ ® Spec..., de yin, Fig. 1912.
him : se deschide...u5a odAiidin dreapta, grin care nilvAle5te de bore, substanta solidd, care se Drojdii de bere.
o de copii (BFL-VN.); se vdzu ocolitA de... o de dui (RET.); separh din yin sau din bere, $i se
on droaia, adunati grdmadd, In mare numar: clnd depune pe fundul vasului; se In-
trebuinteaza la dospitul plinii,
are BA lie vara ploaie, umblA...tintaril sears on droaia (MAR.);
a. adv. A veni, a alerga, etc. a veni, etc. cu gra-
mada : gloatele... veneau sit as !merle la oasts ((MP.).
la facerea rach1nlui de
drojilii), etc. CLE
t (sau de
1912) 11 0 T) Gu-
DRO.fiNGA (pl.-go) sf. Mold. 04 Talangh ce se noiu, lepadatura, tot ce este mai
atIrnli de gitul oilor (RVCRO.). prost, mai stricat, mai de lepa-
DROB1 1. sm. Bulgdre (de sare) : sa spul cA adder dat : droidia poporului, socletdtil
niste de sare de la Oents (CRO.). [vsl. drotdije].
2. (pl. -burl) sn. Maruntaie (in spec. de miel): sa *DROMADBR sm.ek Chmilh
tai mielul Ala al nostrn gi sa-1 mIncitm
ta de 0. 51 clipitInile de m1e1 la tavd (CAR.)
n[bg. drob d,
(ISP.) ; pldcin- care are numai o cocoa$a $i um-
-

bid. foarte lute; trae$te cu deo-r .lg. 1913. Dromader

srb. d r o b]. sebire In Arabia $i In nordul
DROB', DROG, DROC (PAMF.) sbst. i 0 Mic arbust Africei (Camelus dromedarius) (A 1913) [fr.].
436
www.dacoromanica.ro
 DROPICA (pl. -ici) sf. F Numele popular al
idropiziei: vent... in Tarigrad bolnav de m ci poste putina
vreme an murit (NEC.) [ngr. 58piirEilvhc].
DROPICOS adj. si sm. F Bolnav de dropica.
[ngr. pcimix06].
DROPIE, 0 /ten. DROPINA sf. 3e0O Pasare din or-
dinul picioroangelor, de
mgirimea curcanului, In-
alta de peste un metru,
ce traeste prin cimpli
si-si face cuibul kite°
adinatura a pamintului; are car-
nea gustoasri si e foarte cautatri ca
vinat ( Otis tarda)(D, 1914): 51 eu
am vaznt cIrdnrile de drop ii, cutrierInd on
pas masurat... scale cesur1 tdrd margine
(ODOR.) ¶ ® . MICA = avcracAcxu
[bg. srb. d r op lj a]. Fig.1914. Dropii.
DROPIOIU sm. Jt Barbatusul d r o pie i:
an dat roata, ore, zile ci luni tntregi, 1mprejurul falnicilor
dropioi (ODOR.).
ODRQPNITA. (pl. -le) sf. Mold. (PAMF.) # = DROSITA.
DRcICA (pL-oste)
sf. Tr.sura pe arcuri,
birj5. (E 1915) : nici-
°data droves+. anal Choc n'a
ridicat colbul de pe drn-
murilenoastre(VLAH.) [rus.
drotka].
DROCAR sm.Bir-
jar, eel ce conduce o
dro un sa ma Fig. 1915. Dro§cd.
batjocoreasca de la oat! (ALECS.).
DROCTITA (pl.-le) sf. dim. DRoScA.
DROT (p/.-oturi)sn. 0 SIrma: site._ se lace ori din*
orb din Dinzit de par de cal (sa.) ¶ ® Arc (spira15.) de
sirmEL: era 0 canapea... ale cares -dud 'emu ca bulgdrii In
urma plugulni (D.-ZAMF.) [ung. dr o t< germ. Draht].
DROTAR sm. Trans. ® Cel ce leaga cu d r o t
oalele sf alte vase sparte sau crapate vara,
Umbla Ora Stet feciorul de .. (RET.).
DRUG sm. Mold. Bucov. = DRUG: 11$8 Hind bine In-
tart% cu nn , In curmezic, In contra ttlharilor MR.) [rut.
d r u k].
DRUETE sm. Olten. Trans. Lemn gros si scurt,
trunchiu de lemn (rsc.).
DRUG sm. 0 Par gros de lemn sau verges
groasa de metal: venea rotarul postiei calare, aduclnd
un de lemn la spinare (1.-GH.) ; mlinile le simteam ca nicte
mi de her (DLVR.) ¶ 0 Par gros cu care se inchide,
se zlivoreste ceva: trase zAvorul ci 111 de lemn care o
Inchidea (NEGR.)¶ ® Par cu care se leag5. finul, and
se aduce cu carul din camp (RV. -CRG.) ¶ 0 IV" Fie-care
din cele cloud lemne lungi ale loitrei carului In care
slut Infipte spetezele, carimb ¶ 0 11;°' Varga de
her Infiptii perpendicular la mijlocul minerului
sfredelului ¶ ® Cerbicea jujeului ¶ 0 "1 Fie-care
din cele dou5. talpi ale trupului razboiului de te-
sut, sprijinita fie-care pe cite dou5. picioare ¶ 0 ®
A o tines ea, a se tines a) de ceva, a nu se lasa de ceva:
avea de glnd sA o tie Inainte (ON.) [vsrb. drug<
vsl. d r g
DRTJGA. (p1. -net) sf. 0 Drug scurt: lulnd o
ti trase on Musa vre-o doud, ire! (PANN) ¶ 0 'a, (PAMF.) =
BRIGHMAU ¶ ® IN Pus mare de rasucit fuiorul,
din care se face urzealii de tesut 15.vicere, Coale,
sad, etc.: torceam imprenna on dtnsa... cite o movild de
drngi de canna (ono.); 0: baba 'Attu& nu se teme de ",
groasa, cei cu experiento, nu se sperie de o lucrare
grea ¶ 0 3 $tulete de porumb, cioc5.15.0 [srb.
druga].
DRUGA.LAU sm. *i (p1.-laie) sn. (R.-COD.) =
CIOCAL4U [drug + (c io c) a 1 5. u]
ODRTJGALE41.TA (p/. ate) sf. 0 TransArsc.) =
DRVGA 0 ¶ 0 Pus mare pentru tors 'Ina (pec.).
t DRUGAR sm. # Lucrator tipograf care ti-
p5xeste Toile, tiparitor [germ. D r u c k e r].
ODRUGHINEATA (pl. -ete) sf. Mold. 0 Prajina
scurta de care e legat5, galeata la o flntina (RV.-CRO.)
0 Drug scurt si gros: is o groasa de steiar... ci,
031 la ttmpla &Sethi (CROJ
DRUGULET sm. dim. DRUG 0 :Mon nicte ...I mitt,
437
www.dacoromanica.ro
tie-care pnindn -i d'a-curmezigul pe drag!! eel marl (ISP.)
-DRup sm. Preot la vechii Gali ( 1916): DRO-
Drnizli eel salbatici jertteau pe ostnditi DRU
(ALX.) [fr.].
*DRUIDIC adj. Privitor la
druizi si la religiunea Tor: ouitul
[fr.].
*DRUIDISM sbst. Sistemul re-
ligios al druizilor can admiteau
eternitatea materiel si a spiritului,
viata viitoare, jertfele omenesti
si adorau ca zei fortele naturii
personificate [fr.].
DRUM (pl. -mart) sn. 0 Intin-
dere de loc bato.torit, pietruit,
etc. pe unde urribla oamenii cu
picioarele, cu trasura, cu carul, Fig. 1916. Druid.
cale: Pe ul de cost* ce duce
la V8S1111 (ALECS.) ; unde se Intllnesc nrile, la tm-
prennarea celor doud val... este o moard (sLv.) ; ee de jai*
sosea: printre aceste ramasiti de locuinta ci muned ome-
neascA, trecea ..111 de lard (ORIG.) ; mare, locul de tre-
cere al tuturor, pe unde umbla tots oamenii cind
se due de la un loc la altul: bdtrini, Insuratei, naval...
se tndeasd la ..n1 mare care duce la vatra satului (oLvR.);
hot de ul mare, care ataca oamenii In drum spre a-i
jefui; a tines, ~wile, a) a umbla far& rost, haimana;
b) a sta In calea oamenilor spre a-i jefui: carne va
tines wile et cable oamenilor de va tura... sa-1 arunce
In con& (ray.-PAB.),; (i : a merge, a caloa (pe) Matures Cu
.da, a nu merge pe drumul drept, pe calea cin-
stita; ®: a vorbi Matures on ~nl, a) a vorbi in nes-
tire, prosteste; b) a scoate din stirite; (F): a alu-
neca alatnrea cu .n1 (RV.-CRO.), a se abate de la subiect,
de la chestiune; a bate 0.111 (sau ,nrile), a 21 (mereu)
a umbla mereu In toate p5xtile, fara a se
pe deari,
opri undeva, far% a se aseza Inteun loc, a umbla
ftira capattiu: bine-ti cede... GA umbli Iola pe ..uri In
halal acesta(CRG.) ; De trei nopti 51 doud zile bate tar' de
novas (VLAH.) ; 0 : eine umbid pe toate ...wile, nu alunge
.
nicileri (ZNN.), eel ce se apuea de multe, nu ajunge la
nici o isprav5.; I.- CAR; In Inmijlocul drumului,
In cale, pe jos: banii Ii gasecti In cl tot trebue sa-1 mi-
med, se zice aceluia care nu-si face socoteala ba-
nilor, care, primindu-i de la altul, fi bags in bu-
zunar farm s& -i numere ; a-1 sta In a-i forma pie-
dica, a-i sta 1nainte pe unde trebue sa treaca;
(r): a lasa, a ramtnea pe ~uri, iri cea mai mare sriracie,
far& sa alb& unde sa-si plece capul ¶ 2 gleri de
tier, cale ferat5. (pm- cALE0) ¶ 0 Directiunea catre
care se Indreapth., calea pe care trebue s'o urmeze
'cineva: a apncat spre rdsdrit; care-1 sure poctaP
a-1 ardta u); a ',Mad ..111; 4 F: pe ici ti-e ...onl a
plecat iute, a sters-o: Wind nucile pe care le ochise,
Incaleca 51, pe ici ti -e Ui I IISP.) ¶ 4 Distantii, de-
partare de la un loc la altul, cale de umblat: e
un lung pin' acolo ¶ ® Cala.torie; 9: Calatorului 11
gads bine cu 111 (13R.-VN.), eel ce c5.15.toreste trebue sti
porneasch de vreme si sit nu stea mu t locului;
(f): a-si cduta de , a se duce intr'ale sale, a nu se
opri ca s& se amestece in treaba altora; a se eats
de .., a se pregAti sa plece, a-si face preparativele
de plecare; In ac, In timpul calatoriei, pe cind um-
bla pe cale; la A., in c.5.15torie: a porni la m; la -
mdnined omul ce gdsecte (ZNN.) ; bun I urare de alb.-
toile buns aceluia care pleacti undeva; foaie
de or FOAM ¶ ® A as ul, a) a lasa liber, a slo-
bozi, a lasa sä plece: calulni 11 dete .111 sd pastel pe unde
va voi (ISP.) ; b) a pune In miscare; c) a da curs
Tiber: e too. dar se stdptneite, nn-ci poare da supararii
(t) a deslega; a da ul unui nod; e) a per-
(13R.-VN.) ;
mite sh intre: a da In card ¶ 0 Pests .., in rata:
Cade Cu cam peste de not ¶ 0 * robilor (ISP.); calea
laptelui (re- cam ()) [srb. drum < gr. 46-
11°4
DRUNIAR(M) sm. Tr.-Carp. Drumet: Miura anti ei
el, ca drumarii, and slot obositi de ca eie (RET.) [d r u m].
ODRUM4 adj. si sm. Drumet: De callitorn1
strain... nu -1 goni... 01-1 primecte si-1 clnstecte, Inlesnin-
du-I cele trebuincioase ca unni om (PANN) [d r u m].
0 DRUIVIATORrU sm. Trans. (DENS.) Drumet.
[d r u m + (c a 1) a t o r].
 DRUMEAC, DRuME3G sbst. Drum ingust,
DRU- cow,: argaseala de pe Unica dubalarii (MAR.) ¶ ® Meseria d u-
drnmeacul pe care venue el gerpula printre tale done balarului.
DUC lanuri (5.-ALD.) ; oprindu-se In drumeagul de pe marginea
lastarulul (BR.-VN.)
DUBAS p1.-asurt) sn. Mold.
intrebuintata mai ales de pescari: ritzbea on ..Ili but,
a 0 Luntre mare,
0 DRUMCIU sbst. (R.-COD.) = DRUME4C. ducind petite, pia 'n tirgul cal mare al Dunarli (SAD.) 11
DRUMET sm., DRIIMEATA (pl. -ete sf. Care ca.- ® Ponton: pod de curt [rus. (tubas t].
latoreste pe jos, ralator, calatoare: trim pe lInga un DUBEALA Pr- DIIBM.A.
diavol schlep carele tines calm drumetilor asp.) ; a dat dru- DIMES sbst. e In jocul de table, se zice clnd
mete! an corn de prescure pi un paharut de vin (coo.) zarurile arata fie-care cite un punct: ti mat da mats
[d r u m]. 51 un (D.-ZAMF.) [ft.] .
DRUMTJLET pl.-ete sn. dim. DRUM: awns DUB! ( -bf3S0 vb. tr. $i refl. Bucov. Mold. Trans.
slut... muntil cu paduri 51 cu e de picior (c..rto.). A (se) argasi, a (se) tabaci: aduna pleisoarele 51 puss
DRUMUSOR pl. -oare) sn. dim. DRUM: a mers megterii sA le dubeasca (MERA.) [rus. dubit i, rut.
el pe ~ul acela d u b y t y, etc.].
pin& In sora cea I 4 DUBIOS adj. Indoielnic, Indoios, nesigur
milli:id(' wog.). [lat.).
DRIJPA p/. DUBITATTV adj. 0../ Care exprima. indoiala
-Pe S. 4, Fruct [fr.].
cantos $i zemos DTIBIU sbst. Indoiala, nesiguranta: nu mai pubes
cu un singur 5a ranalie nici un , despre un razboiu apropiat 0.-094
simbure,ca pru- [lat.].
na,cireasa, pier- DTJBLA (-1ez vb. tr. 0 A taco!, a da Indoit '1
3 0 0 A Inlocui pe actorul obicinuit: m rol [fr.].
sica, etc. 1.,j
1917) [fr.]. Fig.1917. Drupe: 1. prune; 2. cirea§2; DVBLA ar IMBLTJ.
DRTICA 3. caisl; 4 piersica. DUBLE sbst. Imitatie de metal pretios (aur,
(pl. -mite sf. argint); se °Nine galvanizind obiecte de cupru
Mold. Trans. Bucov. Maram. Prietena a miresei, de sau alarnii; in ultimul timp obiectele de slut
obiceiu o sora sau o vara primara, care o inso- de aur, dar de un titlu mic [fr. double .
te$te pe mireasa la cununie $i are anumite atribu- DUBLET (pl.-ete sn. C1.2 Se zice despre doua I

tiuni la nunta; uneori se numesc duua dru$te
pentru mire, $i alte doua, pentru mireasa (MAR.)
[vsl. d r u I I k a prietena"].
DUAL pl.-ate sn. ii Forma de plural, intre-
buintata, In anumite limbi, clad e vorba numai
de doua lucruri sau de cloud persoane lat.].
JDUALTSM pl.-me) sn. Di;) +++ Sistem reli-
gins $i filosofic care admite doua principii suverane,
eterne $i independente, unul at binelui, altul at
some: Zend- Avesta este Biblia ului; credintele Bogo-
mililor slut bazate pe Coexistenta a doua
principii opuse [fr.].
DUALIST 1. adj. 1 t +++ Ce priveste dualis-
mul: credinta sistem .
2. sin. Partizan al dualismului [fr.].
NIBA pl.-be sf. I, Mica luntre de pescari
(facuta In timpurite mai vechi dinteun trunchiu de
stejar scobit) ( 1918) O Carut,a inchisa de toate
.1
partite, In care se tran-
sports arestatli la sau de
la pi$carie
cuvinte care au aceea$i origine, dar din care unul
a intrat In limbs intro epoca foarte tirzie In ra-
port cu cel dintiiu; astfel maestru $i magistru derive
$i unul $i altul din lat. ma gis t e r, -s trum,
dar primul a Post mo$tenit de-a dreptul din graiul
Romanilor, pe rind celalalt a intrat In limbs abia
I In veacul at xis-tea, ca imprumut direct din la-
tineste ¶ 0 Se zice despre un at doilea exemplar
at unei cartd, al unei medalii, monete antice, etc.
Intro biblioteca sau colectiune: era... In relatiune cn
2 Laurlan si cu Bolliac... pentru studiul de medal!! antice $i
schimburi de e (I.-GH.) fr. doublet].
DUBLON sm. OP Numele a trei vechi monete
de aur spaniole 1920 [fr. .
DUBLU 1. adj. Indult, I
de doua ori atit: !net ¶ 0
Compus din doua lucruri sau
parti la fel: o u4a dublli R ®
0641 Partida dubla, contabilitate
dublft, sistem de contabilitate Fig. 192o. Dublon.

Way
j:,1919)
! i NIB in care se inscrie pentru
fie care articol creditul $i debitul ¶ 0 Superior,
de calitate mai buns: bare dublit ¶ C)
at
Punct
tine! curbe, punct prin care tree doua ramuri
_
4.14-71 014) ale curbei ¶ 0 ± Radacinft dnbla, radacina. care
(. trebue luata de doua ori.
2. Dl;IBLA (p/.-le) St. 2 = BEcATINA-m7BLA [fr.
Fig. 1918. Duba Jig. 1919. Duba. double].
3 Pr. CXt. Puscarie: norodul a begat la pe noul DUCAL sf. G Dus, mers, plecare: o $1-o venita
Imparat (DLVR.) ; clt1 s'au Prins en mina In sac... toll pin' la Blrlad, nu-i lucre de saga (FAME.) ; a ft pe a) a fi
au pupal duba (JIP.) ¶ ® Mold. Cada mica in care gata de plecare; b) a nu mai avea mutt de trait;
se scurge rachiul din 1,evile cazanului (alambicului) a se gati de , a se gati de plecare [d u c c2].
(PAW.)¶ 5 Trans. Co*, de forma cilindrica, facut t DUCA., (p/.-ci stn. ra = nvcEt [ngr. -6,intac].
din scoarta de cire$, cusuta cu spini, in care DUCAL adj. 5g De duce: coroana ] 1921)
se atluria cire*e (Inc.) ¶ 6 Trans. Pius, dirsta (m.) [fr.].
7 Trans. = BIII14.115 2 ; dubs e din doage de brad DUCA- SE PE- PUSTII
$1 are forma mut chibaras; poste ambele fundur1 e trash si sm. 4-1' I Exclamatiune pen-
bine Incordatit o piele argasita de clue; ... are un vuet ascutit tru alungarea necuratului 1
care se aude de la o depArtare de o iumatate de ors (FR.-CDR.) 0 Una din numeroasele epi-
[romp. rus. d u b O, rut. d u b stejar, luntre"]. tete ale necuratului ¶ ® .01
DUBAI ( -hest vb. tr. Trans. A face sa rasune Epilepsie, boala copiilor: ma Fig. 1921.
du b a sau buhaiul (PAMF.) sputa -, and vad un pile ministerial Coroana ducall.
DuB4LA, d DuBEALA pl. bell sf. 0 Mold. Bucov. (ALECS.) .
argassala: In aceasta tabacsala sau dubeala steteau pieile DUCAT f. SM. jp 0 Veche moneta
sase SAPtaMIlli (PAMF.) ; la cada cu dubala, cumatre lup, ca care circula intre sec. m. lea xvu -lea in
nu-1 de chip! (am) ¶2 Mold. Trans. F I' 0111 lenes, tarile noastre $i a carei valoare'a variat
femeie sau vita. lenesa, putoare, puturus dupe de la 1,5-2 bani inceputul sec. al xv-lea)
mirosul pieilor) (PAMF.) (PSC.) [rut. duby 1 o]. piny la 50 de bani mijlocul sec. al xvn-
DUBALAR sm. Mold. Bucov. Maram. Arga- lea) ¶ s Moneta de aur in uncle tart, de
sitor, tabacar: Putrezi-v'ar trupu'n par) $i pielea la ~1 valoarea unui galben 1922). Fig. 1922. Du-
(VOR.) ¶ 2 Bucov. 4 - CARABAN [dubala]. 2. (p1.-ate sn. Tara stapinita de un cat unguresc
)

DUBALARIE sf. Mold. Bucov. Maram. 0 0 Ar- duce ¶ 0 hi/IRE-won, taripara stapinita de un
gasitorie, tabacarie; el petrece de regulA In dubala sau mare-duce [it. ducat o].
438
www.dacoromanica.ro
 *DUCATQR adj. verb. DVOE2 $i sm. Care duce.
DUCE' sm. r Tit lu de Ina lta nobleta in
I
Franta, Italia, Spania, etc. superior marchizului
$i inferior printului ¶ 0 Titlul unor principi su-
verani cari stapineau un ducat ¶ 3 Comandant
suprem: Mind Coate masurile... in un ,.previlzator reaLc.1 ¶
O MARE -Dvm, a) titlu de inalta nobleta pe care-1
purtau membrii familiei imperiale in vechea Rusie;
b) numele unor suverani din Apus cari stapineau
un m ire-ducat [it.].
MICE= (duo, pl. dusei, part. dus) t, vb. tr. A [tc. d u d].
purta, a Linea in miini, a fi incarcat cu ceva: un
copil In brate; o povera; -- un sac in spinare ¶ 2 A
cara, a transporta: sacli Cu grin la moara; trasura
mitnastir11 ne duce a doua zi spre Ceahlau (IRG.) ¶ s A
trage: un tel de brisa usoaril, s'o duoi en nu cal (1.-OH.) ¶
O A indrepta: s'o pornim cu oe -om apuca, Incotro ne-o
duce norocul (DLVR.) ; : a-I capul 15P- CAP ® ¶ ® A
face o miscare cu mina intr'o directiune oare -care:
mina Is gull, Is ochi ¶ ® A conduce, a mina:
, copii is *coati: doi cement De cari sluiltorii... ti duceau
la tmparatul Ca sA-i taie (ISP.) ; pe cineva la groapd, 0.-1
petrece la locul de inmormintare; vitele la pitsune
® A scoate undeva, a face sa ajunga inteun loc:
Pe drumul de cost* ce duce Is Vaslui (ALECS.) ; F : Is ca-
pat PP- CAPAT ®; ®: In ispitd, a face pe cineva sa
cads In pacatul ispitei ¶ ® A purta incoace $i In-
colo, a face sa mearga dupb. sine (tinindu-1 de
mink etc.); ®: pe cineva de nas w.- NAS ; calul do
apastrn ¶ C) on sine (pe cineva sau ceva), a hid Cu
sine inteun loc: En mA duc, mIndra amine, Cum sA lac
s'o due on mine P (11(.-BRS.) ¶ qj A amine: ma tot duce cu
vorba ¶ 0 A Indura, a suporta, a suferi: Hued,
nevote de ceva ¶ GI A rezista: nu prey o due la trig ¶
@ dorul 1,/, DOR ¶ P A petrere, a trai: o vials
placuti, un train mullet; a dus-o sea doisprezece ani In-
cheiati (R.-COD.); n'are s'o mai duce molt. mai are putine
zile de trait; si ducea ei zile buns Impreunit (RET.) ; am
anzit ca de la o vreme Incoace Intro bauturft o duce (CAR.) ¶
@ Ao bine, rAu cu anatatea. etc. , a se afla lute°
stare buns, tea: cum o mai duci P ¶ ®k A trage, a
desena, a construi: tin care, o tangents, o perpendiculars.
. vb. refl. A pieta de undeva, a parasi un
I
lee ( C A VENT : En mit duc, mai*A, departe. Tu ramli on
griiii 'n spate (MAR.) ¶ ® A merge intr'un lee: de ee s'o
fi duclnd... sa-si petreaa sears Is avocatul Vineann P (BR.-VN.) :
s'a dus dupa dootar ¶ 0 A se prupaga, a se laspIndi,
a se inaprastia: s'a dus vestea despre isprAvile lui 1 C y
A trece: s'an dus timpurile acelea ¶ 5 A disparea, a
pieri (din ochi, etc.): batrInii se due et cu ei se duo $1
¶ ® A se prapadi: noi betivi
obiceiurile noastre (DLVR.)
nn sintem... pe ce se duce teat& munca noastraP multi 9
® A muri: got m'am nescut, gol o sit mA due (Zen-) ¶
® A se dupe cineva, a-1 lua de barbat: s1 s'a dus,
sArmana, dupa acest om care putea sa-1 fie bunie (NEAR.) 11
)® (p. Du-te, du-re, a mers mereu inainte: se pune
zmeul jar is tale, du-to, du-te, pins de-abia asufla de obosit
(RET.) ¶ ® G Du -te, vino, a) Incoace $i Incolo; b)
treaca-meargal calea-valea, tot ar mai merge; un
du-te, vino, 0 miscare continua incoace $i inculo;
mai du-te, vino, treaca-mearga, se mai poate [let.
ducere].
DUCERE sf. Faptul de a se d u C e.
*DUCESA (p/.-se sf. O fl? Sotia unui duce ¶
0 Stapinitoarea unui ducat ¶ ® MARE-DumA,
sotia unui mare-duce [it. du e hess a].
*DUCTIL adj. -6 Care se poate bate $i intinde
In foi subtiri, care se poate trage in fire, fait a se
rupe, miadios [fr.].
*DUCTILITINTE sf. lg Insusirea pe care o au
lucrurile ductile (in spec. metalele) de a se putea
bate $i intinde In foi subtiri, de a se trage in fire,
fart a se rime [ft.].
DUCULI (-ulesc), DIICULIII (-uesc) vb. refl. Trans.
BOn. A se cuveni, a se cadea: mie dee-rni pace sa o
mintesc plod 'n capAt, cum se duculeste cacti [ung. d u-
k a ln i].
DUD sm. * Arbore, originar din China, $i
I bate In m ¶ 2 £ Lupta in genera [fr.].
cultivat la not pentru fructele sale albe, comesti-
bile, numite dude (albe)", Mold. agude (albe)",
etc.; frunzele lui constitue hrana de capetenie a
viermilor de matase; numit $i Mold. agud (alb)",
www.dacoromanica.ro
Trans. frtigar", etc. (Mores alba) 1924 ¶ 0 -- DUC-
nGRII, Mold., agud(-negru)", Trans. fracrar", ar-
bore, originar din Persia, acli- DUE
matat $,i cultivat la not pentru
fructele sa-
le (dude
negre") gu-
stoase (Mo- ,
ms nigra)
1923)
DUDA,
(pl. -de sf.
Fructul
dudului
me- DUD.
DUDA=
(p1. -de sf.
Olten. Ban.
Trans. Tea- Fig. 2923. Dud-negru. Fig. 1924. Dud-alb.
VI, burlan,
urloiu (CONY. (DENS.) (FR.-CDR.) (V1C-) [ung. srb. d u d a].
11 DUDAI ( -ien, -am) 1. vb. tr. Olten. Trans. Maram.
A fugari, a lua la goand, a alunga (FR. CDR.) (BRL.).
2. vb. intr. = DUDU 2 [comp. DIIIMII.
ODUDAU (p1.-dae) sn. Mold. Bucov. Trans. d Bala-
rib buruieni mar!: curtea melon lul Petrea Piperiul... abia
se area din sl maracini (sea ; dudaele oi pIrloagele ores-
ousel% mat lnalte doelt pomuloara yi piersicii (D.-zAMF.)
[ung. du dv a].
DUDAU.A. (p1. -aye) sn. Mold. Bucov. Trans. 4'
dim. DIIDAII: Foaie verde 0., Ce mai face °odium? MR.).
ODUDOT (-oiu) vb. tr. Olten. (11.-COD.) DIIDAT.
ODUD9IU (p1. -oats) sn. Trans. .1 Bucium facut
din scoarta de salcie cm.) [ung. d u d a].
DUDT.,JCA (p1. -act sf. F Mold. Bucov. Cucoana,
cuconita, domnisoara: lumea o numea tot ~, desi pe-
trecuse douAzeci si cinci de an1 lute° Jelin dila raposatut
ei sot (ON.) [comp. tc. d u d U].
DUDUCUTA. pt.-te) sf. Mold. Bucov. DUDVCA:
Duducuta ins frumoasa Se 'nada 1j1 ne lase (VOR.) .
DUDUI (-Mini) 1. vb. tr. 0 A imboldi: nn maser
care pleacit fuga, duduit on bittul dinapoi de cornacul au
INEGR.( ¶ ® Trans. Olten. A alunga, a izgoni. a pune
pe fuga: tatas-o it dudui, adecii-1 facu pierduti prin WWII
(RET.); Ina pe alma la Zoe, le pitalea oi le duduia (R.-cop.).
2. vb. intr. I vb. refl. I A bubui, a vui: mai lieu
nn pillar de yin $1 iar auzi duduind ceva pe horn (REY.);
spa duduia in vintul (D.-ZAMF.) ; duduia focul In cuptor (DLVR.)
¶ 0 A se sgudui: Incepe sit babe de duduia pamintul
(R.-COD.); Incepe a coca In slative de plate paretti case! si
duduia lerestrile (can.); cum or Dune In cuptor un lemn mai
mutt, sA cluduie toata corabia (C.-RAD.) [0110M.] .
DUDUIE sf. F Mold. Bucov. Cuconit,a, domni-
soara; du du c a: Duduia Pulherla... nicl cA vraia sit
midi de cele zise (GRIG.).
DUDUIT sbst., EUEIIITVEA (p/.-tuoi) sf. Faptul
de a du du i; rezultatul acestei actiuni, bubuit,
bubuitura; sguduitura: se suds un duduit de past pe
podea ; se auzirA nista pocnete 51 tunete, bubuituri,
si duduituri Ingrazitoare ((sp.) .
DUDUITA pt.-te sf. Mold. Bucov. dim. DIIDVIE:
Ici In vale pe costita Se primbla o (VOR.).
DUDULEAN sin. / Trans. 0 Cocean de po-
rumb (VIC.) 9 ® Olten. DuntiLcau 2 [comp.
DVDA2].
DUDULOIU (pl. -oats sn. Olten. I DUDA2 ¶
2 4 m de ceapa, lujer de ceapa, batos $i cilindrie,
care poarta in virf semintele.
DUDUMAC adj. $i sm. Olten. Nebun, smintit.
DUDUREATA (pl. -eta) sf. Bon. 13 Oala de lapte
(VIC.).
DUDURUZ adj. 0 Badaran, mojic, necioplit
up.) ¶ 0 Prost, hating onca (LUNG.).
'DUEL pl.- slur!) sn. O Lupta (cu sabia sau cu
pistolul) intre doua persoane, spre a spala o ofensa
adusa uneia din ele (2] 1925 a provoca la m; a se
:
*DUELA ( -lea), # DUELGI (-gesc vb. refl. A se
bate in d u e 1: nu are deck a au se duelgl pentru dlnsa
(ALECS.).
GDUEL sm. 0 m BONJURIST: dadeau Qi ei ti-
439
DDUU EL-
nerilor cite no ibrisin pa la nas, numindu-i bonjuristi,
duelgii, pantalonari (cao.) ¶ ® Duelist: ei stilt duelgii,
nu se tem de nimici (ALECS.) [d u e I .
Fig. 1925. Duel.
*DUELIST S1TL. Cel ce se bate In duel; cel ce
cau la pricina de a se bate In duel [fr.].
j
*DUET (pl. -ete sn. Bucata de muzica cintata
de doua voci sau executata de doua instrumente
[it. . caruia i se spovedeste cineva: 'win de va Bonne pit-
*DUETTST sm. j Cel ce cInta un duet.
# DUGHENGTU sm. t o l Negustor ce tine o du-
ghiana, pravalias [to. dukj ang y].
DUGHIANA. (p/.-gheni, -ghene) sn. Mold. tof Pra-
valie: °Ind va fi furat nisoare dughiane ou negot (ray.-mo.);
trecem... printre dughenile ce Incep a-ei ridica obloa-
nele (VLAH.) ; CP) iron.: Trel lulele trei dughene Caput plin
de socotele (ZNN.), se zice In glum& despre negustorii
can n'au aproape nici o mail& In pravalie [to.
dukjan .
DUGHIE sf. i Plants ierboasa, din familia
1 DUHOVNICT (-these) 1. A vb. tr. A lua spove-
gramineelur, originara din Asia si
Egipt, cultivate la not pentru nutret;
numita si parinc", paring", mohor
(-mare)", etc. (Setaria italica) (
4926 : Foaie verde de Ca m'a sorts In
melitio (PAW.) ¶ ® Finat artificial
dobindit prin cultura meiului pa
serest trac.).
DUGLAN adj. §i sin Mold. (RV..CRO.)
DVGLIS.
DVGLI$ adj. 5i sm. (. Mold. Trin-
day, lenes, trintor, puturos: calugarii...
O adunitura de zamparagii, 1... cuibitriti
grin mAndstire (CRG.).
DUG9S adj. Often. C) Posac, P0- Fig. 1926.
somorit, ursuz (Re.-cRo.) ¶ ® Incapa- Dughie.
tinat (ClAUS.).
DUH p1. -hurt sn. O t Rasuflare, suflare, aerul
scos din plamini: ...J.....
ca locuri de minioase
Intr'un su-
a slobozi Incepu (CANT.); Mold. inteun
flet, intr'o alergatura: Tiganul... Intr'un ... pe-acasA
vesel se repede (SPER.) ¶ 0 Suflet: suit& asupra for 51 to
date de viatti (ISP.) ; a-si da ul, a muri: bolnavindu-se
greu, ei -a dat tocmai end ajunsese ingrijitor la bise-
rica... din Tatarasi (CR0.) ¶ 0 A Spirit, fiinta neintru-
pata : Sflntul -Duh, Duhul- Sflnt, una din cele trei fete
ale :-fintei Treimi, de o fiinta cu 'Fatal sl cu Fiul I
Naltica, stafie, fiinta neintrupata, dia-
4 Vi? p oastei (NEOR.)
boliva, care se arata oamenilor In anumite Impre-
jurari si-i sperie sau Ii chinueste: cum se auzl coco5W,
ul pert ea o alma (ISP.) ; ran, necurat ¶ (D (l Minte,
inteligenta, istetime: Se lovesc la , la mints, si Wiese
ca irtitiori (PANN); Wit fetei mdrturisl ca n'a stint sit pre-
tueasca fetei sale um) ; de spiritual, istet: noul
amiral era un om vesel s1 de 0. -OH.); vorbe de
spirit : m'am sdturat de ..urile dumitale (ALECS.) ¶ ® Por-
nire sufleteasca: ne sfatuia on ...ill blindetei sit ne tinem
de ceaslov ci psaltire (CRO.) ¶ o pl. # Intentiuni: Gheor-
Ithe Racoti... Implut Iliad) de ...Int spre marl lucruri
(m..cost.) ¶O p/. # Insusiri, apucaturi: aretele... ...mite
cele de arete co purta III schimba [vsl. d U h 0].
(CANT.)
DUHAN sbst. Trans. Ban. = TUTVN [srb.].
DUHANI linen vb. intr. Tr.-Carp. Mold. A
fuma (tutus): Sln-Petru avea datina de a ee,...nu din
tigarti. ci din pipit (MAR.); nici nu 1 s'a dus Hunt de dupti ure-
che, et duhAneste ca un ursar (SAD.) [d u h a nj.
DUHLT Hese , DURIATI (-uesc vb. intr. Mold. A
raspindi un miros greu, neplacut, a puti: dtdileste
440
www.dacoromanica.ro
1de G parte grajdul, tar de alts uria5e cSzi In care Herbs {mica
11R0.1 [d u h].
DUHLTT, DUHLUIT adj. p. DITHL(11)1 Mold. Pu-
turos, cu miros greu, neplacut.
DT.,THNET (pl.-ete) sn. Olten. (emus.) = DUROARE
[d u h n i].
DUHNI (-nese) vb. intr. 0 A raspindi un miros
urit, a puti: duhnea de la zeta pasi a rachlu tsAo.) ¶ 0 A
sufla: vintul de-afarit duhneste pe use (CAR.); .0 la ureche
(CAR.), a sufla, a sopti la ureche [vsl. d u h n a t
DUHO.A.RE sf. Miros urit, gretos, putoare:
din canalnri... iese In rastimPuri o grea, care to InneacA
(VLAH.); s'a Stout In card o apt de grozavit, Inch bitrbatul
pe too s'a trezit inspaimIntat (CR8.) [d u h + (p u t)-
o a r e].
0DUHONITA (p1.-te) sf. = DIHQNITA: ung carele
on cdrutele, atirnS lantnl, duhonita, toporul (..11P.1 .
DUHORT (-orase) vb. intr. A raspindi o d u-
ho a r e, a puti: In seara aceea duhorea a rachiu si-avea
poftit de vorbit
DUHOT
(VLAH.).
DPHOT.
DUHOVNIC sm. nit 0 # Cleric ¶ ® Preotul
catele celora ce t se ispovedeso, acela sit aibit canon tray.-mo.):
r11.1 spovitlueste si pe cal bun si pe eel rdu (ZNN.).
DUHOVNICSC adj. erit 0 De duhovnic,
privitor la duhovnic ¶ 0 Spiritual: nu-i mai plticeau
locurile acelea undo murise... parintele situ cel (ISP.)
® Parte duhovniceasclt, preotime: s'ar ti jurat... sh
nu mai tad a face cu parte duhovniceascA clt a trai el
(cRo.).
DUHOVNIC$TE adv. ftt Ca un duho v-
n i a: sfatuim deal pe tot1 locuitorii Orli (ON.).
dania, a spovedi: vrlim sil-gi scape gtndul, in stIrsit se
duse La un popi-anume sit-1 duhovniceascA (SPER.).
2. vb. refl. A se spovedi: prietena an se mai duhov-
niceste la CAldArusani (CAR.) [d u h o v n i c].
DUHOVNICTE sf. Erit Calitatea de, d u h o v-
n 1 C: mitrturisesc pre dInsul ca mil destoinlopreotiei pre vllul
men de .. cutare (PRV.-MB.).
DUIOS adj. 0 # Dureros, jalnic, plin de jale ¶
1C) Intristat, trist, melancolic: lacrimi fierbinti 51 sit-
rutari duioase le-au Yost for vorba cea dinttin (Ss.): Se
toarce '11 gindu-mi firul duioaselor poveati (EMIN.); adv.:
el se ulta lung, la amIndoi copiii (VLAH.) ¶ 0 MIngiios,
miscator, care moaie inima: mine de pasari ctntau lel
de tel de cintece ass de duioase, de erau In stare sit to adoarmA
()SP.) [lat. *doliosus < dolium].
DUIOTE sf. 0 Sentiment de iubire ameste-
cata cu compatimire pentru o Dint& mai slabs,
pentru un copil, etc.: mama-oi priveste copilul ou
o mild, o iubire din ce In Co mai adinod pentru tats -son, dit
ochilor ei priviri de o nespusa (VLAH.) ¶ 0 Melancolie:
o dulce 51 ltnisttt& Ii nraplu sufletul (EmiN.); cinta cite o
doinit plied de (sLV.) [d u i o s].
DUIVM (pl.- umuri) sn. ®d4 # Prada: e'au In-
timpinat cm Mull.. °aril duces robii 51 ce apucase din
Iasi (N.-COST.) ¶ I t Droaie, multime compact&.al
CD
ostasi, grosul armatei: en multi grija
de
InainteazA
bums° In lituntrul acestei tart (VLAH.); in sfirsit venea .n1
¶ ® Cu ~04 cu gramada, In mare numar:
ineptii si mizgaleli copilaresti iesite on ..ill de sub teascurile
tipografiilor (VLAH.)* [tc.dojum].
DULL (p1.-inr1) sn. Olten. Trans. If 0 Umflatura
ce iese pe corp; ganglion (DENS.) (rec.) Al 0 Mold.
Umflatura, nod pe ghiata sau pe lemne (sez.).
DUL2 (pl. -tort) sn.Ban.Trans.S;;),Bucata de lemn
care se bag& prin toarta caldarii cu lapte chid se
pune deasupra focului comm.).
DULAMA (p/.-Ami)sj. ID 0 # Veche hain& boie-
reasc& de origin polonezh: pests dulama yelonezik de
catifea stacojie, avea cabanita tun:eased (NUM.); teciorit de
boierinasi purtau... dulanit de catifea, Cu nasturi de argint
(ISP.) ¶ 0 # Haina lunga pe care o purtau In ye-
chime negutatorii, preotii si lautarii: intra In cacti
si Kir Costea ou cite o ¶
veche de postav putred (ML.)
O Olten. Suman de dimie alba, lung pin& la calclie,
purtat de tarani ¶ 0 = corrrAs ®: China, intr'o
cu hirsii de vulpe, se repede tnspre Cornul Caprel (oLva.)
[tc. srb. d o lam 11].
ODULANDRAGTU sm. Mold. Haimana, om far&
capattiu: &MA dejun, merges regulat la cafenea, locul de 2. DoLaunf sj. pl. X Prajituri $i tot felul D U L-
Intlinire a tuturor dulandragiilor (GN.) [tc. d o 1 a n d y- de aluaturi dulci: late se gterse binhjor be gurA... Jeri- ra
rygi cotcar"]. tits ca nu mai era BORA sit primeasa... dulciurf (o..rAtAFJ. LI
DULA}, 1. (p/.-apuri sn. () Mobile de lemn in Putin dulc e, ce se apro-
care se pastreaza haine, rufe, carid
sau diferite vase) 1
DITLCE.O.G adj. I

pie de dulce ((bar fara gust): dootoria e gi nn -m1

Place ¶ 0 ® Fara gust, anost, searbad: to poezia
a
1927, 1928): . de hai- noastrA linit $i ti1rS adinoime, versul lui Eminescu ra-
ne; .0 de buelittlrie; ma- sare lntr'un relief lzbitor (VLAH.) ¶ ® ® Care vrea sh
te into din lundul dulapu- para blind, prietenos: ti vorbi on sm ton
lul... o trImbitA veohe... DULCE4TA (p1.-eti, -eturi) sf. insusirea a I
01 o tubers pe usA (GRID.) tot ce este dulce: dulceata zahArului, mierii ¶ 2

¶ ® Constructie de Voib. de temperatura, de climb.: se bucua de trumu-

grinzi, de care slut setea Dorilor gi de duleeata $1 ourAtenia cerului HSP.) 111

atirnate mai multe ® Placerea deosebita pe care o gaseste cineva

leagane, care, prin intr'un lucru: mamma somnului ¶ 4 p Bucurie,
invirtire In jurul Fig. 1927. Dulap Fig. 1928. fericire: Cine stria dragostea... SA n'aibA altA ga, Numai
unui fus, Inalta unele ../..reaninsfilvainTay. Dulap cu banat pe feta (PAP.) 1 S BlIndete: MA chema ou bi-
oglindA.
$i coboarli pe cele- t nisorul $1 ou vorbea (PANN) ¶ e p1. Bunatatd, lu-
lalte (Mold. scrinciob"); lumea se da In cu de- cruri bune (de mincare): 1-au hanit ou toate dulcetile
osebire la sarbatorile bumii MB); mai bine o bucatA de piine gotta to pace, decit
Pastilor, de la Florii o mie de dulceturi on ceartA (ZNN.) ¶ 0 Fruptul oi-
Wind la Ispas 1929): ler, laptele Si produsele lui ce dau oile sau caprele:
se Intoarce warts ca o roata: baciul... lace cu mina lui din duleeata oilor $1 a calyrreleotre:
ea astAzi to !liana on nu de, my, urdA... unt, cascavale, brine (JIP.I 11 8 ,( Prude
Q1 mline to da peste cap fierte In zahar: - de trandatiri, de tragi, de coacAze, de
(PANN) ¶ cp a
Roata
pentru trasul boran-
smeurA; cea mai migAloasA si aleasti
miez de nucA (GRID.).
era... duleeata de
gicului. DULCEGARIE sf. () Insusirea de a fi d u 1 -
2. sm. Sanduralunga, ceag 0 k Vorbire, purtare dulceaga: nede-
lath. $i groasa: 0 lungA Drina en asemenea duleegaril sentimental', 11 viva de Mir
suvitti de apA earl ghile $1 (D.-ZAMF.)
-.1 din herAstraele muntilor *DULCINEE sf. iron. Femeia care este obiectul
(VLAH.) [tc. dolab]. Fig. 1e29. Dulap unei pasiuni ridicule, aceea catre care sboara gin-
DULAPA (pl. -ate), dul celui amorezat (dupli numele femeii de care era
DULAPIQR (p1.-loare) 571. in't dim. DUI4P 1 0 : mate Indragostit Don Quichotte): toate declaratiile... tinerl-
jute din lundul dulapagului o trimbitti veche (GM.) . lor elegant1 titre dulcineele for se mill In versur1 moL., [Ir.].
DULAU sm. 0 w.k Cline eiobanesc mare $i DULCIOR 4. adj. Cam dulc e: oehii lelei
latos (i 1930): de va =Me care-mi pia; .1 $i mieriori, MA
nestine d. pastorese, ce se Mee cbiamit sub prunisori (11(.13RS.).
de turme de oi... 8A plateasa 2. sm. * Planta, cu flori
toattt paguba (PRV. LP.) ; cenuge- purpurii dispuse In ciorchini,
m'o tiuit ca pe-un cu ce creste pe stincile $i prin
tingirea 'n coadA (ALECS.) ¶ ® pa$unile din regiunea al-
* CTINE O [comp. pol. pina; numita $i cap-de-
dolo w]. cocor (Hedisarum obscu-
o DULEINA. (p1.-Ini) sf. Fig. 1930. Dullu. rum) (,] 1931 .
Trans. Ban. (CONV.1 MM./ = DULCIU adj. I Cam
Bun:Inaba [bg. dalbina]. du 1 c e: Nici o poems nu-1 dui-
DULCE 1. adj. ® Cu gustul caracteristic za- do Ca strugurasul din vie (1K,EIRS.)
harului sau mierii (C acru, amar, 'drat, etc.): loan 0 ® = DULCEAG 0 0 :
elt case, Verde ca mAtasea, ca miens, Amar ca Hares glas
(coz.), ghicitoare despre nuc" ¶ ® Indulcit cu ODULCUT adj. Cam d u 1-
zahar: cafeaua nu a destul de ¶ ® d4 Migdale dulci, C e: elnd borgul e ecru tare, on
migdale cu gust placut, spre deosebire de mig- ea se tacit mai se adauge cu
Fig. 1931. Dulci,or.
dalele amare" ¶ ® Placut la gust, gustos : Carnea aPA (SEZ.)
de lines os e mai (ZNN.) ¶ ® Placut la auz: Un glas 0DULTE sm. Ban. DOVLEAC.
de cob= Dulce la auz (ALECS..P.) ¶® Placut In genere, ca- DULGHER S771. Mestesugar care mcreaza
re da simturilor o impresiune placuta: s'a sculat paste lemnaria unei cladiri
noapte, cam spre ziva, clnd somnul este mai tisr.) 1 (Mold. teslar", 7rans.
® Temperat, nici cald, nici rece: climA ee ¶ ® barda$") ( 1932) [tc.
Aga apa de izvor, de rluri, etc., buns de baut, dulger].
spre deosebire de apa salcie sau sarata ¶ O Loh) DULGHERTE sf. e
sr L..PTE ¶ 0 Lin, (100101.: Gondola, lessen ne 0 Meseria d u 1 g e
prlmblA lmpreunA (ALECS.) ¶ ® vorba mult educe r u 111 i: moptenise de la
(PANN) ¶ ® Iubit, stump, dragut, ginga$: color ce due aplecare be
mai mult dorul, le pare mai 0 mama,
odorul (ZNN.) ; atu....1 ¶ 0 Atelierul
mama, din negura de vremi, Pe treamittul de Frunze, la tine dulgherului.
to mA chemi (EMIN.) ¶ .11` Co Bube -dulci re- Bi7BA 0 11 O DULMACA ADUL-
® Trans. Bun, adevarat (vorb. de rudenii : Irate , MECA.
Boa [gg ¶ ® 1 LNEISA-~ per IARBA ; LEMN -~ sur LEMN. DULVTA sf. numai
2. sbst. 0 Insusirea de a fi dulce; ceea ce e dulce: in expr. F a se duce .0,
°mei are on d. $t un amar (2NN.); e sAtul de dg , vrea $1 amar a o sterge, a fugi $i a Fig. 1932. Dulgher.
se face neviizut: fungi
atm.) ¶ ®m9 Perioada de peste an In care nu se
poste$te, In care se maninca frupt; 0
Craciunulni,
rastimpul dintre Craciun $i inceputul postului
pasul... $1 se dose , de nu mai date ou mine de din-
sul (ISP.) ; dud a pun mina pe Omni, 1-am pierdut urine,
Pa$tilor, cl$legi(le de iarna): se 'mplineste si sa, to duet (CRG.).
Crliclunului patru ant de eind a merit (BR..VN.); (zit°, mincare) *DVMA (p1. -me) sf. 0 Parlament In Rusia
de de frupt, and nu se poste$te, ce nu e de post: (cu Incepere de la 1905) [rus.].
RomAnul numeste Melee toate zilele cele de trupt sau de DUMAT PP' DOMAT.
de peste an (MAR.); se uita prin talerele tuturor, 8a vadi tine DUM4N SM., DIIMANA sf. Nume dat de tarani
maninca de post $i eine de [gd (D.-ZAmF.) [lat. dulcis, unei vita (bou, vacs) nascute Duminecal
- c e m]. E tot oa Duman al tau din coareata um.).
441
www.dacoromanica.ro
DUM DUMAT... (p/.-re) :s1. i T o m a t a, patlagea s'au dumicat pe multimea gurilor (vLAu.) [lat. de -mi-
ro5ie (PAW.) c a r e].
DUM DUMBET, DUMS4T, DIDEBVT SM.
din familia labiatelor, cu flori
Planta i 1 DUMICAT, t DENICAT, t DIMICAT 1. adj. p.
DUMICA...: In unele localitAti se mantncit terciul cu felii
purpurii sau trandafirii, dispuse de bring dumicate In el (MAN.).
Intr'un ciorchin la virful tulpinii; 2. sm. Imbucatura., bucata din ceva (Wine, ma-
cre5te prin tufi5uri, pe marginea maliga) cit se bag& dintr'odata. In gull: imbrica
padurilor 5i prin locuri pietroase, cltiva dumicati de mitmaliga UP.) ; 0111 Si ti-I fad eft Iti
numita 5i (buruiana-de-) spul- trims In gm% (ZNN.).
beratura", jugarel" sau juga- :3. sbst. X Mincare facuta din bucati de pline
ret" ( Teucrium chamaeclrys) fierte In spa sau, mai rar, In vin (PAC.).
1933) ¶ 2 = IARBA-usTuRoAsA DUMINECA, DUMINICA (pl.-et) sf. 0 13) A sap-
[vsl. *dabIcl< daba ar- tea zi (la eatolici, Intiia zi) a saptamlnii, consa-
crata, la crestini, cultului 5i odilmei; Dumineca, in
bore, stejar"].
DUMBRAVA (p1.-avr) cf. * 0 ziva de Duminica: ce-ai cusut Dumineca, sit desco$1, oS -i
Padure de stejari: an semanat ghinda ran de fulgere si de trasnete (RV. CREL) ¶ ® Spec. Dumineca
gi s'au Matt ,, care triteste si 1n ziva litsatului de came, Duminica din saptamlna alba sau
de astSzi, de se vad copacii marl $1 groin a lasatului de brinza; Dumineca lasatului de brinzit, Du-
(LET.) ¶ 2 Padurice In vale, pe We minica din saptamina mare (cu care Incepe postul
*es, pe ling& riuri, cu copacii ra- Fig. 1933. Pa5tilor); Dumineca Floriilor, StAlparilor, Duminica In
riti: vera... cutrieram dumbrivile 41 Dumbet. care cad Floriile; Dumineca Tomii, care cade la o sap-
lunette umbroase(C120.) [vsl. d 4b r a v a]. tamina dupa Patti; Dumineca mare, Rusaliile; Du-
DUMBRAVEANCA (pl.-ence, -enci) St. 3t Pa- mitres tuturor stnitilor, care cade la o saptamlna dupa
sare de coloare albastra-ver- Rus )iii; Dumineca tiara, prima Duminica dupa
zuie, cu ciocul negru 5i picioa- luna noun ¶ 3 GO Ape Duminioii, un rlu care
rele galbene-cafenii, care se dupa credinta poporului curge imprejurul raiu-
hrane5te cu insecte, mai ales lui ¶ C SfInta DuminecS, ziva de Duminica personi-
cu greieri 51 lacuste; trae5te ficata de popor in chipul unei babe care *ade In
mai mult prin dumb r a v i; luinea cuvio5ilor sau pe ni5te locuri
numita 5i cacau" sau cioara- indepartate, neumblate de nimeni;
pucioasa" (Coracias garrula) se vorbe5te de ea, mai ales in basme,
( 1934): Din capita In capita, Fig. 1934. ca de o flint& nefacatoare, care ajuta
dumbraveanca salt& 'n sbor (ALECS.) ; Pe Dumbraveanca. cu sfaturile 5i cu darurile ei pe Fat-
deasupra poienii, din asfintit, veneau siraguri de dumbra- frumos sau pe alt erou al basmului,
Vend (SAD.). ca sa-5i poata ajunge scopul [lat.
DUMBRAVIO4RA (pl.-re), DUMBRAVITA (p1. (dies dominica].
-03) Sr. 4. dim. DUMBRAVA: alaturi de o dumbritvioarit DUMINECEA, DUMINICICA, DU-
... se deslo$ea chipul negru al unei mainni de aburi (GRUG.).
DUMBRAVNIC sbst. 0 Planta ierboasa,
MINICVTA, DUMINITA s/. Planta
jerboas& care cre5te Intinsa pe pa-
i
mirositoare, din fam. labiate- mint 5i face flori galbene; fetele o
lor, cu frunzele ca ale cire5u- pun in lautoare, ca-i buns de des-
lui, cu floni.purpurii, tranda- Mout; numita *i .,drete' sau gal-
firii sau pestrite; se poarta benele (-de-padure)" ( Lysimachia
de flacai 5i fete, se pune la nummularia) 1936). [srb. d u ra-
icoane 5i printre haine, In h a 6 a]. Fag. 1930
lads, pentru ca raspInde5te DUMINICA as DUMINECA. Duminecea.
un parfum placut; numita *i DUMINICICA, DUMINIcVTA, DUMINITA or DU-
dumbrainic", dumbrajnic", PiDNECEA.
dobro (v )nica" sau dobro (m) - DUMIRI Pr. DOMERI.
nic" (Melittis melissophyllum) DUMITALE PIP DOMNIE.
( 1935): In aer e un Imbittitor DUMITRITE sf. pl. Mold. i = TuFANIca: oi-
miros de mina si de (VLAH.) .11
sute albs... cu flori multe dintre cars se 'neat. mai mlndre
2 = CINEPA-CPDRULUI [vsl. tomnaticele (VLAH.)[ intloresc pe la Sf. D u rn i t r u].
d ab r a yin de padure"; Fig. 1935. DUMNEAEI, DUMNEATA sr DOMNIE.
Dumbravnic.
conip,rus.dubrovnikt]. DUMNEZEESC adj. 1 AluiDumnezeu,
'DUM -DUM sbst. 'kyr" Glont care se deformeaza privitor la Dunmezeu, Irvin tScerea adIncit ce domnea
cind ajunge la tinta, producind ni5te rani Ingro- In locasul in ayes un caracter misterios (ALECS.) ¶ ®# E-
zitoare ; dreptul gintilor interzice Intrebuintarea vlavios, pios, cucernic, bisericos: Nicolai Alexandru
acestor gloante in razboiu [fr. < eng1.]. Voila era... om pftzea tam biserica (5.-COST.).
DUMERT R DOMINI. DUMNEZEESTE adv. 1 Ca Dumnezeu ¶
t DUMESNIC, t noraspac adj. I Inimestic, 0 F Extraordinar de bine, de tare, etc.), admi-
imblInzit (despre animale : cola ce va tura gaini, rabil, de minune, In mod desavir5it: vorbeste, daft
giste 51 alto paseri dumesnice... a treia cart aft-1 sinnzure ; atia. lectia
(PRV.-LP.);an turburat Coate vietuitoarele dumesnice pre camp DUMNEZEI (- geese) vb. tr. I A pune In rindul
tticH.); Chiar bivolii dumesnici de el se razieteso (ALECS.) 1 zeilor, a slavi ca pe Dumnezeu'' (:) cl A slavi,
C) # Blind, (despre oameni ¶ 3 Bucov.
dumesnic, pamint Bras; iarba dumesnicit, iarba frageda
f
PrunInt a adora (in spec. pe o femeie) peste masura.
DUMNEZEIRE sf. Faptul de a d u m n e 1

[lat. d o m as t I Cu s, influentat de vsl. d o - z ei ¶ ® Fiinta, esento, natura lui Dumnezeu,

ma§tTna].
t DUMESNICI, t DOMESNICI (-mesa) vb. tr. si refl.
A se) domestici, a se Iniblinzi: graurii... se domesni-
cesc bine in colivie (ODOR) [dumesnic].
#DUMESTEC, -TIC..., DUMUSTNIC...=-DUMUNIC..:
cola ce ye lure saint, ginste si alto pasari dumestice... a trela
omit sit-1 spInzure (PRV.-A4B.).
DUMIC4, t DEMICA, t DIMICA HO 1. vb. tr. ®
A taia In buctiti milrunte, a faramil,a: carnea an du-
micat-o mitruntel me.) ; ®: pe aceastft arena mare an du-
micat el toatil oastea (sm) ¶ ® X In spec. A taia bu-
catele de pline, de mamaliga., de brinza, etc. In
lapte sau In alt aliment lichid.
2. vb. refl. A se farimita, a se Imbucati: motile
4 42
www.dacoromanica.ro
divinitate ¶ a Dumnezeu Insu5i, in spec. zeu pa-
gin : Tot ce '0mM omul la ... (ALECS.) ; jurIndu-se si... lulnd
marturft a (NEGR.) ¶ C Object de idolatrie caruia i
se inchina cineva ca unui zeu: aurul este singura lui
¶ 5 t Evlavie, religiozitate: pureed din biserica...
cu cinate $1 (N.-COST.% Ilall ©j NDUMNEZEIRE, lipsa
de e\lavie, nereligiozitate: dacit s'au asezat Domn tarn,
Until ereticia si nedumnezeirea si-au genet (5.-COST.).
DUMNEZETTA (p1.-te), DUMNEZEOAIE cf. Zeita:
au sleit bozi, chipuri 61 bozoaie sau dumnezene de lut
(N.- COST.) [D u rn neze u].
DUMNEZEU, t DuretE(D)z4u sm. A 0 Fiinta
unica, suprema, farb. inceput 5i fara sfir5it, crea-
toare 5i stapinitoare a tot ce exist5.: de 'nceput an
!lout Dumneau ceriul $1 pamtntul 0316L4 ; Domnul .6/ bu- mereu catre interiorul tarii; aceste movile se ()um_
nnl intrebuintat dese on in exclamattuni (de unesc incetul cu Incetul $i dau nastere unor va-
uimire, de spaima, de durere, de desnadejde): luri de nisip, cum shit, de pilda. acelea ce se Intind D U P
numneceuie! sau Doamne Dumnezeule1 ¶ ® In multe pe tarmul marii Negre, de la Tekir-Ghiol pind la
locuttuni $i expresiuni caracteristice: pentru ~1 ex- Nistru, In pustiul Saharei, etc. ( 1937) [fr.].
clamatiune de rugaminte stitruitoare sau de des- DUNETA. pl. -te sf. 3 NH& punte in partea
nadejde: pentru 1 Hell milk nu mA lass pe drumuri 1 cea mai ridicata
pentru eel ce-ai flout P pe men! Salt mi-e martor 1 dinapoia vasului (
formula de juramInt, de afirmatiune; ce t ex- 1938) [fr.].
clamatiune de necaz, cind nu -$i poate cineva ex- DUNGA. (p1.-gi)
plica un lucru: dar ce parc'au intrat In pAmtnt, undo
1 sf. 0 Linie, facie,
sit fie...P (CRG.); sa des 06.1 urare de a se implini vargit, virsta de
ceea cc doreste cineva; de-ar da , dac'ar fi so. se alts coloare pe o
Intimple, sa mi se implineased dorinta; cum (la , suprafata., pe o sto-
cum se intImpla, cum se poate; cu ce dl cu tot ck etc.: tot in dungi
ce se poate, cu ce se nimereste; ce-a da red Intim- ca stergarele, dar dungile
ple-se ce trebue sa se intimple, fie ce o fi! ag ne mai late gi mai rare,
tinem bine, ne ziseram intre noi, $l ce-a da (GN.) ; se lac $1 fatale de perne
d1140 on a) urare celui ce -$i is rdmas bun de ple- (VOR.) ¶ ® Fasie, Fig. 1938. Duneta.
care; b) se zice cersetorului caruia nu vrem sau dirt: tei Buse ochi! in
nu putem sa-i facern pumana; mai de .4., mai de Jos pe dunga alba a drumului (VLAH.) ¶ a Erma labata
Doamne-ajutd. d- AJUTA 2 5 ) ; din mila In! ., pe corp de o loviturh cu biciul: biclul ti Mouse dung!
prin gratia lui , formula cu care suveranii afirma vinete pe spinare ¶ 4 Bra7da, sbIrcitura: ne care
ca in puterea de la Duinnezeu ; a nu avea 'lid un ', an saps o mai adincii in Mims el (D.-ZAMF.) G s NW-
a nu fi de nici un , a nu avea nici 0 noima nici un chie: things eutitutui 1 6 Margine, lature: dunga
rust, a nu fi bine facut; re *tie sau $tie numal patulu! [vsl. d g a arc"].
unul .tie, arata ineurcAtura ce avem de a explica DUNGAT adj. Cu dung i, virstat, vargat.
ceva, de a ne da seama de rostul unui lueru, DUNGATE4 sf. Planta ierboash, cu ilori
unei intimplari; de-o vrea re., formula prin care ex- purpurii, originard din
primain nddejdea ca se va intimpla ceva dorit; Europa meridionald si
acolo 1-a batut acolo a rainas, nu s'a mai tutors cultivatd adesea prin grh-
de aculo; w AJUTA 3 =, AUZI 1 0, I dini; numita $i nuhot"
BATE 1 3, BICIU a , BQU 2 , BUN 1 C) (?), DEGET, (Lotus tetrafionalobus) N
DREPT 3 ©, PERI, 2 cf) FRICA, TERTA, LUMINA., 1939 d u ir g a t
MEL, MINIE, MULTUMI, NADEJDE, OM, ORBI, PACAT, DUNGUTA pl.-te sf.
PASA, PAZ', PANE, PLATA, RUGA, SIN, $TIRE, VITA, dim. DIJNGA: nita roc.iii de
VARGA, VEDEA. ZI 5 3 In nenumarate proverbe, atlas In dungute (VOR.) .
din care pomenirn citeva, fard a le mai explica,
intelesul lor Hind destul de clar:
nu care (sau nu poate Ina); cind ti di
nu-i, nici
de uncle
nici dracul n'are
, DUNKEMAN sm.
Sera' fochistilor
vapor.
pe un
ce -1 face; -dA tot la cel ce are mai mutt; se Iti dA, dar nn-ti
bagA to gurA sau dA omului, dar in traista nu-1 bagel;
O sbst.
apoi incepu
j DUET:
1111 , Pe coarda a
A. cii e , $i on poste multumi toatA lumea ; numai 4., face treia $i a patra (OLVR.) [fr.]. Fig. 1939. Dungatea.
voia la tots; mare e ee; mare e dar meter e $i dracul ; *DUODECIM (p1.-me)
la $i 'n Cara romfineasca taste stmt on putintf5; oar AmAGT sf. Intervalul dintre 12 trepte diatonice [it .].
1 , APUCA 1 a, BARDA , BAT s , BOALA,
I *DUODECIMAL adj. ± Se zice despre un sistem
BUN 1 C) @, COLAC DATQR, DREPT 1 ®, FAGADGT, do numeratie al carol nuniar de baza e 12 fr.].
GATNA, GGRA, INGER, LASA, LEGE, AMITE, MINA, *DUODENUM slat. ± Partea intestinului sub-
NORQC, QCHIU, POST', PUTLN, MITT, SPARGE, STAPIN, tire, lungd de 12 degete, care e legath imediat
UMPLEA ¶ ® Divinitate pagind, zeu: (lemmas de stomac $i care columned cu acest organ prin
o carte la care spuue despre dumnezeii col elineti ; desehizatura numita. pilor" Pr 1816 [fr.].
se raga de toll dumnezeii sA-1 des ajutor CRGJ ¶ ® 4 DUOLET pl. -ete sn.
BQUL-LUI- our BQU ¶ 6 ¢ PITA-LUI- WS- .) Grup de cloud note Nom emogl
Coy ; SAGEATA-LUI
)- pm- BRIU ® [lat. dom(I ne-deus].
VERIGEL ¶ (f) .f.T. BRIUL-LUI de o valoare egald care am.
gpm:z -=.=.1
tin locul a trei note Intrh
DUMNI DUFIK. masure ternary sau In- 2 2

DUMRAMNIC sbst. Maram. (PAP.) d< = DEMI- tr'o masurd. compusa Fig. 1940. Duolet.
BRAVNIC 0. din ritmi ternari ( 1940 [fr.].
DUNANMA sf. 0 3 Floth turceasca ¶ ® Ser-
bare turceasca. cu ilumingiuni, care tine mai
DUP' sm. s< Despicatura lung. gi subtire, de
sindrila, cu care se jou% copiii In I, aruncind
multe zile $i mai multe nopti [tc. donanm a]. mai multe despicaturi de acestea In sus $i prinzra-
DUNARE npr. I. p ® (p A se face (de minie), a du-le pe dosul palmei, dupy anumite regule.
se face
$e
- turbatA, a se face foc $i par% de minie, a
mania strasnic: stii cA m'ai ars... zise parintele Duhu,
DUP2 sbst. Mold. (sez.) O Smoc de line sau de
par mototolit: s'e Incins c'un ., de lini 0E24 ¶ ® Bu-
.4. de minios (CM ; In virtej de nebunie se lac ee turbatd cata de piele, cu par cu tot, ce se Intrebuinteaza
(ALECS.) ¶ ® Cum se bate a (.11P.); numele unul dant la mdturatul vetrei.
popular. DUE"! interj. 0 lmitd, trophitul papucilor, opin-
DUNAREAN, cilor, etc.: s'aude dup 1 duo! to cerdac (SAD.) ¶ a Imitit
Ban. DUNAREANT sgomotul Infundat produs de o izbitura, bull:
1. adj. 0 PH- prinse pre eel mort de grumaz $i eel cu el pre fereastra to
vitor la D u n drum (CAT.) [onomat.; comp. ceh. d u p bufnet" $i
r e, de la Duna- gr. 80dvcog bufnet; tropait "].
re: astazi capitals DUPA1 prep. 0 Arata timpul sau local ( in
noastra...sporete... urma): trei zile se pregittrit de drum IISP.) ; O : , ploaie
to millocul cimpiei vine gi senin; ee, amiazi; prinz par PRINZ; aceea,
dundrene (VLAH.) apoi, In urma; es, ce ler cE 2 e ; vanes mine; unul
2. DuNAREANTU altul; fulger .- huger spintecii. aria (VLAH.) ; PIP" LIME ¶
sm. Ban. (Nov.).
Vint de apusca-
0 ® A so laa a se tines..., a lima, a urmari pe ci-
neva: intr'o zi, se tuft un iepure... $i nu-1 nemeri ,QP ;
re aduce ploaie. Fig. 1937, Dune in Sahara. oineva; a urmari:
se Oman mereu v. dinsul; a alerga
DUNE sf. pl. .4.. Mici movile de nisip pe care le cine aleargA ve dot iepuri nu prinde nici unul; a alerga ev
gramddeste vIntul pe tarmul math $i be 'mpinge ceva, a cauta, a umbla sa dobindeasca ceva: muri-
443
www.dacoromanica.ro
Dup_ torn mai mutt alearga lauda dectt hula (N.-COST. ¶ @Pus toporul, cu barda, cu tesla ¶ ® A construi ceva
DURIn zt7 ma verbelor a merge, a umbla, a se duce, a trimite, din lenan: o pinta; am sa dues o manastire De PaRstea
etc., arata scopul: dus epA, s a dus sa caute,
S asta... zise el... gi incepe a chiti copacii trebuitori (CRO.) ;
st aduco. apa; 1-a trimis doctor; se trezeste... cu o locuitorli din sate dureaza casele for on btrne si be Invaleso on
baba... care nmbla milostenie (CRG.) ; colindase...prin satele dranitA (ma.) ; de aci, pr. ext. a construi, a cladi din
dimprejur mestere al carturarese (DLVR.) ¶ Anita 0 on -ce materiale: sti ne-apucam de durst o easA oomnnala
con form it ate: gl-si le un outlet de nora intocmai chipul (ALECS.) ; : Ce eladir1 durst vietii din nimlouri si ',area
01 ,asemanarea celei d1ntliu (can.); porunca mea; pa- (VLAH.) ¶ 0 / A cladi stoguri, clai: altii caran, altii
rerea mea, placul lui; Imprejurari; spnsele lui ¶ dnrau larval (CRG.) ¶ 0 A fabrica, a alcatui: mi-as ti
5 Alijlocul, instrumentul: pasarea eIntee se eu- Aural nn elmpoin non on pietas to (ALECS.) ¶ 0 A intre-
noaste ¶ s Aratd obiectul asupra cciruia se noarta prinde ; a face: am sa-1 dares gl-nn voiaj la Paris (ALEce.)if
actiunea verbului: moare re; dtnsa; erau nebune joo ® A trage: am Aural un somn nastriumio ( ALECS.) [lat.
(ier.) ¶ ® Indaratul:. siimenii 151 bateau den Omits dolare].
de case (m.-cos..) ; zikrindn-ma intinn colt pe "..usa, a venit 'DURA3 (durez) vb. intr. 0 A Linea (vreme hide:
la mine si m'a lust de mina ((.-GH.) ¶ ® Cu, in expres- lungata), a dainui: epoca lanariota a durst paste o sutA
simile a da, a logodi, a merits, etc. o tat& cineva: o de ani ¶ ® A fi trainic, a o duce mult: Biota aceasta
sora o dedese Poniatovski, alta o logodise re Sborovski dureaza molt [fr.].
rite .
(GR.-UR.); mule al mai pomenit to cap tata de Imparat sit se mit-
on Pore P ear.) Per DICE 2 0 on, pe
211

cit, atita cit, In rnasura: In too... se -mi dee ajutor is

9
trebi, sit tl Out& puterea (can.); aista nu-1 semn bun, ~on
gtiu eu (CRO.) ¶ cum, precum, asa cum: II oi vede
viind rapede, dar nu aga et, cum se dnsese (cap.) [tat. d e -
p o s t].
DUPA2 $ DVPRE prep. 0 D e p (r) e: (inure rata
pamIntulni i-an stars (LET.); at1 perit toti dupe fats yamtn-
iutui (SIOL.) ¶ ® =DvpAi (3: 1-au poreclit Rares, dupre nu-
mete mnierii ce au lost dupe alt bArbat (GR.-UR.)
DUPAC sm. F Mo/d. Ghiont, pumn: ar trebul
sit -mi lac8 oineva coats doldora de +1 (FLOR.) [comp. srb.
d u p a c lovitura."].
DUPAT (-Aese), DIIPUT ( -uesc) vb. tr. Mold. Bucov.
A calca cu sgomot, a tropai: chid 11 dupaesc opiu-
cite In bataturit (SAD.) ; am auzit nu stirs ce dupliind prin
ograda (se.) ¶ ® =BUM 0 [comp. huP18 ceh
du p at i, slov. dupiti ,,,a tropai"].
DUPATTsbst. Mold. Bucov Faptul de a d u p a
tropait: un p grabit pe sal& (GRt..).
DUPCA (p1.-oi) sf. * Mold. Pies& de argint de
50 de bani, bancuta (eamF.): scoase din buzunarele bluzei
sale un pumn de gologani st de dupoi (D.-ZAMF.) [Comp.
DVTCA] .
t DUPLECA = /NDITPLECA.
'DUPLEX sbst N 4*- Sistem telegrafic care
permite trimiterea In acelasi timp, pe acelasi fir,
a doua telegrame In sans opus.
'DUPLICA ( -to) vb. tr. A Indoi, a dubla [lat.].
"DUPLICAT (p1.-ate) sn. ) Al doilea exemplar
identic cu primul dintr'un act (contract, chitanta,
etc. ¶ DIIBLET ® [germ.].
2 DURBACA (p1. -ce) sf. 0 Cosul, lada teascului
*DUPLICITATE sf. Fatarnicie, rea credinta,
viclenie: si lagitatea caracterulul SAU (F(L.) [fr.].
# DUPRE Pr DVPA2.
DUPRETUTINDENI adv. D e
(lenj.
en
DUPUT PP- DupAT.
DUPURLUI ( -uesc) vb. tr. (sEz.) A jumuli, a
smulge de pene o pasare.
DUPUROS adj. Mold. Bucov. Ciufulit, sbIrlit:
o rapciuga de cal grebanos, al slab (CRO.) ; 1nttlneste 0 catea
slabA, vlermitnoasi si dupuroasA (VOIR.) [d u p'].
'DUR' adj. 0 Tare, vlrtos, pietros ¶ 0 at, Greu
de sglriat: diamantul e eel mai din toate corpurile ¶
0 F Aspru, cumplit, neindurat, nemilos [fr.].
DUR, I interj. Intrebuintata In expresiunile
sus, In jos sau Is deal, la vale sau Ineoace,
oolo,spre a arata o milcare continua Incoace si Sh-
eol°, un sohimb de vorbe in care unul spune una,
altul alta: a intrat la tocmeaRt Cu nn jidan, 51, In sus,
In jos, a capatat... o Vitae° de pale (VLAH.) ; In sfIrsit
.. la deal, ee la vale, unul mai da, altul mai lass, si Pre-
peleao marita eapra (caa,); se intrebuinfeazd si formele
dura Is deal, dura la vale sau dnra-vnra, durai-vurai: in
sltrsit, dnrai- vurai, sara vine O... Harap-Alb se pune de
strajA chiar la usa el (can.).
DURA, I interj. I PW- DUD' 1 ¶ 0 Imita sgomo-
tul unui obiect ce se rostogoleste: I I on earula,
Pin' la taloa Marinta (MAR.) ¶ 0 De-a , de-a rostogolul,
rdstogolindu-se; ti cede un nrs mare din stn si de-a
prin °lag (CRO.); pietrele care Moan sub picioarele tor...
se ducean de-a... In tundul pripastillor (ALECS.) [onom.].
DURV (dares) vb. tr. 0 t A ciopli un lemn cu
DIJRA (p1. -ri) sf. 1'P, Rotita (la diferite unelte:
la scripet.ii itelor, la rodan, la carol joagarului,
etc.) [comp. d u r a,].
'DURABIL adj. 0 Care tine multa vreme;
trainic [fr.].
'DURABILITATE sf. Insusirea a tot ce este
durabil; trainicie [fr.].
DURAT (-rain) vb. intr. 0 A hurui, a face sgo-
mot ca acela produs de rotile unui car, sau de un
obiect care se rostogoleste: se and tulumbele duraind
pe dinaintea terestrelor (GN.) ¶ 0 B6n. 0 A tuna [comp.
d u r al].
DURAIT sbst., DuRArrpRA (73/.-turi) sf. Fap-
tul de a dur a i; rezultatul acestei actiuni, hu-
ruitura: i se pare ca aude tropot de cat $1 durititura de di-
rUta (RET.).
0 DURAITOIRE sf. = HIRSITOARE [d u r & i].
DURAI - VURAI sr DIIR2.
*DTJRALUNITNIU sbst. Aliaj format din alu-
miniu (93°/0), arama (3 ° /a), magneziu (1°/s) si
manganez (3 ° /a) [fr.].
DURAT 1, adj. p. DuRAi.
a. sbst. Faptul de a dura: eau tocmit cn tuna ca .1-1
ajuti la "Tn. asset (ALF.CS.).
DURAT (p1. -ate) sn. p Bubuit(ura): an slobosslt
darabant1... locul si Dustile, de carea sinetelor se uprise
Tatarii diva (M.-COST.) ¶ @ Huruit(ura.): aude un $1 on
vlitit, cit eredeai ca se prabuseste rasullittoarea aceea 'se.) 11
® 0 Tunet, bubuit de tunet [d u r & i].
`DURATA (p1.-te) sf. Timpul cit dureaza. ceva
[fr. d u r 6 e].
DU-RA-YUBA pp- DWI'.
de struguri ¶ 0 Cada cu ap& race, rticitoarea unui
cazan de preparat rachiul (PAMF.).
DURD 1. adj. Grasuliu, plinut (pm.).
n- 2. DVRDA (p1.-da) sf. 0 Femeie scurta $i groasa
(cosull 0 #11' Flint/., pusca (In limba haiducilor):
se va ceborl De o oltrare de inmate, on dnrda sa pe vinare
( ALECS.) ¶ 0 Trans. Ghioaga tintuita (R.-COD.) IWO.)
[comp. ung. du r d a].
DURDUCA (-due) vb. refl. A se rostogoli, a se
da de-a d u r a.
DURDUI ( -uin) vb. intr. Mold. Trans. CD = DU-
DUI 2: avea cal bun 01 durduia pamIntul snbt el (s.- ALD.);
de va Initiate de Sin-Georselu, vor umbla vrami tari paste
wail (cam.) ¶ ® A chiral: trasura noastra se auzea dur-
duind in tundul Dietrigului ptraielor (ALECS.).
in- DURDUIT sbst. Mold. Faptul de a dur du i;
duduit; durait, huruit: earelor pe paveaua oragulni
(ALECS.).
DURDULICA ( -to) vb. refl. Trans. A se rostogoli,
a se da de-a dura, a se dur du c a: se durdulicti
paste cap Dina slung chtar ling/4 d1nsa (am.
DURDULITA (pl. -te) sf. dim. DVRDA ® sa
vAd dacii durdnlita, en care main hrAnit treizeci de ani, mai
stie sit !sea treabli (GRA .
DURDULTU adj. 0 Grasuliu, scurt si Indesat:
pirea si mai indesatA, si mai durdulie Inca (ORIG.) ¶ 0 Plin
si indesat, d o 1 d o r a: Intatigarea pungoeinlui le
rastoarna ou desavIrgire miscarea (CAR.).
DURDUMAN sbst. Mold. Se zice unei femei
(RV.-CRO.) [d u r d].
scurte Si groase: airs ~n 1I
DURDURA sf. = DIRDoRA: in durdura beet,
to grocer' $1 scapl si to on Jetta curtail ((Sr.).

444
www.dacoromanica.ro
 DUREA (intrebuin(at numai la a 3-a pers.
sg. doare, pl. dor; impf. durea; pf, awn; part. durst)
vb. tr. a A siniti durere intr'o parte a trupului:
a-I capul, maselele, pictoarele; 11 dor galele; Danila
cape de durere, dar aeon 11 durea de tare, el tot 111 tine
O DURVT sbst. 0/ten. Ban. (E) Suman (de dimie
albs sau neagra) [srb. dor o c, ung. da ro c]. DUR-
DURZAU sm. Maram, tb (BRL.) (PAP.) I = 'ENV' DU
PAR I ¶ 0 = Pm.
DUS 1_ adj. p. MICE: eine apnea a se duce pe-a-
a

inima cu d1nt11 (alio.); Q : fie-care .)tie (sau se Raga) undo -1 tuna Intr'o parte a lumen, adesea ramlnea Dina, la moarte
doare; fie-care sue undo -1 doare maseaua, fie Care -$i de (CRC.) ¶ ® Adincit, afundat: on oehii midi, apropfati
mai bine seams declt altul de propriile sale sufe- (VLAH.) ¶ 0
el duel In lawful capulni De gIndurl, cufun -
rinte sau nevoi; air ATTNGE 1 ® ¶ ® ®: A-1 dat In eugeteri ¶ ® A dormi a dormi adinc:
Jaime, a fi milmit, a-i parea rau, a-i fi jale, a i se sauna horala, dormind (ceo.) ¶ © ® F Nebun,
rupe inima: 11 durea inima cind vedea a nu se silesc copii1 smintit.
la Invataturil (I.-GH.); De toti 11 durea Jaime dupe fetisoara de 2. sm. ® Cel plecat, eel ce s'a dus; CO: dug11 de De
Implirat (MESA) [lat. d o 1 e r e]. lame, MOrtii; o povesti gi el dualor de pe lume... pa-
DURERE sf. 0 Suferintil fizice.: .... de cap, de tania (LUNG.) ; a Ii, a vorbi cu dugii de pe lume, a aiura:
masele, de picioare; a genie, a tipa, a se svircolt de
aline ...a; a-1 trace ,.a; 0 cruda Edina m'a patruns asoL.);
a ., ma, vitt au dug11 de pe lume P (BR.-VN.).
3. sbst. Faptul de a se duce, ducere, plecare:
permanenta boalelor gi a dnrerit a conditia existentei noastre ce era de facut au ...nl_acasa (LUNG.); a luat on blot de gi
(Ba.-va.) ¶ ® (f) Suferinta morale., amar, chin, mih- tutors; dupli
nire, obida: linde-i until nu-1 putere La nevoi st la Int Ran ghenera-
(ALECS.) ; Mt -a ramas inima race gi 'mpletrita de (VLAH.) .11 lul de la Braila
0 ® Cu... de inimi, cu mihnire, cu parere de rau, (N.-COSTA.
cu jale, cu mile [d u r e a]. "DUS (p1.-ourt)
DURERQS adj. ® Ce pricinueste dur e r e, sn. Tlsnire
ce doare: o rand dureroasa ¶ ® Ce arata durerea: de ape. sau de
ttpete dureroase ¶ 0 ® Plin de amaraciune, de aburi pe o parte
tristet.e, de jale, Indurerat: Privire dureroasa ; adv.: a corpului, bale
de ape. ce tis-
VIM
Trlett 51 obositi, in furs -ti, °chit cata (VLAH.).
DURIGA. (-1g) vb. tr. si refl. Trans. A (se) rosto- neste ca dintr'o
goli, a (se) da de-a d u r a: swath arapul margeaua stropitoare (Lc]
gi o dnriga pe mast
(RET.) ; dar banit-s rotunzi, s'an durigat 1941) : race,
din punga fanoulni Intr's Int leg, De vinars (RET.). de aburi; 1mi ;Du§.
0 DURTGA (pi.-110) sf . = rn7RA. recomanda at lac
0 DURTME sf. Durere (mai ales in descintece) . urt (13.-ALD.) ¶ ® ® Respuns aspru gi nea-
soottene
SA-1 scoti toata autatea, Toata greutatea... Durimile, ustu- steptat, opareala: a apitat on [fr. d o u c1li e].
rtmile (TOC.) [d u r e a]. ODUSA.MEA (pl.-mole) sf. Mold. t1t5 = DII$IIMEA
*DURITATE sf. ® /5 o Insusirea de a fi dur, bate matani1 on fruntea Dina tinge dugamele (GRL.).
tare, vlrtos; rezistenta pe care o opune un corp DV*CA sf. F 0 Inghititura (de ape., de vin,
cind voim se-1 sgiriem cu un vlrf ascut,it; pentru de rachiu, etc.), cit poate Inghiti cineva dintr'o-
a aprecia duritatea unui mineral s'a alcatuit o data: 11 mai trase o de ape gi se scald sa piece (vuol.) ;
sc,ara a duritatii compusa din urmatoarele 10 a tras o ". de retrain din plasm lut cea de Brasov (caa.)
tipuri: 1 °. Talcul (eel mai moale); 2° ghipsul; 3° 0 A boa de dd, a-1 da duos, a da de Stitt de-a drama, a
calcite; 4° fluorine; 5° apatite; 6° ortoza; 70 cuar- bea dintr'o inghititurti: ban de paliarul de Cotner
tul; 8° topazul; 9° corindonul; 10° diamantul (eel ce-I sta dinainte a apucat... ea dea de 0. on °Mane'
(GN.) ;
mai dur din toate) ¶ 0 (E) Asprime, neindurare de mica (LUNG.) ; totdeauna let umplea cite on Daher de yin
[fr.]. g1-1 da de-a drama (RET.) [srb. d u § k a].
DURTTA (p1.-to) sf. dim. MIRA: cake Lied de-I DUE sbst. O (5 Se zice la jocul de table,
sunk durita de la pinten (ie.-va.) chid zarurile aruncate fixate, fie-care cite sase
O DURLA St., DUR.LAIN, DIIRLAC sm. Mold. 0 /ten. puncte ¶ ® ®# Intimplare norocoase., noroc:
Baietel; baietandru; flecau ce fad, mat durla I n'au Post niciodati dueeet ea wisest/ domnte (N.-COST.) [to.
(RV.-CRGA ; De ce, Doamne, nu muream, Clnd eram tinar dur- d y y §].
lan P (PAMPA. DT,J$I sm. p1. Toane (bune sau rele), cheji:
DURLIGI sm. pl. Mold. 1. = TIRLICI: au !wilt ce nu poste Burnam; clod 11-1 gist In nu e bunt P (JIP.) ;
De prispe copii balani numai In
O DURLOIU (p1. -data) sn. Trans.
(SAD.).
Un fel de trisca
In 1 at buni (mug.) [vsl. d u s a].
*DUSLAG sbst. Priboiul cu care se gauresc
sau fluier facut din coaja. de alun (VLAH.). cercurile de Fier ale butilor spre a le nitui [germ.
O DURLUI (-ueso) vb. intr. Mold. j A ante Durchschlag].
din trice.: an otoban... Pagtea olle, durlrand din trfea DUMIIN 1. s m , DIISHANA (p1.-ne), e DIIS-
(GR.-N.) [durloiu]. PLANCA (pl.-co) sf. Acela, aceea care uraste pe
a

t DITRMI = boRro. cineva, vrajmas, neprieten, Mimic (C PRMTEN,

t DURMITA = DORMITA.
t DUROARE sf. 0 Durere: a se 'mainsail vredni-
ceete cu
a ei on 'nem/I InfrInta
boats, Toatal (TOC.)
[lat. dolor, -orem].
® pl.
(PRV.-MB.);
Reumatism, podagra
DVRSUS (73/.-usurt) SM. $ Linie de albiture
ce se pune Intre rinduri, spre a nu fi prea apro-
piate [germ. Dur chschus s].
0 DURUC4 (-tie) vb. tr. si refl. Trans. --- D1J1tIGA:
banti... stnt rotnnzi, ei se tot duruall plait nab nici until In
Dungy (RET.).
DURUI (-Uhl) vb. intr. ®= DITRATC): de vale, In
drumul Imparatesc, durulau arutele (GRIGA
(de lovituri dese): sale durnia de tropote
0 DURUIELE sf. pl. Trans. G4 X Jintita ce re,
mine In fundul caldarii, dupe. ce se fierbe zarul
$i se alege urda (m.).
DURUIT sbst., DoRurrvRA (pt.-turi) sf. Faptul
de a duru i; rezultatul acestei actiuni; hurui-
tura : loarte rar se auzea pe pod duruitul unel caleete
ce duruituril se aude fn podul easel P (se.).
DURUITOARE sf. = HIRtrroAirtE [d u r u i].
DURUITVRA ma- DITBITTT.
AMC): omnl tart, augment, ca rani fare bolovani (ZNN.);
Na to nits °bin 'n crate Ca duemanele mi-s matte GK.-DRS.) ;
Sa, soot' theta
Atonal Ii face durananul Irate... $i dugmanca sorioara...
Chid a face plopul pert (VOR.) ;
net, vrajmas nelmpacat, care urmareste pe cineva
&Innen de moarte, Invieren-
cu dusmania pine la moarte; 6: fereete-ma,
Doamne, de prietenl, a de &Leman' m'olu nazi singur;
an da Imprumut, ea-ti fad dusmani; cind at ban1, at gi due-
mant ¶ ® Poporul, Cara, armata cu care ne aflam
In razboiu: Ungurti an fast dugmanii de veacuri al Bo-
manlier; ostagii creetini erau... rani... de dorinta de a se
masnra on Sul (Biwa.) ; Unde-s doi puterea create $1 due-
¶ ® A rasuna manul nu sporegte (ALECS.) ¶ 0 ® Duemanui omenirei,
(ORL.) diavolul ¶ 0 Caxuia i-e silt de ceva, care nu
poate suferi ceva: am lost totdeauna m dugman sprig
al proceselor.
2. adj. Care uraste pe cineva, care se poarta cu
vrajmasie, care are sentimente neprietenoase:
castes [tc.].
(NEGR.) ; DUMANSC adj. De d u m'a n, vrajrnti-
sesc: Vin cn porunci domneett $1 on gIndur1 dugmaneet1
(ALECS.-P.).
DUq1VI.A.NTE adv. Ca un du$man: se
445
www.dacoromanica.ro
DU-poarta
D VO i on mine; Te tocmeste
DUMANT -AMC 1. vb. tr. A purta urk Im-
potriva cuiva, a-1 prigoni ca pe un du sman:
La eel ce to duqmaneste Tu on bine-i rasplateste
Si plate* omeneste

(l'AMF.)
de cite 4 bani (N..COST.1 ; se pomeneste $i de jumatati
de in valoare de 2 creitari: se rugs... Bii nu-1
jupeascil toate spatele, ci numai ea de o dutch de 2 gritari
(se) ) 111 ® Maram. Vechi monete de argint in valoare
de 10 si de 20 de creitari: Na, plinth* tine-mi taps,
Bl'a dusmilnit traind meren Si-a pizmuit norocul meu I (core.). Ca am dons dutce 'n ea, Da ne-om duce Q1 le-om bee. also
2. vb. refl. A tili unul cu altul In dusmanie: [comp. DVPCA [rut. d u d o k, - d k a, pol. d u-
mare gresalil a lost a noastril ca ne-am dusmanit fart aid o
Pricina cu vecinii noqtri Moldoveni (ALECS.).
d e k,-dka, ung. dutka< germ. Deut].
DUTCVTA (pl. -te) sf. Maram. kfh = DvnACI:
DU*MANTE sf. Sentiment de uril durabila tale o A), de zece creitari in patru si o Dune clod tnchioatara
lmpotriva cuiva, vrajmaie 41T (c PRIETEN1E, stratul (PAP.).
Tn *DUTIMVTFt sm. L\ Titlu dat de Romani la di-
DLIMANOS adj. Plin de dusmknie, cu sen- feritl magistrati, cari erau de obiceiu In numar de
timente de dusman:e duos, 4, la inima, rauvoitor, doi in exercitarea functiunii [lat.].
se bucura de nenorocirea altora qi ar lace numai rau (von.); *DULTIVIVIR4T (pl.-ate) sn. V 0 Functiunea de
IF : eta (area dusmanoasti a Crivatului, pornita lard veste duumvir ¶ ® Timpul eft se ocupa aceasta lune-
tnteo zi. a hotArlt -o (EIR.-VN.). tiune [lat.].
DWNIC sbst. Often. Cep, astupus de lemn DUZINA(p1.-ini) sf. Un nurnkr de douksprezece
ce se pune la gaura facutk in doagele unui bu-
toiu ¶ - Ban. (,aura
In horn pe unde iese
/UMW
L , lucruri de acelasi fel: cp de batiste [ngr. vtouCtval.
t DVRA (p1.-ert St. k Una din cele trei u5i ale
timplei, din care daub. laterale $i una la mijloc,
( NOV.) (RV.CRG.) ' 17- numita dvera tea snare salt dverile cele marl, dverile lm-
[srb. duInik
I
(PSC.) paratestl: 51 stind Mitropolitul In dvera cea mare. ceteste
rasuflatoare"]. (LET.) [vsl. d v C r I].
molitfa cea orhadulta de incoronare
DUI.TMEA (pl.- DVQRBA (pl.-be sf. Serviciu onorific la Curtea
mole sf. Pardoseala domneasck. [vs1.].
de scinduri dintr'o o- DVOREI DVOR); [dvorba].
dale ( . 1942 : beta cu $ DVOREALA (p1.-en) sf. DVQRBA [d v o r i].
piciorul in Pamlnt qi deo-
Fig 19.12. Du.umea. DVORE.AN, #DVORILNIC sm. Curtean [vsl.
data se deschise In douil. dvorenint].
....1111 easel (OSP.) ; ow- DU$AME. [tc. doIem 6]. :DVORI (-oresc) vb. intr. A face serviciul,
DUTCA (p1. -ce, -ci, e duce st. )Q t Tr -Carp. oferi serviciile (vorb. de slugi, de curteni, de postu-
Veche moneta de arama In valoare de patru crei- lanti, etc.): la spatele fieste-chruia boler dvorea cite o slugs
tari (disparuta in a doua jumktate a veacului al (NEGR.) [vsl. d v 0 r i t
x anti bani nu Area erau, Para oil copeice si dutce t DV QRNIC = VQRNTC.

DIN CAZ ARIA LOS VA RL AM I(Aqi 1642).

kr,-,cariff-917-61`z1M41
6001, 4dow,s,Y*
. __AL

446
www.dacoromanica.ro
 Sec. XV Sec XVII

Sec. XV Sec XVII

Sec. XVI Sec AvSL

Sac. XVI
E
.Sec. XIX

EPIFICOPIA DIN ORADIA,MARE.

Et sm. A cincea litera a alfabetului. *EBTJLITIVNE sf. Lt. Fierbere In clocotel[fr.].

fE2 conj. = 14R: cea Amin% buns Mate fiiul omeneso, t ECARET = ACARET.
agrul laste pleavele slot fill nepriitoriulni, *ECARTE (p1. -earl) sn. w Numele unui jot de
seceraciunea sfirsitn1 veaculni Mete, seceratorii In- carji Intre clout. persoane [fr.].
gerii slut (C012.) flat. e t].
E31 inter). Exprima un fel de reticence, spre a TABELA XX. ALFABA'ruL EBRAIO
arata cli nu se spune tot ce ar fi de spus: e la me- Valoarea
Berta noastra nu e ass (BR...VN.); Mai adesea repetat: Litere
el el Irate, raspnnse Imparatul, ai fi dormit mull si bine, Numele Semnul finale Valoarea numerics
dace... (Iw.); el el el nn ma face, ca en tumid cart (ALECS.). Alef .... . 1.4 .
E' vb. Este, forma scurtata a pers. a 3-a sg. a Beth ... . n... ..... .. b, v. 2
indicativului prezent de la A FI; se reduce la i .

cind se sprijina pe vocala fina1d a cuvintului pre- Ghimel . . .. g 3

cedent: omu-i muritor [lat. 6 s t].
EA Pr EL. Daleth. -I. ...... .d 4
He. .... . ;I_ ,.. ..... ...h ...
EA... Imr IA...
*EBDOMADAR adj. Care se reinnoeste In
I

fie-care sa.ptamlna 11 Or Saptamlnal, care apare

odata pe saptamlna: [fr. h e b d o
revisUI ..41
Vau....
Zain .
.

.
.

.
1

1
.v ... .z
. 6
7
m la d a ir e].
i HPth ... . ri. ...... . . eh ... 8
*EBEN sm. e I = ABANQS ¶ C) Negru ca
abanosul: Uri par bogat 11 negru de .0 stralucitor (eoL) ..... t ......... 9
[ft.].
*EBENIN adj. tt Negru ca abanosul: Fata-si
1:1.
.
TIoedth. . . 1 . .

(VAIN.) [fr.].
ascnnde In par .0 Cal .... . D .. ..k, ch . . 20
EBTNCA, ispicA (p1.-ct) sf. Patura., col, aster- Lamed.. 5. ..... 30
nut ce se pune sub sea, pentru ca aceasta sa nu
roads spinarea calului: PIna 'n zital ti-aduc trei, Cu Mem ... 0.. .. 0 . . 40
Olathe pe el (TEOD.); Wilts ca -i Ina, Iblncile c'Eugernea Nun.... . .1._ 50
(roc.); 1-a acoperit Cu 'bindle de la cal (LUNG.).
*EBONTTA sf., *raitortrr sbst. Substanta tare, lu-
Samech. 0 ...... 60
cioasa, usoarii si rezistenta, obtinuta prin vulca- Ain .... .v
70
nizarea cauciucului amestecat cu pucioasa; se
Intrebuinteaza la facerea minerelor de cu rte si
Pe e- .. p, f... ..... 80
de bastoane, a bilelor de biliard, a diferite obiecte Wadi ... . N... _I)._ ..... 90
de fantezie, la aparate electrice si de radiofonie, Koff.... n
v . . . . 100
etc. [fr.].
*EBRAIC adj. A vechilor Evrei: limbo a; al- Res .... 1 .- ...... ....200
fabetu1.0 sr TABELA XX) [fr.]. $in, sin . ...... .. s, s .. .... 300
*EBRAISM sbst. at Fel de vorbire particular Tau .... n ..th .. .
limbii ebraice [fr.].
*EBRAIST stn. at Invatat care se ocupa In
special cu limba ebraica [fr.].
*EBRIETATE si. Belie: trei Mgt car! aveau torn'
*ECATOMBA. (pl.-be) sf O Jertfa de o sutS.
de boi sau de alte animale ce se faces la popoarele
p
a fi Inteo stare de ", patecta... i-an tabit drumul (CAR.) ; vechi: asemenea fern°, de cite o ante de vice deodata, se
tnstrei eran vesell, In una din acele start de .0 sufleteascA unmira ecatombe (ISP.) ; vitals Janne In ecatombe, adios
tvi-Ati.) [fr.]. Cu autele, pe altarele senor (oom) ¶ ® ® Jertfirea unui
447
www.dacoromanica.ro
ECH _ mare numar de oamcni, macel, varsare de singe
[fr.].
ECH ECHER (pl.-ere) sn. Instrument de lemn, de
metal, de celuloid, etc. In forma
de triunghiu dreptunghiu, care
serveste In desenul linear la tra
gerea perpendicularelor sau pa-
ralelelor, la verificarea unghiu-
rilor drepte, etc. (2] 1943 ; de
arDentor, instrument care serveste
la ducerea perpendicularelor pe
teren, si care consta dintr'o pris-
m& cu fetele laterale prevazute
cu ferestruici [fr. e querr e].
ECHIDISTANT adj. A Se i lui and zilele slnt egale
zice despre doua puncte egal de-
partate de un al treilea ¶ S Se
zice despre doua linii, doua su-
prafete, dota planuri sau doua
corpuri egal departate intre ele
In toate punctele Intiderii lor:
donA drepte paralele slut
quidistant].
e [fr. é- Fig. 1943. Echere.
*ECHIDISTANTA (p1.-te) pc Calitatea a tot
ce este echidistant [fr. e qu idis tan c e].
*ECHILATER CAL adj.
Care are laturile egale: trianshia
p< I tul echinoxului
1944) ¶ - Iperbolit echilaterit, iper-
bola ale carei asimptote slnt per-
pendiculare [fr.].
*ECHILIBRA. (-brez) 1. vb. tr.
A tine, a pune In echilibru, a cum-
pani If I ® A face ca din doll& lu- Fig. 1944
cruri, unul s& nu Intreaca pe cela- Triunghiu
lateral.
ECHINOCCIC sm. 4 Larva unei specii de
tenie (Taenia echinococcus)
care traeste ca parazit In
0 corpul clinelui $i se incuibeaza
uneori si In corpul omului
(2] 1947) [fr.].
*ECHINODERME sf. p1.
4 Class de animale, ale di-
11 ror tipuri sint ariciul-de-mare
$i asteria sau steaua-de-mare
( 1948) [fr.]. Fig. 1947. Echinococ.
ECELINC)X (p/.-oze), *ECHINOCTM
Sn.. * Fie-care din
cele dou& epoci ale anu- le;
cu noptile: de primA-
varit, pe la 21 Martie; ~n1
de toamnd, pe la 21 Sep-
tembrie [lat.].
ECHINOXIALL adj.
-0 * Care corespunde po-
zitiunii pe care o ocupa
soarele In momentul unu-
Fig. 1948. Echinoderme.
ia din cele doua echinoxe; pnnct.r, punctul
ecuatorului unde se gaseste soarele in momen-
¶0
se Linia linia care
unelte cele doua echinoxe ¶ 0 Regiuni ns
tarile de pe pamint situate In apropierea ecua-
torului [fr.].
*ECHIP.O. ( -ipez) 1. vb. tr. 0 2. A pregati un
vas cu toate cele trebuincioase, In ce priveste
numarul oamenilor, materialele, hrana, ere. ¶
echi-
® X A Ingriji de cele trebuincioase in ce priveste
Imbracamintea, armele, etc.: soldatii ¶ ® F
.

lalt: oheltnelile oi veniturile. A Intoli, a dichisi.

g. vb. refl. A se pune in echilibru, a se cumpani g. vb. refl. 0 A-si pregati toate cele trebuin-
[fr.]. cioase ¶ ® F A se futon, a se dichisi [fr. é -
ECHILIBRIST snl. Persoana care s'a deprins quiper].
cu exercitiile de echilibru ECHTPA. (231.-pe) sf. Ceata de lucratori cari
al corpului, mergind pe o urmeaza sa execute o lucrare special& [fr. e qu i p.e].
frInghie Intinsti sau tinlnd ECHIPAJ (pl. -aie) sn.
ridicate In echilibru diverse 2, Tot personalul de serviciu,
obiecte ( 1945 [fr.]. marinarii, etc. de pe o cora-
ECHILTBRU (pL-bre)sn. bie: dan paste diploma unui baa-
0 In Starch unui corp men- timent englez janit of ~ul de noud
tinut In nemiscare sub in- 0.-Ern.) ¶ CD Toate
ingi mitoelArit
fluenta a doua sau mai mul- lucrurile trebuincioase pentru
te forte egale care lucreaza o operatiune, o Intreprindere, Fig. 1949. Echipaj.
fie-care In sens contrariu o cladire: de vinittoare ¶ ®
se distrug una pe alta; in Trasura de lux, caleasca ( 1949): o vedea oprin-
graiul obicinuit, starea unui Fie' 1945 Echilibrist. dn-se pe la vitrine, IntorcIndu-ei capul dupd nn e. (VLaa.)
corp care nu se apleaca nici [fr. equipage].
Inteo parte nici Intr'o alta (Fii 1946): a eta in ECHIPA.MENT (p1.-te) sn. CD 2. Tot ce e
a-oi 'Astra {n{ potcapul pArintelui Catihet nu se mai tines trebuincios manevrarii, hranei sau armamentului
deolt prin o minune de (Ga.); a pierde ~1, a fi gata sa unui vas ¶ ®X Toate cele trebuincioase (haine,
cads, pierzindu-si poziti- arme, unelte) soldatilor [fr. e quipem en t].
unea stabila ¶ 2 lb Armo- ECHITABIL adj. Drept, conform cu drep-
nie Intre diferite lucruri, tatea fr. equitable].
just& proportie, dreapta ECHITATE sf. Respectul drepturilor al-
i

masura: and vezi armonia ol tuia ¶ 0 Dreptate, judecata conform& cu bunul

111 ...din tot universul, ce to simt, iar nu cu legea scrisa [fr. equi t é].
poste indreptitti sA-1 titglidneal ECHITATIIJNE, EcHITATIE sf. Arta cala-
o conotiinta P (BR.-VN.) ¶ 3 (E) riei [fr. equitation].
Stare a sufletului pe care ECHIVALA (-alez) vb. tr. 0 A avea aceeasi
nici o patima nu-1 stapi- valoare, a pretui tot atlt, a face cit ¶ 0 A In-
neste intr'un chip de a-I semna cam acelasi lucru: wares lui echivaleazd on
turbura ¶ 01 Stare a
4 o marturisire [fr. equivaloir].
tarilor care se opresc uncle ECHIVALENT 1. adj. 0 De aceeasi valoare,
pe altele de a se Intinde Fig. 1946. Echilibru. care este tot de un pre 11 0 pc Figuri e, care au
prea mult, de a-si mari aceeasi suprafata, dar nu se pot suprapune, nea-
fortele sau influenta: 1 enropean, impartire a te- vind aceeasi forma: triunzhin on un plitrat ¶ ®lg
ritoriilor intre Statele Europei facuta cu scopul Forte ~e, care produc acelasi efect ¶ O ± Ecuatiuni
de a mentine paces Intre ele ¶ ® 1 budgetulni, ba- care au aceleasi solutiuni.
lantarea exacta a veniturilor si cheltuelilor [fr.]. 2. (IA.-elate) sn. Ce este de aceeasi valoare, de
ECHIMQZA (p1.-ze) sf. f Pat& rosie sau In- acelasi pre]..
vinetire a pielei de pe urma unei lovituri, unei le- 3. sm. 0 8 Cantitatea dintr'un corp care poate
gaturi prea strinse sau unei alte cauze [fr. e c- sa inlocueasch o cantitate determinata dintr'un
chymose]. alt corp pentru a produce acelasi elect sau sa
$ ECHINGTI sm. p1. t4 Odinioara corp turcesc joace acelasi rol ¶ CD tmecanio al cdldurii, munca
mecanica corespunzatoare unei calorii; e egala
de calareti, anteriori ienicerilor, Intrebuintati mai
tlrziu ca eclerori: vestita malt a ~lor care douk veacuri cu 425 de kilogrametri [fr. e q u i v a 1 e n t].
stAtuse groaza Ungariel el a Germania (Um) [to.]. ECIIIVALNTA (p1.-te) sf. 0 Insusirea a tot
448
www.dacoromanica.ro
ce este echivalent, egalitate de valoare ¶ 0 IF nemiscat ¶ ® Astral: orbita pe care o descrie EcH.
Acordarea aceleiasi valori unor diplome eliberate pamIntul, In timp de un an, In jurul soarelui
de o universitate strain& cu diplomele de acelasi OM 1954) [fr.]. ECO
grad eliberate de o universitate din tar& [fr. *ECLTSE sf. pl. j Peretii laterali cari sustin
equivalence].
*ECILIV9C 1. adj. 0 Care are dou& Intelesuri, P
In doi pert, care se poate talmaci In dou& chi-
puri: onvinte 0.e; an raspnns A. ¶ ® In care nu se
poate avea Incredere, a carui cinste sau purtare
da de banuit: nn om
2. (p1.-cart) sn. Inteles echivoc; Intrebuintare
a unui cuvint care se poate talmaci in doll& chi-
purl [fr. equivoque).
*ECHIVOCITATE sf. = Emma 2. E
*ECHO = ECQII; niciun puternio nn -1 rdspunse
In multime (BALD.). Fig. 1954. Ecliptica §i pozitiunea parnIntuluib
'ECLECTIC adj. gi sm. +++ Se zice despre un la diferitele anotimpuri.
filosof care, far& a avea un sistem deosebit, alege
din toate ceea ce e mai bun si mai de crezut: an
S. Soarele. - P. Echinoctiul de primdvarS.
noctiul de toamnA. V. Solstitiul de yard.
r. Echi-
Solsti-
masa nn [fr.]. tiul de lama. - E. Linite.eclipticei.
'ECLECTISM sbst. +++ Filosofie eclectic& [fr.]. cele doua fete ale unui instrumentlr.de coarde cu
ECLEROR sm. x Iscoada, cercetas, soldat arcus (vioara, violoncel, etc.), comple-
trimis lnaintea unei armate ca sa cerceteze lo- tind astfel cutia de rezonanta (a 1955)
curile sau sa iscodeasca miscarile dusmanului [fr. eclisses].
[fr. Oclaireur]. ECLISLAFtH, t CLISIARH sm. A
'ECLEZIAST sbst. A Una din cartile sfintei Paraclisier, Vrcovnic, slujitor al bise-
Scripturi, atribuita Imparatului Solomon [fr. ricii [gr.- biz.].
< gr.]. *ECONOM, C)icomml. sm. 0 In-
*ECLEZL4STIC 1. adj. A Privitor la bise- grijitorul veniturilor unei manastiri,
rica sau la cler: literature 0.4; a- unei episcopii sau unei mitropolii: tee-
dunare a. newel taste de tine toate clstigarile besericil,
2. SM. Membru al clerului, tocmeste si case arhierenini si biserica (PRV..MB.)
cleric, preot [fr. < gr.]. ¶ ® Cel Insarcinat cu cheltuelile
*ECLIMETRU (p/.-tre) sn. 0 administratia unei institutiuni, unui .
,au. Instrument Intrebuintat e0 internat, etc.: ..ta [mammal ¶ 0 Ad-
topografie cu care se mascara ministratorul averii cuiva: Pd In ce vet
inclinatiunea unui teren (ni 1950) urea on dInsii, Hi pi economul men (PANN) ¶
y ® * instrument care serveste 0 Gospodar; de vita, crescator de
la masurarea distantei zenitale, Fig. 1950. vite, cel ce se ocup& cu cresterea vite- Fig. 1955.
[Cr.]. 1 for ¶ ® Om econom, pastrator. E. Eclise.
Eclimetru.
*ECLIPSA (-hues) 1. vb. tr. 0 I g. adj. CD Pastrator, strIngator, care cheltue-
* A ascunde cu totul sau In parte lumina unui este cu masura, curnpanit In cheltueli: omul en
astru: ltina eolipseastli soarele ¶ ® A Intuneca, a lasa trebne as lie niol prea iconom aid prea gaIantom (PANN)
In umbra, a face so. dispara: El vrn ad to eclipse, vrn C, ® Cumpatat: a 21 . de laude, de vorbe, a lliuda
Cara sill rednoli (ALED8.) 11 putin, a vorbi putin [ngr oix6vollog si fr.
® A Intrece, a covlqi. économe].
2. vb. refl. O * A se *ECONOMAT (p1.-ate) sn. 0 Functiunea, sar-
ascunde, a disp area Inda.- cina economului ¶ 0 Biroul economului ¶ ®
ratul unui alt corp: soa- Magazin unde se vind diferite obiecte lucratorilor
rele se eclipseazd indaritn1 unei fabrici, unei uzine sau unei administratii [fr.].
lunii ¶ ® (E.) A se face *ECONOMIC, ® icoNordio 1. adj. 0 Ce se
nevazut, a disparea, a face cu putina cheltuiala, cu bani putini: prone-
pieri din ochi, a o sterge den economic, birt iconomio, unde se manincli cu pu-
pe furls [fr.]. tint bani ¶ ® Ce prive$te gospodaria unei familii,
*ECLTPSA (p1. -se) sf. unui Stat ¶ ® Ce prive§te economia politica.
0 * Intunecime, dispa- 2. adv. Cu economie [fr. si ngr. oiltovop.txkl.
ritiune aparent& a unui Fig. 1951. ECONOMICESC = icoNoremsc.
astru pricinuita de in- EcliPsit partials de scare. ECONOMICQS = 'commit:9s.
terpunerea unui alt corp ceresc Intre acest astru *ECONOMTE, ® ICONOMIE sf. 0 Insult.,
si ocidul observatorului: kpartlala; ""..totali; 'ft"
inelara; de scare, de
-
cumpatare In cheltueli: a trai on ¶ 0 Ordine In
conducerea, In tinerea unei case, In administrarea
tuna (LC_Il 1951-53) ¶ 0 unei averi; Casa de .0 so- C413A9 0 ¶ 0 pl. Beni
® Intunecarea a tot string!, pu0 de-o parte: el-a depus economille la
ce are o stralucire band ¶ ® Gospodarie: an pus pe Wiley si-i povesteascd...
moral& sau intelec- cum mai stan trebile iconomiei pe Recto (se.) ; canted
tuala: vtrtmea sea mat sau domestick administratia unei case, unui menaj,
°urea are si ea petele 51 unei gospodarii; rnralk administratia unei ex-
eclipsele el [fr.]. ploatatiuni agricole; ...youth* stiinta care trateaza
despre principiile privitoare la formatiunea, dis-
tribuirea si consumatiunea bogatiilor unei tari
[fr. économie si ngr. olitovottla].
ECONOMIST, ® morropeasT (- lasso) vb. tr. 0
A pune bani de-o parte, a strange, a face econo-
lnii: economiseste a treia parte din veniturile sale ¶ ® A
cruta: Mugu], de va ii sprinten... iconomiseste boil
(DRAGH.)11 0 A administra: numai cardinalnl... poste econo-
Fig. 1952. Fig. 1953. Eclipstt mist Transilvania (eat.c.) [ngr. oixovop.4jacu < oilcov6p.w].
Eclips5 totals, de'soare. partials de lund. *ECONOMIST sm. A Scriitor care se ()cup& de
economia politic& [fr.].
*ECLTPTICA sf. * 0 Orbita pe care soarele, *ECOSEZ 1. adj. 2, Stoll .-a, care are pe ea mici
dupa credinta Invatatilor din trecut, pares co. Nitrate de diferite colori: (ayes) o palArinti... de
o descrie In jurul pamIntului, considerat co. sta. pale de deosebite fete on panglica -9 asortatd (CAR.).
29
I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedic ilustrat. 449
www.dacoromanica.ro
Ec 0_ EconzA (73/.-.) s j., :EGG= (p1.-ezurt) sn. 5 x-5 =x, +1. ¶ 0* a timpulut, timpul variabil ce
Vechiu dans de origine scoldana: (se
(se dansa) wo- trebue adaugat sau scazut In fie-care zi In mo-
E DU man', adus din tundul Britaniei (nu) [fr.]. mentul amiPzei mijlocii, spre a obtine adevarata
*ECQTY (pl. -oars) sn. ® 15 Rasunet, repetarea amiaza ¶ 0 * -a luminii, timpul pe care-1 pune lu-
unui sunet ce se produce cind unda senora care-1 mina, In mijlociu, spre a ajunge de la scare la
propaga se izbe$te de un obstacol $i o face sa salte pamInt (8 minute $i 18 secunde) [fr. 6 q u atio n].
lnapoi silind-o so. reia In sens invers drumul pe "ECUMENIC adj. mil Universal, a theta. lu-
care 1-a strabatut: pletrele... an treout... pe deasnpra mea: sober , la care au asistat episcopii din toatii.
catmint men, Viand DA ritanne ecourile ION.); ecouri lungi lumea (Ipo- imam) [fr. o ecum enigu e].
aueso prin coridoare cruo.) ¶ ® Locul unde se produce *ECUESTRU adj. 0 Care Infatisaza o per-
aceasta reflexiune a sunetului ¶ ® (r) Persoana soana ca lare: stated =testa ¶ p Ordinal acela
care repeta spusele sau actele cuiva: s'a recut ecoul al calaretilor romani [lat.].
negbiobillor auzite de Ia altii ¶ ® ® pl. Stirs diverse, ECZEMA (p1. -me) sf. F Boal& nemolipsitoare
IntImplari de-ale zilei publicate de un ziar [Ir. de piele, caracterizata prin ivirea pe corp a unor
6 c h o]. basicute dese pline de lichid $i apoi de puroiu [fr.].
ECPAIA sf. C) Suit& (a domnitorului, a unui EDEC s. InDBC.
mare personaj): dupit dlnsii venea tut domneascii (F).) EDECLIU pp- nme1417.
¶ ® Class socials: A.na senatorliculni (ALECK.) [comp. *EDELWEISS sbst. ¢ FLOAREA-DO&TdBEI:
tc. e t b a]. In cite un colt de Edina se ascunde (IRG.) [germ.].
*ECRAN (pl. -ane, -mart) sn. 4)411. Pinza alba, In- 'EDEN sbst. O Raiul pamlntesc ¶ ®® Loca$
pe care se proiecteazA imaginile [fr.].
ClueS, IncIntAtor [fr.].
ECTENIE sf. rE6 Rugaciune recitata. de dia- EDICT (p1.-te) sn. 0 Lege, ordonanta, porunca
con sau de preot, compusa din mai multe formule domneasca, decret promulgat de un suveran
care se tenpin& toate prin Domnului sal ne ru- [lat.].
gam!" : s'a citit sl stints evangbelie, dupit care an urinal *EDIFICA (-no) vb. tr. 0 &t A cladi, a zidi, a
ectenille tom.); et Pop', sing, cAdelnitind, Cetean ectenli de
comind (Com [ngr. ameysta].
construi: - un temple ¶ 0 A crea, a producer un
sistem ¶ 0 A educe la pietate, a Inalta sufletul
*ECTO... HECTO... inspirIndu-i virtutea, a Indupleca spre fapte bune
*ECUATOR sbst. 0 * Mare cern al sferei ce- prin pilde frumoase sau prin povete ¶ 0 A la-
re$ti perpendicular pe rnuri: tan asuprit-ml sit-1 editio asupra acestui met [lat.].
axa lumii $i care o Im- *EDIFICATOR 1. adj. Care edifice sufletul,
pute In doua emis- care inspire virtutea, Induplecind spre fapte bune.
fere, una meridional& 2. sm. Cel ce cladeste, ziditor: +ut nuns monu-
$i alta septentrionala ¶ ment [fr.].
0 Cerc mare al sfe- *EDIFTCIU (p1. -loll) sn. CD ear Cladire mare, im-
rei pdmIntesti, perpen- punatoare (templu, palat, teatru, etc.) ¶ ® Se
dicular pe axa pamin- zice despre o organizare, o institutiune alcatuita
tului, $i la o distant& din mai multe combinatiuni: 1 feudal; pe dlnsa se
egala de cei doi poll; razimd tot ...I social (1. -OH.) [fr.].
Inchipuindu-ne supra- *EDTL sm. 0 p Nume dat fie-caruia din cei
fata pamIntului per- patru magistrati romani cart aveau inspectia asu-
fect sferica, ecuatorul pr1. cladirilor publice, jocurilor si aprovizionarii
o Imparte In doll& orasului ¶ ®0 Consilier comunal al unui ores
partd egale: emisfera Fig. 1956. Ecuatorul. mare [fr.].
septentrionala, boreal& *EDILITAR adj. Privitor Ia edili. la edilitate
sau erotica, si emisfera meridionala, austral& sau [fr.].
antarctica. ( 1956) ¶ 0 * Cerc analog pe on -ce "EDILITATE sf. C) p Functiunea edilului $i
planet& ¶ 0 15 -
magnetic, totalitatea punctelor
de pe suprafata globuldi pamIntesc pentru care
durata ei ¶ ®0 Totalitatea consilierilor comu-
nal i ai unui oras mare [fr.].
inclinallunea acului magnetic este nula [fr. 6- *EDITA ( -rtes) vb. tr. AcF" A publica, a tipari, a
quateur]. senate de sub tipar (o carte, o gravura, o compo-
zitic mtzicala, etc.) [fr.].
ECUATORIAL 1. adj. ® , Se zice despre
un punct si- *EDITOR 1. sm. AP' Librar care public& scri-
tuat pe e- erea unui autor.
cuatorul ce- 2, adj.; libarle editoare [fr.].
resc,sau des- *EDITORIAL adj. AT, Se zice despre numarul
pre o figura unui ziar in care se gaseste un articol de fond
ce se Inchi- scris $i nesemnat de redactorul-sef, sau despre
pueste a fi on -ce alt articol a carui raspundere $i-o ia In In-
desenatli pe tregime redfictiunea ziarului [fr.].
sfera cereas- *EDITURA (p1.-Innt) sf. Ar 0 Faptul de a edita
ca In vecina- si rezultatul acestei actiuni ¶ ® Libraria care
tatea aces- editeaza a carte [e d i t a].
tui ecuator ¶ *EDIITONE, EDI= sf. a 0 Tiparirea $i pu-
0 * Coordo- blicarea unei carts ¶ ® Totalitatea exemplarelor
nate A.* (ale dintr' odata iesite de sub tipar: Letopisetele de Ho-
un ui
ascensiunea
dreaptA
astru),
$i
/4, - r
gdlniceanu an Want in doud editil; °Mlle a races a mut
roman [fr.].
*EDUC.A. (-In) vb. tr. * A creste copii, a le da
declinatiu- Fig. 1957. Ecuatorial. crestere, instructiune [lat.].
nea acestui astru ¶ ® * Lunetd Pr- Ecumo- *EDUCATOR 1. adj. 0 Privitor la educatiune ¶
Rua, 2. ¶ 4 Ce tine de ecuator, ce priveste 0 Care d5. educatiune.
ecuatorul: iinte
2.
ecuatorul; otima
sn. Y. Instrument de astronomie cu
(pl. -le)
s; plants ..41. 2. sm. Cel ce da crestere, educatiune copiilor
[fr.].
care se urrnareste misbarea stelelor, se verificli *EDUCATIVNE, EDUCATIE sf. 0 16 Cresterea
legile miscarii diurne $i se determina ascensiunea unui copil desvolthidu-i Insu$irile fizice, intelec-
dreapta $i declinatiunea stelelor; numit $i lnnetit tuale $i morale: edncatia temeilor la not e ant de
A.A ( 1957) [fr.]. ' neingrijita, Inert ilia nu trebue a mai Domani de ea (r.)Eoe.);
*ECUATIVNE, EcuniE sf. p ± Reunire de casa de A., institut unde se primesc copiii in pen-
dou& expresiuni algebrice legate prin semnul =
$i care contin una sau mai multe necunoscute,
siune spre a le da crestere, spre a-i instrui ¶0
instructiunea ce se d& cuiva cu
prolesionald,
ale caror valori sau expresiuni se cauta. Ex. scopul de a-1 pregati pentru o meserie ¶ ® Cuno-
450
www.dacoromanica.ro
stints 5i practica obiceiurilorisocietatii In ce pri-
veste manierele, politeta sf buna zuviinta: om
lira m rau crescut, mojic [fr.].
*EFB sm. 0 p TInlir In stare de a purta armele
(la vechii Greet): Alcibiad, Boarea ~ilor din Atone,
tale Intr'o zi coada cea mai trumoasa a mini cline (coon.) '11
® Cel ce intra. In virsta pubertatii, Haan [fr.
ephebe].
EFECT (p/.-te) sn. @ Ceea ce e produs de o
cauza: nu e nioi un taro canna ¶ ® Actiune, lu-
crare: a face ~, a lucre, a opera ¶ ® Indeplinire,
realizare: amenintarilor
aplicatiune; ~eta legit; mom n'are .
sale ¶ ® tri Urmare,
retroactiv ¶ 0
Impresiune morals: BOOM lui a prod= nu bun ~;
vroia ea Incheie on 0 !remit de m (VLAH.) ¶ ® e7 Impre-
siunea produsa prin contrastul colorilor, prin opo-
zitiunea umbrei si a luminii ¶ 0 La biliard:
miscare particular& produsa cu taculasupra bilei
O ts0 de owned, polita, scrisoare de credit;
Dance, e de stet, rente asupra Statului, actiuni
si diverse valori cotate la Bursa.; e
mobiliare, bu-
nuri, avers miscatoare ¶ ® p1. Haine, straie, Im-
bracaminte (de care se serveste o persoana.):
minter° [lat. e f f e c t u s, cu Intelesurile IT.
effet].
*EFECTTV 4. adj. C) Urmat de efect, care pro-
duce elect: protection° ~it ¶ (1) Care exist& de !apt;
real, pozitiv: 1-a trimis ca ajutor o armatit de zees mil
de oameni 1; putere ora.
2. (p1.-ive) sn. i4 Numazul real al soldatilor
unei armate, unei trupe [fr.].
`EFECTIT4 ( -tum) vb. tr. A pune In lucrare, a
Indeplini, a aduce la Indeplinire, a savIrsi [fr.].
*EFE.MEI4T = AFESSEIAT.
*EFEMEE 1 adj. 0 Care traeste numai o zi:
Boni, animate o ¶ ® Tre-
ctitor, ce tine foarte putin
timp, de scurta. duratit,
vremelnic: Ierloire ma; alo-
e...4; allot de impugn lino-
Ott de prin licee, earl fa° re-
vista ,e tvLam.)
2.*EFEB1BREsf.pl.*Gen
de insecte nevroptere ce
se nasc si mor In aceeasi
zi (it 1958) [fr.].
*EFENIERTDE s f. pl. Fig. I958. Efemere.
O * 'Fabele astronomice
prin care se deterrnina, zi cu zi, pozitiunea astre-
lor ¶ 0 Scrieri sau simple notice care arata eve-
nimentele Intimplate In aceeasi zi a anului, la dite-
rite epoci11,0°C) In antichitate: titlul unor scrieri In
care se povestea zi cu zi vials unui personaj [fr.].
*EFEMIN4T adj. ---- AFEMEIAT1 Brea sa, oars-
oum ore (D..ZAMF.) [fr.].
EFENDI sm. Titlu onorific dat, In Turcia
functionarilor civili si Invlitatilor: acesta era doctoral,
case! mint m din Constantinopoll toot.) [tc.].
*EFERVESCENT adj. 2 Ce este In eferves-
cent& sau poate intrain efervescent& [fr.].
*EFERVESCENTA (p/.-te) sf. 0 2- Fierbere,
clocotire prin degajarea unui gaz din interiorul
unui lichid: crate produce oo and e /ma Inteun Patna on
ape amestecata on nu acid oare-oare ¶ ® ® Sbucium,
emotiune sgomotoasa. a sufletului: elervescenta ml-
niei ¶ ® ® Clocot, framIntare, agitatie sgomo-
toast (a unei multimi): °larva's:onto gloatelor [fr.].
*EFICAICE adj. Care-5i produce efectul, priel-
nic: un mijloo [fr.].
*EFICACIT4TE sf. Insusirea a tot ce este efi-
ca.ce: ~a unei remedin [fr.].
*EFICIENT adj. Care-si produce de fapt efec-
tul: soarele este °aura a a oildur11 [fr.].
*EFTGIE St. 0 * CF Reprezentarea In relief sau
In pictur& a chipului unei persoane (se zice In spec.
despre portretele reproduse pe o monet& sau o
medalie): moneta on efigla regelul Carol ¶ C) (E) Perso-
nificare, reprezentarea vie a unui lucru ideal:
ellgia durerii ¶ ®rrr Chipul unei persoane, executat,
In mod grosolan, care se atlrna de o spinzuratoare
clnd aceasta persoana era osInditti la moarte prin
contumace [fr.].
451
www.dacoromanica.ro
*EFLORESCENT adj. Lc Care-si pierde o parte EFE-
din apti la temperatura ordinara, din care cauzn. se
acopere la suprafata cu o pulbere maruntii: oar- EGA
bonatul de sodlu este or [fr.].
*EFLORESCENT A (p1.4e) sf. 0 i
Inceputul
Infloririi unei plant°, momentul and d. In floare ¶
® Fenomen pe care-1 prezinta unele substante
solide care devin pulverulente, clnd shit expuse
la aer fiber: m !mind ¶ ® if Mica eruptiune, acuta.
sau cronica, care apare pe piele [fr.].
*EFINVIU (pi.-vii) sn. 0 F Nume dat substan-
telor organice alterate, care stau suspendate In
aer, 5i care dau nastere mai ales frigurilor inter-
mitente sau malariei ¶ 015 , electric, descarcare
electrica, invizibila sau foarte putin luminoas4,
care se produce Intre dou& suprafete de sticla.
® Efluvii magnetic°, nume dat influentelor exerci-
tate de magnetizatori asupra persoanelor magne-
tizate, si atribuite unui pretins fluid magnetic
[fr.].
*EFOD sbst. Imbrticamintea de in, scurt& si
far& mined, cu care se Imbr&cau odinioara. preotii
evrei [fr.].
EFOR' SM. Membru al unei eforii: am lost pre-
zentat lui Beizadea Niculache Sulu... atunci postelnio ill ow
al sooalelor (1.-OH.) [gr. acf,OPOS]
*EFORI2 sm. pl. P Magistrati lacedemonieni
In numar de cinci can aveau sarcina de a veghia
asupra autoritatii regilor si a senatului, InfrInInd
excesele for de putere [fr.].
EFORIE sf. 0 Corp de barbati meniti sit con-
due& o institutiune de cultura sau de binefacere,
alt tuind un fel de consiliu de administratie:
eforia scoalelor, compus& din Mitropolitul tarii si
din doi boieri, veghia odinioara asupra scoalelor
si fondurilor for; eloria spitalelor, care se ()cup& cu
administratia si tinerea In bun& stare a spitalelor;
e/oria unui Scan, anal gimnazin, can se ()cup& Cu ad-
ministrarea fondurilor acestor scoff ¶ ® Sarcina
acestui corp de basbati ¶ ® Locul, unde acestia
se aduna si unde sint instalate birourile functio-
narilor [ngr. iyornia].
EFQRT (pl. -tort) sn. Sfortare, silinta, stra-
duhrtli: ~n1 de care avea nevole ca sit se male din pat
1 se Intlitiea ca 0 dnrere (VLAH.) [fr.].
*EFRACTIVNE, EFRAcTIE sf. Spargerea de
cAtre un hot a unei usi, a unei Incuietori: tart
min ~ [Zr.].
()EFTA). (-ten) vb. refl. Often. A se afla, a se gfisi,
a se da la iveala: both n'an plant 21 emit (mos.).
EFTIN...
"EFUZIIINE, *EFITZIEsf. 0 VArsarea, Imprasti-
erea unui lichid; (p): m de singe, rnticel ¶ 0 ® Vie
si sincera demonstratiune de prietenie, de dra-
goste: o primeste on In brats (CAR.) [Zr.].
`EG4L 1. adj. 0 De o potriva, la fel, asemenea
In ce priveste valoarea, calitatea sau cantitatea:
a merge on un Das ;
merite ; sums ~e; lungimi ~e ¶ ® Care este tot-
deauna acelasi, care nu se schimba, uniform:
nn etil m ¶ ® Partida este mot,
se zice despre doi jucatorl, despre doi lupt&tori
can sint sau nu shit de aceeasi fort& 11 0 Care e
de o fire blIndtt, care nu-si schimba. calmul ce-1
caracterizeaza: totdeamia ,, Ma a Be lin alterat ma-
O Indiferent: M--e
I
car de 011-00 Imprejurare (CAR.) ¶ C) Care se bucura de
aceleasi drepturi: top cetlitenit slat 1naintea legit ¶
clacit va Vent Ban nn.
g. sm., *E6i4.1.A (p1.-le) sf. Acela, aceea care e
de o potriva cu altul, care ()cup& acelasi rang cu
altul: nu ate de vorba dealt on %slit itt1; egala el In socialiq
a u Wit ,, a nu avea pareche.
3. adv. In mod egal, de o potriva, la fel [fr.].
*EGAL.4. (-ales) 1 vb. tr. 0 A face egal, a face
de o potriva: ti pantie ¶ ® A fi egal cu, a fi de o
potrivtl: tomcat nu 1-a egalat ptn'aoum.
2. vb. refl. 0 A deveni egal ¶ 0 A se pretinde
egal, a se socoti la fel, de o potriva cu [fr.].
*EGALITAR adj. §i sm. 0 Caruia-i place ega-
litatea: sooletate mit ¶ C) Care e partizan al egali-
tap' Intre oameni: ideile ma sl democratise Incepuse a
se introduce chiar In saloanele elegant° (1.-OH.) [fr.].
"EGALIT4TE sf. 0 Insusirea a tot ce este
 egal, de o potriva Cu cineva sau ceva: a a done
EGE-Bail,
liutl, a douli eume; ", de virstA, de merit ¶ C) Inaintea
ELE legit, stare In care se ails cetatenti de on -ce rang,
de on -ce class socials, fara exceptiuni sau prim
legii, avind toti aceleasi datorii $i bucurIndu-se
de aceleasi drepturi ¶ ® Organizatiune socials
In care Coate privilegiile claselor slut desfiintate:
este o aspIratitme nobila 51 generoasa a omului de
bine (1.-011.) ¶ ® Uniformitate: paeuiui, pulsului
0 AA de caraoter, pastrarea neclintitii a aceluiasi
caracter In on -ce lmprejurare [fr.].
"EGENIONTE sf. p P Suprematie a unui oras
asupra celuilalt, In Grecia veche ¶ ® Pr. ext.
In timpurile moderne suprematia unui Stat M-
end parte dintr'o confederatlune asupra celpr-
lalte State confederate [fr. hegemoni e].
EGET-BEGET me- GET-BEGET.
*EGHILETA (p1.-te) sf. A4 *fret, gaitan cu ca-
petele Imbricate cu metal In forma de ace, care
Impodobesc uniforme-
le jandarmilor, sergen-
tilor, etc. (2] 1959) [fr.
aiguillette].
*EGIIIPTIENE sf.
pl. $ Caractere tipo-
grafice semi-grase, de
o taieturti specials.
*EGIDA (731.-ee) sf. , ° EL pron. pers. m. de pers. a
0 Scutul zeitmi Mi-1
nerva ( in 1960) ¶ ®
® Scut, protectie, o- Fig. 1959. Eghilete.
crotire [fr.].
*EGIPTEA,17 4. adj. Din E g i p t, privitor
la Egipt.
2. sm., *EGIPTEANOA (p/.-eme)
sf . Locuitor, locuitoare din E-
gipt.
"EGIPTOLQG sm. 4L, Invatat
care se ocupti cu istoria $i anti-
chitat,ile Egiptului [fr.].
"EGIPTOLOGIC adj. p Pri-
vitor la egiptologie [fr.].
"EGIPTOLOGTE sf. P Stu-
diul istoriei ;ii antichitatilor E-
giptului [fr.].
EGIRA as- HEGIRA. Fig. 196o. EgidA.
EGLENDIST, ENGLENDIS4, EGLDIDIST, 0 INGL1N-
DIS; (-base) vb. refl. A petrece, a se amuza:
MUM.. sum s'a eglendisit is bal is Carte (NMI.); treceti In
odaia cealalta gi vi englendisiti dna placers (HO ; Dina tins
ally se InglIndiseau is olrciuma de is colt (D.-ZAMF.) [ngr.
iseAlC10]
*EGLQGA (pl.-se) sf. i Un fel de poezie pasto-
ral& In care se introduc ciobani cari vorbesc
Intre ei: eglogele lui Wrenn [fr.].
'EGOISM sbst. Fel de a fi al omului care on -ce
gIndeste, vorbeste sau lucreaza, face totul pentru
sine, fare a-i pass de r.-:llass e de vast ~n1 moose,
rdi
Inca Coate neajunsurile noastre personale devin calamitati
publics (o.-zmo.) [fr.].
'EGOIST, -TA adj. $i sm. j. Care are vitiul egois-
mului: om sentimente..e; ochii mei egoisti vedeau
unmet pentru Mine (o.-zAmp.) [fr.].
EGRASTE = IGRASIE.
*EGRETA (p1.-te) sf. O Buchet de pene rasfi-
rate cu care se Impodobese chipiu- 1 arc elastic: In ..a sa de oonvictiuni, trate acel mare Si
rile sau coifurile militarilor, cape-
tele tailor la marile parade, etc.
( 1961): ...egretele-albicioase aligoin-
dn-se departs, oa timbre lioroase (ALX.)
® Buchet de diamante sau de mar-.4 T ,
garitare, In forma de egreta,pe
poarta femeile ca podoaba. [fr. a i-
grette]. Fig. 196f.
Egrete.
EGT,IMEN sm. fr6 Superiorul u-
nei manastiri de calugari, staret: cela ce vs Injure
pre calugar, acela inlurA pre .n1 lui gi pre manastire
(PRV..MB.); ~it nu pot da In arendA moat° manastiregti
(LEO. CAR.) [gr. Toti[tevoc].
EGUMENTE sf. rE6 0 Sarcina, demnitatea
e g u m e n u 1 u i, staretie: Demi ROi on multumire
ogumenla bogatei manlistirt Snagovnl (ODOR.) ¶ ® TiMPUI
452
www.dacoromanica.ro
cIt se exercita aceasta demnitate: clildirea lea reparat
subt egomania Greonlnl Ananla, mitropolit de Sivas TIRO.).
EREIr sau Favglivit interj. ® Matti c& lucrul
de care a pomenit interlocutorul e cu mult mai
mare, mai important, etc. decit glndeste: Mane eu
oars Intr'un seas acoloP 0.1 nici In douA ceasuri; rareori
$i HPII hell darA olnd 11 mai vedea gi p'asta, sA vedem
ce-o sa mai ski! use.) [comp. HMI].
:EH° = EOQII: aoest din urmA euvint gasind tin
In theta inimlle, In ca o sante° electrica (NEG..); Grozavul
.
el bubnet repeteazA O'o suta de guri (srm.-we.).
ED PP' EL.
EI to interj. p # Serve ca afirmatiune ( = dal):
$i grAl Ion Isns: Intelegeti aceste boatel,. Graira lui: ell
Doamne I (COR.) ¶ ® Chid se interpeleaza cineva:
ei I lase, ticilloaselor, cA v'oiu dobrAla on de-son Inainte
(CRG.) ¶ ® In propozitiunile interogative: sit bade,
es este mai gras pa !ulnae asta P ((SF.) ¶ 0 Concesiv:
ail Ile onm ztoi l ¶ 0 Arata o ezitare: Da ce-s acele so -.
lomonii, mos Nil:4211cm P Ei 1 jupinegica dragA, seta on se
Poste nuns (c.o.) ¶ ® El as! re- A$ I ¶ 0 -
ei bine I vorbeste cit vet vol, to tumult OSP.) [(IMP& fr. e h
bine I fie I
b i e nI) ¶ O Uneori repetat: etc ell ce-1 de Montt,
(tee.) [0 < vsl. e j; ® onomat.]. 4.1 !
*EIDER sm. le Specie de rata din al
carei put foarte fin se fac pernite,Ipla-
pami, etc. (0 1962) [fr. < germ.].
3-a; p1. et; dat. sg. mut, aton
(proclitic sau enclitic) I, II; ac.
sg. De el, aton 1, ii; dat. pl. ior, 4.*
aton le, it; ac. p1. pe ei, aton I, -
11; f. sg. EA; pl. ele; dat. sg. el, Fig. 1962. Eider.
aton I, it; ac. sg. Pe ea, aton o;
dat. pl. tor, aton lie, It; ac. pl. pe ale, aton le [lat.
Ilium, 111am.].
*ELABOR4. (-ores) vb. tr. 0 A modifica o ma-
terie printr'o lucrare Indelungata: stomacul elabo-
reset alimentele ¶ ® (k) A perfectiona gradat:
wee ¶ 0 A pregati cu Ingrijire: un Protect de
0 -
legs (fr.].
ELAN' (7:4.-0=0 sn. Avint,
pornire, sufleteasca [fr.].
*ELANZ sm. 7.k Specie de
cerb, de marimea unui cal,
care traeste In Suedia, Nor-
vegia, Livonia, Rusia, Fin-
'tA
landa $i Siberia (Alces pal -
matus) 1963) [fr.].
(
*ELASTIC 1. adj. 0 Care
are elasticitate: gazurile slut .4; Fig. 1963. Elan.
bretele canoeists eels ...re care to saltA on placere
(sLccs.); gumil 11, q-3) gumilastic, cauciuc ¶ ® Care
produce elasticitate: torg .1 ¶ ® ® Care se poate
acomoda cu tot felul de Imprejurari: spirit .; con-
stiintil constiinta putin scrupuloasa.
2. ELASTIC) (p1.- loud) sn. 0 Tesatura In care
intra si fire de cauciuc, din care se fac bretele,
jaretiere, cingatori, etc. ¶ ® Gum& elastica. [fr.].
*ELASTICITATE sf. @ Insusirea ce au
unele corpuri de a se mladia, de a se turti, de a
se strInge, ctnd se apasa pe ele, si de a-si relua
apoi forma primitive, cind Inceteaza forta care a
lucrat asupra lor: a mini aro; a aerulni ¶ 0 ®
Starea unui spirit, unui suflet comparat cu un
generos act al Romanilor de uneltire dlavoleasca
[fr.].
ELCTIJ sm. Odinioarii: ambasadorul unei pu-
teri pe lInga Poarta: veal pe cucoana aceea care gade In
loja de lined .4 Prnsiel P [tc. e 1 6 I].
ELCOVINN sm. k = PEscART,Is ®: Privind in
depArtare un sbor de ~1 (ALECS.) [tc.jelkovan].
*ELECTIV adj. 0 0 Care e numit prin alegere:
rage se zice $i despre functiuni care se dau prin
alegere ¶ ® camera camera numita prin votul
alegatorilor [fr.].
*ELECTIVIT4TE sf. Calitatea on -carui ceta-
cean care poate fi chemat la o functiune prin ale-
gere [fr.].
ELECTOR sm. Principe al vechiului tm-
periu al Germaniei care lua parte la alegerea lm-
Qllratului: It Impertulul erau, de la aeoolul at XIV-lea
WWI la al XVII-lea, In numAr de ',sate [fr.].
*ELECTORAL adj. 0 O Privitor la dreptul de
.a alege, la alegeri: lege a; oolegiu Intrunire
Intrunire de alegAtori Mout& pentru a asculta pe
candidati §i a discuta vederile for politice ¶ 0
Iiste 0, liste In care shit Inscrise numele tuturor
ricelora care au dreptul de a vota la alegeri
f fr. I.
"ELECTOR4T sbst. $ C) Demnitatea princi-
pilor electori din
vechiul imperiu
german ¶ 0 Te-
ritoriul supus li
nui elector [fr.].
'ELECTRIC adj.
A 0 Care este de
nature electricit&-
11.1, sau e produs de
aceast& cauza: torte
e, cauza necunos-
cut& a fenomenelor
electricitgii; fluid Fig. 1964. Ma§inl electrica.
eg,fluid imponde-
rabil care se banueste crt produce fenomenele
electricitatii; ourent
.2 CIIIRENT 2 ® ¶ ®
a, descara-
Selnteie
tur& care se produ-
ce titre doll& corpuri
sub forma unei sari-
tei sau unei traslituri
luminoase (13 1965) ¶
® Mae ma a, genera-
tor de electricitate Fig. 1965. Scinteie electrica.
(A 1964) ¶ 0 Motor
ELECTROMOTOR ¶ ® Arc = ARC VOLTAIC
(p.- ARC 0) ¶ ® ® Care exist& sau se propag& cu
o iuteal& extraordinarrt: s'au tutors In tare ca m15cati
arinteo glndire (I.-OH.) [fr.].
*ELECTRICITATE sf. A 0 Proprietate ce
se manifest la suprafata unor anumite corpuri
frecate, Incalzite, comprimate sau supuse unor
actiuni chimice si care consistii In aceea c& aceste
corpuri atrag alte corpuri pe care apoi le resping,
produc sentei, comotiuni In corpurile organice,
etc. Corpurile care se bucur& de aceastrt proprie-
tate slut: chihlibarul, rasina, sticla, etc.; A. pc-
:at* aceea care se desvoltrt pe sticla frecat& cu
o piele de pisicti sau cu o bucat& de postav de
Dna; negative, aceea care se desvolta pe r&sina
Irecatti [fr.].
*ELECTRIFIC4 (-tic) vb. tr. A C) A Inlocui
prin tractiune electric& tractiunea cu aburi, etc.
la drumurile de fier, vapoare, tramvaie, etc. ¶
CD A adapta, a introduce electricitate la o exploa-
tare industrial& [fr.].
*ELECTRIZA (-izez) 1. vb. tr. A 0 A pune un
corp In stare de a produce fenomene electrice:
un cora min frecare ¶ ® A produce cuiva o sgu-
duiturrt electric& cu ajutorul buteliei de Leyda,
a unei baterii electrice, etc. ¶ 0 (1) A produce
asupra spiritului o impresiune puternica care -1
Inflaareaz5.: oratorul a electrizat adunarea; Romanii...
electrizall Inoti prin izbIndA, 11 goneau dinaintes for ea
ae nigte tut.= de vita (BALI.).
2. vb. refl. C) A deveni electric ¶ ® (p) A fi
entuziasmat, a se Inflaara [fr.].
*ELECTRIZABIL adj. A Care poate fi electri-
zat ¶¶ © NRELECTRIZABIL [fr.].
*ELECTRO-CHT.MIC adj. z Privitor la elec-
tro-chimie: analirA a
[fr.].
*ELECTRO-CEILMTE sf. Lt. Partea chimiei
care se ocup& cu fenomenele chimice In care elec-
tricitatea joaca un rol de clipetenie [fr.].
*ELECTROCITT4 ( -utez) vb. tr. A A ucide
printr'o puternica desctircare electric& [fr.].
*ELECTROCUTIT.JNE sl. A Moarte prici-
mind printr'o puternic& desarcare electric&
[fr.].
*ELECTR9D sm. A Placa metalicil on sIrma
asezata Intr'un lichid electrolitic (Intr'o pal& elec-
453
www.dacoromanica.ro
trick etc.) prin care trece curentul: many, no- ELE
gativ (n) 1966) [fr.].
*ELECTRO-DINAMIC 1. adj. A Privitor la ELE
electrodinamica.
3. *ELECTRODINAILICA sf. A Ramur& E iF
a electricitatii care studiaz& fenome-
nele datorite actiunii curent,ilor elec-
trici asupra for In igi, asupra mag-
netilor ai reciproc [hr.].
*ELECTRO-DINAMISM sbst. AJ
Totalitatea fenomenelor produse de
un curent electric [fr.].
*ELECTRO - DINAMOMETRU Fig. 1966-
(p1.-tre) sn. A Aparat care servestelE. r..Electrozi.
sti masoare intensitatea unui curent electric [fr.].
"ELECTROFOR sm. A Aparat, ima-
glnat de Volta, alcatuit dintr'o turt&
rti§inoasti care se electrizeaza frecin-
du-se cu o piele de pisicti.; deasupra
turtei se pune un disc metalic cu mi-
ner de cristal, unde se culege si se pils-
treaza. fluidul electric (j 1967)
[fr.].
*ELECTRO-GALVANIC adj.
A Privitor la electricitatea galva- F
nicti [fr.].
*ELECTROGN adj. A Care Fig. 1967.
produce electricitate [fr.]. Electrofor.
*ELECTROLTT sm. A Corp lichid care poate 11
descompus prin curentul electric [fr.].
*ELECTROLITIC adj. A Care posed& Insu-
sirea unui electrolit sau se raporta in electrolizii;
,
disociatie a, desfacerea unui electrolit In atomi on
In grupe de atomi materiali, IncArcati cu electrici-
tate; tier oupru fier, cupru, curatat de
corpuri straine cu ajutorul electriciatii [fr.].
*ELECTROLIZA (-izez)
vb. tr. A A opera o elec-
troliz5. [fr.].
*ELECTROLIZA (p1.-tee)
sf. A Descompunerea, prin-
tr'un curent electric, a di-
feritelor elemente din care
e format un corp compus F ig. 1968 Electrolize.
( 1968); electroliza apei alfost flicutit, pentru
prima carat In 1800, de fizicianii englezi Carlisel
*i Nicholson [fr.].
*ELECTRO-MAGNET sm. .4
Instrument alcatuit dintr'un drug
de fier, de form& variabilti, In-
f &Surat cu un fir conductor izolat,
care lucreaza ca gi un magnet In
timpul trecerii unui curent elec-
tric; e foarte Intrebuintat In nu-
meroase aparate, precum: sonerii,1
telegrafe, telefoane, etc. (A 1969)
[electro-l-magnet,dupafr.
éléctro-aimant].
'ELECTROMAGNETISM
sbst. A 0 Partea fizicei care tra-
teaza despre raporturile Intre e-
lectricitate 5i magnetism ¶ ® To- EleFcitgrO-rm969agnet.
talitatea fenomenelor produse
prin actiunea mutual& a corpurilor electrizate qi
a magnetilor [fr.].
*ELECTROMETALURGTEsf. A Procedeuri e-
lectrice pentru separarea meta-
lelor de minereurile for [fr.].
*ELECTROMETRTE sf. A
Masurarea cantitatilor de elec-
tricitate [fr.].
*ELECTROM.prRTI (pl.-tre)
sn. A Instrument care serveste
la masurarea intensittnii elec-
trice desvoltate la suprafata u-
nui corp, sau pentru recunoa4-
terea naturii electricitgii Cu
Fig. 1970.
care un corp e Incarcat (21 1970) Electrometru.
[fr.].
*ELECTROMOTOR (pl.- toare) 1. sn. A Se zice
despre on -ce =On& care functioneaza prin curentd
electrici; se nume*te §i motor electric" rji 1971).
EE,,LLEI -E. adj., f. *ELECTROMOTRICE 0 Care desvolt6
electricitate ¶ ® Forth electromotrice, cauza care
Ed- , produce
sau tinde s& product'. Intr'-
un circuit manifestaljuni electrice
[fr.].
ELECTRON sm. A Fie-care din [Cr.].'
ptirticelele inlinit de mici de elec-
tricitate negativa din care e format "# M .'
un curent electric [fr.].
ELECTRO-NEGATIV adj. A
Fig. 197x.
Se zice despre on -ce corp care, Electromotor.
In electrolizli, se duce dare polul
negativ; e numit astfel pentru c& se banueste ca
e Inclircat cu electricitate negativii [fr.].
ELECTRO-POZITIV adj. Al Se zice despre
acele corpuri care, In electroliza, se due catre polul
pozitiv, si se biinueste c& slut Meta-
cate cu electricitate pozitiva [fr.].
*ELECTROSCOP (pl. -oape) sn. A
Aparat cu care se recunoaste pre-
zenta electricitAtii Intr'un corp si fe-
lul acestei electricitati ( 1972) [fr.].
*ELECTROSTATICA sf. A Par-
tea fizicei care se ocupa cu electri-
citatea static& [fr.].
*ELECTROTEBNIC adj. Al De
electrotehnie, privitor la electroteh-
nie [ fr.].
*ELECTROTEHNIE sf. A Stu F g 1972.
diul aplicatiunilor tehnice ale elec- Electroscop.
tricitatii [fr.].
*ELECTROTERAPIE sf. .11` Mijloc de tratare
a boalelor cu ajutorul electricitAtii [fr.].
*ELECTROTIPIE sf. # Arta de a reproduce
clisee tipografice cu ajutorul electricitAtii [fr.].
*ELECTUAR (p1.-are) sn. A Preparat farma-
ceutic compus din diferite prafuri amestecate cu
siropuri 'acute din zebra sau rniere [fr.].
*ELECTIUNE sf. Alegere [fr.).
ELEFAND = ELEF.PIT [gr.].
ELEFANT sm. amt Cel mai mare din mamife-
rele de pe uscat din epoca actualtt; are pielea foarte
groastt, capul mic In raport cu trupul, urechile marl
Fig. 1973. Elefant african. Fig. 1974. Elefant aziatic.
si blege, nasul prelungit In forma de tromp ce se
%Untie sau se strange dupli nevoie, sidoi coltifoarte
Itingf ce les din falca de sus si cari 1st glisesc In-
trebuintarea In industrie sub numele de fildes; o
speta traeste In Asia (India) si alta In Africa
(Elephas indices) [, 1974, E. africanus M1973):
..121 li se pares purice pe 11ngA acest mos (cao.) [fr.].
*ELEGANT 1. adj. Care are elegantti, care e
Imbracat cu eleganttt: done tinere e mergean tnaintea
mea (1.-G11.).
g. SM. BArbat cu Irobracamintea si cu manie-
rele elegante [fr.].
'ELEG4NTA sf. Insusirea a tot ce este plin
c
de gratie, de delicatetti si de distinctie In !tuba-
ctiminte, In maniere, etc. ¶ ® Distinctiune in
vorbire si In stil, ftirli a fi afectat& sau autat&
anume, ci care rezulta dintr'un dar firesc [fr.].
*ELEGIAC 1. adj. V 0 Care apartine elegiei:
gen ...); poet ® e Duios, trist, jalpic: accent
2. sm. Poet elegiac [fr.].
ELEGTE sf. * 0 La Greci si Latini, compo-
zitia poeticA a carei caracteristica de capetenie era
alchtuirea ei din hexametri si pentametri ¶ ® As-
tazi: cintec de jale, mic poem cu subiect trist sau
duios: own, Inveselit can pinto la vinatoare, a sinitit
gustul de a cinta In elegii... vitejille si neajunsurile sale
woe.' [fr.].
www.dacoromanica.ro
ELEI1 interj. (I, Exprimil mai ales mirarea,
arnestecata cu neincredere, la auzul unei vest',
corespunde oare-cum lui ce spui?" sau nu mai
spune I": exclamarea ban!" (= engl. how)... cores-
rounds... on poznasul al ROMA/AIM' (ALECS.)
*ELEMENT (p1.-te) sn. 0 +++ In f)losofia natural&
( a celor vechi, fie-care din cele patru principii fun-
darnentale (# stihii") din care, dupa credinta for
erau constituite corpurile: pAmintul, apa, aerul
si focul ¶ ® Lk Astazi, on -ce corp simplu, adic&
acela care nu poate fi descompus In mai multe
substante de naturi diferite ¶ 0 Q Corp compus
care intra In formatiunea unui alt corp complex:
acidul nitric si potasa slut aolo sintrei ¶ 0 A Fie-care
din cele dou& cupluri, zinc si arama, care intrA In
constructiunea pilei lui Volta; fie-care parte ana-
logti unui astfel de cuplu, In ce priveste efectele ei,
si care este una din partile integrante ale fie-ca-
reia din diferitele pile Intrebuintate astazi: on
Bunsen ¶ C) Pr. eat. Tot ce intro In compunerea
unui lucru si din care acesta e alcatuit: cuvintele
ant eia vorbirii ¶ ® Mediul In care traeste un ani-
mal: ,ta pestilor e apa; ®: a ii, a nu fi In 111 Au, a fi,
a nu fi in locul, In mediul care-i e favorabil, care-i
place, unde se simte la largul lui: Si trams In durere
ca 'n ul men (AUC.) 11 ® pl. ID Primele notiuni ale unei
stiinte sau arte: ..ee de gramaticil greacb ¶ ® pl. Ele-
mentele, agentii atmosferici, natura sf accidentele
solului [fr.].
'ELEMENTAR adj. 0 Ce este de natura ele-
mentului: moleculele e ¶ ® Se zice despre on -ce
organ, vegetal sau animal, care nu este o agrega-
tiune de organe mai simple decit dinsul ¶ 0 Se
zice despre on -ce tesut animal sau vegetal a cttrui
natura diferA de aces a altor tesuturi II 0 Care
expune elementele unei stiinte sau unei arte: tra-
tat . de chimie ¶ (C) 1. claw e, clase pentru Ince-
pAtori, unde se Invata elementele, lucrurile cele
mai simple [fr.].
*ELEN = ELM.
*ELENISM (pl.-me) sn. 4-17 Cl) Fel de a llorbi
particular limbii grecesti ¶ 0 Civilizatia greaca
[fr.].
'ELENIST sm. a Invatat care cunoaste bine
limba greacii si face lucrari asupra ei [fr.].
ELE§TEU w BELEBTBII.
t
*EL.EV srrt., *EL*vA (p1,-ye) sf. 0 Acela, aceea
care primeste sau a primit lectiile, InvatAtura
cuiva In arte sau In stiinte ¶ 0 Acela care in anu-
mite ante urmeaza genul, felul de a lucra al maes-
trului, discipoll( 0 ilk Cel ce primeste instructiunea
Intr'un liceu sau gimnaziu, Intr'o pensiune, In-
tr'o scoala specialtt, etc. [fr.).
*ELEVATOR (p/.-taare) sn. frri Masina, aparat
care serveste s& ridice greutati marl [fr.).
*ELEVATIVNE, ELEVATIE sf. Reprezen-
tarea geometric& a unui obiect, a unei clAdiri, a
unei masini pe un plan vertical [fr.].
*ELF sm. Zt Geniu sau divinitate a vazduhului,
Yn niitologia scandinavil. [fr. < germ.].
*ELIBERA ( -erea) vb. Cr. A preda, a reunite: un
certilicat Pat .1.
*SLICE sf. (D pc Linie curb& oblinut& prin In-
fasurarea unei drepte pe suprafata unui cilindru:
tangents la face no unghiu gcsa ga].
constant on generatoarele cilin-
Fig. 1975. Elice de vapor. Fig. 1976.
Elice de
aeroplan.
drnlni ¶ ® 3 Aparat de propulsiune cu ajuto-
rul cAruia vapoarele inainteaza In apa; se corn-
pune din trei sau patru aripi de otel sau de bronz
care se Invlrtesc In jurul unei osii (Ltg 1975)
454
 TABELA XXI. LISTA ELEMENTELOR mums ELI-
IS- Greutatea --a- Anul .2- Greutatea 51- Anul ELI
NUMELE I E .g.
iii
atomics . 9.,-. descoperirii N U M EL E
-al
2 atomicd
' 0
t..
descoperirii

Actinium Ac 89 ercur -

tr.-"la c°17,cp coax

227 1899 43 Hg 200,06 80

44:I'CX.1701:$1.)002ZZ4M
--
1
2 Alutniniu Al 27,1 13 1827 44 Molybden Mo 96,0 42 1782
3 Antimoniu .... Sb 120,2 51 45 Neodym Nd 144,3 60 1885
4 Argint Ag 107,88 47 46 Neon Ne 20,02 10 1898
5 Argon
6 Arsenic
7 Aur
Ar
As
Au
39,88
74,96
197,2
18
33
79
-
1895 47
48
49
Nickel
Niobium
Osmium
Ni
Nb
Os
58,68
93,5
190,9
28
41
76
1804
1844
1803
8 Azot Az 14,01 7 1772 50 Oxigen 0 16,0 8 1774,75
9 Barium
10
11
Bismut
Bor
Ba
Bi
B
137,37
209,0
11,0
56
83
5 1808
-
1774 51 Palladium .... Pd
52 Platina
53 Plumb
Pt
Pb
106,7
195,2
207,2
46
78
82
1803
-
1750
12 Brom Br 79,92 35 1826 54 Polonium Po 210,0 84 1898
13 Cadmium Cd 112,40 48 1817,18 55 Potasiu (Kal.).. K 39,10 19 1807

VP's:0 'I
14 Caesium Cs 132,8 55 1860 56 praseodymium Pr 140,6 59 1885
15 Calciu Ca 40,07 20 1808 57 Radium Ra 226,0 88 1898
16 Carbon C 12,05 6 1779 58 Rhodium Rh 109,9 45 1803
17 Cerium Ce 140,25 58 x 1804 59 Rubidium .... Rb 85,45 37 1860
18 Clor Cl 35,46 17 1774 60 Ruthenium ... Ru 101,7 44 1845
Cobalt 58,97 27 1733 61 Samarium .... Sm

NNt.004.-31-3,31-3,-,..3b-CDCPZ.CP.CDCDC/),
19 Co 150,4 62 1879
20 Crom Cr 52,01 24 1797
- 62 Scandium Sc 44,1 21 1879

0
21 Cupru Cu 63,57 29 63 Selenium Se g 79,2g 34 1817
22 D yprosium.... Dy 162,5 66 1886 64 Siliciu Si 28,3 14 1810
23 Erbium Er 167,7 68 1843 65 Sodiu Na 23,0 11
-
1807

" cc.
24
25
26
Europium
Fier
Fluor
Eu
Fe
F
152,0
55,84
19,0
63
26
9
1896
1771
- 66 Staniu
67 Strontium .... Sr
68 Sulf.
Sn
S
118,7
87,63
32,06
50
38
16 -
1793
27 Fosfor P 31,04 15 1669 69 Tanta' Ta 181,5 73 1802
28 Gadolinium... Gd 157,3 64 1880 70 Teliur Te 127,5 52
wtrcp
1793
29 Gallium .... Ga 69,72 31 1875 71 Terbium Tb 159,2 65 1843
30 Germanium ... Ge 72,5 32 1886 72 Thallium Ti 204,0 81 1861
31 Gluciniurn ... GI 9,1 4 73 Thorium Th 232,4 90 1828
32 Helium He 4,0 2 1868 74 Thulium Tu 168,5 69 1879
33 Hidrogen H 1,008 1 1766 75 Titan Ti 48,1 22 1789
34 Holmium Ho /63,5 67 1886 76 Tungsten W 184,0 74 1781
35 Indium In 114,8 49 1863 77 Uranium U 238,2 92 1789
36 Tod I 126,92 53 1811 78 Vanadium .... V 51,0 23 1830
37 Iridium Ir 193,1 77 1804 79 Xenon X 130,2 54 1898
38 Krypton Kr 82,92 36 1898 80 Ytterbium.... Yb 173,5 70 1909
39 Lanthan
40 Lithium
41 Magneziu
42 Manganez
La
Li
Mg
Mn
138,9
6,94
24,32
54,93
57
12
25
3
1839
1817
1808
1775
81 Yttrium
82 Zinc
Y
Zn
83 Zirconium .... Zr
88,7
65,37
90,6
39
30
40
-
1794
1789

¶ '131?-a Aparat de propulsiune cu doua aripi, *ELIIVIINATOR(IU) adj. Care elimino.: In al-
de lemn sau metal, care se intrebuinteaza la aero- gebra, ne servim de metoda elimlnatoare; probd ethane-
plane, spre a transforma miscarea de rotatie a toare [fr.].
motorului In mi$care propuisiv& sau tractivg. ELIN 1. sm. Grec (din vechime).
(R3 1976) ¶ 0 Partea extern& $i perifericA a 2. adj. A Elinilor: limbs [gr.].
pavilionului urechil [fr.]. $ ELINESC adj. Grecesc (vechiu): limbs elineastdi
*ELICOI.D 1. adj. pc In form& de dice: eurbik 6. [e 1 i n].
3. (p/.-izt) sm. Suprafatli descrisa de o dreapta ELINETE adv. Grece§te, in limba greac&
care se misca facind un unghiu constant cu axa veche [elines
unui cilindru circular, pe care o Intilneste, $i care ELINICA sf. ca Lirdba greaca clasic&, In opo-
dreapta se razim& pe o dice infasurata pe acel zitie cu graiul modern, numit apla": 1-al Inviitat
cilindru: supralata surnbillui este un [fr.]. intoomai ca Pe un ilramatio dames° (F1") [ngr]
*ELICOIDAL adj. Care este in forma de elice: *ELTPSA (p1.-se) sf. O cir Figur& de gramaticil
ithinturile tunurilor slut de obiceiu -e [fr.]. prin care se suprim& unul sau mat multe cuvinte
*ELICOPTER (pl. -ere) sn. a Aparat de avi- dintr'o propozitie. Ex. N'are sit vie. - Atha pagubill
atie a cftrui elice se invirte$te In jurul unui ax In aceast& din
vertical f fr.]. urma expre-
*ELIDE ( -Id) vb. tr. a A suprima vocala final& siune, consta-
a unui cuvint dinaintea vocalei incep&toare a tam elipsa
cuvintului urrnntor: vocals u" se elide In expresiunea verbului edam,
nu avem", care device n'avem" pr.]. care se sub-
*ELIGIBIL adj. Care poate fi ales, care intru- Intelege; tot
neste conditiunile spre a putea fi ales [fr.]. astfel in pro-
*ELIGIBILITATE sf. Totalitatea conditiu- verbele dai,
nilor cerute spre a putea fi ales [fr.]. n'ai si n'ai carte,
*ELIMINA (-min, -milieu) vb. tr. 0 A scoate, a n'aipartn, cons-
suprima, a sterge: eau eliminat mai matte name de pe tatam cite o Fig. Ign. Elipsa.
lista ¶ ® A da afara, a alunga, a Indep&rta: 1-a elipsa, conj.
slimiest din scoalli ¶ ® f o cantitate algebrica, a 0 daca fiind subinteleasa ¶ ® Pc Curb& plant, in-
face sh dispara dintr'o ecuatiune o neon- chisa, descris& de un punct care se misc.& astfel
noscuta Intl* dealt ecuatiuni, a scrie cif cele dou& ecua- ca suma distantelor lui la dou& puncte fixe F, F'
tiuni au o radacina comun& [fr.]. (focarele" elipsei) este constant& ([ 1977, 1978):
455
www.dacoromanica.ro
 Traleetorille planetelor In 'urn' soarelni aunt elipse [fr. "ELUDA (-nets) vb. tr. A ocoli, a Inlatura, a se
EE L. I-
CIVI C
eipse].
ll*ELIPSOGFUNF
ELEPSOR4F (p1.-te) sn.
feri de ceva cu iscusinta, suzeranul oats sd eludeze sti-
pulatinnea de domnie De ea,* ant 0.-eol.) [fr.).
1111".'
A Instrument cu care se trag ELVTIC adj. Ce tine de natiunea elve-
elipse 1980) [fr.]. Contederatinnea d [fr.].
d(Alift
(
ELIPSOTD (p1.-ide) sn. pc ELVETIAN 1. adj. Ce tine de Elveti a,
Solid care is nastere din In- privitor la Elvetia.
vIrtirea unei jumatati de e- B. ELVETL.N SM., BLVEraNA (p/.-tene) sf. Lo
lips& In jurul uneia din axele cuitor, locuitoare din Elvetia.
ei (0 1979) [fr.]. ELZEVP1 sbst. $ Soiu de caractere tipografice,
"ELIPSOMJNL adj. A Care Fig. 1978. Construi dupli celebra familie de tipografi olandezi, cu ace-
are forma unui elipsoid [Cr.]. rea unei elipse. las nume (sec. xvi $i xvii).
ELTPTIC adj. 0 Co Se zice despre o expre- EMANA ( -an) vb. intr. 0 A se desprinde, a se
siune care tontine o clip - degaja, a se scurge sub forma de piirticele infinit
SA: lief" a o eepreeinne de mici $i invizibile: corpuscalele ce emana din Borne
mirositoare ¶ ® A purcede, a izvorl, a proveni:
el an emend de la particle, ci de Is natiune ().-011.) [fr.].
*EMANATITINE sf. 0 Faptul de a emana I
® Particele infinit de mici $i invizibiIu pe care
uncle corpuri le Impastie In aer: mirotarne slut
Medan prin eraanatiuni; e: simteau bine cum strilbate
Fig. 1979. Elipsoid. Fig. 1980. Elipsograf.
ca o de simpatie (VLAH.) ¶ 0 ® Ceea ce purcede, ce
provine: antoritatea Bisericil este o ... a Daniel cal Dum-
In be de tie et eve" sau tie cum yeti" ¶ ® f4 Care nezen [fr.].
e de natura elipsei: ligurfi .41 ¶ ® A Care tine de EN/ANC/PAL (-apes) 4. vb. tr. (D ei A libera
elipsa.: segment [fr. elliptiqu e]. prin emancipate, a acorda emanciparea: pe nn
"ELEPTICITATE sf. CD ca Calitatea unei ex- minor ¶ ® (PI) A desrobi: en popor.
presiuni, unei propozilii eliptice ¶ ® A Forma 2. vb. refl. A-$i lua prea multit libertate, a iesi
eliptica a unei figuri [fr.]. din marginile datoriei sau bunei-euviinte, a nu
ELTTA (p1.-te) sf. Ceea ce este mai bun, mai de pazi masura trebuincioasa sau cuviincioasa [fr.].
seams, mai distins, mai vrednic de ales, floarea: EaVLANCIP4RE, EMANCIPATIVNE St. 0 tt.
elks nopiumii; elite armatei; de distins: Act prin care o persoanA este woes& de sub au-
an Bullet de toritatea parinteasca sau a tutorelui ¶ ® et.
[Cr.]. Starea aceluia sau aceleia care, scos de sub autori-
"ELTTEW tatea parinteasca sau a tutorelui, poate so. -0 ad-
(p1. -tie) sn. ministreze liter averea ¶ ® ® Desrobire: ne-
41( Aripa su- grilor; ,a Tlgantlor ¶ ® Liberarea de prejudecatile
perioara, cor- traditionale [fr.].
noasa, care EMBATIC (p1.-ionri) sn. tR (D Arendarea lo-
acopere ari- cului unei case sau casei cu locul ei pentru un ter-
pile membra- men foarte lung (pIna la 99 de ant), In inter-
noase ale cole- valul camaa arendasul se bucura de toate dreptu-
opterelor Fig. i981. Elitre. rile de posesiune (Mold. bezman") ¶ 0 Plata,
1981) [tr. ely t r e]. arenda pentru tinerea acestor locuri; In vremurile
ELIXIR (p1. -ire) sn. 0 A Mime generic dat pre- de demult, proprietarii unor asemenea locuri hind.
paratelor care rezultit din amestecul unor siropuri In majoritatea cazurilor manastirile, plata se fa-
cu alcoolate ¶ 0 (6 Ceea ce e mai bun, mai pre- cea $i In natura, dindu -se acestora lurnInari,
tios 1ntr'un lucru [Cr.]. tears, untdelemn, etc.
*ELIZIVNE sf. 4.7 0 Faptul de a elide ¶ (D Su- EMBATICAR sm. n Cel ce are un loc cu
prirnarea vocalei finale a unui cuvint dinaintea e m b a ti c, cel ce plateste embatic pentru load
vocalei Incepatoare a cuvintului urnator [fr.]. pe care e pladita casa sa (Mo/d. bezmanar").
ELOCTATT
-r-- A = ELocuipITA. EMBLMA (pl.-me) sf. 0 Figura simbolica.
*ELOCINT adj. 0 Care vorbeste bine, care Insotita adesea de o legend& In forma de sententa
are elocuenta: tinArn1 sol vorbea imams* Ca spa el C) Insigne: embiemele regalitittil ¶ ® Simbol: co-
era (1.-GH.) ¶ 0 (6 Care produce aceeasi impresiune coon e emblems veghierii; ®: aft pentru pedantism, e 0
ca $i vorbirea cea mai elocuenta: ma intreeti on o Dri- a dobitociel (NEGR.) [fr.).
vire mat ra decit vorba (Ellt-VN.) [fr. éloque nt]. EMBLEMATIC adj. Ce tine de emblems:
ELOGUNTA sf. 0 Usurinta de a se exprima, llgurit . [fr.].
arta, talentul de a vorbi bine, de a mica $i a con- EMBOLIE sf. # Boala pricinuitti de un chiag
vinge prin vorbirea sa ¶ 0 Insu$irea a tot ce poate de singe sau de un corp strain care astupa un vas.
produce aceleasi efecte ca elocuenta: nu prey and sanguin [fr .] .
bine diacursal, dar gesturile el mimics, slat de 0 re snti- *EMBRIOLOGTE sf. p *Uinta care se ocupit en
clentit (VLAH.) (fr. eloquence]. studiul anatomic $i fiziologic al embrionului de la
ELOCUTIVNE sf. 0 Mod de a se exprima: aparitiunea lui pina la nastere [fr.].
are o wait ¶ ®Oi Modul de a pronunta un dis- *EMBRION sm. $i (p1. -bane) sn.. 0 Germenul
curs ¶ 0 C1J Partea retoricei care trateaza despre In prima stare de desvoltare In pintecele mamei
alegerea si asezarea cuvintelor [fr.]. 0 Germenul plantei litchis In samlnta $i care
ELOGIQS adj. Plin de elogii, care lauds peste se desvolta prin Incoltire ¶ ® ® Se zice despre
masurtt: nn dinars [fr.]. un lucru care e abia In formatiune, care abia is
*ELOGIU (p1.-eit) sn. 0 Discurs tinut pentru a nastere [fr.].
Linda pe un mort: tunebru ¶ ® Pr. ext. Lauda: EMBRIONAR adj. 0 Privitor la embrion
a face .1 cniva, a-1 lituda peste masurli [fr.]. 0 Care e Inca In stare de embrion, In stare ru-
*ELUCID4 (-idea) vb. tr. A lamuri, a deslusi: dimentary ¶ ® (6 Care Incepe abia, care se afla.
/Aril conoursul men, n'ar putea N atm de actor o impor- Inca la fnceput : stare a: faze .e [fr.].
tant& chestiune (CAR.) [fr.]. EMERTT adj. 0 * Se zice despre un profesor
'ELUCUBRATIVNE ELUCCTBRATIE sf. 0 retras la pensie $i care se bucura de onorurile da-
Truda, ostenelile ce depune cineva lucrind fora torite titlului sau 1 0 ® Care a ImbatrInit In
preget la o opera ¶ 0 Seriere compusa dupe meseria, In deprinderile lui: an bautor ~, un betiv
multe osteneli: (mai totdeauna In sens peiorativ): de frunte [fr ].
tineril nostri sorittoritei wimp is eels mat absurde... elucu- *EMETIC (p1.-ice) sn. ,0E 0 Clorat de p otasiu
bratiuni, De cart le dau ca literaturft de seneatie (VLAH.) de antimoniu, care provoacit varsaturi ¶ ® Pr.
[fr.]. ext. Medicament care provoaca varsilturile [fr.].
456
www.dacoromanica.ro
 *ENIFATIC adj 0 Plin de emfaza: tons ¶ ®
Sens..., care da mai mita taxi% mai mull/ ma-
retie int.elesului cuvIntului [fr.].
*EMFAZA 8/. (D Pomp& afectatil, maretie, In-
gimfare In vorbire sau In gesturi ¶ 0 ca Fi-
gura de retorica care consist& In Intrebuintarea
unui cuvint care arata multa tarie, cum d. e.:
Inflaarat de mtnie, mort de seta [fr. emphase].
*EIVIFITE9ZA (pl. -ze) sf. r1 = EMBATIO [fr.
emphytose].
*EMFIZEM (pl. -eme) sn. p Tumoare alba, e-
testi* nedureroask provocata prin introducerea
aerului Inteun tesut celular: = pulmonar [fr. e m-
phy s em el.
*EMICTCLU (pL-leitirl) sm. Salk mare In care
scaunele sau blineile shit
asezate In semicerc sau In
form& de potcoava (1=11982)
[fr. hemicycle].
EMIGRA. (- iires) vb. intr.
0 All parasi tare spre a
se stabili Intr'alt lot, a pri-
begi, a bejenari ¶ ® A pie
ca dintr'o lard, la anumite Fig. 1983. Emiciclu.
epoci ale anului, spre a eau-
ta o dim& mai dulce, vorb. de pasarile callitoare:
rindunelele emigrent{ la aproplerea iernli [fr.].
*EMIGRANT sm., *Erdioetorra (p1.-te)sf. Acela,
aceea care emigreaza, pribeag(A), bejenar [fr.].
*EMIGRATIVNE, *EnnontieE sf. O Faptul de
a emigr a, pribegie, bejenie ¶ C) Plecarea re-
gulata, la anumite epoci ale anului, a unora din
animale, spre a auta o clime mai dulce: =a rIn-
dunelelor [fr.].
"EMINAMENTE adv. In gradul eel mai malt,
In mod covirsitor [fr. Amin emm en t].
*EMINENT adj. Care Intrece pe ceilalti, care
se ridick se distinge mai presus de told: nn cooler
[fr.].
*EMINENTA sf. 0 Loc malt, Inaltime, rldi-
catura de teren ¶ ® Superioritate, excelenta
® Titlu de onoare ce se U. cardinalilor [fr.].
*EMIPLEGTE, *HEMIPLEGIE sf. .0' Paralizia unei
jumatati a corpului [fr.].
*EMIR sm. (D Titlu dat, la Turd, acelora care
pretind a se trage din semintia lui Mahomet
0 La Arabi: sef, capetenie 7 0 Guvernatorul
unei provincii sau unui trib mai mare, la popoa-
rele musulmane [fr.].
*EMISAR sm. Agent caruia i se Incredinteaza
o misiune secrets, In genere putih onorabila (se
iscodeasca ceva, sa Imprastie vesti alarmante, sa
urzeasca intrigi, etc.): s'au dezeoperit flies =I ai gu-
vernului Boylan° [fr. emissaire].
O EMISFER (p1.-ere) sn. = EMLSITRA: De doull orl
noaptea, on umbrele sale, Emig/ant nostril 1 -a Invalult
(ALX.).,
*EIVHSFRA (p1.-re) 8/. 0 Jumatatea unei
sfere, semi-sfera ¶ ® Fie-care din
cele don& jumiltati ale globului pa-
mintesc separate una de alta prin
ecuator: emlstera boreala sau septentrio-
nala, emidera australa sau merldionala ¶
® * Fie-care din cele doua jumatati
ale sferei ceresti separata una de
site prin ecuatorul ceresc ¶ ® p1. 15
Emiziere de Magdeburg, doua capace me-
talice, avInd fie-care forma unei ju-
matati de sferk care se pun unul
peste altul, dupe ce se face vidul
Intre ele; din Gauze presiunii at- Fig. 1993.
mosferice, ele se alipesc asa de Em s fe re de
tare unul de altul, melt cu foarte Magdeburg.
mare greutate se pot desprinde (f 1983) [fr.].
*EMISFERIC adj. In forma de emisfera [fr.].
*EIVIISIVNE sf. C) Faptul de a emite ¶ 0 Pu-
nere In circulatiune:
ducere: = de sunete;
..luminil
anon banonote false ¶ ® Pro-
[fr.].
*EMISTpEI (pl.- ihuri) sn. ; Fie-care din cele
doua jumatati (adesea de lungime neegala) ale
unui vers, despartite prin cezura [fr.].
*EMITE (-it) vb. tr. ®t A produce In (dark a
457
www.dacoromanica.ro
face sa porneasca dintrInsul: razele pe care le emits EMF
sosrele ¶ ® n A pune In circulatiune anumite
valori: bilete de banal, aotiuni ¶ ® ® A rosti, a ENC
produce, a da la ivealA, a manifesta: an saner;
o parer. [lat.].
*EMOLIENT adj. 0 (p1.-te) sn. P (Medica-
ment) care are proprietatea de a muia o parte
inflamatii: eataplasm .0, [fr.].
*E1V/OPTIZTE = HEMOPT721:13.
*EMOR... we- HEMOR...
*EMOTIV 1. adj. 0 Privitor la emotiune: turbu-
rani e ¶ ® Foarte accesibil emotiunilor: tire S.
a. sm., *EMOTIVA (p1.-ve) sf. Persoana care se
emotioneazil foarte usor [fr.].
*EMOTIVITATE sf. Predispozitie de a se emo-
tions de cel mai mic lucru [fr.].
*ENI9TIE PP- EMMA/NE.
*EMOTION4. (-ones) 1. vb. tr. A produce o
emotiune: Wept sit mA emotionezi, agtept !a ma farmed
(VLAH.).
2. vb. re fl. A simti o emotiune [fr.].
*EMOTIONANT adj. Care emotioneaza, mis-
cator: simtim ea... tale mai maze mor In gura nomad
(VLAH.) [fr.].
E.MOTIT,TNE, Emma sf. Miscare, turburare
a sufletului care se produc sub imperiul unei idei,
unui spectacol, unei vesti sau, spontan, sub in-
fluenta unei perturbari nervoase: era Balboni de emo-
thins 01 wean no putea ea vorbeana (D.-ZAMP.) [fr.].
*EIVIPIREU sbst. Partea cea mai Irian& a ceru-
lui unde, dupa Inchipuirea celor vechi, era lacasul
zeilor si al prea-fericitilor [fr.].
*EMPIRIC 1. adj. 0 Bazat numai pe expe-
rienta: =coda .4; mediolna it I 0 Care e calauzit
numai de experienta, care e partizan al empiris-
rnului: motet
2 sin. 0 +++ Filosof care atribue experientei
originea tuturor cunostintelor noastre ¶ ® Sar-
latent eel ce practica In mod ilegal medicine, si
caut& s& vindece pe bolnavi prin leacuri cunoscute
numai de el ¶ O Veterinar Cara diploma [fr.].
*EMPIRTSM sbst. 0 Metoda experimentala;
cercetare facuta numai prin experienta, fan. teo-
rie ¶ 0 +14. Sistem filosofic dupa care originea tu-
turor cunostintelor noastre e atribuitil numai ex-
perientei ¶ 0 Starea unei stiinta cind faptele nu
sint legate Intre ele prin nici o lege general& sau
teorie ¶ ® Teorie medical& Intemeiata numai pe
experienta ¶ 0 $arlatanie [fr.].
*EMPIRIST sm. = EMPIRIC 2.
*EMVL sm. Rival, concurent [fr.].
*EMTJLATIUNE, *EMULAVE st. Ambitiune de
a egala, de a Intrece pe cei ce fan bine, pe eel ce
au merite [fr.].
EMULSIVNE sf. 0 A Preparat lichid care sea-
man& cu laptele si care se obtine amestecIndu-se
cu apa niste seminte oleioase pisate ¶ 0 alit Pre-
parat care reactioneaza la lumina si cu care se
acoper placile, filmele si hlrtia fotografica [fr.].
ENA.CHI, Ellaal3E ow- 15NE.
ENA MU CHE ENA SV loc. F (nines& din
timpul Fanariotilor). A ti on einem, a fi intim, pe
un picior de egalitate cu cineva: m'am Mont on
coritentli taralula (ALECU [rig. Sva !lob oat ivq Goo].
*ENCEFAL sbst. P Totalitatea
centrelor nervoase care, la toate
animalele vertebrate, sint Inchise
In cavitatea craniana (ig 1984)
[fr.].
*ENCEFALTTA sf. t Inflame-
tiune a encefalului; letargioli,
boala caracterizat& printr'o som- Fig. r984.
nolent& progresivk care se ter- Encefal.
rain& mai adesea cu moartea bolnavului fin].
*ENCICLICA (pl. -toe) sf. Scrisoare circu-
lara a papei cu privire la o chestiune de dogma
sau de disciplina [fr.].
*ENCICLOPEDIC adj.. 0 Privitor la enciclo-
pedie ¶ 0 Care Imbratiseaza toate Itiintele: re-
vista I; dictionar
*ENCICLOPEDTE sf.
[fr.].
CD Totalitatea stiinte-
lor ¶ 0 Carte care trateaza despre toate Itfin-
ENC- tele, in care se gasesc Intrunite cunostintele pri-
vitoare la toate stiintele; : o vie, se zice despre
ENT un om cu cunostinte universale, care cunoaste
toate stiintele ¶ ® Tot ce se cunoaste despre o
stiinta: medical& [fr.].
*ENCICLOPEDIST sm. 0 Autorul unei en-
ciclopedii ¶ ® Fie-care din autorii can au cola-
borat la marea enciclopedie franceza, publicata.
la sfIrsitul veacului al xviii-lea sub direclpiunea
lui Diderot si a lui d'Alembert (ow P. 1ST.) [fr.].
*ENCLITIC adj. 47 Se zice despre un cuvint
lipsit de accent care se razima pe cuvtntul prece-
dent, de care e legat printr'o trasatura de unire.
Ex.: lasit-m& prInde-1, votbegte-i - z e s c].
[fr.].
ENCOMION ENGQIIION.
*ENDECAGON (p1. -cane)
sn. jh Poligon care are uns-
prezece latur $i formeaza prin
urmare unsprezece unghiuri
(13 1985) [fr ].
ENDECASIL4B (IC) adj. -Y7
if Se zice despre versurile (gre-
ce sau latine) de unsprezece Fig. 1985. Endecagon.
silabe: very A.' [fr.].
*ENDEMIC adj. 1 Care are caracterul ende-
mic: lepra era ...11 In Judea [fr.].
*ENDEMIE sf. .1 Boala care bintue de obi-
ceiu Intr'o tar& sau Intr'un tinut si care este da-
toritti unei cauze locale [fr.].
*ENDOC*RD sbst. p Membrana care captu-
seste cavitatile inimii [fr.].
*ENDOCARDITA sf. I Inflarnatiune a endo-
cardului [fr.].
'ENDOCARP sbst. # Membarna care captu-
seste cavitatea pericarpului fructelor
OM 1986) [fr.].
ENDOSMOZA sf. 15 Fenomen prin
care don& lichide In miscare, separate
printr'o membrana organics, devin se-
diul unui curent dublu: lichidul care
are o densitate mai mica posed& o iu- Fig. 1986
teal& mai mare si patrunde din afara Endocarp.
Inauntru, pe cind cel cu o densitate
mai mare iese afar& (miscarea aceasta din urma
e numita exosmoza"); endosmoza e aplicata. In
industria zaharului [fr.].
*ENDOTERNIIC adj. Li. Se zice despre o corn-
binatie chimica care se efectueaz& prin absorbi-
rea caldurii [fr.].
ENDRISINI3/1 = INDRI$4131.
ENE, ENACHE, ENACHI p npr. m. ¶ ® ® Un fel
de personificare a somnului, corespunzatoare; lui
Morfeu: a venit mog Ene pe la gene (ISP.) (PAW.); Enachi
se Dunes De gene-i (coo.), a adormit.
*ENEAGON (p1. -cane) sn. p, Poli-
gon cu non& laturi si prin urmare
cu non& unghiuri (11. 1987) [fr.].
*ENERGIC adj. Plin de ener-
gie, care da dovada de mult& e-
nergie: om -; remain ,A; MaITYZi AA
[1r.].
*ENERGIE sf. 0 Puterea ac- Fig.. '987.
tiva a organismului: musoularii ¶ Eneagon.
0 Putere fireasca gi eficace pe
care o au lucrurile: remediu tara e ¶ ® Vigoare
a sufletului, virtute, vlaga: ei tat °hennas° o bunil
Parte din energia... mintii for crude pe tiplourile pedants
® 15 Facultatea pe care o posed& un corp
(V%.AK.) ¶
de a produce un travaliu mecanic; cauza on -carui
fenomen natural: A. electrica [fr.].
*ENERGUMEN sm. Cl) Care e stapinit de dia-
vol, Indracit ¶ 0 ® Care vorbeste si se agita
ca un disperat, ca un turbat, ca un om scos din
mints, apelpisit [fr.].
*ENERVA (-yea) vb. tr. §i refl. 0 A (se) molesi,
a(-si) slei puterile fizice sau morale ¶ 0 A(-si)
hits sistemul nervos: poste gi vintul ma enerva... aria
aga de sinistru (VLAH.) [fr.].
*ENERVANT adj. Care enerveaza, capabil sit
enerveze: o 'Madura ~A; vedea.- atItea lichele 0.41, o'a-
deem 11 coprindea o scIrbil Manna (VLAH.) [fr.].
458
www.dacoromanica.ro
*ENERVARE sf. 0 Faptul de a (se) ener va;
rezultatul acestei actiuni ¶ ® Starea celui enervat.
ENGLENDISI Fr. EGLENDISI.
ENGLENGE4, ENGLINGE4 sf. Petrecere, amu-
zament: tacem un otuz-bir de englingea plait se va gat,.
masaP (IL.) [tc.eglenke].
*ENGLEZ 4. adj. Din Anglia, privitor la An-
glia, a locuitorilor din Anglia: limbs
2. sm., ENGLEZA (p/.-7.e), ENarzzotacA (p1.-ce) sc.
Locuitor, locuitoare din Anglia [it. in g 1 es e .
*ENGLEZESC adj. = ENGLEZ 1.
*ENGLEZESTE adv. O Dupa obiceiul, In
felul Englezilor ¶ ® In limba engleza [e n g 1 e -
ENGOLPION (p1.- loan) sn. Ico-
nit& rotunda, de smalt, de our sau de
argint, cu chipul lui Dumnezeu Tatal,
on al MIntuitorului, on al sfintei Fe-
cioare, pe care d poarta arhiereul
la piept, atirnat& de un l&ntisor pe-
trecut pe dupa glt; nurnita. si pa-
naghiu' sau panaghion" (i 1988)
[gr. Sixokruov].
t ENGOMION, Excomiort sbst. Elo-
giu, cuvintare de lauds: iatA-1, faced -1
un engomlon (ALECS.) SO. nu capeti de la 61)
mine dealt tin encomion fluty/Mitt ci Ora
temeiu (013013.1 [ngr. irstiy.tov]. Fig. 1988.
ENTEARItR, INTEMIAR sbst. Ar- Engolpion.
deiu pisat care se pune la clrnati: enibahar
alto mirodenil (FIL) [tc. yeni-bahar aromaof
noun "].
ENICER.. . = IENICER...
*ENIGMA (pl.-me) sf. 0 Glaicitoare ¶ ® Lu-
cru greu de priceput, tot ce nu se poate Intelege
cu usurinta: purtarea lid in aceasta Imprejurare e o
pentru mine; Chid esti enigma Insist a viola male 'ntregi,
Ike vAd din a to vorbA oil nu ma Inielegi (EMIN.) [fr.].
*ENIGMATIC adj. 0 Care tontine o enigma,
al clirui Inteles nu este lamurit: discus = ¶ ® Care
nu poate fi Inteles, patruns cu usurinta, care apare
Cti. 0 enigma: sin silmbet Mature, pe bands sale, ve (D.-ZAMF.1
[fr.].
ENORIAS sm. cr6 Cel ce tine de o en ori e,
locuitorul unei enorii: man patrunse sutletele tuturor
lion nostri (CAR.).
ENORIE sf. ett Cartiecul ai carui locuitori stilt
supusi, In cele spirituale, conducerii unui preot:
cununia se celebra la amiasi be biserica enorlei (1.-GH.) [ngr.
hopErt].
*ENORM adj. 0 Peste masura de mare, grozav
de mare: are o avers.4 ¶ ® ® Grozav, excesiv:
a combs o gregala adv.. m'am pliotisit [fr.].
*ENORMITATE sf. 0 Insusirea a tot ce In-
trece on -ce masura, ce e de o marime excesiva;
grozavie, groziavenie: eletantulni; crimes sA-
virilte ¶ p p1. Vorbe absurde, revoltatoare, gro-
Moil, prap&stii: adresA dlvanului mai multe oereri go-
gonate... gi alts asemenea enormitati (I. -OH.) [fr.].
*ENSIFORNI adj. * Care are forma unei sabii
[fr
*NTE,RTTA
E.]. (p1.-ie) sf. # Inflamatiunea mem-
branei mucoase a intestinelor [fr.].
*ENTEROCOLITA. sf. .tv Inflamatiunea in-
testinului subtire $i a colonului [fr.].
*ENTIMEMA (p/.-me) sf. +++ Silogism redus la
don& propozitiuni, din care prima e numita an-
tecedent& bar a doua, consecuenta.. Ex.: onset, deal
exist (se subIntelege premiza majora: on -ce fiinta
care ougeta exists) [fr. enthym am e].
*ENTITATE sf. Ceea ce constitue existents 18.000
unui lucru, existent& considerata ca distinct& st
independenta de lucrul lnsusi (termen de filosofie
scolastica) [fr. e n t it 6].
*ENTOMOLOG = ENTOMOLOGIST.
*ENTOMOLOGIC adj. 4 Privitor la entomo-
logie [fr.].
ENTOMOLOGIE sf. I Partea zoologiei care
trateaza despre insecte [fr.].
*ENTOMOLOGIST sm. 4 Cel ce se ocupli cu
studierea lnsectelor, care face colectiuni de in-
secte [fr.].
 *ENTOZOAR (p1. -are) sn. lb Animal care traeste
ca parazit In corpul altui animal; se zice in spec.
despre viermii intestinali [fr.].
*ENTUZIASM sbst. 0 Starea fizicil dezordo-
nat& ca aceea a sibilelor In momentul and proro-
ceau ¶ ® Pr. ext. lnspiratiune divin5. manife-
stat& prin viziuni profetice: protetilor ¶ CD Foc,
avInt, Infl&carare de care e cuprins poetul, ar-
tistul, in momentul compozitiei: ..rtl transport& pe
poeti ¶ ® Exaltare extraordinara a sufletului:
religion, rAzboinic ¶ 0 Mare bucurie: trt prima on ¶ b5.teasca si partea femeiascS.
pe Admiratdune exageratS: are nn orb Denim aoest
poet [fr.].
"ENTUZ/ASMA (-mez) 1. vb. tr. A inspira en-
tuziasm, a inflacara.
2. vb. refl. A fi cuprins de entuziasm [fr.].
*ENTUZIAST adj.$1 sm. 0 Inspirat, vizionar ¶
0 Care e cuprins lesne de entuziasm, care se en-
tuziasmeaz5. usor: nn -1 de loo red si nu admird nimlo
(vLAH.) ¶ ® Ce tine de entuziasm, plin de bucurie:
demonstratiuni re [fr.].
*ENUMERA. (-erez) vb. tr. A numara unul cite
unul: oonermte... sit transmita... o not& In care enumera
nemultumirile ei contra Portii (1.-GH.) [fr.].
*ENUMERATIVNE, EbrumaratmE sf. 0 Faptul
de a enumera ¶ ® ca Figur& de retoric5, prin
care se trece in revistk toate chipurile, toate
imprejurarile, toate p5.rtile ¶ ® Partea unui
discurs, care precedli peroratia, In care autorul
recapituleaza. toate dovezile cuprinse In argu-
mentatde [fr.].
*ENV NT (pl. -Curt) sn. ± Conditiunile pe care
trebue sti 1e satisfac& necunoscutele unei probleme
[fr.enonce].
'ENUNT.A. (-tint) vb. tr. A expune, a exprima
clar, precis prin vorb5. sau In scris: un adevSr
[fr.].
*EOCEN adj. $i sbst. .,141 Se zice despre stratu-
rile de teren sedimentar care formeazh baza te-
renului tertiar; ele sInt suprapuse cretei Si su-
porta etajul miocen [fr.].
*EOLIAN 1. adj. 0 Ce apartine Eolienilor;
dialect dialect grec Intrebuintat de Alceu $i de
Sapho ¶ ®.1 Haul% aatt, harp& antic& despre care
legenda spune c5 coardele ei vibrau la adierea vin-
tului $i trezeau pe regele David in miez de noapte,
inspirindu-1 In compunerea psalmilor ¶ CD .1 Mod
al gamei In muzica greaca veche, aseman&tor cu
o gamh minor& de astAzi, Sark. nota sensibilk.
2. BOUM SM. pl.0 Popor grec care, gonit din Pe-
lopones de Dorieni, se duse s& se stabileasca In
Eolia [fr.].
*EOLINA (p1.-ne) sf. J = ARMQNICA ® [germ.].
*EPACTA (p1.-te) sf. Numkr care aratli
virsta 7unii pe ziva de 1 Ianuar a fie-c.krui an, adica
numarul de zile trecute de la ultima lun& non&
pin& la sfirsitul anului precedent; aceste numere
se exprima prin cifre romane (I, II, III, etc.) In
pascalii Si constitue unul din elementele esen-
tiale In calculul datelor In calendarele perpe-
tue [fr.].
EPARHIE sf. 0 A Tinut, Intindere de tars
de sub jurisdictiunea spiritual& a unui episcop:
nioi un column sii nu tie volnio e& lac& hirotonie atarli de .4
lut (PRV.-ME1.); un Kamp odata plecase aS cerceteze eparhia
(ler.) ¶ ® Pr. ext. n I Ocolul, jurisdictiunea unui
judecator: pe hotru 51-1 izgoneasoli vi s9 -1 swat& de tot
den tont& eparhia giudetului mauls (PRV.-LP.) [gr. e77.LpXia].
EPARHI9T adj. $i sm. A Care face parte
dintr'o eparhie, ce tine de o eparhie [ngr.].
EPAVA (p1.-ee) sf. 0 2, Sfarimatura dintr'un
vas naufragiat aruncata de valuri la term ¶ 0
® Rdmasitele unei averi pierdute; resturi,ln ge-
nere [fr.].
EPENTETIC adj. to Ce s'a adttugat prin
ep en tez5. : soma, consonant& a [fr. ] .
EPENTEZA (p1.-ze) sf. 4i AciSugarea unei li-
tere sau unei silabe In interiorul unui cuvint:
tormele thrigina,hirean, safari an reanitat prin oe din
trSgSna, hrean, salad [fr.].
'EPIC adj. 0 V Se zice despre marile compozi-
tiuni In versuri In care poetul poveste5te o actdune
459
www.dacoromanica.ro
eroicS: Iliada qt Maeda slat poems e g Care a ENT
compus o epopee: poet ¶ O g Propriu epopeei: =
gen tan ¶ 0 (P) Demn de o epopee: routs L c" I
[fr.].
*EPICARP sbst. Pielita ca-
re acopera fructul unei plante
(] 1989) [fr.].
*EPICEN adj. ap Se zice, In
gramatica, despre substativele
care Insemneaza si partea bar-
Fig. 1989.
Ex.: bares, pottrniohe [fr.]. Epicarp.
EPICENTRU (pl. -tre) sn. akit Punctul de pe
suprafata globului de unde se propag& sgudu-
iturile unui cutremur [fr.].
*EPICICLOTD.1k sf. 4 Curb& descrisa de un
punct luat pe circumferenta unui cue mobil care
se InvIrteste pe un alt cerc fix, tangent cu celalalt
[fr.].
*EPICTCLU sm. * Cerc care se presupunea des-
cris de o planet& si al carui centru se Invirtea In
jurul pamintului, descriind un alt cerc numit
deferent" [fr.].
*EPICURETSM ar Enemas.
*EPICURIAN 1. sm. 0 ,.. Sectator al lui
Epicur ¶ 0 0 Sensual, voluptuos, cel ce cant&
placerile fizice.
2. adj. ® Conform cu doctrina lui Epicur:
cistern ¶ ® Care caut& placerile simturilor: mo-
ral& 4 [fr.].
'EPICURISM, EPICUREISM sbst. +++ C) Doctrina
lui Epicur $i a epicurienilor ¶ ® Morala epicu-
rienilor, doctrine acelora care cant& numai pl&-
cerile simturilor [fr.].
*EPIDEMIC adj. 0 Ce tine de epidemic:
boron a ¶ ® (j1 Ce se latelte, ce se propag& foarte
iute, ca o epidemic [fr.].
EPIDEMTE sf. aF Boa15., molipsitoare sau nu,
care ataca un mare numar de persoane In acelasi
timp $i In acelasi loc, molima, bolesnita: de te-
bra W.W.II, de oinma; totdeanna, dun& o
-
oa q1 dup& un
rdzboiu, omenirea cant& a-vi rim:bats nivelul u.-oti.) [fr.].
*EPIDEMIOLOGTE sf. >rt $tiinta epiderniilor
[Zr.].
EPIDERNIA (pl.-me) sf. 0 p Membranb trans-
parent& care face parte din piele si acopere toat5.
suprafata dermei (me- j1785) ¶ 0 Pr. ext. Pie-
145. subtire care acopere suprafata diferitelor p&rti
ale unei plante ierboase $i ale m15.ditmlor tinere
® Pr. ext. Patura din afar& care InfAsur& ceva:
epiderma globulni pSmtnteso [fr.].
'EPIDERMIC adj. 0 Ce tine de epiderma,
privitor la epiderm& [fr.].
EPIEC sbst. Er Se zice la jocul de table, and
zarurile aruncate arata fie-care cite un punct:
ea to Weasel Dumnezeu... sa dau un di esti mart
(D.-ZAMF.) RC.).
*EpIFTT adj. * Se zice despre un vegetal care
trb.este pe scoarta altui vegetal [fr. Cp i p h y t e].
*EPIGASTRALGTE sf. ,1* Durere la epigastru
[fr.].
*EPIGASTRIC adj. p Ce tine de epigastru:
regiunea .4 [fr.].
EPIGASTRII sbst. p Partea superioar& si
mijlocie a pintecelui [fr.].
EPIGLQTA sf. p Supapa cartilaginoas& care,
asezat& In partea superioar& a laringelui, acopere
ca un capac, glota In momentul Inghitirii, $i Im-
piedick astfel introducerea alimentelor sau bau-
turilor In cliile aeriene (per MI 2044) [fr.].
EPIG9NI sm. pl. Cl) p pc- P. 1ST. ¶ 0 Pr. ext.
Urrnal: Iara noi P not epigonil p Simtiri reel, hart° sdrobite
MAIN.) gr.].
EPIGRAP (p1.-ate) sn. 0 Inscriptie pus& pe un
edificiu pentru a arata data, destinatiunea aft-
dirii, etc. ¶ ® Scurt& citatie dintr'un autor pus&
la Inceputul unei auti sau unui capitol spre a-1
indica spiritul [fr.].
EPIGRAFIC adj.P 0 Ce e propriu epigrafiei:
stet ge ¶ ® Privitor la epigrafie: desooperire gea [fr.].
EPIGRAFTE sf. p $tiintra care se °cup& cu
descifrarea llimurirea inscriptdunilor [fr.].
EPI: EPIGRAFTST sm. Cel ce studiazdt inscriptiu-
EPvile, care e versat in epigrafie [fr.].
EPIGRAMA (pd. -me) sf. 0 S La cei vechi, mica
poezie despre on -ce fel de subiect: Antologla greaci
egg" °meg." de epigram. ¶ 0 Poezie scurta care
se terming cu o vorbdi de spirit, cu o aluzie Intep&-
toare ¶ C) Pr. ext. Vorbdi Intepiitoare sau batjoco-
stll ;
ritoare aruncatii In conversatie la adresa cuiva [fr.].
EPIGRAIVIATIC adj. Ce tine de epigramli:
trasatura .4 [fr.].
EPIGRAMATTST sm. ..e Autor de epigrame
[fr.].
FYILATOR(nT) adj. Ce smulge pilrul, ce-1
face sli cad&"[Er.].
"EPILEPSTE sf. i Boal& nervoasa, caracteri-
zatil. prin pierderea subit& a cunostint.ei yi prin
convulsiuni; numito. de popor aboa16.", alte-
alea", boala-copiilor", ceas-rau" sau ceasul
(-cel)-rhu", duce-se-pe-pustii", nab&daie", pe-
depsie", etc. [fr.].
'EPILEPTIC I. adj. I 0 Care e de natura
epilepsiei: convulsiuni ~a ¶ 0 Supus la epilepsie.
?. sm. Bolnav de epilepsie, care are atacuri de
epilepsie [fr.].
*EPILOG (p1.-oguri) sn. Concluziune, Incheiere,
rezumat pus la sflrlitul unei poeme, unui discurs,
iiIspipi 'avian Watch alaT6pNAL
I VIOASH UIHKot C4pEWHa 11I 4101121H
C11411 L 4L3CIAELE MIpieH I/5 iitiliOL
KpAH ax atSnAtiiitt X.011.1111 stint'," JI,E
azpALLIORL AML aKITL AciA4HIE IlEATpoit
COITEM Kiigti Roc tputiftpu Tcipoti-A
lila ANIL OKpliEt aTiCTE64)(iITE it3 NH AEI
ILE1SIOT8pl6 C14)IE (1511HALti gM/AFIElpH
CdLOAtrai cllAACtyE pXMI3HIH liOSECL
K %NIL rp&ACipi wit cci)iiiSti
Ispsynovi
MIKE% arilA6 KiT(JA KopfuniKH JO K4116
TE AtC41NTd CECtpEKdt MAH EtiNEE ar rail
fierm KZBiliTE KZAAEAECL ),EKiTI i
MME 4,EKSLiitat 11C4114EA10E attillgA CTpiti
HA ,a,Sm% zzguit.s. Rho: ccinis
yH n3pfstlyss (Nip( It Arlii111H bile Wilma
oapt ndrul m7pop4bli.HAIMEtill41%
CTt lahtsispegnitsitpHsZtALmaiiirsEcre
irtCKA Hilt TiliAL CIlta *ZAE1C NE CIC1
0,ZANCKA WIIKX St.-ma 411411 ZL811 Xcific
wistmscpb CKFACANIL EE 11,1iiKt !IL KO
pECH 17.1Tp1r0EHIIIE Wit TIAL6 AiiKL
wiluiZetunNTs 1144161 AXMQH r 311AE WH
C4 89cPp1ualT14.AXK4 A 4rEmlifit 3ifAt
azAtTo 3 mis if Altird.rt Aommospi
Fig. zwo. Epilogul Tetravanghelului romanesc din a. 156z.
$i mai ales al unei clirti: Tetravangbelulni roma-
neso al jut Coresi ( 1990) [Eq.
EPINGE* lloP" WINGEA.
"EPIR9T 1 adj. 0 Privitor la Epir, ce tine
de Epir.
a. sm. Locuitor din Epir: seoretarul guvernnlui era
tm (1.-OR.) [fr.].
EPTSCOP sm. Fii Prelat de rang Walt, al doi-
lea dupa Mitropolit, Insdircinat cu administrarea
460
www.dacoromanica.ro
spiritual& a unei eparhii, vlfldicA, ® piscop:
(Ea 1991): .,t1.1 In noria altni arhieren ail nn hlrotoneasca,
eiet BA fee& fitorghle (PRO: MB.) [gr.
ineaxonoc].
'EPISCOPAL adj. Eh () Ce
tine de episcop, ce apartine e-
piscopului: valet vegmtnte .4 ¶
C) Biserica m4, biserica anglicana,
numits astfel pentru ca a pas-
trat episcopii [fr.].
'EPISCOPAT (pd.-ate) sn.
O Demnitatea de episcop, vlE-
dicie, episcopie ¶ 0 Timpul
cit un episcop ocuptt scaunul
vididicesc ¶ ® Corpul, totali-
tatea episcopilor [fr.].
EPISCOPESC lorEPISCOPAL. Wig. 199i. Episcop.
EPISCOPTE sf. al ED Teritoriul de sub7juris-
dict,iunea spiritual& a unui episcop, eparhie 1
® Demnitatea de episcop ¶ 0 Locuinta, palatui
episcopului [gr. 'arttaxottEet].
t EPISTAT, ® wisTAT sm. 0 Supraveghetor,
v&taf, vechi!, intendent, eel ce are In locul cuiva
directiunea afacerilor unei mosii, unei case marl:
trecea epistat de la 0 mogte to alts 0.-ot(.) ¶ C) Sub-co-
misar: e lnarmat on 15b11 confiscate de la pompieri gi de la
iinstati (CAR.) [ngr. 'ent3tetrficl
*EPISTTL (pd.-marl) sm. eCp La cei vechi, arhi-
tray& sau grind& asezata pe capitelurile coloanelor
si sprijinind partea superioar& a edificiului [fr.].
"EPISTOLA (pd. -le) sf. 0 Scrisoare ¶ 0 Scri-
soare misiv&, la cei vechi: epistolele lni Cicerone; epis-
tola cAtre Corintteni ¶ 0 11 Scrisoare in yen-
suri asupra unui subiect filosofic sau satiric: nu-
tolele Int Horatio; Epistolele Int Orig. maranereson [lat.].
*EPISTOLAR 1. adj. Privitor la modul, la
arta de a scrie scrisori: sea stil
2. (pd.-are) sn. Carte care cuprinde modele de
scrisori si instructiuni cu privire la scrierea epi-
stolelor [fr.].
EPISTOLTE si. 0 1 Epistola a unui apos-
tol cuprinsii
In Noul Tes-
tament: episto- wartrmaysmiffsoffarmow.11:
lic atm Romani wrzElataiAR-10--1
11C) Scrisoare,
ravas: Marele )-'-itt...:Ingtk.-1-aL-no
Waffle graiagte
Intr'o co an
trimes tetra Dio- Fig. 1992. Epitaful lui Simeon Movtlit
dor (PRV.-MB.); 0- (Man. Sucevita).
Distant& aceasta
era isctillta de Clmpineanu [ngr.
EPITAF (pd. -ate) sn. 0 Inscriptie pe o piatra
de mormint (03 1992): ar area poste statni el tee, dace
ar ft o &estate In lumea aceasta (1.-OH.) ¶ ED 4 = 821.:
Pope-Costa aprinde Melia de la el le citeete o mo-
[ngr. 'elute:4(44
lard (1.-OH.)
"EPITAI4M (p1.- anion) an. * Mica poem&
sau cintec de nunta W onoarea tinerilor disatoriti:
BUHR Ode, e, in care tOti rail din °limp figurau (NEGR.)
[fr.].
"EPITELIU (pd. -eni) sn. g, Tesut celular care
acopere suprafata mucoaselor [fr.].
'EPITET (p1.-ete) sn. 0 Ca Cuvint care ser-
veste sa califice, adjectiv calificativ. Ex.: In oer
albastrn", onvIntul albastru" e un plizegte-te de figuri
gi cart nu Bonn nimic on-Aitt ¶ ® PT. ext. Porec16.:
podobit In !el de fel de e
anomie men strtiluoea de o But& de on pe patru cologne, tm-
(1.-OH.) [fr.].
*EPITETIC adj. ai Care serveste ca epitet [fr.].
EPITRAFTL, EPITRAHTL(IU) me- PATRAIHR.
EPITROP sm. 0 = Imputernicit, reprezentant:
Dumnezen a Mut pe duhovnic la toate 'Acetate (ANTAV.)
® th Tutore, curator (f. E.Prraoarik): ...In este ye-
MAIM tatAlul celui nevrtstnio ei chivernisitorul western gi
averit lui (LEG.-can.); mama Bind epttroapa a sarmanilor
of copal (1.50.-CAR.) ¶ ® Mold. Membru dirigent in
administratia unei biserici sau unui asezAmint
filantropic: spitalelor St. tipiridon din inei [gr.
'eneTetmod.
 EPITROPIE sf. O FunCtiunea de e p i t r op 11
0 A Tutelk curatela: Tamaset trial et orian sub epi-
tropia nnei Mattle (GN.) ¶ 0 Mold. Administratia
unui asez&mInt bisericesc sau filantropic ( = efo-
rie): Epitropia spltalelor St. Spiridon din Iasi.
tEPITROPIST (- iseso) vb. tr. et A servi de tu-
tore, a fi epitr op u 1 averii unui minor, unui
interzis, etc.
*EPIZO.AR (pl.-are) sn. i Animal care triteste
ca parazit pe pielea altor animate [fr.].
*EPIZOD (p1.-oade) sn. Actiune InUmpla-
toare legatit de actiunea principal& Intr'o poema,
Intr'un roman, Intr'o povestire, Intr'un tablou
® Intlmplare, incident, fapt care se rapoart& la
alte evenimente importante [fr.].
*EPIZODIC adj. Care e de natura epizodului,
Intimplator, care nu e esergial actiunii princi-
pale [fr.].
*EPIZOOTIC adj. I* Ce tine de epizootie, de
natura unei epizootii [fr.].
*EPIZOOTTE sf. Epidemie printre animate:
eau si boil nn se mai Imbolnaveso... epizootia intra in gaura
de game (1.-OH.) [fr.].
EPINGE.A. = IPINGEd.
*EPOCA (p/.-0131) SI. 0 i Punct determinat
In istorie; momentul chid s'a IntImplat un fapt
istoric Insemnat: naeterea MIntnitorului eats space de is
care se socoteste era creatinit ¶ ® t Eveniment In-
semnat ales In istorie pentru a stabili diviziuni;
fie-care spatiu de timp cuprins Intre douit din a-
ceste evenimente: epoca cruciatelor; epoca tanarlota ¶
® A lace se zice despre un fapt Insemnat, de
care se va vorbi mutt& vreme, care se va pomeni
In istorie ¶ ® au/ Fie-care din virstele succesive
ale globului, perioad4 de timp In care s'au petrecut
anumite perturbatiuni on s'au depus anumite
straturi pe scoarta. pamInteasca, In care se gasesc
anumite fosile, deosebittt de alt perioadit de timp
anterioar& sau posterioara, care prezintii carac-
teristice diferite: woos Wasted, Jamaica, oretaoled
[fr.].
*EPODA (pl. -de) sf. * ® A treia parte a
unei poezii lirice, la vechii Greci, care se Im-
piirtea In stroftt, antistrofli si epod& ¶ ® Epodele
lui Horatiu, numele ultimei tarsi a odelor poetu-
lui [fr.].
EPOHA sf. = EPQCA: sit ne Inturnam privirea de la
aceasta merit 0, INEGR.) ngr.[ TCOXii
*EPOLT (p1. -ate), *EPOL*TA (p1. -ate) sf. A 0
Ornament format dintr'o banta tat& de testiturit
de fir, Impodobit& mai adesea de
ciucuri, pe care-1 poarta militarii
la fie-care umar al vestonului sau
mantalei (01 1993): oe viclenie I sit
ma uite... pentruca nu port epolete
(NEGR.) ; 11 cede epoletul (DLVR.) ¶ ® ®
Grad de ofiter: a owing epoleta [fr.
epaulette].
EPONIM adj. si sm. 4!:, 7 Ti-
tlul primului din cei nou& arhonti Fig. 1993.
ai Atenei, care &idea numele srtu Epoleta.
anului ¶ ® Divinitate aceea care &idea numele
sau unui oral [fr.].
*EPOPEE sf. 0 if Poemit epica, povestire In
versuri a unor actiuni marl si eroice, cu personagiii
mai adesea legendare; IntImplitrile si faptele po-
vestite se petrec de obiceiu In timpurile fabu-
loase sau eroice, Jar miraculosul si supranaturalul
joac& un rol Insemnat In desfitsu-
rarea evenimentelor: Wade eats o ¶
® Serie de actiuni glorioase demne
de o epopee [fr.].
*EPRUBETA. (p1.-te) sf. Lt Tub
de sticla Irichis la unul din capete
care serveste sit primeasca gazele ce
se desvolta In anumite experiente 1
de chimie sau In care se Inalzesc
cantitati mici de lichid (D 1994)
[fr. eprouvette].
'EPSILON sm. 03 Numele gre- Fig. 1994.
cesc al literei e (s) [gr.]. Eprubete.
461
www.dacoromanica.ro
"EPTAGON (pi.-oane) sn. I4 Poligon cu sapte E P _
laturi si cu sapte unghiuri ([7] 1995) [fr.].
EPLTIZA. ( -izes) 1. vb tr. 0 A slei, a secs, a ERE
scoate tot ¶ ® A nu mai rrunlnea, a nu mai 15.sa
nimic.
g. vb. ref. A se istovi [fr. ep u is e r].
*EPTJRA (p1.-re) sf. pc Desen linear care repre-
zint& In proiectii diferitele parti ale
unei masini, ale unei case, etc. dupti
metodele geometriei descriptive [fr.].
*ERA (pl.-re) sf. 0 Epocrt fix de
la care Incep sit se socoteascit anii:
era °regalia, era comunit, care Incepe de
la 1 Ianuarie a anului 1 de la nas- F.g. 1995.
terea Mlntuitorului; era bizantina, era Eptagon.
bisericeascil sau era de is fames lumii,
Intrebuintata, de cronicari, de documentele sf de
publicatjunile noastre vechi, Incepe de la i Sep-
tembre, anul 5508 In. d. Hr.; era Olimpiadelor, de
la 1 Iulie 776 In. de Hr.; era romana, Incepe de la
Intemeierea Romei, la 24 April 753 In. de Hr.;
era mnsulmana (=hegira), de la 16 Iulie 622 d. Hr.;
era republicans, stabilita In Punta cu Incepere de
la 22 Septembre 1792 si suprimata de la 1 Ianua-
rie 1806 If ® Epoca Insemnata, In timpul careia
a Inceput o noutt ordine de lucruri: a Inceput o
de prosperitate [fr.].
*ER4LDIC 4 . adj. fig Privitor la blazon, la
steme. la armorii: arta eee.
2. EEta,nro& sf. Stiinta blazonului, stemelor,
armoriilor [fr. her a ldiqu e].
*ERALDTST sm. (g? Cel ce se ocupa cu *Uinta
eraldica [fr.].
ERATA (p1. -te) sf. $ Insirarea greselilor de tipar
cu Indreptarile ce trebuesc acute, ce se public&
la sfIrsitul unei carti [fr. err a t a].
*ERATIC adj. 0 Neregulat: triguri e ¶
0 .46 Bloouri *, sfaramaturi de stincti care par a
fi fost transportate departe de formatiunile c&-
rora apartineau ( 1996) [fr.].
*ERBACEU adj. 4. 0 Care are caracterele,
Infatisarea ierbii,ier-
bos ¶ 0 Plant& erbacee,
Planta Jerboas& (ow lEE-
BQS ®) [fr.].
*ERRAR (ru) =-
TERBAR.
*ERBIVOR adj. si
sm. Se zice despre a-
nimalele care se hr&-
nese mai ales sau nu-
mai cu iarbo.: cam
e bonl e nn [fr.]. Fig. 1996. Bloc eratic.
*ERBORIZ.A. ( -ten) vb. intr. A culege de pe Gimp
si din padure diferite plante spre a le studia [fr.
herboriser].
$ EREASA tte- Ens.
*ERECTOR adj. ED Se zice despre unii muschi
can servesc s& ridice anumite organe: Anaehin [fr.].
*ERECTIVNE sf. Ridicarea unui monument:
a unei statue [fr.].
*EREDE sm. :ft Mostenitor [lat. ha e r e d e m].
*EREDIT4R adj. 0 A Care se transmite prin
dreptul de mostenire: proarietett e ¶ ® Care se
transmite de la parinti la copii, sorb. de lnsusirile
si defectele fizice sau morale: boale ..e; e: lel eda-
m aminte... de prejuditille zi vanitatile de care nu me
Mai putea desface (VLAH.) [fr.].
"EFIEDITATE sf. C) sic Calitatea de mosteni-
tor ¶ ®sts Dreptul de a mosteni ¶ 0 0 Urmare
la tron, succesiune la unele demnitati, etc. ¶
O Conditiune organic& care face ca anumite In-
sushi on defecte fizice sau morale sit treac,ii de la
p& la copii [fr.].
VS
ERrinti (pl.-Inert) srt., Mold. :EMMA (pl. -see) sf.
O Credinta eretick erezie: de areas( papistalasca...
Indata s'au botezat... IntorcIndu-s& is orthodozie (Quip ;
olndu es va despartl barbatul de mulare-el... pentru erase, de
va f1 until mitt° (rev..i.r.) 11 ® Credinta desarta, su-
perstitie: Cad nn ma 'nointli ad cum ma miloard Povesti
st &Ana, ghioltori, eresuri (EMIR.) ¶ C) Pr. ext. Ptirere,
credintit opus& acelora,Impitrtitsite de toat& lu-
 - mea: de
EREplin in nu poti Intelege un biet gullet ca Si men, comun Si
eresuri [vsl. eres a< gr.].
(VLA11.1
ESC ERTE, HERM, j ARETE (mos.), :RAM' (WSW
sm. 3e 0 Pasare mare, rapitoare, de coloare ce-
nu$ie, cu pintecele alb, picioarele galbene si ciocul
negru; sboara repede sgomotos, atacind toate
pasarile $i mamiferele mid; numita $i (he)erete-
de-porumbei", uliu" sau uliul-gainilor", ha-
ran' , ,cobat gatinar" porumbar", etc. (As-
tur palumbarius) (A 1997): el SS
repezea Ca un erete gi i-1 smulgea din
wait (1.-OH.) ¶ ® Pasare rapitoare,
cu spinarea albastra, capul ce-
nusiu si cu o path albicioasa pe
ceafgt, cu penele cele marl ale ari-
pilor si ale cozii negre; sboarli Ca
rindunica, tinindu-si aripile Inco-
voiate ca o secere; se hrilneste cu
pastirele $i e spaima rindunelelor,
din care cauz& e numita. $i ere- Fig. 1997.
tele-rindunelelor" (Falco subbuteo) 1.rete.
® ee
DORA,
origine
,-Iamb
cu HART].
DE-SEaRA = V/NTUREE
-Pine = VINDEREII [probabil de aceeasi
" EROTIC, # ERETIC 1. A adj. Care constitue o
erezie: doctrinA .1; patriarhul (PRV.-M13.).
2. sin., ERETICA (p1.-ce) sf. Care profeseaza sau
satine o doctrine eretica: de sit va gitsi sit fie erotic,
sli Va certa on moarte cumplitit (PRV.-1..P.) cola ce-g va des-
pitrti mularea, pentru cAce iaste ereticit (PRV.-MB.)
t<vsl.eretik&].
ERETICESC adj. A Care constitue o erezie:
patriarhul erotic de va face... cazanie gl Invataturit eretl-
(MSC/ (PRV.-1,113.) [e r e t i c].
t ERETICIE sf. A Erezie, doctrinti e r e tic a.:
ceielalte Invittitturi, rims el, shit numai nigte ereticii tom).
"EREZIABH sm. A Autorul unei erezii; capul
unei secte eretice [gr.].
*EREZTE sf. C) A Rata.cire in materie reli-
gioasa, doctrina gresita., condamnat& de Biserica.
® Pr. ext. Parere, credint& opusa aceleia impAr-
tasite de toat& lumea: pArerea 436 pAmintul stit nemigcat
gi cA soarele se Invirtegte ImPrejurul lui e o stiintiticli
[fr.herésie].
*ERG sin. 15 Unitate de travaliu care coresp-
punde actiunii unei forte de I dine cind mince o
masa de 1 gram pe distanta de 1 centimetru [fr.].
*ERGO conj. lat. Deci, prin urmare.
*ERGOTINA sf. A Substanta otravitoare
extras& din cornul de secara; face s& se contracte
muschii $i tesutul vaselor sanguine [fr.].
*ERGOTISM sbst. F Otravire provocat& de
cornul de secarS; se manifest& prin convulsiuni
sau prin accidente gangrenoase [fr.].
OERHA, =RBA sf. Mo/d. Trans. Un fel de piele de
vitel, subtire, foarte bine tabb.cita, care se pune pe
bondite $i pe care se cos florile (*EL) (Fe.-coe.) [pol.
jerha,ung.irha].
*ERIGE 4. vb. tr. A ridica, a inalta: o etatud.
g. vb. refl. A se da drept, a vrea s& treaca drept,
a-si lua atitudinea de: a se ee In censor public [fr.].
*ERIZIPEL sbst. F = BRINcA2 ® [fr.].
*ERMAFRODISM sbst. Intrunirea unora din
caracterele aminduror sexelor intr'un singur in-
divid [fr.].
*ERMAFRODIT adj. si sm. 0 Termen prin
care se arat& o flint& care Intruneste caracterele
aminduror sexelor: meloul e ee ¶ C) * Se zice despre
florile care au In acelasi timp stamine si pistil [fr.].
*ERMELIN (p1. -ins) sn. = HERNIA [germ.].
*ERMENEUTICA sf. A Arta de a tllcui, de
a interpreta textele sfinte [fr.].
*ERMETIC Plr HERMETIC.
t ERMINIE sf. A Tilcuire, interpretare (a unui
text religios): poi, cetlnd ermintile gi tilcovaniile sfintel
Scripting (DOS.) [gr ifiti.vricc].
*ERMIT sm. . Pustnic, sihastru [fr.].
*EROARE sf. 0 Parere sau doctrine gresit&
0 Gresalli: do milord ¶ C) * Diferentli Intre cal-
cul sl observatie [fr.].
ERQDIU sm. = STIBC -ALB: It mat date...
pane de din We coal trumoase mix.) [vsl. erodij].
www.dacoromanica.ro
*EROIC adj. 07,P1; Ce apartine vechilor eroi
din mitologie: timpuri "oe ¶ ® f Se zice despre
poezia primitive care chits pe eroi, Si pr. ext.
poezia nobilk, de un avint Inalt.o.tor; vers la
cei vechi, hexametrul, la cei moderni, versul
alexandrin; poemit -a, poem& epica; oomedie co-
medie In care personagiile shit de un rang halt ¶
0 Care apartine vitejilor, vitejesc, viteaz: Mihai
Viteazul, nub din eel. mai e figuri in istoria omenirii
cvLAH., ¶ 0 Plin de eroism: a gtiut a& lnvieze nmbrele
glorioase ale ulni nostrn tryout (1.-OH.) ¶ 0 F Foarte
puternic, foarte eficace: un remediu ; CO: un remedin
nn mijloo o actiune hotarltoare care pune
capSt unei situatiuni foarte grele [fr.].
*EROI-COMIC adj. At9 Se zice despre o poem&
care trateaza despre un subiect comic in genul
epopeei: Tiganiada este o poem& ..411 in 12 °Whirl
[Cr.].
`EROIDA (pl.-do) sf. o Epistola. In versuri corn-
pus& ca $i chid ar fi Kris& de un personagiu mi-
tologic sau legendar: Eroidele In! Ovidin 10.1.
-DE- *EROINA.1 (p1.-ne) sf. ® Femeie care O. dovezi
de mare vitejie, de mull& noblet& de sentimente
0Intr'o
I) .0'poemk,
O Femeie care este principalul personaj
Intro piesa de teatru, lntr'un ro-
man [fr.].
*EROINA.2 sf. A Produs stupefiant, succeda-
neu al morfinei [fr.].
*EROTSM sbst. 0 Caracter, calitati, virtuti de
[fr.; erou; inarinimie rare: el era snblim de abnegare gl
de (1.-GH.) ¶ 0 Fapt& eroicS, vitejie [fr.].
*ERONAT adj. Gresit, care confine greseli
[fr. errone].
*EROTIC adj. Privitor la amor, care ant&
dragostea: poem; toate deolaratille e ale tinerilor ele-
gant! cittre dulcineele for SO scrip In versurl tem.! [Cr.].
*ERQU sm. 0 IS Nume dat In mitologia antic&
acelora, cari erau socotiti ca fiii unui zeu $i unei
muritoare sau ai unei zeite $i unui muritor ¶ 0 (F)
Acela care se distinge printr'o vitejie extraordi-
narS sau prin izbInzi strSlucite In razboiu ¶ OO ®
Ori-cine se distinge prin forta caracterului, prin-
tr'o rare nobleta de sentimente, prin virtutile lui
Inane ¶ 0 ® Personajul col mai de seam&
Intr'o poems, trite° piesa de teatru, Intr'un ro-
man ¶ 0 Pr. ext. 1 Anal aventnri, acela cSruia i
s'a Intimplat aventura; 1 zilel, acela care, la un
moment dat, atrage asuprS -i atentiunea publi-
cului [fr. h 6 r o s].
*EROZIUNE sf. 0 Roadere, rosatur& ¶ o Ara
Fenomen geologic datorit actiunii apelor de
ploaie, a rlurilor, a mkrii sau a ghetarilor [Cr.].
*EROZTV adj. Ad Care are proprietatea de a
-4 a ghetarilor [fr.].
roade, rozator: pnterea
ERUDIT adj. si sm. Savant, mare invatat [fr.].
*ERUDITIUNE, *zRuDITIE sf. SUMO adinca,
cunostinte Intinse cu privire Ia limbile vechi, la
originile popoarelor, la inscriptii $i medalii, In-
tr'un cuvint la toate documentele materialele
ajutStoare istoriei: gindesc la adinca eruditie a acestui
ducal (NMI.) [fr.].
*EMIPE ( -up) vb. intr. agi A Vsni afar& cu vio-
lentil pin& la o mare inaltime, a face erupti-
nne (vorb. de un vulcan, de o sondk de pe-
tiol, etc.) [lat. erump e r e, modificat dup&
r u p e].
"ERUPTIII adj. 0 Privitor Ia eruptiunile
vulcanite ¶ ®F Insotit de eruptiuni: frignri nee
[fr.].
*ERPTIUNE, ERHPTIE sf. 0 43AI Izbucnirea
unui vulcan care arunca. din gura lui, cu o mare
violenta, cenusii, nisip, ape clocotitS si alte materii.
®,g Tisnire afara cu violent& si la o mare
Inaltime a petrolului dintr'o sonde ¶ ®F Un fel
de spuzealS (de bubulite sau pete) ce se iveste
pe piele ¶ 0 dintilor aparitia dintilor la copii,
iesirea for din alveole
"ESC4DRA (p/.-dre) sf. 21, Mai multe vase de
razboiu puse sub comanda unui singur sef [fr.].
*ESCADRILA (p1.-1e) sf. 0 2, Mica escadra de
vase usoare, precum torpiloare, fregate, corvete,
etc. ¶ 0 « Grup de aeroplane: e, de luptil, corn-
462
 push din avioane de vInatoare sau de lupth (cu 5i pe care se aeazb. scaune, o masa, etc., In .ESC-
bombe, mitraliere sau tunuri usoare) [fr.]. vederea unei ceremonii
*ESCADRON (pi.-oane) sn. Ak Diviziune a unui (MI 1999): Impretural tat ETC
regiment de cavalerie comandata de un cdpitan, °Intl o numeroasa orchestra,
analogy unei companii de infanterie [fr.]. asezata... pe o Inaltata ou
*ESCAPADA (pl.-de) sf. F Stergerea dintr'un scarf (MOB.) [fr.].
loc pentru a se duce sä petreaca, spre a face 'ESTUAR (pl. -are) sn.
strengarii [fr.]. Mic golf care se aria
*ESCHIMOS our P. 1ST. pe portiunea din cursul
ESCORTA (-tez) vb. tr. A Insoti, a intovardsi unui fluviu, aproape de
pe cineva spre a-1 supraveghia sau spre a-1 apara: gura lui, unde creste
multiples pare ca escorteaza pe cineva (CAR.) [fr.]. apa de pe urma fluxu- Fig. 1999. Estrada.
*ESCQRTA (pl.-to) sf. 0 Ceata inarmata care lui [fr.].
Insoteste pe o persoana, un convoiu, baagii, etc. *ESAFOD (pl. -oade) sn. Podeala ridicata ca o
spre a le supraveghia sau a le lua apdrarea: escor- scheld. pentru expunerea sau exe-
tele to test in mina tIlharilor si doses°, In loc sa stea e& to cutarea criminalilor (Le] 2000) [fr.].
apace (BOL.) ¶ 0 X Trupti de soldati ce Insotesc E$AFODAJ (pl. -ale) sn. O Co
pe suveran sau pc un mare personagiu spre a-i Scheib. ¶ 0 ® Pregatiri, prepa-
® 2, Vase de raz-
face onoare: regimental de +, ¶ rative; Ingramddire de rationa-
boiu ce Insotesc bastimente de transport, vapoare mente zadarnice T 0 ® Temelie
comerciale etc. [fr.].
ESCR9C sm. Pungas, potlogar, cotcar [fr.]. EARPA (pl.-pa) sf. 0
*ESCROC4 (-ochez) vb. tr. A scoate, a stoarce, Lent& ¶ 0 Bandaj, lega-
a lua ceva de la cineva prin Inselaciune, prin vi- turd atIrnata de git pen-
clenie [fr.]. tru a sustine un brat bol-
ESCROCRERTE sf. Pungdsie, potlogdrie, nav ¶ 0 Fasie lungd de
stoarcerea unui lucru de la cineva prin Inseld- stofa pe care femeile o
ciune, prin viclenie [fr.]. poarta In jurul gttului [fr.
ESCU4DA (p1. -de) sf. x Fractiune dintr'o echarpel. Fig. 2000. E§afod.
companie sub ordinile unui caporal sau unui bri- EEC (pL-eouM)sn. Ne-
gadier, cdpriirie [fr.]. izbinda, neizbutire; InfrIngere [fr. échec].
*ESENTA (p1.-te) sf. 0 Fibalt) esenta divini, ET... =
Dumnezeu ¶ ® Firea intima a unui lucru care- ETA sm. La Numele literei a eaptea a alfabe-
care, ceea ce face ca un lucru sii fie ceea ce este, tului grecesc (yi) [gr.].
sa alba acea natura ¶ ® * Felul copacilor din ETAC Fir TATA°.
cari e alatuita o padure 'I] ®,k Substanta aro- *ETAJ (p/.-aje) sn. 515 Cat [fr.].
matica, foarte volatila, care se extrage din unele ETARTERA (p1.-re) sf. Mobilh compusa din til-
vegetale: de role, apd de trandafir: de tore - blite sau rafturi suprapuse (A 2001) :
bentinS [fr.]. intr'an colt o cu cart!, be mtiloo o mast
*ESENTI4L 1. adj. 0 Ce tine de esenta sau oval& (VLAH.) [fr.].
de natura proprie a unui lucru, ce este In firea *ETALA (-alea) 1. vb. tr. 0 V
lucrului: rotnnilmea este .4 ceroulut ¶ 0 Neaparat A expune (la galantar) mdrfuri
trebuincios, indispensabil: dreptatea este o virtnte a spre vinzare ¶ ® (p) A arltta on
a unui rage ¶ ® cantetere acelea care arata par- mare falii, a face parada: a-si ;U-
ticularitatile cele mai de seams. inta, lanai.
2. sbst. Lucrul de apetenie, eel mai de seam& a. vb. refl. A se artita, a se des-
[fr.]. fasura, a se Intinde cu laid.: se eta-
*ESOFAG (p/.-agnri) sn. 60 Tub digestiv care se leazit marele bazar de forme goale el Dom-
Intinde, paralel cu sira spindrii, de la farina pind pine/3 (VLAH.) [fr.].
la stomas (*e- Le 1816) [fr. o e s o p hag e]. *ETALAJ (p1. -ale) sn. 0 V Ex-
*ESOFAGIAN adj. 0 Privitor la esofag [fr.]. punere de mdrfuri spre vinzare Fig. 2oot.
'ESPERANTO sbst. Limb& artificiala nasco- 0 V Marfa expusa spre vinzare; Etajerti
cita In anul 1887 de doctorul rus Zamenhof, cu galantar ¶ 0 ® Ori-ce lucru pe ca-
intentiunea de a servi ca limb& universals. re-1 aratri cineva cu fall, cu care face paradd
*EST sbst. Rdsarit (punet cardinal) [fr.]. [fr.].
0 ESTA... = AOESTA, ABTA_ ETALON (p/.-eane) sn. 0 Iv Armdsar de repro-
ESTETIC adj. +++ Privitor la sentimentul fru- sucere ¶ C) Modelul masurilor si greutatilor au-
mosului [fr.]. torizate ¶ ® 15 Instrument sau aparat tip dupti
'ESTETICA sf. ++...Stiinta. care determina carac- care se construesc altele asemenea [ir.].
terul frumosului In productiunile naturii si ale
artei [fr.].
*ETAMBOU (73/.-onri) sn. g
Grinda de lemn
sau de Fier pe partea dinapoi
*ESTETICIAN SM. ite Cel ce se ocupa de este- (pupa) unei cordbii, pe care e
tick [fr.]. Intepenita °Irma (0_1 2002) [fr.
ESTI:MP adv. Anul acesta: an n'am elgtigat, étambot].
am pagubit, la anal trait nAdelde IPANNI ; an lea BM 91 BMA *ETAMBREU sbst. it Des-
COOL.) [lat. lstum tempus]. chizatura de pe puntea unui
*ESTIVAL adj. De yard, vdratec: vas prin care trece catartul ¶ 0
[fr.].
planta ...di Deschizstura prin care trece clr-
*ESTOMPA (-pea) vb. tr. ce 0 A urn- ma [fr. etambran.
bri cu estompa ¶ 0 ® (Si refl.) A (se) *STAMINA (pl.-no) si gtiTe-
acoperi cu o umbra usoard. [fr.]. skturb. ueoarb., pInza foarte ra- Fig. 2002. Etambou.
ESTOMPA. (pi.-pe) sf. fi; 0 Mic ci- rd. [fr.].
lindru de piele sau de hirtie,. In form& ETAPA (p1.-9e) sf. X Popas, locul unde o
de creion ascutit la amIndoua capetele, trupti In mars se opreste spre a petrece noaptea
cu care se Intinde prin frecare creionul [fr.].
sau colorilerspre a potrivi umbrele u- Fig. 1998. ETATE sf. VIrsta [lat. aet at e m].
nui desen (iceij 1998) ¶ 0 Desen umbrit EstompS. *ETATIZA ( -&ue) vb. tr. 0 A face sä fie admi-
Cu estompa; ®: o destasnrare de canna si nistrat de Stet ¶ 0 Is A acorda unei scoli par-
vat oe ea plerdean in estompa cameo a millet de tuna ticulare aceleasi prerogative de care se bucura
40.-ZAMF.) [fr.]. gcolile Statului [fr. eta t Star].
*ESTRALDA (pl.-de) sf. Podeala ridicata Intr'o ETC. precurtare din lat. ET CUIETERA, §1 cele-
odaie, Intr'o said, ceva mai sus declt dusumeaua, lalte, si asa mai departe.
463
www.dacoromanica.ro
ETE- ETE t interj. ® = CD Iata ¶ 0 Uita-te.
ETER (p1.-ermi) sn. CD -(5 La cei vechi: regiune
ET R superioara a atmosferei pe care o socoteau plina
de un aer foarte curat, foarte dilatat $i capabil
de a se aprinde ¶ ®"6 La moderni: fluid ipo-
tetic, foarte elastic care se banueste a fi raspIndit
In spatiu si In interiorul corpurilor si ale carui
ondulatiuni ar produce fenomenele de lumina. Si
de caldura ¶ O ® * Cerul, vazduhul '11 ® LC
Lichid foarte volatil ce se obtine prin distilarea
unui acid amestecat cu alcool; eanarie, lichid
inflamabil, de miros placut, care produce aneste-
zie: de petrol, esenta wara de petrol [fr.].
ETERA (p1. -re,
-ri) sf. Mold. st12* U-
nealta de p escuit, un ,WI,Sli`31.7:7:%1141
fel de vIrsa facuta plito.t.Z.,1
din pInza de voloc 1:itri:14;?;:iE'giii;:gf*41Y:g.siess,
Intinsa pe cercuri
de nuiele ca 2003)
[rut. j a t e r]. Fig 2oo3. EterS.
"ETERIC adj. 0
15 Care e de natura e t erulu i celor vechi if(C) ®
Bolta cerul, vazduhul II ® ® Foarte nobil,
prea curat: an vent BA tacA on on -ce Met 0 5 arena
de roman sentimental (CAR.).
ETERIE sf. Nor P. 1ST: multi din boieri... Wean
parte din (1.-OH.) [Ilgr.].
ETERIST 1. adj. Ce tine de e t e r i e: dnpA
mai molts conterinte tinnte... de comitetn1
2. sm. Gel ce face parte din eterie, partizan al
eteriei: eteristii omoarS 'n Iasi pe toti Turcii can le cad
In mind (VLAH )
*ETERN 1. adj. 0 Care n'a avut Inceput $i
nu va avea sfIrsit, vecinic: Dumnezen e
nu va avea sf Irsit, care va dura totdeauna:
ll Ci
rain domneste .411 bine (mica.) ; cetatea .4, Roma.
2. ErrgrtNui sm. Dumnezeu [lat.].
*ETERNITATE sf. O Durata care n'are nici
Inceput nici sfirsit, vecinicie ¶ ® Viala viitoare,
cea fara de sfIrsit, vecie ¶ ® (r) Un timp foarte
lung, veac: i se yarn o 0-, de mine maladiv5
*ETERNIZA. (-ism) 1. vb. tr. 0 A face sa dureze
fara sfirsit: a-si nnmele, gloria ¶ 0 A lungi peste
masura., a taragana: v.. un proces, an rlizboin.
g. vb. refl. (D A dura MIL sfirsit, a sta vecinic,
a se perpetua: abnsurile se eternizeazA ¶ 0 F A
nu mai pleca, a nu se mai misca dintr'un loc [fr.].
*ETEROCLIT adj. Care se departeaza de re-
gulele artei; bizar, ridicul: o eitidire Mi [fr.].
*ETERODOX adj. ra Contrar dogmei Bise-
ricei: pArere A [fr.].
*ETERODOXTE sf. ot Parere contrail! dogmei
Bisericei [fr.].
*ETEROGEN adj. Cl) Care nu e de aceeasi na-
tura cu altul sau cu altceva: elementele ale nnui
Corp; trecerea animalnlui de la stares, omogenS la o stare .4
¶ ® ± Nn-
mere
,
se lace pe diterentierea organelor (VLAH.)
numere compuse din lntregi si din frac-
tiuni ¶ ®15 .2. Corp ale carui parti n'au toate
aceleasi proprietati fizice sau chimice ¶ ® Ca
substantiv so, substantiv neutru, acela care e de un
gen la singular $i de alt gen la plural ¶ ®,
Roos roce ale caror partd constitutive difera
Intre ele In ce priveste natura gi aspectul for ¶
® ® Se zice despre o adunare ai care! membri
shit divizati prin opiniuni contrare; care rill e de
aceeasi natura intelectualti sau moral!: consilinl
e corona din elements o sooietate, o
[fr.].
*ETEROGENEITATE sf. Calitatea a tot ce
este eterogen [fr.].
*ETEROMAN sm., -4NA (7:A.-no) sf. Care are
viliul de a bea eter (sulfuric) [fr.].
*ETEROMANTE 51. Obiceiul, vitiul de a ab-
sorb! eter [fr.].
*ETEROMOFtF adj. Ale earn' parti prezinta
forme diferite: buret!! gi Ininsorille se mimes° animate
pentzn oA oorpnl for are forme on total neregnlate [fr.].
*ETIAJ (p1.-ale) en. Nivelul eel mai scazut al
apelor unui rlu, unui fluviu [fr.).
TIC 1. adj. +++ Privitor la morala.
www.dacoromanica.ro
2. MICA sf. *Uinta morale!, partea filosofiei
care trateaza despre morala [fr.].
*ETICHETA. (-etas) vb. tr. A lipi o etichetti [fr.
etiqueterl.
*ETICBETA (pl. -te) sf. (D Biletel, Insemnare
ce se pune sau se lipeste pe un obiect, spre a i se
indica natura, provementa, pretul, etc.: ma era
alb gl lnoin, dar nu avea nici o Math pe el (NEOR.) ¶ ®
Ceremonial al Curtii ¶ ® Forme ceremonioase, re-
gule conventionale de politep stabilite si uzi-
tate de particulari intre ei: am Flask protean el eti-
ehete care mi-o Witt deodatA tot gnstnl de petrecere (ALCM)
[fr. etiquette].
*ETTL (-Hari) sn. le Radical ipotetic (C21-15)
compus din carbon si hidrogen care exists In
alcoolul obicinuit gt Inteun mare numar de corn-
puse organice [fr. ethyl e].
*ETT.LIC adj. 2. Se zice despre compusii sari
contin radiealul etilului: alcool [fr.].
*ETILINA (p1. -ne) sf. Lt. Hidrocarbura gazoasti
ce exist& In gazul de iluminat (C21-14) [fr.].
*ETLMOLOGIC adj. cm (D Privitor la etimo-
logic: stiinCa ce tine seams de etimologie;
°rt°Sratie a¶ ®
dictionar v. [Cr.).
Care da etimologia cuvintelor:
*ETIMOLOGICETE adv. 47 In ce priveste
etimologia, dupfi regulele etimologiei [e timo
1 o gi cl.
*ETIMOLOGIE sf. .0.7 0 $tiinta privitoare la
originea, derivarea si compunerea cuvintelor ¶
0 Originea unui cuvint ¶ 0 Partea grarnaticii
numita mai adesea morfologie" [fr.].
*ETIMOLOGTST sm. ct, 0 Invatat care se
ocupa cu cercetarea etimologiilor ¶ ® Partizan
Care al ortografiei etimologice [fr.].
In *ETIOLOGTE sf. 0 +++ Studiu asupra cauzelor
lucrurilor ¶ 0 Partea medicinei care trateaza
despre diferitele Gauze ale boalelor [fr.].
*ETIOPIAN sm. 0 Locuitor sau originar din
Etiopia [fr.).
*ETIOPIC adj. Privitor la ee Etiopia, ce tine
(DLVR.) [Cr.). Etiopieni: airier° .4 (Li 2004) [fr.].
X11013 /VIM : hal< r -7.11.0.11th,C :
AqAco : "Nten : wag prig: mun: ail ;
Vicro : Wit : 14 PhiP31 : PT : h,Ki-thltt
xn : gam algarr : HAr,INP) as
Fig. 2004. Scriere etiopicS.
*ETMOID 4. adj. 0 cos osul ciuruit care for-
meaza baza craniului, cavitatile nasului $i orbitele.
2. sbst. Osul etmoid [fr.].
*ETNIC adj. 0 Ce apartine unei natiuni sau
unei rase: &trader ® Cu care se numeste lo-
11
cuitorul unei tart, unui tinut, unei localitati:
flume .-- [fr.].
*ETNOGRAF sm. Invatat care se ocupa cu
etnografia [fr.].
*ETNOGRAFIC adj. Privitor la etnografie [fr.].
*ETNOGRAFIE sf. *Uinta care se ocupa cu
studierea si descrierea diferitelor popoare, din
punctul de v.edere al originilor, moravurilor si
credintelor, felului for de traiu, etc. [fr.].
*ETNOLOG, *ETNOLOGIST sm. Cel ce se ocupti
de etnologie [fr.].
adnnare .4 *ETNOLOGIC adj. Privi-
tor la etnologie [fr.].
*ETNOLOGIE sf. Stiinta
care studiaza formatiunea ca-
racterelor fizice ale raselor o-
menesti [fr.].
"ETNOLOGIST ser ETNO-
LPG.
*ETOLOGIE sf. Studiul
obiceiurilor credintelor unui
popor [fr.].
Fig. aoo5. EtravA. *ETOPEE St. Ca Pictura
moravurilor si pasiunilor omenesti [fr.].
*ETRAVA (p1.-Ire) sf. a. Totalitatea pieselor
464
care alclituesc partea dinainte, botul unei cortibii
(ni 2005) [fr. etr a v e].
*ETRIISC Bap P. 1ST.
*ETTIVA. (p1.-ve) sf. Aparat de desinfectare sau
de sterilizare prin aburi (0 2006) [fr.].
EU 1. pron. pers. sg. de persoana intiiu; dat.
mie, aton (proclitic sau enclitic) ml; ac. pe mine,
aton mii, ; pl. not, dat. none, atop ne, ni; ac.
Pe noi, aton ne.
2. gym sbst. +++ Persoana omeneascii, indivi-
0 cuitoare din Europa.
E *EUEOpENESC adj. = EUROPEAN; ulitele ora-
,,
Fig. 2306. EtuvS. P. Pompit pentru desinfectarea iocall.
R. Rezervor de apS. L. Lada cu ctlrbuni. C. Ca-
zan. T. Teava care duce aburii In etuvli. E. Etuvil.
0. Obiecte de desinfectat.
dualitatea constientb de ea Insasi, care e In ace-
lasi timp subiectul si obiectul gindirii ei: o desitvir-
Nita curmare a tunctinnii organelor inA Mott ad °red... oS o
seoundA eul men nu m's ounosout (D.-ZAMF.) ; intreaga lume
exterioarA... e numai atita time prezentS... cit timp e act
pe un oare-oare eu" spre a o peroepe (8. -AID.) [lat. e g 0;
mihi; me;nos; nobis].
'EUCALTPT (US ) sm. y Mare si frumos ar-
bore din fam. mirtaceelor, o- . 'EVANGELIST, *EVANGITELTST sm. A Fie-care
riginar din Australia, care
creste pin& la 100 de m. Inal-
time; are numeroase intre- s'
buintkri: frunzele lui shit fo-
losite In medicina, scoarta :45
lui serveste la argbsitul piei- .4v /
lor, iar lemnul lui, foarte tare, 1tdot
$i care rezistit putrefactiunii,
serveste la constructiuni de
poduri, de zagazuri, de corabii, 1474,..-1401,1,
etc. (Eucalyptus globulus) (iLji
2007) [fr.]. 11t.4:111-
*EUCARISTIC adj. A Pri-
vitor la eucaristie [fr.]. a
*EUCARISTTE sf. A In
Biserica catolica : cuminecb.- Fig. zo37.,Eucaiiptus.
WM. [fr.].
*EUDIOMETRU (pl. -tre) sn. I as Instrument
ce serveste la analiza aerului atmosferic
si la sinteza, prin scinteia electrick a
diverse corpuri gazoase (2] 2008) [fr.].
ETJFENITS1VI (p1. -me) sn. Qi Figura
de retoric& care consista In Indulcirea
expresiunii Intrebuintate de obiceiu
pentru o notiune urlta, neplacuta, care
ne umple de groaza sau de scirba. Prin
", se dau diavolului numirile de Neon-
ratm, Cel-din-baltA, AghintA, etc., duhuri-
lor rele care, dupe credinta poporului,
produc ologeala, li se zice Ithisele, Fru-
moasele, Milostivele, Ale-stinte, etc., diferi-
telor eruptiuni pe corp : bube dud., blInda,
epilepsiei, aboall, alte-alea, etc. Lfri
*EUFEMISTIC adj. co Ce tine de
Fig. aoo8.
Eudio-
eufemism Intrebuintat prin eufemism: metru.
termen [germ. euphemistisch].
ELIFONIC adj. Ce produce eufonie [fr.].
.1 Ca
*ELTFONTE sf. C) J Sunet place[ ¶ Q ca Care
face pronuntarea mai lesnicioas& sau mai placutb.
urechii [fr.].
*EUNVC sm. Om castrat care pazeste un ha-
I.-A. Candrea.,Dictionar enciclopedic ilustrat.
www.dacoromanica.ro
rem: efts din Moamare cit pretuagte al oredinta ETR-
(nu [fr.].
*EUREKA I = vvRixe EVA
*EURITMTE sf. ® ttl Frumoasii proportiune
a unui monument de arhitecturii ¶ ® GP p Ar-
monie de compozipe In picturb. sau In sculpturb.
J Perfectiune de ritm a unei bucffti muzicale
[fr. eurythmie].
'EUROPEAN ,. adj. 0 Din Europ a, pri-
vitor la Europa.
2. sm., EuRoPE4arcA (pl. -ence) sf. Locuitor, lo-
gelor europenesti, trase on sioara, an multi monotonie gi
oboseso vederea (NE02.) .
*EUEOPENE$TE adv. Ca Europenii,
In felul Europenilor: s'a imbriioat (NE011.1
*EV (pl. evuri) sn.: ...at media, una din marile di-
viziuni ale timpurilor istoriei universale, de la ea-
derea imperiului de Occident (an. 475) pin& la cuce-
rirea Constantinopolului de dare Turd (an. 1453)
[lat. a evil s].
*EVACUA (-cuez) vb. tr. 0 A Inceta de a ocupa
o tarli, un loc, a Wash trupele an evaouat localitatea;
o
[fr.].
sale, o easa ¶ ® A goli, a deserta (pintecele)
EVADA (-mum) vb. intr. A sapa, a fugi, din In-
chisoare [fr.].
*EVALU.A. (-nee) vb. tr. 0 A prqui valoarea,
a-gi da parerea asupra pretului cit face un lucru
® A fixa aproximativ o cantitate: durata ienome-
nului in evaluatit la Mimi minute [fr.].
*EVANGELI4R, *EVANGFIELIAR (p1.-are) sn. A
Carte bisericeaseb. care cuprinde cele patru evan-
ghelii, ce se citesc peste an In biserica, tetra(e)-
vanghel [fr.].
*EVANGELIC, *EVANGIIELIC adj. Er6 0 Privitor
la evanghelie ¶ 10 Conform cu evanghelia: morale
.-a 0 Privitor la religiunea protestantb.: capelli
4; ministru [fr.].
din cei patru apostoli (Matei, Marcu, Luca, Joan)
-
'
( 111
Cr
A At 0.0%,
all 4lo
Fig. 2009. Evanghelis- Fig. 2010. Evanghelis-
tut Marcu (dupa Apos- tut Luca (dupa Apos-
tolul din a. 1683). /au/ din a. x683).
cari au scris evangheliile (iM 2009, 2010) [fr. si
vsl. < gr.].
EVANGHELIE sf. A 0 Legea, Invatatura
Mintuitorului ¶ ® Fie-care din cele patru carp
In care se cuprinde viata $i Invb.taturile lui Isus
Hristos: Evangbelia lui Matein ¶ 0 - EVANGELIAR;
0: a-ei pane capul similtos sub , a se baga singur,
nesilit de nimeni si de nimic, In Incurcaturi ¶ 0
Partea din evanghelie ce se citeste la slujba di-
yin& ¶ 0 F () Injurlitura In care se pomeneste
de evanghelie: dupit patru ore de rilonete gi injuritturi...
de sting qi evanghelii... intram in curtea postlei a.-atx,
[vsl. < gr.].
EVANT4LIU (p1.-mit), *Evarrmu (pl.- aims)
465 30
EVA- sn. =-- A TOARplE (2011 ): penal° do strut ale
imul vAaPtAalRin on a seClecari
le e b
EX (VLAH.) ; l evantaiuri earl se na
ohidean gi se desohidean (0)4.) [fr.
even tail].
EVAPORA. (-orez) 1. vb. tr.
15 A preface un lichid In aburi. Fig. nor'.
2. vb. refl. 0 A se preface In Evan tali u.
aburi ¶ O (Y) A se risipi, a se pierde [fr.].
*EVAPORATIVNE, EIVAPORATTE St. 15 Faptul
de a (se) evapora, prefacerea unui lichid In aburi
gi Imprastierea lui In aer [fr.].
*EVAZECINE, EVAZIE sf. Faptul de a evade,
funk pe sub ascuns, scapare din Inchisoare [fr.].
*EVAZ!V 1. adj. Ce serve a eluda, a evita, a o-
coli; Waning raspuns In doi peri.
2. adv. raspundea 51 mai mull prin Beattie tru_.) [Cr.].
*EVENIMENT (p1.-te) sn. 0 Tot ce se Intim-
pla, IntImplare: a stet aga mull gi s'a glndit, !carte
rar In viata lui (VLAH.) ¶ ® Incident dramatic Intr'o
lucrare literara [fr.].
'EVENTUAL adj. IntImplator, ce poate sti. se
Intlmple sau nu; subordonat unei Intimplari
nesigure: claar8, mogtenire ii; dengue care nu
slut fixe Ii regulate [fr.].
"EVENTUALITATE sf. 0 Caracterul a tot
ce este eventual ¶ ® Ceea ce poate s& se Intim-
ple, IntImplare viitoare, nesigurft: eventualitatile
unni razboin [fr.].
t EVGHENIC9S adj. Nobil, de originenobilli: pre-
evghenicosilor boieri 51 =wane 1 (Hens.) [ngr. sb7svtx6c],
t EVGHENIE sf. NObleta: otnd ma gindeso la ev-
ghenia lamiliei noastre, rine, imi vine ameteall (NEOR.)
Evghenia noastra, titlu (obicinuit mai ales In epoca
fanarioto.) la adresa unei persoane nobile: oredltoril
Evghenlei noastre (tLecs.) [ngr. ebrevece].
EVGHENISI (-iseso) vb. tr. A Innobila, a face
nobil: pre cele varvare neamuri le cinsteete el le evgheni-
[ngr. 4tottviCto].
segte (CANT.)
t EVGHENTST adj. gi sm. Nobil: tinerele odrasle
din tulpina A pitgeau triumtal pests boats treptete ierar-
hid (ALEC8.) ; vino sit to strut, au mamei a-ma [ngr.
sbiev+Ic].
EVICTILJNE sf. Deposedare [fr.].
*EVIDENT adj. Vadit, ce se poate constata lirn-
pede gi far& greutate, ce nu mai e nevoie sa fie
dovedit, Invederat: are dreptate, dreptate 0 ei absolutd
(BFL-VN.) [fr.].
*EVIDN'T'A sf. 0 Caracterul a tot ce este evi-
dent; Invederarea unui adevar care nu mai are
nevoie sä fie dovedit ¶ 0 A pane In a scoate la
iveala, a arata In mod Invederat, a face ca un
,
lucru sa fie vazut de toti, s& atraga luarea aminte
a tuturor; a se pane In .., a se ardta cu intenpunea
de a fi remarcat, de a atrage luarea aminte a tu-
turor; a 11 In ,, a fi alezat astfel ca-sd fie bagat in
seam& de top [fr.].
*EVIDENTIA (-ties) vb. tr. gi refl. A (se) arata
In mod vadit [e vident a].
*EVIT4. (-it) vb. tr. A ocoli pe cineva pe care nu
voim sä-1 Intllnim, a se da In laturi, a se feri de ci-
neva sau de ceva neplticut sau vattimator: on de
cite ori 11 Intllneam, 11 evitam (1.-GH.) ; o wart& [fr.].
*EVITABIL adj. Ce se poate evita, de care to
pop feri ¶¶ (c) INEVITABIL [fr.].
EVLAVIE sf. 0 fr6 Dragoste de Dumnezeu
gi de cele sfinte, pietate, cuviosie: no simteam ea
lntr'o biserica, pittrungi de on sentiment de , tvtAn.) ¶ ®
Pr. ext. Respect: Radn lot, al carne aims 11 pronnnlA
on e Dentru el toatil lericirea (BR.-VN.) [ngr. abkiipsta].
EirLAVICIS adj. A Plin de evlavie, cuvios,
pios, temiltor de Dumnezeu: ca slut prey evlavioasit
gi ma tem de Dumnezeu (PANN).
*EVOC.4. (-00) vb. tr. 0 A face s& apart. duhurile
sau sufletele mortilor prin vraji sau cu ajutorul
unor anumite formule ¶ 0 CO A aminti, a educe
aminte, a rechema In minte: Dar tn-mi evooi 0 lame
'ntreagil De care... dornri mistice m& leas& (VLAH.) [fr.< lat.].
"EVOCAT9R sm. Cel ce are darul de a evoca
[fr.].
EvOLT.J1). (-nee) vb. intr. ® X 2. A face evo-
lutluni (vorb. de o trupti, de un vas) ¶ ® ® A
www.dacoromanica.ro
se desvolta treptat, a trece prin faze progresive
[fr.].
*EVOLUTIVNE, Evowne sf. OO $ in Manevrti
de trupe sau de vase care -gi schimba pozipa dupe
regule de tactic/1 ¶ 0 (r) Desvoltare treptatil a
unei idei, a unei stiinte, a unei arte, etc. [fr.].
EVREESC adj. Ce tine de Eyre i, privitor
la Evrei.
EVREESTE adv. 0 0 In felul Evreilor, ca
Evreii ¶ ® In limba Evreilor [e v r e e s c].
EVREU SM., EVREICA (131.-0e) Sf. Care prole-
seath religiunea mozaica [gr. iPpotiaS].
"EVRIKAI exclamatiune atribuita lui Archi-
mede (la descoperirea legii sale hidrostatice) ce
Insemneath: am descoperit am gasit I [gr. e5ova].
*EVUL-MEDIU Pr' Ev.
*EX-. particula ce precedli titulatura unei dem-
niati sau functiuni, numirea unei ocupatiuni,
etc., spre a-i adauga Intelesul de Cost", vechiu"
(pm- taw): ex-ministrn [lat.].
*EX ABRLIPT9 loc. lat. Ca De-a dreptul, far&
preambul, Mk a face vre-o introducere.
'EXACT adj. (D Care nu se abate c/tusi de pu-
tin de la adevar: socoteald .1; adevdrul ,, ora .4 ¶
Care nu se departeaz& de be de model, Intoc-
mai la fel, fidel: copie .4; tradncere ...a ¶ 0 Care
face lucrurile la timpul hottirlt, punctual: e tot-
deauna la Intilnire ¶ 0 Stiintele e, matematicile
gi stiintele ce se Interneiaza pe matematici [fr.].
EXACTITATE sf. Calitatea a tot ce este
e x a c t; punctualitate, regularitate.
*EXACTIVNE sf. Faptul unui perceptor, unui
;
administrator, etc. care cautil. sa stoarcd. cit mai
multi bani, peste ceea ce i se cuvine gi chiar clnd
nu i se datoreath nimic: Calimah era mazilit pentrn
multele exactinni... cart adusese poporul Is desperare
(1.-CH.) [fr.].
*EXAEDRU, HEXAVDRII adj. Ii
(pl. -dre) sn. p (Figura geometri ,
care are vase fete (E 2012) : oubul este
un regulat [fr.].
*EX AEQUO loc. lat. W Pe acelali
picior de egalitate, In mod egal.
*EXAGERA (-erez) vb. tr. 0 A Fig. 2or2.
da lucrurilor proportiuni mai mari Exaedru.
declt au In realitate, a marl peste masura ¶ (:) A
lliuda sau a defaima peste masura [fr.].
*EXAGERAT adj. 0 p. MAGMA TT EVEXA-
HERAT ¶ 0 Care cuprinde o exageratiune, care In-
fatiseaza lucrurile mai marl declt slnt, care In-
trece on -ce masura: laude ,e; In momentele acestea,
cele mai midi Incruri capita o important& ~it (VLAH.).
*EXAGERAT9R sm. Cel ce exagereath [fr.].
*EXAGERATIVNE, EXAGERATIE, EXAGER3RE
sf. Faptul de a exager a; re-
zultatul acestei acpuni; defaimare
sau laud& peste masura [fr.].
*EXAG9N, FrExAcioN (pl. -oane)
sn. )1/4Ori-ce poligon cu ase laturi
1i sase unghiuri (A 2013) [Cr.].
EXAGONAL, HEXAGONAL adj.
1.< 0 In forma de (h)exagon ¶ ®
Care are drept bath un (h)exagon: F g 2(313.
piramidd A (A 2014) [tr.]. Exagon.
*EXALA. (-el) 1. vb. tr.
A scoate aburi, a rtispIndi un
miros: bAltile exald abort deal.
a. vb. refl. A iesi aburi, a se
raspindi un miros: de De 'legi-
ons acestei... art' simti cit se exalit
un miros particular de vechilne
(VLAH.) [fr. exhaler].
*EXALATIVNE, ExALAT/B
sf. O Faptul de a (se) exala
0 Abureald, miros [fr.].
*EXALT4 (-alt, d - altee) Fig. 204.
1. vb. tr.® A ridica In slavi, a PiramidA exagonala.
lauda peste masura ¶ O 11)
A aprinde, a 111116.06.ra, a entuziasma: spiritele.
4. vb. refl. A se aprinde, a se Inflathra, a se en-
tuziasma: inchipuirea se exalt& gi rechiamit 'manful std.-
Wait (ALECS.) gr.].
466
 "EXALTARE Pr EXALTATITJNE.
*EXALTAT 1. adj. 0 p. EXALTS ¶ ® ® En-
tuziasmat, Inflacarat, aprins peste masura.
2. sm.: E en .
*EXALTATIVNE, EXALTATIE, EXALTARE sf.
O Faptul de a (se) exalt a ¶ ® Glorificare,
slavire ¶ ® Aprindere a mintii, stare de spirit
Inflacarata In mod neobicinuit ¶ 0 1 Exces de
activitate a unui organ [fr.].
'EXAMEN (p/.-ene) sn. O Cercetare ¶ ®
Probe la care e supus un candidat spre a se con-
stata ce cunostinte are: a da ; a supune mini ;
a trace nn 0.; $1 'n trei luni cn 'noredintare oh dan v on
01 (PANN) [fr.].
*EXAMIN4 (-inea) vb. tr. 0 A observa, a cer-
ceta cu luare aminte, a privi cu bagare de seamti ¶
® in A supune unui examen, a pune Intrebari
unui candidat spre a constata ce tie [fr.].
*EXAMINATOR, EXAKMATOARE adj. $i sm.. f.
IP Care examineaza: profesor examinator; oind an
guguman sustine cA n'ai dreptate si oind aoel guguman tt-e
examinator, fnoliide gura ei tact (mom) [fr.].
EXANTEMA (pl.-me) sf., EXANTEM (pl. -eme)
sn. P Boala de piele caracterizata. printr'o roseat&
a pielii, care dispare sub presiunea degetului, st
care nu e Insotita de spuzeala [fr.].
*EXANTEMATIC adj. F Care e Insolit de
exantema: tifos [fr.].
*EXARC4T, EXARIIAT (p1. -ate) sn. 0 Terito-
riul guvernat de un exarh ¶ 0 Demnitatea de
exarh [fr.].
EXARH sm. () t Loctiitor al Imparatilor
din Constantinopol, care guverna provinciile din
Apus avea resedinta la Ravena (567-752) ¶
® t Loctlitor al Imparatului lnsarcinat sa gu-
verneze Africa 5 ®4 Sul plaiurilor, unul din titlurile
pe care le purta Mitropolitul primat [gr. E;npXec].
"EXASPERA. (-erez) vb. tr. A Intarlta peste ma-
sura, a scoate din rabdari: scene din tirmIt on bArbetu-
sAu o revolts, 0 exaspera (0.- ZAMP.) [fr.].
EXASPER4NT adj. Care exaspereaza, care
te scoate din rabdari: la et venal se urzea meet... on o
tortura de mints, adesea ...a (VLAK) [fr.].
*EXASPERATIVNE, EXASPERARE sf. Faptul
de a e x a s p e r a, Intarttare peste masura, scoa-
tere din rabdari [fr.].
'EX CATHEDRA loc. lat. CD 4 De pe scaunul
Sfintului Petru: papa vorbeste oind face o declaratiune
care va ti 13000titii ca dogma ¶ CD (E),27 Intr'un ton ma-
gistral Si deciziv.
*EXCgDE (-ma) vb. tr. et A trece peste [fr.].
*EXCEDENT (p1.-te) sn. Sums, numar ce
Intrece ceea ce se cerea ss fie, prisos: budgeter;
.W de IncasAri [fr.].
*EXCEL4 (-0105) vb. intr. A Intrece pe ceilalti,
a fi mai presus, a fi superior prin meritul, prin
Insusirile sale [fr.].
*EXCELNT adj. Foarte bun, minunat: nit
yin [fr.].
*EXCELNTA (p1.-te) sf. 0 Calitate desavIr-
sita, mai presus de on -ce 5 0 Prin ~, loc. adv.
In eel mai malt grad ¶ 0 Titlu ce se da amba-
sadorilor, min4trilor [fr.].
*EXCENTRIC 1. adj. 0 isc
Se zice de don& cercuri continute
unul 1ntr'altul, dar care n'au
acelasi centru (a 2015) 511 0
ooNcramio ¶ 0 Care e departe
de centru, marginal: Cartier se ¶
® (P) De un caracter ciudat,
original: un oat prim ochii lui
scApArase o ineelraite ~1. Fig. a0t5.
2. sm. Om Cu apucaturi Cercurt
bizare, originate. excentrice.
3. sbst. rim' Organ de marina care transforms
o miscare circular& continua Intr'o miscare li-
neara alternative [fr.).
*EXCENTRICITATE sf. 0 * orbital unei Me-
nde, distanta de la centrul orbitei pin& la unul din
focare ¶ 0 Raportul tntre lungimea distantei
locale si lungimea axei maxi Intr'o elipsa
(..- =pia) ¶ ® Starea unui punct, unui loc de-
467
www.dacoromanica.ro
partat de centrul unei localitatd: mahalalelor EXA-
® (V) Ciudatenie, originalitate a caracterului, a-
pucaturile [fr.]. EXC
"EXCEPTA (-tea) vb. tr. A lasa afara, a nu so-
coti, a scoate din numar, a nu tine seams: dash
vom excepts vre-o dona, trei indeta din Moldova, agriculture
nu... a leen Inca din stares primitivi (1. -pH.) [fr.].
"EXCEPTIONAL adj. CI Care formeazti o
exceptie ¶ ® Extraordinar: talent [fr.].
*EXCEPTITJNE, sf. EXCEPTIE O Faptul de a
excepta ¶ 0 Abatere de la regula generala, deo-
sebire de ceea ce se IntImpla de obiceiu: nn e regal&
IAA "" ¶ Mijloc Intrebuintat de aparare prin
care tinde sau sa se amlie procesul sau ss critice
forma sub care a lost intentata actiunea [fr.].
EXCES (pl. -ese) sn. 0 Ceea ce trece peste masu-
lung 0 de munch si de suterinte (VLAH.) ¶ 0 .
ra obicinuita: viata int Emineson, Woo sdrunoinatii de un
de Indere,
gresala unui functionar care face ceea ce atribu-
tiunile lui nu-i permit sa. fats ¶ ® Necumpa-
tare: face de bAuturi spirtoase ¶ ® p1. Violet*,
maltratari [fr.].
*EXCESTV adj. Ce trece peste masura obici-
nun& $i cuviincioasa. [fr.].
*EXCIT4 (-it) 1. vb. tr. 0 A Indemna, a lin-
boldi, a da ghies: De olneva la munch ¶ ® A Im-
barbata, a Incuraja, a Insufleti: curajul cuiva ¶
® A atna, a Intarita, a asmuti ¶ 0 A provoca,
a face sa se nasca., a pricinui: rtsui, mile O
A produce o excitare: eat:tam 1-a excitat prea mart.
2. vb. refl. A se Intarita; a se Insufleti [fr.].
*EXCITABIL adj. Ce poate fi excitat: tempe-
rament If C NEEXCITABIL [fr.].
'EXCITANT adj. $i (pl.- te)
sn. F (Medica-
ment) care excita, Insufleteste, Altator (vorb. de
organele vitale): caftans e nn [fr .].
*EXCITARE sf. O Faptul de a (se) excit a,
Imboldire, aMare, Insufletire ¶ 0 F Stare de
activitate mai mare a unui organ sau a tuturor
organelor.
*EXCITATQR 1. adj. §i
sm. Care excita.
g. (p1.-teare) sn. If Instru-
ment metalic cu care se des-
cared un aparat electric, fare a
simti vre-o sguduire 2016)
[fr.].
EXCLAMA (-am) vb. tr. A
scoate exclamatii [fr.]. Fig. 2016. Excitator.
*EXCLANIATTV adj. 02 Care exprima o ex-
clamatie: propeeitimie [fr.].
*EXCLAMATIVNE, ExcLAnitmE sf. () Stri-
gat de bucurie, de mirare, de indignare, etc.:
in larma aceasta ... de exolamatil, care-mi dan uneori im-
',reels oa mA gases° intro cash de nebuni (VLAH.) ¶ ®C7
Panot de semnu 1 de punctuatie t Intrebuintat
dupe o exclarriatie sau la sf Irsitul unei propozi-
tiuni exclamative [fr.].
'EXCLUDE (-tut) vb. tr. 0 A da afara dintr'o
adunare, dintr'o societate, etc. ¶ 0 A nu primi,
a scoate, a departa pe cineva de a lua parte la
ceva: colegul men a lost exclus din examen (vLAH.) ¶ ® A
fi incompatibil, a nu se potrivi cu: militates de ad-
vomit nu exclude pe aceee de profesor [lat.].
"EXCLUZTV I. adj. 0 Care are puterea de a
exclude ¶ 0 Care apartine numai unei persoane
sau unei anumite categorii de persoane: dreptul de
a gratis a privilegiul al enveranuIni ¶ ® Care admite
numai feint sau de a vedeasi respinge pe al altora.
;'. adv. 0 Numai si numai: Baia era rezervatil
membrilor sooletittil ¶ ® Far& a se socoti, In gara de:
cursurilein pia la 1 Ionic [fr.].
'EXCLUZINTTSM sbst. Spirit excluziv [fr.].
*EXCLUZIVIST sm. Persoana cu spirit ex-
cluziv [fr.].
*EXCOMUNICA. ( -fo) vb. tr. s A afurisi [lat.].
"EXCOMUNICARE stera Faptul de a exco-
munic a, afurisire, afurisenie.
*EXCREMENT (p1.-te) sn. Tot ce iese In mod
firesc din corpul omului sau animalelor, sctrna,
baliga [fr.].
*EXCRESCVNTA. (pi.-te) sf. () F Crescaturti,
EXC- umilatura, cucuiu ce se formeaza pe o parte
oare-care a corpului la om sau la animale ¶ ®
EXI Crescatur& ce se formeaza pe tulpina unui copac,
unei plante [fr.].
*EXCRETQRIU adj. p
tiune : glande excretorii [Ir.].
Care servli la excre-
*EXCRETIVNE sf. 0 Scoaterea afara a ma-
teriilor netrebuincioase din unele organe ale cor-
pului omului sau animalelor: salivei ¶ ® Ma-
teria scoasa din aceste organe [fr.].
0 EXCROC... = ESCRPO...
EXCURSIONIST sm. Cel ce face o excursie
[fr.].
*EXCURSIVNE, *EXCIIRSIE sf. 0 Plimbare sau
calatorie de sound durata fault& In Imprejurimi
sau Intr'un tinut nu prea departat ¶ 0 (f) Digre-
siune [fr.].
EXECR4 (-crez) vb. tr. A url, a sclrbi, a-i
fi sarba de cineva sau de ceva [fr.].
*EXECRABIL adj. Scirbos, de care ti-e sclrba,
foarte rau (fr.].
*EXECUT4 (-ut) 1. vb. tr. 0 A pune In lucrare,
a lndeplini, a aduce la Indeplinire, a Implini:
un proieot; porunca cuiva ¶ ® ® A face dupe
un plan, duple un model: an monument ¶
® j A clnta: o bueatli de muzlci y ® x ma-
nevre, a face manevre ¶ ® n A face o poprire pe
averea unui datornic spre a o vinde prin autori-
tatea judecatoreasca. ¶ ® A aduce la Indeplini-
re °studa la moarte (Impuscarea, spinzurarea,
etc.) pronuntatil de autoritatea judiciara: orimi-
nalul a lost ezeontat In zori de zi.
2. vb. refl. A se supune, a primi sit lac& un lucru
ce este Impotriva vointei sau intereselor sale [fr.].
*EXECIJT4BIL adj. Ce se poate executa,
usor de Indeplinit ¶¶ © NVEREGIMBIL [fr.].
*EXECUTANT sm. j Muzicant care-si exe-
cuta partea sa dintr'un concert [fr.].
*EXECUTIV adj. Care face sa se execute le-
gile; puterea aceea dintre puterile publice care
e Insarcinata sa aduce legile la Indeplinire: pu-
terea trebue sit lie separati de puterea legislation
[fr.].
*EXECUTOR sun. 0 Cel ce executa, ce aduce
la Indeplinire ¶ ® et 0, testamentar, acela pe care
testatorul 1-a Insarcinat s& aduce la Indeplinire
clauzele testamentului sau [fr.].
*EXECUTORIU 1. adj. n Care trebue pus
In executie; care da, puterea de a procede la o
executie judiciara: smiting ezeoutorie.
a. sbst. Actul, sentinta prin care ni se d& dreptul
de a sill pe cineva la plata cheltuelilor dupa for-
mele judectitoresti [fr.].
*EXECLITIVNE, *EXECUTED sf. 0 Punere In
lucrare, savIrsire, Indeplinire, Implinire:
protect; a pune In 00, a aduce la Indeplinire 7c)
a
unni
Lu-
crare dupe un plan, dupe un model; .a aunt mo-
nument ¶ 0 j Cintare: a
unei buoliti de muzica ¶
0 x Silirea, prin soldati trimisi la domiciliu,
sa -$i Indeplineasca o datorie: It ducean prin sate, pe la
oamenii can trAglinan on plata birulni... ei Bata se ohema a
trimete =bane la OXIMMie WRIGA; a eta , a sta pe ling&
cineva, pe capul cuiva, staruind sa face ceva
contra vointei sale: Mauritian vent mantle pe capul
tat gi-I lull vend, nevrInd la Maul (1).-ZANIF.) II 0 el
Poprirea averii unui datornic spre a o vinde
prin autoritatea judecatoreasca ¶ ® Pierzare,
omorlrea unui osindit (prin Impuscare, spinzu-
rare, etc.); ow militara, pedeapsa cu moarte ce se
apnea unui soldat; pluton de plutonul Insarcinat
cu Impuscarea unui oslndit: eetni plutonului de
ezeoutie... a vrut... A-1 lege le ochi Inainte de Impuecare
[fr.].
(BR .-VN.)
*EX_EGVT Sm. CIJ Invatat care se °cup& cu exe-
geza [fr.].
'EXEGETIC adj.a. Care serve sa explice, sa in-
terpreteze, sa talmaceascli: comentar metoda arc,
aceea care procedeaz& prin interpretarea texte-
lor [fr.].
*EXEGZA. (pl.-se) sf. 0 ca Explicatiune gra-
maticala $i cuvint cu cuvint a unui text, a unui
pasagiu ¶ ®irk Interpretare gramaticala gi isto-
468
www.dacoromanica.ro
rich a Bibliei, (tIlcuire) ¶ 0 FA Explicarea le-
gilor Si textelor de drept: enema Oodului [fr.].
`EXEMPLAR 1. adj. 0 Care poate servi de
pilda: purtare ~.1i ¶ ® Care poate Ingrozi ca exem-
plu: Pedaalmit "01.
a. (p1. -are) sn. 0 Model de urmat ¶ 0 Fie-care
obiect asemenea obtinut prin tipar, gravure, etc.:
dictionarul s'a tipirit In race mil de ao ¶ ® Animal, ve-
getal, etc. pastrat hate° colectiune de istorie na-
tural& [fr.].
"EXEMPLIFICA (-no) vb. tr. A demonstra cu
exemple [it.].
"EXMPLU (p1.-ple) sn. 0 Pilda, ceea ce poate
fi imitat ca model: nrmati ezemplele bune et va leriti
de oele role; a lua .., a urma pilda, a se conforma
cu ¶ ® A da.-4, a face cel dintliu un lucru ¶ ®
Lucru de la care se poate trage o inviitAturii;
lard ,
persoana ale carei fapte pot servi ca Invatatur& 7
0 Lucru la fel cu alt lucru despre care se vorbeste;
Cara, pereche, far& seaman ¶ 0 Model de
scriere, izvod: de scriere cirilica ¶ 0 tri Text ci-
tat spre a sprijini o regula de grarnatica, Intre-
buintarea sau Intelesul unui cuvint, unei expre-
siuni: In west &Wows, teluritele Intsiesuri ale ouvin-
telor slut sprilinite pe exempla Mate din autori ¶ ® De
loc. adv. De pilda, buna-oarti, dInd exemplul
urmator, ca pilda [fr.].
*EXEQUATTJR sbst. 0 Autorizatie data unui
consul sau on -carui agent strain de a-si exercita
functiunile In Cara In care e acreditat [lat.].
*EXERCITA (-itez) 1. vb. tr. 0 A deprinde,
a pregati, a Invitta, a instrui: a-ei corpul; sol-
datii ¶ ® A se Indeletnici cu, a practica: o me-
serie ¶ 0 A Intrebuinta: a-ei talentele, eloonenta
0 A valorifica: a-et dreptul, drepturile ¶ ® A
produce: o &Mune, o inlInenta ¶ 0 un drept, a
lucra In virtutea unui drept.
2. vb. refl. A se deprinde, a se pregati, a se In-
vata, a se instrui [lat.].
*EXERCTTIU (p1. -tie) sn. 0 Faptul de a (se)
exercita, deprindere, pregatire: somata se tuella dupa
no lung ¶ ® X Deprinderea soldatilor cu mI-
nuirea armelor, cu diferite evolutiuni, cu °Maria,
etc. ¶ ® Miscari prin care se cauta sa se mlalieze
corpul: ezercitii de gimnasticii ¶ 0 Ceea ce exercita
mintea, facultatile intelectuale: de memorie
® gt Lucrare, tema data scolarului spre a se de-
prinde sa aplice regurele Invatate: - de calculi de
gramation ¶ ® j Bucatii de muzica compusa anu-
me pentru a familiariza pe executant cu unele
dificultati ale clntului sau instrumentului ¶ 0
Indeletnicire, practica.: ml Media/lei ¶ CD Practi-
care: mutant ¶ ® Indeplinirea unei functiuni:
a ti In ..,u1 tunctiunti ¶ ® Valorificarea unui drept:
...I until privilestu ¶ ® Period de un an In care se
percep si se Intrebuinteaza veniturile Statului:
anulut 1930; pr. ext.: In ...I unni an, In cursul
ed.I
unui an [fr.].
*EXRGA. (p1.-ge) sf. ® 0 Mic spatiu rezervat
pe o medalie pentru a pune o data, o inscriptie 1
0 Data sau inscriptia Insasi [fr.].
*EXERSA ( -sea) vb. tr. 0 refl. 0 = ExEacra 1
A face exercitii de muzica: - la plan [fr.].
*j
EXIGENT adj. Care nu se inultumeste cu
putin, pretentios, neingliduitor: prolesoril on slat
[fr.].
destnl de exissenti (I.-OH.)
*EXIGVNTA (p1.-03) sf. 0 Firea, pretentiu-
nea celui exigent ¶ ® pl. Trebuinte, nevoi: nista...
Mstitutiuni CO nu mat corespund ezigentelor moderns (CAR.)
[fr.].
*EXIGT.BIL adj. Care se cere a fi Implinit
neaparat: o datorie (1.-011.) 77 © NFAXIGIBIL [fr.].
EXIL (p1. -Hurt) sn. 0 Surghiun, izgonire din
Cara lui din ordinul guvernului ¶ 0 Starea acelui
care se afla In surghiun ¶ O Locul unde se retrage
cel izgonit din taro. lui ¶ 0 Pr. ext. Ori-ce loc unde
e silit cineva sa stea $i unde nu simte placere [fr.].
*EXIL4 (-Hess) 1. vb. tr. CD A trimite In exil,
a surghiuni ¶ ® Pr. ext. A Indeparta, a urgisi,
pe cineva, a nu-i permite M. mai dea ochi cu noi.
2. vb. refl. A se condamna la un exil voluntar;
a se retrage departe de lume [fr.].
 *EXILAT 4. adj. p. ERMA.
2. sm. Cel ce traeste In exil, surghiunit.
EXIST.A. (-1st) vb. intr. 0 A avea fiinta,
fiinta, a vietui, a trill ¶ ® A fi, a se afla ¶ ® A
dainui [fr.].
*EXISTENT adj. Care exista, ce este acum,
ce este In iiinta: voeste rasturnarsa staril de Incruri -a
0.-211.) Irif © NEEXISTENT [fr.].
*EXISTENTA (pl. -te) sf. ® Starea a tot ce
exista; fiintare ¶ ® Viata, traiu: duce o mize-
rabila; abia fsi cististi existents ¶ ® Stare social.:
are o trnmoasti [fr.].
*EX-LTBRIS sbst. Foga., mai adesea cu un de-
01
Ig
irk
9 de
DIALECTOLOGIE
SI FOLKLOR
uni.....=' Fig. 2017.
I URELIICANDREA
Exlibris.
sen simbolic, care se lipeste pe scoarta unei
carti, spre a mitta pe posesorul ei sau biblioteca
din care face parte (A 2017) [lat.].
*EXQD 1. sbst. A A doua carte a Pentateu-
cului In care Moise povesteste iesirea Evreilor
din Egipt.
g. (pl.- oduri) an. ® Emigrarea unui popor ¶
0 Partea finala a unei tragedii grecesti care
cuprinde desnodamIntul si catastrofa [fr.].
EXOFLISI (-ism) vb. tr. ® # A Nati tot, a
a chita ¶ ® F ® A se scapa de cineva, a-1 trimite
sa se plimbe: bate-mi in not dud l-fi pe Cractinel
(CAR.) [ngr. viit. 1.i01.1416ER < iSog]44.
*EXOFTALMIE sf. Iesirea ochiului din or-
bite sa [fr.].
*EXONERA. ( -eras) 1. vb. tr. A scapa, a libera,
de o sarcina, de o obligatiune.
2. vb. refl. A se plati de o datorie, a se libera de
o obligatiune: nu este exempin ca on proprietar sit nu se
exonereze in mai putin de treizeci de ant 0.-oH.) [fr.].
t EXOPRICA sf. r§ Ori-ce avere a femeii marl-
tate, care nu e cuprinsa. In zestre, parafernit:
toad averea miscatoare san nemiscatoare cite are mnierea
Mara din zestrea ei, se sloe (LE0.-CAR.) [ngr. iiflinpoexce].
*EXORBITANT adj..Peste mlisura de mare,
(prea) din mile afar.: pretentli -re; pro [gr.].
EXORCISM (p/.-me) sn. O Molitva. pentru
- tul de a fi Incercat: am flout destul on dInsul, dar
gonirea dracilor $i a duhurilor rele ¶ ® Vraja,
formula de vrajit [fr.].
*EXORCIST sm. Cel ce citeste molitve pentru
alungarea dracilor [fr.].
*EXORCIZA. (-ism) vb. tr. 0 A citi molitve
pentru gonirea dracilor si duhurilor rele ¶ ® A
vraji [fr.].
*EXQRD (131.-duri), "EXQRDIII (p1.-an) sn. O ca
Partea de la Inceput a unei cuvIntari, Inceputul
unui discurs: bietul sol a luat-o la Ma speriat, nitind of
exord of naratinne (1.-1311.) ¶ ® Pr. ext. Inceput [fr.].
*EXOS1V19ZA (pl. -ze) sf. 15 or ENDOSMOZA [fr.].
*EXOTERIC adj. +++ Exterior, public; se zice
despre doctrina, pe care filosofii antici o profesau
In public, spre deosebire de doctrina for secreta
sau ezoterica" [fr.].
*EXOTERMIC adj. 2- Se zice despre o reac-
www.dacoromanica.ro
thine chimielt care desvoltit clildura: arderea llimpii, E X 1-
a lemnelor, etc. slut reactii [fr.].
a *EXOTIC adj. Din taxi straine: plante acest EXP
tip atrage Droste atentla de mans a color tineri oonirati
(CAR.) [fr.].
*EXPANSIBILITATE sf. 15 Proprietate a
gazelor sau aburilor de a ocupa un spaIiu din ce
In ce mai mare [fr.].
*EXPANSIVNE sf. 0 15 Dilatarea unui corp
Inzestrat cu expansibilitate ¶ ®P 4 Prelungi-
rea unui organ: are unei aponevroze ¶ 0 Acest or-
gan Insusi prelungit ¶ ® (V) Desvoltare, Intin-
dere: a miscarli revolutionare ¶ ® () Revarsare,
destainuire, comunicare a cugetarilor si senti-
mentelor sale: tarmeoul nespus pe care-1 siniti In ...a ge-
neroasti a propriei tale vieti WLAH.1 [fr.].
*EXPANSIV adj. 0 15 Care poate sit (se) di-
late: fortli .4; fluid ¶ ® (P) Care desttunueste
upr tot ce are pe suflet, cu inima pe buze, comu-
nicativ: Pribolann, gros, vorbarit, en toata lnmea
(VLAH.) [fr.].
*EXPATRIA (-tries) 1. vb. tr. A sili pe cineva
sa-si paraseasca patria.
2. vb. refl. A-si parasi patria, a pribegi [fr.].
*EXPECTATIVA (p1.-ye) sf. Asteptare Inte-
meiata pe probabilitati, pe fagadueli: a ate In
a avea expectativa unei morteniri; era o politics on total
A. (1.-011.) [fr.].
EXPEDIA (-dies) vb. tr. 0 A trimite, a face sa
piece, a porni la destinatiune: o lads Cu drnmul
de tier; on curler ¶ ® A grabi executarea unui
lucru, a face In grabli, a cituta s. sfIrseaseti clt
mai de grabli: o atacere, un proses ¶ ® A se coto-
rosi, a se desbara: a pe un creditor ¶ 0 oal A face o
copie conforma: a on contract [fr.].
*EXPEDIENT (p1. -te) sn. 0 Mijloc de a o scoate
la capat, de a lest din Incurcatura, tertip ¶ 0 p1.
Mijloace nepermise, blamabile, de a-si procura
bani: tritest.° din -a [fr.].
*EXPEDITIV adj. Jute la treaba, care nu sta
mult la ginduri [fr.].
EXPEDITOR sm. be X O Cel ce expediaza
o marfa, o scrisoare, trimitator ¶ CD Cel ce-si is
Insareinarea sa expedieze la destinatie si sa se
ocupe de primirea marfurilor unui negustor [fr.;
sensul ® dup. germ. S p edit e u r].
*EXPEDITIE pm- EXPEDITAINE.
*EXPEDITIONAR 1. sm. tso Cel ce expediaza
pentru altul marfuri cu posta, cu drumul de tier,
etc.
. adj. kc Armatti .4, ostire Insarcinata cu o
expeditie militara [fr.].
*EXPEDITIVNE, EXPEDITIE sf. 0 oad (SI Fap-
tul de a expedia, trimitere de marfuri, scrisori, etc.:
expeditia serisorilor ¶ ® Grab., terminare In grabb.:
Serie de operatiuni
expeditia afacerilor ourente ¶ 0
militare lmpotriva unei l.ri ¶ 0 2, Calatorie
pe mare pentru a face descoperiri, pentru a face
o Intreprindere sau pentru negot ¶ o el Facerea
unei copii de pe un act: .IL unui contract [fr.].
t EXPEDUI (-Imo) vb. tr. = EXPEDI4: am expe-
Suit pe singnrul men tovarda de callitorie
*EXPERIENTA (pL-te) sf. 0 Incercare, fap-
yid of nu e bun de Dingo ¶ ® Cunoastere a lucrurilor
dupti mult. observatiune gi practica: nn medic
fart am capatat destula In calatoriile mete ¶ ® In-
cercare de a vedea cum se petrece un lucru: de
Mica, de chimie [fr.].
-
*EXPERIMENT (pl. -te) sn. R ExperientA stiin-
pelt: .... de laborator [lat.].
*EXPERIMENT4 (-tea) vb. tr. 0 A verifica
prin experienta ¶ ® A face sit. se producli un
fenomen pentru a-1 studia stiintificeste [fr.],
*EXPERIMENTAL adj. Intemeiat pe expe-
rienta [fr.].
*EXPEREMENTAT adj. 0 p. ErEPEEIMMTA ¶
() Incercat, priceput, instruit prin experienta:
on medic NEEEPEEIMENTAT.
*EXPERINIENTATQR sm. Persoana care
face experiente stiintifice [fr.].
*EXPERINIENTATIVNE, EXPERIMENT/a= sf.
469
EXP- Faptul de a experimenta ¶ ® Metoda prin
EXP care se doblndesc cunostinte pozitive In mai toate
sti in tele [ fr.].
*EXPERT 1. adj. Care a devenit foarte pri-
ceput, foarte dibaciu de pe urma experientei.
2. sm. ify Persoanh numita de un tribunal sau
ale-as& de partile interesate spre a cerceta sau pre -
tui unele lucruri care reclam& cunostinte speciale,
Si a face un raport asupra for [fr.].
*EXPERTTZA (7)1.-re) sf. ® Cercetarea si lucra-
rea expertilor ¶ ® Raportul Mout de experti [fr.].
*EXPIA (-plea) vb. tr. IsPAsi ® [fr.].
"EXPIATOR adj. vi sm. Care expiaza, ispa.-
sitor [fr.].
*EXPIATIVNE sf. Faptul de a expia, isp&sire
[fr. . unui cazan ¶ O ® Izbucnirea unei patimi, unei rhs-
*EXPIRA. (-ir 1. vb. tr. A da afara aerul care
a intrat In plarral.
2. vb. intr. 0 A-$i da sufletul, a muri ¶ 0 A
lua sfIrsit, a se sfIrsi: termenul ezpiril paste oincl zile ¶
® CV A Inceta, a pieri, a disparea [fr.].
*EXPIRARE, EXPIRATIONE, EXPIRATIE sf. 0
Faptul de a e x p i r all ®Q Gonirea din plamlni
a aerului inspirat ¶ 0 Os Scadenta unui termen:
la ...wa contractulni; ¶ ® Sflrsit: la expirares anulni [fr.].
*EXPLETIV 1. adj. tv 0 Se zice despre un
cuvint care se poate lasa afar& fOrti a schimba
Intelesul propozitiunii. Astfel In exemplele: 4
m1-1 bati mar; du-m i -te, mi e expletiv ¶ ® Parti-
cula a, cuvintel sau parte dintr'un cuvint care
se adaugh la un alt cuvint Sara a-i schimba In-
telesul.
2. (pt.-lye) sn. CuvInt expletiv, particula. ex-
pletiva. [fr.].
*EXPLICA ( -ic) 1. vb. tr. (D A lamuri, a deslusi,
ceea ce nu e destul de limpede I 2 A arata, a
face cunoscut cauza, motivul unui fapt care pare
nelnteles: un fenomen ; acnm 1m1 ezplic purtarea lui
0 un eater, nu text, a-1 thlmaci, a-1 traduce, dind
toate lamuririle spre a fi bine Inteles.
2. vb. refl. 0 A-vi sate glndul, a face cuno-
scut felul sau de a vedea ¶ ® A avea cu cineva
o explicatie [fr.].
*EXPLICABIL adj. Ce poate fi explicat 77
(d. NEEXPLICABIL, TNEXPLICABIL [fr.].
EXPLICATIV adj. Care servo. sa explice [fr.].
'EXPLICATOR adj. vi sm. Care explica [fr.].
EXPLICATATNE, EXPLICATIE, EXPLICARE St.
0 Faptul de a e x p lic a¶ 0 Cuvinte prin
care se lamureste un lucru, care lucru poate fi
Inteles, lamurire, deslusire ¶ ® Lamurirea cau-
zei, motivului unui lucru care pare nelnteles:
...t Durtarii lui
mini fenomen ; aceasta e a) Traduce-
rea unui autos Insotita de toate lamuririle necesare
spre a fi Inteles ¶ 0 Lamurire, justificare ce se
cere cuiva pentru niste vorbe pe care le-a rostit
si care se pot interpreta ca o °fens& [fr.].
*EXPLICIT adj. vi adv. Lamurit, limpede, des-
1u5it: clan.* vointa A 111 © NEEXPLICIT [fr.].
"EXPLOAT4 (-tez) vb. tr. 0 A trage un folos,
a scoate profit de pe urma unui lucru prin culti-
varea, prin lucrarea lui: 0 mosie, o Dadure, o mina;
Matra de tier avem multa,... dar nn o exploatim (1.-OH.)
® y A cauta so.-i aduc,e cit mai mult folos, a sti
sä trag& foloase, a specula: tactics linguetorilor cart
exploateaza ignoranta si patimile poDulare ; A, curio-
zitatea mmtimil ¶ ® (P) A stoarce, a trage cit mai
mult. folos In mod nedrept, profitlnd de munca
altuia: lucratorii se piing ca -i exploateaza patronii [fr.].
*EXPLOATARE, EXPLOATATIQNE St. 0 Fap-
tul de a exploata (o mosie, o padure, o mina,
etc.) ¶ ® Lucrul exploatat ¶ 0 Locul unde se
exploateaza. ¶ 0 ® Folos excesiv $i nepermis
ce se trage din munca altuia [fr.].
*EXPLOATATOR sm. 0 Cel ce exploateaza ¶
® Cel ce trage foloase excesive si nepermise din
munca altuia; eel ce speculeaz& ignoranta, slabi-
ciunea, etc., altuia: 1mbogatires repede 51 greu de In-
tales a cltorva ,w1 politici (VLAH.) [fr.].
*EXPLOATATIVNE we- ExPLoATARE.
*EXPLODA. (-odes) vb. intr. a A face explozie
[lat. explod6re].
410
www.dacoromanica.ro
*EXPLORA (-orez) vb. tr. 0 A cutreiera, a stra-
bate locuri neumblate, a umbla Incoace $i Incolo,
cautInd s& face descoperiri: a explorat tinnturile arc-
lice ¶ ® A cerceta cu privirea; a examina cu bh-
gare de seam& [fr.].
*EXPLORATOR sm. O Cel ce cutreiera, straba-
te locuri neumblate spre a face descoperiri geo-
grafice, stiintifice [fr.].
*EXPLORATIUNE sf. C) Faptul de a ex-
plora o tarb. ¶ 0 Cercetare cu luare aminte [fr.].
*EXPLOZIBIL adj. a Care poate face explozie
77 C NEEXPLOZIBIL [Cr.].
*EXPLOZIVNE, EXPLQZIE sf. ol Q Izbucnire
violenta si sgomotoas& a unei materii ce se a-
prinde $i sfarlma tot ce-i sta In tale: unei mine,
coale, unei boale, etc.: 0 0. de minis [fr.].
*EXPLOZWI 1. adj. a 0 Care are caracterul
unei explozii ¶ ® Ce poate face explozie: ma-
terii .a.
2. (231.-ive) sn. Corp solid sau lichid care, sub
diferite influente (izbire, ridicarea temperaturii,
etc.) desvolth o mare cantitate de gaze explozibile,
din care rezulth efecte de sfarimare, de asvirlire
la maxi depiirtari, etc. [fr.].
*EXPLOZIV2 adj. vi (p1.-ive) sn. 4.7 Se zice des-
pre acele consonante (p, b, d, t) la a caror rostire
aerul lose din gura cu o mica explozie [germ.].
*EXPONENT sm. ± Liter& sau cifr& push la
dreapta $i ceva mai sus a unei cantitati numerice
sau algebrice spre a arata la ce putere e ridicata
aceasta. cantitate. Ex.: a" ; (a +li)3 ; s'; in aceste
exemple, x, 3, 4 sInt exponenti [germ.].
*EXPONENTIALA (p/.-113) adj. §i sf. ± Se zice
de o cantitate algebriea care are o necunoscuta
ca exponent. Ex.: a= [fr.].
*EXPORT (pt.-curl) sn. tel 0 Faptul de a e x -
p or t a ¶ ® Produsele, marfurile exportate.
"EXPORTA (-port) vb. tr. Ise A transporta In
strainatate, spre a be vinde, produsele solului sau
ale industriei nationale: nenorocirea n'ar fi ca mor-
d= Area putin de al nostrn, ci ca importam prea mull
(VLAH.) [fr.]
'EXPORTABIL a j. oaa Ce poate fi exportat
dEXPOR
© NEEXPORTABIL [fr.].
EXPORTATOR sm. "' Cel ce exporth mar-
furl, cel ce face comertul de export [fr.].
*EXPORTATIUNE sf. = EXPQRT [fr.].
*EXPOZANT sm. Cel ce expune Inteo expo-
zitiune produsele industriei sale, lucrari de arta,
etc. [fr.].
*EXPOZITIVNE, EXPOZITIE sf. 0 Expunere,
faptul de a expune ¶ 0 de picttuil, de sculpture,
asezarea Intr'un local a unui mare numar de ta-
blouri sau de opera de sculpturti, ale unui sau mai
multor artisti, spre a fi vazute de public ¶ 0 11-
niversalit, aceea in care figureaza produsele tuturor
tarilor ¶ 0 Locul uncle se face o expozitie [fr.].
EXPRES1 4. adj. Hotarlt, formal: ordin
:4. adv. 0 In mod hothrit, formal ¶ 0 Intr'a-
dins, anume.
.
3. sm. Trimis Insarcinat cu o misiune special&
[fr.].
EXPRES2 adj. to (p/.-esnri) sn. totIA (Tren) se
zice despre un tren cu mare iuteala care se opreste
In drum numai la statiunile importante, tren ac-
celerat: linga peron s5tepta un gata de plecare (HR.-WL)
[fr. express < engl.].
EXPRESIVNE, ExPRzsis sf. 0 Faptul de a
exprima ¶ ® Mod de a-si exprima glndirea prin
graiu sau In sods ¶ ® CuvIntul Insusi Intrebuintat,
In acest scop: nobila, familiara, vulgarit, triviall
O Modul cum impresiunile de afara se zugravesc
pe trasaturile fetei noastre (la 2018): ce figura
trista, ce ochi plerduti 51 ce ezpresie de liniqte stiqietoare
(vtAH.) ¶ 0 Abs. 0 anumit& dispozitde a trasaturi-
lor fetei care face ca sentimentele s& se zugra-
veasca pe ea In caractere aparente: are nn cap plin
de ¶ ® C? F Reprezentarea vie $i natural& a
pasiunilor, atitudinilor, actiunilor figurilor pictate
sau sculptate: figurlle acestul tablon an multa
0 Manifestare: &imam deputatllor ar trebnt so. tie ~a
vointei natinnii ¶ ® ± Formula.: Expresinnea Inngimii In care se arata subiectul ce urmeaz& a fi tratat ; EXP-
cerculni este 2 nR ¶ QQ ± v.' algebrica, reunire de pir EXPOZITIVNE.
termeni algebrici ¶ p ± Reducerea unei tractinni la *EXT4TIC adj. 10 Cauzat de extaz: transpor- EXT
sea mai simple simplificarea unei fractiuni prin turi 11 ¶ ® Incintat pink la extaz, care produce
cel mai mare comun divizor al celor doi termeni, un fel de extaz: admiratia aproape de care 11 umplean
asa ca noua fractie sa fie ireductibila [fr.]. operele marilor maestri [fr.].
(VLAIi.)
*EXPRESTV adj. 0 Care exprima. bine ceea ce *EXTINZ sbst., d ErrAzA sf. CD Stare a spiri-
glIndeste sau spune, plin de Inteles ¶ ® Plin de tutui care, absorbit In contemplarea lucrurilor
expresie: figurile for ~a... comPunean un tablon damn divine, se desprinde de obiectele sensibile, rupind
de penelnl mini mare artist (aucs.) 77 U NREXPRESW aproape on -ce contact al simpirilor cu ceea ce-1
[fr.]. Inconjoara: Tn, panda 'n extazul Induioserii stints
"EXPRELVI4 (-im) 1. vb. tr. CD A artita prin (VLAH.) ; Chid sutletn-mi, noaptea, veghia In eztaza, Vedeam
glas, a reda prin cuvinte, a rosti, a spune: a-el ca to vie pe-al men Inger de lima (EMIN.) if 0 (E) bleb-Aare
gIndirea ¶ ® A reprezenta prin scriere, prin desen ¶ ® Boala. In care creerul, absorbit de o idee
sau muzica.: acest poet, acest pictor exprima bine pasiu- fixa, nu mai percepe sensatiunile si opreste mil -
line ¶ 0 A manifesta, a face cunoscut: a-li du- c&rile voluntare [fr.].
rerea prin lacrimi; a-si bnouria. EXTAZIA. (- sales) vb. refl. A cadea In extaz;
2. vb. refl. A-si arata gindirea prin cuvinte: a se minuna, a fi cuprins de o admiratiune fara.
'a exprimat In termeni energici [fr.]. margini: ne eztaziam de privelistea grandioasa a maril
*EXPRIMABIL adj. Ce se poate exprima 77 0 In neastImpar (VLAH.1 [fr.].
NRERPRIMABIL [fr.]. "EXTEMPOR4I., (p1.-ale) sn. 1L1 Lucrare scrisa
*EX-PROFSSO loc. adv. lat. Ca unul ce -li data scolarilor de Mout in clask In afar& de cele
cunoaste bine subiectul, neP2/4, ce se dau la epoci hotarlte [germ.].
care e de meserie: a trata racy z. *EXTENSIBIL adj. Ce se poate Intinde ¶11
o chestinne NREXTENSIBIL [fr.].
*EXPROPRIA (-pries) " EXTENSIBILITATE sf. Insulirea unui lu-
vb. tr. AA deposeda pe ci- cre de a se putea Intinde [fr.].
neva de un lot, de o cast, "EXTENSIVNE sf. O Faptul de a (se) Intinde,
platindu-i o despAgubire, Intindere: aerei a ansceptibil de o mare ~; a hots-
mai ales pentru cauza de 1 2 relcr ¶ CD la Punerea unui membru In linie dreapta
utilitate publica [fr.]. cu altul: antebratulni ¶ 0 F Operatie prin care
*EXPROPRIERE sf. se Intinde un membru scurtat printr'o fracture
A Faptul de a exp r o - sau luxatie ¶ O Desvoltare, marire, crestere:
p r i a. a unui privilegin; a autoritatii sale ¶ 0 ca Lar-
*EXPULSA (-flees) vb. girea Intelesulni unui cuvint: and zicem o toaie
tr. 0 A izgoni, a alunga de hirtie ", lntelesul proprin al onvintului toaie" a primit
pe cineva dintr'o Cara, o [fr.],
dintr'un be unde era sta- *EXTENSIV adj. CD Care are proprietatea
bilit sau pe care-1 po- de a Intinde, de a produce o extensiune: torte ..a
seda ¶ 0 .1 A goli, a de- ® 0.7 Care arata o extensiune: Intelesnl al unui
serta, a da afara [fr.].
*EXPIJLSARE sf.
cuvint 7 0 6) Minima a,
se zice despre cultura in
care, prin faptul a se dispune de o Intindere
Faptul de a expulz a. vasta de teren, nu e nevoie s& se Intrebuinteze
*EXPUNATOR sm. CD procedeele cele mai perfectionate [fr.].
Cel ce expune 110 *EXTENSO (IN-) se* IN-Exvesso.
= EXPOZ4Nr. *EXTENSOR 4. adj. 0 Care serveste sa In-
'EXPVNE (-pun) 1. vb. tinda mnachii 1 ai bratulnl.
tr. 0 A pune sub ochii 2. (p1. -oars) sn. Aparat de gimnastic& pentru
tuturora, a aseza astfel desvoltarea musculaturii [fr.].
ca sa fie vilzut de public: "EXTENTJA. (-nnez) vb. tr. 0 refl. A (se) obosi
marturi ore vinzare ¶ C) Se peste masura, a (se) istovi [fr.].
zice despre artisti, agri- *EXTENUARE sf. Faptul de a (se) exte-
cultori, industriasi, can n u a, istovire, oboseal% peste masura.
pun operele, produsele *EXTERIOR adj. 1. 0 0 Care este In afara,
care se petrece pe din afara: zidnrile exterioare ;
for sub ochii publicului,
cart fat o expozitie ¶ 0
A pune, a aseza, a In-
toarce Intr'o parte care-
care: Is vInt, la soars ¶
"_
` '" cultul
tut . ¶ ® Care privelte tarile straine: comer-
2. sbst. 0 Ceea ce se afla pe dinafara, partea
nnei clidiri ¶ ® Tarile straine,
v., din afar& :
0 A pune In pericol, a strainatate: OW din ® Infatisarea, Imbraca-
primejdui: a-gi vista mintea, portul unei persoane, aspectul unui lucre:
0 A pune In situatiunea indecInd dupli I lui, pare a ti un om sarao [fr.].
de a suferi, de a pap ce- 9 10 *EXTERIORIZA (-lzez) vb. tr. +++ A pune In
va: sit Data o mine 7 ® Fig. aor8. Expresiunile afara, a arata In alai% [fr.]. .
A supune la o actiune: fetei: x. Bucuria. a. Ri- "EXTERITORIALIT4TE sf. t Dreptul care
sul.
Jabs ¶ O A face cunos- Suferinta.. 3. Tristelea. 4. permite ambasadorilor §i ministrilor plenipoten-
cut, a explica: "we doctrine 5. Plinsul. tiari de a UAL In Wile In care shit acreditati sub
6. Uimirea. 7. Ura.
Idona,
® A parasi, a aban- 8. Minis. 9. Spaima. regimul legilor natiunii pe care o reprezinta [fr.].
EXTERMIN4 (-in) vb. tr. A pierde cu desa-
a lepada In strada: xo. Disprelul.
un copil. vIrsire, a prapadi, a nimici, a face sit dispara:
g. vb. refl. CD A se arata, a se pune In vederea se. o rasa [fr.].
tuturor, a se da In priveliste ¶ ® A se pune In pri- 'EXTERMINATOR adj. 0 sm. Care exter-
mejdie, a-si primejdui viata. ¶ ® A se aseza astfel mina [fr.].
tacit a serveascA de tinta.: a se !cumin! vrtilmasnlui ¶ *EXTERMINATIVNE sf. Faptul de a exter-
0 A se pune Intr'o situatiune care poate sit -i mina, prapadire, nimicire; razboin de ~, care are de
aduca nephicere, In care ar putea ptiti ceva: stop sit nimiceasco. un Intreg popor [fr.].
a se ..+ unlit reins; a Be sit petit o mine [lat. expo- 'EXTERN 1. adj. CD Care se afla In afara:
n é r e]. boalii mt ¶ 0 Care se intrebuinteaza pe din afara:
"EXPVNERE sf. p Faptul de a (se) e x p u- medicament ¶ ® A Plr ALTRRN o ¶ ® Jo Pa-
n e ¶ ® Povestire, naratiune: a meat o clarli tologie 4, care privelte chirurgia, spre deosebire
a taptelor ¶ ® Explicatiune: v de motive; a doc- de patologia interna sau medicala ¶ ® 0 Elev(i)
trinal crestlne ¶ 0 Inceputul unei lucrliri literare A'. (a) = EXTM1 2 0 77 © INTERN.
471
www.dacoromanica.ro
EXT- 2. sm., Emma (pl.-no) sf. I CD Elev(a) care
EZO urmeaza cursurile far& a dormi $i a mtnca la
scoala (C) DITFAN) 11 0 Student(a) In medicina care,
In urma unui examen, a capatat dreptul de a
ajuta pe intern In functiunile sale la spital.
a. EXTVRIM sf. p1. 0 Afacerile straine, rapor-
turile unui Stat cu t &rile straine: Ministral, Idiniste-
rill de ministrul, ministerul Afacerilor straine,
care reguleaz& raporturile cu t &rile straine [fr.].
EXTERN4T (p1.-ate) sn. I CD coal In
care se primesc numai elevi externi ¶ 0 coal
secundar& de fete ¶ C) Serviciul, calitatea de ex-
tern la spital [fr.].
EXTIRPA ( -pez) vb. tr. CD A smulge din ilia-
dna., a desradacina 11 ® ® A distruge Cu desa.-
vIrsire, a stirpi [fr.].
EXTIRPATOR (pl.- toate) sn. f Unealta agri-
cola, grebla mecanica, care serveste la smulgerea
din radacina a buruienilor [fr,]*.
XTRA.' prefix cu Intelesul de in afara. de, In
afar& din" [lat.].
`EXTRA= adj. De calitate superioara: calm ..;
yin ", [lat.].
EXTRACT (pl.-fa) sn. CD .2. A Substantil me-
dicamentoasa compusa din toate materiile solu-
bile In apli sau Inteun alt lichid, pe care le contin
unele Willi ale unui vegetal, precum sucuri, tul-
pini, Frunze, fructe, radacini, etc.: de nalbA, de
opin Agv Pasagiu; bucata scoasii dintr'o carte,
dintr'un registru, etc. ¶ (:),0° Prescurtare, rezumat:
aceasta e negresit vr'un lesnicios a sistemnlut eau de In-
vatatura (NEGR.) ¶ ® Analiza, sumar, copie surnara
sau partial& a unui act; de nastere, de casatorie, de
deces, copie legalizata a unui act de nastere, de
casatorie, de deces, dupa registrele starii civile
[lat.].
"EXTRACT9R(p1.-toate) sn. Or' Dispozitiv care
scoate afar& tubul cartusului metalic dintr'o pu$ca,
mitralicra, etc., dupa descarcarea armei [fr.].
*EXTRACTIVNE, ExTRAcTIE sf. 0 Faptul de
a extrage, scoatere: ,a unei masele; a sarit, meta-
lelor ¶ ® Origine, obIrsie: e de o toasa ss [Cr.].
*EXTRADA ( -adez) vb.tr.0 Apreda pe un strain,
vinovat de o crima, guvernului tarii careia-i apar-
tine si care-1 reclama [fr.].
EXTRADARE sf. 0 Faptul de a e x t r ad a:
a unni reInglat politic.
EXTRADOTAL adj. sss Se zice de averea so-
tiei care nu e trecuta In zestre [e x t r a' + d o
t a 1].
*EXTRAFIN adj. De o calitate foarte find [fr.].
*EXTRAGE (-ag) vb. tr. 0 A scoate un lucru
dintr'un loc, dintr'un corp In care s'a format sau
In care s'a introdus: annul dintr'o mind; un gloat ¶
0 a A separa o substanta de alta printr'o opera-
tiune chimica:~ alcoolul din vin;., zaharnt din aeon% ¶
® A copia, a scoate un pasagiu, un articol dintr'o
carte, dintr'un ziar, dintr'un registru ¶ ® ± A
cauta s& afle, a gasi prin calcul: rAddoina pdtratA
sau cubicti a unui numar [fr. ex tr air e, refacut
dupa trage].
EXTRAJUDICIAR adj. n Se zice despre un
act la care judecatorul nu is parte (comanda-
ment, somatiune prin portarei, acte de notariat,
etc.) sau despre actele privitoare la numirea unui
tutore, la emancipare, etc. [fr.].
"EXTRALEGAL adj. t9 In afar& delege, neper-
mis de lege: o mAsurd [e x t r a' + le gal].
EXTRAORDLN4R adj. CD Neobisnuit: o in-
timplare .4; cheltueli cheltueli neprevazute, care
se fac In afara de cele obicinuite; ambasador acela
pe care un guvern II trimite In anumite cazuri par-
ticulare ¶ ® Nepomenit, ne mai pomenit, putin
obicinuit, rar: no gentu II ® Ciudat, bizar [fr.].
EXTRA-PARLAIVIENTAR adj. 0 In afar& de
parlament; comisiune a, ai c&rii membri nu fac
toti parte din parlament [fr.].
*EXTRA-REGLEIVIENT4R adj. Care e In
afar& de regulament [fr.].
*EXTRAS 1. adj. p. ErraaGE.
472
www.dacoromanica.ro
2. (p1.-ase) sn. = manor (:).
*EXTRA-STATUTAR adj. Care e In afar&
de statute [fr.].
*EXTRA-TERVSTRU adj. Care e In afar& de
pamInt [fr.].
EXTRA-URBAN adj. Care e afara din oral
[ex t r a' -ur b a n].
*EXTRAVAGANT adj. gf sm. 0 Ciudat, bi-
zar ¶ ® Care e contrar bunului simt, dreptei ju-
decati [fr.].
EXTRAVAG4NTA (p1.-te) sf. Ciudatenie;
fapta extravaganta, nazdravanie, ntizbItie, ne-
bunie [fr.].
EXTRM 1. adj. 0 Care este tocmai la mar-
gine, la celalalt capat, la coada: iimita $ ® A-
dine: extrema bitten* ¶ ® In gradul cel mai Malt,
nemarginit: o bucurie ats ¶ 0 Strasnic, riguros:
clime a, se zice despre climele prea reci sau prea
calde ¶ 0 I' Itemediu .., care se Intrebuinteaza
chid nu se mai vede alta scapare pentru bolnav
0 Care Intrece on -ce masura, afara din tale, ne-
cumpanit: e In toate; partid partid care Intre-
buinteaza mijloace violente; ~a dreapta, partid
care Impinge prea departe ideile conservatoare;
a etinga, partid care Impinge prea departe ideile
revolutionare.
2. (p1.-me) m. (D Cea din urma limita.; la ~, la
ultima limita, far& masura sau rezerva ¶ (D Ceea
ce e contrar, opus: loon] st apa slut cele (Iona ...e) ® p1.
Cele doua limite ale unui lucru care shit una la un
capat $i cealalta la alt capat, $i prin urmare con-
trare: ~ele so mine, se Intimpla adesea ca lucruri
opuse, caractere sau pareri contrare sa se apro-
pie unele de altele, sa prezinte asemanari nea$tep-
tate ¶ 0 pt. ± Intliul $i ultimul termen al unei
proportii [fr.].
*EXTREMIS (-IN) pa- IN-EXTRVIdIS.
EXTREMITATE sf. 0 Marginea extrema.,
capat, capatliu, coada: extremitatile noel linii;la
=delta extremitate a stilton; vorb. de timp: la a
secolutnt al XXI-lea ¶ ® p1. fi) Membrele, in spec.
mlinile gi picioarele, spre deosebire de trunchiu ¶
0 Marime grozava, enormitate, grozavie: ne-
noroctrilor sale ¶ ® Exces: a trece de la o ...L. la alta
Cl) Starea cea mai rea, cea mai de nesuferit la
care poate s& ajunga cineva, ananghie, strim-
toare ¶ ® Starea unui bolnav care e aproape sa
moara, ultimele clipe ale vietii ¶ 0 La la in-
tim cind nu mai stie ce sa faca, in cea mai
mare nevoie [fr.].
EXTRINSC adj. 0 Ce vine de afara, ce se
afla In afarti: canoe ad. ¶ 0 Valoarea a a unei monete,
aceea pe care i-o atribue legea [fr. ex t r in -
sequ e].
'EXUBERANT adj. Peste masura de Im-
bel$ugat, prea bogat: vesetatie a; a rasitrit din toate
partite... o arta . care a uimit lumea (VLAH.) ; sill ,,
stil
plin de exuberanta [fr.].
EXUBER4NTA sf. 0 Imbelsugare prea
mare, prisos ce intrece on -ce masura: de vegetatie;
se ample de aceasta splendoare si .0 de viatit a naturli in-
tinerite IVL.A11.1 ¶ ® Q7 Defectul scriitorului care
pierde on -ce masura, care nu stie s& se opreasca:
~ de idei, de stil [fr.].
"EXULT4 (-nit) vb. intr. A nu mai putea de
bucurie [fr.].
*EX-VQT0 sn. Tablou sau obiect asezat de
dare o persoana Intr'o biserica, ca urmare a
unei fagaduinte solemne: se ails o icoand tacatoare de
minuni, pe care eran attrnate o multime de .0 (1.-011.) [fr.].
`EZIT4 (-it) vb. intr. A sta nehotarlt, a sta In
cumpana, a soval, a pregeta, a se codi [fr.
h esiter].
EZITARE, EZITATIVNE sf. Faptul de a e -
z i t a, nehotarIre, sovaiald.: am %teat 0 maitre, o
luptA de o clips, dar a prima (vuat.) [fr.].
EZOF.IG ESOFAG.
adj. AI. Se zice despre o doctrina
secret& pe care unii filosofi o Impart/Wan la cltiva
din discipolii for [fr.].
 Sec. AV
Sec. XV
Sec. XVI
Sec XVI
F sm. A sasea liter& a alfabetului, a patra din
seria consonantelor; purta In alfabetul =Mc nu-
mete de M.O." (W).
'FA sm. j 0 A patra not& a gamei lui do ¶
0 Semnul care reprezinta a-
ceast& not& (Di 2019) [it.].
FAIT OFA1 interj. ® Stri-
gatul cu care se chiarnii o fe-
meie sau o Path, corespun-
ettor lui mil cu care se
chiama barbatii. Fi
FA., imperat. pers. a 2-a sg. a°19' Fa'
de la verbul A FACE [lat. f a c].
13.500 'FABRIC/11. ( -to) vb. tr. IT" 0 A lucra prin
procedee mecanice ¶ 0 A pune sa se fabrice, a
Linea o fabric& 11 0 ®A plasmui, a nascoci [fr.].
*FABRICA (pl. -tot) sf. riPm Stabiliment unde se
fabrica, unde se lucreaza diferite obiecte In can-
titati mars: Fria sate, grin °rase, ye la !abed, Cersin-
du-st loo de manta (VLAH.) [fr.].
*FABRICANT sm., *FABRICANTA (p1.-te) sf. 'Pm
Persoana care fabric& sau pune sh se fabrice [fr.].
*FABRICARE, *FABRICATIONE, FABRICATTE St.
yr° 0 Faptul de a fabrica; arta de a fabrica
11 0 Rezultatul acestei lucruri [fr.].
"FARULA (pl. -le) sf. 0 Apolog sau mica
povestire (In proza sau In versuri) In care, pen-
tru a da o lectiune de morals, se pun In scent ani-
male sau chiar lucruri nelnsufletite carora li se
atribue actiuni, sentiments si graiu,
Intocmai ca la oameni T 0 Legend&
mitologica ¶ o Pr. ext. Povestire min-
cinoasa, nascocire, minciuna [lat.].
*FABULIST sm. AP Autor de fabule
[fr.].
*FABULOS adj. (D Nascocit, scornit,
plasmuit: povestire tabnloasa ¶ 0 St
Privitor la mitologie, ce tine de legen-
dele mitologice: se den coptilor... nume din
istorla tabuloasa st tantaztsta a antichitatii
(CAR.) ¶ ® De necrezut, de neInchipuit,
exagerat: un pret .,, o avers tabuloasii [fr.].
OFACA.LALT (pl. -late) sn. Bucov.
FAcAixT O.
FACALgr (p1.-ete) sn. 0 Bat rotund Fig. 202o.
In forma de sul, uneori In form& de Facalet.
lopatica, cu care se mesteca miimaliga, melesteu,
473
www.dacoromanica.ro
Sec. XVII
Sec. XVIII
Sec. AIX
PARIIL DIN CONSTANTA
mestectiu, culeser (11F2020): amestecl vorba ea ~eh
mammies (PANN) ¶ 0 Trans. Bat rotund cu care
se Indeasa faina In sari la moara. (PAC.) [comp.
ung. fakalan].
OFACALT (-Mesa) vb. tr. 0 X = FAolltui 0 ¶
0 Ban. ci-4 A scoate cu polonicul gaurit urda din
zar.
OFA.CALITOARE sf. Ban. gg, Polonic cu ga-
vanul gaurit cu care se scoate urda din zlir [f 11-
c &I i].
FACALUI (-1neso) vb. tr. 0 X A mesteca unele
legume fierte (fasole, mazare, cartofi, etc.), sdro-
bindu-le cu lingura de Iemn sau cu facaletul: dui*
ce-1 spoise pe obraz ou un pumn de mazare Malaita p.-tai.)
OZFA sdrobi, a speti, a desela: sdroblt Ca-
la) toate oasele 'n mine... parca-s Malaita (ALECS.) [comp.
flicalet].
FA.CAT9R, FACATOARE adj. si sm. f. Care
f a c e, care a facut: de role; tacatorul cernlui 51 al
pamIntulni; Nu se poate tactitoarea de minuni sit an mt-I
maim) (VLAH.).
OFACATVRA. (p1. -inns) sf. Trans. Bucov. Oag. Fer-
meclitorie, vraja, fapt: ea nu lie zis in teas ran, o It
vre-o ,(spER.); unde este pita maga la case, nu se aprople
niClitDrIl0
IVOR.) [f a c e].
FACAU1 (p1. -se, -ae,-auft)sn. 0 11 Moat% mica,
Intrebuintata pe apele de la munte, avind o sin-
gurli roata cu cause, cu fusul vertical: In sat la not
slut trei mori... 01 un pe Rtusor (LUNG.); 0: a slangs de
la moarti la UFA, a ajunge din cal magar, a a-
junge jos de tot dintr'o treapth !liana, a scapata ¶
0 Ban. = FAcALVT O.
OFACAU' adj. Trans. (DENS.) Rb Galbuiu-Inchis
(vorb. de oi) [ung. f a k b].
FACE (fee) 1. vb. tr. 0 A savirsi, a fliptui ceva:
r.. bine,ee, rau; nu 1-am Mont nimio; clue ce lace, lui let
lace; taco st lace; una nice ct alts lace ¶ C) A da nastere
unui lucru, a crea: Dumnezen a flout cerul el plimlutul
0 A naste: nevasta-sa I-a Mont un baiat; 11 abatuse as
lac& si nlscu un dololan de noun IISP.); parcit era de -acolo
de clnd 1 -a flout masa (cao.); ®: cum I-a flout Dumne-
zen, cum I-a Mont maioa-sa, gol; - eni, a fata ¶ 0
A da roade, a produce: chid va face plopul pore
et rtichita visinele ¶ 0 A produce prin lucrul mil-
viler sau cu ajutorul industriei: One; A. brims;
"`" cartimizi ¶ 0 X A gat!: bueate ¶ 43 el A zidi,
a cladi, a construi: 00 o ease; un pod ¶ 0 ,03'
FAC- A compune: verstiri; o comediel ® C7 A desena:
tin plan ¶ Urmat de un sulostantiv, farmeazd
FAC o loca(iune care inlocueste verbul propriu: Jura-
mint, a jura; Dregattri, a preg/iti; chef, a chefui;
0 plimbare, a Se plimba; glume, a glumi,
barba, EL rade; urmat de un subjonctiv, are inklesul
de a educe intr'o anumitk stare, a hotrurl, a In-
demna, a sill, etc.: m'a float sit piing; 1-a Meat sit -qt
fa lames In cap ; at sit ma fact al nu to mai primese in case
¶ 11 A pricinui: placers ; ml-a !lent mutt ran;
agomot; n'a avnt grlia a'o aeopere (groans)... flume! ea
as -mi tacit mie paguba esp.)(g) F A o
11. eniva, a-1 pe-
depsi, a se ilizbuna: dace an tt-eitt face-o en, apoi ea
ant ca nioi drum] nu ti-o mat face (ISP.) ¶ ® A preface:
a schimba: Turcii an Mout din aceasta biserieli o geamie ;
din tinter armAsar ; sine noapte si noaptea al; A. In
donik, a taia: dinteo lovitura Mon In donit spurcata tiara (ISP.)
¶ ® A imita, a se preface: 11 face De Englezul ;
oopii veseli, admit la gradtall de bone ce fao ye instance-
licele (v_am.) ¶ 0 D A juca un rol (la teatru) : Aristia
eves totdeanna rolurile cele mart: el Mem De Agamemnon,
pe Cesar (1.-0H.) ¶ ® A chute. sit treaca drept, a vol
sit par& : 11 face ye bogatul ; un fnnotionar useativ filen pe
Englezul (S.-ALD.); vrei sit -1 fact pe airetulP 1VLAH.) ¶ 0 A de-
numi, a porecli, a zice ca este...: 1-a Meat print;
1-a Mont cum 1-a ventt la gura (e(Aus.), I-a ocarlt rau
I ® A numi, a alege, a ridica la un rang oare-
care : 1 -au facet ImpArat ; m'a Mont general ; a da o situa-
tie ; a capatui: vein sit to fao om (I.-GH.) 110 A da o
profesiune, o meserie: I-a tient papa; I-a meat pe fin
sin avocet ¶ ift A exercita o meserie: negot ; pic-
ture ¶ ci A Invata: dreptnl: fl himisese tats -eau ca all
face arhltectura (o LAN.) ¶ 40 A strange, a aduna, a ago-
niSi : a Meat provizii pentru larnit ; a flout avers, S's im-
boga tit ¶ 0 A alcatui laolaltA, a fi In total: aft face
socotealaP ens qi on tine fac dealt ¶ .8 A Incheia :
Pace ¶ 0 A pretui, a valora: 1121i care on an face ; unlace
douit aerate ; trebne pliitit pe oft nu face (ISP.) ¶ ® A strA-
bate, a umbla, a merge: am Stant 5 kilometri pe Jos;
papa Mon trei past Instate Qi zece indAriit (DLVR.) ; fa 'astute,
ea to -aiung ($EZ.) ¶ 0 A serba ; 02: saracul clad cumpara
camase, atunol face Pastele (ZNN.) ; 10g0dGa ¶ 69 A 0
duce cu sanatatea, cu afacerile: ce mai faciPnuprea
fac bine ¶ ® Eliptic, a face sernn on mina ; Men en
°WIWI lui Veda 01 ne deteram Jos... din turn (I.-GH.) ¶
pasa, a importa: en face nimbi, ¶ j A avea un ra-
port, o relattune, 0 legatura: seta n'are de a face an
Intelegerea de pin' actin' ¶ @; A avea relatiuni: n'am de
a ou el ; o aft alba de a A. on mine, Ca amenintare: va
avea sit se teams de mine ¶ 0 A zice : stilt total,
Men el, si-1 intoarse syatele ; ce face? cum? ce zici? ITO
Prin omisiunea prepozi(zunii (on, din, etc.) oo
devine trans. In lac de intrans., in expresiuni
ca: ce-al Mont cartileP ( = cu cartile) De care ti le-am
dat in pilstrare P
2. vb. intr. 0 a..., a prevesti: (And tree oioarele in
atornri marl, fee a vreme rea (GOFt.) ¶ ® .'
on uloica, A. De
unite, A. de dragoate, A. de nrit, a fermeca, a vraji ¶
0 A se cadea, a se cuveni, a fi convenabil, folo-
sitor, etc.: asta nn face pentru tine ¶ 0 A clrmi, a
coti, a se abate, a apuca. a o lua: am facia la stinga ei
pests o Pim/Gate de ceas, intram ye poarta ourtit (GRL.);
IA 'napoi, oft nu-t de tine sic!! (s.-At.n.); fa 'astute, oa te-
ainng (scz.).
:I. vb. refl. () A se savirsi, a se faptui, a. se lu-
cra: seta an se face on nna on dela ¶ 0 Se face zinc, 111-
ceps a fi zi; se face noapte, Innopteaza ¶ 0 A de-
veni: capital oreaon qi se film mare ; de ce erestea, d'aia se
'Moan mat frumoa st mai dragaltut (ISP.) ; a se A. nevitzut, a
disparea ; ce to tact scum? ¶ ® A se preface: se face
ai n'aude ; s'a Mont di nu ma cunoaste ; de este data fate cea
mica se Men bolnavA intr'adina (ISP.) ¶ ® A se arata
(in imaginatie, In vis), a i se parea: se fAcea ea eram
intro gradinii frnmoasii (DLVR.) ¶ C) A i se A., negru pe di-
naintea ochilor (ORG.); a i se Intuneca vederea, a-i veni
ameteala ¶ O A se Intlmpla (In Intrebkri de
mirare, etc.): sum se face cA n'ai venit 01 to P 110 A Im-
brallsa o cariera, o religiune, etc.: tea fftellt popii;
s'a tient maniac ¶ DA-i veni, a capata pofta de
ceN a: mi a'a Mout eomn, sate, foams ; on ti s'a Mout de
InsurAteareP (S.-ALD.1 ¶ 0 F A veni, a se apropia: fA-te
_...Ainte, stints pArinte, st eiteste-1 CQVa din carte (DLVR.) ;
www.dacoromanica.ro
fa-te 'n Vitae, mai ereetinel (ALMS.) ; is Ill-te mat !nom,
nesocotito, aft ne 'ntelegem is onvInte (ISP.) [lat. 1 a-
ce r e].
FACERE sf. OActiunea de a lac e li rezultatul
acestei actiuni; de bine, binefacere: 1st theltueste
venitnl qi Gamut in facer! de bine (1.-G11.) ¶ ® Nastere:
durerile facerii; se prayadise din , Mad nagtere is dot ite-
menu (CAR.) ¶ 0 Creatiune:,wa moll; eaptea Facerili
Geneza, Intlia carte a lui Moisi.
t F.O.CH(I)E sf. C) t Facile 110 Mold. Bucov. Oaf,
saw Manunchiu de tandtiri
de brad, de molift, de M*
coaje de mesteacan, etc.
ce se aprinde noaptea spre
a atrage pestii si a-i prinde Fig. 2021. Fachie.
cu mina sau cu ostia (jJ 2021) [lat. f a c (0)1 a].
OFACHIQL sbst. Trans. . Val straveziu cu
care se Imbrobodese femeile [ung. fa t yo 1;
comp. FacHru].
`FACITTE. = FAKIR.
OFACHIU sbst. Ban.. Broboada Ingusta cu
capetele frumos Impistrite, cu care femeile mai In
vIrsta se Imbrobodesc peste conciu: 88 magi_ on
nn ei se innoadit is crestet ass, aA, capetele sit aco-
pare concinl de is cetill (uURA [ung. f a t y o 1; comp.
FACHIPL].
*FACIAL adj. i) Ce tine de fats; unghin un-
ghlul format de douti
linii care pornesc de la
baza nasului si ajung
una la partea de sus a
fruntii, cealalta la des-
chizatura urechii
2022) [fr.].
'AGIL adj. Lesne,
usor [fr. < lat.].
*FACILIT.O. ( -itez) vb.
tr. A fnlesni, a usura
[fr.].
*FACILITATE sf. In- Fig. aoaa. Unghiu fatial.
lesnire, usurinta [fr.].
r*cLA (p1.-m) sf. 0 Facile IP", 0 Masala, torts
(in 2023)
rAcLT.E sf. O Lumlnare lunge si
A groasa de ceara Intrebuintata mai a- (
desea In biserici si la morti: biserica de
statue, luminatii In roan de Montle credinotoal-
lor earl o 000lean in snnetul olopotelor use.-vai ;
Galben oa Melia de galbenti war& Ce aproape-i
ardea (ALECS.) ¶ ID>. F.acH(I)E: cind pes-
etas... on teapa qi fAclis, paroll-qi mai attic..
¶ ® ® Lumina ¶ 0 ®
de amar (GRIG.)
Flacara, vapaie ¶ 0 655 Celebritate,
ilustratiune: Mona stlintel [bg.-srb.].
FACLIR sm. e Cel ce fabrieft sau
vinde f c
oFA.cLi.p sm. Bucov...* = LICURICIU
[faclie]. Fig. zo23.
FACLIO4RA (pl.-re), gAoLIOTA(pf.-te) Facia.
sf. dim. FACLIE: adncean In easel° for cite o ramuril de
brad impodobit on Molioare car.); as qi Wires° noaptea de
departs ea niste Mounts mititele (se.).
FAC-SIMILE, *FACSIMILE sn. inv. ci Reprodu-
cere Intocmai a unei scrisori sau a unui desen (cu
mina, cu ajutorul fotografiei, etc.) [fr.].
*FACTAGIU (p/.-agli), FA0T2./ (pl. -ale) sn. El
g44k O Transportul unui colet de marfuri, a unui
grop de bard, etc. de la gar& sau de la posts la do-
miciliul destinatarului ¶ ® Pretzel acestui trans-
port [fr.].
*FACTICE adj. O Mestesugit, artificial, !scut
sau imitat prin mestesug: aceate fotografit reprezintli
o parte... din !nate pe care o traim (VLAII.) ¶ 0 Neff-
resc [fr.].
*FACTOR sm. ®tyzl Postal, Impartitor de scri-
sori, functionar care duce la domiciliu scrisorile
trimise prin posts ¶ 0 ± Fie-care din numerele
ce trebuesc Inmultdte Intre ale: in exemplul 4 X 5 =20.
numerele 4 51 5 as nnmeso factori ¶ ® ® Fie-care din
elementele ce lucreaza pentru obtinerea unui re-
zultat: se credo on adevArat no Important In ProgresuI
national (VLAII.) [fr.].
474
 *FACTORTE sf. to Birou al unei case corner- OFAGA.D.A.R(M) sm. Trans. Circiumar, birtas: FAC-
dale europene In colonii (in spec. In India) [fr.]. fagAdariul Iasi nu se tavola... zielnd cA e strumt, cA sing
*FACTOTUM sm. invar. Persoana care se bu- oameni multi (OCT.) [f a g a d a u]. FAG
curd de hicrederea stapinului si se ocupd. de toate orAGAD.E.i (p1.-atie,-seeri) sn. Trans. Ban. Mold.
trebile dintr'o cash: el e plenipotent care InchiriazA Fagadueala, fagaduinta, lucru fagaduit: Impftratul
easels at care inlesnegte... multamirile bolnavilor (ALECS.) nu-al poets trage vorba, trebue sit Implineased ~n1 (RET.)
[Cr.]. [ung. fogadas].
*FACTURA (-urea) vb. tr. t A face o facturd, OFAGADAU (p1. -doe) sn. Trans. Mold. Circiunia,
a Inscrie Intro facturd, marfurile vIndute [fr.]. birt, ospdtarie, than: Rau-S, Doamne, ran-1, zhn, Cind
*FACTVRA (p/.-tuti) sj. 0 ts(5 Socoteala am5.- nu-1 yin la .0 OK..BRs.) [ung. f o g a do].
nuntita a felului marfurilor vIndute, a cantitatii FAGADIJEALA (p1. -nell) sf. Ceea ce s'a raga-
si preturilor for ¶ CD #
Modul In care e executata duit, lagaduinta: Radu-Vodit s'a tinut de gi a !limit o
o opera literar4 sau artistica.: severitatea de .0 0 titie- biseric& usPo ; 0: fligliclueala data e datorie curate ('ANN)
tura sculptural& a versurilor lui Dan (VLAH.) [fr.]. [fagadui].
*FACTIPS adj. fi sm. care cauta sa provoace FAGADUT (-duese j. vb. tr. 0 # A primi in gaz-
turburan intr'un Stat, turburator, raavratitor: dä ¶ 0 A Incredinta, a-si lua Indatorirea, a-si da
fatuitatea factiogilor al a demagogilor este attt da mare (I.-GH.) cuvIntul ca va face sau va da un anumit lucru,
[Ir.]. a promite; 0: on fAgadui ce nu Doti Implini ; Iii Iiigliclueso
*FACTIVNE, d ncTIE sf. 0 0 Partid care dinainte as Inapoi nu m'oiu Intoarce (CRC.); Imparatul a In-
cauta sh provoace turburari Intr'un Stat sau intee ceput sa -1 fagiclueasca toate bunurile din lame usr.) ; CO:
Societate: condeiele tole agere, consacrate partidelor 51 a marea en .area (51 Mtn) on total), a fagadui toate
lactinnilor (I. -OH.); spa= puternic, dimpreunft ea factiile, bunatatile, lucruri nenumarate cu neputinta de
anarhia... ei libertatea publics MAL-C. ¶ ® A Paza fa- Implinit.
cuta pe rind de fie-care soldat al unui post, straja L. vb. refl. 0 A fagadui: Nestu-vedit se filgadui sit teat
[fr.). un 'whit de cAlugAri In locul acelul copse seorburos (ISP.) ¶
FACULA sf. * Pata luminoasa pe su- ® # A face o fagadueala solemna (in spec. lui
prafata soarelui [fr.]. Dumnezeu), a incredinta Cu juramint ca va face
*FACULT4TE sf. C) Putinta, darul, dreptul, ceva [ung. fogadn i].
najlocul de a face un lucru: cede Joe Incetul en Incetul, FAGADUINTA (p1.-te) sf. (D Ceea cc Saga -
pierde a de a se misca IBM.) ¶ ® trisusirea, proprie- dueste sau a fagaduit cineva, fagadueala, pro-
tatea unui corp: magnetni are a de a atrage floral ¶ misiune: nu to brani Cu nAdejdea gi au figaduintele; slat
0 Talent, aptitudine, Inlesnire ¶ 0 It% Corpul nevoit ea entreer toata lnmea pint voiu gist Nigitduinta pen-
profesorilor Insarcinatisapredea cursurile de drept, trn care m'am niscut (ISP.) ¶ ® Tara Iligaduintli, pAmintnl
de literatura, de *Uinta, etc. Intr'o universitate: a fftgaduintii, tarn sau regiune fericita, blagoslovita,
de Mere, de stiinte, de drept, de medicinft, de teolegie [fr.]. lmbelsugata.
*FACULTATIV adj. O Ce e liber cineva sa OFAG.EyN sm. Bucov. 8 Fag tinar, fagulet: Pa-
fact), sau sa nu Shea: ewe ¶ ® Care lash cuiva pu- curarial dermas dus la umbra anal. (MAR.).
tinta de a face sau de a nu face [fr.]. FAGA$, vAciAs (pl.-Ego) sn. 0 Urma adInca ce
FAcqr 4 . adj. 0 p. FACE ¶11 J NuAcwr ¶ 0 lash rotile unei trasuri sau unui car Intr'un pa-
Luau farmer, vraja.: pare ea era un luau de tat mint moale, ogai: roatele bristei titian Maga subtirt
de dlneul se impiedlea (ISP.). pe barbs pliipinda a pamIntulai Jtlav (000n.); Mad lute=
2. sbst. Facere; fabricatiune: limp a ms da la vitgag adlne Inghetat, m'am pomenit cu trasura Intr'un Pee
sags 0 la .0 cadelnita In biseried (am.); conu' Nae... 10 ur- (I. -OH.); X): sit nu credem vreodatii ca... opintirile noastre vor
Mean& aml tigarilor (BR..)/N.); In .0n1 zilei, In 0. de zi (GR. -N.), face sit sari lames din flgas deodatit (CAR.) ¶ C) .a.-Urma
In faptul zilei. sapata de un torent In curgerea lui: voinioti muntilor
3. (pl.- uturl) sn. Farmec, vraja: ulte, atunci pareit paeeso sprinteni pe fAgasele apelor (VLAH.) ; CA bean apt din
a Jost tut s'a Mout nevikzut prin Witt, 0.-on.); Neica vAgag Si manInc felti de cag (roc.) (sr 0134$) Lung.
Enache este omul care desface toate ~urile Cu omenia sa (ISP.) . V g s].
*FAD adj. 0 Searbad, Bird gust ¶ ® (t) Care FAGOT (p1. -ate) sn. * Padure de1f i: Pole-
n'are nimic placut, anost, plicticos [fr.]. tistea vine ]impede ei grabint... spinteelnd ~al unei vat (VLAH.).
*FAETON (p/.-oune) sn. Trasura eleganta des- FAGOT A FAninr, (p1. -ale) sn. dim. FA-
chisa (de diferite forme), caleasca. Walt& si usoara, GET : la cotitnra drumului, din Metal, lace Ii
pe patru roate: Pe malurlle &nal, In 0., de gala, Cerarul lose Instate Pardee (SAD.).
trace palid, In gtnduri adlneit (Ewe.) [fr.]. 'FAGOCIT sm. .0 Element viu 'care
FAFALIIG sm. A Bucata de lemn cilindric apdra. organismul Impotriva invaziunii
cu care se ridica pietrele morii rind trebuesc fere- microbilor, InglobIndu-i si distruglndu -i
cate; numita tilvdlug". [fr. phagocyte].
FILFALVGA sf. O Figura. caraghioasa. ¶ ® Ca- FAGOCITOZA sf. # Atacul si
raghios ¶ 0 Glumil. distrugerea microbilor din organism de
proasta;caraghioslic. dare fagocitd [fr. phagocytos e].
FAG' sm. 0 FAGOT (p1.-ote) sn. at Un fel de
Copac mare de pa- flaut lung
dure care creste in (cam de 1 fk
regiunile muntoase m. 30) cu
al carol lemn e In- cinci gauri
trebuintat la facerea si un nu-
uneltelor, mobilelor mar varia-
$i la Incalzit; fruc- bilde clape, Q,LA,sc
tul sau e numit care se des- ]
jir" (Fagus silva- face In mai
tica) (0 2024): i0 multe bu-
din ~al nalt at Wilk... cati; e In- '`.0)
trebuintat
Iese-un glee plapInd
jalnio (ALECS.) ¶ ® Lem-
nul acestui copac [lat.
51
In orche-
strele sim-
VVOA:
fa gus]. fonice (r1 Fig. 2026..
FAGrzsm.=flaIIR: 2026) [fr. Fig. 2025. Fagur. Fagot.
Fag de Miere ea gusts, Ca- Fig. 2024. Fag.
< it.].
=Ware desmierda ( ALECS.) FAGgru, PAM-AVOW, FAGULEAN SIM. dim. FAG 1.
[refacut din p1. fagur i]. FAGUR, FAGURE sm. Strat de ceara cu celule
tEAG4DA. (pl.-de) sf. Fagadueala, fagaduintil In care albinele 41 depun mierea (0 2025):
asa to $li de .0? (R.-COD.) [fagadui]. Lagarl de miere slut vorbele plilOute (ziet); Ammo Incas-

475
www.dacoromanica.ro
FAG- monfta de spaimA, on !atm alba ca fasurele (nv.) [lat.
FAL favalus].
FAGURA*, FAGUREL sm. dim. ntauR: ca mt-
luta de Ia none Figures duloe de miere (MAR).
FAGVT SM. 40 dim. FAG.
*FAIANTA (p1. -te) sf. Olturiajustruita sau smal-
With care imita portelanul
(A 2027) [fr. f a len c e].
FAIER (p1. -ere) sn. f Mu-
strare aspro. [germ. Feu e r].
*FAILIBIL adj. Care poate
sa gresasca NI (c)INFAILP3IL
[fr.].
*FAILIBILITATE sf Pu-
tinta de a gresi ¶¶ C) 1N-
FAILIBILITATE [fr.].
*PALMA (pl.-me) sf. Veste,
renume, reputalle: tot apusul
qi ritsitritnt se umpin de !aims
acestei biruinte oar.) [lat. fa m a,
refacut dupa d e f aim a]. Fig. 2027.
*FAIMOS adj. Vestit, re- Soba de falanta.
numit [lat. famosus+faima].
'FAIN adj. F 0 De calitate find ¶ ® Ales,
distins, elegant ¶ O Minunat: laind ideel [germ.
Fein].
FAINA, Ban. FARINA, Trans. FARINA sf. @ Pul-
berea alba rezultata din macinarea grInelor: de
gr!u, de secara ¶ 0 de plipu.soin, de porumb. malaiu 9
® Pr. anal. de car!, pulbere fins, macinatura de
lemn mIncat de cars: tains de cars se Intzebninteazik,
nu numai is oPitrituri, ci si la alto rare (MAR.) ¶ 0
el Alta ow se ntacinit scum la mearti, s'au schimbat
lucrurile, nu mai e cum a Post; i-a trecut mina prin
traista, si-a trait traiul, si-a facut rindul, nu mai e
ce a Post; ammo la Nieto 61 Jetta is , se zice despre
cineva care nu face economie la cheltueli mari si
se scumpeste pentru un lucru de nimic; on un °chin
Ia sliininit gi ou altul la , se zice In ironie despre cei
ce se nail crucis, can privesc chiorls [lat. f a -
r In a].
FAINAR sm. (D tel Negustor de faina
0 Carutas care transports faina de la moara.
FAINARIE sf. ( Pravalie In care se vinde
faina; depozit de faina.
FAINOS 1. adj. 0 Care are Insusirile sau In-
fatisarea fainel: Pe uliti scIrtie Ornat111., (DON.) ¶ ® Ce
tontine Mina, plin de faina.
pl. X Aluaturi (taietei, fidea,
FA1NOASE sf.
macaroane, placinte, etc..) [lat. f a r in o s u s,
refacut dupa fain all.
OFAITAk* (p1.-aqe) sn. 0 /ten. dtw- Fultuiala, urn-
plutura de cliti sau de clrpe ce se baga In teava
unei arme de foc [ung. f o j t a s].
'FAKIR sm. Un fel de calugar indian care traeste
din milostenii, Impinge austeri-
tatea pin& la limitele extreme, si
savirseste acte dureroase de pe-
. rr.#
Fig. 2028. Fakir ingropat de viu. Fig. 2029. Fakir.
nitenta si de chinuire a trupului; unit din ei
se arata publicului minuind serpi veninosi, fara
a suferi de pe urma muscaturilor tor, uimesc lu-
mea ca prestidigitatori nelntrecuti, ba chiar se
lass a fi InmormIntati de vii si shit desgropati si
readusi in viata dupa cltva timp (10 2028, 2029)
[fr. < ar.].
FALA sf. t Slava, glorie, mindrie: milkmen)
Seoul $1 Neamtul, altAdatA fate bisericii romane ioRG.) 11
® Allndrie desarta, trufie, fudulie: creates inima in-
trinsul de buourie qi de (ISP.) ; to mutt sti-ti fact o
din vitii pe care nu is at mama ; CO: vista, traistil
476
www.dacoromanica.ro
ward (CR0.) (IET.), se zice despre saracul Ingimfat,
mindru, si despre eel ce se fAleste cu multe, dar
care In realitate n'are nimic ¶ 0 Parade, pompa,
stralucire: Stelan purees° Is bisericti on toatA rata dont-
nesse& Elect [vsl. h v al a].
t FALAITAR sm. Calaret pe until din caii Inain-
tasi Inhamati la o trasurit boiereascil sau de pa-
radb.: lata edi soseste dinaintea hanului o oaleaticA mare on
si on o coati de ourteni Wirt (CAR.); lea, In costume de
amirall, ii care duo (Atari steatturile (Blt.-VN.) [rus. f 0 -
rej t org < germ. Vorreiterl.
OFALALAAT (-Iwo) vb. intr. Mold. Bucov. A fosni:
Din papuoi pliosollind, Din !lista falalaind (von.).
FAL.ANGAI (pl. tiling!) sf. (D # Sul de lemn cu
care se legau picioarele oamenilor ca sa fie batuti
la talpi: nn era vorbil de nimio RNA deolt a wine la,. pe
stolnioul ourtit (NEDRA ; 11 legarit on pioioarele la (ALECS
Io'apoi
0 Bataie la talpi: tot Rua sft umbli clt vet It la mine,
to asteapta Mange (ISP.) ; II trinteste la pamInt Si, din
Dormice domneascA, 11 triage 0 AA. (1.-GH.) [ngr. Tak....ryotc]
*FALANGA., (p1.-ge) sf. 0 p Corp de infanterie
la vechii Macedoneni ¶ O p1. Trupe, in genere:
a viiaut pe Alexandrn Maohedon itonindu-st lalangele so nr-
mole Getilor InspAimintati (VLAH.) ; ®: de trei orb 81-an ri-
dicat Carpatii falangele de stifle! Impottive el (VLAH.) ¶
0 fp Fie-care dintre cele trei oscioare ale degetelor
de la mlini si de la picioare [lat. < gr.].
*FALANSTER (p1.-ere) sn. Locuinta indivizilor
cart, in sistemul lui Fourier, s'au adunat pentru a
tad
pentrn Inflintarea until .
vorbea de milloacele ce onsets si protects
(1.-OH.) [fr.].
*FALANSTERIAN 1. sm. Persoana care lo-
cueste lntr'un falanster; care adopt& sistemul fa-
lansterelor lui Fourier: 11 urmeaztl Is conterintele Int
Fourier si se Pomeneete tt-en.
2. adj. Ce tine de falanster: era un farmed descrierea
trumusetilor... In rotates .1 (I.-GH.) [fr.].
t FALBAL4 (P/.-alale) sf. 03) Fasie large de stofa
plisatrt ce Impodobeste de jur Imprejur partea de
jos a unei rochli: In loo de rochit en lalbalale, vs ayes
nn pestiman (Neon.) ; printre roehille de rnittasArli /nEorate,
printre falbalale, mangeturi el volane (000e.) [ngr. sau
rus. < fr.].
FALCA (pi. mei) sf. O $7 Fie-care din cele don&
bucati osoase si Incovoiate In
care shit Infipfi dintii omului si
ai vertebratelor (L1] 2030): taloa do
sus, fates de jos; on /Alone
intrate nnele Inta'altele, de
macre ce eran (ISP.) ; am
cAscat mi-au trosnit
de
!Alone (CAR.); F: a da talci,
a minca cu lacomie; ®:
a mute cuiva Snails din loot
a-1 strlmba tAlcile, a-1 Fig. no3o.
Falca de jos la mu.
da o palma sdravari;
0: on o In cer 01 on alts in pAmInt, Intr'o fuga
nebuna; necajit foc, Bata sa prap&deasca tot ce
Intllneste In tale (In spec. In limba basmelor, vor-
bind de balauri, zmei si zmeoaice) ¶ 0 Pr. ext.
Partea carnoasa a obrazului care acopere 'al-
elle : de to va lovi cineva presto taloa dreaptA, to si Intoroi $1
cei sthitta (Pay.-PAB.) ¶ ® ISP"' Pr. anal. pl. Se apnea la
diferite obiecte sau unelte, prin asemanarea ce pre-
zinta cu falcile omului sau ale animalelor, sau prin
functiunea ce au de a apuca ceva: !Akita carnlui,
cracii de la furca carului; 11110110 santei, talpile de
lemn cu care aluneca sania pe zapada (Fr po sArnE);
!moue corabiei, laturile Incovoiate care alclituesc par-
tea dinainte a corabiei; falcile eleetelor, Intre care se
apnea. cuiul (El 1291), etc. [refacut din pl. t bald,
sg. !nice < lat. f a 1 x, f a lc em coaso.", din cauza
asemanarii ce prezinta Incovoietura acesteia cu
laical.
FALC4RITA (p1.-to) sf. F C) Numele po-
pular al tetanosului, In spec. in copii, clirora li se
Inclesteaza falcile sf toate Incheieturile trupului:
falcarita... se lecueste naiind hales manila on o fated de eel
gitsitA pe rlpt can pe cimp (PAMF.) [I al c 1 ) .
FALCATA st. d. = suovcA [f a 1 c
0 FALCAU adj. Mold. (SEZ.) = FALCOS.
FALCE sf. p Masura de suprafatil obicinuith.
In Moldova egald. cu 320 de prajini pAtrate (80 de
prajini in lungime $i 4 prajini In 1641me, prlijina so-
cotitd, de 3 stinjeni,stlnjenul de 8 palme domne$ti)
sau aproape 14.322 de metri Wrap: coseSte ea acolo
Intr'o zi cite o Bata de filo' de iarba (se.) [1St. I a 1 x,
f a 1 c e m coasd.", adicb atita loc cit poste cosi
un om tntr'o zi].
FALCE4, mai adesea pl. FALC.OLE 4.0 .r T6.1-
pile cu care aluneca sania pe zapado. (Pr SAITIE) 11
® PT Stinghiile de lemn, numite $i chingi", spe-
teze" sau curmezisuri" care leaga intre ele blb-
nile ce alcatuesc fundul sau scoartele carului ¶
0 fr Bucatile de lemn numite $i lopgele" sau
fofeze" care alcatuesc partea de sus $i de jos a
c1rceiei de la tinjala unui car ¶ ® pi Cele cloua
brate numite $i mlini", minu$i", fofeze" etc.
la vatalele de la razboiu ¶ 0 IN Scindurelele Intro
care intra limba melitei sau melitoiului ¶ ® Spe-
tezele paralele infipte In obllncurile samarului
(pe. sAM.R) ¶ 0 Partea capastrului sau capetelei
ce trece pe la fdlcile calului; la capatul de jos al
falcelelor se Incatarameazd zabala (ger [11 831)
[f a 1 c 11].
O FALCR1 sm. Mold. Cosa$ care se tocmeite
cu f alcea (err.).
FA.LCR2 sm. Pr maim.
OFALCESC adj. Mold. lntrebuintat numai in
expr.: 'manna tAlceascS, prdjina de falce (= 36 de
OFALTE = FELTE.
*FALIIVNT (pl. -te) sn. b Starea unui negus- FAL-
rata de un tribunal de comert: a da
In stare de ~ lit].
OFALINC
;
tor care a Incetat platile, recunoscuta $i decla- .FAL
a declare
(p1. -ct) sf. Ban. Cusur, defect [srb.
I alinka].
* FALIT adj. gi sm. bb (Negustor) care a Incetat
platile, care a dat faliment, mofluz: to aces at era
ad se des prin tug un frandulos (M.) [it.].
OFALMATOC, FALMATVC = FOLMOTQC.
FALNIC adj. 0 Mindru, maret, impunator: a
garnet sidurile falniculul palat MAK/
numit, glories: anted pi despre numele eel
¶ 0 Vestit, re-
al color
doi frail Implirati asp.) ; cea mai %Unica inbInda on care se
poste mindri vtnittoria (coon.) [f a 1 a].
FA.LNICTE St. (0ooe.) Fad., trufie, semetie [f al-
p i c).
FALOS1 adj. 0 Mlndru, mitret,, falnic, impuna-
tor ¶0 Trufa$, fudul, semet: Spun de spaniou, of de vs
fi careva dintr'Ingli $1 cergitor, tot e $1 maret (ace.)
[f a 14
t FA.LQS' = FoWs.
OFALO*T (-mac) vb. refl. Trans. Ban. A se fuduli,
a se mindri, a se arata f Al o s: calul, falosindn-se,
n'au vrut nimica as stie, nio1 sit alma moth
OFALOTE sf. Trans. Maram, Ban. Fudulie, min-
drie, laudaro$ie: smuts e falogia $1 mtndria mea, care era

FALCONET (p1.-ete) sn.

runca ghiulele de un
calibru foarte mic ( rD]
f
stlnjeni patrati) Inchipuind un dreptunghiu de
4 prajini In lungime $i de 1 prajind. In latime.
Mic tun care a-
ad -m1 mince vista (pm) [f b 1 o s].
*PALS, 0 FAL$ 1. adj. 0 Neadevarat, con-
trariutadevdrului: stirs false ¶ 0 Mincinos: mar-
tor marturie tabs. ¶ 0 Neintemeiat: bucnrie falai ¶
O Nefiresc ¶ ® Gresit, neexact: s000teala Vasa;
2031): Romttnii luara to ot.x4;17"" indecent watt; Vera care nu are ritmul cerut, care
esti izbInda ease steaguri $chioapata; notA falai, care nu e exacta, vorb. de
ei donti tunuri talconete ve. ton ¶ ® Pldsmuit, imitat, contrafacut: monedil
(BALL.) [it. ]. '77 falsA ¶ 0 Prenicut, care se arata altfel de cum e
FALCOS adj. 0 In realitate: yrleten privire !alga.
Cufalcilemari: Fig. 2031. Falconet. 2. (p1.-snri) sn. 0 Neadevar, ceea ce nu e ade-
Bulgari Mica* cu barba varat, ce nu e firesc ¶ 0 Schimbare; prefacere, al-
ascutita 51 ochii Infundati (PRO.) ¶ 0 fT) F Mincacios, terare a adevarului prin fapte (fabricarea de mo-
mincau, lacom: sA Mira Vasa falcosi coconi sA
Ingrage din nation' nostru (JIP.).
O FALD (N.-enri)sn. Mold. Cuta: o perdea Maga !Agree
so mat

cu ...mei laryi (vtAK) ; mantis domneasca cads in ,ourii grei ai

marmurii de Carrara (IRO.) [rut. f a 1 d <germ. Falte].
mincinoasd.): a comite nn
a Jura
;
nocle false, imitarea iscaliturii cuiva, schimbare
nepermisa. Intr'un act) sau prin vorbe (marturie
In acts publics.
3. adv. Contrariu adevarului, In mod mincinos:
[lat.; tale < germ. f a 1 s c h ].
*FALENA (p1.-ne) sf. Familie de fluturi de FALSAR sm. is Cel ce comite un f a 1 s [dupe
noapte dintre sari unii fac mars fr. faussaire].
stricaciuni copacilor din paduri, *FALSDT sbst. j Voce ascutita $i subt,ire, nefi-
vitei de vie, etc. (n) 2032) [fr. \. reasca : s'aratd Matache cIntInd In ea o =ilea sterna
p h al 6 n e]. (CAR.) [ it ].
$FALET (p1.-eturi) sn. Atelaj
de patru cai Inhamati cite o
pereche $i pe doi din cari In-
caleca doi vizitii sau surugii
In costume bogate: o cucoanA...
8 *FALSIFICA., 0 FALSIFIC4 ( -tW) vb. tr. 0 A pre-
face ceva cu intentiunea de a Insela: o Mutat* o
Mantua ¶ C) A nu face, a nu povesti, etc. con-
form cu dreptatea, cu adevarul: dd alegerile; o
etire [fr.).
perm1tIndu-gi lute° 51 a lee la prim- Fig. 203a. Falenti.
*FALSIFICARE, *Flu,smaem(17N)E sf. Faptul
blare an ...qui a produs on mare scandal (ALECS.) [comp. de a falsifica [fr.].
FALAIT411]. *FALsIFICATOR, 0 FAISIFICATQR Sin FALSI-
FALET adj. Trans. Ban. Fillos, trufa$, fudul, FICATOARE sf. Cel ce (aceea care) falsified [fr.].
m1ndru: Ce to iii, mindro, faleatA, Ca nu-t mita lode- FALSITATE, 0 FALSITS.TE Si. 0 Caracterul
ceasit P (roc.); La mindra cea albinvatit, Nn -mi place ca -1 111C1111lli fals: unei stiri; articole de Lantana, a cdror
prey faleata (Nov.) [vsl. h v all° 1]. fals1tate ant no mai poste Insole ye nimeni (VLAH.) ¶ ® Ne-
FAL!' ( -lese) 1. vb. tr. # A sld.vi, a preamari. adeva.r, lucru fals; afirmare falsd., gre$ita ¶ ® Fa-
2. vb. refl. 0 A se td.rnicie, prefacatorie [f a 1 s+ fr. f a u s s e t é].
mindri, a se arata FALT (pl. -turf) sn. O PP Cutitul cu care tabd-
mlndru de ceva: toatA carii canaosesc pielea spre a o face deopotriva de
Imparatia se fAlea cA o groasa pe toata Intinderea ei aoa.) ¶ ® Scobitura,
sA alba nn ImpArat Inte- . uluc ce se face intro sclndurd., in plata, etc.:
lept usr.) 7 0 A se rindea de falturi ¶ D # Cuta ce face hIrtia la ma$i-
fuduli: Tlganul... an nd. ¶ 0 Fa$ie de hlrtie, etc. pe care se lipesc har-
mai anat wile) ca sit se At-0,T o. tle Inteun atlas, tablourile Intr'un album, etc.
Meant' si inaintea lui " [germ. Falz (e s e n)].
(sa.)[vsl. hv a li ti]. firai FALTLIT (-nese) vb. tr. 0 # A Indoi coalele tipa-
O FALT2 ( -lest) vb. ;,ffr rite, spre a be lega sau brop 7 ® ., A face fal-
intr. Ban. A lipsi, a YHP turi la o scindura, etc. [germ. f a I z e n].
avea un defect [srb. FALTUIT, FALTITIALA sf. sbst. # Faptul de a
faliti <
fehlen].
germ. Fig. 2033. Falie fa1 u i, 1ndoitul coalelor tiparite.
FALTUITOR 1. adj. verb. $i sm.FALrii. # Care
FALIE sf. akfi Spartura, crapaturd. Intr'o mea faltueste.
care se desface In cloub parti, departIndu-se una 2. (p1.-toare) sn.111Pi'Flindea care faltue$te sclndu-
de alta (IQ 2033) [fr. f aill ej. rile (1 2035).
477
www.dacoromanica.ro
FAL 3. FALTUITOARE Si. 4 Cubit de os sau de lemn FANARIOTISM sbst. 0 Caracterul unui F a-
cu care se faltatesc coalele la legatorie (Z 2034). n ari o t ¶ o
T) Frttarnicie, siretenie ¶ ® Sis-
FAN t FAMAN
t FAMEIE...
ea- FADIEN. c--psei) temul de stApinire al Domnilor Fanarioti.
*FANATIC, -icA, adj. §i sin. f. 0 Care se crede
= FEXUE...
FAMELIC adj. Care e dese-
ori flan' ind, neavind ce minca:
C;V;1 inspirat de divinitate ¶ 0 Care e Insufletit de
o rIvna peste masurrt de mare pentru religia sa ¶
nn scriitor [fr.]. Fig. 2034. ® Care se pasioneazil din cafe afar& pentru un
FAMELIE sf. C) - Faltuitoare. partid, pentru o credintA, pentru o pArere, pentru
FAMILIE. o persoana, etc. [fr.].
F AMEN, t FAMAN sm. *FANATISM sbst. 0 rc6 RAtAcire care face pe om
Urn castrat; eunuc: fa- s& creadA ca are vedenii in materie religioasA, cA
menii sit se prilmeascit Intro e inspirat de divinitate ¶ 0 Zel prea exagerat
citric' (PRV.-M13.) ; Nigte rAi pentru o religiune ¶ C) PatimA exageratA, zel fart.
gi niste fameni, I-e rusine margini pentru un partid, pentru o pArere, pentru
omenirii sA va zicA voila o persoanA, etc. [fr.].
oameni (Erma.) [lat.f & m I- Fig. 203. Falluitor. *FANATIZA (-izez) vb. tr. A face (pe cineva) fa-
n u s]. natic: puterea ce a avnt-o el odinioard de a oamenii
FAMILIAR adj. 0 Far& ceremonie, far& sfiala, (CAR.) [fr.].
dupe cum obicinueste cineva s& traeascd cu cei 'PANDA (-dez)vb.refl.N A Inainta cu un picior fa-
din familia sa ¶ o .40' sill r, simplu, duprt cum ra a mists pe celAlalt (In scrimA) [fr. s e f endr e].
se obicinueste In conversatia sau In scrisorile adre- "FANDARE sf. O Faptul de a se I and a; mis-
sate prietenilor mai de aproape ¶ ® Obicinuit, carea ce se face
ce se stie din deprindere [fr.]. In acest scop ke

FAMILIARITATE sf. 0 Purtarea familiars, (El 2036).

far& sfiala, far& ceremonii ¶0 Leg&tura intima, t FANDA-
prietenie strins& [fr.]. SIE sf. = FANTAZIE [ngr.].
FANIILIARIZA (-izez) vb. tr. si refl. 0 A (se) .FANDASIOS,-04sA adj.
deprinde s& traeascA far& sfiala, f&ra ceremonii si sin. f. F Infumurat (A) :
cu cineva ¶ o A (se) deda, a (se) obicinui [fr.]. nn fandasios lei Meuse chipul
FAMILIE sf. (D Toate rudele de acelasi singe e au de plats OSP.) [f ands sie].
sau prin alianta, ca tat&l, mama, frati, surori, FANDOSEALA (pi.-seti)
copii, unchi, matusi, nepoti, yeti, cumnati, etc.: st. F 0 Fudulie 0 Mofturi, Fig. 2036. Eandare.
membrii nnei familii; in spec. sotul, sotia si copiii, nazuri, fasoleala [f and osi].
sau si celelalte rude care locuesc Impreunrt: meta FANDOSI (-oseso) vb. refl. 0 A se fuduli:
familia e la tars ¶ ® Copiii, In opozitie cu tatal si de 1 nu vA mai fandositi scum esp.) ¶ 0 A face mofturi,
mama: a rAmas vAduv cu o familie nnmeroasa ¶ 0 Tota- nazuri [ngr.].
litatea indivizilor nascuti din aceeasi strAmosi,
neam; se zice in spec. de casele nobile, de fami-
FANEROGANI 1. adj. i
Se zice despre 0
plant& care se reproduce prin flori aparente.
liile cu trecut istoric: iambus Brincovenilor ¶ ® Se 2. FANEROGAME sf. pl. Totalitatea vegetate-
Intinde clteodata la intreaga omenire: oamenii al- lor care se reproduc prin flori aparente [fr.].
cAtueso laolaltA familia ¶ o ® Se zice si
aceeasi FANFARA (p1. -re) sf. J 0 Arie vioaie execu-
despre animate: castorul Ingriieete de toate trebuin- tata de cornuri sau de tromp ete : °mut a &tat gustul
tele families sale ¶ O 7.t i Grup alcatuit din mai de a clots... In fanfare melodioase viteliile gi neajunsurlle
multe genuri" de animate sau de plante care au sale (oom); on sgomot de or ce AIM prelungIprin boltile
In comun anumite caractere importante; mai acestui castel din basme (VLAH.) ¶ ® Societate sau tor-
multe familii alcAtuesc un ordin: cervidele slut o chestrrt de muzicanti can tints din instrumente
din ordinal carnivorelor mararn1 face parte din familia nm- de alamA: fanfare Pat, scolarli intoneaza imnnl, no con-
beliferelor ® Lt. Totalitatea substantelor care au cert monstru (CAR.) [fr.].
proprietati chimice analoage: familia alcoolnrilor I *FANFARON, -otarA adj. si sm. 1. 0 Care se
®4i Totalitatea cuvintelor care derivII. din aceeasi laud& din tale afaraicu vitejia pe care n'o are ¶
tulpinA: barbs, bArbie, bArbos, barb/41e. etc., fac parte din O LAudAros, palavragiu: sgIrcit gi in acelaei time,
aceeasi[lat. + fr. f a m i 11 e]. It ylacea sA vada C8118 bine tinnta (D.-ZAMF.); pitzegte-te de
FA.MILIST sin. Ct$ Om cu f amilie: gut,. vorbe fanfaronee can !Imre (PANN) [fr.].
precum videti, Insa poate ma-ti Intreba unde mi-e familia P FANFARONADA (pl.-de) sf. FaptA, palavrA
( ALECS.). de fanfaron; laudarosie: talentul, superioritatea lui,
O FANA = FARA. goal& (VLAH.) [fr.].
FAN4L SM. 0 Felinar mare: luminata de fanaluI 0 FANINA set FATNA.
ce era aprins In balcon (D.-ZAMF.) ¶ ® ® Far: stayIna ace' *FANION (pl. -oane) sn. X Stegulet ce se fringe
capele era ...III care ma IDIOM (NEOR.) [fr.]. adesea fn
O FANAR1, # FANAR (p1. -are) sn. Mold. Bucov. Fe- vIrful pu-
linar: Imblat-an toatA noaptea on fAnare (N. cost); fana - stii si care
rele trasurii aruncen... pe gosea o paid lungs de lumina serveste la
( ALECS.) [ ]. alinierea u-
FAN.AR2, # FANAR sbst. Mahala din Constan- nei trope
tinopol, unde locuia altA data numai nobilimea sau pentru
greacrt; merglnd drept la oasele tale parintesti ce awe is a distinge
Fanar (LET.) ; ylacintarii, laptarii gi bucitarit Fanarulul (1.-011.). batalioane- Fig. 2037. Fanoang.
QFANARAGIU' sm. Mold. Aprinzator de feli- le aceluiasi
nare, lampagiu: nioi on yedestru nu era ye mill, Mara de regiment (E1 2038) [fr.].
fanaragil care strigau regulat raital" (NEGR.) ; /WI com- FANON (pt.-0222) sn. 7.t Lamele
paniei de gaz a Inceput sA Inchidd becunile (CAR.) Itc.l. cornoase de pe cerul gurii balenei si
FANARAGIU2 SM. Fanariot [F a n a r2]. din care se fac oasele flexibile numite Fig. 2038.
(;) F AR 4 sin. Bucov. (MAR.) 4 = Mum= balene", Intrebuintate la corsete (] Fanion.
[f a n a r]. 2037) [fr.].
FANARIOT 1. sm. 0 Grec nobil, originar din 0 FANSOLA = FASQLE.
Fanar (mahalaua din Constantinopol) ¶ ® Domn FANTACSI (-sem) vb. intr. A se fuduli: sA mai
at uneia din Tarile romanesti, Intre 1716 si 1821, fantacseso gi eu grin tlrg, ca allele, data Is isyravniceasi
de origine greaca. din Fanar. (ALECS.) [ngr.].
2. adj. De Fanariot, privitor la Fanarioti [ngr.]. FANTASIE ar FANTAZTE.
FANARIOTIC, FANARnYriccoso adj. De F a- FANT.ASMA. (pl.-me) sf. Stafie, nAlucA, fan -
n a r i o t, privitor la Fanarioti: umblati... on intrigl tomA: Ca fantasme albe yloyii Ingirati se pierd in tare
fanarloticestl (ALECS.). (ALECS.) [gr.].

478
www.dacoromanica.ro
 *FANTASMAGORIC adj. Ce tine de fantas- pe care poporul o Intrebuinteaza ca doctorie pen- FAN-
magorie: 'Madre a fanalului faces pe soldatl el se tru vindecarea boalei provenite din f a p t.
creed& pe lumea cealaitA (D.-ZAMF.) [Cr.]. FAFTUT (-nese) vb. tr. A savIrsi, a comite: FAR
*FANTASMAGORIE SI. 0 Arta de a face sii. tine In politiel vorbesta pntin si tisane:3W mull are earaeter
apara, Intr'o camera Intunecoasa, imagini lumi- LAP.) ; o alma; to -am Wilma Dentin toots ce al fliptnIt
noase care, asemenea unor fantome, par a se apro- asp.) [f a p t].
pia de spectator devenind din ce In ce mai marl FAPTUITOR, -TGARE adj. verb. si sm. f.
cu cIt Inainteazii ¶ 0 Spectacol unde se arata a- FAPTUI. Care faptueste.
ceste imagini, unde se face sa apar& aceste pretinse PAPTT,TRA. (N.-tun) sf. 0 3 Facere, zidire,
fantome: iti insufla tin scan de groazil ce mAreate efectul creatiune: tiotura mat ¶ 0 t Lucru plasmuit: RD-
scold fantasmagorii (ALECS.) ¶ 0 ® In literatura. si In tura mlnilor Int (colt) ¶ 0 Fire, lume, univers 9
arte, abuzul efectelor produse prin Intrebuintarea 0 Flint& plasmuita, creatura: filpturile plltsmuite de
supranaturalului sau prin combinatiuni extraordi- Prometen eran numai baieti csr.) ; nu ride, ea al nsta-i
nare: fantasmagoriile acestor romans pline de intrigi pal- fliptura lul Dumnezen, ca 51 not(CRO.); batrInul si mesterul
pitante, de morti can InviazA (VLAH.) [fr.]. cirmacin pare o din blame (VLAH.) 11 ® Flint& (In
*FANTAST sm. Care are idei ciudate, care tra- genere): ft merges numele cd este cea mai frumoasli de
este cu imaginatia Intr'o lume plina de fantazii sub soare csP.1 ¶ ® Infatisare, chip, statura: attt eati
[germ.]. de frumoasa la chip $1 la (ALECS.) [lat. I a eta r a].
*FANTASTIC adj. Care exist& numai In In- *FAR (p/.-ruri) sn. 2, 0 Aparat
chipuirea noastra; ciudat, chimeric: toate an In- compus dintr'o lantern& foarte
lAtisarea .1 a luernrilor vazute In via (vLAH.); iarna Wisest° o puternica, cu lumini adesea elec-
petrecere de artist lipind pe geamurl flori de ghiatA 0.0.1 trice, permanente sau intermi-
[fr.]. tente, asezata In virful unui
`FANTAZIE, FANTASIE, PANTEZIE Sf. 0 Plas- turn, ridicat pe o stinca. In mij-
muire a inchipuirii, a imaginatiunii: asemenea fan- locul marii sau
testi, on Intelesuri multe si felurite, le scr11 ca st omit tl pe term, spre
le-ar dicta cineva dintr'o carte (oLvg.) ; se arunci In Imparati- a servi de ca-
® Minte, Inchipuire
ile color mai colorate fantezli (VLAH.)11 16.uzb. naviga-
0 Costum de , care nu e conform cu moda sau torilor (Igl 2039,
cu tinuta obicinuita ¶ ® Gust ciudat $i trecator, 2010): ne uroam
capritiu, toana: ne-am p1 &tit scump de tot fantasia trlstA !mot spre 111 din
a unei civilizatil de carton (vLAH.); p'atunci forma ialioulul virful insulei (vuol.) ga:F3g.jiir
on era numat o lantasie, cum este astlizi Cu p &1triile (1.-GH.) ¶ ® ® Ceea ce
¶opera.
0 [fr.].
Variatiuni pe o temii Imprumutata dintr'o lumineaza sau
calauzeste: uncle
*FANTAZIST, FANTEZIST adj. Plin de fantazii, luna-si aprinde~ul Tor
de idei ciudate: nume din istoria fabuloasa g1 fantazistA taMic de lumina MIAMI
a antichitAtil (CAR.) [fr. . ( ALECS,) ¶ ® Ur Fig. 2o39. Far. Fig. 2040. Far.
FANTE sm. (D na din figurile cartilor de Felinar cu lu-
jot, valet: ~ale de trail% on nonA de caro, fart tot non& mina puternica la un automobil (j 2041) [fr.].
(oLvn.) ; reel, reginele si fantii de pe cArti eran... chipuri 0 FARA sf. Trans. Neam
oopiate din basmele ce si le spunean serile (moN.) 11 C) F (In spec. ran), soiu rau de
'Pinar Impopotonat, cu pretentii de eleganta., oameni: ce rea de om (DENS.)
filfison: oe rldicull slut lentil spiloniti, radiosi 51 1mper- [comp. alb. f a r s].
tinenti cart ma prigoneso on zImbetele for idioate tvuntI FARA 1. prep. CI Lipsit
[it.]. de, care n'are, unde nu se
*FANTEZIE... Ns- FANTAZTE... afla: bani ; ;
*FANTOMA (p1.-me) 51. Stafie, naluca, vede- munti; vole ; adesea urmat
nie de noapte: Istiorat, ea si clod o an It Inmost de de: de stirea mea; (de)
90 dinaintea Int (VLAH.) [fr.]. vests, pe neasteptate; vre- Fig. 2041.
*FANTOA (pl.-se) sf. Papuse care, prin mij- me, la vreme nepotrivita; Far de automobil.
locul unor sfori sau unui mecanism ascuns, joaca Inainte de vreme: it Int-
pe scena unui teatru, marioneta [fr.]. bAtrtnesc A., de gnome
(VLAH.) ; Mold. sine, deodata,
FAPNIC FF. FAPTNI0. dintr'odata: Cade . sine In growl on Watt's (ego.) ¶
FAPT' adj. p. FACE. Facet. ® Se construeste cu subjonctivul sau cu infi-
FAPT° 1. (p1.-te, t -tort) sn. 0 Lucru facut, nitivul, si In cazul acesta din urma poate fi In-
ceea ce se face; un !molten, un lucru facut, o ac- sotit de de: ss. sa-si mai bat& capnl ; ca vre-unnl din not
liune savIrsit& care nu se mai poate schimba ¶ BA-I =easel; a pierde vremea; de a mai Mee o vorbil 9
0 Intimplare, on -ce se Intimpla: un divers, o In- 0 doer si poate ear DOER ¶ 0 Trans. Numai: Italia -1
tlmplare, o *tire de putinii importanta, un inci- tars bunk Farit mie-mi pare rea (IK.-BRS.)
dent ¶ 0 Povestire de cele ce s'au facut: ale Apo- on 15 mil de Turd alt! lefecil ce-1 adnIna®se (GRA.-UfalZa. de:
stolilor ¶ ® De , In realitate, aievea, efectiv ¶ 2.conj. Trans. Ci [lat. f o r a s].
0 e ca..., e un adevar necontestat ca... ¶ ® In- FARA -DE -LEGE 1. sf. Nelegiuire, fapt& nele-
ceput (al zilei, al noptii, etc.): zilei se aprinde pe giulfa: hojma le spnnea... ce-1 asteapti pentru farl-de-
a dealurllor !runts (ALECS.) ; alaltAerl, zilei, and destept legile for (NEEIR.).
tresdrind Aims In ,u1 Bern In santurile for
(CAR.); 2. adj. Nelegiuit: pacat, aarmanul, al mom% ca un
(cose.)1 O ( pl. -turi) Farmec, vraja ce se arunca In tine mew [fara+ de +lege].
calea cuiva, care apoi se bolnaveste capatInd niste FARAFASTICURI sf. pl. Mo/d. F Nimicuri,
bube pe tot trupul, mai ales pe rata si pe mlini; fleacuri, bazaconii, mofturi: m'am sAturat de toate
de nu se vindeca omul decit prin anumite farafastIcurile dumitale ( ALECS-).
descintece; i&RBA-D&Tuzzi-$I-FAPTuLtri pp- PECIO- # FARA-FUND (p/.-duri) sn. Abis, prapastie.
RUA 0. CFARAGAU (p1. -gee) sn. Oas. Buda, tesla [ung.].
2. sm. 0 Omida fluturelui numit striga" FARA -LEGE = FARA-DE-LEGE.
¶ ® A = TRIFOIA$; FAPT1JL-MARE = $TVVIE FARA-MINTE pp- DIME.
[lat. f actum]. *FARANDOLA (p/.-le) sf. Dans, originar din
F.APTA. (pl.-to) sf. Actiune stivIrsita, isprava: sudul Frantei, care se executa de mai multe per-.
al Mout o bunk rea; de Is vorbA $1 chili is este mare soane ce se in de mina [fr.].
nici o Mei (raa)plata; cum e fapta
. deosebire (CRO.); O : FARAON sm. 0 Pored& data Tiganilor, din
si plata sau dupS $1 plata [lat. fact a]. cauza parerii gresite c& ar fi originari din Egipt:
FAPT4';14 sm. Cel ce a faptuit o crima, un de- MA1 'Mane, Faraoane: De ix nu aveti si vol 0 bisericit ca noir
Wet [f a p t a]. (MAR.) ¶ 0 Una din numeroasele denumiri populare
PAP (T)NIC sin., FAP(T)NICA sf. Buruiana. i ale diavolului (PAMF.) (FLIRT.) ¶ 0 w Un fel de jot
479
www.dacoromanica.ro
FAR- de carp, Imprumutat de la Francezi, ce seaman& F ARLYIACIQS adj. -- FAnthnows.
cu stosul: el -a pierdnt stares In WO tucind ~III (ALEC8.) FARIMATOR adj. verb. FARINA. Care farima.
FAR [F arao n, numele vechilor regi ai Egiptului; fr. FA.RIPILATTJRA, FAR/MITI:MA, FERMITTRA, FRI-
Pharaon]. renTRA, Mold. Bucov. FARMAT1TRA (p1. -tart) sf. Bu-
FAR4* (pl.-me) sn. Lopatica. In care se strInge catica ramasa dintr'un obiect farlmat: estates rninatil
gunoiul dup a ce se matura. (E 2042) [to.]. oe se vede astazi este giclita din farimaturile 00181 vechi (sou ;
0 FARMA s I . Tr.-Carp. Coloare; yap- nu i se date vole a Imparti nisi tarmatnrile on chili but
sea: de acolo an iesit attta de mune Mud (NE0O.) ; 111001)111t a pica tarmaturi din platra gees ce o legase
de Inane pastel. em In tot telul de tube (Pclil el de finis (es.) ; In snhugerle, diva ce s'au adunat tadmurile
[germ. Farb e]. $1 flrimiturile (BR.-VN.); ®: frimitnri de vorbe pe care timid
*FARD (p1.-dori) sn. Suliman: ,ta ea 115 pricepe (VLAH.) [farlma, farimi].
el sprincenele din sale atara Monte ale mama FAR/MATURICA (p1. -role) sf. dim. FARMA-
(VLAH.) [fr.). TVRA.
*FARDA (-des) vb. tr. $i refl. A (se) FARtwirc4., FARIMI0 (-le) vb. tr. A face 1A-
sulimeni [fr.]. rime, a InlbliCati: imbiltrthiti In tare asta, care am va-
FARFARA sm. C) Palavragiu, flecar, Fig oo znt-o fartmicata g1 nmillta (1. -OH.) [f arimic a].
care nu tie sa tie o taina, gura-sparta [Firap. FAR/MICA, FARImicA (p1.-0) sf. 0 dim. FA-
¶ ® ED Advocat [tc.]. RINA: 11 tactira mici tarlmici (Ooos.) ¶ 0 Faxlma de
0 FARFASIT adj. $i sm. Mold. Mofturos, nazu- p lin e.
ros: dar vok, mangositilor $1 tartasitilor, de olte on ft 11 FARTIVIICIOS, FARMACIQS adj. Care se f a -
dormit In stroll? (ono.). r !ma u$or.
FARFURARIE sf. 0 col. FARFURIE ¶ () Dife- FA.RINITT adj. p. FARIMI: $1 dtmea, vtzind on ochil,
rite vase de portelan sau de faianta: Tel de !el de mar - vista-1. 'n olive (VLAH.).
Surd de pi stiolarle (CAR.). FARIMI A, FARDEETA, FIRIMITA ( -tea) vb. tr. si
FARFURIE sf. 0 # Portelan: boala de armurar... refl. A (se) farlma marunt, a (se) preface In mici
Se lecuegte... on de sea buns farIme: o sa 'ntoarcli meren Bile, s'o tartmiteze ei s'o Mune
Dissta $1 amestecata on apa (DRAOH.) (LUNG.) ; le-o tirimita In bucatele Mk) (OR.-VN.) [far Imi t a].
® Vas de portelan sau de FARINIITVRA so- FARImATTRA.
taianta, pus pe mask dins- FARIMITA (p1.-te) sf. dim. FARINA: nmerii o-
intea fle-carui mesean, $i din braznIni mei $1 nasal anal o o de stirs (1.-OH.).
care rnanInca (M 2043) : FARtD/IVA. sf. dim. FARINA: (*tell GI mitele
luting/1; adInca [tc.]. .74 din fartmusile mesh stithinilor se hraneso (CANT.).
FARFURIOARA (p1.-re), FARMA ate FARINA.
FARFURIVTA (p/.-te) 0 sf. PARMAC = FARmEo.
dim. FARM= ¶ ® Far- Fig zo43 Farfurii FARMACA.... Pr FERMECA...
tune mica ce se pune subt adinca.. FARMACEUTIC 1. adj.A Privitor la farmacie.
0 CeEt$Ca.: lingurite de argint, tar- 2. Farfurie 1ntinsa. g. FARMACEPTICA sf. Partea medicinei care se
turlute $f teeth de portelan (oLvRa. °cup& cu prepararea $i Intrebuintarea medica-
F = FARM._ mentelor [fr.].
()FARINA sf. Mo/d. Trans. Bucov. = FAINA. *FARMACIE sf.bt Spiterie, laboratorul sau prA-
FARINGE sbst. 6) Parte a tubului digestiv con valia farmacistului (jg]
stituind un canal care 2045) ¶ 0 Colectiune
se leaga de o parte de C
de medicamente, tre-
gura $i de fosele na- buincioase unei case,
sale, de alts parte de Inchise Intr'o cutie ¶ 0
esofag $i de traheea-L Profesiunea de farma-
artera; gitlej, Inghi- cist: Invata farmacla [fr.].
titoare (E 2044) [fr.]. F *FAR1VIACIST sm.,
*FARINGITA (p1. -TA (p/.-te) sf. ,% Care are
-te)sf. Inflamatiunea . profesiunea de a pre-
farinffelui [fr.]. para $i a vinde me-
OFARINOS adj. T dicamente, spiter(easa.)
FAINQS: soutnra on sac ow [farmacie].
Pe ragadnita (MAR.) [f a- *FARMACOPEE sf.
r i n fib Ar Carte care trateaza. Fig. 0145. Farmacie.
*FARISEISM sbst. Fig. 2044. Faringe. IL. Lim-
. T. Traheea - artera. C. despre prepararea medicamentelor [fr.].
0 Caracterul fari- ba Cerul gurii. Ep. Epiglota. FARMATURA sr FAn/mATvRA.
seului 0 ® Fatar- Es. Esofagul. F. Farin- FARMAZON sm., -0ANA (19/.-ne)sf. CriCIVrajitor
nicie, ipocrizie [fr.]. gel e. (-toare), fermeeator (-toare): platra n'o poate legairtie
FARISEU, # FA- Ott de mare farmazon (VOR.) ; fate Int, care ci-ca este o tar -
RISVII3 sm. p Membru al sectei religioase la vechil mazoana cumpilta (cRo.) ¶ ® f 5iret: farmazonul nostril
Evrei care observa cu sfintenie toate preceptele bietul Capitan Clinpagea (1.-GH.); inselat d'atItea art de farm&
legii Jul Moisi $i care facea parada de pietatea zonal nostri politici (.Rr.) [rus. f a r m a s o n til.,franc
lui: no mat face pi to atlta vorba ca farlsen1 cel Marais mason"].
lariseul, tot !arisen este, In toate timpnrile pi la Coate
(CRO.) ; FARMAZONIE sf. ® mai adesea FARMAZONTI
popoarele IISP.) ¶ 0 ® Fatarnic, prefacut, ipocrit: p1. Vraji, farmece; scarnatorii: babatia dumitale nu
Farisei $1 mutt tatarnici, intriganti pi necinstiti ticr[vSt. prey atie tarmazonii ca alte babe (FLOR.); II duo mintea tote°
farisei < gr.]. (VLAH.) [farmazo;n].
fume de farmece gi de farmazonii
FARIMA, d FARDsT, Mold. PARKA (-rim, Mold. Fl.kRIvIEC (Pl.-coo) m. 0 Mijloc ocult, ope-
farm, poet. farm) vb. tr. Si ref/. A (se) face f ftr I m el ratiuni sau formula magic& ce se Intrebuinteaza
a (se) preface, a (se) rupe, a (se) sdrobi in mitt spre a aduce pe cineva sau ceva Intr'o stare su-
bucat,ele; (e: vapsia link se term& de muchile valnrilor pranaturala, spre a comunica cuiva Insusiri cu
(VLAH.). totul nefiresti, spre a-i aduce suparari, boale, etc.
FARINA (p1.-me) sf. 0 Buclitica foarte mica sau spre a-I lecui: eel ranit vs sa se tamildueasca on des-
rupta. dintr'un obiect, sau dintr'un obiect care s'a 01111cce 010t1ctce.-solt); indata ce on coo it so mete, sa BO Chi-
rupt, s'a spart in mici bucattle: o d). de Dune; a face tiireascA, ca sa nn se lipeasca ..els de el niciodata (00F.) ¶
tarlme, a farima, a sdrobi, a face bucati: Mon mini ® (F) Desfatare, atractiune puternica pe care o
tarlme pe necuratul de zmen OSP.) ¶ ® e 0 cantitate exercita asupra noastra un lucru foarte placut,
foarte mica, o particle& mica, un pic: mina% spre o priveliste sauso persoana foarte frumoasa, etc.:
locasul mintnirii d'o TT de nadeide tole. ; o biati de ade- descrilnd ul plin de Ulna gi de evlav1e al clidirilor yacht
var se encores mai wren dealt o tar& (VLAH.) [comp. alb. (1311.4N.); ...MI 120141i se 'ntinde Ot-astimpitra toate sgomotele
darima]. pamIntulal (VLAH.) [lat. pharmaeu tn].
480
www.dacoromanica.ro
 FARMEC4 = FEENECA. tai in tail sirit: A-ousoARik, cultivata mai mult FAR -
FARNIENTE sbst. Nelucrare, lenevire: teeenii In Moldova, A- OBADATA, raspindita in Muntenia
iubesc linistea el acel drag din care se alcatuegte cea mai si ..A-LATAMEATA In forma de rinichi, --A-TtroARA,
mare parte din vista for (NEOR.) ; mai adesea in txpr.: cu pastaia lunge si galbena; o alts varietate,
dolce , trIndavie, dulce lenevire [it.]. numita - -MARE, originara din America de Sud,
*F.4.11SA (pl.-se) sf. 0 0 Comedie hazlie, cu si- face Boni marl, de un rosu aprins sau albe, $i
tuatii caraghioase $i glume adesea grosolane T se cultiva adesea ca planta ornamentala (Pita-
() Pr. ext. Festa, pozna, pacalealk glumeata, sotie, seolus multiflorus) ¶ ® FASQLEA-OICIAREIREMF
renghiu: cine mi 1-a talmes a Mout o de prost gust ® FASQLE -JAPONEEA SOLE ¶ 0 Pastaia plantei
(VLAH.) [ fr.] . pins nu se desvulta inteinsa boabele; numita si
*FARSOR sm. Cel ce face altuia !arse, renghiuri; verde ¶ 0 Bobul din pastai, ajuns la maturi-
poznas, hitru, ghidus [fr.]. tate ¶ 0 C Dinte: stringe-ti upitorne, Cd se vdd fa-
OFARING (p1.-suri) sn. Trans. Cislegi, earns- solele (ALECS.), strange -ti lasolele (Vm), inchide-ti gura
val [um,. < germ. F as chin g]. sa nu se van dintii 11 C) F A da ea la ~, a lovi cu
OFARiANG4R, FARS1NGAR, d FARSINGO0ITJ SM. putere, fara mita [ngr.].
Trans. Um mascat care umbla din case in case, in FASOLEALA (p1.-ele sf. P Faptul de a se
saptamina alba, facInd tot soiul de nebunii [f a r- fasoli.
$ an g]. FASOLI (-olesc) vb. refl. (DA face mofturi, na-
OFART1,1.ITJ, FIRT&TU (pl.-tale) sn. Tr -Carp. Sfert; zuri, marafeturi, f as o an e, a se izrneni: s'a cam
litra [Ling. f er tal y]. lasolit la Inceput, dar In sfireit s'a Imblinzit ca o mioard
FARTAT, nava sm. 0 Frate de cruce: sit ne [formatiune populara din f as n an e].
(ALECS.)
prindem lartati el vine cu mine la ceilalti zmei (SR.) ¶ FASOLICA sf. a C) FASQLE ¶ ORES- 2
® Tovaras, prieten nedeslipit, ortac [f r a t e, NITA.
cu sufixul participial -a t > f rata t, dupa sl. *FASON (pi.-scane sn. 0 Modul cum un lucru
(p obratim< brata frate"]. e Mout, in spec. forma ce se da unei haine, unei
FARTATIE, FIRTATIE sf. () Legatura intre dot palarii; croiala: ves._ tt t prin jiletcilor (NEGR.) ¶
flrtati: eu etiam ca fIrtatia nu se desleagit (SB.) si 0 Lucrul, lucrarea unui mestesugar: am eumparat
(D Tovarasie, prietenie intima. singur stota el 1-am plant numai 111 1 OO p1. F Na-
t FARTIR CFARTIR. zuri, mofturi, marafeturi, izrnenituri, maniere afec-
OFARTOT (-case) 1. vb. tr. Trans. Bucov.A da In tr'o tate: gi atuncl sA poiteased far d. ludecator sa ne mai tacit
parte carul apuclndu -1 din partea dindarat. lasoane! (CAR.) [fr. ].
2. vb. refl. A aluneca intro parte 'FASONA (-nez) vb. tr. 0 A da unui lucru forma.
(voib. de o sanie) pe un drum prea fasonul ce trebue sa ailia ¶ ® (F) A forma Incetul
neted sau aplecat [ung. f art o In i]. cu incetul spiritul [fr.].
'FASCE sf. pl.(Ant.) Manunchiu de FAST sn. Lux maret, maretie, fala [fr.].
nuiele de mesteacan legate cu niste cu- "FASTA adj. f. numai in expr. zi zi favors-
rele incruci$ate $i cu o secure In vIrf, bila; zile baste, zile in care, la Romani, era ingaduit
cc purtau lictorii care precedau pe ma- ca tribunalele sa tie $edinta si sa imparta drep-
gistra(ii romani ( 2046) [lat.]. tatea [lat.].
*FASCICOL (p1.-ole) sn. = FASCICULA. FASTE sf. pl. (D p Calendarul vechilor Romani
'FASCTCLTLA. (p1.-1e) sf. Mai multe in care erau insirate zilele de lucru $i cele oprite
coale legate linpreuna dintr'o carte ce de on -ce lucrare ¶ O consulare, tabele pe care
nu se publica deodata in Intregime ci, erau Inscrise numele consulilor in ordine cronolo-
treptal, la anurnite intervale [fr.]. gica ¶ 0 RLgistru public, In care se treceau lap-
*FASCICULAT adj. * Dispus In tele marl si vralnice de pomenire [lat.].
forma de manunchiu: ramointt (L1 Fig. 2046. FASTIDIOS adj. Plicticos, plictisitor, anost:
2047) [fr.]. Fasce. ar ti a ma Intinde mai mull asupra acestui sublect ().-GH.
'FASCINA (-Inez vb. tr. @ A ,,v/ [fr. < lat.].
fermeca ¶ C) A paraliza miscarile 'FASTUOS adj. Care desfasura un lux prea
vulva supunindu-1 cu privirea ¶ ® maret, falnic: Curtea active el lastuoasa a lui Constantin-
F A ameti, a rbpi prin nuri, prin lat.].
Voila (ODOR.) [fr. <
frumusete [fr. < lat.].
'FASCINANT adj. Care fascinea-
FASUITA (pi.-te) s f.
OFASVITJ sm. y Olten. Ban.
i = OR> SNITA.
FASQLE [srb.
zit: neputind sit-ei is ochii de la acea fasulj].
spar Mune (VLAH.) [fr.].
dulce, ametitoare, 0 FASVLA (p1.-1e), FASQLE s/. = FASQLE [bg.
'FASCINATOR. -ToARE adj.sm.f. f asu 1].
Care fascineaza, farmeca, IncInta, F4t4A, NtsE (p1. lief), OF.itguE (pl. itizli) sf. 01
arneteste cu privirea, cu frumuse- Fasie, legatura Ingusta $i lunge de
tea, etc. [fr.]. pinza cu care se Infasa copilul pes-
*FASCIO.ARA (p1.-re) sf. yasci- te scutece ( 2050) : chid botezt
cula [lat. f as ci o I a]. / scull, sa be dai lagi lung*. (GM) ¶ 0 (Y)
*FASCISM sbst. v.- P. 1ST. [it.]. Fig. 2047. Rada- Pruncie; din
*FASCIST adj. $i sm. 0 Parti- rind fasciculata. dinvirsta cea mai
mu al programului de guvernare al fascismului, frageda, din prun-
adept al fascismului: guvern [it]. 1.2A cie: !flea pe cInd era
FASOLE, I Mold. Bucov. FASQLA (p1. -le) sf. + In Milli, Marta avea
Planta leguntinoasa, origi- obiceinl de Dunes toa-
nara din America, ale caret 1.; ta lumea 'n miecare Fig. 2049. Faea Fig 2050. Fa§A,
pasta!, verhi sau galbene (FA- In !ilea, la Inceput, pina nu se desvolta, pin&
(SLV.) ;
soix-wcARA), sau boabe (albe, nu is proportii: datorla noastrit de patriot' este sa
rosiatice, pestrite, etc.) sint 0 Fasie lung& 5i
busim complottil In Itigt$ (ALECS.) ¶
foarte Intrebuintate In alimen- Ingusta de pinza foarte subtire cu care se banda-
tatiune 2048) (Phaseolus
(L_. jeaza o rana (A] 2049) 11 4 FAsTE taranul 2
vulaaris); unele specii slot nostru... cats... sa lava din o lited mottle ha lege (LUNG.)
agatatoare $i se incolacesc In [lat. f a s cia].
jurul porumbilor, printre can OFAGVTA (pi-te) sf. Mold. Putinica cu capac
slat semanate sau al aracilorori In care se tine unt, brinza, lapte acru, etc. [rut.
parilor pusi anume ( faska].
..-DE-Fee), altele, au tul- c)F.t7tIE ow- PAt$A.
pina scurta. $i se sustin singure Fig. 2048. Fasole. FA§TE sf. 0 Bucata lunga $i Ingusta Math
( --oLoAciA, ties...-rrrick) (Phaseo- sau sfisiath dintVo materie (pInza, piele, etc.):
lus nanus); cele mai rasp Indite $i cautate varie- altii calcau on luteald pe o de tnlpan Intinsa mom; f :

I.A. Candrea.Dictionar enciclopedic ilustrat. 481

www.dacoromanica.ro
A de pamint, lung& $i ingusta: acestei bogate menBucatgt
_De-atunci negura sterna se desface In mit
de PA-
11 2 mare neliniste (CAR.); loviturd
nueste moartea [fr.].
10VitUra care prici-
FAT nature i -a dat on amIndond mlinile din toate trumn- FATALAU FETELEU.
settle (VLAH.) [f a * a]. 'FATALISM sbst. Doctrind care neaga li-
*FATNA (pl. -ne) sf. ak Manunchiu de nuele beral arbitru si dupa care toate cite se intimpla
care intro in construe sint ursite de mai 'nainte si nu se pot inlatura
tiunea unor luertiri [fr. ].
de fortificatiune sau *FATALIST I. sin. Cel ce crede In fatalism.
de terasament si care 2. adj. Care tine de fatalism [fr.].
servea adesea pentru *FATALITATE st. 0 Ursita, soarta de care
a umplea santurile ce nu poate scapa cineva, ce nu se poate inlatura
trebuiau trecute spre sau schimba: el pares, di se supune anal tatalitliVi oerbe
a navali la asalt ( (O.-ZAME .) ¶ 2 Imprejurare nenorocitli ce nu se
2051) : Cum el la gamut putea prevedea sau opri: a lost se Ved0 o toate
alergau Cu scant si Cu Fig. 2051. Fasine. erau hiteadins pregatite 'mutat! peirea lni (VLAH.) [fr.].
Mine (ALECS) [fr.]. FATAT 4. adj. p. FATE. Care a Post Haat.
FAIONA.BIL adj. Care se tine de moda 2. sbst. 0 Faptul de a rata 11 ® Timpul cind
lumii elegante: ele lei comunicau astfel tine altela ideile fate animalele.
for socials 0.-on.) [fr. < engl.]. FAT.ATOARE 1. adj. f. 04 Care f a t a: oats,
FA*I04R.A. (pl.-re) sf. dim. FASLE. vend ; la botez, ciobanul diirui finului situ o oale fittAtoare
0 FA$TU, PASPI sm. Ban. Cumnat (cind e vorba (ISP.) .
de doi insi ale cAror sotii sint surori). 2. sj. 0 Local undo lath animalele ¶ (D Partea
FAT (p1. teti) SM. 0 Copilul in pintecele ma- genital& a vacii. a bivolitii, a iepii sau a scroafei.
mci ¶ 2 tcopil, baiat, fecior: despre tett' de ImpArat FATATVRA. (pl-tart) sf. 0 Produs al anima-
ce mi-al opus, mi se rape inima 1CR0.) ; se Inehinii en sme- lelor fatatoare, ceea ce s'a f At at ¶ ® ®2 Scor-
renta unui ~ de Domn onvios (oboe.) ; tu ai veva, u1 nitura: toate, ulna Is una, scornituri si din slabi orient
$8$11; 81 lava spune-mi (BR.-VN.); astazi aproape numai tAtliturt slat (CANT.).
In expr. "nu men! copilul meu! baietel De-al de FAT-FRUMOS me- FAT.
tine, al men, Multi viteji nets-am eu (ALECS.) ¶ ® *FATIDIC adj. Care desvAlue ce a lost hotarit,
Trans. Paracliser, tlrcovnic: Cobea -I !World ~ului de ursit de soarta [fr.].
la not din sat caEr.) ¶ ® In basmele populare: lit- FA T-LOGOFAT pa- FAT .
logolit,copil cu insusiri extraordinare predestinat FATOIU sbst. augur. BETA. Ironic, despre o
a deveni eroul basmului: eu 1-as face dot feti-logote- rate crescuta mare, sdravana. cu Infatisare de
ti, en totul el on totul de our use.) ¶ ® Fat [rumor, barbat: dintz'atItica s'o facia coscoge (ALECS.).
eroul basmelor populare, frumos si viteaz din *FATTJITATE sf. Infumurare, Ingimfare
tale afara, care izbuteste s& rapuie zmeii $i ba- prosteasca si obraznica: ~a factioeilor ei a demagogilor...
laurii, si se insoara, mai adesea, cu o flae de Im- orbeste of pe null et pe alit! 0.-oH.) ¶ 2 Obraznicie [fr.]
p &rat sau cu o zinc maiastra: Ai trait ol tu In basme,.. O FATVTA (pl. -te) sf. dim. FATA.
to eredeat of to o zlna, Si-asteptai ca sit to Lure, vre-un Filt- FATA (pl. fete) St. 0 I:, Partea anterioarA a ca-
frumos sil vinA (VLAH.) [lat. f e t U s]. pului omului, unde se aria fruntea, ochii, nasal
FATA (pl. tete) sf. 0 Copila, persuana de gex obrajii, gura si barbia; obraz: a se spate pew; Pb:
feminin, nemaritata, In opozitie cu baiat": alma. nits -te la ~ si mA 'ntreabA de viata; de De m se cunootea ca
vet boa spa nude belt curcubeul, to fact o lunA billet et o era betty Imp/tritest!, ((Sr.); w CURET; : a II cu doud
lunit (VON.); vol sInteti fete ot numai un billet m'ar fete (sau a fi taler on doud fete), a fi fatarnic, ipocrit;
scoate din nevoie USP.); am o singurd tatit si-oin vedea en Schimbarea la ~, aratarea mareata a MIntuitorului
pe nine mi-olu alege de ginere (cac; ) ¶ 0 Femeie Inca pe muntele Tabor dinaintea a trei din apostolii
nemaritata, In opozitie cu nevastil", femeie", slit; sarbatoare crestina (19 August), In amin-
muiere": Esti nevastA on esti ~, Or! zlnit din cer pima P tire acestui eveniment, numita p Preobrejenie
(ALECS.); !min cite sit-0 den o tato, blind din sat, en nitiell 0 14' (sorb. de divinit ate): Dumnezeu si-a tutors fats
zestrieicit OSP.); f : de dud era mama (sau iinice) A., de de la dfu.sul ¶ Cl) Pr. ext. Tog& partea dinainte a
foarte multa vreme, cu multi ant inainte; mare, trupului omenesc: a sta to fats cuiva; a elidea en tata
a) copila In virsta de maritat; b) fecioara, virgina; la ambit; baba se cute& pe pat, cu rata la titivate (CRO3 ¶ ®
parcit-i o mare, e cuminte, asezat: cuminte, hernia ®A face a tinea piept, a fi in stare sa plateasca:
", mare torte.) ; el era de treabd, smerit. alilotos
si ruoinos ca o dar nu stii clt ne costa seratele direetorului? cu ce sd mai tac ~
ca o ~ mare use.) ; ~ stdtutA, batzlni, ~ In pAr, fat& Dumnezeu etie: (DLVR.) ¶ 0 Prezenta: a spus-o In tata
ramasa nennaritata, care a trecut peste virsta de noestra: a-I spline (verde) In ~, a-i spune curat, deslu-
maritat ¶ 0 Fecioara, virgin& teeleara) ¶
( sit, fara inconjur; la late tomilui, chiar pe locul cu
® MAGA: baba Dunes pe fate unchlasulni la toate greutiltile pricina. unde s'a intimplat lucrul; a ti (de) ~, a fi
cases ((Sr.) ¶ ® pl. , 0 Fetele clmpului, tetele codruini, prezent: hantuile gem de fume care a mitt ag fie ~ la
unul din numeroasele name ale ielelor ¶ 0 In alegerea lmpAratnlui aSP.): In timpul de , acum, In vre-
cask servitoare, slujnica, jupineasa ¶ (D * Fate mea de astAzi ' ®t Persoana: fete mart ; fete biseri-
mare, Fate (mare) on cobilita, numele popular al cons- cesti; am mai Imblat eu on melee boieroaice si en alto fete
telatiunii Orionului ¶ ® 5 PARUL-nTEI we- PAR, cinstite (cm) ¶ 40 Infatisare, aspect, stare, situa-
RUKNEA-FETEI Pr RUSINE ¶ ® 7.k Bucov. Furnicii tiune: a schimba fate lumii, tata luerurilor ¶ ®
lucratoare, fumica fara aripi [lat. f e t a]. Punct de vedpre, lature: aceastd chestiune are mai
FATA (a 3-a sg. (fate) vb. tr. si intr. 0 A naste multe fete ¶ 0 .t.uprafata : abuni deli acoperean fate apei
(vorb. de animalele mamifere), a face pui: oaia (on.); fate plimIntului; a sterge de pe tata pitmintului,
tinulul tdtase an miel use.) ; 0:
and If dal n feta vacs face sa dispara cu desavirsire; fats ariei, local
(sau laps); chid fi cei, 11 moare vitelnt (sau mimed), se unde se treiera cerealele ¶ 11 A Fie-care din su-
zice despre cei earl cauta tot felul de scuze, clad prafetele plane ale unui poliedru : coin are ease tete ¶
e vorba sA Inaporeze un lucru pe care 1-au capatat O Pagina: fie-care toaie de hirtie are doud fete ¶ ® Par-
cu Imprumut, dupa multe staruinte dm partea tea anterioara, dinainte, a unui lucru, aceea care
for ¶ ® ® iron. A produce: vA petreceti vremea a e facuta spre a se Infatisa de preferinta vederii:
Moe salmi' schildvoase (NEOR.) [lat. f e tare]. fate case!, tats biserioii; use din ~ Partea exteri-
FATACIUNE sf. 0 04 Flitatul oilor: de to per- oara, din afara a unui lucru; in spec.: it unei state,
delete de 01 ce shit on ~, pe movie ¶ 0 Local unde partea stofei mai netezita, mai lustruitA, lucrata
fata oile ¶ 0 Organul genital al vacii, al scroafei, mai cu Ingrijire, etc. care trebue sa se vadA la o
etc., fattitoare (f A t aj. imbracaminte; ®: mat mutt atit deett ~, nu face ata
*FATAL adj. () Ursit, sortit, hotarit de soartA olt fats me- ATA ®; de per(i)nA, imbractimintea de
astfel melt s& nu se poata schimba, sa nu poata. fi pima, etc. cu care se Infatit o perna; de masa,
inlaturat ¶ ® Care are urmari nenorocite, ce e de pinzatura care se qterne pe o mass (Ei 2052);
nenoroc: Inainte de a Ina ma hotArlre, aratase semne de de iguana, cearsaful cu care se captuseste o plapo-
482
www.dacoromanica.ro
ma ¶ ®t. Partea dealului sau a muntelui Intoars& FATUEALA (pl.-en) sf. Faptul de a f It -
u i ¶ (-) (l) F Bataie: suparati de purtarea Int Ea- FAT-
1

spre soare ISEZ.) ¶ ® Coloare: arendasoaice (iatite si

fmpodobite cu Coate fetele WA 11 board la (ISP.). FM/
ouroubeulut tome.): fata FATUT (-uesc) vb. tr. CD A netezi, a face neted,
( obrazul) jut fata oblu, a da o1a(a frumoasa: artistic... scormonean,
sfeelei, nasal an ardeiu !recall, Malan si sclivisiau en diiltita loom) ¶ ® e F
ros (ISP.): a face sau a A palmui, a bate sdravan peste f a t a: n mat fli-
schimba fete (fete , a se tulra, II mat trudirli, de credeal CA se pierde grin mtinile Ion
Inghlbeni, a se In- (1513.1.
verzi, a se Inrosi de FATUITOARE sf. 4 Unealta a zidarului cu
necaz, de fried, de
rusine, etc.: bietul
care I It (u e t e, neteze$te stratum ,
de tencueala aruncata cu mistria pe
chir lanulea Mom fete zid.
fete (CAR.); had capul FATUITOR = FALTurroa.
In Jos II, tacind, fume Fig. zo52. Fata de masa. OFATAA pt.-be) sf. Trans. Mutra.
a face fete fete (CRC.); 'FAUN stn. Zeu cinmenese la
Duca-Vcdft nu pates nimic sa mai rispunda de ru- Latini, Infhtisitt mai adesea cu
sine $l de fried, unreal oe schimba fete: uneori se fame rosu, coarne si cu picioare de tap ( 2053)
uneori galban (NEC.): de-a fetele, un joc copilaresc: In- [lat.].
olndu-se, clod de-a baba-oarba, chid de-a leapta, orI de-a *FAUNA (p1.-ne) sf. Totalitatea
fetele (IV.) ¶ @ A FATA-MITEI = mamma ¶ Il In animalelor unei thri, a unei regiuni,
legatura cu diverse prepozitii: de prezent (so- mai sau a unei epoce geologice [fr.].
sus (D); de (mine, tine, etc.), Inaintea, In pre- t F INURi SM. I Fierar, covaciu:
se mind cum .411 ... team zioa tupaneste oa Fig. 2053.

In ,
zen(z ; In a) dinainte; b) In prezenta ; : In Ab.
te lingo $i In dos to frige; c) peste drum: trade In
unul in fata altuia, fie-care cu lata intoarsh
spre fata celuilalt; ye deschis, lard a ascunde
; ciocanul In Muria lui qica.); spuse di este
Faun.
calfi de si ar vrea sit-si capete de imam (RET.) ¶ ® Bucov.
4 C indacel lungliret si subtire, cu
ceva ; a da pe a descoperi; a-si da arama pe 'sr scutul gltului In forma unei potcoave
ARamA I [lat. vulg. facia = alas. facie s]. de cal (Lj 2054 (Elates.. segetutn) [lat.
FATA = FITA. iabrum].
FAT4DA (p1.-de)sf. 7e C) Partea dinainte a unei FAUR2 sin. Februarie [refacut din
ladirr, aceea care are fata spre stradh: fatadete cele faurar2].
mai multe erau acoperite... ou plants sultoare (1.-ON.) ¶ ® FAURAR1 sm. e Fierar, covaciu: '
Partea unei cladiri unde se aria intrarea prin-
cipala [fr.].
porunci lui Vulcan... carele era al mare master
asp.) [f a u rj.
I
FATARE sf. Pata ariei, locul uncle se treiera FAURA.R2 stn. Februarie [lat. f e - Fig. 2054.
cerealele [lat. f a c i a r i a]. bruariuS]. Faur.
I FATARI (-atm) 1. vb. intr. A partini, a fi par- FAURARIE sf. ® Trans. C) Atelierul
tinitor, a Linea parte unuia in paguba altuia: ea u r a r u I u j, covaciului; fierarie, covacie ¶ ®
nu cunostl pre nisi -nnul den cela ce Weal. ce sa zice sa nu Meseria faurului. covaciului.
%WW1 (PRV.-3313.). 0 FAUREL stn. P 3) = FAuR4R.
g. vb. refl. A se preface, a se fatarnici: oamenil FAURI ( -rasa vb. tr. C A lucra fierul batIndu-1
puteau sa se Mame* dar nu puteau tat dealt... hartuindu- cu ciocanul, thipa ce a Post Inrosit In foe: ml se
se mereu Intro clInsli (stv.) [f a t rd. pare ea and Ciclopi) faurind fulgerele lab Joe (NEGR.) ¶ ® Pr.
FATARIE sf. #
ttranul, lepadInd on -ce val de
fata (woe.) [fatari].
,
Partinire ¶ (D Frithrnicie:
I

Incepu a face riintdtlle ye

ext. A lucra on -ce alt lucru, a-i da o forma, a pits-
mul: se pose nebunul de Vulcan de mi-ti faun, din ptimInt
amestecat cu lacrimi, o fetiscana... frumoasa (ISP.) I
FATARNIC adj. $i sm. t # Piirtinitor ¶ ® ®® A area, a plhsmui, a nascoci, a scorni: 1st Tau-
Care cauta sa insele prefacindu-se blind. milos, rean 0 lime primejdionsa de iluzil (D.- SAME.) [f a u r].
virtuos, etc., prefacut, cu doth fete, ipocrit: Fugi c)FAURIE sf. e) FAURARfE: de ce sa nu-al albii
de zImbetul ei de stringerea de mina A acestor reign... satul it oratul... Marla si small° lul de meseriiP NIP.)
(VLAH.) [f a t a]. [f a u r].
FATARNICETE adv. Ca un fat a r n i c, In FAURITE sf. Atelierul f a u r u 1 u i, covh.-
mod partinitor: an judecareti al pe dreptate (pay..me.). die, fierarie: merserti In I Alexandra prinse /313 Pileasca
FATARNICI (-icesc 1. vb. intr. A partini, a fi un !ler ruginit (RET.).
partinitor. o FAURITA (pl. -te) sf. Trans. e Nevasta I a u r u-
2. vb. refl. t A SP preface, a se arata altlel de 1 u j, covaciului: deodata au Imparateasa, Itasca rotarita
cum este: se Iatarnlei oa cum n ar sti nlmlo din role $i faurita Imparatulni (RET 1.
inmate putin Inainte (MAix.) [lA(arnic). *FAVO.ARE sf., t FAvort (p/.-oruri) sn. 0 Semn (le
FATARNICIE sf. Prefacatoria ornultii care bunavointa, de protectiune (din partea unei per-
se arath blind, Indus, virtuos, etc., spre a cauta soane cu vaza, din partea publicului) ¶ consi-
sa Insole buna credinth a celorlalti: era on mime cm- dera(tune, trecere de care se bucura cineva pe thigh
rata si tare usp.) [fatarnic]. o persoana cu vaza ¶ O Semn de dragoste, de prie-
tesug; hatir ¶ 0 Biiet de
*FATVTA' (p1.-te) sf. 0 Fie-tare din fetele du- carp dh cuiva dreptul
plite ale unei pietre scurnpe ¶ ® Ochi en fatete, se sh intre »Ira plata intr'un teatru, la un concert,
zice despre ochii unora din insecte $i crustacee etc. ¶ ® fn a cuiva, In folosul, In prolitul, spre
compusi din mai multi ochi In forma de poligon binele cuiva : lapis se sfIrsi In !worn) nostril (ALECS.) [fr.].
$i juxtapusi [fr. fa c et t e].
*FATTA2 (pl.-te sf. * Bucatil de alarnh cu
Sant care fixeaza cli$eele pe regleti. [germ.].
O FATTE s/. Trans. (DENS.) f.31.= FATA O.
vint ,
*FAVOR/NBIL adj. 0 Care acor-
dh cuiva o favoare ¶ ® Priincios:
ocaziune ¶ s Care e In
favoarea, in folosul cuiva: a avea o
FAT! 4. adv. Pe f a t a, deschis, far& a se as- parere ".1 despre cinevaTINVFAVORABIL
cunde: sa as impotavim~ pi yleptls navaliril model (ISP.). [fr.].
3. adj. Care se face, se spune pe fata, (Ora "FAVORIT I. adj. si sni. Pre- I

a se thinui : se lima Impotriva vrajmasilor fatis1 at ferat, care este mai iubit, min
legi crestinest1 (aALc.). placut decit altul sau altceva ¶
FATIwk = NFATL54. cu Cel ce se biretta de lavoarea Favorite.
Fig. aess-
# FA.TIAT 4. adj. @ p. FATISA ¶ ® Vadit, cuiva.
dat pe fatal: hot ~. a. FAvoRITA (pi.-te)si. 1.Itibita mini suveran:
2. adv. Pe lath, deschis. favoritele din harem tin In mina soarta Imparatiel turcesti
FATOIXIE si., FATQIU (pl.-0103) sn. Maram. Oaf. (FL.) ¶ ® pl. (i FAvoRm m. pl.). Barba lasa
rata de mash (VIC.) (PAP.). cineva sa creaseh de la urechi In jos. numai de 0
483
www.dacoromanica.ro
FAv_ parte si de alta a obrazului, Sera sa acopere bkrbia
( 2055): netezindu-51 favoritele negro 51 It Mgt (OLVR.) ; are
FEE bath intlorita, tavortti tuto51 51 mustati rasucite (NEGR.)
[fr.< it.].
"FAVORITISM sbst. 0 Influenta, atotputer-
nicia favoritilor ¶ ® Favoare acordata favori-
tdlor [fr.].
*FAVORIZA (-ivia vb. tr. A sprijini, a ocroti,
a proteja, a pitrtini pe cineva, acordindu-i favoa-
rea sa, aratindu-i multA bunavointa ¶ ® A fi
priincios, a-i fi Inteajutor, a ajuta [fr.].
*FINZA. (p/.-ce) sj. ® , Fie-care din aspectele sub
care tuna, Venus
$i Mercur se In-
fittiseaza ochi-
lor nostri
FECIORA$ S771. dim. FECIOR: naseuse mulerea
tjumos 51 sanatos (RET.).
FECIOREA (p1. -role) sf. dim. FEcm6RA.
FECIOREL sm. dim. FECIOR.
FECIORESC' adj. De fecio r; baietesc.
FECIORSC, adj. De f e c i o a r 5., virginal,
neprihanit, nepatat, curat: no mitre ca vorbe de
de5ertaciunt lumesti a9 inghimpe !Wort/stile-1 urechi (ON.).
FECIORICA sf. ® dim. FEcIoARA ¶ ® * Micgi
plant% ierboas5., Intinsa pe p5mInt,
cu flori galbene- verzui; numita Si
iarba-fecioarei", iarba-feciorilor",
iarba-surpAturii". iarba-datului-
si-a-faptului" (Herniaria glabra)
2058).
((

FECIORTE' sf. 0 Stare de f e -

2056) 11 ® Fie- cio ar A, fetie, virginitate 11 0 Pr.
care din schim- ext. CurAtenie, nevinovAtie, castitate.
bArile treptate t PECIORTE2sf. 0 Trans. Timpul
care se IntimplA clad era cineva fecio r, virsta pe-
in cursul unui e- trecuth ca flactiu ¶ ® # de sublet,
veniment, stare Calitatea de copil de suflet; Intiere:
de lucruri succe- iecioria de Bullet o tao null, cacti no naso co-
siva: diferitele laze Fig. 2056. Fazele lunii. p11 (PRV.PAB.).
ale oivilizatiet; a- N. Luna nouS. C. !lithe secere t FEC/ORTTA. (291.-tc) sf. Tr.-Carp.
masa lunge 51 (Craiu-nou). S. intiiul sfert, dim. FEcioaRA.
S'. Ultimul sfert. Fig. 2058.
dureroasS ././ a sbu- P. Luna piing. FECVLA. st. a- Praf de amidon Feciorica.
ciumatel Int vieti C'. Ultima secere.
extras din cereale, din leguminoase gi mai ales
(VLAR.)[fr. p h a s'e]. din cartofi [fr.].
*FAZAN sm. It PasAre din ordinul galinaceelor, 'FECULENT adj. 2. Ce confine fecula, compus
original% din din fecula [fr.j.
Asia, cu pen. *FECUND adj. 0 1 Roditor, rodnic, mAnos, fer-
frumoase $i til, care produce rod Imbelsugat ¶ ® Imbelsugat,
cu carnea
foarte gus-
care produ ce mult ismer t;
e:subiect spirit [lat.].
*FECUND4 ( -des) vb. tr. A face foarte roditor:
toasA (Pha- Nilnl fecundeasS pustini [lat.).
sianus) ( *FECUNDATIVNE, FEcuNDATIE sf. Faptul de
2057 [fr. fa i- a fecunda [fr.].
s a n]. "FECUNDIT4TE sf. Insusirea de a fi roditor,
FEBRA Fig. 2o57. Fazani.
rodnicie [Sri.
(p1.-re) sf. Friguri; , tUoidlt = TWOS [lat.]. FEDELE$ (p/.-ecii) sn. Butoias mic, Infundat
FEBRIFUG 1. adj. .0 Care vindecA sau de o parte $i de alta,
gone.ste frigurile intermitente. din care beau apit
2. sn. # Leac In contra frigurilor [fr.].
*FEERTL adj. G 1 De friguri, privitor la friguri
11 C) CF Infrigurat; neastimparat; excesiv: ye stradele
principal. este o mi5eare neobleinnita (CAR.) [fr.].
*FEBRILITATE sf. Inirigurare; neastimpAr:
Personalul misearii raimna on malt& (CAR.) [febril].
*FEBRUAR(I)E sm. I)) A doua lima a anului, Fig. 2059. Fedele5. Fig. moo. Fedele5.
Fevruarie [lat.].
*FECAL adj. De natura exerernentelor; materli tAranii cind lucreaza la camp [. en2059, 2060): it
excrementele omului [fr.]. dete pe sub asenns... doua azime 51 on spa OSP.) ; a lega
"FECIAL sm. 4 Preot roman consacrat lui Ju- pe cineva a-I lega teapgm, ca sitnu se mai poet%
piter $i fAcind parte din tagma preoldlor InsArci- rnisca: 11 legit 81-1 trtnti jos Pe naraint (m.) [ung.].
nati sa Incheie pace sau se declare ritzboiu *FEDERAL adj. 0 De federatie, privitor la o fe-
[lat.]. deratie: coconut elvetian [fr.].
FECIOARA (p1. -re) 1. sf. 0 Fat& neprihAnit5, *FEDERALISM sbst. 0 Sistem politic al Statelor
nepAtata, nevinovat5., fata mare, virgins; Stints unite dintr'o federatie [fr.].
Fecloara, Maica Domnului ¶ ® 11( Unul din cele "FEDERALIST 4. adj. 0 Privitor la federalism.
12 semne ale zodiacului, Virgins; fecloara en cobill- 2. cm. Partizan al federalismului [fr.].
tele, constelatia Lebedei, numita mai adesea fata *FEDERAT adj. $i sn. 0 Care face parte dintr'o
mare, fata (mare) cu cobilitele: ne arias pe car carol, federatie [fr.].
leeloara en donitele si multe de toate (ISP.) ¶ ® 4, 141tBA- *FEDERATTV adj. 0 Privitor la o federatie;
FECIO3.REI = FECIORICA ®. constituit lute() federatie: republicil -'A [fr.].
2. t adj. Fecioresc, curat: taut virgins: *FEDERATrf:TNE, FEDER/ME sf. .0 Uniune
e ursita de Dumnezen attta aS traces/A ptnS vor ti toate fete a Statelor care, pAstrindu-si fie-care autonomia, se
feeloare (RET.); ®: Pentru-o inimit mindru idol Wei ales supun unor anumite legi comune $i stilt colectiv
(EMIN.) [lat. *fetiola < feta]. reprezentate pe ling& natiunile stritine printr'o
FECIOR sm. ® Copil de sex masculin, Mat: putere centrals: --a elvetiana [fr.].
ar ti dorit... sa albs si o lath barim. la atttia (MP.) ¶ *E'DERVAIS sbst. Pulbere de steatit5. titre-
A Fiu: impdratul avea trot ...I, doi mai marl, tar nnul mai buintatil In manusi si In ghete, ca ss alunece mai
mio (RET.) ; cs de Down, print, beizadea; de bile co- usor [germ.).
pil din flori, bastard; de bani gate pa- BAnd® O FEDW (p1. -dee) sn. Tr.-Carp. Capac de lut
® Trans. Mau ¶ ® Sluga, servitor: t. in cash; (pentru oale) [ung. f e d 6].
bolereso slujbas al unui proprietar pe o mosie; FEE sf. ?Anil (in povestile franceze) [fr.].
peste boieresti shit pusi vatafii, iar acestia *FEERIC adj. ® De zine, privitor in tine ¶
sint subt ascultarea vechilului ¶ ® WS/I-FE-
CIPRILOR = mcroRicAO[lat.*fetiolus<fetus].
i O (E) Incintlitor, de o frumusete ne mai pomenita,
nespus de frumos: intro via 51 viatti este o stare de cum-
OFECIORANDRU sm. Ban. Trans. Baietandru: Panire .$ (DLVR.) [fr.].
mo5ule, at cui e cs1 aeesta P (RET.); treelnd pro Naga o bac/M- "FEERTE sf. O 0 Piesit de teatru cu numeroase
ee all VaZtlt 1111 r oarele... °luta la too tpetl.) [fecior]. decoruri foarte frumoase $i In care intervin zinc,
484
www.dacoromanica.ro
Ingeri sau alte personagii supranaturale: Imi pare OFELE$TIOC (p/.-oeuri), FELESTI1J0 (IA.-nowt), FEL-
ca ai sS to misti scums 51 at sa vii dare mine, ca Intr'o e FELESTVII sn. Mold. C) Pam5.tuf Mout dintr'un bat
(D.-ZAMF.) ¶ ® (P) Priveliste nespus de frumoasa, scurt cu o despicatura la un capat in care se FEL
ca'n povesti: Ce mareste 'n miezul noptil dalba luncii vIra o cirpa sau aid; serveste la uns osia earn-
(ALECS.) [fr .] . tei cu pacura sau ciubotele cu rabueala (Lc]
FEL (p1.-iini) sn. ® Soiu, gen, neam, speta: 2063): de inima carutei athnan au:omits on el PO-
ceep, de om e I'; cumpara tot ..il de Incrnri netrebnIncioase; stance (CRC.) ¶ o Fitil pentru opait, facut dintr'o
am vazut acolo animale de tot ,n1; am cunoscut en multe bucata de peteca.
.uri de oameni, dar ca tine nu; *email e un + de cline FELEZAU, FELEZUII Stat., OFELEAZA (p1.-ese),
salbatee din tinnturile calde; FELEZOAIE sf. f Maturica rasfirata si lung& In
de , de tot soiul: si aba-
toads, facuta din nuiele de mesteacan, cu care se
jurni 51 toate tale lucrate on iglita In de de fete (CAR.) ¶
® Spec.: de bucate, de mincare, sau simplu mature pleava dupe ce s'a vinturat grlul, secara,
rind de bucate: cel mai mare °spat se cuprindea to °neva etc. [ung. felez O.]
altii Intr'alt ;
bine de bncate (NEOR.) ¶ ® Chip, mod: unit eras ImbrA-
esti intenn la
menea, tot asa, In acelasi chip ; ce P cum? de
nicidecum, de loc, nici intr'un chip; si chip or
FELEZUI ( -nese) vb.tr. 0 / A matura pleava cu
deopotriva, ase- felezaul: Cucozile mamas; Cn nitrile vint Monti (MAR.) ¶
® Pr. ext. A da din coada. [ung. f elezn 1].
*FELIBRU sm. Nume ce -$i dau poetii proven-
CHIP 1 C) 0 Origine, neam: e de din Ardeal: stmt sail moderni. ce scriu In dialect [fr.].
11

de ni men din partile Olteniei ¶ C) Obiceiu, datina: 0 FELICEA (p1. -tale) sf. Trans. dim. Fula: tmt vet
erecum e ~n1 din bitten' (COS13.); a-si face a face cum da cite o de lasts to toata sins (isr.)
1i e obiceiul, a-si face cheful ca $i site dati: nu-1 *FELICITA. (-it, -fist) vb. tr. 1. A aduce laud&
vorbit, not tot ne faceam iel(i)ni ass elteodatit (CRO.); a-1 cuiva, a-i ura noroc pentru o Intlmplare fericita,
face cuiva ~Ili, a-1 da gata, a-1 omori: nu to -am stint pentru o izbinda, etc.
en ca esti de acestia, cli de mult It' faceam fel(i)ul (cRo.) 11. ® 2. vb. refl. A se socoti fericit sau multumit [fr.].
Meserie, ocupatiune: tam de ..in -II- a foot d (RV.-CRG.) 'FELICITARE sj. 0 Faptuldea felicita I
[ung. f 6 1 e]. ® Urare; bilet, scrisoare prin care se felicita :
*FELAH sm. 0 Taran din Egipt 1-am !Scut de zags int o In versuri cvLana.
(Ca 2061) [fr.]. FELIEsj. Bucatasuptire taiata dintr'un lucru de
t FEL CER, d FALCVR(Itt)sm.Tr.-Carp. m Incare : de stifle, de sliininit ; de men° [ngr. peAi].
I' 0 Doctor de sate II ® t Subchirurg 0 FELIGA = FE.RIGA.
0 iron. Medic: denuntam onor. consilin FELTN adj. () Care seaman& cu o pisica ¶
sanitar faptul miselesc al color trei feleeri O CP) Prefficut ca o pisica [fr.].
(CAR.); °bier si la Idloerul s'a dus on myna FELINAR (p1. -are) sn. Un fel de cutie trans-
(igr.) [ung. f elcs e r <germ. F e 1 d- parenta (cu peretli de obiceiu de sticla)
scherer]. In care se aprinde o lunainare sau o
O FELCVTA. (p1.-te) sf. Trans. dim. lampa care astfel slot aparate de
FELE. Ulcica: $i mum de-o sastiiminit Sint vint (M 2064. 2065) : o lumInare de sett
tot on Manta 'n mini OK.-BREI.).
0 FLDER (pl.-rel sn., nu:ma (pl.
-re) sf. Trans. Maram. 0 /fen. F' e r - Fig. 2061.
d e I a, banita, mierta. Felah.
*FELDMAREAL sm. Gradul,1G

eel mai inalt militar in Austria, Germania, An-

glia $i In vechiul imperiu rusesc; generalisim [fr.
< germ.].
*FELDSPAT sbst. e. Gen de minerale compuse
dintr'un silicat de aluminiu $i dintr'un protoxid;
ele constituesc elementele unui mare numar de
roce importante (granit, sienit, porfir, bazalt,
etc.) [fr. < germ.].
O FELE sf. Trans. 0 /ten. Masura de capacitate
de o jumatate de cafe ", corespunz(itoare cu o Fig. 2(364. Felinare. Fig. 2065.
jumatate de oca: $i am bent tot cu ...it $i -am ramas on Felinar de trasura.
camp (RET.); oamenii nntite din cap, eiooneso, mai oar care ardea 1ntr'un atfrnat In tavan (1.-GH.) [COMP.
cite o (LUNG.) [ling.]. tc.fenar].
O FELEAZA ear FELEZAII. FELIOARA (p1.-re) sf. dim. FELIE.
t FELEGA (731.-gi) 4. 0 t I OFELITA. (p1. -ate) sf. Trans. dint. FELE; am tn-
Ctrpa, treanta: numai cu o trat sa bean o de yin (RET.1.
de pInzit 1nveliti (CANT.) ¶ ® Trans. FELIG FEL.
Basma de cap; $tergar de pe- t FELIURIME pp- FELURIME.
rete (CONV.). OFELIU4G sbst. Mold. Fire, obiceiu: fel, soiu :
FELEGEAN, FELIGEabi, FI- s'a cuica s'a adormi, oa ochii &schist, cum I-1 ..111 (one.)
LIGE4}1 (p1. -one) sn. 0 Cease& [f eltu + suf. -s a gi comp. ung. felese g].
fare toarta, pusa pe un su- F. FELIUTA (pl.-to) dim. FEW.
port numit zarf" ( 2062): 1°' a°6.. Fe legea n. FELON (p1.-oane) sn. A Vesmtnt preol,esc,
%liven° de small, cu zarfuri de strata/ (ODOM); se vedean Iarg In partea de jos si strlmt
o multime de feligene pentru Wee Cu !tolu- In partea de sus, cu o mica
ene for de argint (FiL); oparindu-si gitui cu deschizatura sus, spre a putea
nn felegean de cafes clocotitli (ALECS.) [tUM. fi Imbracat; se pune In timpul
filgan]. slujbei peste celelalte vesmin-
FELEGOS adj. Mold. Bucov. Trans. te; reprezinta haina cu
Sdrentaros: tart clad eram rupt 51
neat!, vAzut aims (volt) ; Pope
,,
Mina Doren 'n
nu care a Cost Imbracat MIntui-
tnrul In curtea lui Pi11t ( 0
Fos (00R.), ghicitoarea despre pieptene" 2066): I-an prohodit, Hind tm-
[f e 1 e g a]. bracati popii on enttratire at on
OFELEHERT, FELEBART sbst. Mold. teloane (NEC.) [vsl. < gr.-biz.l.
Trans. Ban. Crucea carului: vats vei lena-o Fig *FELONIE sf. 0 Tradarea Fig. 2066. Felon.
In felehertul dinapoi (IRG.1 [ung. f elhér c]. F ejtroc. $i rasvratirea vasalului Impo-
t FELENDRE$ sbst. 10 Un fel de pos- triva seniorului sau ¶ ® Necredinta, perfidie [tr.].
tav: wets aobonnt de stota aurita, pinta nn benisel de FELT (p1.-tnvi) sn. # Bentita, flisie de Male
(anon.) [p o 1. felendysh < germ. f1 n- ce se coase la o carte spre a lipi pe ea o planse sau
drisch]. o harts [germ. F a 1 z].
485
www.dacoromanica.ro
FEL- .rELvcA (pt.-net sf. a. Corabioara lung& $i cart.: apoi nu-ti mai trebue mAnusl, birlit, mai o inghetatit
Ingusta, cu visle $i cu pinze, obicinuita in marea sears, un ~1, (1.-on.) (germ. Fdrbe 1].
FER Mediterana (2.] 2067): sem lovittut buns de visle 51 FERBINTE... =
abordAm felnca (ALEC%) [ fr. < ex.].
FELURINIE f FELIURIME sf. I1lulte f e l u r i
O FERCHEDEU pl.-dee sn. Ban.
carului, virtej [ung. f ergety 0].
lP 0 parte a
deosebite, tot felul, fel de fel; varietate, diversi- FERCHE$ adj. F De o hilAtisare placuta;
tate: Piece St Iasi telurime elegant, dichisit, sclivisit: tote care ma vita asa
de Wharf adunate (Atz.) ; feint- se mica cum de nu BIM la cavalerie (ens.) ; eat! Mat bine
rimea si multimea pegtelni este tacut, si vesel (vLAH.).
nesocotitA (C. RAD.). 0 FERCHETEU (p1. -tee) sn. Trans. t(Ac.) = FER-
FELURIT, Mold. FELIU- CHEDEU.
RIP adj. De tot felul, de FERCHEZU (-nese) vb. tr. A dichisi, a gati
toate f e 1 u r i 1 e, deose- frumos, a face ferche$: 1-au terchezult irumos si i-au
bit, diferit, variat: an auzit Imbricat la fel term).
telurite limbi 01 grainri (mi.); FERCHEZUIT adj. p. PEECHEZIII. Dichisit,
era aninatA o bArdltil pentru gatit frumos: duo& cc o vitzu boierul enraticit s1.0it ea o
telinrite intimplari (CRC.). mireasit (Ise.).
FEMEIE s /.. #FAram 0 FERDELA, FERDALA (p1.-be) sf.
#Familie¶ Solle, nevasta
2 Fig. 2067. Feludi. Trans., FIEDEL ((l. -eie)sn. 0/ten. (rn)
¶ a Persoana maritata sau Banita (L 2070) [sas. f y r d e 1<
vaduva In opoz. cufatii") 1 0 Fiinta omeneasca germ. Viertel].
de sex femeiesc (in opoz. en barhat" sau om") FEREALA Si. 0 Faptul de a
[lat. f amtli a]. (se) f e r i ¶ 0 Paza, bagare de
FEMMES C, -1Asalk adj. De f em ei e, privi- Rama, precautiune; assess.
tor In ferneie. O FEREASTA R FEREASTRA Fig. 2070.
da
FEMEIESTE adv. Ca o femeie, In felul fe- FEREASTRA (p1.-estre , FE-
meilor: s'a imbrAcat [f e in e i e s c]. REASTA (pt.-esti) sf. 0 Deschizatura in paretfi unei
FEMEIV*CA (p/.-inste) sf. 7.1r, 0 Animal de case, prin care intl.&
sex femeiesc, muierusca ¶ ® iron. Femeie rea sau lumina $i aerul (
Cu purtari rele [f emei e]. 2071) : wait mei n'avea
*FENLEL adj. * Se zice despre organul unei nici fermata, Diet usit G I G
plante destinat sa produce fructul: Dismal este ((SP.) Per paum 11 ®
organnl 0; tloare A, aceea care are unmet phalli (ff.]. Cercevelele $i gea-
*FENIELA (p1. -le) sf. vt
Femeiu$ca murile puse to a-
ceastd, deschizatu -
0 FEMENIN FEMINTN. rd.: a deechide tereastra
'FEMININ adj. Fenieiesc, de fe- ¶ 0 Geam: clad I

-r
meie ¶ 0 a.7 Se zice despre genul asudA terestrele, are sA
substantivelor care reprezinta fiinte ploaie (SEZ.) [lat. f e - Im 1

de sex feminin: seam [lat.]. n Astra]. 9 la

hi
FERECA' v 6
*FEMINISM sbst. Doctrine care -ee) il
II

Li
1

tinde sa ap ere femeia sa extinda drep- vb. tr. E.-' A cap- 1

turile ei [fr.]. tusi sau a Imbraca e-

'FEMINIST adj. si sbst. Care se ocu- cu Fier, a lega cu
pa de feminism, privitor la feminism [fr.]. cercuri de fier: to-
FEMUR 0a Osul coapsei (de la roipanul De care 51-1
incheietura coapsei pinA la genunchiu) cioplise el... si-1 fere
( 2068) (tn r. SCHELET) [1st.]. case on Her ((SP.) ®
FENA s Trans. (rec.) Ru$ine, ocara Fig. 2068. 2. ow o piatrit de Fig. 2.71. FereastrA.
Lung.). Femur. moat* a-i bate rata C. C. Cercevele.G. G. Geamuri.
*FENIC adj. s2. Acid , campus orga- spre a-i face scobi- T. T. Toc, pervaz. R. Cre-
nic extras din gudronul carbunilor de piatra, turi sau zimti, ca mon(d). B. B. TM,
foarte Intrebuintat ca antiseptic $i in fabricarea sa matins mai bine ¶ ® A lmbraca (o souls pre-
colorilor organice [fr.]. tioasa, o icoana, etc.) cu placi de argint, de our
'FENIX stn. CD
unica In felul ei. care, dupti o
a
Pasbre fabuloasa din Arabia, sau cu pietre scumpe: mA fur sA tem on argint icoana
to (NEGR.)T 0 A lega cu flare, In lanturi, a Incatusit:
viata de 500 de ani, se expunea an si trimes de 1-au ferecat in obezi (NEC.) ; cind lUd...
razelor soarelui spre a fi arse pe Prometen s1-1 dna a-1 tereca no mnntele Caucas ((sr.)
apoi renastea din cenusa ei c) Pr. ext. A lega cu fringhii pe cineva: st-i
2069) : ye ti Jost Desiree care ne Bou- lege si-1 fereca Tot Cu tringhii de mAtase trot.) ; a Intepeni,
nce daseitlul eit se numeste r
((SP.) : a lega strIns despre lucruri) : caruta era terecata
mimeo in procesiune cu steagul alb pe
care eras inscriptiunile en cruces si en
en tete (coo.) [ tfareca< lat. fabr/care].
FERECA 2 (-ec) = FERICA.
Sul iegind din tlactiri (1.-GH.) ¶ 2 (1!) FERECAT sbst. Faptul de a fe r e c a.
Persoana cu mutt superioard al- FERECATURA (p1.-turi) sf. 0. Fierbria, pia-
tora, unica In felul ei [fr. < gr.] die de fier cu care e imbracat sau captu$it un 0-
*FENQL sbst. 2- Alt nume dat Fig.nonareniu. biect: tunnrile bubtuau... durdnind terecaturile cupolei
acidului fenic [fr.]. ¶ ® Imbracamintea de aur, argint, etc. cu
15.-ALD.1
'FENOMEN (p1.-ene) sn. I Ori-ce fapt sau care e ferecat un such [f e r e c a].
schimbare ce se petrece In nature sau in not in$ine:
se petreeu atone! In aceastA junta un -
ciudat (CAR.) ;
chiral°, acela care schirnba felul unui corp 7
® Ceea ce se iveste de-odata pe cer, de pilda o
E'RECE sf.
FERECEA. si. 4
FvREGA (lat. 1111 c e in .
VETRICE' [f e r e c e].
FERECUTA sf. 4 = FEREGPTA.
OFEREDEU (p1. -dee sf. Mold. Tr.-Carp. Baie
Lucru rar, sur-
I
comets, un meteor, etc. ¶ C.) (apa sau cada In care se scald& cineva; localul,
prinzator 9 ® (y Persoana ale carei talente sau odaia unde se lac : mi se 'neingea o eAlduril 'n
fapte sint nimitoare [fr.]. online, de eredeal ea-1 0., (GRIG.) ¶ 0 pl. Bai, localitate
*FENOMENAL adj. C) Privitor la un f.eno- balneara: o sA stab pe semne mai multi vreme la te-
men ¶ 0 ® Surprinzator, uimitor [fr.]. ream (GN.) f Q r d 6].
'FEODAL... = FEUDAL... FEREDUI (-nese) vb. tr. Mold. Tr -Carp. A im-
FERASTRAU,.. R FERESTEPJ... baia, a scalda: atone! porunei s'o feredulasoil nee.);
FERAT adj. 4A44 caw A, drum de fier [fr.]. pe tat& an teredult-o el au Imbracat-o Ca pe-o frapitrateasii.
FERBER (p1.-ere) sn. AP Numele unui joe de (VOR.) [ung. feredni].
486
www.dacoromanica.ro
 FREGA, FERIGA (p/.-gi), PERNA (p1.-ici) sf. o parte *i de alta cu cite un sir de dinti; numit si FER-
* p Numele mai multor varietati de plante crip- pe ste-ferestrau" (Pristis) ( 2080) [f e r es tau .
togame, foarte frumoase, cu frunze mari. despicate FE FER
si taiate ca niste dantele, ce crest prin padurile 0 FERESTIJICA (pl.- ulci).
umede sau pe stracile umbroase (Aspidium Lon- FERESTRVIE sf . dim. FE-
chitis; Asp. aculeatum; Asp. jilix rrias; Pteri- REASTRA: din camera bar-
dium aquilinum ; batilor este o ferestrula ce
Phegopteris dryopte- de In celar use.) ; pe nrma
ris; Poy1.5tichunt fi- o ferestnica se lumina la
lixmas;Polystichum ,WatOrr.. o cask din tire (ALECS4 ; o
thelypteris; Stratiop- ferestruie se deschide In Pa-
teris germanica) ( retele de verdeata (VLAH.).
2072) 70 = sPDIAREA- FERESTRUT, FE-
rijPuLIJI 7 ® FE- RAsTRin ( -ueso) vb. tr. Fig. 2079. Ferestrau circular.
REGVTA [ferece]. ISP°A taia cu ferestraul: Tiganti feristruesc...
FEREGE4 (p1.-Ite- menthe de la no clipatlin (CAR.).
le)St.TC)Manta large OFERFELITA FREt-
pe care boierii o pur- FENITA.
tau peste anteriu C.] FERFENITA., nR-
2073): vera boierii pnr- FELITA, FERFERITA (pl.
tau si lame conto5 -te sf. Sdreanta: tmbrdcat
(1.-0N.) ¶ ® Mantila In odilidli rupte ferfenitit
de varii, din stofa (VLAK) ; 151 rupee ciobotele
find. ce purtau ne- ferfenita jucind impreunk rl v.:.
vestele boierilor pes- Fig. 2072. Fig. 2073. on not (CRC.); amble Dina
te cealalt. Imbra- Ferega. F. Feregea. Coate ferferita i se Mom% Fig. 2080. (Pe§te-) Ferestrau.
carninte: toate le are opincile (RET.).
ottoman, numai ~oa-i Ilpseste (ZNN.) ¶ ® Valul cu FERFENITI (-hese) vb. tr. si refl. A (se) face
careli acopereau fata cadinele f er f en it a, a (se) sdrentui, a (se) rupe In bucati:
Pe frunte-acoperita o'o subtire (ALECS.) an jucat attta cu dings pin' ce i s'au ferfenitit halnele
[to.). (se.); era rupt. ferfenitit, nespalat, ea vai de Mitsui IVOR.).
FEREGTJTA. sf. * Varietate FERFENIT 9S adj. Sdrentaros, sdrenrait,
de f e re g a, numitii si ferega", rupt ferfenita: vdzu %meta descultil si ferfenitoesa
ferecuta" sau iarba-dulce-(de ton.); pared -I vAd clt era de ai (CRO.).
munte") (Polypodium vulgare) FERFIN sm. 3 = VIzno4GA.
(2j 2074). FERI ( -reec) I. vb. intr. A se da la o parte, a se
*FERENTAR sm. X Nume dat da in lhturi: De te-ating, al fee in laturi (EMIN.) ; Seri, clue
de unii scriitori soldatilor din de amen, din drumul meal (RET.); fern de ti-i sk mai mind
vechea pedestrime usoarb.: Mihnea mamallga (130.-DEL.).
Insotit de patrn viteii (coos.) [lat.]. 2. vb. tr. C) A apara, a ocroti, a pazi: Pe feta im-
OFERES(T)AU, FERESTE1J = Paratului o ferea calul de lovitnrile zmeului ((SP.); Doamne
FERESTRAU [ung. *f tI r 6 s z 6]. fereste I fereasca Dumnezenl sa ne pazeasca Dianne-
FERESTRAU, FERASTRAU, HE- zeu! mai bine sa faces cruse 51 s& zicem: Seri -ne, Doamne!
RASTRAU (pt. -tree sn. VP° I MET) ¶ 2 A pazi o purunca, un obiceiu, o datina;

Unealta, de diferite forme, preva- Fig. 2074. a Linea o sarbatoare, a o observa cu sfintenie.
Fereguta.
zuta cu o lama dintata de otel I. vb. refl. (D A se da la o parte, In laturi. spry
cu care se taie lemne, pietre sau chiar rnetale: a evita ceva: soarele 51 lune se ferire din catea el (RET.) ¶
ae thgher ( It! 2075, - A se pazi, a se apara: ea se tart sa nu vase raimentCI

2076), dg de ganrit at fugi usu..); omul de botul din cask nu se poste feri (ZNN.)
SOU
rece
coed& de
coada de goa-
( OO 2077),
vulpe (
jimmies* [lat. vulg. *a uferire= clas. au f err e; comp.
arom. afirire].
tFERICA ( -ie) vb. tr. Trans. (D A feria, a socoti
2078); A. circular, fericit ¶ o A ura: seem hi heed int ei ran, care eltukt
prevazut cu o feria (ace.) [lat. *I' elicar e].
roata, dintata, Jalt FERICA per nitEGA.
Tntrebuintat pentru FERICAT adj. p. FERICA. Fericit : fericati fla-
thierea scindurilor. milizli 4I Insetosatii, od aceia satura-se-vor (COR.).
grinzilor, etc. Ca FERICE' 1. adj. Fericit; mai adesea In con-
2079) ¶ ® Stabili- structiunea N de: de mine; de not; de el; de
ment In care un ma- noroadele din Imparatia aceea use,
re numar de fere- 3. sj. Fericire; a-1 bate ...II, a da norncol peste
strae, puse Tn mi*- A
el: In ziva rind primia paralele, ne bates (oLvs.); era
care de o cadere de Fig. 2075, 2076. Ferestrae de dul- si dragalag bata-I I puiul de imparat (coos.) [lat.
ape sau de vapori, gher. A. Din ti. B. Pin za. C.C. Mi- felicem].
taie bu*tenii In grin- nere. D. Punte, chinga. E. E. FERICE2 nuEGA.
zi, scinduri, etc.; nu- Brale.PanA, sucitor, cordar, etc. FERICI (-icon) i. vb. tr. I A da fericit ea, a face
mit $i de munte sau S. Sfoard, coardA, struna. U. fericit ¶ o A socoti fericit: to fericeam In gindul meu
Joagar: freamata va- C. Umeri, capete, cioace. di at gdsit o sotie atit de frumoasa (ALEcs.).
lets de vnetul morilor 51 at teristraelor (YLAH.1; Lotrul... I. vb. refl. A se socoti fericit: 1it menn se tericea
miscit mori, pive el De pope00-811 °bum (RET) [f e r i c e].
herastree (VLAN.) If 0 1;;;;;Diarizimmeimusurzu=a. (DFERICTE sf. Fericire [f e r i c e].
Sins dintata ase- FERICIRE sf. 0 Stare de multumire sufle-
zatala oextremitate Fig. 2077. Ferestrau de gaurit, tease& deplina : lace dea visatA de mai 'nainte, cum s'a Im-
a masinei de UN.- ,oada de parece. plinit (CRC.) ¶ ® Intimplare norocoasa: a lost o pentru
rit, cu dintii careia mine. ca am scapat de alcool vir C NEFERICIRE [f eric i].
se imbue& dintii cilindrului FERICIT 1. adj. 0 p. FEmci ¶ ® Care se afla
¶7 00i baLli.041E
3 = I.RBA- QSULUI In Fericire, intr'o stare de deplina multumire su-
RATA- or RATA ¶
11 .9
x40.
3E, fleteasca. WERIGIT IC) Norocos: intimplare
a. sm. Om fericit.
a.
Poste din marea Medite- Ferestrau coada de vulpe. Fig. 2,378.
OFERIE sf. Trans. 0 Masura de capacitate de con-
ran al carui bot se ter- tinutul unei vedre.
rain& printr'o lama lung& si virtoasa. prevazuta de FERIGA... Pr- MEGA...
487
www.dacoromanica.ro
FER- t FERIT adj. p. FEES.
FERTIE 11E1,41E.
*FERTILIZA (-1zez) vb. tr.\ A face roditor, fer-
til [fr. j.
FET *PERM adj. 0 tatornic, neclintit, hotarlt:
caracter .4 [lam luoredere $ 0 tte Cumparare eau
FERTA. (p1.-te) sf. a
Fie-care din fasiile de
pima care, cusute Impreuna, aleatuesc pinza unei
vinzare cumparare .sau vtnzare de efecte pu- corabii [it. f er z o].
Nice platibile la un termen fix [fr.]. *FERUGINQS, adj. Q. Care confine (oxid
*FRMA (p1.-me) sf.
gricola mai mica.: o
f Mosioara, gospodArie a-
mai mica de patru hectare, In loo de
de) fier: spa ferminoasa [fr.].
*FERVENT adj. Infocat, arzator, plin de Info-
a da venit, educe pagubil 0.-ou.); terms - model, gopodarie care, de zel: se astern din zi In zi mai pe luau (VLAH.).
agrirola servind drept coal de agriculture [fr.]. [Cr.].
FERMAN ow- FiEnitel FES (pl. %Burl) Sit. ®f3 Acoperemint al capului
FERMECA (fermi., farmec),t FARMACA, t FARM- In forma de con trunchiat,
CA vb. tr. O A face farmece cuiva, a-i arunca far- mai adesea de dimie rosie,
mece, a-1 lega prin farmece II A Incinta, a mai rar de al% coloare, din
desfata: aceste miannate daruri... fermecara mintile Oom- crestetul caruis. atlrna In
ph.' (oboe.); maretia si stilbaticia acestor loouri... Coate penere un ciuc ur negTru se
to fermecit (VLAH.) [lat. *pharmaeare]. oarta mai ales de urci ai 1.10
FERMECAT adj. 0 p. FERMECA ¶ C) Legat de alte popoare balcanice ( Irk t(
prin farmece ¶ 0 e IncIntat, desfatat. 2082); odinioara purtat si de
FER.MECATOR.tFAElsEcAT9E, 0 FARMACATOR, boierii si cocoanele de la not;
-roam 1. adj. 0 verb. FERMECA. 0 Care farmed.: In unele regiuni ale Munteniei, Fig. 2082. Fe..
vasilisoul oel on oohi farmaciltori (mp.) ¶ 3 F Incinta - mai ales prin partile duna-
tor: privelieti fermecittoare... alunecA fantastic Indaratul rene, Ill mai poarta ai astazi unele femei batrine:
nostru (VLAH.). nn om tinar, de o stature miltocle, Durand no pe cap
a. sm. f. Acela (aceea) care se indeletniceste cu (NEGR.) ; am sa-i aduc un rot... ca sa-ti mai admit aminta
farmecele: umblara et ce umblarft si deters peste an din tinerete (um.); 0 ®: 1-a turtit a facut-o fiarta
termeator 'nester SSP.) ; de va chema gi iarmecatoare sau ¶ ® e t FESUL -PQPII = FESTISQR
desoIntitoare, nn-g socoteste sa tie Mont sea gresale mare FESCIOR sn. dim. FEB.
(SRV.-MB.) ; ininariteasa... mare fermecatoare si strigoaie FESFESELE sf. pl. Mo/d. Zorzoane, dichisuri
mai spun a era (REi.). feilleie5ti: sit ma tao "manic*, Cu boiereeti, ca sit nebu-
FERMECATORESC adj. De fermecA- (ALECS.) [tc. f e s f e s 6].
peewit fla03i1 dupit mine
t o r: on -sine mfrs in acest paint loges Incintat de plit- FESIS OR (p/.-oare) sn. dim. FES.
cerile ce gusts Intrinsul ma. FESTA (p/.-te) s/. Pacaleala rautacioasa, ren-
FERMECATORIE sf. 0 Meseria fermecato- ghiu, pozna: tti amintesti festele ce imam numerosilor
rului ¶ 0 Operatiune a unui f e r m e c A to r, nostri creditor' P (ALECS.) [comp. it. f es t a sarba-
farmec, vrajitorie: trebue sit tie vre-o can vre-o altit toare"].
Oracle ac' (ISP.). *FESTIV adj. De sarbatoare
FERMECATKMA, O FARKAcATTJRA (p/.-turi) *FESTIVAL (p1.- star') sn. j Mare serbare muzi-
si. Faptul de a f e r m e c a; rezultatul acestei cala [fr.].
actiuni, farmec, fermecatorie: o tam s's socotit, sa *FESTIVITATE sf. Serbare solemna [fr. <
Ina termectiturit tot on pizma si on nra (1K.ERS) lat.].
FERMELIE sf. INFIRMERIE. *FESTON (pl.- toane) sn. 0 Ghirlandli, cununii
FERMENEA (pl. -nele) sf. Icp 0 # Scurteica cu- de flori si de ra-
suta cu fir, cu sau farm bland, ce muri cu frunze im-
purtau odinioara boierii in timpul pletite (13 2083) ¶
verii: boierli cei mart... imbracau... !,,r
vara fermeneaua sourta (I.-GH.) ¶ ®
Astazi, In Muntenia, o scurteica
Imblanita cu piele de oaie, scurta
pin& la mijlocul trupului, ma- Fig. 2083. Feston. Fig. 2084. Festoane.
nta de taran sau de taranca. CD eb Ornament de arhitectura InfalisInd aceste
2081) [tc. fermene]. ghirlande (I] 2084) ¶
*FERMENT (p1.-te) sn. *i sm.
(pl.-entt) C)aOri-ce substann orga- 0 Pey Broderie la margi-
nic& care, In anumite conditiuni, nea unei pinze ([I 2085) 1/4,
produce descompunerea alter sub- [Cr.].
stante organise: al000lio ; "FESTONAT adj.
lactic ; acetic ¶ 0 ® Tot ce poate Impodobit, brodat Cu Fig. 2085. Feston.
da nastere sau sa intretie un sen- festoane [fr. f es tonn e].
timent, o patima: un A. de discord'. FESU§OR sm. 4 Glndac mic $i rotund ca
[fr.] o margea rosie (Porphirropho) a polonica) [f e s]..
*FERMENTA (-tea 1. vb. tr. las Fig. 2081. FE§NIC we- smNic.
A pune in fermentatiune, a dospi. Fermenea. FESTANIE v.- SFE$TANIE
2. vb. intr. 0 as A intra in fermentatiune, a dospi, FESTELT (-eleso) 1. vb. tr. Mold. Bucov. Ban.
a fierbe 1 C) F A se desvolta, a fi In fierbere [fr.]. 0 /ten. A murdari, a terfeli, a minji: da cum nu! ca
"FERMENTATIVNE. FERBMITATIE St. 0 a nu ml-oin eu mIntitele (cact.) ; 0: ai feetelit mantaua
Ori-ce fenomen chimic produs sub influents unui (sau tacaua), ai patit-o, al facut-o fiarta-
ferment, dintre care cele mai insemnate sInt: a a. vb. refl. Mold. Maram. Ban. A se murdfiri, a
alcoolicd, a lactic& 5i 4.,a amoniacalii; In graiul obici- se minji; au alma Cu. on picio intro baliga de vita et
nuit, fenomenul e numit mai adesea dospire" s'an reptant (sa.) [ung. f e s t e n i].
sau fierbere" ¶ ® ® Agitajdune, turburare, OFE§TT ( -tese) vb. tr. Maram. A vapsi, a minji
fierbere a spiritelor) [fr.]. [ung. festeni].
*FEROCE adj. Crud, sMbatec, nemilos [fr.< FETTLA. (p1. -le) sf. Fitil: scinteia, prima de festila
jet. -1. noel laminar', unipin odaia o'o lumina galbuie (DLVR.) ;
*FEROCITATE sf. Cruzime, salbaticie (vorb. mucarile on cart mai ritteza... %stile sroasa a ituntnitril (05(3.)
de fiare sau de oameni nemilosi) [fr.]. [vsl. svaAtilo].
OFER§TER stn. Mold. Tr.-Carp. * Silvicultor; pa- 0 FETEA (DE-A) v.- AnTEA (DE-).
durar [germ. Forster]. FETELEU SM. 0 Flacau cu Infatisare $i cu
*FERTIL adj. \ Roditor, rodnic, maims, care apucaturi de f a t a, caruia-i place sa petreaca.
produce mult ¶¶ U NUFEETTL [fr.]. mai mult printre fete $i sa se ocupe cu lucruri fe-
FERTILITATE sf. ti Rodnicie, calitatea a meiesti ¶ ® Hermafrodit.
tot ce este fertil [fr.]. OFETELUSA (731.-se) sf. Ban. dim. FATA.
488
www.dacoromanica.ro
 FETESC adj. De fata: aea-ti trebue, dacil ambit
dual Wisner 'etas% 1
(RET.).
FETESTE adv. Ca o fatii, In felul fetelor [f e-
t e s e].
FETI ( -toss) vb. intr. A trai, a petrece timpul biect: Dumnezeu e bun IF ® A exista, a avea
ca fat& (nemitritata).
FETICA sf. ® dim. Ptak: I leana sit
a
trawl ctr de vre-o doisprezece ant
(CAR.) ¶ ® m Plant& ier-
boasa, cu flori mici albe-
albastrii, Intrebuintata a-
desea ca sdlata (Vateria-
nella olitoria) ( 2086):
Vine cimbrul de la manta ou
Utica de la vie (ALECS.).
*FETID adj. Imputit,
puturos, care are un mi-
ros greu $i nepl&cut [fr. Fig. 2086. Fetica.
< lat.].
FETIE sf. 0 Vlrsta de f a t & ¶ O Timpul pe-
trecut de o rata de clnd iese la bora pin& se
mArita: Cu hainele din ttr, Puss 'n lade at 'a oldie ak..eus.)
C) t Feciorie, virginitate.
*FETTS (7)1.-10e, -Isur1)sn. O Ori-ce obiect sau
ninth. Insufletit& (piatra, vegetal, ani-
mal, etc.) ce se adora ca idol grosolan
de catre negrii din Africa In care cred
Ca e sala$luit un spirit inzestrat cu pu-
teri supranaturale ¶ 0 (V) Persoan& sau
lucru care se venereaza In mod special
de cineva, pentru care are un fel de
cult deosebit (LJ 2087) [fr. f e t i c h e].
FETISCANA (p1. -ne) sf. Fetita ma-
ricica (cam de 15-16 ani) $i voinica:
tetiscanele jindulau tarmecul tetelor marl (ows.)
[f at a].
*FETISTSM sbst. 0 Cultul fetiselor:
aceastil lege de a se inchina lucrurilor pAmtntesti se nu-
masts IMP.) ¶ ® ® Veneratiune Tara margini [fr.].
*FETISIST adj. $i sm. Adorator al fetiselor
[fr.].
FETIOARA. (pl.-re) sf. dim. FATA: capita 943888
sub care era amine/ tetisoara (m).
FETTTA. (p1.-te) sf. OO dim. FATA ¶ ® nek Name
dat unei vacs.
OFETNEGEA, YETNIGE4 Mold. Ban., FETNEGICA
Mold., FETNICRITA Ban. sf. Fetiscana, refit& mar--
cica: Instates lui IWO 0 Tiganea tetnegea (sum.) [f a t a].
*FETUS sn. Q Embrionul omului $i al animale-
lor [fr. < lat.].
FETVA (p1. -vale) sf. Sentint& dat& de un muf-
tiu [tc.].
OFETTE sf. Loc expus la bataia soarelui, bun de
&Wit vie $i pomi [f a t, a].
FETIO.A.RA (pl.-re) sf. dim. FATA : soarele mi-a
are tetigoara g1 vtntul mi-a bltut Derisory' asp.,.
0 FETUI... = PAWL_
FEUD (pl.-de) sn. $ Domeniu ce un vasal capAta,
In evul mediu, In mod gratuit $i perpetuu, dar cu
anumite Indatoriri, de la seniorul sau: aceste pre-
tentii oral" Cl. Moldova ar ti lost vre-odata un
Ionia' (sALc.) [lat. med. feu du s< vgerm. f e o d].
'FEUDAL adj. 0 Care face parte dintr'un feud:
caster If ® Care stapIneste un feud ¶ ® Care
apartine feudalitatii: inatitatiaane I3 [fr. féoda 1].
*FEUDALISM sbst. t Sistemul politic al feuda-
litAtii [fr.].
*FEUDALITATE sf.$ 0 Calitatea unui dome-
niu, a unei proprietati care constituia un feud sau
facea parte dintr'un feud ¶ () Credinta $i oma-
giul ce un vasal datora suzeronului sau ¶ ® Sis-
tem de guvernaniInt stabilit In Europa apu
seam cu Incepere din veacul al x-lea $i care a
durat In parte pin& la marea Revolutiune Iran-
coza (1789); feudalitatea consista din repartitia
putPrei suverane intre oamenii din clasa nobila
$i in stabilirea unei ierarhii a acestora In rapor-
turile for unii cu altii: de ad categoriile de suze-
rani $i vasali: ca sa... stirpeasca cuiburlle tendalltatli, It
despoil de avert Sub teluri de pretest. (NEGR.) [fr.].
*FEUDATAR 1. sm. $ Acela care tineaun feud de
la un suzeran.
-
2. adj. Care face parte dintr'un feud: tart yacht FET-
ale coroanei Ungariet (13ALC.) [fr.].
FEVRUARIE sm. = FEBRIIARIE [medio -bg.]. FIC
PP (aunt sau font) vb. 042 Leag& atributul de su-
ti lost D'a-
-
sau a nn ¶ ® Urmat de diverse prepozitii,
exprima locul, timpul, starea, felul de ocupatiune,
originea, felul de a fi, materia, etc. ¶ ® A se afla:
nn slut °dal goale ¶ 0 A se IntImpla: ce o Ito t1; at
lntr'un ceas bun luccul mega (RET.); aaa a lost sA lie, a$a
a trebuit sti se Intimple ¶ ® Imperfectul urmat
de ait arat& o lucrare care era gata s& se IntImple:
era al piece, da% nu veniam; era sft cad ¶ 0 Mi-e
mi-e team& ca... ¶ ® Bar FIE ¶ ® Ban. Este, da [lat.
fieri].
FI2I interj. Aratli desgustul. sclrba: tit nu-I tru-
mos, domnule (NEW.); t11 LulutA, ti 1 nu-1 trumos ea eat
Ca SA to Ards (ALECS.).
t*F4CAR (p1.-are), FIACRU (p1. -ere) sn. Trft-
sura, birja: ma arunca1 lnizeun Hadar 01 lesii se ulitii (ALL) ;
!carte rar se alma un Meru ce trecea ca sigeata (coos.)
[germ. Fiaker, fr. fiacre].
FIARA (p1.-re) si CD 74 Animal salbatic crunt,
lighioand salbatica.: acolo el ayes vestal hereto padurilor
(ISP.); un singe negru Iftsa din ea, tiara sauna% oar.);
CO: a laa ochi de -,, a-si lua lumea In cap (de foe
$i amar); locutlune care 1$i are originea de la
vrajile ce se fad cuiva cu ochi de fiara", spre
a-i aduce necazuri ¶ 0 (If) Om crud: TIE mints,
esurcatil, Chid m'aplecam sl bean aPA, Ml pica' Cu cizma
'n sesta (TOC.) [lat. f 6 r a].
FIARE w IRE.
*FIASCO sbst. NeizbInd& completa; a taco , a
o scrinti cu totul, a nu izbuti de loc: on toatil indul-
genta auditorulul, trawl de amatorl %cut tin mare Att
Fig. 2087. (NEM) [it.].
Feti5.
t FIASTRU sm. Fiu vitreg. Fiona (p1. -ire) sf.
Fat& vitrega [lat. f ilia s tr u m., - t r a m].
*FIBRA. (pl.-re) sf. CD to Fie-care din filamentele
lungi $i subtiri care prin Impreunarea
tor, alcatuesc tesaturile organelor :
muscular% (I 2088); nervoasii ¶ 0 *
Fie-care din fila-
mentele lemnoa-
se alcatuite din
celule prelungite
ale vegetalelor (g
2089) ¶ 0 0 DI-
lamentele unora
din substantele
minerale: Dbrele
amlantulul ¶ 0 (1,')
Coarda unui in-
strument, coarda
simptoare la om:
omia acesta are Libra Fig. a088. Fig. aoag.
sensibild [ f r. Fibre musculare. Fibre.
"FIBRTNA sf. lemnoase.
Materia organic& complexk care exist& In
singe $i In Half& si care se separii de aceste lichide
al Po- sub forma de filarnente [fr.].
*FIEROM sbst. av Ori-ce tumoare a tesutului fi-
bres format& sub piele [fr.].
"FIBROS adj. Compus din fibre [fr.].
*FIBULA (p1. -le) sf. p Agra% cheutoare cu
care se prindeau dou& parti ale unui
vestmint (In 2090) [lat.].
FICAT sm. 0 6) Cea mai volumi-
noas& din glandele corpului omului
sau animalelor, a$ezata In partea
dreapta a abdomenului. care secre-
teaza glucoza $i fierea ¶ ® pl. Orga-
note interne ale toracelui $i abdome-
nului, maruntaie: pommel Joe unni
vultnr as sa stlsie siesta' lui Prometen 61 In
tie-care zi a%-iron& din ticati (ISr.) ¶ ® pl.
.F Adincul inimii: a vorbi de la
Matt (omm.); plingerile si rugacitmile for Fig. 2090.
M'all alias la Matt (ISP.) [lat. ficaturn]. Fibula romans.
rickcp... sm. CD dim. FICAT ¶ 0 ricAni sm. pi.
X Bucati de ficat (de pasare. de purcel, de vitol,
etc.) fripte la frigare.
489
www.dacoromanica.ro
FIC- tooc a tCi.ATT sm. Ban. X Cirnat fa ut cu I i c a ti rau, din cineva cu apucaturi rele, nu poti scoate
FI
nimic bun; ®: a-i da un are prin inima, a-1 cu-
FIE FICHES, FIcuiEs sbst. r Scindurica din lemn prinde fiori, a i se stringe inima de spaima ¶ 0 F
de fag cu care olarul ridica Brat de ~, mina de ., brat vinjos, mint tare, om care,
vasele de lut de pe stragalie prin stra$nicia sa, face pe altii
( 2091 . sa-i simth puterea; llama de ..., tare
FICIOR... FECIQR... si nesinititoare ¶ 0 / Fierul lat, rrwm-
I FICLEAN vicLEAN... partea plugului numith mai adesea
FICLESUG =-- vicLESVG. Fig. 2091. Fiche,. brazdar"; tientl lung, cutitul de 1111112211,11211111110

FICS... = FIX... otel sau de tuc.iu al plugului care (

*FICTTV adj. ® Inchipuit, nascocit, plAsmuit taie brazda $i inlesneste astfel lu-
(de mintea, de imaginatia cuiva r ® Conventio- crarea brazdarului (ow PLUG) ¶ ®
nal: valoare I [fr.]. Ma$ina de calcat (Z 2092) ¶ 0 444 r.
FICTIUNE sf. Inchipuire, nascocire, plasmuire Drum de drum pe care sint aster-
(a min(.ii, a imaginatiei) [fr.]. nute sine de fier paralele $i pe care
FIDEA. sf. Taietei lungi si foarte subtiri, care circuit vagoane trase de locomo- Fig.
.g. 2092.
se prepara in fabric' $i se cumparli gata pentru Live; prin ext. insu5i mijlocul acesta Fiare de caicat.
fiert In supt [ngr. 01.51. de locomotiune: a plecat on drumul de ¶ Oe Virsta
-FIDEICOMIS sbst. 141 Dispozitiune prin care sau opoca de timp de corup-
un testator insarcineaza pe mostenitorul sau le- tiune, de cruzime $1 de bar-
gatarul sau sa remita unei a treia persoane toata barie care, dupe poeti, constitue
sau o parte din averea ce-i last [lat.]. ultirna stare a omenirii primi-
*FEDEL 1. adj. ® Care se tine de uvint, de fa- tive; epoca in care oamenii in-
ga.dueala data ¶ ® Statornic In prietenie, in dra- locuise bronzul prin tier In
goste, in principiile sale, devotat: prieten parti- fabricarea armelor $1 uneitelor
zan A... ¶ C) Credincios, cinstit: sluga ¶ C) Exact, for ¶ C) pl. Catusi, lanturi,
care nu se abate de la adevtr, care pastreaza in- obezi: a bags In hare ¶ 0 *
tocmai : traducator ~; memorie [fr.]. IARBA-FIARELOR sau IARBA-Fiz-
2. adj. Cu fidelitate, In mod fidel; exact [fr.]. RULIII, 0 iarbt care, dupe cre-
"FIDELITATE sf. ® Calitatea a tot ce este fi- dinta poporului, are puterea sit
del ¶ Statornicie ¶ 0 Credinth ¶ ® Exacti-
2 deschidii on -ce lacht, sa sfarme
tate [fr.]. on -ce catusi; numele unei plante
0 FIDEU = FEDEU. ierboase, cu flori albe - galbui Fig. 2093.
0 FIDILES = FEDELVS. (Vincetoxicurn officinale) ( I] larba-liarelor.
'FIDUCIAR adj. 1'3 Se zice despre mo$teni-
1 2093) [lat. f erru m],
torul fictiv instituit printr'un fideicomis: molte- FIERAR sm. CO ® Gel ce lucreazh fierul, cova-
nitor ,, ¶ ® Care are valoare numai atit timp cit ciu (2j 2694) : nioi un
i se acorda incredere: monedli .....a, ban de hirtie, bi- n'avea to fieraria sa
lete de bancli [fr.]. atitia inviitacei ca dinsul
FrEi sf. Fiica [lat. f i 1 i a]. (se.) ¶ ® Potcovar
FIE' Imperativul lui A FI, intrebuintat cu func- ® Cel ce vinde her
tlunea de adv. sau de conj. sau unelte de fier
1. adv. Cu Intelesul concesiv sau potential: dace [lat. ferrarius].
veal pe cineva In mare nevoie, $1un duaman, trebue s8 -1 FIERARIE s/ .0 0
ajuti; destula munca avu, dar ca izbuti ; si -un Atelierul fier ar u-
hut mincat de-o oaie (zNN.) ¶ ® Uneori e o adevarata 1 u i ¶ ® Meseria fie-
inter). cu intelesul de bine! primescl ma invoescl rarului 11C)145Pravalie
vrei sa pled? fie Din COnStrtiCtillni Ca: cola ce va gag in care se vinde f ier
ceva mertand pre un drum, fie ce va fi, verl mull veri putin... $i unelte de Her ¶ 0
(PRV.-MB.) sau ca De un fur sa-I coinsure. fie cine ar fi Obiecte de fier.
(Pay..me.), s'au nascut pronumele $i adverbele: lie- 0 FIERARTT sbst. Fig. 2094. Fierar.
care, fie -ce, fie-cine, fie -clad, fie-cum, etc.. Datina populara prin
2. conj. Fie... tie..., sau... sau..., ori... ori...: care se invoca ploaia, pe timp de secetii, fricIndu-
nnul, ". altul; si, noapte, spunea ca vede en Maul se sgomot noaptea cu clopote si cu alte obiecte
(cao.). de fie r (clAusi
FIE-CARE, FIE$ TE)-CARE, j FIETE-CARE pron. 0 FIER&T, FIERET sbst. Olten. Bani multi, banet
$i ad). nehot. Se zice despre lucruri sau halite soco- (caws.) [f i e r].
tite In parte dintr'un grup oare-care: fie -care se tine 0 FIERATAIE sf. pl. 0/ten. Diferite obiecte sau
mai cuminte decit altul (arm.); lie-care poarta cite un rivas unelte de tier [lat. *f err a t a li a].
In spate (PANN); la spatele fieste-carnia boier dvorea cite o FIERBATOARE sf. 4;), Despartitura din stint
slug& (NEGR.I [Net+ care]. uncle se fier b e laptele.
t FIE-CARELE, # FIE$ (TE)-CARELE, FEETE-CARELE FIERBE (herb 1. vb. intr. 0 A face basici sub
pron. nelwt. Fie-care: mat fie-carele splines tot altfelin actiunea focului, (vorb. de un lichid): spa fierbe la o
de pedeapsA ism). mita de grade; ,F : aerul fierbe de sapncealft (VLAH.) ; fierbe sin -
FIE-CE, FIE$(TE -CV, t FIETE-CE, (p, FITE-CE adj. Role in mine de necaz; 0 : an to amesteca sau nu-ti bags
5i pron. nehot. Ori-ce; fie-care: do -te si-i spune, ca in lingura -(Sae nasul undo nn-ti fierbe oala, nu to amesteca
fife -ce si sa chile sub ferestrele mete (OLVR.) [f i e2-1- c c]. uncle nu esti chemat, uncle nu ti-e treaba; 0:
FIE-CINE, # FIE$ (TE)-CINE, # FIETE-CINE, ® FITE- a tot intr'o cal& a fi la fel, de aceeasi teapa: zeal
ME pron. nehot. Ori-cine: on asta nu merge ca cu The- eel bunt ca si cat nebuni, toll fierbean Intr'o oala oar.) ;
eine (CAR.); pre tite-cane landele sale a -al dori °create (CANT.) 0: la maul cu noroc, fierbe oala Uri foe, toate-i izbutesc
[fie2+ eine]. aceluia ce are noroc; O: De cineva !Ara apti (sau in
*FIE-CIND adv. Ori-rind, totdeauna: rail- call seats), a-i face mune necazuri, a-1 chinui a-
t"ideplin (m..cosr.) [fie' +cind]. mar; 0: tot douti oale-mi herb, tins mei si alta goali,
FIE-CUM, # FIE $TE)-CtIM, $FEETE-CDM, (p) FTEE- due o viata tiealoasa, Hind lipsit de toate, o duc
evm adv. Ori-cum [f i e2 + c u m]. rau de tot ¶ ® A fermenta (vorb. de yin) ¶ 0 (F)
FIER p/. Dare) sn. g, Metal de coloare cenusie-
I A fi intr'o mare agitatiune sufleteascii: flerbea in
albastrie, foarte ductil $i maleabil, de o important& mea, ca bolnavei Ii era totdeauna mai rau clnd 1nnopta
considerabila prin aplicatiunile sale; prin actiunea (CAR.); fierbea satul Intreg dupe ce auzise intimplarea asta
carbunelui se poate transforma in fonts (tuciu) mi.) ¶ 0 (E) A fi aprins: 81nan, fierblnd de minie, 10
sau otel; expus la umezeala, se acopere cu un strat ridica groan] armatei si treoe podul (VLAH.).
de rugina: tare ca 01: bate 111 oft e cald Pr BATE; 2. vb. tr. 0 A face sa fiarba: ape, laptele ¶ ® A
01: ...ILI ran, clt sa-1 bati. e de geaba (PANN), dintr'un lucre pune sa Hub& cu lesie: ruble ¶ ® ® A face sa
490
www.dacoromanica.ro
 fiarba de minie: nu stiff cum mA fierbe el DO mine de (Iona
sAptamIni [lat. f 6 r v are].
(CAR.)
FIEREERE sf. 0 Faptul de a f i e r b e 11
o Agitatie, miscare incoace $i Incolo; turbu-
rare, sbucium: pe tot bigot cheiului e Imbulzealit, -, a-
mesteo de limbi (VLAH.) ¶ ® F'ermentatie.
FIERBINCIOR adj. dim. FIERBINTE: bolnavul...
boa aea cutest un pahar de lapte (MAR.).
FIERBINTE adj. 0 Foarte cald: 1-an allot plan
de placinte, nici reci nici fierbinti, nnmai bune de niftiest
tse.) ¶ 0 ® Arzator, Inflacarat: o rusiimane ;
a se raga cn lacrimi fierbinli [lat. f e r v e n t e m].
FIERBINTEALA, INFIERBINTEALA, t FIERBIN-
TEALA (131.-ell)sj. 0 Caldura arzatoare; dogoare ; ar-
.0.0.: au ei lucit soarele en mare fierbintealit, cumu-1 In tuna
Int Lille (NEC.) ; uncle nu dA soarele o fierbintealA WOE.)
O Caldura mare In trup, temperature ridicata.:
Incepui sit simt la frunte 51 la timple fierbinteala (CAR.);
Inter, noapte avuse fierbintell marl (RET.) ; clod mit deetep-
tain 41 eu din f ierbinteala OsP.) ¶ ® F Ardoare: eft
am lost In fierbinteala compunerii, mi se pilrea cA ce scrip
e frumos (ON.) ; In Infierbinteala vInatorii nu va ft slant
lomat bine (once.) [fierbinte].
FIERE sf. 0 IfiD Lichid verde-galbuiu, foarte
amar secretat de ficat: amar ca
a; dupa credinta poporului,
basica ce tontine fierea poate
sa. crape In om de suparare
mare sau de osteneala: plesni ~a
Intr'Insa de necaz (1sr.); Si du-te de adu
spa, CA flerea In mine crap& (PARN) ¶0
® Amaraciune, suparare, necaz
¶ ®4, FnalEA-PArdpiTuLui,planta
cu flori rosietice, rar albe, intre-
buintata In medicine pentru
proprietatile ei febrifuge, sto-
mahice, etc. (Erythraea cen-
taurium) La 2095); numele
unei alte plante numite si fri- Fig. 2095.
gurica." =GHINTVRA ; = oAL- Fierea-pamintului.
BAzA 0 [lat. I' 6 I e].
t FIERTIE R HERTIE.
FIEROS adj. Crud, feroce: ImpAratul BO posomort
$1 80 MOIL .. ee [f i a r a].
O FIEROSTEIE, FIEROTENII, PIEROTINE sf. pl.
Vase sau obiecte vechi de f i e r: vilvAtala c1nd BO
primblA pe fierostete... e semi sum ca... an ea nrmeze via-
turi el furtuni (MAR.).
FIERT 1. adj. 0 p. FIERBE: ape Herta ¶¶ © NE-
FIERT ¶ 0 ® 0 !kits' Berta, n'ai izbutit, ai scrin-
tit-o, ai stricat treaba.
2. sbst. Faptul de a fierbe, fierbere: se pricepea gi
ea pntin la ~u1 dulcet)!
volum geometric ¶ 0 C1.7 de gramaticii sau de re- FIE-
torica, forma deosebita $i expresiva a vorbirii, In
care cuvintele nu se iau In intelesul for propriu, FIL
sau nu shit asezate dupa constructia for fireasca
O Simbol, imagine simbolica [fr. < lat.].
FIGURANT sm., FIGURANTA (M.-to) sf. 0 Dan-
sator (dansatoare) Intr'un balet ¶ ® 0 Personaj
accesoriu sau mut Inter, piesa de teatru [fr.].
FIGURAT adj. 0 p. FIGURA ¶ ® Infatipt ¶ 14.000
0 Reprezentat prin semne sau figuri¶ ®Cv Repre-
zentat printr'un simbol sau printr'o alpgorie ¶
0 02 sens Inteles deosebit de cel obicinuit, de eel
propriu, Intrebuintindu-se figuri de cuvinte sau
de cugetare: o foaie de staler (sens propriu), o bottle de
birth) (sens figurat).
I FICURATIV adj. Care infatiraza un lucru
sau simbolul unui lucru [fr.].
FIGURATIE sf. 0 Told figurantii dintr'o piesa
[fr.].
'FIGURINA (p1.-ne) sf. Statueta mica, in spec.
mica figura antics de teracota, de- bronz, etc.:
figurine mioi, palide st bucitlate (VLAH.) [fr.].
riTcA (p1. -ce sf. Fata, In raport cu tatal sau
cu mama ei [f i e].
FIICVTA (p1.-te) sf. dim. Fmk: Ill mai clan,
filcuta mea, o panglica (mE(A).
FIINDCA conj. Arata cauza, motivul: din Pri-
dui cA Wind (partic. lui aft) +cab
FIINTA. ( -lea vb. intr. A avea f i i n t a, a fi,
a exista.
FIINTA (pl. -te) sf. 0 Insusirea de a f i, de a
exista, existenta; a avea -., a exista, a fi ¶ 0 Pre-
zenta: In pinta judeciltorulut ¶ 0 Ori-ce e insufletit,
vietuitoare: omeneascit; Uinta supremit, Dumnezeu.
FIL sm. siiiE Elefant [tc.].
FILA (p1. -le) sf. 0 Foaie (dintr'o condica, din-
tr'o carte): carts rascolite, pe Mete cArora a scrts
istoria sbuoinmatii a pamIntului (vus.) ¶ 0 vrFoaiee
dintr'un manuscris [ngr.].
FILACTERII sf. p1. Bucat.i de pergament, cu
versete din Biblie, Inchise Inteo
cutioara de piele, de forma cu-
bica, cell pun Evreii pe frunte
si pe bratul sting, clad Isi fac
dimineata rugaciunea (a 2096)
f6T.1.
FILADA (pl. -de) sf. Brosura:
aceasta -
nu stnt la Indoiall ca In
Putine site o vat Invite (NEOR.) [ngr.
(pOkketaql.
FILALTU sbst. P Tesaturg
foarte subtire din care se faceau

, odinioara zovoane, $ervete, etc.:

(ORIG.).
FIERTURA (pl. -tart) St. C) Fierbere: do -te de le
mai dA o pia s'or toga cum se cads (ALEcS.)11 ®S( M in-
care preparata la roc prin fierbere; in spec. dulce-
turi, ciorba de legume, etc.: le Invite Maur' de fel de
fel de dnIceturi (1.-OH.) ; rAminlnd trei sliptamlni biet11 cat-
lugarl tars
(ISP.)
de fascia ().-cH.); doream sit mAnino soya
T O (f) Invalmaseala, lmbulzeala: o invitluaLeealli
el o de norod (ON.) ¶ ® VP= Locul unde se lipesc
douh bucati de fier.[I i e r t].
FIERTURICA sf. dim. FIERTURA: chid se In-
toarseril, gAsirA mIncAricil fi ee gala MR.).
FLESC adj. De f i u: 1-1 date ca same de lubire
Itasca ()sr.).
FIE E TE-CARE... ow- FIE-CARE...
FIFIRIG sr FIRFIRIC.
FIGURA (-rez) vb. tr. 0 A Infatisa prin picture,
prin sculptura sau printr'o descriere ¶ ® A servi
drept simbol: mAslinul figureaza pacea ¶ 0 0 A fi fi-
gurant la teatru ¶ 0 A fi trecut, Inscris pe o
lista: numele Int nu figureaza pe lista candidalilor ¶ 0 (.0
A juca un rol insemnat, a fi cu vaza, cu trecere
[fr.].
FIGURA (p1.-uri) sf. 0 Forma unui corp: fi-
gura 'Amin/mai ¶ ® Obraz, fatii: are o frumoasit
O Mutra: a Mont o caraghioasit ¶ (3 Infatisarea
unui obiect, a unei fiinte, prin desen, picture,
sculpture, etc. chip: neurlia taint tablou ¶ 0 Dire-
rite miscari (acute la dans: figurile cadrilului ¶ ®
Infatisarea unei linii, a unei suprafete sau a unui
491
www.dacoromanica.ro
j
plaza meset ei eervetele erau de
[tc. file 1 11.
1NEOR.)
*FILAMENT (p1.-te)sn.* IV- Fig. 2096. Filacterii.
soars, firicel (in tesaturile plan-
telor sau organelor animalelor) [fr.].
alga filamentoase [fr.].
i
FILAMENTQS adj. Compus din filamente:
*FILANTRQP sm., FILANTROAPA (p/.-pe) Sj.
Persoana care -$1 iubeste semenii $i cauta, prin bi-
nefaceri. sit le Imbunatateasca soarta [fr. < gr.].
FILANTROPIC adj. De filantrop, privitor la
filantropie [in.].
"FILANTROPTE sf. lubirea umanitatii mani-
festata prin binefaceri, prin caritate [fr.].
;FILARGHIRTE sf. Iubire de bani, pofta de a
string, bani, arghirofilie [gr.].
FILARMQNIC adj. J lubitor de muzica; Bode-
tate A, societate care se ocupa cu cultivarea mu-
zicei [fr.].
FILATELIC adj. Privitor la filatelie [fr.].
FILATELTE sf. Pasiune pentru colectionarea
de marci postale [fr.].
FILATELIST sm. Cel ce colectioneaza marci
postale [fr.].
FILATVRA (p1.-urt) sf. Fabrics unde se
toarce, prin procedee mecanice, lina, bumbacul,
matasea, etc. [fr.].
FILDE$ 1. sbst. Colt, dinte de elefant, din care
se fabrich diverse obiecte 2097).
FIL g. sin. # Elefant : to Coate partile sti to dud dna vi- cum e, de pilda, la biletele de banca 2102)
nab, numaf in sadurea .+11or nu ((SP.) [tc. [fr.].
FIL FILELN ow- FILO-. FILIMICA sf. b GALB1NVLE.
T FILENDR = FELEN- FILIPL (p, ru,Tri sin. pl. D Zilele de 14-16 No-
DRVS : cepchem. de stacojiu emvre (In uncle regiuni, de la 13-17 Noemvre pe
(ODOR ) care le tin oamenii de la tara, ea sk fie feriti de lupi
t FILER sm. Trans. m 0 si de alte Rare salbatice; astfel numite de la apos-
Mica rnoneda reprezen- tolul Filip,a carui zi se serbeaza la 14 Noenivre.
Und a o suta parte din- "FILIPICA (p1. -ce) s f. a 0 Fie-care din cele patru
tr'o coroana (a vechii mo- discursuri rostite de Demostene impotriva lui
narchii austro-ungare) (L Fig. aocn. Fildel. Filip, regele Macedoniei ¶ 0 e Discurs violent
2098) ¶ # Obol [ung. f ille
2 si agresiv [fr. < gr.].
FILERI sm. pl. 1 Un fel *FLLISTEAN sm. 0 Popor care locuia in sud-
de pantofi taranesti [tc.]. vestul Palestinei; fu batut de Samson si supus mai
'FILED tlrziu de David.
(pl. -enri) FILM (pl.-me) sn. Jr* 0 Pelicula de celuloid
m. Un preparata anume care Inlocueste placile la un
fel de re- aparat de fotografie ¶ C) Fasia lung). $i Ingusta
tea, lucra- de aceeasi materie pe care se fotografiaza cu un
tii cu igli- aparat, de cinematograf ¶ C) Pr. ext. Tabloul,
ta, In for- scena, etc. ce se proiecteaza pe pinza unui cine-
ma de pla- matograf [fr. < engl.].
sa cu o- FILO-, FIL-, prefix grec, dind cuvintului corn-
chiuri marl pus intelesul de iubitor de..., prieten al...".
(E 2099) Vig. 2098. Filer. Fig. am's,. Fileu. FILELFA sm. Iubitor de Greci, prieten al Grecilor.
[f 1 e t]. FILOROMAN sm. Prieten al Romanilor. FILOSEMIT
FILFIRIC por FIRFIRIC. sm. Prieten al Evreilor.
FILFISQN, FILFIZQN sm. ® 'Final' Impopo- FILODQRM.A. (pt.-me 4f FILQTIM 2. [ngr.
tonat, cu pretentii de eleganta, fante, tafandache : cpc),080;p1p.%].
is un !Mixon, un Martin, lie-i lui woks I (GRL.) [probabil *FILOL9G sin. Cel ce se ocupa cu filolugia
alterat din vive le s o n, refrenul cintecului [fr. < gr.].
revolutionar francez]. 'FILOLOGIC adj. De lilologie, privitor la fi-
FILIAL adj. Fiesc, de flu, cum se cuvine unui lologie [fr.].
copil fatti de parintii sai: Dietate a [fr.]. *FILOLOGIE sf. 0 Studiul evolutiunii istorice
*FILIALA (p1.-be) sf. te6 Sucursala unei case de a gramaticii, lexicului si literaturii unei tin ibi $
comert, [germ.]. 02 Filologia clasica, studiul limbii, literaturii si evo-
*FILIATIVNE, FILL:ME sf. 0 Linie de rude- lutiunii culturale a Grecilor si Romanilor ¶ 0 Fi-
nie care se coboara de la stramosi la urmasi sau lologia comparata, studiul comparat at mai multor
se urea, de la copii la stramosi ¶ ® ® $ir de limbi, din punctul de vedere al geniului, structurii
lucruri care se nasc unele din altele Si au o lega- Si mecanismului lor ¶ ® Filologia romanica, germs-
tura strinsa Intre ele: cuvintelor, limbilor [fr.]. nick etc., stu-
'FILIERA (p1. -re) sf. @ fr° Instrument preva- diul evolutiu-
zut cu o placa. de 001 In nii istorice a
care se afla gauri din ce In limhilor roma-
ce mai mid prin care se nice, germa
trece treptat un metal care nice, etc. [fr.
trebue prefacut In sIrma < gr.].
sau a carui grosime trebue *FILOM-
masurata (LJ 2100) ¶ ® LA (p1.-be) sf.
® $ir de stars, de lncercari poet. Privighe-
prin care trece o persoana toare : verzi
sau un lucru: a trace win 6itaszsmo."vi" dumbraviou Mo-
[fr.]. rsel°, Cu izvoare-
*FILIFORM adj. 4. In Fig. 2100. Filiere.
ale gindirii si en
forma de fir (e) : frunztiA4 [fr.] rluri de cintari
*FILIGRAN (pl. -ane) sn., FitaiRtotA (p1.-ne) s (EMIN.) [fr. < Fig. 2104. Filoane de granit in gneiss.
0 Obiect gr.].
lucrat din *FILON (pl.-bane) sn. all 0 Irina de substante
fire de ar- minerale In interiorul pamIntului ¶ ® ® Ori-ce
gint sau de izvor de bogatie ( 2104) [fr.].
aur Imp le- FILONICHIE sf. Discutie aprinsa, cearta,
tite Intre gilceava: nu mA amestec niciodati in tilonichiiie de la
ele 2101, masa paraponisitilor (ALECS.) [ngr.].
2103): lucrat FILOROMAN ow FILO-.
In sea mai FILOSCOS = FIROSCQS.
aloud horbota FILOSEMIT ow- FILO-.
de filigrand FILOSOF 4. sm. +++ p Cel ce studiaza. filosofia ¶
de aur (JIP.) Fig. 2101. Filigrana. O Cel ce se consacra studiului omului, societatii
si moralei ¶ ® Cel ce se arata nepasator la lovi-
turile soartei sau duce o viata linistita si retrasii ¶
O ® Incredul, sceptic, liber-cugetator ¶ 0 C)
Astrolog, cititor de stele.
g. adj.: no rage o maimutd rilosoati (GOR.) [fr. <
gr.].
*FILOSOF.A. (-fez) vb. intr. 0 in A se ocupa de
chestiuni filosofice ¶ 0 A rations, a discuta, a
arguments prea subtil: Ili filosoleaza race, ca eel mai
Fig. 2103. sever logician (VLAH.) [ft.].
Fig. 2102. Filigrane de pe hirtia fa- Cruce in filigrana. 'FILOSOFALA adj. f. .04 Platra substanta pe
bricata la Brasov in sec. al xvt-lea. care cautau s'o descopere alehimistii si care,
¶ F Literele sau figurile facute In pasta unei foi dupa. credinta lor, ar fi putut schimba on -ce metal
de Male care .se stravad clnd e expusa. la lumina, In aur; lucru cu neputinta de gasit [fr.].
492
www.dacoromanica.ro
 *FILOSOFIC adj. it,. 0 De filosofie, privitor varnile austro-ungare, care urmarea In special con- FIL-
la filosofie ¶ ® De filosof: on o nepdsare, rabda trabandele: ca de via zees .4, 0 sg to prindtt de ,s
asa batiocure tozze, [fr.]. Crezind c'ai tnrat Mao o tau.) [ge FIR
*FILOSOFICESTE adv. it+ In mod f i 1 o- *FINANTE sf. pl. 0 Averea unui particular ¶
sof i r; ca un filosOf. ® Banii si veniturile unui Stat: ministrul de [fr.]. -
*FILOSOFTE 4. +++ O Cunostint,a prinripiilor
lucrurilor, a cauzelor si efectelor for ¶ ® Studiul
spiritului omenesc si al moralei ¶ ® Studiul prin-
cipiilor fundarnentale ale unei stiinte, ale unei
oFINCEN sbst. Trans. * = rdowRA.
,
*FINE sf. Sfirsit, urrna: In In sfirsit, In cele
din urma [fr. .
*FINETA. (p1.-te 51. O Insusirea a tot ce este
arte: filosotia istorlel ¶ C) Sistem propriu fie-cdrei fin ¶ C) Subtirinie ¶ ® Delicatetd ¶ O Exce-
scoale de filosofi, doctrine filosofica a unui sef de enta ¶ 0 Subtilitate, ingeniozitate ¶ ® Istetime,
scoate, a unei secte: i'llosofia lni Epicur 1- ® Curs de siretenie (fr.].
psihologie, de logica sau de morale care se face FINEZ I. adj. Al locuitorilor din Finlanda:
Intr'o scoala: catedrd de c ¶ C) 'axle sufleteasca, limbs A.
Inaltarea mintii care face pe om se suporte cu re- LI. sm., FiNgzA (pl.-no) sf. Locuitor, locuitoare din
seinnare loviturile soartei ¶ C) t Pricepere; is-
f: nu e mare ,
cusinta : se va mire de acele ouvinte toomite on
e lesne de priceput [fr. si gr.).
FILOTIM 1. adj. Darnic, galantom: dealt nu
(gay.-nne.);
Finlanda [fr. f in oi s].
*TINT (-nese vb. tr. A sfirsi, a isprdvi, a termina
[fr.].
FINIC sm. 4 Curmal [vsl. < gr.].
era om cinstit si cum e, ar /1 avut astdzi stare (CAR.). FINIS sf. Rudenia dintre fini si nasi sau
2. sbst. t Indemnizare (pentru cedarea unui co- nuni: bate si alta rudenie de pre cununie, care se chiama...
mat, unui contract, etc.): posesorul este Omit a-mi nu- nagie sau (VRV.-A113.).
mars mie... cite 600 de galbeni pe an, drept (ALECS.) Engl. FINISOARA (p1. -ne) sf. dim. FINA.

TrAind in ,
FILOTIMIE sf. C) Ambitie: amor-propriu : filo-
timia nu ma lartd sit sed aici (ALEcti.) 9 ® Darnicie:
Dam on neiconomie (PARR) [ngr.].
*FILOX.ERA sf. eX Insects foarte mica care
distruge vg,a de vie (Phyloxera va-
FINISOR sm. dim. FIN
rotund CR un Menu (BRAN.).
FINIT 1. adj. p. PINT 11111 © imam.
2. sbst. Sfirsit, ispravit, fine.
0 PINTJI sm. dim. FIN': Niinagul lui Dumnezen $i
ti-e bine, eras pi

statrix) (1__ 2105): tilozera vent, ca nu on Nu= ..11 San (MAR.).

blAstAm dumnezeleso L(p.) [fr.]. *FI9LA (p1.-be) sf. Sticlutd (in spec. de medi-
FILOZOF... = FILOSPF... camente): atmosfera grea de mirosul substantelor tnohise
*FILTRA (-rez) vb. tr. A strecura, [fr.].
In Hole (EMIR.)
a trace un lichid printr'un filtru [fr.]. oFIONG (p1.-zart , FIQNC (pl.-curl) sn. Mold. 0
*FILTRU, (pl.-re) sn. Ori-ce sub- Fonda de panglici, facutd mai adesea cu ciucuri:
stantd. poroasa (hirtie, postav, car- fan sa-mi mat dreg tiongu de la testemel (ALEC8.)) e legat
bune, piatra poroasa, etc.) prin care on o cordea albastra gi are un flow Innodat an mare Ingriiire
se poate strecura un lichid, spre a-1 (sAo.) ¶ ® SASCHIII [ngr. J.
limpezi ( 2106, 2107) [fr.]. FIOR sm. 0 Sensatiune de Trig Insotita de o
*FILTRU2 (pl.-re) sn. Biluturd. rd- ward tremurdturd produsa de o temperature sca-
reia i se atribuia Insusirea de a face Fig. azo5.
Filoxera. zute sau de friguri; racori ¶ ® ® Aceeasi sensa-
Indragostit pe eel ce o bea [fr. < gr.]. tiune produsa de fried, de groazd, de o emotiune
FIN' sm., vinlenta, etc.: a-1 lua ..I; a bags vi In case; un
FINA (pl.-no race ca ghiata it -
Si. O Persoana trace prin vine (CRC.);
botezata in anima -ti bate de nn
raport Cu na- neInteles, ca si
sul sau cu na- cum ar Si intrat
sa pi sr NA$ fate° lume de !richt-
¶ 0 Persoana Puiri (vLAH.) [lat.
cununata In fdbris].
raport cu nu- *FIORD (pl.
nul sau cu -duct) .sn.e cuvint ji
nuna ei ft Fig. ato7. Filtru suedez care in-
fain < lat. cu carbune. semneaza golf"; Fig. azo8. Fiord.
*fill anus]. a) Apa nepurifi- coastele apusene
adj.
*FINS Fig. zio6. cats; n. n') nisip; ale Norvegici pre-
0Subtire:ein- Filtru de hirtie. - carbune; a )
apa filtrata. zinta niste fiorduri
zit Ara; table "...it
¶ ® Delicat: obraz c, trasituri e
¶ ® Mdrunt: o
Ploaie Awl ¶ 0 Curat, neamestecat: our c ¶ 0
adinci, cu maluri
Mahe, sapate de
Adevarat, care nu e fals, stump: pietre ¶®
Foarte bun, excelent: via ¶ C) Foarte sensibil:
e vechi ghetari
2108, 2109).
FIORIN sin.
(1
'V)
miros c¶ ® Subtil, ingenios: Drept preot toarce-un Moneta de argint in
green un gind el owe= (EARN.) ¶ ® Istet, dibaciu, vechiul imperiu au- Fig. zzoo.
siret [fr.]. stro-ungar, a cdrei Fiord (reprezentare geografica).
FINA or FM'. valoare era de aproape 2 lei, 10 [it.].
*FINAL 1. adj. 0 De la sfIrsit, de la urrna, care FIORITITRA, mai adesea p1. FIORITGRI sf.
e la fine: iicera a; BIWA a;
rezuitat ¶ ® °aura
scopul pe care si-1 propune cineva, cauza care pro-
0 j Note adaugate de un compozitor sau de un
executant ca un fel de ornament pentru a Infru-
duce un efect determinat dinainte. mu,:eta o frazd melodicd: imita... tntoarcerea vaollor
2, sbst. J Bucata de muzica care formeaze din Guillaume Tell, on toate tioriturile clarinetei (1.-OH.)
partea din urrna a unei opere, a unui concert, etc. I 2 .27 c de stir, floricele, podoabe marunte adau-
3. FINALA (p/.-e) sf. o Litera sau silaba de la gate stilului [it.].
sfirsitul unui cuvint ¶ ® A Lupta decisivd care FIOROS adj. Care Infioard, care di. f i o r i
botaraste victoria Intr'o Intrecere sportive [fr.]. (de groazd, de spaima, etr.), Ingrozitor, groaznic,
*FINALITATE sf. +t+ Doctrine care admite Inspriimintritor: se opri In fats mea on odd tiorosi (oM);
existenta unei cauze finale, a unui stop final [fr.]. la o Inaltime Norma deasupra pesterli (VLAH.).
*FINANCIAR 1. adj. isel Privitor la finante: FIR (p/.-re) sm.() * Fibre, atisoara lung. ce se
legislatie scoate din coaja plantelor textile (cinepd, in, etc.),
2. sm. IV Cel ce face operatiuni de banes, care sau care se rasureste prin toarcere din line (din
se pricepe In afacerile de finante [fr.]. bumbac, din matase, etc.) ¶ ® Substante flexi-
O FINANT sm. Tr.-Carp. X Functionar militar la bit& si foarte subtire pe care omizile si paianjenii
. 493
www.dacoromanica.ro
FIR- o scot din corpul for ¶ 0 (1) $ir netntrerupt, ur-
mare continua: ad beep a dePalla al povestii (cao.):
FIS oul nelegiuirilor tale s a sfireit usP.) ¶ (1) ce vietii,
'out zilelor, via .a (prin aluzie la firul pe care-1 yes
ursitoarele) ¶ ® Pr. anal. Tot ce este subtire Si
lung ca un fir: de par; de tuba; de ustnroiu; "ode
6 Din
loc.
/
busuloo; I se mai tines vials Inteun de par (DLVR.)
In par, Mold. de-a-fir-a-par, din ee, plod In ata
adv., Cu de-amanuntul, "Ana In cele mai
mini amanunte: omul a seas din In par Intimplarea
(RET.); biata copila au urmat din In par precum 1-an
spus moeneagul tae.) ; an raw:loin de-a-fir-a-par toate chiliile
maicilor (CAR.); ar ATA ®¶
Or Graunte, bob, rani-
mita, pie, cantitatea cea mai mica posibila:
de grin : de piper; de nigh); if In stare ad
de mac ;
tale an de malaiu in opt (ALEC%) ¶ ® (p1. fiesta.,
Mitre. Fir subtire de our sau de argint Intrebuintat
la cusaturi: 0 droale de Wane... Imbritcati unmet In
(C110.); era legal en o fringhiuta de de cel bun ((MP.);
magi din cap PInd 'n Dicloare numa'n mdtdsuri 51'n
tireturi (CAR.) [lat. f I 1 u m ].
IttRAV adj. Slabut, delicat: copilul pri-
vests la chipul firay... si-i vine ed pllneli (GRL.)
*It yr a v a].
FIRE sf. O Nature, faptura, totalitatea lu-
crurilor create ¶ ® Vietuitoarele, fiintele din na-
ture, lumea Insufletita ¶ 0 Organizatia particu-
lars a fie-carei fiinte: ori-ce dobitoclucreaza await sa
¶ 0 Fel de a fi (al omului : constitutie, tempera-
ment, caracter, apucaturi, aplecare sufleteasca:
aea e a omeneascA; e slab de e lute la .,
dar tare bun
la inimd (Voe.) ¶ © Minte, pricepere, cuget; cum-
(ALECS.) ; stricd pe Wald zina zece scobitori gi da bacsie an
MmHg (ALECS.); Mai bine lineal ad stork firfirica 'n buzu-
nar (PANN) [probabil din germ. Pfifferlin g,
nurnele unei ciuperci, Intrebuintat y pentru un
Ineru de putina valoare "].
FIRFISON, FIRFIZQN FILFISQN: age el on fir-
lisonni Asia (BR.-VN.).
FIRICEL (pl. -ele) sn. dim. FIR: 3 leas& de ramurd
cn an de mdtasd (BR.-VN.); nn gdseai prin ea nick de
paltimida (ISP.)
FIRMA. (p1. -de) sf. t 0 Adinclitura, scobitura
dreptunghiulara facuta Intr'un zid, ea o fereastra
oarba, $i care serveste ca loc pentru o status sau
alts figure sculptata, mai adesea Insa ca dulapior
fare, usi pentru pus oale sau alte vase: se vedea ad-
pat Inter, .. vulturul tarn (cools); monstri ce to privesc ame-
nintittori din liridelelor negre (VLAH.) ¶ ® SPatild. laSat.
Int re stilpii sau trupurile unei sobe: In aceastd Dun
satenii multe Incruri ea sit se usuce (MAN.) ; aruncindn-gi
pAldria In Ilrida sobs' (DLVR.) [ngr.j.
FIRIM...
t FIRISAU sat. Trans. Maram. Ferestrau [ung.
[VSI. fitr6sz].
FIRISOR (pl. -oare) sn.dim. FIR: Tresari In firi-
soarele de Latta (VLAH.).
FIRITIS... HIRITIA...
t FIRTZ, FIREZ (p1.-ze, -mug) sn. Olten. Tr.-Carp.
Cm° Ferestrau de minis [ung. f U r e s z].
*FIRNIA. (p/.-me) sf. tol 0 Numele proprietaru-
lui sau al asociatilor
unei Intreprinderi co-
merciale ¶ 0 Inscrip-
ECARTEKIMMATEASCAO

pat; In toatd ....., in toate mintile, cu mintea In- tiunea pe zid sau
treaga, slinatoasa: nu ti-e mein° obrazului, om bitten, tabla pe care e inscris,
In toatd tt ().-GH.); a se traminta cu a, a-si incorda In fata unei pravalii
mintea, a-si bate capul: framIntindu-se cu a ca ad sau a unei Intreprin-
elle ca ce-ar putea sil fie In nevoiasul acela de Iron IMP.); deri comeriale, nu-
a se pierde Cu ..a, a se trees on a,
a-$i pierde ciimpa- m ele propri et arului
tul: dace. simti od feta se pierde cu a, o Imbdrbdtd iarikei sau asociatilor, marfa
nap.); (find de bauturica din belgug, s'an treout ou eeest (MERA); re se vinde etc. (LA
a-el tines a, a se stapini, a nu -$i pierde cumpatul, 2110) [prin.].
rabdarea, curajul: tine-ti firea, Susano, bun e Dumne- 'FIRMAMENT
a) a scoate
zen, o tree° s'esta (DLVR.) ; a scoate din sn. * Bolts
(p1.-te)
Fig. suo. Firme.
din minti, a face sa alunece cu mintea; b) a scoate cereasca [fr.].
din sante, a face se -$i piarza cumpatul, rabda- FIRMAN, FERMAN (pl. -ne) sn. Poninea scrisa
rea: cdta sd gouda din pe cacoanele cote tinere 0.-01(.); a Sultanului [W. firman J. 0
a-el vent in a reveni la starea normal& de mai FIRMITORA FARIMATTIRA.
'nainte, a-si recapata curajul. singele rece: mai De FIROSCOS, -0AsA adj. $i sm. f. ® De$tept,
urmd, Imbarbatindu-se, fl-a mai venit putin In (cao.) ¶ 0 Invatat ca un filoso f: tocmai dumneata, prietene,
Period, so'roc, menstniatie ¶ ® I Prespre p(r)este ca al to sagestf mat firoscos P (ISP.) ; domnule firoscos, cum
., a) supranatural; nefiresc; b) peste masurb.,
afara din tale ¶ ® t De-a fires, deosebit (de bun,
bag de seamd, dumneata ti-ai uitat p1 limba de olnd ai plecat
din lard (ISP.) ; cite basme tiroscosii Undeva synnea 'n vileag
de vrednic, de priceput, de frumos): de va Ii, onm (PANN) [prin etimologie popular& din filoso f, care,
am zis, om de-a ...II, atunce sit fie scos si gontt den loon' dupe eredinta oarnenilor din popor, nu-i tocmai
lui (pitv.me.) inf. lui a f i]. Intreg la minte, ci cam ticnit, scos din
FIRES.AR TU) sm. 41i. Mica insects de coloare f i r e]. CV.
cafenie care -$i depune ouale subt coaja prunelor OFIROST ( -seat) vb. tr. re- AFIEROSI.
$i cireselor, cind slut Inca verzi; numita ni pru- t FIRTA (p1.-te) sf. Mold. Un
nar" sau burghiar (Rynchites cupreus) [ung. sfert de pogon: 0 adleA a Detre
f Ur e s z ferestraul. parte din pogon (sf.-ecu.) [germ -a. V i e r-
FIRESC adj. Natural, cum trebue sa fie din t e 1].
f i r e, cum 1-a lasat firea ¶¶ © NEFIRVSC. FIRUI (-uPsc vb. tr. 0 A toarce
t FIRES, FIRI$, HMIS adj. Trans. (D Natural, nele-
gi tim : COWL ' ¶ 0 Finest', asa cum I-a facut firea
I FIRUSOR
© A coase, a broda en f i r.
(pl. - care 1. sn.
)
O Originar [fir el. dim. FIR.
FIRESTE adv. ® In mod fires c: din fire I 2 sm. FIRQTAl.
(D Bine inteles, natural, de sigur, negresit. FIRVTAi sf. a Numele mai
t FIRVTIC adj. Trans. I Vehement, furtunatic, multor varietati ale unei plante
pornit spre cearta, spre bb.taie: pentru viteill slut ierboase, numite si fin", fin -de-
fratil tdi,cli sint mat batrini si mai owi (RET.) T 0 Cu livezi ", floarea- finului", su-
toane, naravas: :et facean petrecere cu ea, Minded... se var-de-munte" ( 2111) (Pon
prefaces ludit ei (MERA.) pratensis, P. annua, P. trivialis).
FIELVTURI Pir FIR C). rinyTA., - ROURICA [f i r].
FIREZ re- FIRM. 'FISH (pl.-se) sf. ® ®A Mica
FIRFIRIC, FILFIRIC FI(R FIRM am., FIRFIRICA placa de os sau de metal, de obi-
FLFIRIGA (7)/.-igi) di. (t Veche moneta de ar- ceiu rotunda sau dreptunghiulara,
gint, foarte mica, a care' valoare a variat In dile- care se intrebuinteaza ca plata,
rite timpuri; In Ardeal, cam pe la sfirsitul vea- in loc de bani, la jocul de cacti,
cului trecut, se da acest nume rnonetelor de ar- jeton (LiC 2112): lucdm cite zece
gint de 10 $i de 20 de creitari: de toatd vita mare male fiaa I (ALECS.) ¶ Marca de Fig. arrr. Firuid.
sA pldteascd pe an 1/2 slant, si de oafs un MIMI° (stscu.); plata pe care o dau chelnerii la casa unui re-
dacA -s dati afard din slujba, carboava scads oft un UMW staurant sau unei beard, ca mijloc de control
494
www.dacoromanica.ro
at consumatiunilor servite [it. f is c i a, printr'un
intermediar ngr.].
FISC (pt. -curl) sit. 0 Vistieria,
tesaurul, averea atatului ¶ 0
Administratia finan(elor Statu-
lui; serviciul de percepere al
darilor: ..,a( asiguri ineasarea impo-
zitelor [fr.].
*FISCAL adj. Privitor la fist:
e, timbru A. [fr.].
legile
FISCALITATE st. t Tota-
litatea legilor privitoare la fist
¶ ® Tendinta de a exagera Fig. 2/12. FisS.
drepturile fiscului [fr. .
OFISTAU sbst. Trans. 5 Ciocan mare pentru spart
bolovanii de piatra [germ. F a u s t e 1].
FISTIC, Mold. FISTIC sm. * Art:011A. originar din
Siria *i Persia, al carui Eruct,
de marimea unui bob de fa-
sole, tontine un slinbure verde,
uleios si placut la gust, cind
e prajit (Piitaeia vera) (
2113): rodiul, ill
si terebentinul
se alla si astAzi, dar rari oneL.).
2.sm. $1 (pt.-tout) sn. Fructul
fisticului [tc. f ys t y k].
FISTICHIU adj. De
coloarea fisticului (verde IA-
tind In galben): am !anion In
lume oehi... si mai albastri si mai
fistichii (on.) ¶ ® G' (12,0 Ciudat: Fig. 2113. Fistic.
gust [tc. f y S t yk y].
*FISTULA. (p1.-le) sf. .1 Canal patologic care
se formeaza uneori Intro parte a corpului si prin
care se scurge mai adesea puroiul unei rani sau pro-
dusul unei secrelluni [fr.].
*FISTULOS adj. 0 Cilindric si gol pe dinaun-
tru ¶ 0 De nature unei fistule [fr.].
*EIS sbst. $ Amestec de litere de diferite ca-
ractere si grade [germ. F is c h].
*FIA (pl. -se si. 0 Foaie, de tibiceiu micufa, de
hirtie sau de carton, pe care se face
o Insenmare si care apoi se claseaza
Impreun& cu altele '1 0 Civa Bu-
cata rotunda de metal care se infige
intro gaura. spre a stabili contac-
tul pentru o comunicallune tele-
ionic& ( 2114) [fr.]
0 FIAG (pl.- aguri) sn.
Trans. Ban. dti- = Basle
Isi Mesa ..nri si hail ou un capita
dupA el tau.) [ung. f i s e].
OFTCA (p/. hest, -te) sf.
® BiCiUFtt: on o vIrltri In
carlmbul eizmei din dreapta Fig. 2114. F. Flo.
(D.-ZAMF.) ¶ ® LOVitlaa de biciu*ca: stApinul trage
o miorarulul (LUNG.).
FITC, 0 PAM (pl. -icuri, -ice) Sit. 0
ty* ¶ 0 # Racheta (de artificii) : °data case tea veche
dintr'un fasio sten aprins (STAK) ¶ 0 Sul
pladeste di mai bine i-ar fi dat banii In
VodA i-a pus douA flisieuri de napoleoni nn Mina (CAR.)
® Hlrtie such& In forma de con, pentru pus
bomboane, alune, stafide, etc. [tc. f iIek .
*FI$TU (p/.-tart) sn. a Broboada [fr. f i eh u].
OFI§PAN sm. Tr.-Carp. Prefect(h) tinuturile ro-
menesti de sub vechea Imparatie austro-ungara)
[ung. fOispen
FISTE-CARE... I..- FIE-CARE...
O FITEICA (p1. -el) 8/. 0 /ten. icieue.) Sfoara de
motie.
o FITIGOAIE sf. Trans. (V)C.)
copiii din coaj& de salcie.
FITOC =
FIT 1. adj.
sn.Froo.
CFIT.
sbst. num ai in loc. $col6reasea: a trage la
lipsi de la scoala, umblind fugar; a lipsi, plecind
pe furls, de la o or de class.
'ITANIA (p1.-te) sf. C) = =TANTA.
O FITAU sbst. Trans. Bumbac ro*u sau negru cu
care se cos motive pe albituri iesc.) (CONV.) [ung.
fejt a].
FITE-CE...
e.- FIE -CE...
FITIL (p1.-nuri) sn. 0 Bumbar rasucif sau FIS-
tesut In forma de *nur care se FIZ
pune tntr'un lichid inflamabil sau
care, la fabricarea lumlnarilor, se
acopere cu un strat de sau sau
de (-Tara, spre a place arde (
2115) ¶ 0 Funie de cliff muiati
Intel) materie inflamabila, spre a
da foe minelor, tunurilor sau pu-
stilor primitive: un ianicer avind r g 2 IS Fitiluri
aprins :a mai sa (ek.c.); (E): a da -*
euiva, a-1 at,ita, a-1 IntarIta, a-i da pricin& de
cearta [tc.].
FITUI (-ease 1. vb. tr. ® A papa, a mince (toti
banii), a cheltui tot.
g. vb. refl. C) A (se) achita ¶ ® A se ispravi, a
se golf: porunci de mai aduse (bncate), dal% si acele se Ii-
tuira Intr'o CUD& ()SP.) ; ambarele se goleso..., elan° de fin
se fituese (DLVR.) [f i t].
r4A (pl.-te), mottle& (p1.-ce) sf. wIts =
mica.
FITTJICA (p1.-el) S. 0 Petec de hirtie pe care
se fac diferite Insemnari ¶ 0 0 Chitant.a.: bine-
voeste In Introit s& -mi dee Mules pentru achitare 1888M.
F;U.' sm. 0 Baiatul, In raport cu tatal sau cu
mama lui ¶ 0 Baiat, fecior: de Domn ¶ 0 Fill
Sub Dumnezen, Isus Hristos ¶ 0 Urma*, descendent
[lat. f I 1 i u s].
2 interj =FI!
0 FIULARE sf. 0 0 /ten. Ban. Trans... Bulfeu (la
jug) ¶ ® Ban. / Fie-care din vergelele de her ce
leaga cormana de trupite plugului ¶ c, 0/ten. Salta,
gusa, is boului [lat. f i b (u) la r i a].
FIULET, 0 FM sin. dim. Flu.
*FIX 1. adj. 0 Nemiscat, neclintit, care nu se
misca din toe; stele Hu, acelea care-si pastreaza
pozitia unele In report cu altele ¶ 0 Neschimbat,
statornic, care nu variaza: prep ¶ (1) Idea "4, idee
care preocupa mereu pe cineva, care nu-i cid pace
sä se gindeasca la altceva ¶ ® Care nu se descom-
pune, rare se elimina cu greu: core
In mod fix: a privi a se nits , a se
2. adv.
.
uita (into (la cineva), fora a-si Indrepta privirea
In alto parte [fr.].
FIXA (-aez 1. vb. tr. C) A Intepeni, a prinde,
a aseza intr'un be astfel Inch sa nu se mai miste
de acolo ¶ C) oe.hii, privirea, a pironi, a atinti, a
se uita tinta ¶ 0 A hotari: o st, un prep ¶ ® fa"
A Impiedeca de a se volatilize: . mercurul.
2. vb. refl. 0 A se aseza In mod stabil Intr'un
loc, a se statornici, a se stabili ¶ 0 A se Intepeni,
a se prinde [fr.].
*FIXITATE sf. Insu*irea a tot ce este fix: In a
privirii el dusA, e o viditA resemnare (VLAH.) [fr.].
*FIZIC 1. adj. I 15 Care se raporta la natura ma-
terials; an.ta acelea care au drept obiect sa
i # Car- studieze nature si proprietatile corpurilor si sa
observe diferitele fenomene care rezulta din ac-
de barn: se
1101343 (135.-VN.) ;
tiunea for reciproca; Proprietati I,
acelea pe care le
putem recunoaste cu siniturile noastre ¶ ® Ma-
terial In opozitie cu moral"): lume A.
2. sbst. Exteriorul unei persoane: nn places
[fr.physique].
TIZICA sf. 16 0 Stiinta care studiaza proprieta-
tile generale ale corpurilor si fenomenele care nu
aduc nici o modificare profunda in nature acestor
corpuri ¶ ® Carte care trateaza despre aceasta
stiinta. S 0 - (*masa, tiitita, care se ocupa In
acelasi timp de fizica si de astronomic [fr.].
*FIZICESTE adv. 15 Sub raportul f i z i c; In ce
Fluier ce -;i fac priveste corpul (In opozitle cu moralice*te"): era
aye de sdrobit si de Indurerat (VLAH.).
, a
*FI.ZICI4N SM. 15 Invetat care se ocupa cu stu-
diul fizicei [fr.].
*FIZIOCRAT sm. Economist care socoteste pa-
inIntul ca singurul izvor de avutie national& [fr.].
TIZIOCRAITE sf. Doctrina economic& a fi-
ziocrafflor [fr.].
*FIZIOGNOM... = FIZIONQM...
*FIZIOGRAF sm. Cel ce se ocupa de fiziografie
[fr.].
495
www.dacoromanica.ro
FIZ- -FIZIOGRAFTE sf. Descrierea naturii $i a fe- FINTINAR stn. ® Cel ce are meseria de a face
fo nomenelor ce se produc Intr'Insa [fr.]. f In t In i, me$ter de fintlni.
Fly -FIZIOLOG sm. Cel ce se ocuph de fiziologie [fr.]. FtNTINEA., FINTIluch (p1.-neael, FINTINIOARA
*FIZIOLOGIC adj. De fiziologie, privitor la (pl.-re), FINTINITA (p/.-te) sf. dim. FNMA.
fiziologie [Jr.]. 0 FIFIN adj. Olten. Care vorbe$te pe nas, fonf.
*FIZIOLOGIE sf. 0 Stiinta care se ocupa cu FIRNIT ( -test) vb. intr. A vorbi pe nas, a fon-
studiul fenomenelor vietii $i a lunctiunilor orga- fh.i [f 1 r n].
nice la animate $i la vegetate ¶ O Scriere, carte FIRNIIT adj. 0 p. F/101/1 ¶ ® Care vorbe$te
In care se trateaza accasta stall% [fr.]. pe nas, fonf: dascitlul Iordache ....111 de la strana mare (CRC.).
*FIZIOLOGIST S711, = FIZIOLQG [fr.]. =
FIZIONOMIE sf. 0 Expresiune care rezulta IIRTA (p1. -te) sf. 1 l Numele slovei (1) (f) din scri-
din totalitatea trasurilor fetei: isi schimba vocea ei erea cirilica [vsl. frt t u, f e r t 6].
fizionomia In antes teluri cite persoane erau (BR -VN )4ll ® Ca- FIRTAT... pr. FART*T...
racter distinctiv, Infhti,are particulars: fizionomia FiFtT.11 cf. Copil role $i neastImparat.
unei tars, unei epoce [fr.]. oFMTIGAU, FIRTIGAII sm. Mold. F Fluierii-vint;
'FIZIONOMIST sm. Gel ce se pricepe ss cu- becisnic (ev.-nao.) [f I r t h].
noasch caracterul cuiva dupa fizionumie [fr.]. OFMTQG adj. Mold. Sburdalnic, sglobiu, ne-
FYL1 FIL1 interj. Imits filflitul aripilor: ratele astbriparat: am sa onnun ye tobosarul ou copila cea fir-
!III fill till sburaa in stol si se &uteri (ISP.1. toage (ALECS.) [fir t A].
FILM ( -MU) vb. intr. 0 A da din aripi produ- FISA (p1. -se) sf. It Soiu de pashrele de 15-17
chid fl$Iitul caracteristic sborului: lighioile batiitu- cm., de coloare cafenie-
rilor flitlire, speriate, In frunzisul pomilor (DLVRJ; e tr. cenu$ie, cu pintocele
stoluri de rate salbatice 1st tfitle aripele greoaie pe deasupra albicios, care traesc prin
apei (VLAH.) T 0 A flutura, a se mica In vint (vob. locurile sterpe, hrh.nin-
de o pinza, de un steag, etc.), a se agita: a yrivit tot du-se mai ales cu insecte
!natio' la nAtrama ei care Italia de departs (CAR.); sae de $i cu viormi; aleargs cu rm
steaguri Hine In aer (VLAH.) ; tr.: intram radios... In odaie multh vioiciune $i dau
flIftind o hirtie de o SUM (BR.-VN ) [Orion!.]. mereu din toads ca Ii
Fig. 2117. Flat.
FILFITT1 adj. $i sm. Mold. Care vorbe$te ne- codobaturile (Anthus
inteles, lipsindu-i dintii dinainte: de man vi de campestris, A. pratensis, A. cervinus) (Z 2117).
ce era, nici nu mai putea vorbi ca lnmea (VLAH.) [f 11 - FiS.4.R sm. >gib = Fus4R,
I I it. FISH, FosAT (-stin,-Ain,-test) vb. intr. 0 A face un
FILFITT2 sbst., FlixtrAIRA (p1. -turi) sf. Faptul sgomot ca acela pe care-1 produce aerul suflat cu
de a fIlf 1 i; fislitul produs de aripile ini$cate In putere prin nari: gInsacul Uslie olnd se apropie cineva
sbor: auzi un num ca de un stol de marl (ISP.I ; tie -care de este (PANIF.); cillugarul fosaind intinse to ldvlcer ye
fliffitnra de aripi 11 sperie (S.-ALD.). lavitA (VLAH.) 1 ® Se zice despre sgomotul pe care-1
FIN (pl.-nnri) sn. f 0 larba cosith $i uscatii la produc aburii ce ies dintr'un lemn ud bagat In
soare care serve$te de nutret vitelor 1 0 Iarba foc sau din apa In care s'a bagat un Her tare in-
de pe Gimp, destinath pentru fin, dar necosita calzit [onom.].
Inca: a cost Jinni; ffnurile ant frumoase ¶ 0 Vremea ft- 0 FISTA = FVSTA.
ntaui, timpul and iarba a crescut destul de mare 0 FISTIC pe- FISTIC.
spre a fi cosith $i a se face din ea fin: de va fi la FISTtCT (-Icesc) vb. refl. A -li pierde cumpatul,
anu-non vremea male, vremea va fi ploioasil pe vremea ee a o sfecli, a se ului, a se buimhei. a se zapaci: se
alai (ORM.) ¶ C) F: on pale e care din doull ? (se purse ameti si se fIstIci and se vilzu Inconlurat de o matime de
ca Intrebare cuiva spre a sti dach educe un bums (ISP.) [fist I c, propriu a se inverzi. a se
rezultat bun sau Thu) ; a ants acul in carul cu ow AC face verde (la fats) ca fisticul"; comp. a o sfecli a
C) * = FIRVTAI ¶ C) d FIN-DE-LIVVZI SOVAR- se face rosu ca sfecla"].
DE-MIINTE ¶ ® 3 FINUL-CAMILEI = RO$ATEA [lat. t EUCHIE sf. Mold. Mustareata din balegarul vi-
fentlin]. telor: sac de 'Masai si plin de (CANT.) [blg. fa§kij a].
FIN.4R ow- FANAR'. FT$C11.1U, FISTIU sm. Mold. Bucov. y Coada de
IINAR4$, FINAR48 (Pi.-ase) sn. Mold. usturoiu de toainna In virful careia s'a facut sa-
Bucov.
0 dim. FINAR: intr'nn core pun un Maras cu laminar°, minta.
lard ye la colturi clopotei (VOR.) 11 0 * LICURICIII. -
O FMCIT (-0iin) vb. intr. Maram. A fluiera (BRL.)
FINARIE sf. f Locul de ling& cass wade slut [comp. FItlekl].
cladite claile de f t n: Unitas era vraiste, ass ca Coate FI§IT (-situ -Om), FLgIl ( -511, -sieso) vb. intr. A
vitele din sat se hritnean lama din chile for (0.-zemv.). face un sgomot ca acela produs de frunzele mi$e,ate
FINAT (p1. -ate) sn., Flime.TA sf. (pl. -eta) / O Ulm- de vint sau prin trecerea cuiva printre ele, de hirtie
pie, livada pe care se lass sit creasch iarba spre a fi rasfoith, de iarba prin care trece coasa, de mi$-
cosith $i a fi facuta fin: sit ml se strice o !minim° de Mei carea unei stole de matase, etc.: frunzele de yomi 11-
de arAturA side !butt ( ALECS.) ; !titan de adierea vIntulni usr.); cununi de flori waste B-
In fate otelului a un ostrov cu elies° amirosind (EMIR.) [0110M.].
tineatil sl drnmuri printre FLSI1T sbst. 0 Faptul de a f 1 $ I i;
copaci ® larba
(VLAH.) 1 fore t, sgomotul produs de frunzele milcate de
destinath pentru fin: a- vint, de hirtia rhsfoita, de iarba cc trece prin
fundati plat la ban In tl- coasa, etc.: se auzea ftglitul tmni cline care alerga prin
neatA (DLVR.) ; In aerul cdl- miriste (BR.-VN.); un nsor Mill SS auzi prin gam:line (ISP.) ; anal
dicel e un miros dulce de nn 115111 de rochie sl tresitri ca din somn (VLAH.) ¶ OO Sgo-
Mega si de sulcinA (VLAH.) motul produs de curgerea apei: nu so mai wide dec11...
[lat. *1 en a ciu in]. f/slitul somnoros al apei (VLAH.).
FINTINA. (p1. -in!) sf. FItITT.,TRA, FL5UTVRA (p/.-tari) sf. F1.51it:
O Groaph adineh sa- and biltea vIntul thiiitnra trestiei si a rogozulni fAcea as
path in phmint spre a se alma soptind aceste vorbe es?.); se auzean tntr'o adinelitarit
scoate din fundul ei apa ftsiituri de coase si antecede 03SaSi (CAR.) [f I $ I i, f 1$ i i].
ru ajutorul unei galet1; FiNET adj. O Tanto*, fudul ¶ 0 Neastim-
put ¶ ® Lucrare de ar- parat : auzi... o Ulnae/Winne de bon lute et ee la lug (JIP.).
chitecture Mouth. In ju- FT§T (I)I inter). Imits sgomotul produs de ci-
ral unei fIntini, cismea neva care porne$te repede $i far& veste dintr'un
M 2116) ¶ 0 lzvor, loc: Clod o prinzi de nrechi Face Heal in costireatit (BOR.)
texte sau documente ori- Fig. 2 r6. Fintina lui Manole foonForn3.i.
ginale ¶ 0 Cori prin (Curtea-de-Arge§). ( -tic) vb. refl. Trans. A se furir.: °Ind
care iese fumul Iran.) cash taraneasea [lat. n'a bega de seams is -1 cheile de la ban el to fIsticil be mine
Fontana]. (RET.) [comp. f I* t i].
496
www.dacoromanica.ro
 PITA (pl. -te) Sf. xrio ® Pestisor mic, on -ce peste *FLAGRANT adj. Care se comite In acel mo- F I
marunt care Irmoata repede: vezi de-i pates aft urine ment ; prins In , delict, prins asupra faptului FLA
vre-o de pests ow.) ¶ ® = SVIRLVGA ¶ ® (P) Co- [fr.].
pilas mic gi vioiu, sburdalnic: dnmneata erai o FLAIIVIVC sm. Tont, prostanac: vat! mince-
end li caram logofitulni at been on boil met lemne t.sp.) te-ar mettle, flaimucule I (ALECS.).
[f t I i]. O FL4M.A. .91. Trans. 0 Uscaciune, seceta, ar$ita
F/TI$OARA (N.-re) sf. x$0 dim. FITA. Pestisor: 0 Multime, gramada, droaie [lat.].
Prins-at vre-un peeisor... vr'o clteva fltisoare P (PANN). *FLAMAND 1. adj. Din Flandra.
FPI% (-tlin, -Peso) A. vb. tr. si intr. A-si misca 2. FLAMAND SM., FLAMANDA (pl.-de
repede coada, a da din coada, a bitli: tats di vine o sj. Nume dat locuitorilor din Flandra
cotofani... tot jucInd st !Mind din coadA (ISP.) ; milueste cli- (Franta, Belgia) si altor populatiuni
nele, de vrei 84-11 cafe coeds (PANN). de origine germaniort din Belgia [fr.].
2. vb. refl. A se misca Incoace si Incolo, a nu *FLAMM sm. p Titlu dat In Ro-
avea astImpar [onom.]. ma cea veche unui preot care era ata-
0 FLACAT (-use) vb. intr. A trai, a petrece tim- sat la un templu consacrat unei divi-
pul ca flacau (nelnsurat). nitati (21 2121) [lat.].
FLA.CALANDRU, Mold. PLACADANDRU sm. Ter- FLAMINGO sin. 3e Pasare mare
men de dragoste, de simpatie pentru f 1e. c a u :Dinn de ape., cu picioarele si gitul lungi,
era nn fiticiltandrn istet, destept, Infipt 81 spirt,nu glumi asP.) . cu pene rosii sau rosietice (1, 2122)
FLACAIAS, Mold. FacAuu sm. dim,. FLACAU: (Phoenicopterus roseus) : Noaptea
Dumnezen BA primeasei 61 s0. to noroceascA, dragul mamei cel roan spa 'met, Incet patrunde (EMIN.)
?Maims I use.) ; 81 Manse In fuel neend cIrduri de boi [germ.].
(ALECS.). FLAMIND adj. si sin. 0 Caruia
0 PLACATE sf. Timpul petrecut de cineva ca i-e foame, care sufere, care e chinuit
f 1 a eau (Ora a nu se insura) : se glades... la o de foame (in opozitie cu satul"); Fib. 212).
inbire veche din India le MAE, bogatul no erode niciodatA coini sarao, niol Hamm.
FLACAIME Sf. CO/. FLACAU: batenetele cu statul, satulul celui (ZNN.); a Ti ca un luP, a-i li tare foame;
ti on voiosia 41 muieretul cu zarva (DLVR.). 0: codri vises* tine
FLACAOAN... = FLACAUAN... duce mare lipsa de un
FLACARA (p1. -art, !mart) sf. 0 Partea lumi- lucru tot la ace! lueru
noasa care se Inalta. Ca o piramida sau i-e gindul ¶ 0 ® La-
ca o limba de foe dintr'un Corp care com [lat. flamm a-
arde, pal% vapaie (j 2118) : dee, mut ti bu n du Si.
duel alts, peste munti de cremene, din care OFLAMINDICI9S
tIgnean nacitri de too um); a arde en Mari 11 A adj. Lacom: morarul...
® Foe: a arunca In flactiri; a fi in Melte, a c turnind clnd pi end eosin In
arde: toatli ollidirea e to Melte 11 0 e Pa- cow.. (LUNG.) [flam Ind].
siune, Infocare, patina. !FLAMiNGIVNEsj.
FLACARA vb. intr. A scoate, a 1 Foame grozava. [f I a-
arunca fla car i, a arde cu flacari. mind]
FLACARAIE s/. @ Flacara ma- FLAMINZARE, mai Fig. 2122. Flamingo.
re: descillemti la Illicarata trosnitoare a brazi- adesea pl. FLAriihizAR! st.
lor (0000.) ¶ ® Flacari usoare care se Fig. 2118. A Partea pIntecelui animalelor (in spec. boi si cat)
arata uneori noaptea pe locurile mo- Flacara. intre coaste si sold, numita si desert", are for-
cirloase, si unde-si Inchipue poporul ca L. Lumina- meaza o adlneatura. cu atIt mai ma-
ard comorile ascunse In pamInt: !lace- re. d.eC. Va-
rate alburii iegian pe acolo din pAmInt unde Pori e.
stature ascnnse... comorile de laPietroasatonon.). Vapori de
, re, cu cit animalul e mai rau hranit:
end 1 se vede plittecele attrnat In Jos, cu
fliimInzArile adinci, corpul e deerat (MAI.)
FLACAROS adj. Plin de f l a car 1, acid stearic [flamind].
care arde In flacari. volatitirrto.. FLAMINZI ( -zest) 1 vb. tr. A face
FLACAU sin. 0 Ttnar In vIrsta. de HHi sa sufere, sa fie chinuit de foame. a
tnsurat I C) 'Pinar ramas neinsurat, hol- getn.t lass, a tines 11 6 m In d.
teiu ; . tomnatec, barbat caruia i-a tre- pusra din in hi-
S.
2. vb. intr. A i se face foame, a
. cut vremea de Insuratoare si a rams drogen pur, deveni flamtnd: teteleptut i i gateste
celibatar: la virsta de 28 de ani. teal men, hidrogen Inca en' on Illinenzeste (zNN.).
vAzIndu-se tomnatio, se Insnra (NEAR.). carbonat §i FLAMINZICA sf. 4 Planta ier-
FLACAUAN, FLACAOAN sm. Mold. particele de boasa., cu tulpina paroasa si cu flori
Flacaiandru: avea ca argati dot nacttuani carbon. galbene (Draba nemorosa) 2123)
(=EZ.) ; un !Mclean al dracului ne-a luat In its (cao.) [flam Ind].
[flacau]. I FLAMTNZTE sf. Foame grozava
FLACAUANDRU Ns- FLACAIANDRU. [flamInd].
O FLACATJAS FLACAItt$ ; 411.4 in fuel mlend dr- FLANIINZILA sm.,40' Tip din has-
dur1 de boi (ALECS.). me care, on -cit de mull ar ininea, r ,g. 2523.
*FLACON (pl.-mane) sn. Sticluta care se astupa. tot 'Amine flam I n d: pe Benne Flaminzica.
cu un dop de cristal, de por- ., foametea, sac !Ark fund (COG.).
telan sau de metal ( FLANIURA (p/.-ri, -re) sf. Steag mic, stegu-
119) [fr.]. let, de forma triunghiulara. (LIj 2124) :
*FLAGEL (-ele) sn. 0 Catarguri polette cu lungi flamuri usurele
Bieiu ¶ 0 ® Mare calami- (ALECS.); cu flamnre de rdzboiu la catert
tate : niciodatit acest n'a Mont [flgr.].
(1.-GH.)
atltea victime (I.-OH.) [lat.]. *FLANC (pl.
FLAGEOLETA (p1.-te) -curl) sn. A Latu-
sf. J 0 Instrument de rea, coasta dreap-
muzica de genul flautului, ta sau stInga a
facut din lemn sau din unei coloane de
metal, care se Intrebuin- trupe [fr.].
teaza in orchestre si In 0 FLANEA (pr.-me) sf. Mold.
muzica militarA pentru su- Fig. 2119. Fig. 2120.
FLArivi,A.
Fig. 2524. Fig. 2525.
netele sale acute (LE 2120) 'FLANELA (pl .-le
¶ ® Joe de orga. cu ace- Flacon. Flageolete.
sf. I Materie de Dna, Flamura. Flanela.
leasi efecte ¶ ® Sunet produslla vioarift cu degetul moale si paroasa, usoara. gi calduroash: intro rochie
aproape de talus [fr.]. de alba... nmbla leganhidu-si capul NEAR.) T 2 CD Pimp-
L.A. Candrea Di-honor enciclopedic ilustrat. 497 32

www.dacoromanica.ro
FLA- tar sau camase scurta de flanela sau de lin& lu-
cratA in clrlige 2125) [fr.].
(
t FLECATI (-item) vb. tr. Ban.: nepAsindu -i ce M-
ates° Si vorbese paserile Si cioardle (ma.) [II e a C].
FLE -FLANELuTA pl.-te) sf. dim. Puma. OFLCE SI. Sy. Si pl. Trans. (BUD.) = FLEC O.
0 FLANICA, FIANNA sl . Mold. (1) Pieptar sau ca- FLECI (-mac). FLECIIII (-uesc vb. tr. $i refl. Ban.
mase scurta de Una lucrata in cirlige [f Ian e a]. Trans. A se) sdrobi, a se' strivi in asa fel in eh sA
FLASA, FLA.,RcA Ban. Trans. Sticla (cu bautura): se preface, intr'o masa moale Si inerta, a (se flescai.
scoase... din sin o flask le stropl cu ape din ea, gi ale Inviard 0 FLECUI (-uesc) vb. tr. $i refl. Mold. A (se) sdrobi
(CAT.) [srb. f la sa, ung. flasha prefacind(u-se) Intr'o masa moale, din care curt-re
< germ. Flasche]. zeama: rind an Bert bine (barabillele), se Mamma ou metes-
FLASNETA (pl. -to sf. ten] (gEz.); fesolele... eu dosul linguril se !locum pied ce se
Mica orga. portativa post In fee Ca un slant (SEZ.).
Migcare de un cilindru care se in- FLECULET (Fl. -ate) sn. dim. FLEACi: trebue s& -1
virteste cu o manivela( 2126): repete far toate Awele spun ieri (BR.-VN.).
n'o sit-11 Mate nimeni Cu flasneta la FLECUSTE (pl. -ate) sn. dim. FLEAC2: e de-
ureche (13.zAMF.) aceste nu se potrivese cu rindulala bisericil (CRO.).
*FLASNETAR sm. j Cel ce *FLEGMA (pl.-me) sf. C) P Scuipat mucos ce
umbla din be in lee cintind din
flasneta 2] 2126).
se eliminA prin tuse: trupul omulni lasts de 4 et..
den singe... den a, den tnse 41 den hiiare neagra (pay.-me.) ¶
-FLAUT (pl.-to sn. j Instru- ® ® Firea omului nepdsAtor, cu singe rece; ne-
ment muzical alcatuit dintr'o pasare, singe rece [C) gr.; 0 fr.].
teava de lemn sau de metal, FLEGMATIC adj. C) .ret Limfatic 41 0 ®
cu gAuri $i clape ( 2127) [it.]. Care are un caracter nepasator, care nu se emotio-
*FLAUTIST SI1E., FLAUTISTA Fig. 2126. Flatnetar. neaza usor, care e cu singe rece: .41E1:gloat inCeptird
(pl.-te sf. J Care cinta din flaut: mai in urma se des semne de nerAbdare (m4.) [fr.].
1-am glisit A. In orchestra (1.-GH.). *FLEGMON sbst. Umflatura produsA de o
FLEAC', FLEC (pl.-curl sn. Peticel inflamatie a tesutului ceiular [fr. < gr.].
de piele cu care se cirpesc ghetele, mai FLEICA (p1.-ct) sf. X Bucata de came subtire,
ales la tocuri sau la talpa: i Be selloie de la pintecele boului, care se frige de obiceiu la
tocurile P le bate Warm citeva ileaCUri (DLVR.) gratar: fleictle fripte de nista puteai se, le pui pe masa 1W
[germ. F 1 ec k]. Veda (my.) [germ. Fleck e n].
FLEAC' (p1.-curt) sn. 0 Lucru ma- FLENCANT (-mese) vb. tr. $i intr. 0 FLEON-
runt, lucru de nimic, de putina impor- CANT: mama *antra dintenn loo intr'altnl, flenclinind din
tanta: acelea ce for 11 se pareau a 21 clove gut% (RET.1 ¶ 0 Ban. A hoinari, a umbla haimana,
era un el nu insemna numb() um) ; eine se a bate podurile.
°moil de asemenea ~nri P asp., ¶ ® Om de O FLENCAU sm. Ban. Haimana, bate-poduri,
nimic, secatura: un usurel de mince a'ai pierde-vara [f 1 en can i].
marl, cum Mica am Moe not, un 4. de om FLENCHES adj. Se zice despre coarnele boilur
(MP.) ; Un Ileac s'om de nimic el amine (BO,DEL.); cind sint aduse cu virful spre ochi.
e om, nu e A., IVOR.) ¶ 0 p1. Vorbe goale, FLENDUROS adj. Sdrenthros, rupt ferfenithi
nimieuri, nerozii [f 1 e a c1 ? ]. Am o baba flenduroasst, Tot' bolerii o brag is masA (GOR.),
O FLE4CA.RA sf. Olten, Ban. = FLA- Fig. 2127. yhieitemrea despre varza" [f lean du r A].
cARA. Flaut. FLEOANCA pm- FLEANcA.
o FLEANC, FLEANG adj. 0/ten. comas.) FLEOANCA, FLEoARTA, FWARTA sf. Femeie
Cu urechile lungi si aplecate, bleg, clapaug: por- stricatA, ciesfrinata., desmatata, tirfa [comp. rut.
cit... sirbestl... scurti In pioloare sl en urechile flengi f 1 e.r k a].
FLEANCA, FLEOANCA s/. F C) C) Guth, 0 FLE04.CA sf. Mold. Noroiu subtire, glud
but: apol atunct, taca-ti Mance si aseultit I (CAR.) ; tacit-ti amestecat cu zApadA, lapovith. [f lease A].
Mance., fit Paraschivo I rise un barbat dinaintea el (0.-ZAMF.) FLEONCANT, FLONCANT (-anesc), FLEoNcAl ( -cAlu)
atltea bates din cea Deana de gura (err.); is catati-va de vb. tr. $i intr. F A-i toca mereu gura, a trAncAni:
treabil, vA sputa eu, si n'ascultati la fleoanca lull use., fleoncan11 de geaba, n'am putnt rezbi la dlnsa 1.1(P.) ; odata
0 sr TREANCA-FLEANCA. data to -am ales, to esti a mea, flonclineasca lumea ce va
FLEANDURA (p1.-ori) sf. Sdreanta, haina. din urea (Isr.) ; t se timPeste mlntea, crezind unmet la ce neon-
care curg petecele: s'au lungit prin flenduri e'en ador- caie pope (sp.) [fleoanca].
mit IBAO.) [comp. Ms. flan d e r sdrentuit" . FLEORT 0 TINA 5/. PLE0ARTA.
0 FLE4R adj. Olten. (mos.) I Vorbaret., flecar ¶ 0 FLEOS adj. Flescait, molesit, vested: un mos,
Glumet (vritc) [corn. FLEAuRA]. A., de Uteri, uitat de inoarte ot de Dumnezen (W.).
0 FLEARA sl. Trans. ipso.) Guth rea [comp. FLEAR]. FLEO$CAT muscat [f le o a se a].
FLEASC I interj. Imita sgomotul loviturii date FLEOSCARAIE, FLE$CAR41E, FLE(0 WAKE
pe obraz (cu palma sau cu ceva moale) sau al pi- FLE04$CA [f I e (o) a $ c a].
ciorului cind talcs Intr'un pamint apAtos sau mo- FLESC AEALA sf. FLEo4eCA [flescai].
cirlos: plait se, n'apuce d. Popescu se, salute railcar, se po- FLECAT (-dose '1. vb. intr. A face fleas cl
meneste, flew! drept in ochi, cu o strachlnA en prune calcind in noroiu sau intro mocirla.
Melte (CAR.) fonom.J. 2. vb. re/LA se face fleas° a, a se muia, a se
FLE.fiCA sf. F 0 Palma, lovitura data mole.i: a venft an tape udA gi fleoscalta ca vat de ea (mum).
peste obraz sau peste ochi cu palma sau cu dosul FLESCA.RAIE, FLE.,CARTE sr FLEO$CARAIE.
mlinii: 11 dete o (TUT.); Wain da o de tl-or Bautista O FLESTERI (-Mesa) 1. vb. tr. 0 0 /ten. (ClAUS.)
°chit Mr.) ¶ 0 0/ten. Noroiu subtire; lapovita '10Z FESTELI ¶ trans. (BOW A pleosti.
2

Om molatec [f Ieas c!]. 2. vb. refl. Trans, tem) A se vestejl.

O FLEAURA Fir FaURA. O FLSTURA sf . (P Olten. Mold. = FLE0ARTA.
FLEBITA (p/.-te) sf. 1 Inflamatie a membra- FLEURA, FLEAURA sf. iron. Trans. (BUD.) (CAP.) 0
nei interne a vinelor [fr.]. Guth, hot: tacit-tr neural ¶ 0 Guth Sparta, gura
FLEC (pl. -curt) sn. (Dm-FLUX' ¶ ® FLEascii ®. flecara[comp. FLEAR(A) $i rut. fljav o r a fe-
FLECAR adj. $i stn. Care vorbeste mult spu- meie care spune vorbe necuviincioase"].
nind 'nth numai f 1 e a cur i, palavragiu: p'atunol *FLEXIBIL adj. MiAdios, care se poate inco-
barbierii Bran, ca gi in clue de astAzi, vorbareti gi usorl voia usor fara se, se rupa; (E): spirit ,. ¶¶ C RIFLE-
de glare, (MP.) ; gura-t1 ...a este de pricina (PAM). acIBIL [fr.].
FLECARI ( -Areas vb. tr. $i intr. A spune flea- FLEXIBILITATE sf. Insusirea de a fi fle-
curi, a Indruga verzi $i uscate: dealt se, flecariti la xibil [fr.].
glume II la cite nagode toate (1SP.) [11 e c a r]. *FLEXIONAR adj. 07 Care are flexiuni: Jim -
FLECARIE sf. Vorbe goale lndrugate de ci- bile indo-enropene slat 11mb1 o [fr.].
neva, vurbarie lath rost: tut nu-1 plateau fleciirlile gi *FLEXIIINE sf. 0 Incovoiere, indoire; Inmla-
vorba Jul era vorbA de om In toata Diva (Mr.) [flecar]. If ® to Modificarea produsa in-
diem: mIseare de
498
www.dacoromanica.ro
tr'un cuvint prin terminatiunile declinarii sau GAINIMI; FLOAREA-CROCIT PRISTQLNIC; FLOAREA- FLE-
eonjughrii [fr.]. CTICULTJI ear CUC; FLOAREA-CIIKINTI cuncungu 0 ;
FLEZNI (-neso) vb. tr. Ban. A plesni (cu palma FwAnna-nominini, plant& ce cre*te In virful inun- FLO
peste obraz . tilor 5i pe ph5unile stincoase cu frumoase Dori albe
FLINTA (pl.-te)sf. p- Odinioara: pu5ch lunga. flocoase ; numito. 5i floarea-reginei" I loarea-d oin-
haiduceasch. (A 2128) : se onnoso Inca nitei", albumeala", flocosele" (Gnaphalium
nrmele gloantolor repezite din flintele pan- leontopodium) 2131 ; FLOAREA-FTWILIII FI-
durilor Iui Tudor (VLAH.) [POI. sau ung. RQTA'; FLOAREA-FLQRILOR DIQC; FLOARE-DE-FRI-
flinta < germ. Flinte]. GLIM = FTDREA-PAM/NTULUI Ps, FIRE 0) ; FLOARE-
FLINTULITA pl. -te) sf. Or" dim. FRTJMOASA RANDTI; FLOAREA-GRIIILIII ALBA-
FLINTA. sTRTTA ; FLoARE-DE-LEAcI, plantk, cu flori galbene-
0 FLISC (pl. -curl) sn. Bot, rit, plisc: aurii, ce cre5te prin tulisuri umede; se cultiva
=331 sau OW on care sug... a loans lung adesea ca planth decorativd: numith 5i galbe-
si subtire (MAR.) . nele", bujorel". pieiorul-eoro5ului" ( Ranun-
0 FLISCA. sf. Ban. 1 = CODOBATCRA culus repens); FLOARE-DE-LE4C2 GALBENDLE
[comp. srb. p lisk a, rut. flystka]. ___1 213? ; FLO4RE - DE-
O FLISCAI (-stun) vb. intr. Trans. LINGOARE IARBA-DE-LIN-
(BUD.)A 5uera.
0 FLT$CA. sf. Mold. (PAMF.) Tina.
FLIT (pl. -turi sn. Tr.-Carp. 0 Rif,
hot (al porcului): fel basil nasal, ca por-
cul ..ml In Utile (NOV.) ¶ 0 F Bot, gad:
tine-ti
0 FLIT,JRq' sin. Oas. Nume de bat- Fig. 2128.
jocurii dat Romanilor din partite Ma- .Flints.
ramuresului cari nu ,Liu vorbi romane5te.
01'1T)StA. sf. Ban. Femeiei artagoasa, certh-
reata.
o FLFcA sf. Mold. Bucov. Ban. Ciocan de ra-
chiu, cinzeaca: Trage-o omul, si sfIrsit s'apucil
sh-gi aprindit pips (SPER.) ; Hal ou fllusca 51 singeapul, C'a
rams badea on napul (VOR.) [comp. rut. f ljaak a< Fig 2132. Floare-de-leac. Fig; 2133. Floarea-Pa§tilor.
germ. Flasehelien .
O FLIUTIVC (pl.- ucurl) sn. Mold. Mincare (de WARE; PLC/AREA-RUTH MIRODDNIE1C); FLOARE-
dinnineath), gustare Mouts la repezeala [germ. DE-QCHI SILQR; FLO4REA-PAIIILUI ALBASTRITA;
Frnhstackj. FLOAMEA-P4SARILOR, FLO4REA-PASTILOR, FLOAREA-
FL oAcA. = FLOC. PASTELIII, midi plant& ierboasal:a card tulpina
0-FLO4CAN sbst. Trans. Floacele care cad de pe face o singura Floare alba sau roza care se des-
pielesau din link clnd se tese [lat. 1 1 o c clnu s]. chide in Martie-Aprilie (epoca Pastilor); numita 5i
FLOANCA. = FLE0ANcA. oith",,,pastita",gainu5h.", etc. (Anemone nemo-
FLOARE sf. 0 Partea plantei, alcatuith din rosa) (LI 2133) : pe oovoral galben de !none moarte dede-
foi sau petale, albe sau colo- subt se mita alba... Doarea-pastelui (SAD.) ; FLOARE-DE-
rate, adesea mirositoare, care se nRINA, planth cu Dori galbene-aurii dispuse In
desvolth., la o anurnith epoch a capitule nahrisoare frumoase; numith. 5i iarba-
anului, pe ramurile ei si in care St de-perina." tntrebuintat& de popor spre a co-
se gasesc organele de reprodu- -S lora In galben (Anthemis tinetn-
cere ( 2129): allele omului shit ca C- ria)(E. 2134) ; FLOAREA-RFOINEI
~a olmpulul (ZNN.) ; PEJ, Cu 0 nu n PP' FLOAILREA-DOAHNEI; FLOAREA-
se lam (prima) vara, dintr'un sin- SARPELIII = MAMA PADVRII
- 1;
gur exemplu nu se poate trage Fig. 2129. Floare: FLOAREA-SOARELIII, plants origi-
petals ;
nici o concluzie; ~ to ureche, lucru mina sta- nal% din America, cu tulpina
usor, de putina Insemnatate: ; s) sepals;
Immune cele mai grele... la el erau
- c) carpels;
nectar.
n) dreapth. 5i
Inalth une- 1
= la ureche (ISP.) ; de florlie marului, ,ori de 2
Mold. Trans. de Dort de cub, in zadar,!de geaba, Tara metri, cu
nici un lobs, numai cu numele: ad nu doarit de Ho- flori fru-
rne marului se indoapa cu Invatatura cite 20 si 30 de ant moase 5i
(18P.) ; nu slat en numal de florae marului printipul Zamfir marl, gal
bene; cul-
(I.-oil.); nu ti-i Brea
sit-ti pierai vremea
de Dori de cucP
tivath mai
adesea pen-
4
(ALECS.1; nu de Dori tru semin-
de cue 1-au pus f tele ei o-
oameniinumele Pro- leaginoase ;
cletul (RET.) ; a pu- numith 5i
ns Dort dupil ure- sora- soa- Fig. 2134. Fig. 2135.
che, a trivia, a relui" (lie- Floare-de-perina. Floarea-soarelui.
Incornora, a pu- lianthus a-
ne coarne: vret nnuus) (E] 2135 ; FLOARE DE- STEa ARSENIC ;
as -mi put Dorf duel 21.04REA-STOPILOR ROINITA; FLOAREA-DNTIILIII
ureeht au afriiftu cel VERIGEL; FLOAREA-VINTITLIII FLOAREA-PASARILOR:
de GlillIROIP (ALECS.) ;
copil din Dori, co-
FLOAREA-ZSIVIILIII -
BARBA-PQPII; PWRI-DE-
PATE, plants, originara din Australia, cu tulpina
Fig. 2130. Fig. 2131.
pil nelegitim,ba- Floare-bro§teasca. Floarea-Doamnei. teaphna, cu Boni frumoase de diferite colori, cari
stardT ® Ori-ce par uscate ca paiele (Helichrysum bracteatum) (L11
plantil de ornament: un ghiveclu de Dori C) * 2136 ; FLORI-DOHNNSTI SURGIJCI; FLQRI- MARUN-
Intrebuinteaza cu un epitet sau un determinativ TELE TOPORMI (Viola odoratu) ¶ 0 Desen, in-
spre a denumi o multime de plante: FLO4RE-BRO- fati5Ind o Floare cusuth, brodata sau tiparita pe
$TEASCA, plants cu Dori galbene, numith $i pi- o tesatura: fe alba ca laptele Imp/instil on Dori galbene
ciorul-cocosului" sau rarunchiu" ( 2130) (Ra- (nu.) ¶ ® Strat de mucegaiu ce se formeazo. la su-
nunculus acris) ; FLO4REA-CALQGARRLITI Pr CALOGAR prafata vinului, otetului, etc. ¶ 0 Ir.. Virful ascu-
0; FLO4REA-CIIMEI=CIDCTIRASI; FLO4REA-CIQTEI= tit al sfredelului, care patrunde in lemn 1 0 Bar-
499
www.dacoromanica.ro
FL 0-tbia chili (I 2137) ¶ O # Partea caracterului de miros aromatic de anason (Hydnum suaveolens)
tipogralie care reprezinta litera sau semnul, spre (DI 2141) [flocos].
FLO deosebire de restul suportului de FLOCOLE sf. 731. * 0 Mica planta llnoasa,
plumb (or 893) ¶ () de Mind, cu flori albe-galbui, ce crelte
Mina tea mai line @ 2. 8 de mai ales pe pagunlle uscate
pucioasii, pulbere de pucioasa si pe locuri pietroase (Filago
obtinuta prin volatilizare sau arvensis) j
sublimare ¶ 0 (P Tot ce poate 2143) ¶ O =
fi mai bun, mai fin, mai de sea- cuRannu ¶ 0
ma. dila: incimainat de 840 de tineri = FLOAREA -
Greet... tinerimii (1.-oH.); vecinul DOAMNEI [f 10-
meu Bogonos e a veclnilor (NEON.) II@ C 0 S].
Tot ee poate FLOCOT-
fi comparat CA sj. 0
cu frumu- Planta. ierboa-
setea sau sa, acoperita
fiagezimea cu peri moi,
F unei flori: cu flori albu-
Fig. 2136.
Flori-de-pale.
Fig. 2137. F. Floare. cn frumoasa si rii sau rosie-
mIndra ,- a tire (Holcus
fnzestrat literature roman& (I.-G4 ) ¶ 8 03 Ornament lanatus) (21
al stilului: flori de retorica ¶ 0 Momentul chid 2142) ¶ 0
un lucru sau o persoana se afla in desvoltarea = CURCUBV1:1
r ig.2142. Floco§ica. Fig.2143. Flocosele,
deplina, in toata frumusetea, In toata stralucirea, [flocos].
in toata. puterea: In a vietii; in a virstei; In ....a FLOCUOR, FLOCVT sn. dim. FLOC.
tineretil ¶ © Aroma, parfum (despre bauturi) ¶ ® O FLOIER, FLOTERIL... = FLVIER...
t Coloare, fata [lat. flore m]. FLONCANT Pr FLEOMANI.
FLOARTA S. Cl) FLEo*RTA ¶ 0 ED Bilet de *FLORA sj. O Zt Zeit& a florilor la Latini, sotia
banck de 500 de lei. lui Zefir ( 2145) ¶ 0 Carte In care se face des-
FLOC, 4. (p1. floace) sn. Mir smoc de par, de line crierea plantelor ce cresc de la sine Intr'o Cara 1[
sau de matase: mai multe fire de linti Mute loalaltd for- O Totalitatea plantelor ce
meazi suvite, si mai multe suvite Impreunate intr'nn ml- cresc spontan intro Cara sau
nuchiu mai mare formeaza pletele, floacele sau fatale (MAI.) ; care au existat intro anumita
pe cap purtau adult en !loam albastre epoca geologica: flora Alpilor;
(F1L.). flora tropicala; flora epocil tertiare
2. sm. pl. Parul din regiunea or- [fr. < lat.].
ganelor genitale lat. floccu 5]. *FLORAL
*FLOC, (pl.- ocuri) sn. Plnza adj. 4 Cei
triunghlularit ce se ridica de la tine de floare:
bompres ( 2138) [comp. 1r. I o c]. caliciul si corola
FLOCAI ( -hest) Vb. tr. 0 A slut Invelisurile
smulge parul, floacel e: lnslacA - -e [fr.].
ledul de urechi si -1 flocileste ei-1 iumu- - - FLORAN -
leste dupe ce a scApat din mlnie Fig. 2138. Floc.
(CRG.) T (A ) Fr FLO-
mele ea un ispure liocait (ON.) ¶ 0 Li9 RINTE.
A trage pe cineva de par, a-1 parui, a -] bate FLORAR
sdravan. sm. Cl) Culti-
FLOCAN adj. si sin. (Cline) flococ: din vale vine vator sau yin-
able tIrIndu-se un zator de flori
eine Mij 100111 muff a(Diu.D Luna Fig.2144.FlorAreasA.
Fig. 2145. Flora.
Until (SW.) [ f 10 c . Maiu.
FLOCOS adj. FLORAREASA (p1. -rase) sf. VInzatoare de flori
ID Cu floace mul- (,_]2144) [florar].
te, linos, miros, FLORARIE sf. (D Gradina uncle se cultiva
eu par des si florile 7 0 Sera, Incapere Incalzita unde s4
moale: eine cultiva iarna florile: lama, In floraria acoperita Cu sti-
( . 2139) ; sta a- - elkee 5i -o el/Wise in fundul curtii (13R.-VN.) ¶ 0 Pravalie
sezata pe velinta Fig. 213g. Cline flocos. In care se vind flori (2] 2146).
Houma d'a-dreapta bolnavului moo.) ¶ 0 itut4A- FLOREAN'. sm. Nume dat unei
mocoAsA CATUSNICA 51 TALPA-G11.8TEI ® ¶ ® bou ba sau fatat la Flori i.
BURUE-FLOCQS Pr. BURVTE. FLOREAN' sr FLORINTE.
2. inoco*sA sf. * MATURI (Sorghum vulgare) *FLORETA(pt.-te)sf.P-Spadli lun-
[lat. floccosus]. ge si flexi
FLOCOSEL sm. 4 1 Numele unei ciuperci bila, cu la-
ma In pa-
tru much!,
Intrebuin -
t ata pentru
exercitii de
scrims (.1
2147): am
de fend sfl-i
garbs titlul
cal tale en
vleul !lore-
tei (ALECS.)
Fig. 214o. Floco§el. Fig. 2141. Floco§el-albastru.
[fr. f 1 e u - Fig. 2146. Floraxie. Fig.2147.Florete.
comestibile, cu palaria carrioasa, de coloarerrugi- r e t].
nie, galbuie sau alburie, uneori scamoasa pe dea- FLORIAN Pr FLOM:WIT.
supra; numit $i burete-tepos" (Hydnum repan- FLORICEA. (p/.-ece), FLonialeA (pl. -ele)' sf. 0
dum) (2] 2140) ¶ ®.r BURVTE-FLOC98 ¶ 0 -AL- dim. FLOARE ¶ 0 Mold. FLORICTCA, numele unei
BASTRII, ciuperca de coloare albastra-alburie, cu hore (PAMF.) (P.PRVA ®pl.X Boabe de porumb coapte,
500
www.dacoromanica.ro
care seaman& cu niste flori mici, [aloe ca zapada FLUER... = FLO-
numite in Mold. cocosei" (2E 2148): isi cumparit nitele *FLUID 1. adj. 0 Curgator ¶ 15 Se zice
4loricele boabe ()SP.). despre corpurile lichide sau gazoase ale caror mo- FLU
*FLORIFER lecule au putina aderenta Intre ele.
adj. 4. Care poart5. g. (p1.-do) sn. O Ori-ce corp lichid sau gazos
fiord: tulpinti ale earth molecule poseda o extrema mobilitate
[fr.] . care-i permite sa is forma vasului In care e pus:
FLORII sf. p1. spa, gazul, mercurul aunt o ¶ ® Nume dat subslan-
D 0 Dumineca Ina-
inte dePasti, In ca-
re zi se Impart la
3
% We/
telor hipotetice pe care le-au treat fizicienii spre
a explica anumite fenomene: electric ¶ a mag-,
netic, fluidul caruia i se atribue pretinsele fenomene
biserica mitisori ale magnetismului animal [fr.].
Intru amintirea *FLUIDITATE sf. Starea sau Insusirea a tot
ramurilor de cur- ce este fluid [fr.].
mal cu care a Post Fig. 2148. Vinzatoare de floricele FLVIER (p1.-re) sn., 0 FLVIERA (pl.-re) sf.
IntImpinat Mln- calde la Mo§i. Tr.-Carp. 0 al Instrument muzical alcatuit
tuitorul, la intrarea sa triumfala In Ierusalim, de dintr'o teava lungs de lemn, In care shit
catre locuitorii acestui oral ¶ ® Stmbitta ~dor, Slm- facute mai multe gauri si din care se clnta
bata dinainte de Florii, numita si (sau se zice), suflindu-se printr'o crapatura
SImbata lui Lazar [f 1 o r i; comp. practicata la capatul de jos ( .j 2152, 2153):
fr. Paques fleuries]. piiatorni lade MITA izvoaril ... 51 mice In Bulerft
FLORIN, FLORINT, FLORINT SM. ti (Tios.) ¶ j Mic instrument, mai adesea de
0 = FIORIN ¶ ® - °landau, moneta
de argint, Intrebuintata In Olanda,
CD
metal, cu care se flu-
iera sau se suiera ([]
r
In valoare de 2 lei, 10 our ( a 2149) 2151) ¶ 0 Flui eratu-
[germ. Florin]. ra, suieratura: deterit
FLORINTE, FLORANT, FLORIAN. fie-care trei de mire!.
FLOREAN SM., FLORANTA (p/.-te) St. 3k Fig. 2149. (L-05.) ; din asonnsal grd-
Pasarica frumoasa, de coloare verde _ Florin-wand ez. dinii amnia prelung.....111
maslinie, amestecatli pe ici pe Colo cu galben grangnrilor (GRL.) .11 0
(Fringilla chlorin) IJ 2150): mica-
(
lendri, stigletl, floreni... isi gdsesc alai
sitlasul (GRL.) [comp. gr. nopic; tc.
florija].

FigO
*FLORIST SM., FLORTSTA. (p1.-te)
si. 0 Florar, florareasa ¶ ®® Cel Ce
ce (aceea care) fabrics flori artifi-
ciale [fr.]. .--.1-
O FLORID adj. Olten. c Cu pete
albe (vorb. de boi sau de oi) (MC.) I . ar51. Fluiere. Fig. 2E52. Fluiere din Oltenia.
mieluseii albi, floril, cei mai multi negri,
sburcla prin ograzi (LUNG) [floare]. F. Osul piciorului care leaga genunchiul de glezna,
0 FLC3ICOTA. (pt.-te) sf. Ban. = go. rirAr. tibia ow TIBIA; Intreaga par-
FLOTAC. te a piciorului dintre genunchiu
O FLOCOTTNA sf. Trans. (.sc.) Femeie intri- $i glezna: dnpi un case zapada era la
gantli. glezne, dupa Bona, tl se Ingropa 111
0 FLO§TERT sue- FLO$TORI. Lana dincolo de gennnchin (DLVR.)
O FLOTINA (p/.-ini) sf. 0 = FLOSCOTA ¶ 0 FLUIERA (- ter) 1 . vb. intr. si tr.
Fruma de varztt acre (eams.) ¶ ® Femeie decazuta (7) .) A scoate un sunet subt1re si
si betiva (PSC.). rasunator, ca al fluierului de me-
0 FLOTOANCA Sr. Trans. (FSC.) Femeie lenesa. tal, suflind printre buze sau
0 FLOTOMOC (pl. -oace) sn. Ban. = FoLombe. printre degetele bagate In guru,
0 FLO§TORI (-oreso), FLO$TERI (-erase) vb. tr. a suiera: a dus-o el oft a dun -o...
Trans. Maram. A asterne cu piatra a pava (PSC.) mai fluierind din buze cite o doin8
[germ. pflastern]. F: , a paguba, a sta In loc, Fig. 2153. Ciobari
(MERA) ;
fluierind cu parere de rau pentru cintind din fluier.
(SRL.)
*FLOTA (p1.-te) sf. 0 Un numar oare-
care de corabii sau de vase de razboiu care di- o paguba suferita, pentru o neizbinda, etc. ¶ 0
Mores° Impreuna, avind aceeasi destinatie: mester- A suiera (vorb. de vint): i -ar plaices sit-1 gloats din
sugula sa aprinzit flotele, adecti galioanele tale de caste tavan si sa -1 fluiere vintul din toate partile (1.-0(1.) ¶ 0 A
de pe spit (5.- cost.) ¶ ® Armata naval& a unei natiuni clnta suierind (vorb. de unele pasari).
(fr. ]. . vb. tr. A desaproba (In spec. o piesa de.tea-
FLOTALBIL adj. 0 Care poate pluti: lemn tru)prin fluieraturi: spectatoril au nuierat piesa [11 u -
0 Se zice despre apele curgatoare al caror curent e r].
poate cara bustenil: rin ~ [fr.]. FLVIERA pp- FLVIER.
FLOTAC (p1. -ace) sn. 0 Fulg mare de zapada. FLUIERAR sm. 0 j CIntaret, din
"FLOTANT adj. 0 Plutitor ¶ ® (r), $ovaitor, fluier 11 0 3t Pasare din ordinul
nestatornic, schimbator, care nu se poate hotari picioroangelor, cu corpul si capul de
lntr'un fel: spirit ¶ ® Care nu sta locului ; nesta: coloare neagra, cu pete gal-
bil, care urnbla Incoace $i Incolo, care vine p bene-aurii, iar pintecele alb;
pleats: ei devin vagabonzli ulitelor: ... populatla ~41, de
netrebnici, lenesi si derbedei (ULAN.' ¶ 0 0 Datorie da,
parte din datoria publics a unei tari care poate
creste sau sa scads dupa nevoile tezaurului
Statului [fr.].
FLOTILA (p/.-10) sf. Flota de vase mai mici
.:?
si putin numeroase: a dona zi notila... ridica encore si
pornea spre apue (I.-GH.) [fr.].
"- 0.- e
*FLUCTU4NT adj. Sovilitor, nestatornic, ne- Fig. 2154. Fluierar. Fig. 2155. meter.
hotarit [fr.].
FLUCTUATIVNE, nut:mut= sf. 0 Misca- traeste pe marginea apelor si prin mlastini; nu-
rea unui lichid ¶ 0 Variatiune, schimbare: a mita si fluierator", fluturas", prundaras" sau
cursurilor bursei [fr.]. purcaras" (Charadrius phoialis) (LA 2151) 11 ®
501
www.dacoromanica.ro
 Alta pasare din ord. picioroangelor, numita si
FLU- fluierar-ro§u" Fluier ciobanesc, lung de 70 cm. pin& la 1 m. si
cu ciocul de doua on mai lung gros de 4-5 cm.: are un ton jalnic pi se ands din
FLU decit capul, de co- !carte mare depdrtare (L'us.) ¶ ® f = FLVIER C).
loare cenusie vir- *FLUOR sbst. Lt. Metaloid gazos, de coloare gra-
stata cu ros u-in- buie, care ataca aproape toate metalele si meta-
chis si cafeniu ;tra- loidele; este foarte toxic [fr.].
e5Le prin mlastini *FLUORESCENT adj. 15 Care posed& Insusirea
( Lirriosaoenocepha- numita fluorescent& [fr.].
la) ( 2155) 11 0 3r *FLUORESCENTA (p/.4e) sf. /5 Proprietate
Pasare din ord. picio- pe care o au unele substante solide sau lichide
roangelor, numita si de a deveni luminoase cind sint expuse la o
,.fluierar- gulerat ", cu cio- puternica exterioara si de a prezenta atunci
cul lung, de coloare schim- o coloratiune diferita de aceea a izvorului care be
batoare, dupe vIrsta si a- Fig. 2156. Fluierar. lumineazo. [fr.].
notimp , mai adesea bruna- *FLUORHTDRIC adj. gi Acid ,, corp compus
nogricioasa sau roseate; are In jurul gitului un din fluor si hidrogen, intrebuintat In gravura pe
guler d e gene; pe ca- sticla. [fr.].
re le rasfira, la ne- *FLUORTNA sf. ® Mineral cristalizat de dife-
vole, facIndu-si ast- rite colori straluciloare ; fluorura de calciu.
fel o adevarata pa- FLUORTU = FLOW.
l/Az). ) traeste prin *FLUORTJRA (p1.-urt) sf. Lt. Ori-ce compus din
Incurile mocirloase fluor si un corp simplu, afara de oxigen sau hi-
(Machetes pumax) drogen [fr.].
( 2156) ¶ C) 3e Pasare din FLU§TURA (-tur) vb. irdr. 0 A misca Incoace
acela5i ordin, de coloarea si Incolo din cap, in spec. din coarne (vorb. de
cinelrliei; scoate un strigat vite): vorbi mai departe mosneagul, flusturind din cap
curios si rasunator, mai ales (LUNG.) ; ad on to Impunga bou data rusetn, cif citeodatit cam
dupe apusul soarelui, cind Fig. 2157. Fluierar. ilusturif din coarne (JIP.) ¶ ® A misca repede si In
umbla sa-si caute hrana chip amenintator o sabie, un bat, un biciu, etc.,
( Oedienemus crepitans)( 2157) ¶ ® Numele In asa fel Melt sa produca ca o sueratura prin aer
a diferite specii de Totanus, pasari din ord. picio- ® A fluiera printre dinti a suiera ¶ 0 A rasfira,
roangelor, de coloare cafenie-negricioasa, brazdata a flutura.
cu alb, sau cenusiu, cu ciocul lung, FLU§TURAT adj. 0 p. FLusTuRA ¶ ® Flu.5-
cu picivarele rosii sau verzi, care traesc turatec.
pe linga ape sau prin mlastini ( FLU§TURATEC, -Aare adj. Fluturatec: to-
2158)11 0 3e Numele a dotal. specii palau ei chihoteau, cum avea tinerimea flusturateca obiceiul
de pasari, din acelasi ordin, ,una in carnaval (CAR.).
de marimea unei gaini FLUTUR ear FLVTURE.
marl (Numenius arcua- FLUTURA (-tur I. vb. tr. A misca In vint In-
tus), numita 5i ,.fluierar- coace si Sheol°, a MIL fluturind batistele ca niste aript
mare" sau ploier-mare", de porumbel (VLAH.).
cu ciocul lung de 15 cm., "" ,g. vb. intr. 0 A se misca In vint Incoace si In-
Incovoiat In partea de jos cola, a f Ilfli : nu mai vazuse fluturind peste valurile ei stea-
In form& de secere ( gurile acestei tart (VLAH.); llnturau In vlrful turnnlui, de
2159) ; cealalta (Nume- ra- departs, douti naframe albe (CAR.) ; vine asupra sa o
nius tenuirostris), mull zmeoaici bitriml... on Darn' fluturtnd ISM) ¶ ® A
mai mica si Cu ductal mai Fig. 2158. Fluierar. misca incoace si Incolo capul, coarnele, etc., a
scurt, din care scoate o fltI5fUrat Ipate Nature din cap (mi.): an fluturat tapul
suieratura placuta; numita si fluierar-mic" sau °data din coarne (55.) ¶ ® A sufla facind sa fil-
.,ploier-mic"; amIndoua tra- flie, sa se resfire (parul, etc.): vintul ii linter& in
esc pe ling& ape si prin lo- parul aurlu (BR.-VN.) ¶ ® A trece ca o suflare lIna pe
curile mlastinoase. fats, pe buze, etc.: un nour de meiancolie Nature pa fats
FLUIERA§ (p1.-a.5(1)1. sn. ea palidA (ALEC8.) ; an surfs amar fi !tutu& pe buze (0.-ZAMF.)
J dim. FLVIER.
2. sin. 0 Cel ce °Int& din
[fat flutillare].
FLUTURA.§ sm. 0 4 dint. FLVTUR(E): is era de
fluier ¶ ® Mold. Ban.
FLUIERAR ®.
=- de our (Iar.) ¶ 0
boranglo subtire... Impodobita au
= FLUIERAR C) .
I
FLUIERAT sbst. ID j Fap- FLUTURATEC, -4Tic adj. 0 Usuratec, ne-
tul de a fluiera ¶ ® lY statornic, schimbacios :
Sunetul prelung scos din lion In lantul ei pe Hutu-
fluier sau fluierind cu gura. Fig. 2159. Fluierar. ratecul Mir (NECIR.) ¶ ®
FLUIERA.TOR 1. adj. Care se misca. Incoace
veib. FLUIERA. Care fluieara. si Incolo In voia yin-
2. sin. 3e. FLUIERAR ® C) eg, tului: ochii ei oitutan
FLIIIERAToaRE sf. 4 Planta aiurea... la nor'' fluturatici
ierboasa ce ,creste prin paduri si de pre cer (coos.) [11
tufisuri umbroase, si ale cares U r e].
fructe stilt niste boabe rosii; nu- FLUTURATOR
mita si napi-porcesti-de-padure", adj. vreb. FLUTURA.
vita-nee gra' etc. (Tamus com- Care flutura.
munts) (c] 2160). FLUTURE,FLVTUR
FLUIERATVRA (1)1.-turi) sf. sm. 0 4 Numele ge-
Sunetul de durata scurta scos din neric al insectelor din
fluier sau fluierind cu gura ord. lepidopterelor, ale
[fluiera].
FLVIERA - VINT sm. Pored&
caror patru aripi sint
acoperite de niste sol-
data unui om care-si pierde vre- Fig. 2460. zisori fini ca pulberea
mea hoinarind, fare a avea vre-o Fluiertitoare. si sint Impodobite cu Fig. 2161. Fluturi.
ocupatie serioasa, pierde-vara, bate-poduri: rata... diverse colori, care de
vedea pe un june ~, umblind de cold Dina oolo usr.t. care mai frumoase; larva for este o omida", iar
0 FLUIERTTA (p1.-be) sf . Tr.-Carp. dim. HIATTERA. nimfa for e o crisalida, numita papusii." sau go-
FLUIERONIU (pl.- oanie) sn. Ban. Trans. 0 .1 goasa" (El 2161) ¶ 10 4 -GALBEN, fluture de co-
502
www.dacoromanica.ro
bare galbena ca lamlia, sau galben-deschis; omida pele pe care trebue sa le fact ¶ C) Fie-care din b l-
lui e verde, cu o dung& alba pe coasta. (Gonopterix athe dreptunghiulare de hirtie care aleatuesc a FLU-
rhamni): -galben dactt vet vedea Int lin primavara, tot carte, un caiet, un registru, etc.; fila; (V: a o Intoarce FOA
anul vei ii bolnav 11 galben la fatit (per.) ¶ ®-- INELAT, pa altit a o Intoarce pe foals Malta (sau cealaltA , e-st
fluture micut, scurt $i gros, de coloare galbena si schimba purtarea fats de cineva, a Intrehuinta
cu dungi Intunecate cafenit de-a curmezi$ul ari- alte mijicoace (mai aspre, etc.) ¶ 0 'Liar; gazeta:
pilor anterioare; numit $i inelar"; femeiusca povestea asta se gnarl In foals ,,Proptielrea"
(NEGR.) 6
acestui fluture lipeste male ei In forma unui inel Placa foarte subtire dintr'un metal: de aur, de
sau a unei verigute in jurul argint ¶ ® Fie-care din straturile de aluat din care
ramurelelor pomilor $i co- se compune placinta: eine socoteste cite tot intrd 'n
pacilor; pe aceste male le plAcintA, niciodata on mAnincli placinta (Gm.) ¶ ®; La-
numeste poporul stupitul- timea Intreagrt a unei p laze, a unei stole, intre-
cucului", margica-cucului", buintata la croirea unei haine, unei rochii, etc.;
glasul-cucului", somn" sau pr. ext.: poala dinainte sau dindarat a unei carnasi;
somnisor" (Gastropacha ne- p1. tot, fusty [lat. foli a].
ustria) (2_1 2162) ¶ 0 -PI- FOAIE2 se* FOALE.
OATEL sau ..-PESTRICIQR, flu- *FOAIER (pl.-ere) sn. 0 Sala, dintr'un to ttru , uncle
ture cu aripile Impestritate spectatorii se pot plimba Ia timpul pauzelor din-
cu pete albastre, In forma de tre acte [fr. foye r].
tuna, pe un fond negru ( Vane- FOALE sm. (pl. tot) sl sn. (pl. Male §i tot, de
ssa polychtoros) ( 2163) ¶ Fig. 2162.
Fluture-inelat.
unde s'a refacut un sing.
-R0su, mic fluture de loin) 0
Burduf : el plena deoi
coloare ro$ie, cu baza aripilor neagra, unul din dupa RDA on tut mare de tap
cei dintliu fluturi cari se aratii. primavara, Indata (REr.)¶ 0 Burduful eimpoiului
dupa topirea zapezii; ¶ 0 Burta, pintece, abdo-
omida lui e neagra. $i men (la animate, Tr.-Caro.
trae$te pe urzici (Va- si hi oameni): mle numai de-
nessa urticae): Roma- amen mi-i BMA, oum voin umplea
n11... cred... ea eel co vede en ...le men eel gol (T(CH.); In ...le
lamas data primtivara un unei stince rifts inelul et cal de
-row, acela teat vera mireasA (RET.) ¶ ® Unealta a fie-
va fi rosn, adecit sitnAtos rarului pentru suflat in foc,
(MAN.) ¶ ® ~-DE-VARZA aleatuita dintr'o piele prinsa
= ALBILITA ¶ 0 owLE- Intre doua piaci do lemn $i Fig. 2565. Foale.
MQRTII = 13TRRIA ¶ ® cu o rasuflatoare in partea
* -DE-MATASE Fig. 2563. Fluture-picatel. dinainte, prin care iese aerul; o unealta de aceea$1
GINDAC-DE-MATASE forma e intrebuintata
® Ban. r Q p1. Mici discuri
de nea, fulg de zapada. si In case pentru ati-
subtirele de metal argintat sau aurit, foarte tarea focului in sobs
sclipitoare, cu o gauricli in centru, care se cos ea , 2165, 2166 : le din
ornament pe climasile tarane$ti, pe fote, pe rochi. satrit pufuira In gramft-
etc.: cdmA$i Inflorite. scurteioi pi zitvelci cusute cn flu- jula de cArbuni sCILVRj ;
turi (VLAH.) [lat. 117.1 talus; pen tru intelesul din dad% n'ar fi lost focul, bolls
'Irma, comp. si germ. Flitter]. pleattura pi omul care sit va
FLTJTUREL sm. 4 dim. FIAITUR E): deter& peste o facA (CRC.) ; II tinea in toile
gradinit Marta frumoasi ou !fort 51 ca fluturei de sullat in ()Amin ((.-GH )
IISP.) . ®4 Unealta in forma
'FLUVIAL adj. De fluviu, privitor la foilor de fierarie cu Fig. 2566. Foi.
fluvii sau riuri: navigatiune [fr.]. care se sufla spre a
*FLUVIOMETRU (pi.-tre) sm. In- scoate praful din literele asezate in case 1 ® j
strument cu care se masoar& cresterea Sacul sau burduful de piele al instrumentelor de
apelor unui riu ([112164) [fr.]. vint (plan, orgy, armonica, etc. : chinutse
FLUVICT (p1. -vu) sn. Ap& mare Mete! sale armonlce pin& s'o raptt (D.-ZAMF.); ctnd apesi on
curgatoare ce se varsa in mare; ~1 ridicl piciorul, ..le se umfla pi se desumflit, far cu mina
Dunitrea; : Un non de gfnduri lumlnoase cinti ca pe on -ce ciavir (BR.-).'N.) [lat. f olle 1111.
In crater se revarsit (VLAH.) [lat.]. 0 FO4LE$ adj. Trans. (sum) Burtos, pintecos
*FLUX (pl. -xuri sn. (D Mi$carea re- [f o a I el.
gulata a apelor marilor sau oceaneler OFOALTINE st. p1. 4 MICKTIMLE-RUGIIIITE.
care se ridiea la tarm la anumite ore FORME si. Nevoia, trebuinta pe care o simte
din zi ¶ 0 Revarsarea In cantitate cineva de a 111 Inca: a-i ti ...; a i se face a-1 trace
mare, val: un de singe i se urea In crater a(-si) astimpAra, a( -pi) alina, a( -St potoli a ; a-1 trace
(D.ZAMF.) ¶ ® (F) Belsug, cantitate mare, Fig. 2164. tea; 1 se lungesc urechile de ; ti chlorite matelo de a fi
potop: tin de vorbe [fr.< lat.). Fluviome- lihnit, ourmat de ; a rAbda de a lop ina de ; a muri
*FLUXIU-NE s/. 0 Ingramaclire tru. de ; O : a se nits la poarta omulut munoitor pi nu In-
de singe sau de alte lichide intro parte oare-care a dritsneete sit intro [lat. f am e m].
trupului ¶ ® Umflarea Mich sau a gingiilor prin FOAMETE s/. Lipsa mare de pline $i de toate
inflamarea tesutului celular r C.) de Wept, pneu- celelalte pentru hrana oamenilor intr'o tarn sau
monia sau pleurezie [fr.]. inteun oral: davit IMg vitals ghiata de De WW1, e semn
OFOACALE sf. pl. Trans. Chibrituri germ. de (VOR.) ¶ 0 F Om care nu se mai satura, ca-
Facke 1, cu pron. saseasead. ruia vecinic i-e foame: shit oamen1 cart mAninclt
FO.A.IEL sf. 0 * Expansiunea membranoasa, malt It no se mai saturA, acelora 11 se rice (VOR.) ; pe
de obiceiu plana $i verde, care creste pe ramurile semne o'aista-1 FlAmtnzila, sae Uri fund (can.).
sau de-a-dreptul pe tulpina plantelor $i care e FOARFECA or- FOARFECI.
principalul for organ de respiratiune; frunza: de FOARFECI sf. pl. de unde s'a refacut si un
vita, foi de Win; FOALE -GR.i)BA = DIGRAskroARE; sg. I. FOARFECA 0 Unealta de tiliat plaza, hirtia.
FoArE-TN-FIR BARBANOC ¶ 0 ;
Pr. ext. Petala piaci de metal, etc., aleatuita din doua cutite sau
unei flori: fai de trandafir ¶ 0 Bucath dreptunghiu- limbi de 'plat Incruci$ate $i prinse cu o tint& sau cu
lara. de }Artie, in spec. pentru scris, uneori indoita UR $urup (__, 2167): a tits ou 'ale; o pereche de ¶
In dourt (=coala.); de sutra, act In care se afla in- 0 Unealta de taiat iarba din gradina, Tina de pe
scrisa zestrea data unei fete la maritisul ei; de oi. etc. cu doua cutite sau limbi aleatuite dintr'o
drum, bode de hirtie serfs& data unei trupe sau singura bucata de otel Indoita ( 2167) ¶ 3 Pr.
unui militar care calatore$te, in care i se arata eta- anal. Picioarele dinainte ale racului cu care string('
503
www.dacoromanica.ro
FOA- tot re apuca ca fn niste clesti ¶ C) FOARFVc.A- a-11 scoate (a-si vim) ~ul, a chute. MA treaca neca-
ierboasa de balta, cu flori albe care zul, a-si descarca supararea ¶ ® Nenorocire, pa-
FOC BilLTri'
se deschPildantlaa e. coste, urgie: se vaioareatt de An1 ce le alunsese asp.) 11
suprafata apei ® Minie grozava; (: a so face -- (if Dart Ban ol
(Stratiotes alo- plrJol) de minis a se mlnia grozav, a se lnfuria
ides) ( 2168) strasnic ¶ @ In diferite locutiuni, unele facInd
[lat. forfl- aluzie la credintele sau basmele poporului, spre
c e s]. a milts ceva peste masura de...", grozav de...",
FOARTE etc.: e urlta de mama .u1u1, e grozav de urlta; era
0 adv. de can- on ger de mama rain. (BR.-VN.) ; de ger, frig cumplit,
titate care se ger strasnic: n'are de uncle ad vie ants de ger (oLva.) ;
plane Innaintea IncAlecati De niste cal de scoteau pe nAri 0.-0., adica
sau In urma foarte MIA; a minca , a fi foarte iute; de harnicil
verbului spre a (CRG.); de scamp MET.) ¶ 0 In diverse expresiuni, nl
arata ca actiu- Fig.T2167. Foarfeci. se Intrebuinteaza eufemistic In loc de dracul" :
nea exprimata eine 1-a pus sa se duoli aoolo P ¶ ® Foe vlu, a) focul
de acesta se stivIrseste lIntr'un grad peste masura ce se aprinde prin frecarea a doua, lemne uscate;
de mare sau In gradul cel mai Malt: b) niste basicult rosii ce se ivesc pe o parts a tru-
impitratul s'a Intristat t(sP.); vit pului. In forma. de cingatoare, produclnd niste du-
multumesc; mai adesea In cazurile reri foarte acute; orbalt, erisipel; c) licuriciu (Pec.)
acestea, se intrebuinteaza ae mutt (lat. focus].
¶ 0 Se pune inaintea unui FOCA sm. i",) Ziva Inchinata Sfintului Foca (22
adj., unui part., unui adv. N1/4 Iulie) pe care o
sau unei loc. adv. spre a ex- pazeste cu sfin-
prima superiativul absolut: tenie p op ortil de
a bogat ; sIntem amArlti; 1mi la tars, de tea-
vine A. greu sit-1 spun adevArul; ma primejdii-
le-am sorts pe scnrt; e on Du- lor de f o c [gr.].
tinta ¶ ® Abs.: nici prea prea, 'FOCA (pl.
nici niri prea mult, nici prea -ce) sf. 7..t Ma- --
polio, nici prea bun, nici prea mifer amfibiu
rau, etc., Intre cele doua extreme din mlirile po- ---'5' n.,--
[lat. forte]. lare, cu corpul Fig. 2169. Foca.
'FOEVRG (pt. -guri) sn. Mahala, Fig. 2168. cilindric care se
cartier marginas: atrada Galitii... Foarfeca-battii. subtiaza spre coal* cu capul rotund $i ochii mar ii
devenlse De timpli ace% .111 favorlt al nobletal (nL.) ; ore- numit $i vitel-de-mare" (Phoca vitulina)
gtinilor on le este permis a trace noaptea In ..n1 arApeso (ALECS.) 2169) [fr.].
[fr. faubourg]. *FOCAL adj. 15 Privitor la focar, ce tine de fo-
FOC (p1. -curt) sn. 0 Lumina $i caldura corpu- car: distanta focal& a unei lentile, a unei elipse.
rilor care ard: a nazis ~tat a stinge ..u1; a atha .n1; FOCAR (p1.-are) sn. Ti) 15 Punctul de intersectie
a sufla In ; a Dune lemne De A.; pars ..ulni; a face ...il, al razelor lu- _____
a-1 aprinde; a ilia -0, a se aprinde; a-i Ina parul A. minoase para-
sr PAR; : nu to Inca cu ..111. nu to expune In mod lele dupa re- I
imprudent la lucruri primejdioase; 0: on a !um flectarea for
-----
lard sau pink on tact , !um nu lase, cind se svoneste pe o oglinda
despre un lucru, trebue sa fie ceva adevarat In sau dupa re- Fig. 2170. F. F. Focare.
acel svon; FAZE; lemne de A., lemne bune numai fractarea for
de ars; de pale, a) care dureaza putin, b) ® se printr'o lentila (LE 2170)' ¶ ® pc unei elipse,
rice de un sentiment de putina durata, trecator; unei parabola,
seem, a) focul Intretinut zi si noapte de Vestalele unei hiperbole,
romane, b) (P) vocatiune, patriotism, virtute; 0: punctul sau
a se nazi sau a se fart de elneva (sau de ceva) ca de .., a punctele din
se feri ca de lucrul eel mai primejdios, ca de moarte care pleacti
¶ 0 Vatra, cuptorul, soba In care arde focul: a i unde se In-
sta ling& ,; a se Indite la ; a Dune bncatele la ; a da In
- a se revarsa din vasul In care fierbe (lichidul,
t Ilnesc razele
vectorii
mincarea, etc.) ¶ 0 Incendiu: trei groaznice art a 2171) 11 0 ®
cercat acest °rag (Nem); a puns sau a da la mall; too I Locul, punc-
strigat de ajutor cind se aprinde o cask etc.; vorb. tul de unde
de pustlirile dusmanului: pdglnil de TWA pe unde In- porneste cal -
dura, lumi- Fig. 2171. Focarele elipsei.
man, era A. gI DIrjol 0.-on.) ¶ 0 Stralucirea pietrelor
pretioase: diamantulni ¶ 0 Prin aluzie la vechile na, de unde se raspIndesc cunostintele, gustul
ordalii sau judecati ale lui Dumnezeu: a -el bAga O (0 Locul, mediul unde un lucru is nastere $i
(a -qt pane) mina in , a sustine un lucru cu tarie, cu e In toata stralucirea lui, centrul de unde se its-
convingere; a intra (a da, a se arnnca) In A. pentru cineva, pindeste pretutindeni: Parisnl e avul stilntelor si arta-
a-si expune viata pentru cineva; a trine grin r si prin lor ; Geneva devenise ..n1 de uncle se rtispIndea Wes de unitate
twit, a nu se da Indarat dinaintea nici unei pri- In toatit Peninsula apenind 0.-ou.) ¶ Ti) unei boa's,
mejdii ¶ 0 ...Id de veoi, rnl iadnlui, rnl gheenei, mun- organele In care e sediul principal al boalei; locul
Cile iadului¶ 0 JP? Descaratura unei arme, Impus- unde izbueneste Intliu o boala si de unde se ra-
spIndeste In localitati departate de punctul de
tut; a intra in ;
catura, de unde, prin ext. lupta, razboiu: a Iua
a se descarca; a deschide
arme de ..,
; a tnceta Intro doui
pusea, pistolul, revol-
verul, etc.; toot comandti de a descarca arma,
de a Incepe Impuscatura ¶ C) de artificii ARTS-
origine [fr. f o ye r, refacut dupa f o c].
OFOCAR4IE sf. F o c mare, flacaraie, bobo-
taie: razele glebe ale soarelui... pSrind o A. mare Intr'un
stop de fin (LUNG.)
MILT ; bengal ow- BENGAL ¶ ® IT) Ardoare, cal- OFOCA.RIE sf. 0 = rocARAIE: e'o ostoit !ma-
durit. aprindere, inflacarare, vioiciune, patima: rkt, din Indurarea cerulni, care a turnat asupril-i o milt de
dragostei; In ~n1 povestirii; mi s'au aprins cAlcliele
nl ploale (LUNG.)11 ® Ban. Arsita, dogoreala, caldura mare.
de rut clasicitttli (moo ; a °luta cu A.; limbile strains FOCHIST 444 2 sm. Cel ce, pe o locomo-
an vorbit de bine de dInsnl mai on deelt pamintenli (IsP.1 tive sau pe un vapor, Ingrijeste de focul masinei
¶ a Chin, durere, necaz, suparare: nimeni on de aburi [it.].
etie meu; edlngarltele se vaicarean de ce le altm- FOCOS adj. Plin de f o c, Inflacarat, Infocat:
sem (ISP.); plate de fist pled mline, vial& o ort P (oLVR.); gingaga copilit 11 acoporea de tdirrgari tocoase (NUM).

504
www.dacoromanica.ro
 FOC§ANEANCA sj. Joe tarruiese cu lautari diu OM 2172): se auzea goarna din ..111Dompierilor (BR.-VM) FOC_
[Focsani]. 91 0 Pridvor, cerdac, balcon (la usa de intrare a bi-
FOL
FOC$QR, FocusOR (pl.-oare), FOCULVT (p1. -ale), sericilor, a caselor boieresti si
O FOCVT sn. dim. FOC: atttase m focuser bunicel (ISP.1. chiar taranesti 2173 ¶ 0
o POD ORI sm. p1. Tr -Carp. Incretituri de pima, Pavilion izolat, chiosc (intr'un
dantele aplicate sau cusaturi cu arniciu la mine- pare sau aiurea In mijlocul na-
cite iilor taranesti, formInd ca o mansetd: Lelea turii) [urT. folyos 6].
en mart DOVIliefi la lendari (IK.-BRS.) [Ling.]. FOITAU sbst. 1 Verigli de
0 F ODUL pm- FOWL. her care Incinge grindeiul plu-
FOFEAZA (p1.-eze) sf. o .. Fie-care din ari- gului In dreptul gaurii In care
pile morii de vint ¶ 0 Fie-care din talpile raz- se Oa asezat fierul lung [ung.
boiului de tesut ¶ C) Fie-care din laturile ver- fojt 6].
ticale ale alergatoarci, numite si fuscei", cotoci" FOITA (p1.-te) sf. C.) dim.
sau laturase" (ler 12] 71) ¶ CD Fie-care din lopa- FOAIE ¶ 0 Foaie mica de hir-
t,elele de lemn Increstate In (loud, locuri, pe care tie; de tigara, foaie mica si sub- Fig. 2173. Foilor
se Intind torturile cind se pun pe vIrtelnita tire de hirtie In care se !nye- (Man. Hurezu).
0 # Fie-care din bratele sfesnicului sau candela- leste tutunul, spre a se face
brului. tigari ¶ 0 Foaie subtire de metal: -.de our ¶ CD
FOFELNITA (p1.-te) sf. 0 Limba melitci Foaie subtire de hIrtie rosie, cu care se sulimenesc
0 G Femeie guraliva 1 0 p1. Mold. Crucile vir- femeile; sulirnan: chiar de n'ar avea buze rumen.. )tot
telnitei pe care sInt, asezate cele patru fofeze. n'ar da Cu (DLVR.) ; In desert slot Qi de Beebe bite Si
OFOFIRLICA sf. Olten. Ban.: a umbla on fottrlica, rumenell (PANN) ¶ ® Smart& (tesaturrt subtire de
a umbla cu siretlicuri, cu soalda (emus.). Una) taraneasca, Impodobita cu flori sau alesaturi,
0 FOFLNCHIT..7 I interj. Mold. Exprima contra- ce se asterne pe pat sau pe jos ¶ o ,® Modern: foi-
rietatea pentru o Intimplare neasteptata si supd.- leton: se duce s5 -si eerie fotta pentru tuna] (VLAH.) ¶ 0 F
ratoare, trend la vr'o °Rove obraturi....4 lar sere 41. Chili de jos: pe Naga vitiul amoolismnini... are si Pa-
roam (CRG.). tina foitelor (CAR.).
FOFOLOG, d FOFOLQC sm., FOFOLOAGA (p1. FOITTCA sf. dim. FOITA.
-ge), d roFoLoAcA (p1. -ce) sf. C) Care abia misca FOIU sr FOALE2.
picioarele, de lene, de trindavie ¶ 0 Cu parul FOIULEANA sf. dim. FOAIE.
sbIrlit, ciufulit; buhos ¶ O p1. m. si f. Termen 0 FOJGAI (-am) vb. intr. Mold. A misuna, a fur-
de desmierdare pentru pui de gains, boboci de nica, a foi, a viermui: ended loigaind In Coate partite
gisca sau de rata si pentru fetisoare: fofolooit gal- ices.); ptdurea folgala de 0 multime de balauri (CHG.).
Wort de rata fug de la cloaca 01-1 dan tIrcoale (owe.) ¶ 0 OFOL.41R (P/.-Der sn. Ban. (I) Pieptar de piele de
p1. FoFonoActE, smocuri de par care cress pe partea oaie [f o a le].
de jos a picioarelor la unii cai. # FOLARIT sbst. Dare ce platiau stinele din
0 FOGA.DAT.J, FOGODAII FAGADAII. Moldova in a Bona juniatate a veacului al xv)ll-lea
FOP r FOALE 1. [f I e] .
vb. intr si refl. C) rya, A sufla cu
DDT' (loose) 0-fiesc) vb. intr. A mesteca vorbele sau
Foa
foil (fierarului): Din foi Iota, Din eiocan pleasnea
(VON.) Imbucaturile in gura, cum fac oamenii batrini
y o A se unifla si a se desumfla ca foalile fiera- can nu mai au dinfi, a molfai, a morfoli.
r(llui: ptntecele ti foeste ca toile de la Tigan tsez.) ¶ ® *FOLIACU adj. 4, Ce seaman& cu o foaie,
A misuna, a furnica: tete. si IlacAii... foiau grin ce are Infatisarea sau natura unei frunze
sat In Coate partite (cm); hotii foiau in Coate partite ca [fr.].
grin satul tut Cremene (GN.) ¶ 0 ® A umbla incoace *FOLLANT (pl. -te) sn. # Carte in-fo-
si incolo fard, astimpar, a se misca Inteuna: lio, de maximea unei coale [germ.].
batrtna... se Iola Para root, Dina ce cazu pe o banca din cer- *roLTcuLA (p/.-1e)sf. Fruct uscat
dac -zAmF.) ¶ 0 ,F F tr. A bate, a trage 0 b6.- format de o singura frunza de natura
tale: am sa to Mese urtt (PAMF.) [pl. foi< Coale]. carpelei, Indoita In forma de pungd,
FOILEANA. sf. s dim. FOAIE. (L 2174) [Cr.].
FOILET4 (-tea) vb. tr. A rasfoi: foilettnd cartes, 'FOLIO sbst. $ 0 Fil6, foaie dintr'o
dan de un portret (VLAH.) [fr. feuilleter]. carte (in spec. veche) sau dintr'un ma-
*FOLLETON (p1.-oane)sn. ,e10' 0 Locul din partea nuscris ¶ 0 Nurnarul fie-ciirei pagini
de jos a unui ziar unde se publics un roman, un sau foi dintr'o astfel de carte sau din-
artieol de literature, de critics, etc. ¶ O Artico- tr'un manuscris ¶ 0 In -mtm ow- IN-
lul tiparit In aceasta parte a ziarului [fr. f euil- FOLIO.
leton]. *FOLIOLA. (p1. -le sf. * Fie-care din Fig. 2174.
FOILETONIST sin.. s" Autorul articolelor pu- frunzisoarele care intro fn formaidu-
blicate in foiletoane [fr.]. nea unei frunze compuse (Lj 2175) [fr.].
roILTTA.st. dim. FOAIE. "FOLKLOR (pl.-orari)sn.A0' Ter-
FOIOF (0 )IU sm., FotoFTE sf. = BARBANQC men treat pe la jumatatea seco-
FOIOS I. adj. 0 Ca- lului trecut, din cuvintele engle-
re are multe f o i ¶ 0 ze folk popor" si lore stiintd.",
Alcatuit din multe pd.- spre a designa totalitatea credin-
turi: on zid !nett de stInci telor, datinelor, obiceiurilor pd-
foioase tvLAH.). strate in popor, precum si lite- Fig. 2173. Foliole.
2. sn. It Una din cele ratura populard. (cintece, balade,
patru despartituri ale proverbe, rime copilaresti, etc.) transmisa pe cale
ctomacului rurnegatoare- ()rata, din tats in flu, din genera* in generatie.
lor, numita mai adesea FOLKLORIC adj. At° Privitor la folklo r.
ghem". *FOLKLORIST sm. ,09 0 Cel ce se ocupd cu stu-
FOIOARA. (pl. -re) dii de folklor 9 ® Cel ce aduna sau publics material
sf. dim. FOAIE. de folklor [fr.].
FOIOR (pl. -oare) sn. 0 FOLMOTOC = FoLomgc.
Kt 0 * Incapere in catul 0 FOLOMOC (pl. -Dace) sn. Ban. Mototol, §omoiag
de sus al unei case sau (de pale, de fin, etc.), lucru strins ca un ghem :
Inteun turn ; terasa unei se Impiededi In scam 41 clan la pamInt ~, ea 0 eueurbItta
clediri Inalte ¶ 0 Astazi: (CAT.)
de cladire Malta
too, FOLDS (p1.-oase) sn. Clstigul moral sau material
In forma de turn, pe terasa Fig. 2172. Foisor de foe
(Bucuregti). ce-1 dobindeste cineva de la altul sau de pe urma
de sus a careia stA un unui lucru, profit, avantaj: oine ride mai la urma,
observator, spre a zari unde s'a declarat un inden- ride mai on (sr.) ; a educe ; a trage ; In ul men,
505
www.dacoromanica.ro
FOL- de care foloseste, folositur; a de a II de mare "FONOLOGIE sf. Fonetia [fr.].
: ce f ce ajuta? la ce serveste ? [ # f &los OFONT FLINT.
FOR gr.-biz. cper.6c]. *FONTA sf. Tuciu
FOLOSI -sesc) 1. vb. int?. A aduce f o 1 o s, [fr. .
a fi de folos: ad stn... cum Ali Ili Insusi tie de kilos 81 FONTANELA. (p1.
cum id poti si pe altil (PANN) ¶ 2 A trage folos. -le) sf. 1p Fie-care din
2. vb. ref/. Tr.-Carp. A trage folos ¶ 0 A Intre- spatiile membranoase
liuinta, a face uz. ale craniului omenesc
FOLOSTNTA p1.-te sf. Folos ¶ 0 rci Uzu-
1 i al multor animate
flu( t [folosi . inte de a ajunge la
FOLOSITOR adj. veil). FOLOSI. Care foloseste, completa osificare (

care e de folos, util « C NBFOLOSITQR. 2177) [fr.]. Fig. 2877. A. B. C. D.

FOT.,OTTNA (pl. -ne) sf. RaniAsita de la
1 FOOT -BALL (cit. Fontanele.
N egetalele fierte, de la boabele de struguri stoarse tat-boi) sbst. Joc care
de must, etc. 1 2 Foaie de varzb. murat& (PAW.); consist& In aruncarea cu piciorul a unui balon de
vaiza care a prins mucegaiu (R.-COD.) ¶ ® ( C3 Fulg pi ele, dup& anumi-
mate de zapada: s'a asezat p'o ninsoare cit folostina de te conditiuni (X]
mare (OLVR.). 2178) [engl].
FOLTAN, FoLTAIT sm. Mold. r Petec de pa- FOR (p1.-rur1) Ayr
mint, de verdeata, de tufe, etc. (PAW.). sn. (D p La Ro-
FOLTE A sm. 0 Burtos, om cu pintecele mani, pig& In
niare, pintevos ¶ 0 MI:wail (sum.) wos., [f o a 1 e+ care se adunau
(b u r) t e a]. oamenii pentru a-
FOLTICOS, -040A adj. si Sm. f. 0 Care are faceri, pentru ju-
burta mare, burtos, pintecos ¶ C) Mine/1.0 (VOR.) ¶ deciiti, pentru di-
3 Bolocanos, ciolanos, cu miinile sau picioarele scutiuni publice, Fig. 2178. Foot-bail.
grease ca niste butuci [f o a le+ (p In teeo s]. etc. ( 2179 : 8.80
FOMA (-mess) vb. intr. 0/ten. A rabda de f o a- lui Traian 11 ® Tribunal, juridictiune 11 0 8...
m e, a fi lihnit, a duce lips& mare (CIAO.) (GR.-N.).
FOMEIE... FErmE...
FOMETQS adj. Lihnit de foame, Infometat,
flarnind (mos.) (we.) [f o am et e].
FOMF... FONF...
FONCIAR, FUNcIAR adj. CD Privitor la o mu-
e, la o vie, etc.: proprietate ra ¶ O Stabilit, pus
pe o mosie, pe o proprietate de Om int: impozit ¶
(3 Credit , bane& sau cgs& de imprumut pe mosii,
pe case, etc. [fr.].
*FONCIERA pl.-re) sf. lmpozit fonciar [fr.].
'FOND (p1.-duri) sn. Partea esentiala, ternei-
1

nich, de capetenie a unui lucru: chesclunet; aril-

octal de al unei gazete ¶ CD ci Materia unui pro-
cos, pricing insasi a judecatii: iudeatorit au statuat
asupra ¶ s Tesatura unei stole pe care e Flg. 2879. Forul iui August la Roma (Reconstituire .
imprimat desenul sau pe care sint cusute brode-
rifle. etc. ¶ Chnpul pe care slnt pictate si de interior, judecata constiintei, constiinta Insasi [lat.
4
unde se desprind figurile unui tablou ¶ 0 Planu- forum$ifr.for].
rile cele mai dep&rtate ale unui peisagiu 0 0 De- 0 FORAI (-tteso) vb. intr. Mold. Bucov. Maram. 0 A
corul care formeaza fundul scenei unui teatru 110 sforai ¶ 0 A sufla cu putere $i cu sgomot pe nari
(in spec. despre cai):
Sulul unui clmp, unui imobil 01 ® INie 0 Capital cu
o destinatiune specia16., intrebuintat pentru un
scop anumit: - de rezervd, ",ari secrete: uri publice,
rente de Stat, valori ale creditului public ¶ ®
@ Ceea ce
calul 'noel* a earl IG della
pido foralud (ca.); Ca-
lul foraia din nas si tropiiia
din PiciOare carr.) [onom.]. 101
OW ik Au kJ/WV Si
Capitalt11, In opozdie cu veniturile
are, ce posed& cineva din punctul de vedere mo- FORAMINIFERE LTJ
ral: In publicul nostru e un de simpatie tatentd (VLAH.) sf. p1. 4 Clash de pro-
[fr. fond si fonds]. tozoare infuzorii, ade- Fig. az80. Foraminifere.
FONDERIE sf. trite Turn&torie: AP de Bore [fr.]. sea microscopice, care
*FONETIC 1 . adj. Privitor la sunetele unei I imbi: traesc in mare sau in apele dulci (._1 2180) [fr.].
scrieli~a, ortografte tea, in care fie-care sunet e repre- 'FORCEPS (pl.-Burt, -se) sn. Un fel
zentat printr'un singer semn; schimbare 11: loge ...a. de eleste cu care mamo$ul scoate copi-
2. FONBTICA sf. Partea gramaticei In care se stu- lul din pintecele mamei, In cazurile de
diaz& sunetele unei limbi, oric,inea br $i schim- nastere grea sau primejdioasa ( 2181):
Wile la care sint supuse [Cr.]. la cea dintlin (nagtere) a avut serioasii nevoie
*FONETTSMsbst. Totalita- de ", (CAR.) [lat.].
tea sunetelor unei linibi [fr.]. FORCOTI (-teso) vb. intr. Se zice des-
*FONETIST sm. Partizan pre sunetul pe care-1 produce un fier In-
a] ortograliei fonetice [fr.]. fierb Intat sau o piatrd tare Incalzita cind
FONF, FoANFA adj. si sm. se baga In apa, a fisti: clod 80 soda piatra
f.t Care vorbe$te pe nas forcotind. atunci Si. Petro o Herb° (VOR.).
0 Prostut(rt). "FORESTIER adj. * 0 De pliduri,
FONFAI -aesc) vb. int) . A privitor la paduri ¶ 0 Intrebuintat la
vorbi pe IldS f o n f]. paza padurilor: gard ~, pAdurar, gard
TONIC adj. Privitor la vo- silvic [fr.].
ce sau la pronuntarea cuvin- FORFECA (foarfec), 0 FORFAC41
tel n [fr. . (foartic) vb. tr. 0 A taia In bucatele cu Fig' 2181'
FONOGRAF (p1.-te) sn. foarfecile sau cu alt instrument ¶ ® A Forceps.
Aparat care Inregistreaza si sfarima bucatele In gura. cu dintii: le-a In/ulicat GI
reproduce sunetele, inventat Fig. 2176. Fonograf. le-a forfdcat, de parca n'au mai lost (tae.) ¶ 0 (1) A bate
de Edison In 1877, si per- sdravAn ; a lua la trei parale ¶ 0 F A toca cu gura,
fectionat In urina, astfel c& 'poate reda glasul. a nu-i mai tacea gura: se seem un scliunel si in-
130
cintecul si sunetul instrumentelor ( 2176 [fr.]. oepii ea loariece din gull (8AD.) [lat. forfleare].
506
www.dacoromanica.ro
 FORFECAR stn. = CARABAN 0 [foarfeci]. vaz de tier in care se string paginelp culese spre FOR-
FOEtFECATURA (p/.-uri) sf. O Faptul $i a se da la masina ( 2183) [fr. < lat.].
rezultatul actiunii de a f or f eca ® P Be- 0 PQRMA2 pl.-me sf. Mold. Captor de brute- FOR
taie ¶ ® F Care toaca mereu din gura, ca- rie 4 2 Bretarie, pitarie [lc. I uru 0].
ruia nu-i mai tace gura: mai femme, no ft $i to fur- 0 FORMACA... FERMEa...
!edam% (GN.). *FORMAL 1. adj. Privitor la forme ¶ ® La-
I
FORFECEA sar FORFECVTA. murit, hotarit, precis: declaraltune, promistune
FORFECL sm. 0 dim. FOARPECE ¶ ®
¶0
4 = O Dupa normele procedurii: cerere A.
PRUNAH 2 FORFECVTA 0 Z. adv. In mod hotarit, precis: i-a Iftgaduit m o'o
FORFECVTA (P1.-te ,FORFECE4 sf. 0 Pasarica sA facft sA i se des tut mosia (BR.-VN.) [fr. formel].
de coloare caramizie, caree- *FORMALINA s/. Lt. Aldehida formica, corp
teristica prin forma ciocului obtinut prin oxidarea moderate a alcoolului me-
ale carui virfuri se Incruci- tilic; Intrebuintata ca antiseptie [fr.].
$azit ca niste f oar f e ci 'FORMALISM sbst. i Observarea exagerate,
(Loxia curvirostra) (a12182 prea scrupuloasa a formelor si formalitatiilor ¶
¶ ® FORFEmE IA. or v. O Considerare a formei, fare a se ocupa prea mult
FORFEMITA). Foarfeci mici. de fond sau de realitate [fr.].
FORFOTA adv. F Nu- 'FORMALIST, -TA adj. $i stn. f. Tipicar, care
mai In loc.: a amble ee, a urn- observe in mod exagerat, prea scrupulos formali-
bla, a se misca in grebe de tatile prescrise sau cerintele etichetei [fr.].
cob pine colo: umblft toll de
Fig. 2182. Forfeculi.
*FORMALITATE sj. I Norma, regula intoc-
colo p/nft C010 (CAR.) [forfoti]. mita dupe care trebue se procedeze cineva la re-
FORFOTEALA (p1. -eli) sf. F Miscare grabita dactarea unui act, la chemarea In judecata, etc.;
de colo p in colo: sgomotul $i forfoteala multimit de tipic: a indeplini tormalitatile legale ¶ 2 POliteta, ce-
lame (CAR.) [forfoti]. remonia, eticheta care trebue pazita. : dupe forma-
FORFOTI ( -tesc) tb. intr. F A umbla gra- nt/kW° de rigoare, am Inceput sd oonvorbim despre vreme
bit, a se misca In grab& de cold pine colo: toata [fr.].
(CAR.)
lumea fortotes In sus $i '11 Jos (pAe.) ; samsarii care tor- 'FORMALIZA (-izez vb. refl. A se supara, a se
totes° de cola Did% oolo (ert.-wo ¶ 2 A fierbe, a do- simti atins, a ilia in nume de rau [fr.].
eoti incet la foe (vorb. de minearile care au scazut *FORMAT I. adj. p. FORMA. 77 C NHFORMAT.
prea mult si s'au Ingrosat : ecrobul en smintinA mai g. (p/-te sea. Alerimea. dimensiunett unei
I
torlotelite 1neetisor (VLAH.) ¶ ® F F A-i toca mereu coale c e hirtie ¶ 2 Marimea unei carii care de-
gura, a flecari: gore forfoteste, lumea vorbeste (NOV.) pinde de numarul foilor $i de dimensiunea fie-
[onom.]. carei coale de hirlie ¶ ® 4 Lungimea si !Aimee
*FORMA. (-mez) I. vb. tr. 0 A crea, a plasmui, ce se da rindurilor unui text ce se culege Jr.].
a da fiinta si forma ¶ ® A da o forma anumite. *FORMATIUNE, *FORMATIE sf. i Faptul de
dupe un tipic, dupe. un model, a desena: un tri- a (se) forma, aleatuire, Intocmire, organieare
unghiu ¶ ®A alcatui, a constitui, a compune: on ® A Felul cum -Ant formate sau dispuse trupele pe
Stet; ministerul; o familia ¶ C) A crea, a da nes- teren; totalitatea elementelor care alcatuesc o
tere la: cuvinte nouA ¶ ® A produce printr'o mu- trupo. [fr.].
dificare: timpurile unui verb ¶ ® A organize: un 'FORMIC adj. Qs Acid , lichid ineolor, care arde
batalion ¶ C) A .oncepe. a imagine: un protect, un Melee, obtinut prin descompunerea acidului oxa-
plan ¶ O A educe, a instrui, a cultiva prin instruc- lic in prezenta glicerinei; se extrage si din uncle
tiune, prin educatiune: scoala tormeaza Pe 11001 1 furnici; aidehiei A, formalina [fr. .

® A exercita, a deprinde: experienta lormeazA pe am; *FORMID.ABIL adj. Ingrozit or, groaznie, spai-
rdzbolul formeazit De soldat. mintat or [fr.(.
a. vb. refl. 0 A lua o anumita forma sau inflt- *FORMOL sbst. SA Produs organic, cu proprie-
tisere ¶ ® A se alcAtui, a se compune ¶ 8 A se tati antiseptice [fr.].
produce ¶ 0 A se educe, a se instrui A se 2 'FORMULA. (-fez vb. tr. A redacta dupe fur-
I

deprinde [fr.]. mule eeruta, dupe regulcie stabilite: o carers, ., a

*F9RNIA1 (p/.-me sf. ,CD Infatisarea ixterioara winger°, o retold ¶ A exprima cu tcrmeni pro-
2

a unui corp, chip, figura, laptura ¶ pl. Conturu- 2 prii si precisi: a-$i glndul [fr.].
rile corpului, trasaturi : forme irumoase, grosolane ; ou o1- 'FORMULA (p1.-be sf. Model, forma legiuita
)

tA voluptate Isi mid- sau conventionala dupe care trebue

dle Trupul formele-i se. fie alcatuit un act civil sail roll-
_#4-07.1-,.'4,, ....; .,/ gios, o retete, etc. ¶ 0 Felul de a se
rotnnde (VLAH.) ¶ ® ,,..-
c.g.

15 Stareafizicii
a unui corp:, so-
lidi, lichidik, gazoasA
00/11-
;,,
i.,-,.;;;;;;../,

.45=
exprima Intrebuintat de toattt lumea
lute() imprejurare anumita: or de poll-
teld; formula cu care se Incheie o sorisoare
IT Felul ..--- .4:/Z-y- ® ± Expresiunea unei legi sau unui
de a fi, rezultat matematic: aigebsiei ¶ ®
felul de gi Expresiune care reprezinta In mod pres-
curtat elementele din care e alcatuit un corp
711011' compus: H2O e formula apei ¶ CD Reteta, ordo-
4.21.071 :=.177rr nante. (medicala) [fr.].
*FORMULAR (p1.-are) sn. Culegere de for-
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111110111111111181' mule ¶ 0 Model dupe care trebue sa se dreseze
Fig. 2183. Forma. un act, un tablou sau o situatiune financiara [fr.].
Intocmire, constitutiune: forma unui guvernamInt, FORNAI FORM. -
monerhicii ¶ © m Infatisare deosebita a stilului, O FOROSTAU sbst.
felul de exprimare a ideilor: poeticA; netngrinta Trans. Oaf. 4 KA- r-g- ..::::-
¶ O Felul cum un lucru este infatisat sau tratat: LAotaz [comp. ung. W3
aceastA eerier° pacatueste prin forma et 41 0 Chip de a faraszto obosi-
proceda, de a se conduce dupe normele sau regu- tor].
lele stabilite: a plat formate legate; vinu de ¶ (:), De *FORT (p1.-curl) sn.
' , de ochii lumii, numai asa ¶ 0 Fel, chip : In Coate X Lucrare de fortifi-
formele ¶ 047 Infatisarea deosebita pe care o au catie, in taritura facuta
cuvintele dupe functiunea pe care o indeplinesc: pentru apararea unui
gramatloald; masculind, teminind ; de singular, de ores, unui port, etc. 40.1--rje:-.-1;---
!ora$,
Z...-
plural; forma prezentului ¶ 0 V' Model, tipar, cala- [fr.] ltl
pod, unealta sau vasul care serveste se se dea FORTAREA,TA Fig. 2284. Fortdreatd.
unui lucru o forma ilnumita ¶ 0 $ Rama, per- (p1. -eta) sf. A Cetate, cetatuie, ores sau loc Inta-
507
www.dacoromanica.ro
FOR-rit ( 2184): casa era o adevIratA oo si odata Ini un
arsenal (1.-OH.) [fr.].
POSIT., 1. adj. Adi Care se gaseste In sinul pa-
FOT FORTE 1, adj. mlntului ca ramasita a animalelor sau plantelor
Puternic. tare, robust ¶
1 care au existat In Um-
2 Dibaciu, priceput, experimentat. purl geologice ante-
2. arty. j Cu putere, tare [fr. + it.]. rioare epocei cuater-
*PORTIFICA (AO vb. tr. O A Intdri, a da (mai nare.
niulta putere, a face puternic, a oteli ¶ 2 x A apara 2. sn. (p1. -le), FO-
en fortificatiuni, a Inconjura cu intarituri [lat.]. KLA (p1. -10) sf. 411
*FORTIFICATIVNE, FORTIVICATIE sf. 0 Fap- Ramtisita sau urma
tul de a fortifica, de a inttiri ¶ ®;:k Lucrare de petrilieata ennui ani-
aphrare a unui oral, a unei cetati, Intitriturd., me- mal sau vegetal din
terez [fr.]. stravechile timpuri
14.500 *FORTUTT adj. IntImplator, care vine din In- geologice $i care se
timplare, pe neasteptate: caznrile no ma privese gasesc Ingropate In Fig. 2185. Fosil (Mamut).
IGN.)[fr.]. sinul pamintului (1 2185) [fr.].
FORTUNA = FuRruNA. FOSILIZA (-izez) vb. refl. ,gea A trece la starea
FORTA (-tez) 1. vb. tr. (D A deschide cu sila, a fosila; (P): toroplrea sl lincezeala In care nit! realizes de
-
sparge: o casd de bent, o nea ¶ 0 A sili, a nevoi,
a constringe ¶ 0 A iuti: mind ¶ 0 A cauta sa
o Apt:tuft& (VLAH.) [fr.].
FOST 0 part. lui Fr' ¶ ® Care a ocupat alta-
tack s& ajungd prin sfortari prea marl. peste ma- data o functiune, ie$it din functiune: r ministru.
surd [fr.]. 0 FO = FoSNI.
Lt. vb. refl. A se sili, a se nevoi [fr.]. 0 FO$ALATI, FII$AL4Usbst. Mold. Bucov. Unealta
'FORTA (p1.-te) sr 0 Putere, tarie
0$tiri, trupe: a aduna forte; tenete naval, armata de
¶0 p1. de scarmanat lira sau ci-
nepa,numitaaiurea piep -
mare ¶ ® Slid: a lua cu forts, a patrunde cu forte: teni" sau pieptenei" (El
elimase de ¶ 0 maJorti, faptului, puterii la care 2186).
nu ne putem opune, siliti fiMd de drept (prin su- 0 FO$CAT (-am, -elm) TITN.
punerea datorita unui suveran, unei legi, etc.) sau vb. intr. Mold. Bucov. 0
de fapt (opriti de o Imprejurare neprevazutd, de un FoJGAT: 0 multime de Fig. 2186. Fosaleu.
accident, etc.) '110Putere, vigoare intelectuald: forte gindicei... lowland Incoace ei
Miritului ¶ 0 Vale, energie morals: ..- de caracter ¶ incolo (MAR.) ¶ ® FONT: ce roseate pen bonze P (fiv-cee.)
C) 15 Ori-ce cauza in stare sa produca, sd modifice 0 FO$CAITTTRA (pl.- or!) sf. Mold. Bucov. Faptul
sau sa distruga miscarea ¶ C) de inertie, stare de de a f o $ cai $i rezultatul acestei actiuni; fosnet:
indiferenta a unui carp pentru odihna sau pentru on sums decit chid si chid nista losceiturt 61 plrlituri de
i$care [ fr.]. vreascurl (en.).
'FORTAT adj. I p. FORTE ¶ ® Suitt, facut de 0 FOCALUI = Forakt.
nevoie, care nu face de buna. voie ¶ 0 Nefiresc, FO$NAT (-arc) rb. intr. = FO$Nr: and fosnaind
nenatural: r1s ; surfzind c'o politeta it (DLVR.) r 0 rusts (ALECS.) [1 0 ai fosni].
f'e Intrece masura obicinuita; lute, grabit: mars FONE.A.LA. sf., FQ$DIET, Mold. FORUM (pl. -te)
V( (e. NVFORTAT. sn. () Sgomotul produs de ceva care f o$n est e,
FORTIN (p1. -one) sn., FORVNA (pl.-no) sf. 0 /ten. f auz losneala printre cocent (CAR.) ; on !met fluor de
Sob& de zid; cuptor [srb. f urun a]. aripi II Men sA ridice ochil (GIRL.); Vom aseulta orga pilduril
*FORZET (p/.-eturl) Sn. 9 Foaie alba sau colo- Fosnitul frunzelor In yin! IVLAH.) ; se ansi la gura vizuniet
rata ce se pune in legarea unei cart'. Inaintea $i nn rosnit curios (ON.) ¶ 0 Pr. anal.: menet de valor! (VLAN.)
in urma loilor tiparite [germ.]. FONT ( -nest) vb. intr.@ A crengtle Incep sA se
*FQSA (pl. -se sf. fiD Cavitate: fosele nasal's, nd.- miste, !runnels resnese de vInt (VLAH.); able caicS de grila ca
rile [fr.]. no cumva sA fosneascA iarba (BR.-VN.); se °oboe pe sari,
O FOSAI I FISH. rosnind din rochli (D.-ZAMF.) ¶ ® Pr. anal: In Jurtil nostrn
FOSFAT stn. Q bare format& din combinarea valurile !mese ; o mead!! fogneste mAtAsos In fundul
aidului fusloric cu o baza: - de 'solely, de plumb [fr.]. PrePlistiet ORG.).
FOSFIT sbst. .2- bare a acidului fosforos [fr.]. FOSNIT mr. FoRmar.A.
*FOSFOR sbst. ® 2. Metaloid otravicios, trans- FOSNITTJRA (p1.-nri) sf. Fosnet: ne mai anzind
parent, incolor sau alb-gAlbuiu, foarte inflamabil nIel o de papusoi (een.) [f o ¢ n i].
chiar printr'o usoara frecare, luminos la intunerec $i 0 FO$TOMOC (pl.-oace) sn. Ban. Trans. = now-
avind un miros de usturoiu ; se extrage din fosfatul moc: a cizut (RV.C120.) ; Incearcd ye rind ...tit de chat ce
de calciu al oaselor $i se Intrebuinteazd la fabri- avea, dar In seder (mute).
carea chibriturilor [fr.]. FOTA. (pl.-te) st.43) Bucata dreptunghiulara de
*FOSFOR4 (-ores vb. intr. A lumina In Intu- stofd de link cu cusaturi sau ale-
nerec ca fosforul: In uncle luminoasi ce noaptea saturi de diferite color!, lung& pin&
fosforeazit IALECS.). aproape de glezne, pe care o poart& (7,-4
*FOSFORAT adj. Ce tontine fosfor [fr.].
FOSFORESCENT adj. Care prezinta feno-
taranca, de la brlu In jos, punind
una dinainte $i alta In partea dina-
,/
menul fosforescentei, care pare luminos la Intu- poi a corpului; fota dinainte se mai
nerec: ocbii pisicti slot tostorescenti [fr.]. numeste In Munt. pestelcA, iar cea
*FOSFORESCENTA. (p1.-te) sf. Proprietate ce dinapoi, mai latd, Lpreg (0 /ten. vIlnio
poseda uncle corpuri de a fi luminoase in intune- $i zaveleit; Mold. catrinta sau cretinta;
rec, fart sä se producd vre-o combinatiune sau sa Trans. outwit Si =die) : eves niste tote
se degajeze vre-o caldurd sensibild: fosforescenta lieu lucrate flume! en matase si on !futures! de
cilor, a marl!, etc. [fr.]. argint (ISP.) 2187) [tc. f o t a].
*FOSFORIC adj. SZ: Acid , acid mai bogat in FOTL (pl. -erne) SIL. MIT FOTQ-
oxigen decit acidul fosforos [fr.]. LIT: pe ...tut si pe jos start gritmedite tel
FOSFORITA sf. ® Mineral de coloare alba- de fat de !merit (CAR.).
galbuie, format din fosfat de calciu [fr.]. FOTOCHILVITE sf. Lt. Ramura a
*FOSFORQS adj. Q: Acid ,, acid format din stiintei care studiaza fenomenele Fig. 2187. Fotd.
fosfor, oxigen $i hidrogen [fr.]. chimice in raporturile for cu lumina [fr.].
*FOSFOROSCOP (pl. -oape) sn. 15 Instrument FOTOCROMTE sf. I Fotografie cu colori
cu care se observa la intunerec un corp expus natu rale [ fr. ] .
mai 'nainte la lumina, spre a se vedea data e fos- FOTOELECTRIC adj. II Care produce lumina
forescent [fr.]. electric& sau care utilizeaza aceasta lumina [fr.].
FOSFTTRA sf. Ori-ce combinatie a fosforului FOTOGEN(IC) 1. adj ®15 Care produce (sau
cu un metal salt cu un corp Indeplinind functiune este produs de) lumina ¶ ® ,Ils* A cdrui fotografie
de metal: oo, de calciu [fr.]. spare bine pe pinza cinematografica.
508
www.dacoromanica.ro
 2. FoToa Far sbst. Gaz de lampk petrol, etc. [fr.]. impartit unitatea; numaratorul" arata cite parti FOT-
*FOTOGRAF sm. ,1 Cel ce exercita arta sau din acestea s'au luat; numbratorul $i numitorul se
meseria de a fotografia [fr.]. scriu despartindu-se printr'o liniutk(oriz intala sau FRA
*FOTOGRAFIA (-tiez) vb. tr. JD* A reproduce o oblica), punindu -se primul deasupra, iar celalalt
imagine cu ajutorul fotografiei [fr.]. dedesubt; fractiunea dougt cincimi" se va scrie
*FOTOGRAFIC adj. Jo* Privitor la fotografie; deci sau2/5 110 . zecimalit sau decimals se numeste
produs prin fotografie: aparat aparat cu ajutorul aceea al care! numitor e 10 sau numarul acesta
caruia se fotografiaza (.w. Lq 151); reproaneere .-11 [fr.]. ridicat la o putere oare-care (100, 1000, etc.). Ex.
*FOTOGRAFTE sf. ant 0 Arta de a reproduce In- 6/11 0; 6/too; 7/100o, care se scriu de obiceiu 0.5; 0,06;
tocmai pe piaci de stela, pe foi de hirtie, etc. anu- 0,007 [fr. .
me preparate cu substante chimice, imaginile o- 0 FRADAMSER (pl.-sere) sn. Ban. Briceag
biectelor care se formeaza in camera neagra a [germ. Federmesser].
unui aparat fotografic, trecind printr'un obiec- FRAG sm. 0 Mica plant& ierboasa, cu flori
tiv ¶ ® Imaginea insb.si obti- albe,alcbrei Duct,
nuta prin acest procedeu: album fragb.", carnoasa
de totograli [fr.]. $i rosie, e apre-
*FOTOLITOGRAFTE sf. $ ciatlt pentru gu-
Litografie al carei desen s'a stul ei dulce-acri-
reprodus pe piatra prin pro- sor $i foarte aro-
cedee fotografice [fr.]. matic
FOTOLIU (p1.-iii, -11nr1) sn. vesca)
fig O Scaun mare cu spate $i 0
brate, jet, jilt (2] 2188): eau [lat. fragum].
11 asteaptA cu braele 'Minn (ALEC8.) FRAGA (pl.
¶ ®D Scaun, loc de sezut In fragl)Sj.C)P.-FRAG11
primele rinduri Intr'o sal& de ® -- TATAR(E AS-
sPectacol: , de orchestra ¶ ® Fig. 2z88. Fotoliu. CA, planta ier-
Scaunul, functiunea de prezi- Fig. 2192. Fragi.
boasb., cu fructe
dent al unei adungiri [fr. f au t e u i 1]. ro$ii pe care tbrancele le intrebuinteaza ca suli-
*FOTOMETRTE sf 15 Partea fizicei care se o- man (Blitum virgatum) [lat. f rag a. pl. din
cupa cu masurarea intensitatii luminoase [fr.]. fragum].
*FOTO1VIETRTJ (pl. -tre) sn. Instrument cu 0 FRAGAR sm. Trans. Ban.. = DOD: FA-mA frunzA
care se milsoarb intensitatea de , La bildlta'n blIztlnar (11(..EIRS.) [I r a g].
lurninei ( 2189) [fr.]. FRAGED, OFRAGET adj. 0 Plapind, gingas,
*FOTOSCTJLPTVRA sf. slab, delicat: clod se vAzu dinaintea unei Hide atlt de
APP Procedeu fotografic pen- !ragede si de playinde ner.i ; piele tratredit, fink delicata;
tru a reproduce sculpturile elnt Inca trupuri tragete a... so pot bone stets tilmi.) ¶
[fr.]. ® Moale came a fj ® Necopt, crud, neformat
*FOTOSFERA sf. * In-
velisul gazos si luminos al
pe deplin: 'Mote
copil ; ~els general'
4
¶ 0 Tinar: vlrstd vIrsta de
(VLAH.) [lat. *1 r a g I du s,
soarelui [fr.]. Fig. 2189. Fotometru. din f ragIli s, prin schimbare de su fix].
*FOTOTERAPTE sf. FRAGEZI (-nese) 1. vb. tr. A face f rage d.
Intrebuintarea lutilinii ca mi)Inc de vinderare a 2. vb. re fl. A deveni fraged.
unora din boale, ca lupus, vartola, etc. [fr.]. FRAGEZIME sf. 0 Insusirea lucrurilor f r a-
*FOTOTIPIE sf. $ Repro- g e d e: se bucura de ...a Ilorilor HsP., ¶ s .0 a
ducerea fotografiilor prin ti- drste I.
pografie [fr.]. TRAGIC adj. 0 Care se sparge, se thumb.
'FOX TERRIER sm. at u$or 1 0 Care se poate strica usor. netrainic, sa-
Soiu de cline cu pbrul lins, bred ¶ (D (r) Supus la greseli, expus a gre$i, gre-
intrebuintat la vinat (21j 2190) $elnic [fr. < lat.].
[eng1.]. "FRAGILITATEsf. 015 Insusirea lucrurilor fra-
FOXTROT (pl.-otnri) sn. gile ¶ 0 SIbbiciune, nestatornicic, netrainicie [fr.].
Dans originar din America *FRAGMENT (pl. -te) sn. 0 Bucata dintr'un
[eng1.]. lucru spart, farlmat, frintura, sparturk ciob, etc. ¶
*FRAC (pl. -onri)sn. ® Haind Fig. 2190. FOXterrier. 0 (P) Ceea ce s'a pastrat dintr'o carte pierduta
barbateascA de ceremonie, sau dintr'un manuscris ¶ 0 Pbrticicti dintr'o
fbra pulpane dinainte, $1 care se termina din- scriere, dintr'un discurs [fr.].
darat prin doua poale lungi (2] FRAGMENT4t. (-tez) vb. tr.
2191): mile ~nail 1 se ridicau de la A Imparli In fragmente, a Im-
spate [fr.]. bucbti [fr.].
*FRACTUR sbst. $ Liter& ger- "FRAGMENTAR adj. Corn-
mank colturoask Intrebuintatb. pus din fragmente [fr.].
In tipografie [germ.]. FRAGULTTA s j. *Mica plan-
*FRACTURA, (-rez) vb. tr. A t& ierboasa, cu flori galbene-ver-
fringe, a rupe, a Mama, a spar - zui, av Ind un slab miros de mosc;
ge: bran], nip [fr.]. numitb. $i moscusor" (Adoxa
*FRACTVRA (-turn) sf..0 Rup- nioschatellina) (w 2193) [fraga].
tura, farimare a unui os: fracture *FRAHT (731.-turi) sn. g*g Seri-
bratulni [fr.]. soare de trasura. borderou in care
FTIA.CTIE ser FRACTIVNE. shit Inscrise marfurile transpor-
"FRACTIONA (-onez) vb. tr. tate cu calea ferata $i cheltuelile
A imparti In mai multe particele, de transport [germ. F r act' tl.
a Imbucbtati [fr.]. "FRAI adj. Liber [germ. f re
*FRACTIONAR adj. ± Se zice FRA1VIINT4 (-Int) 1. vb. tr.
despre ori-ce cantitate In care 0 A Indesa cu mlinile arnestecul Fig.or93.Frogolito.
intra o fractiune; numAr ea, numb'. Fig. 2191. Frac. de fain& $i ape spre a-1 transfor-
compus dintr'un Intreg $i o fractiune [fr.]. ma In aluat: lemela ce nn voette sa frlimlnte, toati sins
*FRACTIVNE, FRACTIE sf. 0 Parte, particick ® Pr. ext. A indesa cu mlinile sau a
carne (ZNN.) ¶
bucatli dintr'un tot 11 O ± Cantitate format& din calca cu picioarele lutul spre a-1 face mai legat :
una sau mai mune parti dintr'o unitate divizatb. In ti pose fringes imam 4i -pi HO Calla (fILV t ¶ 0 CO
Bit
parti egale: o treime, don't oinoimi slnt !recount; Intr'o A calea, a sdrobi: trInteste baba to milloenl easel
fractiune, numitoruP, arata in cite parti egale s'a 1)1 o frAmIntil Cu picioarele (cue.) ¶ O A chinui, a pro-
509
www.dacoromanica.ro
 Luce colici, vol.
FR A- holera t) de o bolld de stomac, etc.: a dat FRANCISCAN sm FRANCISCANA (p1.-ne) sj. 4r,
FRA m'a tramintat si 121'8 sglroit oIrcel (CRG.);
pests mine si Calugar(ita) din ordinul fundat de Sf. Francisc
mintea, creler11, etc.: astiel de dorinte 11 frAmIntit de Assise In anal 1208
meren mintile woos ); dupti ce -si mai framtnta creierli o ( 2198, 2199 : are o
toand IISPA ; zadarnic luptA sit goneasoa gindurile care-I IA- geamie ce... se vede a 21
roIntil (CAR.). lost blsericA a dungltriier
2. vb. refl. i A se sbuciurna, a se agita, a se 1ranciscani m01_3 [fr. .
skate: un suflet stingher care se abate 51 se tramInta ; "FRANCMASON
on tires, en gindul. cn mintea, a-si bate, a-si sparge sin. Cel ce face parte din
capul, a se chinui cu gindul (spre a afla ceva, spre francmasonerie [fr ].
a iesi dintr'o Incurcatura, etc.) 1l 0 A se chinui, a *FRANCMASONE-
se mune', a se svlrcoli (de durere): fritinIntIndu-se ca RTE sf. Asociatie se-
el nape din lat (ISP.) ; ziva la scare, el se tramtnta in du- recta, impartita in gru-
rere 10D013 ) ¶ 3 A se desbate, a se agita o cries- puri numite loji, ai
tiune): mum vreme eau Iramtntat acest lucru in shit card membri se ajuta
tm -COST.) (lat. *Jragmentare]. reciproc si se recunosc --
FRA1VIINTARE sf. i Faptul de a tram In t a Intre ei prin anumite Fig. 2198.
1 2 L27 p1. FrAmIntari de limba sau trInturi de lima, semne [fr. .
euvinte, adesea alcatuite din silabe sau din gru- FRANCMASONIC Franciscan. F
puri de consonante ce nu se pot pronunta repede adj. De francmason, ce tine de francmasoni: era,
lara gresala, si care se rostesc In petrecerile de la se- initiat In societattle (1.-Gli.) Kr .J.
zatori, st triund risul tuturor prin greselile ce se pro- *FRALNC01 adv. S Liber sau scutit de chel-
i

duo. Ex.: calcit capra'nolencl, clenciul crapit'n cinci, crape tueli de transport, fard plata, fara taxd ¶ C) Fran-
capul caprii 'n eine', precnm orapti clenoiu 'n cinci (SU.) . cat [it.].
FRAMINT4T I adj. p. FRAMINTA 111 C NF FRANCO2 adj. Francez; intrebuintat numai
FRAMINTAT. in compuneri: sa german, nu it.].
2. sbst. Faptul de a framirta. FRANCOITL adj. si sin. Cel ce are simpatii
PRANIINTATTIRA pl. -turi sj. () Aluatul (exagerate pentru Francezi [fr.].
franiintat ¶ 2 OFRANCUI (-uesc) vb. tr. Often. (cows.) A sfrintuL
43'
col 0 Sbu-
la in.ma,
,
;-:;',
tyl E.1
`tom\
[f r a n c].
FRANCUT, FRANCuscat Sill. [lint. FRANC'.
cium, agita- e OFRANTOZ SM. 0 FRANTVZ ¶ 0 Trans. (eAc.) le
dune. s'a st1r- FLORINTE.
nit o larmA si co.vw FRAN TVZ me- FRANCRZ.
groazniell printre lk; t!' FRANTUZS C adj. Francez; cheie tranluzessell
Levi (GRIG.) [f ra- *4 o - C13M 0 [Frant,uz].
ni I n t a]. FRANTUZESTE adv. O Ca Frantuzii%
*FRANC' ® to limba franceza.
sm. I )Mone- Fig. 2194. Franc francez de argint. PRANTUZT (-zeso vb. refl. A imita modele si
dd de argint (si apucaturile Francezilor [F ran tu a].
de bronz, de la rdzboiul mondial incoace) fran- FRANTUZTSM p1.-me mt. 1 orbd, expresiune
ceza cores- imprurnutata sau imitate din limba franceza.
punzatoare FRANTIJZTT 1. adj. p. FRANTiTZT.
leului nostru 2. sm., ntANTuzITA pl.-te sf. Care e In taul
( 2 1 9 4, iiafluentat(k) de apucaturile Francezilor.
r 195) 4 0 FRANZL.254., Mold. Boom,. FRANZQLA rpl.-le sf.X
Moneta de Jimbla, pline alba, de prima calitatP, mai adesea
argint dive- de forma lungareata : franzelA Walt fern, mniata in
tianft de va- lapte IVOR.) ngr.).
loarea unui FRANZELAR sni. e ,[0, Cel cc face sau vinde
leu de our Fig. 2195. Franc Fig. 2196.
franzele.
( 2196) ¶ francez de bronz. Franc elvelian. FRANZELA.RTE sf. Isa6 Bruthria uncle se coo
a Leu fr.. sau pravalia uncle se vind f r anz el e.
FRANC- 1. adj. Deschis, sincer, care vorbe5te FRANZELVTA sf. 0 dim. FRANMA ¶ 2 PH-
precum gincle5te. lard a-5i ascunde nisnara mica, rotunda. din faina de prima calitate.
gindul: earacter O FRANZOLA ssr FRANULA.
2. adv.: a vorbi [fr.]. "FRAPA ( -pea) vb. In. O A impresiona, a sur-
*FRANC31. sm. 46 Popor de rasa prinde 9 ® 4ampania. a o raci, punlnd-o la ghiat.a..
germanica care navali in Galia cu [fr.].
Incepere din veacul al in-lea si *FRAFANT adj. Suprinzdtor, izbitor, batalor
se stabili acolo, contopindu-se cu la ochi, care impresio-
timpul Cu populatiunea de ba§ti- neaza mutt [fr.].
iia ( 2197). O FRAPSIN... = FRA-
2. adj. i PriN liar la Franci ¶ SIN...
2 Limba ~A, jargon amestecat (din FRAS sn. if P 0 boats
limbile franceza, italiana, spa- a copiilor, caracterizata
niola si arabd) vorbit de pescarii prin crampe: coot. ea
din porturile Mediteranei [fr.i sit on eapete no 1 se dA
'FRANCA -chez vb. 0. i A tlta on minile pline de aluat
plati taxele de transport lnainte (PAC.) [srb. I r a s < germ.
¶ fr A lipi marcile necesare
2

pe o scrisoare [f ranc o].

Praiser].
FRASIN sm. 4 ® Co-
'FRANCAT ad). p. FRANCA. Fig. 2197. Franc. pac mare de padure, al
Al earui port s'a pldtit dinainte. earui lemn tare P Intre-
FRANCEZ 1. adj. 0 Din Franta, privitor la buintat In luerarile de
Franta. rotarie (Fraxinus excel-
2. FRANMZ, q[[ FRANTVZ sm., FRANCRZA (p1.-ze), (p) sior) ( OO 2200, 2201) ¶
FRANTuzo4mA (p1. -ce) sf. Locuitor sau originar 0 Lemnul acestui copac
din Franta it. frances e, rus. f ran cu z a]. [lat. fraxInus].
*FRANCIEpTA (p1. -to) sj. Sineeritate: a vorbi FRASINEL sm. 4 (I) Fig. 22oo. Frasin.
on ; if surldea au toata Iranoheta oi farmeoul ametitor el Planta ierboasa, ale ea-
nesdnovallei (VLAH.) [it.]. rei frunze se aseamana cu cele de f r a s i n; face.:
510
www.dacoromanica.ro
flori marl albe sau trandafirii, cu miros puternic; care ne adresam cuiva In semn de prietenie FRA-
e cultivate adesea prin gradini (Dictamnus fra- sau de dragoste frateasca: Ia onne-mi, milt tritioare.
zinella) ( urstil ea lucre -ti sopti P (DANN) ¶ 0 4 CIORMOULG FRE
2202) II 0 FR.ATI9R sm. dim. FRATE.
A umbla (de) *FRAUD4 (-dez) vb. tr. 0 A lipsi pe cineva prin
frunza co ulni, fraud& de ceea ce i se datoreste ¶ ® A comite o
a umbla far& fraud& spre a nu plati taxele de vame. datorite
nisi un rost, [fr.].
far& nisi o *FRAUDA (p1.-de) sf. 0 inselaciune, Inselh-
treaba, In do- torie, tot ceea ce se face cu rea credinta. cu inten-
rul 1Plii. tia de a !meta ¶ O Sustragerea marfurilor de la
FR As z- plata vamii sau a taxelor legiuite [fr.].
NT sn. 4 FRAUDULOS adj. Facut eu frauda: eleeeti
Padure de frandnloase; !aliment creditorii talitulni se multumese
frasini [lat. en zees is grata din oapete cm.); e oulpabil de banorutA
fraxine- trauduloasA comereiantul faun care a sustras san falsHicat
t u m]. registrele sale (COD.-COM ) [fr.].
FRASI- . *FRAZ4 (-zez) vb. tr. A face se se simta unde
NT sn. 4 Fig. 220/. Frasin. Fig. 2202. Frasinel. Incepe si uncle sfirseste o fraza. muzicala [fr.].
Paduriee In care predomine. I r a s i n u 1. FRAZA (pi.-ze) St. 0 02 Doua sau mai multe
0 FRASUI (-ueso) vb. re fl. Mold. Bucov. 0 A umbla, propozitiuni reunite la un loc si formlnd un tot
a se misca de cold pine colo, fare astimpar, plin complet ¶ 0 j Partea unei bucati de mu7ica
de neliniste ¶ 0 A se veita, a se tingui [rut. care formeaze un tot complet: se Inane in avintul
frasuvaty $a]. 1118/011 al trazelor MDZieRle (D.-ZAMF.) [fr.].
OFRACA sf. coTopUA. *FRAZEOLOGTE sf. 0 Mod deosebit de a
FRATE sm. CD Cel nascut din aceiasi parinti construi frazele, particular unui scriitor sau unei
sau numai din acelasi tats on din aceeasi mama: limb! ¶ 0 Vorbe goale, insirare de vorbe lipcite
sintem 01 sora; a se inbi ca fratti; 6: ic (on) dar de temeiu: Incur= bugetul lard on politics tarnala..
brims pe bani, chid e vorba de negot, de afaceri bil- intro r inmosibila (D.-ZAMF.) [fr.].
nP*ti, nu se tine seama de prietenie, fie-care trebue FREAMAT (p1. d fremate) sn. 0 Miscarea sgo-
se pleteasca en si un strain ¶ 0 d ye- Mum ¶ motoasa a frunzelor care fosnesc, a apelor care
0 deept, care e nescut din aceiasi parinti;
bun, co curg, a vIntului clnd vljte: fosnet, fisiit, vij lit:
ening, nascut din acelasi tata sb dintr'o mama numai din cInd in oind strabiltea cite un urintze
deosebita sau din aceeasi mama si din alt tate; triune% copaoilor (sLv.); ce dulce-i
obits ccul codrilor
frail de lapte, eel ce au supt de la aceeasi doica: de Intunecati (VLAH.) ¶ 0 Sgomot surd, nedeshisit: un A.
mice os- CRlICE ¶ 0 Termen cu care ne adresam se rtnica to tacerea nopttI (VLAH.) ; ca prin vis auziam an
cuiva In semn de prietenie sau de dragoste fra- in tot palatal (DLVR.) 11 0 Murmur: Ce de sus/Anne,
teasca: ce mai dol.., drags, de asa ceva P ¶ 0 Persoand de glasuri nadusite (ALECS.) ¶ 0 Fior: un trecu prin tin
pentru care trebue sa avem aceleasi sentimente durile fratilor (ON.) [lat. f r e m I t u s].
ca pentru un frate; se zice In genere despre toti oa- FRECA (free) 1. vb. tr. @ A trece de mai multe
menii, ca si cind ar fi toti nascuti din aceiasi pa- on peste ceva cu mina sau cu un lucru aphstrid:
rinti: tots oamenii shit frati; despre toti crestinii: on mina, on peria; scIndurile, parchetul; (E): e-ei
tram 'mai Intro Hristos ¶ ® Tovarhs, camarad: mtinile (de bucurie), a se areta plin de bucurie ¶ ® A
frail de arms, earl au facut razboiul impreuna; eft: freca o parte boinave. a corpului, a frictiona: on
to -te on draenl Dina vei knee puntea ¶ Or Titlu old ¶ 0 Cr) F A bate: mi -1 musts si ml-1 freca asa
care se de. unora dintre calugari sau pe care si-1 de tare, !nett abia an scapat (SE.); Per RIDICHE ¶ O F
dau calugarii intre Pi ¶ ® Titlu pe care si-1 dau (In grain] scolarilor). A pune Intrebari multe si
lrancmasonii unul altula ¶ ® pl. te Vlbstari, o- grele, a examina rigturos.
drasle ce ores° in radacina porumbului, surds 2. vb. refl. 0 A freca o parte a corpului cu ceva
pui ¶ ® In legetura cu adj. pos. (men, tau, san) se sau de ceva; a se frictiona: se tot freca la °chi 51 nu-i
intrebuinteaza., Ia gen -dat. sg., si forma fratine-: venea de loo sit cresol% um' ; oft to -ai is oohs, Intr'o
easels fratine-meu I le-am dat 11.14Mo-sin [lat. f r a t e r clipita: a se de aid ¶ o A frecuenta,
on otet; a se
sau fratrem]. a unable mutt Intr'un loc; a Intllni des pe cineva :
*FRATERN adj. Fratesc, de Trate [lat.]. incotro to !Morel, tot de el to freci (zNN.) [bat. frIcare].
*FRATERNITATE sf. Fratie; dragoste, prie- OFRECALAU (p1.-iae) sn. Trans. (PAC.) Un fel de
tenie ca Intre frati [fr.]. melesteu sau bat cu care se freace urzicile fierte
*FRATERNIZA (Am) vb. intr. A se Infrati, a-si [f r e a].
areta prietenie, dragoste ca niste frati: ofiterii FRECAT 1. adj. 0 p. FRECA 1191 ow- NEFRECAT.
musoall st romAni... an fraternizat tyi s'a hint samara° 2.sbst. Faptul de a freca.
(CAR.)[fr.]. FRECATOARE sf. pl. # Valurile de sus (in
OFRATIC, FRATILEC Maram. sm. dim. PRATE. marina de tiparit) care f r e a co. cerneala.
*FRATRICID 1. -adj. si sea. Care-si ucide fra- FRECATURA (p1.-turi) sf. Faptul de a freca,
tele sau sora. frictiune: dupA ce mi-au tras o bunt on otet de leustean
. sbst. Came. pe care o faptueste cel ce-si ucide (CRO.) [lat. frIcatura].
fratele sau sora [fr.]. FRECATVI sm. pl. X Aluat nedospit sau de taie-
FRATVT sm. Ban. Nume dat Banatenilor de tei, f r e c a t In palma sau pe razatoare, care se
basting de catre Romanii (porecliti Bufani sau fierbe In supa.
Tareni) veniti din alte parti si stabiliti printre *FRECUENT, *FRECVENT adj. Care se lIntimpla
acestia [f r a t e]. adesea, des [lat.].
FRATVSC adj. De I r acatdee Irate: , *FREGUENTA, *PRECVENTA (-tez) vb. tr. A se
dragoste frateasdi.

s'au duo caresi in pukes sa (se.).

; duce des Intr'un loc, a cerceta adesea: a avea dese
FRA.T$TE adv. In mod Ira tesc, ca un relatiuni cu cineva: tInArul... gaseste destula vreme sA
frate, ca fratii: am impartit theta s'au sands ....1 frecuenteze sootetates malts (CAR.) (lit.].
FRATICA sm. F Termen de prietenie cu care
FREGUENTATIV, "FaEoVENTATiv adj. Ca
Care arata o repetare a actiiunii: verb [lat.l.
ne adresam cuiva care ne este ca un f r a t e. *FRECUENTA, *FEtzovrATA (p1.113) sf. I Re-
FRATIE sf. 0 Legatura de prietenie, de dra- petare deasa ¶ 0 if Frecuenta pnlsulut, iuteala batAilor
goste ca Intre f r a t i, fraternitate: mai pre arms pulsului ¶ ®p1 Freonenta unei ourent, numerul peri-
se leads de aceea aft care Meuse pre stints evanghelle (raveme.) oadelor acestui curent Intr'o secunditt; frecuentele
¶ 0 pp de arum, datina de a se legs frati de truce. Intrebuintate pentru luminatul electric, pentru
FRATINE- Fr' PRATE. transporturile energiei, etc. variaza. Intre 40 si
FRATIOR sm. 0 dim. PRATE 11 0 Termen cu 120 de perioade pe secunda; In medicine. si In
511

www.dacoromanica.ro
 telegrafia fara fir se Intrebuinteaza curenti de 1000
FRE- de *FREZ4' -ezez) vb. tr. CP' A gauri cu ajutorul
perloade $1 mai mult, can se flumes° eurentl unei freze [fr. Ira ise r].
FRI de team lr ® 1-rmarea regulatil la scoala [fr.]. *FREZ.6.2 (-zez) vii. tr. (p)
FRECI). (p1. -sort sn. C) F'aptul de a umbla, ,.*FREZAI (pt.-223) sf. Oyu Unealth de diferite
de a se freca mult tntr'un loc, de a frecuenta: forme care serve*te vu
s'o sttreeasca In ...nil on lumea (J11..) ¶ ® (P) F Bataie la gauritul lemnelor
sdravana, trinteala: 81-1 trate en de tale moschiceeti sau motalelor, pen-
(cen.): date 51 Turcllor un de le merge luls11 (ISP.). tru facut taieturi,
* FREDON.A. (-nes vb. tr. j A cinta Sheet, cu ju- roturi, angrenaje,
miltate glas, a angina un cintec, a (alai [fr.]. roti dintate, etc. (E
'FREGATA (p1.-te) sf. (D a
Vas de razboiu. cu
trei catarte sicu (Luigi ba-
2206) [fr. f r aise].
*FREZA., (pl. -ze)
terii de tunuri (Lti 2203) sf .(1) ruler de pinza
® 3e Pasare palmi- scrobith, cu multe
creturi, cum se purta
In Franta In veacul
at xvr-lea: tweet gi
nett ea Ireza nnei mar-
cheze (NEGR.) [fr. frai-
1 e).
FREZA3 p/. -se)
Fig. 2203. Fregata. Fig. 2204. Fregata. sf. I i Frizura [f r e-
z a].
pea marina care se Intllneste pe toate marile *FREZ4T sbst. #
din regiunile intertropicale ( Tachypetes (E 2204) Faptul de a freza:
[fr. < marina de (ici] 2207). Fig. 2206. Freze.
FREMATA freamat) vb. intr. A produce f r e a- *FRIABIL adj. Care
m a t, a fosni, a fl$1i, a vijii: treamitta codr11 de vuetul se farlma lesne, care se
orator (VLAH.). preface utor in pref.
*FRENETIC 4. adj. Apucat de frenezie. faramicins [fr.].
g. adv. Cu furie, ca un smintit [fr.]. *FRIABILIT4TE sf.
FRENEZIE sf. Delir furios, prin ext. patimo. Insusirea lucrului fria-
: ma luteete cu toatit Irenezia amorului (NEGR.) [fr.]. bil [me.).
FRENGHIE sf. Brocat [tc. frengh i], FRTCA (p/.-ei) sf. 0
*FRENOLOG ern. Cel ce se Indeletniceste cu Turburare nervoasa, pu-
frenologia [fr.). ternica si instruetiva,
*FRONOLOGIC adj. Privitor la frenologie [fr.]. care cuprinde pc cineva
*FRENOLOGIE sf. Stiinta. create de Gall, nand se crede amenintat
de o pri(nejdie; se con- Fig. 22o7. Ma§ins de frezat.
funda, adesea, In vor-
birea comma, cu teaima", care e sentimentut de
nelini$te ce-1 cuprinde pe cineva in fata unui Mu
pe care-1 prevede, care i se poate Intimpla: a-1 ti
- ; a 1 se lace ; a-1 lua trim; a ti cu Idea In spate;
a-1 intra trice In oase ; a bags In , a bags flea in case,

Fig. 22o5. Frenologie.
1. Facultate generatoare.- 2. Dragoste de mama, de tatti.-
3. Docilitate, memoria lucrurilor. - 4. Memoria locurilor.
5. Memoria persoanelor. - 6. Cunoa§terea colorilor. -
7. MuzicA.- 8. Matematici. -
9. Memoria propriu zisa,
§tiinta cuvintelor.- xo. Darul limbilor. - 11. Dibacie
mecanica. - 12. Prietenie. - 23. Fire combativA. - 24-
Cruzime. - 15. Viclenie. - 16. Holie. 17. Mindrie. -18.
Ambilie, vanitate. -1g. Circumspeliune. - 2o. Spirit de
analogie. - 25. Cauzalitate.- 22. Distincliune pretentioasA.
- 23. Observalie inductive. - 24. Blindete, bunavoinla. -
25. Mimics, imitaliune. - 26. Veneratiune.- 27. Perse-
verentA.- A. Minte concentrate. - B. Fire con§tiincioasa.
C. Speranp. D. Admiratiune. - E. Idealitate. - F.
Individualitate. - G. Intindere. ,- H. Rezisteniti.
Ordine.- K. Timp.
tIliplt care, fie-care facultate intelectuala este locali-
zata 1ntr'o parte determinate a creerului, astfel ca
se pot indica facultatile mentale ale cuiva dupe
protuberantele $i depresiunile craniului (D 2205)
[ I r.].
FRENTE sf. pl. 1 Sifilis [pol. franca sau
Ling. 1 ran c, propriu boala frantuzeascal.
FRENTIT adj. Si sm. Sifilitic, bolnav de
trente.
FRSCA (p1.-ce si - scurf) sf. e2) Zugraveala cu
colori frecate In aph, pe un zid abia tencuit, asa ca
pictura sa se usuce °data on tencuiala: Open cu
daft tresonri (ALECS.) [fr. < it.].
www.dacoromanica.ro
de
de ;a-I trece sudorile de ; a muri de :
a Intricosa; a tremura de A a-i tremura Jaime de ;
a Ingheta de -; a-i Ingheta tangelo de ; a-i sari inima
mai) mort
a umbla nu idea In spate sau In sin; F: nici de
de lot, nicidecum: am doi copilasi nostimi ca.i nu -ml
,
seaman& nici de A (ALECS.) ; nu le primps nici de g. (ISP.)
® Teamii; om cu flea lul Dumnezeu, um bun
care se tome sa se abata din calea dreptatii; lira
de pacat, RIM a se tome de a pacatui ¶ ® ta: Fri-
ca-i din raiu, frica are si partea ei bunt, ca to pazeste
do multe on de-o nenorocire ; trim prizeste pepenii sau
beetdearia), ne Perim do unele actiuni, de teams
primejdiei sau a urmarilor neplacute pentru noi;
de ce 41-0 -, nu sent; lean de nu-1 [imprumut ve-
chiu din gr.-biz. scpiv.1].
FRICHINI (-inesc) 1. vb. tr. A suci *i a Invirti,
a rasuci, a tavali de cold pin& cold: n101 staptnirii
nu-i da mina sit trichineascit pe boier et to Iasi tot is the-
remul lul (LUNG.).
2. vb. refl. A umbla de colo TAMA colo fara rost
a se rasuci Incoace $i Incolo de nerab-
(FL-COO.);
I. dare (RV.-CRG.).
FRICOS adj. 0 Caruia i-e frie a, care se In-
frico$eaza usor: ca un iepure; mai dectt o !emote;
eram... et de umbra mea (CRG.) ¶ ® # Infrico$at,
Ingrozitor.
*FRICTION4 (-nez vb. tr. A face o frictiune, a
freca cu ceva pe corp [fr.].
*FRICTIVNE sf. Frecatura pe o parte a pielii
cu mina, cu peria, cu o flanela, etc. sau cu o sub-
stanta medicamentoasa: ti lama trictiuni cu otet
Ia tluiple (BAS.) [fr.].
FRIG (p/.-isuri) sn. 0 Sensatiune neplacuta
produsa prin scaderea temperaturii corpului, din
pricina lipsei de caldura, din cauza racelii atmos-
ferii, etc.: mi-e a tremura de
b a Ingheta de
O Sc4derea sensibila a temperaturii aerului, ra-
512
ceala: e ; slut zece grade de 0.; ..0n1 iernii; a se apara *FRIGORTFIC adj. Care produce frig; care FRI
de .0 ¶ 0 .0n1 mortii, fiorii ce cuprind pe cineva in determina scaderea temperaturii In jurul lui: aria-
fata unei primejdii de moarte: Rid si de ~ni mortii, rat 2211) [fr.]. F RI
- (ALECS.) ¶ ® VC # Boala de oa-
cum rid de-al iernii
meni, caracterizata prin ridicarea temperaturii
(
FRIGURI ea- FRIG ®- ® .
FRIGURTCA sf. 4 Mica planta ierboasli,
normale a corpului (calduri, fierbinteli), prin ac- cu tulpina foarte ramificata,
celerarea pulsului $i prin sensatiuni alternante de cu frunze ovate, cu flori tran-
frig $i de caldura excesiva: bol- dafirii, ce cre$te prin 'Mete
nay de 0uri; in delirul 0.urilor; iieei $i poieni umede; numita $i
uri intermitente, care se repeta la fi erea-pAmIntului", tintau-
anumite inter - rA", etc. (Erithraea pul-
vale; .0uri gal- chella) ( 2212) [friguri].
bens, boala in- FRIGUROS adj. Care I

fectioas& din te face sa sitnti frigul, care nu te

tinuturilc tro- apAra de ajuns de frig: lama fri-
picale, carac- guroasa; haina friguroask, odaie irigu-
terizattt prin roasit ¶ ® PIA') ind la frig, care nu
ingalbenirea suporta usor frigul [lat. frig 0-
pielii ¶ 0 rosus].
FRIGURILE, Mi- FRIMITURA = FARpI.stAFTRuRATau:.
ca planta ier- FRIPT 1. adj. CD p. DRUM
boasA, cu tul- came a; : a sari(ca) , a se seula L..ig.2212. Fri gu rica.
pina si frun- deodatA In picioare, ca $i and
zele acoperite Fig. 220o.
1-ar fi fript cineva: atuncea a Barn zmeul oa drept
In peri, cu flori Fig. 2208. in picioare (SB.) ; : a mines .0 PO duet's, a-1 prApadi,
Frigurile. Buruiana- de-friguri.
liliachii, mai a-Ida gata ¶ 0 F : de sete, de )same (se.), suferind
adesea albe; cre$te prin locurile nisipoase $i stin- grozav de sete, de foame ¶ ® (I cu inima a, cu
cease (Arabis arenosa) (L.1 2208) ¶ ® FLOARE- sufletul amarlt, cu inima indurerata; a face °lava
DE - FRIGURI = FiEREA - PAMINTULUI; BURUIANA-DE-
URI', planta foarte veninoasa, cu frunzele putin
zile a, a-i face vials
nesuferita, a-i amari
carnoase, lucitoare, cu flori mice, galbene; cre$te viata ¶¶ NEFRIPT.
prin locurile umede, pe marginea lacurilor $i a FRIPTA sf. numai
iazurilor; numita $i boglar", rinzisoarti", etc. in DE-A FRIPTA, nu-
( Ranunculus sceleratus) (.] 2209); BURUIANA- mele unui joc de copii:
DE-FRIGURI' = LAPTELE- CiJCULUI; HUMANA -DE- unul se apleacA, pune
FRIGURI' TRAISTA- CIOBANULUI [lat. I r i g u 5]. palma stingy la spate,
FRIGANELE sf. p1. Felii do franzelh muiate iar cu cea dreaptA. 1$i
In lapte $i ouhsi prajite in unt [ngr. cppoiciviti): astupa ochii; alti co Fig 2213. De-a fripta.
FRIGARE sf. (D Tepusa de lemn sau de fier in pii, ii trag cite o palma
care se infige carnea spre a o peste palma lui $i el trebue sa ghiceasca tine 1-a
frige ( 2210 : aiunsera de-si iri- lovit; numit $i de-a calda", de-a focul", etc.
geau muierile si milli in Irlgari si-i
mtnoan (ok.c.) ¶ ® iron. Sable: som-
bru, sdringanind a, Inca domnul apt-
tan (VLAH.) ¶ ® 3e RATA-CU-FRIGARE
Q (I 2213) [lat. frictu s].
0 FRIPTOARE sf. Ban. Trans. Oas. Ar$46, caldura
mare [f r i p t].
FRIPTURA (73/.-turi) sf. X Came fripta (in Fri-
[lat. frigaria]
se- RATA gare, pe grater, pe jar, in cuptor, in tigaie, etc. :
FRIGARVIE sf. OO dim. Flu- Fig. 221o. Frigare. de vile), de pore _Pat. fricturaj.
GARE ¶ ® X Bucatele de came FRIPTURICA sf. X dim. FRIPTITRA.
Infipte In Frigare $i fripte :* porunoi ati-i sea 0 moms FRISCA.' sf.c4 Sm int Ina de lapte nefiert, b &tut A.
anume pentru Omit MA FEtTCA2 (p/. !riot) sf. 0 Vergea, nuia, biciu$cat
FRTGE (frig 1. vb. tr. 0 X A gati carnea expu- bat on fristile in stilpii polatei (BR.-VN.) 110 F Fat& tinttra,
nind-o actiunii focului pe Frigare, pe un grater sburdalnica: e o de muiere, de n'are pereche (D.-ZAMF.).
sau de-a dreptul pe jar: r carnea; .,un pain ¶ ® Ban. *FRIVOL adj. 0 De nimic, far& valoare, fAra
A fierbe rachiul ¶ ® A produce o arsura pe o Insemnatate: argument pretext 7 ® 14uratec,
parte a corpului: mi-am iript mina 7 ® Despre ac- care se ocupti numai cu lucruri de nimic: Institut
tiuni sau sensatii analoage produse de caldura son-
relui sau chiar de un vint rece, de ger, etc.: Maim un
o'o ferneie a, cocheta (VLAH.) ; jertfa glorioasit a unei scale-
MO si nepasittoare (VLAH.) [fr.].
vint subtlre, de-ti irises obrazul (CRO.) ¶ 01 A pricinui o *FRIVOLITATE Sf. O U$urintri de caracter,
usturime mare, a arde (sorb. de o substanta in- lips& de seriozitate: 11 si 000hetaria balurilor inieari
trodusa in corp, de o bautura, etc.): ml -am fript 111.8eSe (VLAH.) ¶ 0 Lucru frivol [fr.].
gura cn un ardeiu ¶ ® ® In bittaie, a da o bataie sdra- *FRIZA. ( -izez , (p) FREZA vb. tr. $i refl. C):Alin-
valid ¶ ® ® F A pacAli, a In$ela, a pirli, a arde. creti, a incirlionta pArul 11j ® A (se) pieptana cu
14. vb. refl. 0 A se arde, a -si produce 0 arsurA. Ingrijire [fr.].
® A simti o usturime mare (in gura, In gitlej, etc.) "FRTZA (pl.-ze) st. s CD Partea dintre arhi-
1 ® (F) F A se pAcali, a se trava $i corni$A., impodobita
in$ela, a se pirli, a se arde adesea cu basoreliefuri sau
[lat. friger e] alte sculpturi numite metope
FRTGE-LINTS sm. (I 2214) ¶ CD &6 Pr. anal.
F 0 Sgircit, aver: tre- Basoreliefuri, ornamente, dis-
bue sa fie oineya un ,,pentru
ea sit lacy gut% pentru on stru-
puse ca o friza in jurul unui
vas, deasuprauneiu$Letc.[ fr.] .
Sun (ALECS.) ¶ ® Om pa- *FRIZER, e FRIZOR sm.
catos, netrebnic: Ai noroo, Cel ce frizeaza parul, coafor,
mai C'a lost Cozma om bArbier [germ. Friseu r].
ouminte [f rig e + *FRIZURA, (P) FREZGRA
lintel. t
(p1.-nri sf. 0 Felul cum e
*FRIGIAN adj. Pr BO- s-OX: frizat sau pieptanat parul
NBTA [fr.]. ® Parul frizat [fr.].
sn. 4 = 111111111 1111 II El I I
t FRTMBIE sf. Mold. 0 Fire Fig. 2214. Fria.
ncREA-pAmlyruLui 0. Fig. 2211. Aparat frigorific ce atirna ea ni$te ciucuri la marginea unei stofe,
*FRIGORIFER (pl.-are) sn. Aparat destinat unei haine, unui brlu, etc. ¶ ® Ban. Bracinar, cinga-
sa produca un frig intens [fr.]. toare lj ® Maram. Oaf. FrInghie [lat. flmbri a].
1: A. Candrea. - Diclionar enciclopedic ilustrat. 513 33

www.dacoromanica.ro
 IMSETE.., = FRUATUSWI'E...
F R 1-t FRINA In linie, linia ostirii care sta In fata inimicului; a
FRU trasura, la (p1. -lie) sf. 444 ta. Aparat adaptat la o
un vagon, la o locomotive, la un auto-
taco.., a se Intoarce cu fata spreinimic ; aie8idin... [fr.].
*FRONTAL adj. 0 Al fruntii, ce tine de frun-
mobil spre a-i Incetini iuteala sau a o opri In te: osta [fr.].
he 2215, FRONTAVOITJ SM. X F Militar necioplit
2216): putlne [front +vistavo 1U].
vagoane de all- *FRONTIERA (pl.-re) sf. Granite, hotar [fr.].
torl slat prevd- "FRONTISPICILT (p1.-oil) sn. 0 ed Fatada
ante on de principals a unei cla-
mina (CAR,) ; a dill marl 11 0 # Tit-
etrIngelrIna [fr.
fr ein].
WITVAIMI lul de pe prima pa-
gina a unei carti, im-
*FRINAR podobit cu figuri sau
sm. Slujbasul Fig. 22/3. Frina de vagon (system desenuri [fr.].
de la vagonul Westinghouse). *FRONTON (pl.
din coada unui tren care -cane) sn. to Ornament
strange frill a: on -ce tren de forma triunghiu-
trebue ad aibil la wadi un lar6. sau In segment Fig. 2218. Fronton.
de sigurantA (ow). de cerc, deasupra por-
t3FRINC sm. Nume ge- tilor, usilor sau ferestre-
neric pentru Occidentalii lor unei cladiri, adesea
de rasa latina (Francezi Impodobit cu figuri sau
Italieni) [vsl. frag 0]. alto decoratiuni (2_12218,
t FRINCSC adj. De 2219) [fr.].
FrIn c, privitor la Frinci, *FRUCT (p1.-te) sn. 0
occidental. * Poama, rod, produc-
FRINCTjA. sf. 4 Varietate tul vegetalelor care se Fig. 2219. ronton.
de struguri, cu boabele mici si desvolta din floarea for
rare: poama mioli la boabe, rand pe ( .12220) : a educe la mull ¶ ® 21 oprit, fructul
otorchine pi de o mare dulceatft Fig. 2216.
()ON.) (F r Inc]. Frina de automobil.
FRINGE (fang) 1. vb. tr. 0 A rupe In douti: ".."
Plinea, o nuia, mina, piciorul; mai bine... Imi IrIng
Dana declt sti land- virtutile unui om care n'a lost dealt
o seelturit (1.-GH.) ; ter PRINT 5 aff ® A Indoi tare:
a -si mini:pew ¶ ® A -si Infinite, a-si Indoi cu vio-
lenta degetele mlinilor In semn de durere, de des-
nadejde sau de caint6. ¶ O F A scirobi: inima ¶
® ®# A Invinge, a Infringe.
vb. refl. A se rupe In dour). ;
a se Indoi tare [lat. f r a n-
g 6 r e ].
FRINGHIE sf. Sfoars groa-
o loose Cn o
[frimbiel.
r
srt si rasucit6., funie (2] 2217):
de ralitase ropie asp.)

FRINGETIgR SM. e ts, Cel Fig. 2217. Fringhie.

ce face sau vinde f r Inghi i.
FRINGHIOARA (pl.-re) sf. dim. FRENIGHTE.
FRINGIIIT,JTA (pl. -te) 51. (plaint. FRUMP 7
O Specie de muschiu de coloare verde-deschisil
(Funaria hygrometrica).
FRINT adj. ® p. FRINGE. Rupt In douA ¶ (1, Ct1
Sdrobit, rupt de obosealh ¶ ® F: beat ....., beat
turta, biruit de b6.utura ¶ O Nici o pars tea, nici un
ban, nimic: de -1 gdsl o pare 11 In toata case, 8A mi-o
ball In trunte (ALECS.) ¶ ® 4 Na-ti-o oft ti-am
dres-o I (sau na-ti-o bunt, oii ti -am IrInt-o), se zice
aceluia care, Intr'o situatiune grea, propune o so-
lutiune ridicul6. [lat. *f r an c t u s].
FRINTORA (pl. -tart) sf. O Rezultatul actiunii
de a fringe ¶ p Locul unde s'a fruit un os, frac-
2

tur6. ¶ O Bucata frinta sau rupta din ceva, frag-

ment; F : !titre frInturile de gInduri ce se rostogolean to
capul sau (CAR.) ; ingind o de °Wee batrIneso ¶ 0
Frinturli de limbs re. FRAMINT4RE ® ¶ ® Ban.
Locul din Carina rams nesemlinat unul sau dot
ani flat. *franctura< fractura].
FRIU (p1. trine 0 hie, to trtur1) sn. ® Toat6. cu-
relaria ce se pune pe capul si In gura calului (c6.-
pettala, haturile sau dlrlogii, zabala) spre a-I
putea mina ¶ C) Hikturi: a stringe 1 7 ® (E) Ceea ce 12
retine In marginfle datoriei, ratiunii, etc.; a Mom in Fig. 2220. Fructe.
.,
a stapIni (avIntul cuiva); a aline a Infrtna, a
pune stavila, a opri: a pone limbIi, patImilor; pune-
1. Cariopsa de ovas.- 2. Achenit de aluna. - 3. Samarl
de ulm. -4. Samara de paltin. - 5. Folicula de nemii§ori-
ti la gm* 0i lacat la ham. (PANN) ; a da a lass In de-cimp. - 6. Folicula de calcea-calului. - 7. Pastaie de-
nelnfritnat ¶ ® FrIne mu§tar -de- cimp. - 8. Silicule de traista-ciobanului. -
vote, a da drumul; Wit 9. Capsula de liliac. - lo. Capsulit de scinteula. - 11.
pl. ® Conducere, clrmuire: a Ina trinele governultd; Drops de coarnti.- 12. Baca de lSmiie.
!anti tnad oe norooul ne dA pe mini hinele Statulni... lu-
cre/He se solilmbA (t.-mi.) [lat. fren u m]. pomului din raiu din care mind. Eva 0-I dete ti
FRIULET (p1. -to) sn. dim. FRTII. lui Adam s6. m6rance; ® lucru pe care -1 doreste
*FRONT (p1. -Cori) sn. X Fata unei trupe asezate cineva, cu toate co. e oprit ¶ ® p1. Roade, tot ce
514
www.dacoromanica.ro
produce pamintul pentru brand: ate paintntnint capului la animale ¶ 0 Pr. ext. Obrazul, fata; FRU-
0 (p) Rezultat, produs, folos, profit: ...ail amoruini capul: seninA; a pleca ~a de rusine ¶ 0 Partea
acestor doi oameni in Di Calla (EMIN.) ; a plerdut ,eul munch de sus eau dinainte a unui lucru, In opozitie cu FRU
sale ¶ ® p/. Veniturile unei mosii, ale unui
s-Fs ,.coada": In mesei, In capul mesei; In a arms-
imobil, etc. [lat.]. tai; la rlizboin In coada pi la luta In ta, (PANN) ; Tnrcii
'FRUCTIDOR stn.. A doullsprezecea lung a apucaserA a-si tees o de caste dincoace de pod (VLAH.) ; 9
calendarului republican francez (de la 18 August- - mai bine sit tit a mail dealt coada fruntii (NEM) ¶ 0
16 Septembre) [fr.]. Tot ce e mai bun, mai de searna, mai ales. mai de
*FRUCTIERA (pl.-re) sf. () Vas in care se pun capetenie, etc.: an omorit pi vre-o 40 de Pas) tot ales),
fruetele pe masa. Turcilor (NEC.) ; de 0., de capetenie. ales, insemnat,
*FRUCTIFER adj. * Care produce poame, ro- de prima oalitate: an omorlt so de boleri, tot de
d itor : nom [ fr. ] (M.-cosy.) [lat. f ront e in].
*FRUCTIFICA (-fle) vb. tr. A aduce roade. e FRUNTICICA sf. ij dim. FKINTE.
foloase, clstig. beneficii materiale [lat.]. FRIPTZA. (p1. -se) sf. 0 Foaie de arbore: mile
*FRUCTUOS adj. Care cid roade bune, ® de la barbat ca frunza de plop uscat (ZNN.) ;
avantajos, lucrativ [fr.]. 0. de brad;... verde, IR CepU u 1 ca-
*FRUGAL adj. Care se multumeste cu bucate racteristic al celor mai multe an-
simple; cumpatat, aleatuit din bucate simple $i tece populare; a cfnta. a zice din
cornune, din bucate puline sau strict necesare: a cinta tinind o frunze intre buze:
regim hranA ~A; ospat [fr.]. venea elnUnd din OSP.) ; In ~-1 InvAtA
'FRUGALITATE sf. Cumpatare, Insusirea ce- a zice mos Gligor (REL) ; a umbla (de)
lui frugal sau a tot te e frugal [fr.]. Inn= frAsinelului sr FRASINgL; a
*FRUGIFER adj. * Care dd. roade, fructe this dinner w CLINE 0 ; a tat ca
[fr.]. frunza pe spit ow' ..PA' ® ; cfta pi
"FRUGIVOR adj. Se zice despre on -ce animal larbA sau ca frunza si ca iarba, nenu-
(mamifer, pasdre sau insectd.) care se hrdneste cu marat de multi, in cantitate enor-
fructe, cu graunte, cu substante vegetale [fr.]. ma. 1 ® FRPNZA -DE- BIIBA -REA
FRUMOASELE so- FRUMPS 5. = RDBERIC; -DE-PCITCA, planta,
FRUMOS adj. 0 Bine facut, cu trasaturi
. numita $i iarba-drumurilor", cu
regulate, cu forme placute: om femeie fru- frunzele de un frumos verde luci-
moasa; a frnmoasit ca o sink, ca un scare, ca un boboe; tor (Chenopodium 'mutate) (E1
seaul ., femeile; PLACES ¶ C) Cu Infatisare plate 2221); FRVNZA - TAIETVRII = V1N-
cute, care Intruneste multe Insusiri bune $i pia- DECEA; FRUNZA-VOINICULUI 1, plan-
cute: 0 casA, o gradina, o hainA frumoasa; o Cara fru- ta, numita $i brincutli", cu Mori Eig. 2221.
moasit ; vorbe frumoase ; nn miros ¶ ® Senin : tamp..., mici galbene, poporul o socotea Frunza-de-potca.
S i tram:mat ¶ ® Linistit: o mare frumoasa C) Vrednic odinioara ca bunt pentru a vindeca tusea $i stin-
de laude, laudabil: tapte frnmoase ¶ ® Insernnat: gerea glasului (Sis'ymbrium
o avers trumoasii ¶ 0 FwARE-FRum0ABA = BANVTI. of ficinale) (2] 2222);
2. adv. ® In chip frumos: a se Impodobi ¶ C) FRuzszA - VOINIOULUI s =
Binisor, incet, linistit: star ~I USTUROITA [lat. *fron-
3. 6711. Cel ce e frumos; 0: nu se Intreabli de casa d e a].
...alai, ci de ease harnicului (PAW ). FRUNZAR sm. 5i (pl.
4. sn. FrumusetRa personificate, perfectiunea: -are) sn.0* Desi$ format da
adevarui, binele si ideal. crengile pine de frunze
5. FRUMOASELE sf. pl. a p Nume eufernistic ale copacilor, frunzis 0
dat lelelor [lat. f ormosu s]. Umbrar, adhpost flicut din
t FRUMSTE, 0 FRulasATA = FRIIMUSETE. crengi frunzoase ¶ ® Frunze
FRUMUSTE sf. 0 Insusirea a tot ce e f r u- puse ca asternut pentru
m o s (la fizic si la moral) ) ® Lucru foarte fru- vita sau crengi frunzoase
mos 1 ® Femeie foarte frumoasa. cu care se acopere ceva:
FRUMUSEL, f.-SICA adj. 0 dim. FRUMPS ¶ astern... niste frunzari paste
C) Dregalas, dragut, gingas. dInsa,peste frunzari toarna Ora" Fig. 2222.
2. adv. Binisor, incetisor. (CRG.) ; uncle este poiana mai Frunza - voinicului.
. FRIIMUSELELE sf. pl. a (f, FRUM0a- Inflorita pi cu irunzari Emporia woos.).
SELE. FRUNZART (-brew) vb. tr. 0 A mInca, gustind
FRUMUICA PP' FRI:WISED. de ici de cold clte putin (despre oameni si despre
FRUNCEA. (p1. -Cale) s/. Frunte [let. *f r o n - animale) ¶ ® A Intoarce Toile unei carti, uitin-
t Icella ]. du-se numai In treacat la ce e scris, a rasfoi, a foi-
FRUNTAR (pl.-re sn. 0 Cureaua de in hamuri leta: se Hitt prin ale, frunzarind caietul (VLAH.) [f r u n-
care trece peste fruntea calului 11.r. 831 'I ®. 0 z a 11.
grinds razimata pe stratul morii, prin care trece FRUNZET sn. col. FRVNZA. Frunze cazute din
piscoaia 1 ® Trans. rrdi Catapeteasrna ¶O Fasie de copaci: trebul sA meargA In virtu] degetelor, ca sit nu lisle
catifca cu care se leagd femeile pe frunte, pe sub ~ul eel meat (ISP.).
edit t, ca sa nu iasa parul de subt ea [lat. f r o n- FRUNZIS (p1.-)4e si -touri) sn. col. FRVNZA.
tale . Frunzele unui copac: nu vedeam declt trunehittril, si ..111
*FRUNTARIE FRONTIERA. copacilor (ON.); pasarile an adormit $i on s'au mai miscat
FRUNTAS adj. $i sm. 0 (Oni de f runt e. de In for (DLVR.).
primal rang, printre cci dintli: decit codas In oral, FRUNZISOARA. pl.-re) sf. ©f dim. FRTINzA ¶
mai bine is satul tau at. (CRC.) ; vii satulni Stan In PI- ® Sunman in forma de foite (..- FoITA 0): as mai
eioare dinaintea hit ()- OH.) ¶ 0 X qoldat fart nici un lase focului frunzisoara si alitia de pe fag mi..).
grad, care s'a distins intre ceilalti si e designat sa
fie inaintat caporal; poarta un galon de line gal-
i
FRUNZOS adj. Cu frunze multe $i dese:
s'au suit tustrei Intr'un cepaciu
ee de MO drum SEV.)
bena la contra-epolet. FRUNZULEANA (pl. -one FRUNZULITA, 0
FRUNTE sf. 0 6) Partea fetei, la om, de la FRUNZVTA (pl.-to) sf. 4 dint. FRVNZA.
sprincene piny uncle Incepe se crease.). parul: FRUPT (pl. -tnr!) 4 sn. 0Produsul In lapte (si
large, IngustA, sblreitil; a Increti .a; a sarnta pa ; on brinzh) at oilor vacilor: un pastor de oi... de va Il
sudoarea !runt!!, muneind greu; an steaua 'n , cu sau vInzlnd sit-si piarzA eimbria si sa fie bAtut !carte
de sante 'mime In sau In piept, care se distinge prin (91.-civ.); oiler sale devine Inca nn izvor de sporire a
Calitati extraordinare: mi tt-t pnnea la pedeapsA, aeutiei sale cow) 11C),24 MIncari de dulce (In opozitie
macar de-ar fi lost de sapte palms In (ISP.) ; 6: ea cu mincari de post"): RomAnii IndAtineazil a mince
ti-e scris, In frunte ti-e pus, omul nu poate scapa de nnma ~ alb, preenm: lapte, brim* ouA, nu Inca el came
cele orinduite de soarta ¶04 Partea dinainte a (MAR.) ; a minim de ee, a Infirm de dulce; zile de ~,

515
www.dacoromanica.ro
FRU _On care e permis sit se mAnince de dulce [lat. ( Lagcypus mutus) ¶ ® Trans. 4 Insect& ce se asea-
FUL
fructus]. man& cu 1,Intarul $i care umbla cu o mare repezi-
*FRUSTRA. (-ma) vb. tr. 0 A lipsi pe cineva de dune pe suprafala
un lucru care i s'ar cuveni de drept ¶ ® A Insela apei; numit& $i go-
[fr.]. naciu" (Hydrometra
0 FRT,TITA (p/.-ie) sf. Trans. * = BANOW. paludum) (Li 2224)
*FTTZIC adj. ji sm. Av Ofticos, tuberculos [fr.]. [f u g i].
*FTIZTE sf. t Ofticti, tuberculoz& [fr.]. FUGI (tug) vb. -
FTQRI-, rrpui- adj. invar. De rangul al doi- intr. C) A se departa
lea (vorb. de o functiune): logottt, vistier, ar- i ute, alergInd, din-
mee [VS1. vAtoryi]. tr'un loc, spre a Fig. 2224. Fuglu.
0 FI,JCIEsf.Olten. Ban. 0 Butoias, legat cu cercuri, scapa de cineva, de
de o form& special& (..j 2223) teamaunei primejdii, etc.; a alerga: din casa Orin-
[srb.].
FUCSINA sf. sa Materie
solida, verde - aurie preparata
dintr'un amestec de anilin& $i
toluidina, foarte important&
tha
prin aplicatiunile ei; solutia de Fig' 2223. Fucie.
teased; dinaintea vrajmaattlui; din inchisoare
loge de-1 lose sulletul, Inge Ca ei clod ar fi scApat din nneel,
Inge de-ti scoate ochii, fuse de scapArA pietrele, Inge mincind
pAmintul, loge as vInttil ¶ 0 A cauta sa scape, a se
feri: de jurimint BA Mgt, mAcar de vei eves sit Mr! ei
drept (rRv..ms.); de spovtidanie tagi ca dracul de timlie (cRo.) ;
e:

este rosie, din care cauza fucsina se mai nu- fugi de cei rail; de cc fugi, no scant (2NN.) ¶ O A trece
mete $1 ,rosu de anilin&" [fr.]. iute pe dinaintea ochilor: copacii, easel() tug, se eterg
er FODTIL adj. Mindru $i Inchipuit, ca ni$te naluel In nrma noastrA (vLAH.); case, Plate batrtue
Ingtmfat, care se tine mare $i nu baga In seam& Mate lug ei s'atundA In nrma ei (DLVR.) ¶ 0 A trece
sau dispretueste pe altii: preempting e indn1 din iute: cum loge vremea (vLAH.) ¶ 0 A-1 do ochii, a nu -$i
nliscare (NEGR.) ; prostnlui nn-1 eta bine dead nu-1 ei fudul mai putea lua ochii, a sorbi cu privirea: ii Iugea
(ZNN.); era fudul de nu-1 mai inclines DAmintnl (D.-ZAMF.); ochii de-atitea strAluciri (CRO.); am de trumogi, de -ti tug
F iron. a 11~ de-o ureehe, a nu auzi bine, a fi surd (Atli pe dineli (CRC.) ¶ 0 A-i a-i trece
de-o ureche [tel. somnul, a nu putea adormi: 'wont Tau ni' tea intimplat
YUDULACHE sm. ® Cel ce umb16. Lantos, sft rasa de soma... el indatA ce se pone In agternnt, sA -i
fudulindu-se cll. a Imbracat o haina nouA, tafan- bum sonunu ? (ON.) ¶ 0 Fug! de-aoolo 1 sau Iugi incolo I
dache, filfison [f u d u 1]. expresiune de neincredere, and nu ni se par de
FUDULI (-niece) vb. ref 1. A deveni fudu 1, a se crezut cele ce ni se spun [lat. vulg. f u g i r e<
arAta fudul, a se fall din tale afara: doer Is isprAv- alas. f u g & r e].
niceasA, nu ai adicA m'am fudulit dinteaceasta (ALEcs.); nu *FUGITTV adj. Care trece repede, trecator, de
vit indullti el nu nitati °Weis voastra (cRo.). scull& duratii [fr.].
FUDULTE sf. 0 Mindrie desarta, trufie, In- FUGULITA, FuattTA sf. dim. FINA: a da rugn-
glmfare: era etApinit de patima iuduliei (CAR.) ; indulia e lita (('ANIF.); yin' Inguta (oR.N.)
Cora bung Cu prostia (ZNN.); bAutura e nude e, minoarea a ow FUIOR (pl.- !oars) sn. 0 11§ MAnunchiu de ci-
(PANN) ¶ ®$( Testicul de berbece (termen de birt) neptt sau de in, dup& ce s'a melitat $i s'a periat
[f u d u I]. (Di 2225) : !email° apoi to -an rAgilat, to -au
FUFEAZA = FOYEAZA. periet si to -au Mout 0
triunes el meal.) ca
FI,JGA I sf. O Faptul de a fugi (dintr'un loc, matasea: din .. to -an Mout cater (cRe.); de-
dinaintea unei primejdii, etc.); 0: lugs -i ruemeasa,
dar e sanatoash; an sciipat an toga (m.-cosr., ; a o Ina la
o Cult Ia a o rade la
a
(se.) ; a o lua d'a toga (once.);
; getele ei... torcean... dintr'un do de o 11nA ca
argintul (EMIN.) ; (/): din olocotul nndelor pe-
en°, tnioare de argint se desfac in Waste !unit
P.,14

a o rope Ia 0. (DLVR.); a o rune de-a toga (sau de ); a se (vLAH.); fnioare de nor! isvoriso din adincuri t

Pune pe elipt.: atonal noi, la baietil (CRC.) ¶ ® A- (VLAH.) ¶® Pr. ext. Cineptt, on -ce
lergare, alergaturti: a se intrece din ; a alerga inter( ; materie textile, Inainte de a fi toarsA:
p!nzA do

,
a vent In toga mare; II vedem venind in toga calulul 0.-G11.); coama el coada ea niece Inioare de
0 de cal, o distant& nYt poate fugi un cal In ga- boranglc (CAR.) ; (E) ; mA punea neputintA de
lop, 'Ara sa se opreasca; a da toga, a da o a fugi, a a toarce mai departe din ..n1 dragostei (owl ¶
alerga repede; a Dune Pe ~, a ma la ,
a fugAri, a C) al) F ssul draculul (PAN4F.), p&rul capului
0
In ,
silt s& fug& ¶ ® Cu Inge, repede, lute, de gralk;
In treacat, In grab&; pe .0, grabit, repede, pe
apucate; die , d'a 'n toga, In pripa, in goank aler-
C) A-Si lua ale trei tuloare, a-si lua ca
trafusele, a pleca repede de undeva:
salt 101 ale trei fuloare ei all to car! d'aici
0 Id poll, fuiorul care se da, la tar&, (ISP.)
Vii

gind. ¶ Fig. 2225.

2. FTIGA adv. Jute, In fug, alerglnd, fugind: re-
ciortil se Intoarce speriat (1.-GH.); an plecat ei an lint
teeth tabdra pnstie (m.-cosi.); de aci, prin elipsa verbu-
lui: clod s'a vAzut scApat,... speriat Ia prepelitA (ER.-VN.) ; a In-
citlecat pe murgul 51 'napoi (1.-GH.); Rid mai Wen% srt ice
aplt, ci la stApinit-ca (am.) [lat. I u g a].
FTJGACIU adj. Bun de fug, care fuge lute:
Pied call mat !used (roc.) [lat. f u g a x, -a c e m].
FUGAR adj. $i sin. Cel ce cauta prin
1 Indesa, a Indopa [ung. f oj t an i].
f u g a scAparea (din Cara lui, de la oaste, de sub
stapinirea cuiva, etc. : aunt incearcit sit gliseascit o
sound eentru (CAR.); a umbla 0, a rAtAci, fugind de
undeva : °data a umblat o saptAmina, 0, de la scoalli
(VI-Alt) ¶ 0 Cal: DA Din, cuprinde gltul doulni spumat
(C0$13.) ¶® Trecator, care trece repede, fugitiv:
cline ; 0 impresie ..t de nrit 11 rasAri in Bullet (D.-2MAF.).
FUGAR (-Arose) vb. tr. A pune pe fuga, pe goa-
nA, a urnittri gonind: pink sA-1 ueigi Romanii ce -1 to-
eireau, se =Mean et intro dineii ((Sr.) [f u g i].
FUGARNIC adj. $i sm. F u g a r: In senetut
ei de -A incolteete nn simtimint starulter de milit (On.).
FUGATQR adj. verb. Care fuge ¶
Fun'. GD
CD Care fuge lute, care alearga: °mei en pietrele de
picioare ei fate tugAtoare pornirA imprennA OSP.) ¶ ® Fu-
gitiv, care dispare repede.
FUGAU sm. GD 3e Un fel de potIrniche alba
preotului, and umbla cu lordanul; Fuior.
0: asta-i pe deasnpra ca popii, duptt atltea ne-
cazuri, mai vine $i altul pe deasupra; a umbla
Co ..u1 pop!! (pat.,F.), a umbla f&r& rest [lat. "f o 1 1 i o-
1 u s< f o 1 lis .,burduf "].
FIJIORA.§ (p/.-ase) sn. dim. MDR: ping mine
dimineatit vei toarce ole acestea de in (acr.)
O FUITUT, FULTUI (-uesc) vb. tr. Trans. ir" A
o ruiTui4LA., FULTIIIALA, FunTumnA sf. Mold.
Or' Umplutura de pusc& sau de pistol, din ellti,
Gime sau hlrtie, ce se bate peste alice sau Raba:
sarmana bibliotecit I testa a slujit de fultulala Ianicerilor
(NEOR.1 [fuitui].
*PULAR (p1.-aruri), d FIILARD (pr.-de) sn. 0 Ej
PInzit usoara de mAtase: ea purta o roche de Inter
alb (0.-zAmF.); ne captustm cortelurile pe dinAuntrn on toate
0 Basma de mAtase
fulardele OS pOSOdara (ALCM) 1
(in spec. pentru legat la glt [fr. f o u la r d].
0 FULA.0 sm. F Mold. Netrebnic, pierde-vara:
li'am ales nimio de mine, lost -am un (8PER.).
O FULCVL sm., mai ades ea ruLcvi pl. Trans. Prune
coapte: dit-mt eitiva Mall (vic.); se bullion... cu...
prune coapte (Wad) or! !acute nhisAlita (RAc.).
FULG sm. C) le Pan& fin& $i moale, mai ales de
pe burta pasarilor: user on nn ; then tin ((Mous nomai

516
www.dacoromanica.ro
din 1 de padiri, de se outunda in put, olnd se mica ((SPAT' rifle silicoase cu care vine In atingere (II] 2227) FUL-
® ® ca ul Pe Etna, usor, lard greutate; In voia In- [fr.].
timplarii: aiunsera negustori grei ca .v pe ape OM);
a bate, de 81-1 mearga tulgii, a snopi In bataie: dete Oi
FULTE sf. 0 i
Floare de narcis,
zarnacadea (Narcissus poeticus) ¶ ®
FUM
Tnroilor un freely), de le merge !Wei asp.) ¶ ® 0 Pr. Podoaba de pietre scumpe In forma ace-
anal. Particica. cristalizata de apa care cade sub stei flori [to. fuli a].
forma de ninsoare: de zapada; Fulgii zbor, plutesc in *FULMICOTON sbst. to Substanta
aer. ea un rota de fluturi albi (ALECS.) ¶ ® Pr. anal. exploziva care se preparti din bumbac
Un fel de puf ce se desprinde din inflorescenta muiat Intr'un amestec de acid sulfuric
unor plante ca papadia, etc. *i care se Impra$tie $i de acid nitric [fr.].
In Vint ca niste fulgi: oot wort de paphdle ratlicean *FULNIINANT adj. 0 Care tits-
prin vAzdub.
FULGER (p1.-ere) sn. C) 0 Lumina vie $i pa-
-
¶ ® Care produce tras-
neste: Jupiter
nete ¶ ® Q Care face usor explozie:
trunzatoare provenita din des- prat ¶ C) ® Arnenintator, care izbuc-
carcarea electrica a doi nori, neste amenintator: la caphisala tie -carat Fig. 2.2.27.
Insotita sau urmata adesea de animas gaeeOti materla ...A a unui critic, gala Fulgurita.
tunet (ED] 2226) : norli dem se sit Molt explozie (VLAH.) [Cr.].
loves° until on altul... las& linnet *FUL1VIINAT sbst. Q Sare expluzivii formata
$1 foe, adeca tunet qi 0.. (PRV.-M13.); din combinarea acidului fulminic cu oxid de
(f) : Un ax se aprinde In ochli Int mercur, cu oxid de argint sau cu oxid de aur:
pe too (ALECS.) ; tin ow de bncurle ; lute ,to de mercur [fr.].
ca ...ill; de aci (modern) : tota *FULMTNIC adj. ca, Acid , corp organic, foarte
tren vo, care merge cu cea mai exploziv, compus din oxigen $i cianogen [fr.].
mare iuteala ¶ 0 Pr. ext. FULTUT... PP' Furrui...
Trasnet: onvintele tale an clizut FUM (73/.-muri) sn. 0 Masa gazoasa combinata
ca tin v In gloata ce to Incontura cu particele solide (funingine, cenusti, etc.) care se
(ALECS.) ; tosta preutImea arunca desface din corpurile care ard; 0: ana nu fact too,
an de blistamurt asupra acelor oe "" nu iese sw- FOC ¶ ® Cantitatea de fum pe care o
trAgeau tabao ()ON.) ¶ 0 ® Eve- trage cineva dintr'odata din tigara sau din lulea
niment dezastros $i nea$tep- Fig. 2226. Fulger. ® pl. F C) Substante medicamentoase cu care
tat [lat. fulgerem). se afumit bolnavii (in popor), punindu -le pe car-
FULGERA ( -era) 1. vb. unipers. intr. 0 0 buni: negustor de saki's, ~uri gi alto otravurt (can.)
A se produce fulgere: tulgera a turtnna dinspre miaza- ® CO Casa. In care se locue$te, familie: nu e sat mare,
noante (VLAH.) ; clod fulgerit, sit nu staff linga cline sau stn numai din vr'o 40 de ..nr1 (RET.) ¶ 0 p1. ® Aspira-
pisicit, did to va train! (GOR.) ¶ ® A produce fulgere: tiuni deserte, Ingimfare, vanitate; nrile sl 'tam-
811 vad norii fulgerind tALEC8.)
; (pagInii) In loath partite batuale teciorilor de bani gate (VLAH.) ; li intrase urile In
tutgerau si trlisneau au armele for (na.-un.); tuna al tulgeril cap o& ar It ceva de clInsul ((SP.) ¶ ® * IIL-PAMINTII-
de mlnie ¶ 0 A luci ca un fulger, a sclnteia ¶ ® ® LUI = FUMARITA [lat. fumu s].
A trece repede ca un fulger: n'am grain sa spun ce-ml YUMA. ( -mez ) vb. tr. A aspira $i a scoate fumul
Iulgera prin crosier' In acel moment suprem (ON.). de tutun prin gura., a bea tutun [lat. fumar e].
2. vb. tr. 0 A lovi ca fulgerul, a trasni: tulgera- FUMAR (p1.-are) 1:6 Gaura, deschizatura fA-
te-ar Dumnezeu! (GRM.) ; sit nu Indrazneeti a& to mittl, cit to cuta pe acoperisul caselor tarane$ti, pe unde iese
fulger; ®: lar popil fulgerau WAS(.431310 (COSTS.) ¶ ® fumul din pod [lat. f urn a r i u no].
A sageta: lunghiurile care mA tulgerau la tie -care ritsn- FITMAR4IE, Furdikajz, FUMARD4TA sf., d FU-
Dare (13R.-VN.); unmet din dad In clod 11 tulgerit, on cite o NARAnr (pl.-ale) sn. F u m mult, cantitate mare
nititturil cow [lat. vulg. fulgerare< clas. f u 1- $i deasa de fum: minim din bunavoInta... Inonainta el
gu rare]. lumaraie de taralle $1 smirn& (DAM,) ; acoperisuale oaselor...
3. vb. refl. .0 ® A capata fulgeratura: oala s'a plutind in tumArala Mr& fund (own.).
tulgerat.
FULGERARE sf. 0 Faptuldea fulgera
FUMARTCA. sf.
FUMARIE tr FumlirteaE.
i
= FumARITA.
1
0 .f Licarire, scInteiere: o de operant& tnneca pa FUMARTT sbst. 2 Dare ce se platea odinioara
tala lui Decebal (VLAH.) de fie-care f u m, adica. casa. In care se locuia, In
FULGERAT 1. adj. 0 p. FULDER6 ¶ C) Pr. care se faces foc: vinaritul, oerltul si ...Ad eran d&Mil
ext. Triisnit, ca lovit de trasnet: Oran, Sinai cadeau indireote ce niatian partionlarii catre Stat IMO.
tulgerati de armele paglnilor usP.) ; Mitu a pleat ox. di ® if FUMARTTA St. 4 Mica buruianti amara, cu
(p) Bolnav de fulgeratura: oaie A. flori purpurii sau albe, mult cautata de of $1 de
2. sbst. Faptul de a fulgera, fulgerare. vaci; numita. $i fumarica", fumul-pamIntului",
FULGERATIC adj. Ce trece iute ca un f u 1- iarba-de-curca", sefterea", etc. (Fumaria othi-
g e r: o licarire wiPa . cinalis) [f u m].
FULGERATOR 1. adj. verb. FumElta. 0 Care FUMAROLE sf. pl. algi Nori alburii, formal
fulgera ¶ 0 SagetaCor: mft asteptam la o a dons eau- din vapori de sare, de acid
tAturA... si mai fulgerAtoare (ON.). clorhidric, de sulf, etc. ce
2. 0FuLuEakr06RELE sf. p1. Ban. Ci Zilele ies dintr'un vulcan, dupli ce y
de 16-18 Ianuarie care, dupa credinta poporu- a Incetat eruptiunea de lava. Cf."
lui, shit trei zile rele de fulgere, trasnete gi vi- (0) 2228) [fr.]. :inot k' .Y54:14
fore (MAR.). rum4T sbst. Faptul de
FULGERATVRA (p1. -turf) sf. 0 .0' Boala a Puma.
naprasnica care loveste pe om din senin, Tara Fum.A.Tprt sm. Cel ce
cauza aparenta (mai adesea epilepsia", alte-ori fumeaz a, cel ce obici-
junghiul", durerea de cap, etc.): loves pe om 1111- nue$te sa fumeze.
geratura sand se vita asupra-i ear.) ¶ ® G-a 0 boala a t FUMEDENIE sf.Sume- Fig. 2228. Fumarole.
oilor [fulgera]. denie, gramada mare: sit
FULGERETE adv. lute ca fulgeru 1. doblndeso ertare mnitelor male tumedenii de pirate (sstv.-me.)
FULGUI (-ne) vb. unipers. 0 A ninge cu [fum + (sum)edenie].
fu 1 g i rani: Noemvre Incepea sA fulgneasca tul- (VLAH.) ; FUMEGA (-ee) vb. intr. 0 A arde (fara fla-
gnia de ninsoare; clad tarns tulgue cu scare, a semn ca are cara.), scotand (mult) fum; a scoate fum: puss pe
sa ning& ttrzin (SEE.). auiu1111 ee fumegau In vatra tin brat de vreascnri INEOR.) ;
FULGULfiLli sf. 0 Faptul de a fulgu is tulgl !truant'. Joe yucca, a care' gun tot rumega (CAR.) ¶ ® A
marl de omit Inchlserli zarea... on tulgulala for berme- scoate aburi: vales 0 In cutli, mnntti MINNA (VLAH.)
tic% (Das.). [lat. fuml gare].
*FULGURTTA (p 1. -te) sf. *Tub sticlos produs de 0 FUMEGAI9S adj. Trans. (aue.) Din care iese
trasnet clnd patrunde In pturiInt topeste mate- fumegaiu.
517
www.dacoromanica.ro
 FUMEGAIU sbst. Fumaraie: fauna stupid pu-
FUM- nlndu FVNDA. (731.-de Sf. (E) 0 Panglica, facie de pInza,
-1... pe an 0. de dna ouratd (MAR.) [fumega]. de matase, etc. legata in forma de nod ([01 2232)
FUN FUMEGATOR adj. verb. rumEGA. Care fu- ¶ 0 Cravata legata In forma
mega. de funda (I] 2233) [ngr.].
FUMEGOS adj. Care fumeg a, din care iese FUNDAC 1. sm. 3E 0 Numele
fum, care scoate aburi: incunjurit ceaunul ce fierbe mai multor varietati de pasari
SALEM) . 'Ara coada, din ordinul palmipe-
0 FUMEIE = FEBIZIE. delor ; pot sta numai vertical pe
*FUMIGATIUNE, FIImIG4VE sf. P Afumare, pamint si Innoata foarte lute, Fig. 2233. Funds.
aburire cu mirodenii sau cu substage medica- cufundlndu-si corpul aproape In
mentoase [fr.]. intregime In apa, din care pricina se numesc si
FT.TMUR adj. Fumuriu, de coloare cenusie- cufundari" (Podiceps cri-
cafenie: oaie (merit [lat. *f u m ri 1 u s < status) (1.tj 2234): (P. minor,
fumIdus]. P .nigricollis P. rubricollis)
FUMURTU adj. De coloarea fumului, cenusiu, 0= BODIRI4U 'IN 2. (p/.-ace) sn
cafeniu: saint de apit se sparge si se preface lute() spurn& fu- 0 / Partea de desubt a unei
murie (VLAH.) [f u m u r]. podina 5 0 Ban. Un fel
FUMUROS adj. Infumurat, plin de fumur is de cojoc Cara mlneci [fun d].
prejuditii fumuroase gi ridicule (NEW.). 'FUNDAMENT (p1.-te) sn.
FUNIi.R sm. e Cel ce face funi i. O Temelie, zidaria care for- Fig. 2234. Fundac.
FUNCIAR = FONCIAR. meaza baza, sprijinul, unei cladiri, unui zid,
*FUNCTIE sr ForremrNE. etc. ¶ 0 $ Plansa de scinduri pe care se pun
*FUNCTION4 (-ones) vb. intr. A indeplini o formele; masa de her (din masina sau de ling& ma-
slujba ; a-si Implini funcliunea; a lucra [fr.]. sina) in care se inchid formele de tiparit ¶ 0 e
*FUNCTION4R sm. Slujbas, eel ce se ;ilia in- Temeiu, baza, ceea ce serveste de sprijin, elementul
tr'o funcidune [fr.]. pe care se hiterneiaza: justitia este ~al Statelor [fr.].
*FUNOTIONA.RA sm. dim. (.$i disprquitor). *FUNDAMENTAL adj. 0 Care serveste de
F u n c t i o n a r mic. care ocupa o slujba nein- temelie la o cladire: piatra ¶ 0 (V) Principal. de
semnatti. capetenie, esential: trasitturile e I se redesteptau scum
*FUNCTIONARTSM sbst. 0 Sistem politic care In spirit (CAR.) [fr.].
creeaz& un mare numar de fungionari; crestere 0 FUNDAREATA adj. f. 0/ten. (clAus.) a CACIUM ,
exagerata a numarului funclionarilor [fr.]. caciula cilindrica, cu fund (fara via).
"FUNCTITINE, inmeTiE sf. Slujba., Insarci- FUNDARIST (-isese) vb. intr. A arunca an-
flare, exercitiiul unui post, Indeplinirea unei sar- cora [ngr.].
^ini publice ¶ C) Lucrarea regulata a organelor *FUNDA$ sm. :\ La jocul de foot-ball: unul din
inui corp, a inecanismului unei masini, etc. ¶ eel doi jucatori cari stau In fund (si la spatele
+ In algebra: cantitat ea variabila care depinde, carora e portarul").
dupe o anumita lege, de alte cantitgi variabile *FUNDATOR, FUNDATOARE adj. si sat. f. Inte-
IT 0 t2.7 Rolul pe care -1 Indeplineste un sufix, un meietor, Interneietoare [fr.].
cuvint In propozitiune, etc. [fr.]. FUNDATOARE sf. Fun d de carula.
FUND (p1.-duri) sn. ® Partea cea mai de jos, FTJNDATTJRA (pl. -turi) sf. O Ulicioara infun-
cea mai de desubt, cea mai adinca a unei cavitgi, data, care n'are iesire la celalalt capat; drum astu-
a unui vas: 111 marli; o pra- pat ¶ 0 Padure deaso. [ (In) f u n d a].
pastie ULM ; ul man pus, In *FUNDATIUNE, FuNDATTE sf. 0 Intemelere;
ewul parnIntului; .011 paharu- Infiintare, instituire ¶ 0 Fond eonstituit pentru
Ini; ...Ill oalei; un Vgan neat o. opera caritabila sau culturala, asezamint:
ca un ~ de ceaun... Imi iesi !mint. universitard Carol I [fr.].
(ow ; sacului; F: sac fara 0 FUNDEIU (p1.-eie) sn. 0 Trans. Maram. (Inc.) (m.)
FuND4.0 2 0¶ CD &) 0 parte a intestinu-
lUi (R: COD.).
o FUNDOAIE sf. Cl) 0/ten. Ban. e,1 Temelia case!
¶ 0 Trans.4.1.Infundatura. In munti (('nc.) (DENS.) ¶ 0
Fig. 2229. Fund de bu- Trans. .ts Piatra de desubt a morii. piatra nemis-
toiu. S. Stinghie, chinga, catoare, statatoare, zacatoare [f u n d].
punte. A. A. Aripi, t FUNDUCsm. () Veche moneda de aur turceasca,
doagc mici, sfircuri. care circula la not pe la Inceputul veacului trecut:
D. U. Doage din aripi. Fig. 2230 . numara tale cincizeci pungi de bani In mahmudele, dodo-
M. Doaga din mi,loc, Fund de mamaliga. oar!, si rubiele (no [tc.].
stilp mijlociu.
0 FUNDUREIU am., FUNDURTE sf. Trans. cm.) (('Sc.)
om care nu se mai satura; a da de ; a eadea la ; FUNDAC 2 C),
V): A.1.11 inimii; sufletului ¶ ® Pr. anal. La 0 FUNDVT (pl.-ute) sit. dim. FUND.
obiecte de Imbracaminte: t PUNE = rwqm.
palariei; ~ul adorn; tur: .411 pan- `FUNEBRU adj. Cl) Privitor la Inmormin-
talonilor ¶ ® Fie-care din cele doua tare: elogiu ; ceremonie funebrat pompe funebre; car
fete plane ale unui butoiu ([J , dric ¶ 0 De moarte; jalnic, foarte Intristator,
2229) ¶ ® Sclndura pe care se [fr.].
rastoarna mamaliga (i:J 2230): *FUNERALII sf. pl. Ceremonia unei Inmor-
mamitliga s'o rastorni on pe , on pe
masa (SEZ.) ¶ 0 Taler de lemn Fig. 2231.
Fund (de car).
mintari pompoase: i s'an molt - nationals [fr.].
"FUNERAR adj. Privitor la funeralii, de In-
(R: COD.) ¶ D Ceeaceramlnepe fun- mormIntare: cheltuell ...; molt a, care confine ce-
dul unui vas I) O Partea cea nusa unui mort ; piatra a, care e puss pe un mor-
mai departata de intrare; mar- mint [fr.].
gine, capat: padurii; ul gat- *FUNEST adj. 0 Care aduce o mare nenoro-
dinli; ai sii to dual In .111 tadului cire, prevestitor de nenorociri, aducator de moarte:
(CM) ¶ ® Partea dinainte sau an , rizboin ¶ 0 Intristator, dureros: amicitie .
de dinapoi a carului, care se [fr.].
razima pe loitre (j 2231) [lat.
fundus].
*FLINGA (p1. -gm) sf. a FrInghie ce trage sus o
pinza, un felinar, etc. [it. f i o n c 0].
FUNDA (-dez) 1. vb. tr. A FUNICEI sm. p/. 0 (1? Un fel de cIrcei prove-
Intemeia, a Infiinta, a institui. niti din scurtarea muschilor.
g. vb. refl. A se Intemeia; a Fig. 2232. Pandit. I FUNICEL = FURNICVL.
se bizui [fr. f o n d e r]. FUNICICA sf. dim. rpm.
518
www.dacoromanica.ro
 FUNICUL (pl.-ie) sn. * Codita care leaga s5.- ' FURATOR sin. x Soldat de cavalerie care urn- FUN-
mInta de pericarp (A 2235) [fr.]. bla. dupe furaj: ei IntImpina In cats o 'emit de Turd
*FUNICULAR adj. si ~4 oa ducean niste tame de dobitoace (OALC.) [fr.]. FUR
(7)1.-are) sn. Sc zice de un FURAT 1. adj. ® p. Furth. ¶ ® De provenit
tren care urea o pants re- de pe urina unui furt: se va certa ea un fur
pede, cu ajutorul unui cablu cola ce va intuit luau de ~In case Ira (ray.-Pal.);
metalic care leaga doua Fig. 2235. Funicul. nu este nici mAcar dilrult, ci este tocmai lucrn
vagoane, din care unul se de room).
urea pe cind celalalt se coboara: tren ; ~, electric 2. sbst. Faptul de a fura.
(1 223 ;). FURATOR 1. adj. verb. FuRa. Care
FUNIE sf. fun..
C)Sfoarb.groa- 2. sm. Maram. Hot.
sa. rasucita, de FURA.TURA (pt.-turf) sf. Pura t:
clnepa on de to m'ai Indemnat la furAturi cse.t
teiu, fringhie: FURCA (p1.-ei) sf. Q r Unealta al-
a lega cu funii; catuitti dintr'o prajina de lemn tare
(p) iron. drept terminate prin doi sau trei craci ascu-
ea Innis 'n trai- titi si Incovoiati, numiti coarne"; cu
eta, strlmb, ne- ajutorul ei se stringe finul, se intorc
drept; ; a i sau se cara snopii, etc. (E 2237) If 0
se apropia (sau Pr. anal. Nume dat la diferite lucruri Fig. 2237.
ai se strange) ce prezinta doi craci ca si furca; /urea FurcA.
funia de par, pontrii stlIpul, titre !cracii de sus ai caruia OSCi-
(sau de stealar),
a i se infunda,
a i se apropia
sfirsitul, a nu
mai sti cum
s. scape, cum
sa iasa din In-
curcatura; nu
vorbi de ~, In .75.4
case spInzuratu-
lui, nu vorbi Fig. 2236. Funicular.
de uncle lucruri dinaintea cuiva care s'ar putea
simti atins, crezind ca se face aluzie la dinsul
0 de pale, sarcina de paie eft poate duce omul In
spate (PAW.) ¶ ® # Funie, de lungime variabila,
cu care se masura pa(nIntul; de mosie, sfoara de
mosie; a true cu funia, a masura o mosie [lat.
funem]. Fig. 2238.
FUNIER sm. ®k:' Cel ce fabrica sau vinde Furca de tors.
funii. F. Furcg. D.
0 FUNIGANA sI. Mold. Trans. FUNINGINE: clod Fus. I. Fir. Fig. 2239, 2240.
cede funigitna de ye hogeag, e semn de vreme rea teem). JC. Caier. Furci.,sculptate din 1 ransilvania.
O FUNIGEI' sm. pt. Mo/d. Trans. Fire albe si
usoare, ca de paianjen. care plutesc in aer in leaz5. ?cumpanal putului PUT): lingg un Put
zilele frumoase de toaninh: toamna, multi . ylutind pArlisit, on ghizdarile desfacute ei cu tuna strimbil (LUNG.) ;
prin aer semn de toamnA lungit (GRM.). tuna scriuciobului, stilpul orizontal de care e fixat
FUNIGEI2 FIIRINCEL. scrinciobul; furca =unit, numita si pisc" sau
FUNINGINE, 0 FUNIGINE, 0 FUNINGANA sf. gruiu".
partea carului, fixate de osie, care
Materia neagra ce depune fumul pe olanele co- leaga anima de protap; kg furca pieptului, extremi-
surilor: negru ea a; s'au lost nns ye fatil cu cArbuni el tatea inferioara a sternului: tratele li tress an puma
on Inninginl (SB.); cind arde funinginea de la gura cuptora- straenic In tuna pieptului (CAR.)® t;1 Fie-care din
lul, are sit vremneascA (GOR.) [lat. fuligInem].
FUNINGINOS, 0 mimeo: Nos adj. Plin de fu-
ningine; negru ca funinginea [lat. fuligln o-
sus .
FUNISOARA (p1. -re) sf. dim. PRUE.
FUNT sm. Unitate de masura, de greutate de
aproximativ kgr.: chile are 400 ae oca, oca are 13

!anti (ION.); Ad' o ea% de patina ei doi !anti de came

fripta (RET.) ; un A. de lnminAri [rus. < germ. P fund].
t FUR sm. Hot : zicem celni ce lurk adicA is pe
ascuns (LEO. CAR.) [lat. f u r, -r e m].
FURA (fur) vb. tr. 0 A lua pe ascuns sau cu
sila bunul altuia; 6: hotul flu% ei Jura; we- ou ¶ ® A
awl: smell furft !stele de Imparati ¶ O ® o sarutare,
a saruta pe furls; oehii, a fermeca, a face sb. vada
-
altfel realitatea; inima, a se Indragosti;
tile, a-i lua mintile, a-i Intoarce capul: a aunt ea
ma aducA 51 sii-ml lure 13111101e (VLAH.); somnul, a face
sa nu poate dormi; a-1 ~. somnul, a adormi pe ne-
simtite: puss pi el capul Jos 01-1 tura somnul usra ¶ 0 Fig. 2242. Furca
A-si Insusi pc nedrept:
furare].
o idea; nn Mtn [lat. - Fig. 2241.
Furci din PoianaSibiului. veche din Oltenia.
*FURAGR adj.. Bun de nutret: plants ~,i3 [fr. stllpii grosi de stejar de care se prind cosoroabele
fourrager]. si care sust.in acoperisul si peretii caselor tara-
nesti ¶ ® Par cu clout. cracane In partea de sus
FURAJ (pl.-ace) sn. Nutret (in spec. pentru
caii unei armate) [fr. fourrag e]. ce se implInta In p5.mInt la construirea unui pa
*FURAJIERA (pl.-re) sf. X Car astfel intocmit tul sau pentru alte scopuri ¶ 0 4;;)4 0 crestatura ce
spre a putea transports furaj [fr.]. se face la urechile oilor, numitA si furculIttt"
519

www.dacoromanica.ro
FUR-11 ® p/. Spinzuratoare: lntr'aoel too ce an Inuit dobi- FURGAST (-aseso) vb. tr. F A fura, a stem-
toonl mole sa-1 spInsure In turd (say.-ms.) 11 0 .0, Fantle peli [fura ±gasesc].
F caudlne ver CAUDIN ¶ ® Bat, la caratul caruia se *FURGGN (pl. -oane sn. Trasura mare, aco-
leaga caierul (de cinepa, de in, de Una) spre a perita, pentru transportul bagajelor si munitiu-
nilor unei armate (E 2245) [fr.].
"FURIBTJND adj. Apucat de furii, aprins
de minie, lurbat [fr.].
*FURIE 51. CD Minie grozava, nestapinita, tur-
bare ¶ ® Violenta
grozava; patima. ne- r
stapinita ¶ ® p1. A
Numele a trei divini-
tati feminine din In-
fernul pagln, a caror
menire era sa chi-
nueasca pe cei vino-
vati (EL] 2247) ¶ O F
Femeie rea sf lute la
minie [fr.].
*FURTER sm. X Fig. 2247. Furiile.
Subofiter Insarcinat
cu hirtiile cancelariei companiei [fr.].
FURINCEL, FilILNICVL sn. .0` Buboiu, furun-
Fig. 2243. Fig. 2244.
cul, bubo, de marimea unui bob de porumb. care
Furci din Furca veche se formeaza pe piele si coace: aceasta boala de piele,
Tara.Haiegului. din Muntenia. numita furnicel, se vindeca dud se !pall{ on spa tiarta (MAR.)
[lat. furunchllus].
fi tors (] 2238-2244); a da de a da de facut, *FURIOS adj. 0 Cuprins de furie, lnfuriat,
de Implinit lucruri grele, istovitoare; a mai) avea miniat grozav, turbat de minie, foc si pail de
v.v., a avea Inca unele lucruri grele de facut, minie ¶ 0 Foarte violent: vent [fr.].
unele greutati de Invins; a bate a bate sdra- FURT$ adv., mai adesea: pe ~, Trans. de-a tn-
van; a tines a Linea mortis 11 ® Sezatoare, riga, de-a turista, pe subt ascuns, cautind sa nu fie
unde se toarce cu furca: olntau Cu toatele clad eras vazut: de sa va gas' vre-un Wisteria de of as tie mulglnd
la ()SP.) ; F: vorbe de vorbe de claca [lat. oile stapinu-sin , (PRV.-MB.) ; se Finance Inset $1 pe In
furca]. fundul unei butt goale (000w); rlul... aluneea de-a furisa
0 FURCARIE sf. Mold. Sezatoare, ciao& de tors: peste prundiqul ling (cis.); Thranul se nits pe de-a turisn)
guile linictite de toamnil ti venire Inainte, cu cloche, au la ei (MERA) [ f u r].
Inrcarlile for (8.-ALD.) [f u r c a]. rurtIA ( -lees) vb. refl. A intra, a se apropia,
FURCEA sf. Fu r c a carului. a iesi, a se departa pe f u r i s, a se strecura pe ne-
FURCER. d FUR= sn. 0 /ten. Ban. Trans. / simtite, fora a fi vazut sau auzit: se turisa $1 de mita.
Fur c a lunga de Her, cu doua. coarne. data de intra in samara tetelor OSP.).
"FURCHETA (p1.-te) sf. Bucath de fier In FURISOR sm. 4 Un fel de viespe mica, ne-
forma de lurch In care se sprijineste lopata unei gricioash., care-si face cuibul pc
luntri, cud se visleste; numita sl strapazan" drumuri si pe carari (Pompilus
[it. forchetta]. viaticus) (] 2248) [f u r].
FURLANDISI ( -isese vb. refl. 42/1
0 FURCHTTA (131..-te) sf. Ban. X Furculita: el avea
la sine, o teaca, un ()alit el o (CAT.) F A se fuduli, a se fall, a se umfla
FURCITTTRA (p1. -turf) st. 0 Trans. (enc.) / In pene: mai prinsera putin la If mbii
Capita mica de fin, pe care o poate transporta 51 Inceptai a se $t el (Ise.). Fig. 2248.
un om luind de vre-o trei on en f u r ca 11 0 FURLUA vb. tr. F A fura, a Furi§or.
Olten. (CONV.) L9. Locul de Impreunare a doua. vai sterpeli: mat tie-care tovariis al men
sau valcele. turluase cite ceva (CRO.) [fura -0 lua].
FURC9IU (p/.-oate) sn. @ augm. FVRCA ¶ ® "FT,TRNIA (p1. -me) sf. (p 0 Forma ¶ ® Forma-
Furca mare ce se Intrebuinteaza mai ales la litate, act: Boosts fume de Is pr1mArle (clAus.).
caratul f Inului si al snopilor. *FURNAL (p1.-ale) sn. tr?, Cuptor malt (de tur-
FURCULITA (p1.-te)si. 0 X Unealta de masa, natorie, etc.) [fr. f ournea u].
de forma unei furci midi, cu trei sau FURNICA (-1c 1, vb. intr. A umbla de colo p ino_
patru dinti, cu care se due bucatile de solo in mare numar, a se misca in toate par-
carne sau legumele la gura (1] 2246);
F: on barbs In..., ale carei part laterale
sint ascutite si mai lungi decit mijlocul ff
¶ Crestatura unghiulara ce se face,
c
ca semn de recunoastere, la urechile
vitelor si in spec. la ale oilor ¶ ® rpm
Lisitele carului [f u r c a].
FURCUTA (131.-te) sf. Trans. CD dim.
FigtcAl 0 Fur-
culita: viitavnl
11 oinsti on o lin-
Burk o ve el un
°Wit de mint
(RET.) ¶ O It Fig. 2246.
Partea de la Furculita
piciorul calu- de lemn
lui de la sco- scuiptata
Fig. 2249. Furnic6.
bitura talpii, Fig. 2245. Furgon. (Ra§inari).
z. Furnicd lucratoare, rata. a. BArb(itu.-3."Te-
alcatuita dintr'o materie cornoasa, mai moale meiu§ca. 4. Larva, puiu. 5. Nimfa, sac, sacu-
si mai elastics; numith. si rIndunich.". §or. 6. Gogoa§a, perina. 7. Oul. 8. Antena,
FURDA sf. 0 Ramasite de proastil calitate mustata. 9. Picior. ro. Aripa de bArbatu§.
de la lucratul ltnei sau pieilor ¶ 0 Ramasite tr. Aripa de femeiu§ca.
de lepadat, mardale [tc. h u r d a; comp. srb. the ca furnicile, a misuna: pe mat, la sohelk tumid&
furda]. multimea ca la blioin (YEAH.) ; printre slugile ce turnicaa

520
www.dacoromanica.ro
de colo pint{ cold osP.) ; (r); un Ireamat turnica de cold
ulna solo prin multime (CAR.).
2. vb. tr. unipers. A simti ciupituri, mincarimi,
Intepaturi pe piele. ca $i chid ar umbla pe ea fur-
nici: un tior race... mA !tunic& ulna 'n crestet (CAR.) [lat.
formicare].
FURNICA (pl. -ci) sf. 0 Famine de insecte din
ordinul hitnenopterelor, cu un numar foarte mare
de spete (peste 1200), remarcabile prin instinctul
for desvoltat; traesc In societati numeroase $i
slut foarte harnice, lucrind netncetat pentru strin-
gerea proviziunilor de iarna (Formica) (LCI1 2249);
din numeroasele specii de fur -
obiceiu, a procura prin vinzare: owe ¶ ® A FUR-
procura, a da: bani [fr. f o u r n i r].
*FURNISOR sm. tze Cel ce furniseaza., negustor FUS
care face furnituri [fr.].
FURNITVRA (p/.-turi) sf. 0 cal Faptul de a
furnisa, de a aproviziona; marfa pe care o furni-
zeaza ncgustorii ¶ ® fl) Captuseala, garniturile,
nasturii, etc. ce intrebuinteazh croitorii sau ta-
piterii In afara de stofa [fr.].
*FUROARE sf. Mlnie grozava, furie, turbare
[fr.].
*FURT pi.-turi sf. 0 Faptul de a Tura, hotie,
furti$ag ¶ Lucrul furat [lat.].
2

nici, poporul distinge mai ales OFURTE4TA sf. Trans. (p) Numele unei boale
urmatoarele : PURISM -NEAGRA nedefinite bine (mhtrice, reumatism) (PAC.) (V)C.) (PSC.).
(San ~ -MICA, -DE-CASA, - -DE- FURTI*.A.G, t FuRmtraaa (pl.- aguri) sn. F u r t,
C/MP, , - DE- FINAT) (Formica hotie: on s'aud pe-aici gilceve on bAtai on turtizagurl
nigra);Fuluvica-aaLBENA, a carei (VLAH.) Dumnezeu n'aiutA celui care umbla ou turtusag (neei.)
muscaturh e foarte dureroasa Fig. 225o. FURTULALA s. FurruiALA.
(Formica (lava); FURNICA-RME FurnicA -mare. FURTUN (p1.-nnuri) sn. Mat de pima sau de
(sau ,-DE-GRADINA), de marlines celei negre, care cauciuc, cu care se stro-
traeste mai ales pe linga locurile baltoase, dar $i pesc gradinile, etc. (
prin flnat,e sau gradini; mu$catura ei e extrem 2254).
de dureroasa (Formica laevinodis, F. rubida); FURTVNA. (pl. -ni)
FURNICA-DE-COPACI (Sau FURNICAR - RQS11), furnica St. C) 0 Vint puter-
mare, de coloare rosie ca singele, ce trae$te prin nic insotit adesea de
paduri (Formica sanguinea); FURNICA-MARE (sau ploaie, de fulgere, tu-
-mai-DE-PADVRE, . - SALBATICA, FURNICAR), cu mult
mare decit furnicile de rind, trae$te prin
nete $i trasnete: tine
seamilnit vie outage
padurile de brazi unde-$i face musuroaie din (ZNN.) ; dupS ~, vine et
cetina, bucatele de frunza, pale, beti$oare $i
ca o ;
chiar pietricele (Formica rufa) (i] 2250); karate
a Marl ca turnicile (18 stejar), a se ingra-
madi la un lucru, a da navala; a-1 umbla cuiva fur-
nici prin mlini, prin picioare , a nu avea nici un astim-
vremea bunA (ZNN.) ¶ ®
(P) Sbuciumare, turbu-
rare sufleteasca; de-
sordine, turburare ma- Fig. 2254. Furtun.
re In viata unui Stat: o cestiune mare menita sit aducS
par; ouA de tumid, larvele mici albe care ies din o adevaratti politicti 11.-01.1.) ¶ ® F Navala. impe-
ouale furnicilor ¶ 0 ee.-11041E, tuoasa: Sub sprigs a cetelor romilne (ALECS.) [gr.-biz.
speta de furnica de coloare tpooproova < lat. f o r t u n a soarta"].
roscata, care traeste prin FURTUNATIC, FuRTUNATEc 1. adj. 0 Vije-
padurile de brazi (Formica lios, p1M de f u r tun i, de sbuciumhri: primeidille
rufa) ¶ ® FURNICA-LEU, gen In care turtunaticele lui tinsrete II aruncau cn nesocotinta
de insecte nevroptere din (GN.) ¶ 0 Mold. Bucov. Capricios, cu toane: furtunatto
thrile calde (17' 2251) [lat. se zice chid e oineva prea apucat sau on Wane (VOR.).
formica]. 2. adv. Ca o furtuna, ca o vijelie: S'aruncd spre
FURNIC4RE (p1. -are) sn. rob atunci Sultanul (toss.).
C) 4 Cuib, musoroiu de Fig. 2251. Furnica-leu. FITRTUNOS adj. 0 0 Bintuit, turburat de
furnici, locul unde se string f u r t u n a; care aduce furtuna ir[ ® ® Violent,
$i locuesc furnicile (i13 2253 : prindet1 un Unita_ si-1 agitat, sbuciumat: o noapte turtnnoasa; trecuse vre-o
ingropati intenn ^ (ALECS.) trei luni de la lurtunoasa mea convorbire cn Urbuhard
C.) F Mare multime de (1.-GH.).
oanieni care umbla de cold t FURTU$AG s. FumnAa.
piny colo ca furnicile: a *FURVNCUL sm. / Buba, buboiu, mic ab-
un de Inme de Matti mina ces care se formeazh pe piele, coace $i produce
ue .Va.); cleaners acestut ay febra [fr.].
de munoitori (vLA1-1.) [lat. f o r- FU Z.: (pl.-se) .sn. O Unealth de lemn pe care
micarium]. se deapana $i se rasuceste firul (de Una,
FURNICAR' Sm. C) 4 de in, de cinepa) tors dintr'o furca.:
= FURNICA - MARE; -RQ- (in 2256): tortes cite un oiur Min de e (C110.);
SIB = FURNICA - DE cop4a frInclul Incepu sA depene Pe ul Constlintel
:
¶ ® 3e PRIGOARE ¶ ® bolnave (CAR.) ¶ ® Pr. anal. ,Diverse
SCORTAR ¶ 0 7 pa_rti ale uneltelor de
Mamifer, cu botul lung $i tesut, dephnat, etc.,
care se aseamanh cu
forma fusului:
virtelnitei,
in ul
Su-
retell,
sucalei ¶ ® i .oul de
lemn, osia de lemn,
. Fig. 2252. Furnicar. Fig. 2253. Furnicar. (numita $i grindeiu")
a morii de aph care
ascu tit, care se haneste cu furnici (Myrmecophaga pune roata In mi$care;
jubata) 2252 [furnica]. osia care pune In mi$- Fig. 2256.
Fig.'2255. Fus. Fuse.
O FURNICARIE st. (MAR.) FuRNicARI O. care jugul joagarului;
FURNICATTJRA (291.-turi sf. Sensatiune de ...III de tier,osia care pune in mi$care pietrele
ciupituri, de mincarimi sau de intepaturi pe piele, morii ¶ (2) La car: ~la °stet, partea osiei ce trece
ca $i rind ar umbla pe ea furnici [f u r n i c a]. prin gaura butucului rotii ¶ ® Piciorul vertical
FURNICL MP" FURDICUL. al rotii de rare se serve$te olarul pentru facerea
FURNICPTA (p/.-te sf. 4 dim. FURNICA. oalelor ¶ ® Aparat de gimnastica alcatuit
*FURNIR sbst. Placa subtire de lemn (de dintr'o bark orizontala infipta. In doi stilpi ( 2255)
nuc, de mahon, etc.) care se aplica pe un lemn lr 0 so. Tipar, fusar [lat. f u sum].
de calitate inferioarh, la fabricarea mobilelor *PUS' sm. Masurh de suprafata pentru pieile
[germ.]. de Incaltaminte [germ. F u s s].
*FURNIS.A. (-isez) vb. tr. ® A aproviziona de FUSAR sm. xrp, Pete ce trlieste In cele mai
521
www.dacoromanica.ro
FUS-mare adIncimi ale rlurilor; are forma unui mor- (El 2259): purta mlndru o °urea id meat& 0.-alt.)
de broasca; capul mare, far corpul subtiat
FUZ moloc
treptat In forma de f u s; e de coloare negri-
fngr.].
0 FUViLAU rr FOSAI4U.
cioaso. si are solzi mici, dar nodurosi, aspri sf 0 FVSTA(p/.-te) sf. Mold. Bucov.
rapanosi ca pila; = rusTA.
numit $i fus", *FUSTAS, Yuma sm. A4 Lancier,
sular" sau rlp" ostean inarmat cu fust e, facInd
(Aspro streber) ([1 parte din garda domneasca: nn
2257). lustae de-ai curtii domnezti (1.-G114
FUSCL, FuS- FT,TTE (pl.-ti) sm. $i (pl. -turf)
TFL (p1.-el) sm. 0 Fig. 2257. Fusar. sn. C) t Bltd., toiag ¶ ® # Sulita,
t BIM: Ramat... an lance ¶ C) 3 Frunzele de ceapti Irn-
apucat no luetel al loveate pre Irate-eau Rem NM millocal preunate trite° tulpina virtoasa, In
trupulut (t4.-cos7.) ¶ C) Ito Fie-care din betele, nu- vIrful Garcia se lac semintele [lat.
mite $i vergele" sau joarde", care se \gra, fustern].
la rtizboiul de tesut, printre firele natrei, pe ()FUTIU (p1.-eie) sn. = FUSCRL:
unde trece suveica, ca sa nu se Incurce: mind Sus- a Barn motanul paste rSzboiu el an can't
cei pintre root, ca sit nu se Incilleeased natra (cao.) ¶ C) B54 tree !Intel° (sLv.). Fig. 2259.
lung de un metru si mai bine, crestat la amindoua FUTEL op- Fusc=. F. FustanelA.
capetele de care se leaga itele la razboiu ¶ @ Sp1141, *FUTURISM sbst. I GP A Gen de poezie,
fie-care din betele orizo.ntale al unei pictura si sculpture modernists, de origine ita-
sari: Si eitletnd Incetinel De pe tweet pe liana, prin care se rupe cu desavirsire cu lite-
iv.'
faecal, Pal In pod sub coperiga (RET.) ¶ ® ratura si arta traditionalista, cu logics, armo-
Fie-care din betele verticale ale loitrei nia si forma normala, exaltindu-se sensualist-nut
de la car, spita, speteaza ¶ 0 Fungi' expresiv; in pictura si sculptura, figurile repre-
pl. * CP Numele unei constelaii (MAR.) zentate slut astfel schimonosite, melt abia se
[lat. fustIcellus]. poate Intelege ce vor sa Inlatiseze [fr.].
FVSTA. (p1. -to) sf. 0 (Do Partea Im- 'FUTURIST sm. * GP A ® Poet, pictor,
br&camintei femeilor care se poarta do sculptor adept al futurismului ¶ ® Partizan :al
1E1 talie In jos, foi: lusts el de atlaz albas- futurismului [fr.].
Ira deschls(NEGR.) ¶ 0 Aceeasi Imbraca- *FUZIBIL adj. 6 Care poate fi topit [fr.].
minte, de pInza, de matase, etc., pur- *FUZIBILITATE sf. Insusirea de a putea fi
tata la oral dedesubtul foilor (02258) Fig. 225)1. topit [fr.].
11 ® (P) iron. Femeie: prin protectie F. FustA. *FUZIONA (-nez) vb. intr. $i refl. A face o fuzi-
de !age (EMIR.) [ngr. cpokcat; comp. si bg. fu s une, a (se) amesteca laolalta, a se contopi [fr.].
t a]. *FUZIVNE sf. 0 Trecerea unui corp solid
FUSTANLA (p1. -le sf. (1) Haina barbateasca, la starea Uchida sub influenta caldurii sau sub
purtatil de Greci si de Albanezi, de forma unei actiunea unui disolvant; topire ¶ ® (F) Amestec,
fuste scurte pines. 1a genunchi, cu multe Increltturi Impreunare, contopire [fr.].

DIN ovrottrut. TirAtell tic rico.

522
www.dacoromanica.ro
 Soc. XV Sec Xvl

Sec. XVI Sec. Xvi

Sec. XVII Sec. XVII

Sic. XIS Soc. XIX

GosPoollain

G sm. A saptea liter% a alfabetului, a cincea toare, de unde nu mai poate scapa; a Inhata, a
din seria consonantelor; purta In alfabetul ci- pune laba pe cineva: glibness pupSza pe cud. (mk);
rilic numirea de glagol" (1'). bits de Imparat gabdyl bondariul (FLOM) ; 01t pe ce era leo
0 GABANA (p1.-ase) sn. Trans. (DENS.) Surd pentru glibjascli la niste glint (VOILI ; MungInd la vizunie. se vtrt
bucate [ung. gab ona s]. Cu Mil 'n ea, Pe ursoateti s'o gableasca (STEIL).
*GABARDTNA (p1.-ne) sf. Stofa. de Una In- 0 GAD (01.-de) sf. Mold. tsez.) = ottpnilk [bg.].
trebuintata mai ales la bainele de dame [fr.]. 0 GADE sf. pl. F G aid e, gaibe, gaibarace: on
*GABARTT (p/.-ite)sn.4A414 Un ..1111 in SUS (PAMF.) (PUNT.).
fel de arc de lenin sau de fier de GADINA (pl. -ni, -ne) sf. 0 2,4 Flare salbatic,11,
dedesubtul caruta se tree vagoa- dibanie, jivina: vor it dat ntscare gadine de vor ft stricat
nele incarcate, spre a se vedea st alto vita (PRV:M13.); multi mat multe tart de toate gadi-
data dimensiunile for nu Intrec nile si jivinele silbatece (IST.) ¶ 0 0 /ten. Spec. i
regula admisa (
2260) [fr.]. Lup ¶ o Ban. Spec. pl. IjYc Insecte, lacuste, viermi,
O GABASI w GABUT. ornizi, etc. care devasteaza cimpul [bg.].
GABELA. (p/.-re) sf. Impozit GADINETI snt. pl. Trans. = FIr.IPI [g a d i n a].
asnpra carnii, asupra sari i [fr.]. GAE GAM.
*GABIE sf. a. O Platforms GA! GAt interj. Irnita gagaitul gistelor.
Inconjurata de o balustrada. In 0 GAGA sf. 0 /ten. Tata (cind taranca se adre-
vlrful fieciiruia din catartele prin- Fig. 2260. Gabarit. seaza surorii ei mai In vIrsta) [din graiul copiilor].
cipale ( 2261, 2262) ¶ O Nu- GAGAX, GIGU (-Se, -Seso, -pie, gtese) vb. intr. CD
mele a diferite pinze legate de ea- A striga g al g al ca gistele: Ono! taste Alba-
tarte [it.]. tice... primer& a umbla ye rya gagatud (sao.) ¶ 0 F
*GABIER sin. a. Marinar Insarci- Despre galagia pe care o fat femeile vorbind:
nat cu diferite manevre grele In vir- cind vorbess multe temet la un too, se spline to rte ca
ful citartelor [it.]. glees° estate (VOR.).
*GABION (pl.-inane) GAGAVT sin. Numele unei populatiuni ore-
sn. A Co s de nuiele, ci- stine, in Dobrogea, care vorbeste turceste.
lindric si far& fund GAGAVTA adj. si stn. f. (un o aplicat
care, umplut cu pamInt, Insa numai la barbati). Prost, neghiob, nerod,
apara parapetele tran- gogoman : woe ce esti si tact P (CAR.) ; o tats asa de vioaie...
sector si bateriilor (ri] al iubeasca pe on (CAR.) ; pornnoi 'dueller sale sa-I
2263) [fr. huidueascli ca p'o (IST.) ; ca tott ganttuttl... ma in-
O GABJA st. f Mold. vtrteam on guys cSsoatS (I.-G11.) [corn. ung. g s g 6 ].
Bucov. 0 Mina, labh.: a OGAGI (-noose) vb. refl. A se plictisi, a i se urI,
Dune gabja ye cineva, 0.-1 Fig. 2265. Fig. 2262. a i se scirbi (R.-COD.) (RV.-CRG.).
Inhata, a pune laba pe Gabie. Gabie. GAGTCA. sf. ED lbovnica, amanta rtig.l
el (FORT.) (PAMF.) ¶ 0 Palma: mi-a OGAGIOS adj. Suparacios, ursuz [g a g i].
dat o blank (RV:CRC.) [g e b j i]. *GAGIST sm. 0 0 Actor angajat cu leafs ¶
0 GABJI re- GABITI. 0 X Muzicant angajat cu leaf& in fanfara unui
GABRIOLETA sf. = CA- regiment: on om care congediazS gagistii, un om carats
BPIOLETA Inbamat la o usoara nu-i trebue muzica (13R.-VN.) ¶ 0 es Creditor , care
(BR:VN.) are un gaj de in debitorul sau.
GABROVEAN sm. e CO- GAI4C sbst. 3 Arbore din America centrals,
tar, mester de cutite ordinare, zise Fig. 2263. al carui lemn foarte tare e mult Intrebuintat In
de G a br ov a (oral In Bulgaria). Gabioane. industrie $i din rare se scoate rasina de [fr.].
O GABUT (-nese), GAB(A)$I (-sese), GABn (- jest), o GAIBA.R.4t. (firaibir) vb. tr. A se urea, a se catara,
vb. tr. Mold. Bucov. A prinde pe cineva in strim- a se aburca (RV:CRG.) fg a i b
523
www.dacoromanica.ro
GAI- GAIBARACE, GAIBE sf. pl. F Craci, pi- pular al constelatiei Pleiadelor, gainusa, elosca cu
A cioare: 0 date on gaibaracele In Mlle OSP.) ; cSzn an gaibele in
Q/A1 gIIS asp.) ; a inters pe Nita on gaibele in sus
pui ¶ 0 it GAINA-LIII-DUMNEZEII = BUBITRQZA ¶
(1.-GH.) [Comp. ® 3 --DE-APA 3 LISITA ¶ 0 It ~-BALBATICA
GAIDA].
GAICA1 (p1. giioi, deice) sf. ICD
GQTCAO ¶ 7 Jr (13 Cur de ,,
un fel de pecingine ¶
banta de postav cu butoniere la amindoua cape-
10 Fasie, 0 PARASITA-GAINII, CQRII-GARill PAPADIE
C) (I) Palarie [lat. gallin a].
tele, care se Incheie pe nasturi la spatele man- GAINAR sm.C)V VInzator de gaini ( j2267)
talei militaresti ¶ ® 0 /ten. Copcb. ¶ 0 0 /ten. Un IhotC.)deHot de lucruri marunte (propr.
fel de siret negru care se coase pe sube ¶ 0 p1. gaini), borfas ¶ ® 3t E- tr.)
Sforile cu card ciobanii Isi leaga piciorul putin RETE 1. ttrat
mai jos de genunchi (RV: CPO.) [comp. rus. g a j k a]. GAINAREASA (pl. -ese), GAL-
O GAICA.2 sf. 0 /ten. Tats, lele. sf. Pazitoare, lngri-
NARITA (p1.-te)
0 GAICUTA (p/.-te) sf. dim. mucAl. jitoare de gain i Si de celelalte
GAIDA (pl.-an) sf. 0 j Cimpoiu ¶ 0 Pl. pasari de curte: 0 ngi ca s'o primeaseit
F Craci, picioare rascacarate si ridicate In sa fie glinfireasa Curtii (ISP.).
sus (dupli asemimarea ce prezinta cu cele cloud GAINARIE sf. Curticica unde
Levi ale cimpoiului, cind burduful e unnflat) : ce se tin, locul uncle se cults g a i-
ti-ai Intins gaidele asa P (ay.-cao.); cu gaidele 'n sus [bg. nile; octet de gaini.
srb.]. GAINARITA OW GAINAREASA.
GAIE sf. (D lc Pasare rapitoare, din familia GAINAT (pl. -ate) sn. Excre-
soimilor, de coloare ruginie; se hraneste cu mid mente de gaini sau de alte pit-
mamifere, cu pasari tinere, cu reptile, broaste si sari: numai Du un A. de °Jogai, mares
insecte; poporul crede ca ea nu bea apa decit de pe nu se unroll )PANN) [lat. (stercus) g a 1- Fig. 2267.
stinci sau din cea adunata de ploaie, fiind pe- linaceurn]. GAinar.
depsita de Dumnezeu pe care n'a vrut sa-1 ajute GAINATA (-tea) vb. refl. A-si lepacla ga in a tul.
sa aleaga uscatul de apa; de acs: usual de sets ea
BO GAUNT ( -nest) vb. intr. A lincezi: de citeva rile
gala (PAMF ) (Milvus regalis) I. 2265) 1) 0 ® A glands sea lingezlnd use.) [srb. ganiti; comp. $i
se Slum dupit GAINA].
oineva, a se ti- GA.INTTA sf. i = BALIACA [gain a].
nes scaiu de GAINT.J$A (p1.-se,-01) sf. C) It dint. GAINA ¶ 0
cineva, a nu-1 * WinrusA, numirea popularli a constelatiei Ple-
slabi o clipa; iadelor, gains, closca cu pui: chid slinteste gAlnusa Si
a-1 lua gala, a-1 rAsare incest/km' de dimineati, stand Indatti se lace ziuA
mince gala, a 0 (MAR.) ¶ ® Pasare salbateca cu
pati, a da de pene ruginii, 1mpestritate cu
dracul: to is alb si negru, care traeste prin
gala, rind ti -can padurile de brazi Si e cantata
Watt una 'n Wept ca vinat pentru carnea-i foarte
on Mixt (JIP.) ¶ gustoasa.; numita gainusea",
® De-a mama- Fig. 2264. Fig. 2265. gainu;l1.-de-alune", alunar",
gala, de-a baba- Iarba-gaii. Gaie. gainusa-de-munte", gainus,a-
gala, de-a pnia-gala, un joc de copii ¶O LARBA- rosie", gainuta-rosie", gad). -
G411, planta ierboasa, cu frunzele dintate, acoperite (rosie)", ierunea", bradisoa- /v.c.isw
cu peri aspri, fn forma de cirlig, cu flori gal- ra", etc. (Tetra° bonasia) (a
bene, dispuse In capitule marisoare; numita si a- 2268) ¶ 1= AUSVL 0 110 Fig. 2268.
maruta" (Picris hieracioides) (j 2264). -DE-BALTA= CQRLA: sburau see- Gainusa.
O GAIGANA, cArciANA sf. Ban. Trans. X Jumari
(de oua) [tc. kaigan a].
!date eIrduri de... gitinust-de-balti (D.-ZAMF.) ¶ ®
= CARABD$ : gilinusele biziiau
*
GAIMACEALA (p1.-ceu) s/. Buimaceala [comp. sburind irreoate (DLVg.) ¶ ® *
Inga = BALv8cA 11 OQ = FIANI-
GAIN* (-nez) 1. vb. intr. A lincezi (ca o g &- REA-puTILoa ¶ ® 4, p1. Plan-
i n a boinava): mil-sa nu se indrepteaza, ci gaineazit use.). ta veninoasa cu radacina
2. vb. ref/. A se gainat,a, a-si lepada gainatul. groasa, tirltoare, cu tulpina
GAINA (p1.-ni) sf. CD 1 Pasare domestics, lung& $i subtire, cu flori mici,
din ordinul galinaceelor, femeiusca albe, In virtu' tulpinii; nu-
cocosului 2266) : gdina care oloceste mita si floarea-ciutei" sau
niciodata nu e rasa (PANN) ¶ ® 6 : gains turita-albs" (Isopyrum tha-
btltrInti lace zeamA bunk cei batrini au lictreides) (w 2269) ¶ @ 4 =-
uneori calitati, datorite experientei PASTITA 0
lor, pe care nu le au tinerii; &dine bea GAINTJCA. sf. 0 3= GAI-
sod ei se nIta la Dumnzeu, trebue sa Fig. 2266. NVSA 0 ¶ z * = GAINQSA.
firn recunoscatori, sa multumim lui GAinA. GAINUTA (pl. -te) sf. I

Dumnezeu pentru binele ce ne face; gain care cinta
sears, dimineata n'are ou, tine face gura multa, face
treaba puteina; gains vecinulul a mai grasA, lucrul altuia
ni se pare totdeauna mai bun, mai de pret; gAlna,
rind se vede in primula, ride on plcloarele, despre cei
ce se vad In belsug Si fac risiptt; deott un an
mai bine o zi cocoa, mai bine putina vreme In belsug,
decit totdeauna In nevoie; a-1 data Bahia in
rasa, a fi sub ascultarea femeii, a se lasa sii-i po-
runceasca femeia; a triii ca Watt la mark a trai In
belsug; a ajuns on) mai ouminte declt gains, clnd cei
tineri vor sa dea sfaturi celor batrini; a eta ca o
Diouata, a sta lipsit de curaj, rusinat, ca o curca
plouata; a min= numai plcloare de
a fi mincinos,
flee°, barbieril arm.. flame, vorbareti gi neon de
Aura, parear II mlncat numai is ntoioare de gala Clans ;
a se oulca °data on giinue, foarte de vreme, cum Inse-
reaza; a area orbul fraIntlor, a nu vedea bine (In
special seam): dan chiori unnl peste altul, de cards
aventtorbul gAlnilor (ono) ¶ 0 * GAINA, numele po-
524
www.dacoromanica.ro
3r dim. GAINA: bate pi to cucosul Fig' 2269 Gainu§i.
tan, sa se outt oa !Wants mea (V012.) ¶ 0 3r = CQRLA .11
0 p1. 4, = BURMANA-DE-CINCI-DELETE [g a i n a].
0 GAIOABA Maram.,aAisolvtA Oas. (p1. -re) sf. 3r
dim. GALE.
GAITAN(pl.-ane)sn.(f)Fire de ling, de bumbac,
de matase, sau de metal (argint, aur), irnpletite
sau rasucite ca niste sireturi, intrebuintate ca
ornament la haine: cStane... lmbrAcate ou mIntene...
impodobite on tricolore (FIL.) ( : a merge ,, a merge
strung, drept, farm nici o sminteala. Etc.).
GAITANAR sm. ED tetr Cel ce fabric& sau vinde
gaitane.
GAITANAT adj. Impodobit cu gait an e,
galonat.
GAITANI (-linen) 1. vb. tr. A Impleti g It i -
t a n e.
2. vb. refl. ® A se impleti (ea firele unui gaitan).
GAITAl (p1.-ta) sf. @ lc Pasare cu pene pes-
trite Si cu_un mot frumos pe cap; prinsa de mica,
se domesticeste u$or $i Invata chiar unele cln- galantorn: rasolatind on De toll cart I-au ajutat
G A I-
tece $i chiar vorbe, pe care le repel& Intr'una, (F1L.) ; Dierduse... cu aces ow on care se pierd basil Omit'
fiind foarte flecara; numita, cluph. regiuni, $i din cer (DLVR.). GAL
zaita',1soit.a", matier, etc. (Garrulus glanda- 0 GALATI..TS (p/.-use) sn. Mo/d. Bucov. Trans. 0 X
rius) (NJ 2270): avea un rnierlolu care fluiera cazaceasca Cocolo$ mare de mamaliga (cu brinza la mijloc) I
Si o .0.- care vorbea ruseste (CAR.); Gaits ce imiteazli on -ce CD F Pumn dat In cap.
sunete bizare (ALECS.) ; de aci F, femeie careia-i GALATEAN 1. adj. Din (ora$u1) Galati.
toad. gura Intr'una: galta cea de cu- g. GALATEAN sat., GALATEANCA
coana Cahn', care m'o asurzit on miorlai- -ge (131.-ence) Locuitor (locui-
sf.
turile (ALECS.) toare) din Galati ¶ ® GALATE411cA
¶ ® . -DE- sf. Numele unui dant taranesc:
MIXTE, pa- numele unui joc de chrti.
sare mare ,de 0 GALBAGIOS = GALBEGIOS.
coloare bru- GALBAJOARA, GALS/MARA
na, care tra.- (pl.-re) s f . Planta, cu flori gal-
e$te prin ph- bene, numita $i ghlbinele", floa-
durile de la re (iarba-, raclacina- de-lungoare"
munte $i se (Lysimachia vulgaris) (2_.] 2274)
hraneste cu Fig. 2271.
Gaita-de-
[galbeaza].
cucuruz de Fig. 2270.
22 mu nte.
GALBAJOS re- GALBEJQS.
brad, cu alu- a0
GALBAN... me- GALBEN...
ne, cu nuci, etc.; numita $i alunar" sau nucar" GALBEAZA, Ban. Bucov. CAL-
(.] 2271) (Nuci(raga caryocatactes) ¶ 0 le --vp,01- s(E)4zA sf. O c Boala molipsi-
= nurdBRAvEaricA ¶ 0 df. Tragatorul clestelui toare a oiler, produsa de un vier- Fig., 2274.
Galbajoara.
de scos cercuri. me ce se gase$te in ficat $i in ba-
GAITA2 sf. Mold. Bucov. 0 Petrol ¶ 0 Lamps $ica fierii : spun -1 cd turnia toata zace de rea gillbeazik
primitive taraneasch cu petrol. (ALX.) ; one le-a dat, cA Inhase °Alban 'n ale (RET.) 114®
O GAI(U) pl.-iuri) sn. Ban. Trans. 4 Padurice CALBEAZA 0 [comp. alb. k e b aze, g l' -
la $es ; desi$ de arbu$ti: mai (mend puti si un icg on b a z e].
elute dealt o muter° (Nov.) [srb. g a j]. GALBEJI (-ejesc) vb. refl. c A se imbolnavi
GAJ (p1. -Jur)) sn. 0 rsa Amanet, zalog ¶ ® (?) de gh.lbeaza (vorb. de oi).
Garantde, cheza$ie, marturie, dovada ¶ 0 In GALBEJIT adj. p. GALBEJI. t .R), Care s'a Im-
jocurile de societate, object pe care -1 depune ju- bolnavit de galbeaza ¶ 2 Vorb. de oameni (prin
catorul, cind a facut o gre$ala, $i pe care-1 ras- influenta cuvintului g a lb en ): ingalbenit la
cumpara numai dupa ce a suferit pedeapsa fata, cu fata galbena ca ceara (de pe urma unei
hazlie la care a Post supus [fr. g a g e]. boale), palid.
GAL sm.0 t Locuitor din vechia Ga- GALBEJOS, 0 GALBAJps, Gala:lamps adj. 0
lie (Franta de azi) ( 2272) [lat.]. G-4 Ce sufere de g a lb e a z a. (sorb. de oi) ¶ 0 if
GALA. sf. Paradh, ceremonie : Despre oameni: galbejit, galben la cata.
haine de vci reprezentatie de vv. ¶ ® Masa GALBEN, GALBEN, GALBAN 1. adj. 0 De co-
mare, ospat ceremonios: prin de [fr.]. loarea paiului, lamiii, rnalaiului,
*GALACTOMETRIT sm. t Instru- $ofranului, aurului, pucioasei, etc.:
ment cu care se masoarh a
iloare A, irunzli ..11, cepa a, ¶ ®
densitatea laptelui ( 2273) Despre coloarea fetei: searbad,
[fr.]. palid: era la ; avea Dielea ..a;
*GALACTOZA sf. Q Un era ca ceara, ca turta de coma;
icg
fel de glucoza formate prin rasa 11, rasa mongols, caracte-
actiunea acizilor ininerali a- ristica in special prin ccloarea
supra lactozei [fr.]. galbena a pielei ¶ 0 Despre par:
GALAGTE sf. Sgomot balan, blond: un par luclu; v. ca GalFi 2275'.
ben austnac.
mare produs de o multime aurul (RET.) ¶ ® Frigurl
care vorbe$te In gura mare, FRIGURI ¶ 5 LEMN- = DRPCILA ¶ De BR-
care strigh sau se cearth, RgTE-~ W- BURUE.
larma: InceDu a face o se, de Fig. 2272. Fig. 2273. 2. sn. Coloarea galbena.
oredeal cb s'a urine tine] ()SP.1. §ef Gal. Galacto- 3. sm. I) Veche monedh de aur, de provenienth
GA.LAGIQS adj. Sgo- metro. straina, care circula la not In tars $i al carei curs a
motes, care face g e l a g i e: umiak( lui limpezi si variat mult In decursul vremurilor; in timpul din
galagioase(VLAH ) ; chid Octal° Is altugloase qi umblA dupa urma (in a doua jumatate a veacului al xix-lea)
mincare ou lAcomie Crag a Waste (GRL.). valora 11 Id, 75: ...I austriaci ( 2275);
de .4; 0: oine nu
1 leapira-
orutli
GALAMOZ i GOLOMOT teen, .4 olandezl; o samba
*GALANT 1. adj. 0 Imbracat luxos, ele- Daratut, nisi de cg nu-1 e Mil& (PANN) [lat. galbInus].
gant, ferche$ ¶ ® Politicos, gratios, care tie GALBENARE Pr. PALBINARE.
cum sa se poarte ¶ C) Care cauth sa plach femei- GALBENAS, GALBffias, 0 GALBANAS sm. ebt
tor: De vremea seem, nu era merit lesne de a II wr ei nn dim. GALBEN
le-cine Indraznea a face mute (1.-G1-1.). GALBENEAL4, GALBINFa- L
2. sm. Curtezan: macelarll hissed, obtcelul ad IA (p1.-ea) s/. Coloare g a 1-
nmfle De galanti en teava ca De berbecl (1,0H.) [fr.]. b e n a a (fetei), paliditate ¶
GALANTAR (p1. -are) sn. Vitrina unei prtvalii, O Vopsea galbena pe care fe-
fereastra unde se expun obiectele de vinzare [g a- meile de la tars o extrag din
lanteriel. plan te: dupS tunes ritobitica, de
*GALANTERIE sf. 0Politeta, purtare curteni- !Mut grilbenele (CAR.) .
toare fata de femei ¶ 0 Obiecte mici, maruntiwri, GALBENEL, caradmigr, 1.
podoabe, etc.: pavane de [ft.]. adj. dim. GALBEN. Cam galben.
*GALANTINA (p1.-ne) sf. X Came frageda (de 2. sm. it dim. GALBEN j.
vitel, de purcel, de pastire, etc.), preparata cu 3. GALBENEA sf., mai adesea
diferite ingrediente, care se poate conserva multa alir,sEnLE, ciaLBIN$LE p1. Fig. 2276. Galbenea.
vreme, spre a fi mincata rece [fr.]. O Planta acuatica cu flori gal-
GALANTQM, GALANTQN adj. si sm. C Dar- bene, ale caror petale slnt mai lungi dectt cali-
nic: a lost galantom si a dat un bun bacilli, (CAR.) ; ciul: creste prin ape sth.thtoare $i prin mla$tini;
(him era om bun, galanton (GR.-N.); ou planes altuia, numita $i hrenita." (Nasturtium amphibium)
darnic cu banii altuia [fr. g a Ian t h o m m e]. (r) 2276) ¶ ® pl. Numele mai multor plante ra-
*GALANTOMIE s j. Darnicie; purtare de nunculacee cu flori galbene-aurii, numite $i bo-
525
www.dacoromanica.ro
GAL- glari", piciorul-cocqului" (Ranunculus pedatus, galeti: o E. Bpi ¶ 0 Manua de capacitate pen-
GAL R. polyanthernus), galbenele-de-pildure' (Ran. tru lapte ( = 12 ocale), brinza ( = 5 ocale), ce-
aureus) (1E) 2277) ¶ 0 pl. reale (= 80 de litri) ¶ p t Dare pe cereale, in-
= l*RBA-DE-LIINGOARE ¶ 0 trodusa de Mihnea-Voda, In
p1. =--- BURBTE-GALBEN ¶ ® 1577 [lat. vulg. gallet a].
pl. Planta decorative, ori- 'GALENA sf. (a Sulfur%
ginal% din sudul Europei, de plumb, care se prezinta
cu flori galbene-aurii, nu- In cristale sau In rnase corn-
mita $i filimica", rufu- pacte $i din care se extrage
lita.", rugnica", etc. (Calen- plumbul ( 2285) [fr.]
dula officinalis) ( 2278) GALNTE s/. pl., GA-
e pl. = DRgTE If ® pt. LENTZ sin. pl. Un fel de papuci Fig. 2285. GalenS.
GALBAJoARA. de lemn ( 2287) [ngr.].
GALBENBT, GALBINBT, L*GALRA (p1.-re) sf. 26 O Corabioara lungil,
sbst. col. (f Multime de cu bordurile putin ridicate, cu
galbeni. pinze $i visle, odinioara foarte
GALBEN1J$, GALBINVS, stl
0 GALBANVS (73/-11e, -earl) Fig. 2277. Galbenele. ,=oggl
sn Partea galbena a oului de
gain& $i al altor pasari: deal era
cam ragulit, le bea on galbenu$ de on, $1 i
se dregea (annul (eLv.)
GALBENIJA sf.
0 ---
O SOWN- '"" -arir!e-
'
TITOARE i ¶ 0 = BIIRUIANA-DE- hlt
OINCI-DEGETE y =--"`
GALBIN....
GALBEN...
Po-
`if Fig. 2286. Gs/era.
GALBINARE, GALBENARE, Fig. 2287. Galenli.
OGALBANARE st. 0 .0' Stare bol- sotfpi intrebuintata In Mediterana (E. 2286): eels zece ga-
navicioasa provenita din varsarea lore... tura descareate de tot felul de arme Si munitii fBALc.)
fierii in singe *i caracterizata prin t ¶ © pl. Osinda de a visli pe galerele Statului,
coloratjunea galbena a albu- obicinuita odinioarS la popoarele care aveau ma-
*ului ochilor, a pielei fetei, etc.; rina, corespunzatoare ocnei sau munch silnice de
icier: nail oameni an manhich valbanus... astazi [fr.].
sh nn se imbolnaveasch de stiliblinare (00R.) Fig. 2278. *GALERIAN sin. Osindit la galere [fr.].
¶ 0 # Planta, cu flori purpurii, Galb,nele. "GALERIE 51. 0 Coridor, mitt lungs, tinda,
numita *i palamida" sau pala- acoperitil, In interiorul sau in afara unei eladiri,
mida-boiangiilor", pentru ca se scoate din ea o servind ca loc de trecere, de plimbare, etc. 11 10
coloare galbena de vopsit Sala In care se anti expusa o colectiune de ta-
sculele (Serratula tinctoria) blouri, de statui, de portrete, de obiecte
(.. 2279. naturals, de masini industriale, etc. de istorie
¶ ® Co-
GALBINT adj. Balaiu, lectiunea Insh*i a acestor tablouri, statui, etc. ¶
blond [g albe n]. 0 Drum subteran intr'o mina: In uriacele galerli
GALBINICIOS, ciALBnigr deschise la o adlneime de aprospe
adj. Cam galben, care o Bata de metrt (VLAi.) ¶ 0
da. In galben, galbuiu. Balcon descoperit care In-
GALBINITA (p1.-te) sf. cunjura partea dinapoi a
* suciuL-ougEig [g a lb e nl. unei corabii ¶ ® Balconul Fig. 2288. Gal, rie.
GALBIOR 1. adj. Care cel mai de sus Intr'o sal& de spectacol; prin
bate In g a l b e n, galbuiu. ext. Insmi publicul care priveste spectacolul din
2. sin. I * dint. GIABEN Fig. 2279. Galbinare. acest Ion ¶ O Grup de persoane care privesc in
veniti ou mine pe ceea lume, ill jurul unor jucatori:
mei! (ALECS,) ¶ 0 d. pl. = BURVTE-GALBENi. Imprejur numeroasi
GALBIOR adj. /sr BIIRETE-GALBIBPR. (13(1.-VN ; (F) singura
GALBPJ adj. Galbuiu: caii nseati Os coasts smulg preocupare (a siarlati
halm galbie a sesului vitreg
-a, -u m].
(IRO.) [lat.'galbIneus lor) este de a face deo
asupra galeriei -OH.) )4'!1-4'atteiAitl.44
GALBWIT adj. Care bate In galben, galben ¶ ® Drug de lemn
deschis: ...orzul este lungniet, Cu o coala cam galbuie, sau de metal de Fig. 2289. Galerie.
$1 Wei in vIrfulet (PARR) [g a 1 b e n, refacut dupe care se atirna perdelele sau draperiile (oj 2288)
albuiu]. I ® Placa dreptunghiulara sau circular% de
GALEINTA (p1.-01 sl. p t Vas de lemn In metal, Inconjurata de o lngraditura, care se
care se mulge laptele de la ci pune dinnaintea unei sobe, ca sa nu cadil car-
(,_( 2281-2284) ¶ C) 0 Vas de bunii pe du$umea GA 2289) [fr.].
Lenin sau de metal cu care G4LEB, GALLS adj. $i adv. 0 Care privesc
se cara sau cu dor, cu tristete, cu jind (vorb. de ochi); duios:
se scoate apa Ce to nitt en ochii gales) la copacli tristi ei got P (VLAR.) ;
din put ,11 sa to uiti la el on °obi galisi (ALECS.) ; se mai Wit
2280), cu care °data la titian' Cu o privire galeSa ai miloaca (ler-) ; ea
atunol se nits galls la mine (Cm) ¶ Cl) Llnced: era tot
gait% trist, el dus pe glnduri
mama, to yid tot galesi si
(ISP.I ;
to pierzt d'a'n pieioarele IISP.1
GALETAR I. sm. Trans.
Cel ce race gale ti (DENS.) 1...._./1211111011
¶0 Maram. R Cel ce mulge
(oile) In galeata, mulgator
(PAP.). Fig. 2290. Galetar.
Fig. 2280. Ga. Fig. 2281-2284. g. (p1.-are)sn. Mold. (PAMF.) 0
testa de put. Galeti de mule. Un fel de hirdau In care se spala rufele (0 2290).
0 GILLETV*A. sf. C. dim. GALEATA.
transports varul pentru zidari, etc..; (f): toarna 0 GALFAD adj. Bbn. Olten. Galben la fats,
on galeata, pion& foarte tare ¶ 0 Continutul unei galbejit.
526
www.dacoromanica.ro
O GALFEZI (-erne) vb. intr. !Mill Trans. A se In- Inainteaza..7foarte repede si rapune in scurt timp GAL-
galbeni la fats: biata fati... se sparle... si, galfezind, pe bolnav: a datigat... un funghiu bun care... 1-a dat
abia se mai poate tines pe picioare (MAR.) [galfad]. intr'o oitiee it (I.-GH.) [fr.]. eAm
GALICAN adj. rdi Privitor la biserica Frantei GALOS sm. J Incaltaminte de cauciuc ce se
independenta, in uncle privint.e, de autoritatea poarta peste ghete, spre
papei: biserica a [fr.]. a le feri de umezeala sau
*GALICISM (pl.-me) sf. Gv Constructiune, locu- de noroiu (E 2296): let
tiune, vorba particulargt lirnbii franceze [fr.].
GALIGAN sm. Lungan; un
blvol de mare (I.-GH.) [gligar].
. de smiler, eft un
Welt .41 la MA (NEGR.I [fr.].
GALIIS (pl. -note,
-mot) sf. X Cocolos de a- Fig. 2296. Galo§.
GALIMATIE sf. $ir de vorbe goale, Incurcate, luat, de grip, sau de came
!Ara legatura Intre ele si lipsite de F: a
tocata: gillustele se lac din Mina de grill tssz.) ;
Inteles [fr.]. inghltiBaluses, a rabda o dojana, o mustrare, a
*GALINACE sf. pl. 3e Ordin suferi In tacere o ocara sau o batjocura [rus.].
de pasari, care cuprinde eocosul si *GALVANIC, adj. A Privitor la galvanism:
gaina, ca tipuri principale, curca- pilit .41; curent o, [fr.].
nul, fazanul, paunul, bibilica, pre- GALVANISM sbst. A ® Fenomene electrice
petite, potlrnichea, etc.; si sy. produse in muschi prin trecerea unui curent
aounocFu. pasare din acest ordin (semnalate pentru Intlia oars de Galvani) ¶ o
( j 2291 [fr.]. Electricitate desvoltata prin actiunea chimiett
GALION (pl. -oane) sn. 0
Corabie mare de razboiu (E 2292)
3j care rezulta din contactul a doua substante
eterogene [fr.].
¶0 In poezia populara: co- Fig.
2.. ig. 2201. Picior GALVANIZA ( -izez) vb. tr. () 16 A electriza
rabie de transportat marfuri ¶ ® de galinaceu. cu ajutorul pilei galvanice ¶ 0 T A da o vi-
Scindurica sau plats drept- goare, o vitalitate lattice si trecatoare: einiteau
unghiulara de zinc cu cite o stin- oa galvanizeazit un corp mort (I.-Gm.) [Cr.].
ghie pe doll& din laturi, pe care *GALVANIZARE sf. -6 0 Faptul de a g a 1-
zetarul desert& vingalacul cu rin- v a n i z a ¶ 0 Operatiune prin care se acopere
durile culese; numita si sif" (r2..] fierul cu un strat subtire de zinc, spre a-I feri
2293) [ngr.]. de oxidare.
GINLI$ me- aza.Es. *GALVANO sbst. $ Cliseu tipografic &Admit
GALITA (731.-0)sf. Bucov.
Fig. 2292. Galion.
prin galvanoplastie [fr.].
Gen, @ 110 pl. Pasari de curte *GALVANOCAVSTICA sf. # Cauterizare
(gdini, rate, giste, etc.): Inconin- lenta prin curentul electric [Cr.].
rat de atita amar de galite (zzG.) ; nlo- *GALVANOM.VTRU (p1.-tre) sn. A Instru-
rarita 0-11 erazzut Flee si rate si alto ment cu care se masoara intensita-
galite (RET.) [comp. vsl. gal i c a tea curentilor electrici ( 2298) [fr.].
cioaca"]. *GALVANOPLASTIC adj. Al Pri-
GALOFOB adj si sin. Care uraste vitor la galvanoplastie [fr.].
pe Francezi [fr.]. *GALVANOPLASTIE sf. A
GALOFOBIE sf. Ura Impotriva O Operatiune prin care se a-
Francezilor [fr.].
GALOMAN adj si sin. Care ad-
mire peste masura si cauta sa invite
in toate pe Francezi [fr.].
*GALOMANIE sf. Admiratiune
sl dragoste exagerato, pentru Fran-
cezi [fr.].
*GALQN pl. -oane) sn. 0 cp Fasie, Fig. 2297. Galvanoplastie.
panglica, siret de lina, de niatase, Fig. 2293. Fig. 2298.
de fir (aur, argint) ce se coase pe Galion. Galvanomettu.
marginea unui vestmint, ca podoaba sau pen- plies cu ajutorul pilei galvanice, un strat metalic
tru a ascunde o cusatur& (LA2294) : uvreaue In pe un obiect ¶ 0 Operatiune prin care, se ob-
galoanele de fir spare... si... tine cu ajutorul curentului electric, tiparul sau
Drezintit un plic mare (VLAK) auk" ad. Al /NW matrita unui object (ntedalie, caraeter tipografic
¶ ® X Fasie de line etc.), dupa care acest obiect poate fi apoi re-
sau de fir ce se coase produs ( 2297) [fr.].
pe mineca subofiterilor, WNW *GALVANOSCQP (p1.-oace) sn. A Un fel de gal- 15.000
spre a arata gradul ce-1 vanometru care face sensibile ve-
au: de truntas, de ca- Fig. 2294. Galon. derii efectele galvanice (2j 2299)
poral, de sergent ¶ 0 (P X Subofiterii, gradatii: ga [fr.].
[fr].
loanele steteau de-o parte (PAMF.) GALVANOTIPIE sf. # Re-
*GALONAT adj. cf) Impodobit cu galo an e: producere, prin procedee electro-
livrele galonate mooed. litice, a unor gravuri in relief, a
GALOP (p1.-auri) caracterelor tipografice, etc. pen-
sn. O Goana tea mai tru a obtine un eliseu numit gal-
mare a calului, cam- vano" [fr.].
pus& dintr'o serie de *GAMA (pl.-me)sf 0 Seria,
sarituri (13 2295); ®: scara celor sapte note muzicale
principale (do, re, mi, fa, sol, la, Fig. 2299.

(VLAM.)
,
societatea noastra a mere
si ea, clod mai la pas,
()Ind mai In sore o des-
!Asurare... mai large
¶ ® Numele
si), asezate In ordinea for de ur-
care sau de co-
borlre (E 2300)
9 o ® Serie de
Galvanoscop.

unui dans modern cu colori care tree

miseari foarte vioae Fig. 2z, Calor. gradat de la una Re MI Fa Sol o
[fr.]. la alta: strablitind
*GALOPA (-pea) vb. intr. A merge In galop, In toatit gams colorilor Fig. 2300. Gams.
goana calului: d'abia Be puteau tine de aunt eel dot
lAturasi, galopind In lugs mare
GALOPANT adj. 0 Care merge In galop,
foarte repede ¶ (i)
(1.-OH.)

/ Ftizie, °Molt
[Cr.].

tea, ftizie care

(vLAH.) [fr.].
GAMALIE sf. Capiltul mai gros, bulbucat al
acului cu care se prinde ceva: so on ;
anima din not
se Wu oft o de ac (noon.) [ung. go m ol y].
527
www.dacoromanica.ro
GAM- GAMAN sm. MIncau, mIncticios, nesatios, GARA (7:A.-earl) 0 01=11. Statiunea unui drum de
lacom: fier, locul de sosire $i de plecare a trenurilor
GAR ul mince
4kMBA
d12/000.6 (DLVRJ.
(p1. -be sj. Partea piciorului de la dintr'o localitate ([] 2303) ¶ O Cladirea dintr'o
genunchiu Ma la glezne [it.]. astfel de statiune, unde se wind biletele si unde
GA.MBIRA. = JAMBigRA. asteapta. calatorii [fr.].
r GA.MLA. (p1.-be) sf. X Vas mic GARAFA ow- eARAFA.
de metal In care soldatul 1$i pri- GARAJ (p/.-ate) sit. 0 444 Aducerea, adAposti-
me$te p °ilia de mineare ( 2301) [Ir.]. rea vagoanelor Intro garA pe ni$te sine unde nu
GAMOFETA.L A circulA trenurile: Utile de ® is* AdApost pentru
adj. f. 4 coma% co-
rolli ale carei petale
,, automobile, biciclete, etc.
"GARANT adj. $i sm. 0 Careli is rAspunderea
sint lipite una de alta pentru un Incru: puterile e ¶ 0 ttso ti Cheza$ [fr.].
( 2302) [fr.]. *GARANTA -tee vb. tr. 0 tger tri A-$i lua raspun-
GA.M °SEPAL adj. derea unei datorii 'acute de altul, a da cheza$ie, a
* Se zice despre un Fig. 2301. Fig. 2302. Coro-
la gamopetala.
se pune cheza$ ¶ 0 A rAspunde de bung calitatea
caliciu ale carui sepale Gamela. lucrului vIndut ¶ 0 A Incredinta, a certified
sint lipite una de alta [fr.]. [fr.].

N,
9

Fig. 2303. Gera. x. Gara. 2. Gara de marfuri. 3. Mai chiza. 4. Remiza pentru locomotive. 5. Post de acar.
6. Rezervor. 7. Prize de ape. 8. Semafor. 9. Disc. no. dine. xx. 12. Macazuri. 13. Traverse. 54. Para-
pet. x5. Piaci turnante. x6. Peron. 17. Peronul carbunilor. 18. Gabarit. 59. Tunel. 20. Viaduct.
GANCE sf. w Defect corporal, boala organici. *GARANTA pl.-te) sf. db= Road [fr.]. lc
(mai ales la vite), rand Invechita. [comp. rut. 'GARANTIE, sf. 0 41 ?z
g a n 6]. ire Indatorire de a plAti
GANG(131.-Burl) sn.e60 Trecere pe sub boltitura datoria altuia, in cazul '"'44,k rd
unei porti sau unei case: a intrat, catre sears, pe cind acesta nu plate$te, .....,,,,.._
...ill unlit palat (CAR.) ; 0 vedea... intrtnd on o trice de tither cheza$ie ¶ O Ceea ce gar - -..._
sub A.ul unui hotel (VLAH.) 0 Coridor, galeri ', said anteazA, ceea ce incredin-
[germ .1. teaza, certified un lucru
GANGA sj. Substantele pietroase si cris- fr.]. ain re -or
talizate care umplu un filon si In care se afla GARD' (p1.-durt) sn. 0
amestecat minereul sau piatra pretioasa [fr.].
*GANGLION (p/.-oane)sn. Mica umflaturlt
Imprejrnuire In jurul unei
grAdini, unei curti, unui
--,-,
.._...-:,.-

Fig. 2304. Gard de nuiele.

globuloasA, tare, care se formeaza in ten doane tare sau ocol de vite, fAcu-
si In muschi 1 0 Numele nodurilor ce se gAsesc tA mai adesea
pe traiectul nervilor sau vaselor limfatice [fr.].
'GANGLIONAR adj. 63 Care prezintA gangli-
din pail Ymple
titi cu nuiele (
;
wine ; care e de natura ganglionului nervos [fr.]. 2304); alte-ori din
we- CANGRFIIA... spini, bolovani,
GANGUR pr. GRANGUR. etc.: a ocoli, a In-
GANTA (pl.-te) sf. Olten. (oRc.) 4 Ori-ce insectA grad', a Imprejmui
diptera ca musca, albina, etc.
GAOACE, cilito*cE, aiiito4cA sf. 0 Coaja
cn un ,.
Inaintea
mei era o ourte In-
oului: In shut de Paeti, ea nu armlet ghtocile oualor roe' gradita cu de nu-
stark ofi-It arund norocul ei rodul (GOR ) 0 Coaje de iele (MM%) ; ~nl
nuca, de alunA, de migdala, etc.: scoase din gAoacea farli proptele oade to
de nue& rindul de haine (ISP.) ¶ s AlveolA, cbilioara timpurl grele (ZNN.);
din fagur MARA. .' viu, imprejmu-
GAOAZA sf. p0 Gaura $ezutului ¶ 0 Canalul ire formatA din
vaginal. arbu$ti plantati
GAR' I interj. g Imita. strigAtul cioarei ( elr /). $i in plind vege- Fig. 2305. Gard viu.
GAR' sbst., GARA sf. Ban. Cenusa de paie arse tatie ( 2305):
[srb.]. that& grim:Unita DIOR (e) Inowajnrata en ee, via (NEGR.) ; Q F:

528
www.dacoromanica.ro
 a slid paste ...girl, a umbla dupli femei (sau femeile bucatelor din magazine 5i hambare, mai ales GAR-
dupA barbati); a lega pe oineva la a-1 prosti, a-1 chid nu sint bine ingrijite; se deosebesc mai multe
face sA creada lucruri neadevarate; a lega oartea specii: GARGARITA - DE - BIICATE sau GARGARITA- GAR
de~ (SAD.) (PAM )'.), a se lasa de carte; prost Ca tu, foarte NEAGRA (Calandra granaria) (Lj 2309),GARGARITA-
prost; a o po-
trivl, a 0 nimeri I

(ca Ieremia en
oistea'n a fa-
ce sau a spune ir
o prostie, a fa- Am tttorfisi_twgw, Ai-w
ce una boaca- ...74,-
na; a -ti pune
in extra, a-5i pu-
ne lactit la gu-
n; a dealega Ca-
in) de la (CM),
7 ---. eo,"___

Fig. 2306. Gard sterp.

4
Fig. 2309. Gar- Fig. 237o. Gar-
garild-de-bucate. garita-de-bob.
Fig. 2317.
G argliri ja-de-mazare.
a deschide gu-
ra sa vorbeasca, a spune ce $tie; a da cave din ,iil DE-BOB (Bruchus granarius) ([] 2310), (4RGA-
Donn (PAMF.) sau din til Oancei. a refuza sil dea: din --nl MA-DE-NW/1M sau mAzAR4RuL ( Bruchus pisi)
Oancei ti-a da-o Imnaratul, dacil n'oin fl si eu pe-acolo () 2311) etc. [comp. srb. gagric a].
(cum) PI- MARL ORB ¶ 0 rap. Impletitura de nuiele GARGARITOS adj. Cu gar g a ri t e, gam-
a5ezata In mijiocul tine! ape, pentru prins peste; rit de gargarite.
numita. gi gard sterp" (1 2306) [comp. alb. 'GARGARIZA (-izez) vb. refc. / A-5i clati gura
g a r 0]. sau g_itlejul cu un lichid [fr.].
GARD2 =- GUARD.
*GARDA (p1. gam') sf. X CD Paza, straja: a face
a fi de soldat de intern de 111 ® Soldatli In-
GARGAUN sot. i 4 Cea
mai mare si mai veninoasa
dintre viespi care sb Irnae tare,
r 71
sarcinati a face paza ¶ 0 Corp do soldatii a5ezati cind sboara; numita $i bar-
lntr'un loc anumit, spre a fi distribuiti la diferite zaun", gaun", etc. (Vespa
servicii ¶ 0 Garda pietei, cazarma, locul unde stau crabro) (2312) ¶ 0 p1. e
soldatii Insarcinati cu paza orasului 5i care ser- Toane, capricii, furnuri, idei
veste $i de Inchisoare militara ¶ 0 Numar de extravagante: nu mii mai face
soldata Insarcinati cu paza unui principe, unui sA-mi intre it in cap usP.); clod
comandant, etc.; o, de onoare, corp de soldati oars Iti vor lest ii din cap, bar-
Insarcinati sa Insoteasca pe un personaj, In scorn bate (ON.) P
de cinste 0 national;, wool, militie bur- O GARTNA (p1.-01) sf. Ban.
gheza ¶ 0 A Partea de la minerul unei sabii care Trans. 4 Loc uncle s'a taiat co- Fig. 2372. GArgaun.
acopere si apara mina, straja: puse mina pe garda drul $i a crescut padure tl-
sabiei (D.-ZAMF.) ¶ ® \ La scrima.: pozitiune In care nara ; paclurice.
cineva e aparat de loviturile adversarului [fr.]. GARMOND sbst. 9 Caracter tipografie de
"GARDBNIE sf. * Arbust zeee puncte, intre petit 5i cicero (r- L TAB. XIX)
originar din America tropicala [germ.].
cu flori marl, elegante, albe si GARNICIOARA. (p1.-re) sf. 0 dint. GARNITA.
foarte mirositoare, ce se cultiva 'GARNISI -isesc vb. tr. A gati, a Ingriji, a
ca plants de ornament (Gar- tmpodobi cu tale trebuincioase: 000113 en mobile,
denia)
( 2307) [fr.]. ". o Marie on Hort [fr. g a rn i r].
*GARDEROBA (pl.-be), sf. GARNITURA (pl. -curt) sf. 0 Ceea ce se pune,
GARDEROB pl.-oabe) sn.0 /TIT Du- ce se adaoga la un lucru spre a-1 garnisi, spre a-1
lap de haine, de rule ¶ 0 Ca-
mera uncle se in haine $i tot
ce trebue pentru Imbracaminte
,
Impodobi: Inregistrase... colorile ti garniturile cocoanelor
la baluri (I.-GH.) ¶ 0 Asortiment deplin;
ma5ina de treierat (cu aburi) cu toate accesoriile
de treierat,
¶® Toane hainele sau Imbra- ei [fr.].
camintea unei persoane [fr.]. Fig. 2307. Gardenie. 0 G.11.RNITA, clIBNITA (731.-to) sf. 0 /ten. Mold. 0
GARDEROBIER sm. 0 Cel ce la un teatru, la Bucov. Galeata de tinichea, de zinc, etc. [comp.
o sale de spectacol, etc. is in pastrare hainele srb. grnac, pol. garniec].
(mantalele, palariile, galo5ii, etc.) spectatorilor *GARNIZOADIA.(p1.-ne sf. A 0 Trupe instalate
[garderoba]. Intr'o cetate, Intr'un loc Intarit, spre a-1 apara 11-

GARDIAN sn. a4 Pazitor, paznic [fr.]. 0 Orasul unde e instalata o trupa [fr.].
GARDINA (p1.-ni sf., a GARDEN SM. () Sco- GAROAFA (p1. -fe) sf. * 0 Gen de plante, cu
bitura, crestatura, *anti]] facut la rapetele dina- flori mai adesea ro5ii, trandafirii sau albe, cu
untru ale doagelor (unui butoiu, unei galeti, etc.), miros foarte placut, cu foarte
spre a putea sta Condo! ¶ ® Marginea de deasupra multe specii, din care o par-
ghizdurilor unei fintini, doagelor unui vas de te crest salbatice, iar altele
lemn [comp. germ. Gar g e 1]. se cultiva prin gradini (Dian-
thus earl/0phi-
(pl.-re) sn. r,
GARDINAR, 0 GARDittvre
Unealta a do-
garului cu care acesta face g a r-
llus) a 2313);
dini 1 e la doage (E, 2308).
GARDIST sm. Sargent de
strada [g a r d a].
GARDUI (-nese) vb. tr. A
Ingradi, a Imprejmui cu un
g a r d. Fig. 2308. Gardinare.
GARDULET, OGARDVT (p1.-te) sn. dim. GARD.
GARGARA(pl. -re) sf. .81f O Faptul de a se gar-
gariza: a face ¶ 0 Bautura, medicamentul cu
care se gargarizeaza cineva [ngr.].
GARGARISI GARGARIZA [ngr.]. Fig. 2373. Garoafe. Fig. 2374.
GARGARITA (p1.-to) sf. 4 Mic glndac ca- Garoafe-de-munte.
feniu, lung de 3-4 milimetri, care-si depune ouale GAROAFE - DE - MVNTE, GARD/WE - SALBATICE sau
In boabele de grin, de mazare, de bob, etc,. uncle flori-domnesti", o speeie a acestei plante care
se desvolta viermele, facInd marl stricaciuni cre5te prin fInetele, poienile 5i pa5unile um ede
I.-A. Candrea. Dietionar enciclopedic ilustrat. 529 34

www.dacoromanica.ro
GAR- din munci (Dianthus superbus) (Z 2314) [ngr.
aP6'"' bine gatite: o plaointa pIntecoasa... cap d'operli In
(NEDRA [fr.].
A..

GAU GAROFITA (p1.-ie) sf. d i dim. GARo&FA GA.CA (p1. gaste) sf. 0 Mold. Satre, baraca
® GAROFITE pl. (D Adunatura, clica, tovarasie, cuib de oameni cu
Varietate de apucaturi sau cu scopuri rele: am sa... sparg gases
garoafa, numi- asta de tiitori 81 de tiitoare (D.-ZAMF.).
te Si garoafe- GAPER sm., G4SPERITA (p1.-te) sf. Una din
de-amp", ga- numeroasele porecle date Tiganului (Tigancii):
roafe-salbatice" Al dint!! Gasper... oum Pasi Pe usa... s'a buimaelt (JIP.1 ;
sau ,,cuisoare", Gasperita se duse Indata In buoatiie et puse la cale ee eA faei
nu flori purpu- on mielul nap.) [G a * p a r, unul din cei trei regi
rii, care creste magi, Infatisat, de obiceiu, ca un Arap].
prin f inetele us- GATA adj. invar. Si adv. 0 Ispravit, la care
cate, prip livezi nu mai trebue lucrat nimic, Mout de tot, gatit:
Si pe coline (Di- hainele slut "..; mincarea e baine ce se cum-
anthus carthu- Fig. 2315. Fig. 3316. para. 'Acute (nu dupa mhsura) din pravalie; pe
sianorum) ( Garofite-de-gradina.
Garofite. bani "+, numerar, (platind) pesin (nu pe datorie)
2315) ¶ ® GAROFTTE-DE-GRAMNA, varietate de ga- ® Pregatit, dispus, pe cale de a face ceva:
roafa, originara din apusul Europei, cu flori nu- esti P de plecare ¶ 0 De-a , fara a munci,
meroase dispuse In fascicule, grupate In buche- far& a-si da vre-o osteneala; de tot, cu totul:
te, cultivate prin gradini (Dianthus barbatus)
( 2316).
G4R0* adj. Waal, pe spinare cu negru:
mine capra [srb. garu$a oaie neagra "].
(I. -OH.); a veni la
da
,
Doer on glndul le glndeste, SI de-a toate-i vin (VLAH.) ;
erodes BA gamma* de-a = o armata organizata si disciplinata
a gasi treaba facuta de altii ; a
a isprbvi; a prapadi; gata-gata, eft p'aci:
GASELNITA (p1.-te) gala -gate as %ea tar razboaie ei vArsAri de singe (CAR.)
sf. 4 Fluture mic, lar- [comp. alb. g a t].
vele caruia, numite ,ca- `. t GATA GATT.
rtii", Sc introduc In stupi . GATEALA (p1.-ell) sf. e Imbractimintea Si
Si mtninca ceara din fa- podoabele cu care se gates c, se diehisesc feme-
guri; se mai numeste Si ile, toaletb: Mete ardean de neastImpar sa vada gateala
molia-albinelor" (Gal- de mireasA a Martel IsLv.1 : pr. ext.: se Inalta, straluci-
leria melonella) ( 2317) teare In gateala ei... biserica tut Stefan eel Mare IRO.).
[NBI. gasenica]. Fig. 2327. GAselnitl. GATEJ sn., mai adesea pl. GATUE. Nuiele,
GASI (-Mese) 1. vb. tr. ® A da peste cineva; crengi uscate pentru aprins focul, uscaturi, vreas-
peste un lucru pierdut sau ascuns cautradu-1 sau curi: on on din IntImplare, se syringe on un ohibrit
din intimplare, a afla: mi -nm gasit inelul; n'a gasit (DEW ; aprinsera un foe de pate on otteva e (DLVR.) [comp.
pe nimeni acasa; ramli on Dumnezen, tats. si sa to gaseso slay. g a t I fasine"].
sanatos (ISP.) pe unde nu cauti, pe acolo 11 gasesti; GATEJEL 1. sm. } = PrruLTcE [pasbrea obiri-
au gasit o comoara; cane mat, gaseste so- SAITTA1 ®; T''); nueste sa se ascundb In gatej e].
a-51 beleaua; a nu -el astImplir; vreme ou prilej; 2. GATEmz sf. pl. X 'R. Mracare ciobaneasca
a on-si 1000, a nu putea sta linistit (de nerlib- preparata din urdb dulce Si zer ($EZ4 (RV:CR(34.
dare, de durere, etc.), a nu se mai astImpara; GAS.TER (131.-ere) sn. !isms Ferestrau mecanic
a-et emu', a da peste unul mai tare, mai priceput, [germ.].
etc. care sa-1 poata birui ¶ C) A descoperi (dupe GATI (- Atesc), t GATA (-Atez, 0 gat) 1. vb. tr.
cercetari sau meditari indelungate), a inventa, Si re ft. 0 A (se) Linea g a t a, a (se pregbti: de
a nascoci: tin mihoe, un lase ¶ ® A socoti, a drum, de plecare, de razboiu; Q : nu a pentru tine se ga-
chibzui, a i se parea (c& e bine sau rau) : on cale testa, ei ',antra tine se nimereste ¶ 0 A sta gata, a fi
= de enviinta, nimerit ¶ ® A-i veni
sir CALE 03), pe cale sa.... clad se gates a-1 strivi on piciorul ()9P.) ;
pe neasteptate, a i se intimpla: am aims ce n'am polite tie-eine sa ucigA... pre vela no BA gateaza sit-1 lure
gindit, 81 ma mir ce m'a gasit. ®X A face bucate, a prepara mincarea
(FRV.-1.P.) ¶
2. vb. intr. A-i veni aminte, a-i trece prin la foc: de mincers ; = bucate ¶ 0 (1) A (se) Im-
minte, a-i abate sa se apuce de ceva): toemai braca frumos, a (se) dichisi: on de sarbatoare.
scum ti -at gasit sa spell P ¶ 0 Ti-al gasitl vorba sa vb. tr. si intr. A isprbvi, a sfirsi, a fi gata:
2.
fiel ei asi! = de chit o carte; cn scrisul.
3. vb. refl. 0 A exista, a se afla: an so mai gamete 3. vb. tr. A da gata, a prapadi, a nimici.
alts pe (tune ¶ C) A fi (undeva): a se de lata. 0 GATII sf. pl. Maram. Oaf. 13) Iz-
GASIT sbst. Faptul de a gas i: bun batr1nule, mene largi pe care le poarta barbatii,
ti spusera at (ISP.1. vara, In lot de pantaloni 2318)
GASITOR adj. verb. cam Care gaseste. [ung. gaty a].
'GASTEROPODS sf. pl. 4 Class de rnoluste GATIT 1. adj. p. GATI. 0 Pregatit
care se mica cu ajutorul unui picior larg si turtit preparat ¶ X 0 Preparat la foc (despre
situat sub pintece; tipul de capetenie e melcul bucate) ¶ O IT Impodobit, dichisit.
[fr.]. 2. sbst. (1) Faptul de a (se) gbti.
GASTRALGIC adj. .1 Privitor la gastralgie GAUN, GAVNE sm. Trans. Oaf. 4
[fr.]. = GARGAVN: Se pun pe tinge tahulul Si-i
*GASTRALGTE sf.
giunea stomacului [fr.].
IDurere situate In re- umplu on gauri mug (RET.) [lat. * c a v 6-
n e m].
GASTRIC adj. .0 Care apar[ine stomacului, 0 GAUNA (p1.-nt) sf. Bucov. Gaura
privitor la stomac, care se formeaza In stomac: In pamint care are forma unei juin/i-
sue [fr.]. t/14i de cuib de pasbre: 10 fats casuicile
GASTRTTA sf. i Inflamatiune a (mucoasei) for prin... gaunt In pamint (RET.) [lat.
stomacului, aprindere de mate [fr.]. cavo, -vonem].
*GASTRO-ENTERITA sf. F Inflamatiune 0 GAUNQIU sm. Trans. (cow.) = 232.
G. Gatn.
simultane a mucoasei stomacului $i a aceleia a GAIJN.
intestinelor [fr.j. GAT.M0S adj. CD Giturit pe dinauntru,
"GASTROLOGIR sf. X Arta culinary [fr.]. scorburos : Mute In tulpina 0111nm:tali acopadului (noon.)
GASTRONOM adj si sm. X Care tine la bucate 1 ® Lipsit de miez, sec: aluna, mud gitunoasa ; (P):
bine gatite si la Mutur& buns, care se Inchina. are capnl 0-1 01011 greierit In el (mP.) [g e u n a].
pintecelui [fr.]. GAT-MO*T (- Deese) vb. tr. A face gauno s.
GASTRONOMIC adj. X Privitor 1a gastro- GAUNO*ITT,TRA (p1. -turf) sf. Scorbura, golul
nomie [fr.]. dintr'un lucru gaunosit, caruia i s'a desertat
*GASTRONOMIE sf. X Arta de a mInca bucate miezul [g aunos i].
530
www.dacoromanica.ro
 GAURA (pl. gauri) sf. O Deschizatura sau gazda batailor, cel ce primeste batai de la toti ¶ GAU-
adincatura, mai mare sau mai mica, facuta intr'un C) Locuinta provizorie, odaie luata cu chiri Intr'o
lucru (Mold. born."): Ar mare; adIncli ; :aurae flute- rasa particular&9® Tr -Carp. GAZ
rutin; a se vita prin gaura broastel; gaura inelului, aculul, Gospcdar, cm cu casa, cu
cheii; gaura urechil, pe unde se atIrna. (rull; to dare de mina, bogata$ [ung].
Pam Int; de soarece, de game; nu veil saps nici In gaura O GAZDAC, GAzDAG adj. si
de sane nor.: ; doara nu s'o lace 0. In car ow- CER2 (9 ; a sin. Trans. Maram. Bogata$:
astupa o e a plati o datorie: same on care... ar Lacomit-am. lacomit. lacomit la
Ii putut astupa multe gauri at.-vtt.: ¶ ® (0 Casa proasta, sapte vaci earn lust bids de gas-
bordeiu ¶ ® Celula. In fagur ¶ 0 me- ARC [lat. daci (IK.-BRS.) [ung. g a z d a g].
caul a]. OGAZDACESTE adv.
GA.URAR (pl.-are) sn. ®ii Lopatica, scindu- Trans. Ca un ga. zda c, ca
rica cu mai multe gauri de la sulul dinainte al raz- un bogatas: lime on era mai
boiului (ow j 106, C) ¶ C) Trans. pr"' 0 tri tale, unealta Inttiu decit el, Mat cotes in
de fier ru care se fat gauri la opinci mu.). b lserica (RET.).
GAURI (-resc) vb. tr. A face o g a u r a (sau 0 GAZDACIE sf. Trans.
mai multe gauri): C): picatura gitureste piatraure- mow.) B :gat' e, stare de g a z- Fig. 232o. Gazar.
chile, a face gaurile pentru atirnat cerceii; ® a d a c.
asurzi. O GAZDALUI (-amen) vb. intr. Maram. A face
GAURICA (pl.-rote), GAuRicE sf. dim. GRIIRA: trebile casei, gospodariei (eRL.) [g a z d a].
bagli chota In giturices resit celei de amnia (NiceA) 0 GAZDAN sin. Oas. Bogata$ [g a z d a J.
0 GAURICIOS adj. Ban. Cu gauri, gaunos. 0 GAZDASAG (p/.-aguri) sn. Trans. (DENi.) RAZ-
GAURIT 1. adj. p. aAurt1 ¶¶ (C) NZGAURAT. DIISAG.
2. sbsl. Faptul de a gauri. 0 GAZDOIU sin., alizmArE sf. Tr.-Carp. I Sta-
GAURITOARE sf. Q Unealta sau marina de pinul, stapina casei 1 ® Bogata$ a : Lficomit-am,
gauri t. lacomtt, Lacomit la seise boi, $'am mat !Ada de gazdoi ((5.-055.)
0 GAUROS adj. Oa?. Cu gauri, gaunos. [g a z d b.].
0 GAURUTA (p1. -te) sf. Oas. dim. clAuRA. GAZDUI (-uesc) 1. vb. Ir. A primi pe cineva
GAVAN p1.-ne, -nurr) sn. 0 Partea scobita In g a z d a, a-i oferi adapost (peste noapte sau
a II ngurii: Ia cutitul si le tale De :a linguri tot ...nil (EWER.) pentru mai rnulta vreme): Imi Men cinstea sa mA
® Mara m Trans. (PAP.) (DENS.) 0 C;; Lingura mare In- gazdueascit In odata stapInului eau (ON.).
trebuintata la sting., polonic 11 ® Palma miinii, clnd 2. vb. intr. A trage in gazda, a icdea in gazda,
adunam degetele, facInd-o ca a se instala in cineva pentru citva timp.
un calls 'I 0 p Orbits, sco- GAZDUTRE sf. 0 Faptul de a gazdui ®
bitura In care e a$ezat ochiul: Adapost In casa cuiva 11 O Ospitalitate: mai Mill-
Ii luceau ()chit to for adinci Vdc.,- tumt Ina data de bona m 01 de povetele tale folosltoare oar.) .
(SAD) ¶ ® Strachina de lernn GAZDUITOR sin. Cel se g a z dues t e, ce
scobit (2] 2319): 'Mann-. s'au
vorbit... ad duce si el plocon domnului Fig. 2319. Gavan.
nn cu lapte ecru (JIP.) gazda... umplu un
porumb !WWI ®
de lemn cn
Jghiabul rnesei 1 Implarului, In
care se in uneltele [comp. gr.-biz. tapiva $i blg.
prime$te in gazda pe cineva.
stapina casei: tact, Junineasa ,
0 GAZDULEASA (p1.-se) sf. Bucov. G a z d a,
nu to supara (VCR.).
0 GAZDUSAG (p1.-surr) sn. Maram. Avere, bo-
gatie (ung. gazdasa g].
srb. v a ga n]. GAZDL (pt.-erurr) sn. V Cuvint arab care In-
GAVANAT adj. Scobit, concav ea un g a v a n. semneazii, In literatura turceasca si cea persana,
0 GAVANOS (pl. -oase) sn. Mo/d. 0 Borcan vas o poezie usoara consacrata amorului sau beds:.
de but smaltuit pentru pastrat dulreata, untura,
sate, etc.: sorisoarea era sourta, dar Intovarasita de ctteva
gavanoase on dulcet' [tc. k avail() S].
(GN.)
*GAZLA (pl. -le) sf. 7.k Specie de antilop&
ce trae$te mai ales in Africa de nord $i
In Siria ( 2321) [fr.]. '7C`
,
0 GAVANOSL (p1.-ale) sn.0 dim. GAVANQS.Bor- *GAZVI'A (p/.-te)sj. Atv Ziar, jurnal: cau-
cru4: merge de ascunde ele (ALEOS.) ; Acolo, aic1 and intr'o ladi ultata, dan paste o ea, de cele
sipuri. butelcute (STAM.). mart (1.-GH.) [fr].
0 GAVAT sn). col. Often. Ban. O * Paraziti, pa- *GAZETAR sm. Alo' Zia- :c
duchi, viermi: gadini... trisemneazti... Ideuste, omizi, rist, jurnalist [g a z e t a].
vfermi, goange Si alt .... (MAR.) ¶ ® Often. :Pk Lupi [bg. "GAZETARDSC adj. an
gavel]. De gazetar.
0 GAVAUNA = VAGAVNA: se asounsese ye semne In GAZE TARTE s f. Amo' Pro-
atare ee sub pamInt (MESA) ; rendez-vous 1-a dat to aura, on fesiunea de gaze tar, zi-
In nod de A. 9 (EANN.). aristica: sr Ii putut ayes o cli-
t GAV9ZD (pl.- oazde) sn. 0 Cuiu; cuiu pentru ental& mutt mai numeroasa. dui
Fig. 2321. GazelA.
$indrilit (FR.-CDR.) ¶ ® Oas. Trans. lc, pane (cu care ear it Haat de cal (VLAH.).
se craps lemnele) [vsl. g v o z d t]. O GAZI (-anew) vb. tr. Ban. A calca In picioare
t GA.VOZDI(-aego) 1. vb, intr. # A tintui cu cuie. (srb. gazitil.
2. vb. tr. Mold. A Inghesui, a ghemui; a piti: GAZOGN (pl.-ene) sn. F Aparat pentru pre-
veverltele gavozdite una pest° alts (coo.) [vsl. g v o zdi t i.] pararea in casa a apei gazoase [fr.].
GAVRTLA sin. Numele popular al ursului, GAZOIU (p1. -oaie) sn. (R.-COD.) GAZQRNITA.
Mo$ Martin [npr. G a v r i I (a)]. *GAZOLTNA sf. Lk Lichid foarte inflamabil
GAZ, (p1. -re) sn. ® Q Nume dat tuturor ce se obtine prin distilarea petrolului [fr.].
corpurilor fluide ca si aerul; de 11uminat, sedan,
gazul obtinut prin distilarea carbunilor de piatra,
Intrebuintat pentru luminat ¶ C) Petrol de lamp&
[fr.].
GAZ2 sbst. Sd Tesatura foarte subtire, de ma-
tase sau de fir; zabranic [fr. g a z e).
GAZAR sm. V Cel ce vinde petrol de luminat
(ki 2320) [g a z].
GAZDA (pl. -de) sm. $i f. (.) Stapina sau stapinul
casei, in raport cu oaspetii pe care-i priniesc: 111111100.,
In ~; a prim' in ;,
si el 81 gazda s'an soulat on noaptea 'n cap (VLAH.); a trage
de hoti, cuib de hop; cel ce
adaposte$te pe hoti In casa lui $i tainue$te obiec-
'

Fig. 2322. Gazometre.

*GAZOMD'rRU (pl. -tre) sn. CI 15 Cilindru de
tele furate: e mai ran gazda lotrilor decIt lotrul umad:
gazda de furl Si so pedepseasci ca land (LEG. CAR.) ; ® F: table de fier, de un mare diametru, care serve$te
531
www.dacoromanica.ro
GAL sa Inmagazineze gazul de luminat fabricat de o GEA.MANDURA (p1. -re) SI. 2. Corp plutitor
GEAsh-i dea o presiune regulata In timpul
combustiunii lui (E. 2322) ¶ ® Aparat care aratk
cantitatea de gaz de iluminat Intrebuintata Intr'un
de obiceiu in forma de butoiu, care se asazh pe
suprafata apei, si se prinde de fund cu lanturi sau
ancore; indica navigatorilor un loc pri-
local, cont.or (p 0 1438) [fr]. mejdios sau aratii
GAZON sbst. Pajiste de iarbk scurt& Si latruntii: drumul ce trebue sk
voted de nisip roan lnconjurau porters de urmeze corabia
Insmlinate cu florile oele mai delicate (1. -oil.) 2329) [comp. ngr.
[fr.]. atp.cevaooprA].
O GAZORNITA (p1.-te) sl. Lampii GEAMANTAN,
primitiva de petrol (L_. 2323) : In Mo/d. GEAMANDAN (pl.
lumina sAracti a gazornitei, moults plumate -no) sn. sac de piele e
si vorbele for (spo.) [g a z (2)]. sau de plaza, cutie
*GAZOS adj. ® De natura gazu- imbracata cu piele
lui, care se prezinta in stare de gaz sau plaza, in care
11 ® Se zice despre anumite bauturi se pun lucrurile (in
Incarcate cu gaz In disolutiune: limo- spec. de Imbracamin-
nada gazoasti; ap6 gazoasA, acid carbonic te) ce se iau in ea-
disolvat In apt sub presiunea a 4-5 la.torie (Lt; 2328): No-
atmosfere [fr.]. Fig. 2323. ma prin trAsurA at prin
GAZUT (-nese) vb. tr.& A unge cu Gazornill. geamantan (1.-GH.); o trti-
g a z (petrol) un lucru, spre a-i da foc cciaus.) SUrti. ineareatti ca
GEABA adv. (mai adesea precedat de prep. geamandane, truss la scat%
DE). 0In zadar, zadarnic, lark folos: ea scum Melt (ON.) [tc. g a m a-
juriminte (PAMF.); an, tioaloasa, mil trudeam (s.-com): d a n].
nici o silgeatft nu se ducea to v1nt de um); vii,
to duct, rupi nista Pelmet ¶ ® Fark bani, lark

scoala) [srb. g a IL].

GEALAT, GELAT sm. 0 Calau,
[tc. gab b a].
a plkti. gratis: mi le-a dat de
0 GEAC sbst. Often. C) 'Re Sedila, saculet de
plaza rark pentru brinzk ¶ ® Traistuth (In care
pun copiii cartile, mIncarea, etc. clad se duo la

glde (] 2325): un gealat, o'o izbitura de

topor, fi Aura capul de De =Sri (VLAN.); J :
Iis
Fig. 2328. Geamantan.
1_
-
-
Fig. 2329. Geamanduri.
GEAMANTA.N.4 ;(p1. -ass) sn. dim. GEA-
Ah I lamina moarte, gelat mutt cumplit, MANTAN.
Mi-at rApit (stAts.) ; doi gealati m'au GEAMAT 5. GDMET.
dus la bectut de piatrA (DLVR.) 9 ® Ban. 4= GEAMBARALE = GEAMPAEADE.
MIISCAR RC. gelladj. GEAN1BA$ sm. 0 tal Negustor sau samsar de
GEALAU (p1.-tte sn PP Rindea de cal ¶ 0 Mijlocitor ne-
cai: Mop Nichifor era pi
lungs intrebuintata de timplari; nu- Cinstit; punga8, hot: se teme de musafirli 1 de noapte
/ ()s p.) ¶ ®# inselritor [g a m to a z].
GEAMBABLTC (p1.-louri) sn. Meseria de
geambas: de ce ai sa to ap1101 P... de avocatie p...
de ? (ALECS.) [tc. g a m-
hazlyk]
Fig. 2324. GealAu. Fig. 2325. Gealat. GEA.MGTUsm.V Cel
mita $i buhaiu" sau ,,robanc" (L! 2324) rung.
gyal6 J.
GERM (pl. -mari) sn. 0 Sti-
elk, de obiceiu plank, care se
avail In cercevelele ferestrelor ;
sau, uneori, In locul tkbliilor fr.
usilor ( 2326): a se tail pe
a sparga un ¶ 0 Sheik care se
asaza in cerculetul de metal
al unui ceasornic ¶ O F Mo- Fig. 2326. G. Geam.
noclu [tc. g a m].
GEAMALA (pi.-le sf. Masek ariask ce aco-
perea In intregime un cm care lima odinioara pe
strkzi si la bilciuri la vremea Mosilor [tc. gema 1]. Fig. 2330. Geamgiu. Fig. 2331. Geamie.
GERMAN pl. gement, gemene) adj. $i sm. f. 0
Se zice de doi copii nascuti In acelasi ceas din ce vinde sau pune g e a m u r i la ferestre (B1
aceeasi mama; frail gement, surori gemene ; FA -mA, 2330) [tc. g a m g y].
tats, as salt seaman, Ca irate GEAMIE sf. fr6 Cask de rugaciune la Mahome-
on irate de seining= ass
(PANill; dani; templu mai mare declt moscheea ( 2331):
de bine a parcli eram douti surer! In Bagdad, Its -care mahala fsi are geamia ei (CAR.); multe
gemene (GN.) ; IMPliateSER a biserici crestinesti be schimbli In geamit um) [tc. g a m I].
nAscut doles gemene (CAR.) If QQ GEA.M14C (p/.-tauri) sn. O Toate geamurile
* Despre arbori cart au unei locuinte 9
douk tulpini cgeseute din ®1211 Galerie, salk
aceeasi rkdkcink: bras' ge- cu peretii de gea-
nieni ¶ ® * Despre fructe, mu (. 32 ilefgafigiAA,1
cind shit impreunate, li- casele ale verzi ca i A _I
pite una de alta: prune ge-
mene ¶ ® * CiBMENII, until
din cele 12 semne ale zo- P.Fig.
diacului ; numele unei con-
2327. Gemenii.
Pollux. C. Castor.
et, (CAR.); fata emu-
ra la Darinti bolea ..,,..
Wenn de elestar Prr..Ittaital....,ikullihirosi
(DLVR.) [tc. g a m-
,-
i
stelatiuni, ale carei stele mai luminoase shit Castor 1 y k ]. Fig. 2332. Geamlic.
si Pollux ( 2327) [lat. gemInu s]. GEA.MPAR4LE, d CEAMPARALE sf. pl. 0 .1
GEAMANDAN Pr. GEAMANTAN. Castaniete: incept, id elute un cInteo... juctnd ceamparalele

532
www.dacoromanica.ro
(CAR.) ¶ ® In Melodie, viers: privighetorile.... trAgeau p1. # oemanari, li$itele, furculitele carului [lat.
GEA-
nigte geamparale de-ti lua auzul ow.) [to. 6 a 1-p a r a]. gemInaria].
GE4NA. (p1. gene) sf. 0 t Pleoapa.: an mai dede GEMANARITA (pl. -te) sf. 0 Plant& din GEN
aid pia de somn In genele ei pina dimineata ((SP.) ¶ ® familia orchidaceelor, numitS $1 bujorei", po-
Parul pleoapelor: ochii ei aibagtri clipira sub ltuarile-i roinic" sau sculatoare", cu flori marl $1 fru-
gene Male (oorm); a da ochii In gene, a i Se Inchide moase, purpurii (Orchis papilionacea) ¶ 2 GNTIIL-
ochii de somn, a atipi ¶ ® ® Fa$ie luminoasa, VACII [gemanare].
zare de lumina: o ,ee rogie se aprinde la IngemAnarea 0 GEMAR sm. (R.-00D.) 9 = GRAMM [g e a m].
pamtntului carul (ULAN.)); clod emit& soarele ei
cn GMAT Fir GRKET.
ramble In 1=001 Earn 0 rogie (BR.-VN.) [lat. vulg. GEMATOR adj. verb. G ?ME. Care genie.
genna<clas. gena]. GEME (gem) vb. intr. (D Ali exprima durerea,
0 GEANDRA, GIANDRA sf. Mold. X Mlncare M- suferinta (fizica sau morals) scotind, la fie-care
out& din felii de mamaligh prajite $1 amestecate rasuflare, un sunet plingator, nearticulat, a se
Cll apa: geandra e minoarea color ou desavIrgire oared (BEL). vaita: oadolca de baba gemea subt talpa iadului (cm.); des-
GEANTA (pl. genti) sf. C) Pung& pre animate: In Ion sa geama boil, sclrtie carul (vt.ati.) ;
mare de piele, tolba ce se poarta, despre vljiitul vintului, despre fosnetul arborilor,
mai adesea, atIrnatil de gtt sau pe despre curgerea sgomotoasa a apelor, despre seir-
umlir, In care se tin scrisori, acte, Vital lemnelor etc.: view' vtlie gi geme ou niste ial-
bani, etc. (12] 2333) fj ® y hub& nice glasuri (woe.); clod guera, clocotea codrul, gemeau
de vinat: Igi awl{ In sins aceea MUMS vat's (um); numai o fIntIna igi mieca gemind oumpana el in
pi geanta In ftmdul luntrii (o.-zamF.) 'r C:) vint (EMIN.) r OO ® A fi asuprit, apasat: tars gems
t Cartusiera [tc. gant a]. Fig. 2333.
subt asuprirea Tomgei (NEOR.); tars intreaga geme sub biciul
GEAR (p1.-rnri) sn. 15 Sal de India Geantg. gi caznele aomneett mitt ¶ 0 A fi plin, coplesit de
[to. g a r). ceva: pravalia gemea de mueterii (CAR) ; curtea gi until°
GEBREA sf. CIrpa. de $ters sau de frecat caii gem de porci ((Sp.); numal magaziile bogatului... nemilostiv
[tc. gebr 6). (MAR.) [lat. g 6 m6 r e].
gamest' de bucate
0 GEDET = DUGET. GEMEN (I) ow. immix.
*GEIZER, *GIMIZER, GUM (pl. -ere) sn. ad GEMET, Mg(a)MAT (p1. gemete) sn. Sunetul
Izvor de apa fierbinte care tIsneste din clod In nearticulat scos de eel care geme: o saptamlna in
cind, sub form& de ,..-1Suc,scraa- chelata lei china! barbatul on ~ale ei (ISP.) ; Si; sulerind,
colo an& , la o mare la veci n'am scos un gemat (VW1.); ® se zice despre
Waltfine, raspIndind PV71,N4.-7 vijiitul vintului, arborilor, etc. [lat. g6mItu s].
In aer ni$te nori de GEMINAT adj. Imperechiat, asezate doua
aburi; mai cunoscute cite doua [fr.].
slut cele din Irlanda GEMINATIVNE sf . 0 Imperechiere ¶ ®4)
(a] 2334) [fr.]. Repetiiiune de doua on a aceluia$ cuvInt [fr.].
GELAT GEAL4T
GELAT/NA (p1.
i
GM'ULA (pl. -le) sf. Mugurm care, desvol-
tinduse, da na$tere primelor trunzi$1 are ale unei
- ne) sf. OO Substanta plante [fr.].
ca piftia care se ex- GEN p1.-nori) sn C.) Grupe de indivizi care au
trage prin fierbere din anumite caractere comune; neam: animal;
partite cartilaginoase ~ul uman, neamul omenesc, toti oamenii, in-
$i din oasele anima- treaga omenire ¶ 0 Fel, soiu, mod: un non A. de
lelor ¶ 0 Zeama de vista ¶ ® Feint de a scrie, de a executa o opera
fructe, careia i s'a rnuzicala: Clmplu, sublim ¶ 0 Subdiviziune
adaugat gelatin& si a fie-carei specialitati literare sau artistice: ~el
care se Inchiaga ra- epic ¶ ®[2.7 Terminatiunea, forma pe care o iau
cindu-se: in toate Sim- substantivele spre a arata sexul masculin sau
betele... avem la masa femenin al fiintei aratate prin acest substantiv, $i,
er (BR.-VN.) [fr.]. prin analogie, acela al obiectelor $i al notiunilor
GEL ATIN - abstracte: In limbs roman& avem trei purl: masculin,
BROMVRA sf. sgee* lemenin gineutru ¶ ® In istoria naturals, genet
Substanta compusa. Fig. 2334. Geizer. este o subdiviziune a familiei" $i cuprinde un
din gelatin& si bromura de argint cu ajutorul careia numar care -care de specii" care au caractere
se prepare placile .i filmele Intrebuintate In fo- comune [lat.].
tografie [fr.]. *GENDARM... SANDARM...
GELATINOS adj. Ce tontine gelatin& sau *GENEALOGIC adj. Privitor la genealogie
I

ce seaman& cu gelatine [fr.]. ¶ ® Arbore ger ARBORE fj [ fr. ]

GELEP sm. Negutator strain (Pure, Armean, *GENEALO G/E st. Spita neamului, in$irarea
Grec) care eumpara in tars un numar mare de of stramosilor cuiva dupe gradul for de Inrudire [fr.].
pe care le vindea apoi la Constantinopol [tc.]. *GENEALOGIST stn. Cel ce alcatue$te genea-
GELOS adj. (D Care -$i teme sotia sau iubita, logii [fr.].
care sufere de gelozie, ternator, zuliar: e grozav *GENERAL 1. adj. 0 Comun tuturor fiintelor
de gi toata glue o cearta tvLAH.) ¶ ® Care tine /milt sau luerurilor de acelasi fel, ob$tesc: Were .4,
la un lucru $i se teme sa nu-1 piarda: gelogi de nemultumire ¶ 0 Adunare A, a intregului corp,
libertatile ei de bunurile for c000e [it.]. a tuturor cari fac parte dintr'un corp ¶ 0 Ise
GEL OZ/E sf. 0 Teama, nelinistea, banuiala Procura a, pentru toate afacerile $i far& nici o
de a fi 1nselat(a) In dragoste: garpele geioziei o mugca rezerva ¶ 0 Cu puteri foarte marl, foarte Intinse
(D.-ZAMF.) 11 O Pizma, invidie
de inima In functiunea pe care o ocupa.: director ~, inspector
[it.]. 2. sbst. Ce-
GELUT (-uesc vb. rp. tr. A netezi ea ce convine 3
.4101*,
cu gealau 1, a da la rindea. unei catego- 11" it
"GMA (p1. -me) 1. sf. Ori-ce pia- rii Intregi, u-
tra stumps (L 2335): Salipeau zorii nui gen In- jW1
zilei, prin aerul eters, In geme gi our de
strafe to.-zargF4.
treg: a
chide de la
con- fin)
2 adj. ev sere sarea extrasa la particular.
din shrill parnIntului, din ocne, $i 3. SM. X 0-
fermata, ca si sarea de mare, din Fig. 2335 Liter superior, .Fig. 2336. B. General de brigade. - D.
clorura de sodiu [fr.]. Gems antica de un grad General de divizie. C. General
GE.MANARE sf. 04 Ramura. bi- sculptata. de corp de armata.
mai Malt de-
furcate, creanga crescdta. In forma de furca ¶ ® clt colonelul; de brigada ; de divisle: de corp

533
www.dacoromanica.ro
GEN- de armatA, care comanda. o brigada, o divizie,un corp inspiratiune creatoare: om de lui Alecsandri
de arma La. (Li 2336). (D Om care posedd un astfel de talent: e un
GEO 4. In loc. adv. In genere, de obiceiu, in- mare ~ ¶ o Ca-
deobste fr.]. racter propriu, 187 1023
GENERALISIM sm. an General mai mare distinctly, al
peste toti generalii, care are sub comanda lui unui om, al
toate arniatele unei puteri: punted servicile for la unui popor, al c
dispozitlunea rulul, !Ara conditie (1.-GH.) [fr.]. unei limbi, etc.:
GENERALITATE t. 0 Insusirea a tot ce
este general ir Cel mai mare nurnar, aproape
2
RomAnului, ~
limb!) latine ¶ C)
0$
tutalitatea: a oamenilor; In ~a cazurilor, in mai X Arta de a 1 ti`
toate cazurile ¶ s pl. Lucruri generale $i stiute, fortifica, de a
fora leg:aura strinqa cu subiectul: a spume gene- ataca sau de a
ralitati [fr.]. apara o cetate,
GENERALIZA -izez 1. vb. tr. A face comun, un loe Intarit;
gem ral, a da o mai mare intindere, a impra$tia, ul milltar sau
a mu cit mai mult: . o idea, tin obiceiu, o formula 1, corpul de 2..&
algebriefi. trupa insarci-
2. vb. refl. A deveni comun, general, a se lati nat cu lucrdrile Fig. 2337. Cenu.
[fin. de aparare $i de C. Capitan. S. Soldat. G. General.
GENERALIZATOR adj. $i sm. Care gene- asediu ale unei cetati (j 2337) [lat. geniu s,
rail aza fr. . fr. g 6 n i e].
GENERATOR I. adj. Care produce, care *GENTTL adj. Dragalas, frumusel, ginga5; pla-
du na$tere. cut, nostim [fr.].
2. GENERATQR p/.-toare) sn. 3 # Cazanul unei 'GENTILE' A (pl.-te) sf. CD Dragalasie, gin-
ma$ini cu aburi 1 0 A ow de electricitate, on -ce a- ga$ie ¶ 0 Purtare gentila, atentie delicate ¶ ®
parat care transforms o forma. oare - care de Vorba placuta $i de spirt [fr.].
energie electrica: elemeniele voltaice gi acumulatorii *GENTILOM sm. 0 Om de Camille, de vita
shit generatoare de ourent electric. nobila (In Occident): ca ~11 51 cavalerli din tim-
:I. GENERATOARE sf. A Linia care, prin in- Pul Renasterii (noon.) ¶ ® Om de omenie, om cum se
vir-tirea ei in jurul unei axe, da na$tere unei cade '[Cr] ..
suprafet,e; astfel o semi-circonferenta., invir- *GENTIANA. sf. * = OHINTURA; CAPE [lat.].
tindu-se in jurul diametrului ei, da na$tere su- GENUCHILT pp- GENGNCRIU.
prafet,ei unei sfere [fr.]. GENUFLEXIVNE sf. Indoirea genunchiului
GENERATIVNE, GENERATIE sf. 0 Faptul la pamint, Ingenuchierea [fr.].
de a da na$tere unei fiinte sau unui lucre ase- GENUNCH(I)ER (pl. -ere) set. Mold.
menea; na$tere: procreatiune: oamenilor; ~a 0 (r) Pieptar lung pint" la genu n-
Plantelor ¶ ® ® Productiune: ~a 1dellor 7 ® Pos- c h i ¶ 0 ft Legatura de piele ce se
teritate, urma$ii; ~a Int Noe ¶ ® Tot,i oamenii pune la genunchii tailor j 2338).
care trdesc cam In aceea$i epoca: a de la 1848; GENUNCHI4 intEsuNcHiti.
generatiile treoute, viitoare; mi-al zugravit, en un adevarat GENUNCHIU, GENQCRIU sin. $i
talent de pictor, unele figuri din generatia ce ne-a precedat (pl. -chi, -the) sn. 0 0 Incheietura osu-
(1.-0(1.) 11) 0 Grad de filiatiune in linie directs: lui coapsei cu fluierul piciorului (la

,
bunicul, tatAl gt Hut apartln la trei generatii deosebite om $i la animale) ( 2339, 2340): a-1
[fr.]. tremura genunoliii; a tndoi, a plena genun-
*GNERE, numai in loc. adv. IN In mod call; a lua, a tines pe genunchi; a gedea pe
general, de obiceiu, Indeob$te [it.]. genunchil ouiva Iff 0 In genunchi, CU ge- Gengt;n2c118e.r.
GENERIC adj. Propriu unui gen: caracter ~ nunchii la pamint: a eta In genunoh1; a
[fr.]. se ruga In genunchi; a se 1
GENERQS adj. 0 De o fire, de o inima nobila, pune, a cities, a da In ge- .
aleasa; marinimos: sentiment ~, suflet ~, faptA nunchi, a ingenunchia
generoasa; nu va ft popor De lume... mai si mai de [lat. genueulum].
isprava ca poporul r01211434C (VLAK) ® Darnic, care da GENUNE st. C) Doc
bucuros, cu mina desehisa ¶ 0 (P Intaritor $i foarte adinc intr'o a-
foarte bun: yin -at [fr.].
"GENEROZITATE sf. 0 Nobleta de suflet,
rnarinimie ¶ C) Darnicie [fr.].
GENEZA (pl.-ze) sf. O Formatiunea unui
organ; na$tere, prod ucere ; geneza lnmii, cosmogonia;
,
pt"; apt" adlnea $i li-
nd: scapatilm lar Intr'o
oglinda
cotton cu virtu]
IVLAH.) 11
in care vezi
In 108
® T.) Abis, FT. 2339 Fig. 2340. Ge-
prapastie fart" fund: G ntt
geneza omului, na0,erea spet,ei umane; geneza limbllor.
originea $i desvoltarea graiurilor ¶ ® Ar A
Prima carte a vechiului Testament care cuprinde
Soarele s'o stinge In a nunchi. F. Fe-
cea adlnea (Emin.) ; nitlar.
la stInga se deschide o gura inspilimtnta- bia;
121:
per.-
povestirea creatiunii lumii [tr.]. toare, ~ !Ara fund (N.-UR.) [lat. g y r o- nee.
'GENIAL adj. Inzestrat cu geniu, ce arata n e m].
geniul: o operit ~A [fr.]. GEOCENTRIC adj. 0 44,1i Privitor la centrul
GENIALITATE sf. Insusirea, caracterul a pamintului ¶ CY* Se aplics la longitudinea $i lati-
tot ce este genial [fr.l. tudinea unei Planete ydzuts de la Pamint [fr.].
GENITAL adj. Care serve$te la generatitine, "GEODEZIC adj. oul Privitor la geodezie [fr.].
la na$tere; privitor la organele procreatiunii [fr.]. GEODEZIE 51. ,a,fi tiinta care are de stop sit
GENITTV Sit C2.7 Caz al declinarii care indics studieze, prin masuratori cit se poate de exacte,
pe posesor sau originea, dependenta, etc. [lat.]. figura globului parnintesc [fr.].
GENIU (p1.-nit) sn. CD It Spirit, duh, bun GEOFAG adj. Care maninca. pamint [fr.].
sau rau, care veghia, In tot cursul vietii, asupra GEOGENIC adj.. Privitor la geogenie [fr.].
soartei unui om: 1 lui Socrate; 1m1 Inohipulam ca -GEOGENTE s /..,;.fi Partea geologiei care stu-
ma aflam in imparatia fantasmelor, rapit de carol unlit diata originea $i formatiunea pamintului [fr.].
~ de noapte (ALECS.) ¶ 0 spirit care veghia asupra GEOGNOSIE sf.,4,121i Partea geologic' care stu-
destinelor unui popor, unei tars, unui ora$, etc., diaza structura $i compozitia rocelor $i maselor
Inger ocrotitor: Romei ¶ ® ( Persoans care minerale continute In pamint.
are o Ihrlurire fericita sau nefasta asupra soar- GEOGNQST sm. aka Naturalist care se ocupd.
tei sau actiunilor cuiva: ~1 bun, ~1 ran al (nth% de geognosie [fr.].
(D Dispozitie naturals, aptitudine, talent: a ayes GEOGNOSTIC adj. amfi Privitor la geognosie
1.poeziel, Dieturii ¶ O Talent superior $i creator, [fr.].
534
www.dacoromanica.ro
 TABELA XXII. ALFABETIIL GERMAN GEO-
Caractere de tipar S c r i e r e
Valoa- Caractere de tipar I S c r i e r e
Valoa- GER
Minus- Majus- Minuscule Majuscule rea Minus- Majus- Minuscule Majuscule rea
cule cule cule cule

to 91 2.r/ a a a O .4,- a c)

a
b
it
0
4.0 a e P I,
0,
7 P i)
.--e ,g- b q
rti 9
C G ...4.- ./ t . r .'.R AA-- X r
b Z II ,i9/ d i e l'63 .9' s,z
e ( .,,
11/
r, e fd)
IV X6,
a
$

f g
oi
1 ay f
gh
it # st, st
g
7,,,,, /3 s
b
_
b
O g, h
ch
t
t _
.1 ..
4, Z
t
t
I:

i -9 °""ier
cy I U U
'./
tv u
eZZ'
,.
3 . if u 'a
i
er,
1
44/ fa ti
Z
r St
a- k V

I
vs.& 40 29 f
f a
? 1 m E 44.9 X'2 v
111 .21
444, 2Z m F 1: "g
0 M; x
n 91 - 44/ X n 1.) D 7 , Y

0 0 4,- a o 3 3 1 ",
.---/ t

*GEOGRAF sm. # Cel ce publics scrieri privi-
toare la geografiesau care precia. accasta gtiintfi [fr.].
*GEOGRAFIC adj. 0 De geografie, privitor la
geografie [fr.].
GEOGRAFTE sf.0Stiinta care se ocupa cu stu-
diul diferitelor regiuni ale suprafetei pamIntului
[fr.].
*GEOLOG sm. autS Invatat care se ocupa do geo-
logie [fr.].
*GEOLOGIC adi. aka De geologic, privitor la
geologie [fr.].
*GEOLOGTE s/..gdiStiinta care se ocupa cu stu-
diul straturilor din care e formats scoarta pamin-
teased si fazele prin care a trecut sau trece Inca
globul pamintesc [fr.].
' GEOMETRAL adj. Itt Care reproduce In pro-
iectiune orizontala dispozitia $i proportiile unei
lucrari de arhitectura: plan [fr.].
*GEOMETRIC adj. A De geometric, privitor
la geometrie: figure [fr].
*GEOMETRTE sf. A Still* care se ocupa cu
studiul sf masurarea liniilor, suprafetelor si volu-
melor; elemental* care se ocupa de linia dreaptk,
de cerc, de plan, de poliedrii cei mai simpli si de
cele trei corpuri rotunde, anume cilindrul, conul
circular si sfera; atlantic* care aplica algebra la
cercetarea proprietatilor liniilor, suprafetelor si vo-
lumelor ; Pr' DESCRIPTIV, PLAN [fr.].
*GEOMETRU sin. A 0 Cel versat In geometrie
5 ® Inginer hotarnic lj 0 Mare matematician
[fr.].
*GEOMORFTE sf. 4,14 Partea geodeziei care se
ocupa cu studiul figurii parnintului [fr.].
*GEORAMA sf. 0 Glob geografic, gol pe dina-
untru, pe a cArui suprafata interioara. este dese-
nat pAmintul [fr.].
*GEORGIAN adj. gi sin. 0 (Locuitor) din Geor-
gia (tinut al Transcaucasiei) [fr.].
*GEORGICE sf. pl. As' Titlul unei celebre poeme,
535
www.dacoromanica.ro
In patru clnturi, a lui Virgil, privitoare a agri-
culturA [lat.].
"GEPTD NV P. 1ST.
GER (711.-ruri) sn. 0 Frig mare ce face sA Inghete
apa $i sA degere oamenii: chiar lemnele de pe foe pocneau
de dd (coo.); pe on N de crapau lemnele si pietrele (ISP.) ; s'a
lasat nn strasnic; ..131 Bobotezii, ger cumplit !tat.
g 1 u].
GERA. (-rez) vb. tr. tge A administra, a conduce
afacerile pe seama altuia [fr.].
*GERANT sm. Cel ce administreazA, ce con-
duce afacerile In numele unui particular sau unei
societati [fr.].
GERAR sm. l C) Ianuare [g hena r, refAcut
sub influenta lui g e r].
I GEREMEA (p1.-mole) sf. AmendA [tc.].
GERET (pl.-tura) sn. ow- GERID.
*GERG p1.-guri) sn. #' Jargon: limbo patriot se
fmpestrlia, formInd on dc ce SO lntlnse Ca o peoinelne (NEOR.)
[it.].
GERID (P1.-dUri), GERM (p/.-eturi) sn. Un
fel de bat, In forma de sulita, cu care Tureii trA-
geau la tinta: trageau... la tinta,.. cu Mott, land,
gereturi, ye care le aruncau Cu mina usALc.); anti, mai
Mad, aruncit armelelor inainte, ca niste geridnri (ALECS.)
5 0 Joe in care un cAlkret asvirlea in fuga Ca-
lului geridul asupra adversarului care trebuia sA -1
prinda, iarasi In fuga calului [tc.].
GERILA sm.. (P Tip al basmelor populare care
tremura de frig pe on -ce temperaturIt si care
InghiatA, cu suflarea-i, toate din jurul lui [g c r].
GERIOR (pl. -oare) sn. 0 dim. GER.
*GERMAN . adj. 0 Din Germania; al Germa-
nilor, privitor la Germani.
2. GERMAN Sin., (mamma (p1. -ne) sf. Locuitor
din Germania, Neamt, [tat.).
*GERMANIC adj. Privitor la Germanii de as-
tral sau din vechime; Ilmbile o, graiurile vorbite
de popoarele de origine germanicA (Germanii,
GER- Austriacii, Danezii, Suedezii, Norvegienii, Engle- 0 GHEB (7:1.-burl) sn. Mold. C) Cocoa5i1 ¶ ® Pr.
if.
GHE GERr.lMANISM pl.-me sn. 2J Vorba,expresiune
Impruniutata sau imitata din limba germana; fel
ext. Inaltime, ridicaturti: In fund, muntii lei rotunieso
~tulle tarcate de soars (VLAH.).
GHEBA, mivBA (pl.-he, .1 -burl) sf. cp Haina
de exprimare propriu limbii germane [fr.]. barbateasca lunga pina la genunchi, fawn. mai
*GERMANIST sm. c27 Specialist In filologia ger- adesea din aba, pe care o poarta taranii In loo de
manica [g erm an]. manta: se mita pe Drina Mara, Infasurat In gheba al
GEFUVIANISTICA sf. 4i Filologie germanica In coicand In! (Iw.); 1-au Imbricat la fel, cn cheburl albe
[germanise gi °name mutt (um.) [to. k e b e].
GERMANIZA -izez) vb. tr. A face German (fr.]. GHEBE sf. pl., ® e GHE4BA sg. 4 Soiu de
*GERMANOFIL adj. si srn. Care are simpatii ciuperci bune de mincat, cu picioare subtiri Si
(exagerate) pentru Germani [fr.]. palarii galbene, cu carnea alba. 51 frageda Si cu gust
GERMEN sin. Cl) Primul rudiment al on -carei acri5or (Armillaria mellea) 2342) ¶ 0 -DE-
finite organizate, animal sau vegetal ¶ ® 8 Par- BRAD, ciuperca comestibila. cu Maria alba Si sub-
tea semintii din care se formeaza planta; primul tire, care cre5te prin padurile umede de fag $i de
colt pe care-1 da planta chid Incepe a incolti brad (Lepieta cinpeolaria)
® .Prima stare sub care apare un organ pe cale (ow LI PLANSA I, 19) ¶ C) -
de a se desvolta: ~la until dints 4 @ F Cauza DE-PADGRE, ciuperca comes-
prima, elementul, principiul, originea din care se tibila cu carnea alba. 5i tare,
desvolta ceva: nue) boats [lat. + fr. ger m e]. fara. gust Si far& miros (Col-
GERMIN4 i -nez) vb. intr. 4. A Incepe sa incol- lybia lorujipes) [g h e b].
teasca lat.]. GHEBOS adj. Mo/d. Co-
'GERMINAL sm. 3) t A 5aptea tuna a calenda- cosat: Era ai-o cocoana gheboasil
rului republican francez (21 Martie 20 April [fr.]. In spate (PANN) [g h e b].
GERMINATIV adj. 4 Care poate sa incol- 0 GHEBO$A. (-sez) vb. re fl.
teasca sau sa cauzeze germinatiunea fr.]. C) A deveni ghebo s, a se
GERMINATOR adj. Care este sediul ger- cocoa ¶ ® A-5i Incovoia Fig. 2342. Ghebe.
minatiunii; care este puterea de a face sa incol- spinarea: cei trei se gheboaara
teasca [fr.].
*GERMIDIA.TIVNE, GKRMINATIE sf. 3 Faptul wviGrHaltEB(1)E0m.4.4T adj. part. citimosA. CD Coco*at:
de a gerinina. incoltire [Ir.]. ma Incur° nnmai de pitioi ghebosati MP.) ¶ 0 Cu spinarea
GEROS adj. Q F'oarte friguros, In care e ger lncovoiata: ...nn Roman c'o biata leans... Gheboaat mar-
cumplit: In geroase nopti de lama, lingit loon) de stelar end la fuga (SPER.).
(ALECS.) ; era o lama geroasit ai omatnl ajuta la acIrtiit (cao.). GHEBRA = GEBREA.
GERUI (-ueste) vb. unipers. Q A da g e r, a se GHECEt (pi.-turi) sn. Vad, trecatoare [tc.
lasa ger strasnic. g e 6 i t].
GERUIALA sf. 0 Vreme de iarna cu ger: s'a GHEENA st. mt lad: Vai gheena s'a deschis (VLA11.1 ;
Pus o de irapau pietrele (Dom); Fanr si Martisor stlrnirit e Wiest as ma afundez en on total In focul gheenei (com)
o atm:midi a c r de Ingheta baba (pAc.) [g e r u 1]. [vsl. geenna].
GERULET sn. 0 dim. GER. 0 GHEIZA$ (pl. -se) sn. Maram. &U. Tren [ung.
*GERUNDIU, GERvNzru (pl.-ail, -zit sn t27 g6z s].
Forma de conjugare a verbului terminate In -Ind, "GHEIZER pe- GEIZER.
-tad [lat.]. GHEBA sf. g In jocul de table: caderea unor
*GERUNDIV pt. -lea) sn. i Una din formele zaruri care nu pot folosi celui ce a jucat.
declinabile ale inifinitivului latin (lat.]. 0 GHELAT (-dew) vb. intr. 0 0/ten. A face galagie,
GERUNZIU esr GERVNDIU. a face zarva moue., ¶ ®ate A Ultra (sorb. de copoi)
GEST (pl. -turf sn. Mi5care a corpului, In spec. (ited.) [ghelai u].
a bratmlui, a mlinii sau a capului, facuta spre 0 GHELAIET sm. 0 /ten. men.) Om care ride mull.
a exprima o gindire sau un sentiment on care 0 GHELAIU sbst. 0/ten. Sgomot, galagie.
Insoteste o expresiune, spre a-i da mai multa ta- GHELAU 0 /ten. (ViRC.) = GEALAU.
rie: a face nn ; a rasPunde prin ~uri; a imita ~mile GHELOIU sn. )0. CD = GHIGQRT ¶ ® = rALA-
cuiva; atirmativ, negativ, amenintator, semnfficativ, ex- KDA-DE-BALTA.
presiv; dascalul tinse bratul spre ouvintele aortae on un O GHELEATA = GALEATA.
maiestos (NEGR.) ; nn prea and bine disoursul, dar Tulle gi GHELIR (p1.-inri) sn CD #Venit ¶ ® ® Venit
mimics sent de o elocuentA auficienta (VLAH.)[fr.]. nea5teptat, cf5tig din Intimplare: toate aceste eeee)
GESTATIUNE, GEsTATIE 51. Sarcinli. (la ani- atnt bune, dar vin cn Milts (AL.)
mate , starea unui animal din momentul clnd a luat GHELMES sm. Wit. 0 = P MEDA-DE-BALTA
In p In tece p Ina fate ; timpul eft dureaza sarcina [ft.]. ¶ GHIGQRT.
GESTICULA. (-)ez) vb. intr. A face prea multe GHEM (pl.-me, -muri) sn. 0 Mototol, rotogol
gesturi, a da din mlini (vorbind): ea Incepe slt-i In- facut din AA, tort, sfoara, sau ma-
'ire cum gesticnlan Si tipan una to alta (VLAH.) [fr.]. tase, depanata (1E 2343): baba golf
*GESTICULATIUNE, ar.sTicui4TIE sf. Faptul un sac de Inioare ei-1 'amain on e (RET.) ;
de a gesticula [fr.]. and stapIna easel Mem la oiorap, pisicul
GESTIUNE sf. ,.. Faptul, modul de a gera, de a face .., a de-
se Inca en ...,111 Par.) ;
a administra [fr.]. pana (ata, tortul, etc.) In forma de
GET-BEGET, tt EGBT-BEGET adv Din Inqi mototol; a se face , a se stringe
stramo5i, neaos, curat: va a ru.5ine aft fit1 Moldoveni ca un mototol, a se ghemui ¶ ®aPk
curet', Romani get-beget (ALECS.) ; not fiat's get-beget coada Una din cele patru despartituri ale
vacii, nasouti el Imbiteniti In Cara este (1.-GH.); nnmai ei stomacului rumegatoarelor ¶ O * Fig. 2343..
doi erau bated eget-beget (I3R.-VN.). [to. g e d-b i-g e d]. GBEfdELE-POPII = REMF [lat. vulg. Ghem.
tGEVREA (p1. -rate) sf. Batista de matase sau *glamus= clas. glomus].
de pinza fin& brodata; ineata cusaturi de GHEMI§, alumni sm. ® Om mic de stat (clt
vapeluri, de gevrele gi de sangalii (1. -OH.); violeana un g h e m), pitic, ghibirdic.
!emote acme o alba din buzunarul unei sour- 0 GHEMYRDOC sbst. Urn mic sound $1 gros (ca
teici [tc. 6 e v r 6].
(FIL.) Uri g h e m): se ciorovaeste cu feciorn-sau, un ac de om
'GEYSER ow- GEIZER. (LUNG.).
GHEA....er GHIA..., VEA..., VIA... 0 GHEMOA. (-oaez) vb. refl. A se stringe ca un
GHEABA er GHEBE. Fig. 2341. g h e m, a se ghebo5i: le veal... ghemoaate pe cite tin
GHEATA pl. ghete) sf. J Inca)- G h eata. scAunecin lung (LUNG.).
tamintea obicinuita a ora5enitor, GHEMOTOC (pl.-mice) sn. Obiect motolit In
care acopere piciorul pInA mai sus de glezne forma de g h e m: s'apleca si Ina ,..111: era ceva In-
([] 2341) [it. ghett a]. fASnrat Inauntru (CAR.).

536
www.dacoromanica.ro
 GHEMUT (-tieso) vb. tr. 0 refl. A (se) strange, far& miros; numita gi dalies ( 2349) (Dahlia GHE-
a (se) mototoli In forma de g It e m: ma ghemuii variabilis) [germ. Georgine].
1ntr'un colt $i m8 infioral (DLVR.). tGHERGHIR (p1.-re, -irusi)sn. Mold. Boltiturh, GHE
GHEMUTT adj. p. GHEMUI. Strins, moto- sau camera boltita, in care,
tont ca un ghem: oft 11 ziulica de mare ged on trupul pe vremuri, se ascundeau o-
$i on picioarele sgfrolte (ALECS.). biectele mai de pret din cash,
GHEMULET (p/.-se), ammusoR (pl.- oare), 0 spre a le pune la adhpost de ri,yV,
GHEMIT ( p1.-nie) sn. dim. GHEM: Am doud ghemn- jafuri sau de incendiu: in casele
soars dt le-aruno, atita se duo IGOR.); ghicitoare despre cue 61 amid pietrn- 44v".$
biltrinenti...
ochi" ; dinteaceat ghoul se scot ghemute on care se ate, annul vifornitei strAbate iniibu-
lucreazA ohilimul (ION.). lit (GIRL.) [tc. k j a r g i r]. ,6"
GHENAR, oHENAR(i)E sin. D Ianuarie [vs1.]. *GHERID N (p/.-oane) sn.
GHENERAL sm. X = GENERAL. Mescioarh rotunda, cu unul
0 GHENTAN)CHE = GENVNCUIU. sau trei picioare 2350):
0 GHEOACE eAoAcE. apropie an raga biutou, Intro
GHEONOAIE = GHIONOAIE. parinte el tinAra clienta (CAR.)
0 GHEORA (-rez) vb. tr. Ban. 0 /ten. A curate [fr.]. Fig. 2349. Gherghins.
boabele de pe porumb [lat. g l a b r a r e]. GHERLA (p1.-le) sf. Inchisoare: sintem sAtul do
GHEORGHIN sm. dti PADUCEL.
GHEORGH.TNA. = GHERGHWA.
- gi de prlgonirile domnnlni director (vi.AH.):
Races scum boinav pe iespeznellherlei (SAD.)
0 GHEORMAN sr GHERMAN. [G It e r 1 a, ora$ in Transilvania, cu
GHEFARD sm. a.k Fiera salbatich, inrudita o inchisoare renumith].
cu pisica, cu tigrul, etc. cu GHERLAN sr OHIORLAN2.
corpul acoperit de pete gal- GHERMAN, GHERMAN wr- GIMR-
bene-negricioase; tra.e$te In MAN.
Asia de miazh -zi, unde e do- 0 GHERMEC sbst. Sr Speteaza
mesticith pentru v Inatoa- de la mijloc a loitrelor, care leaga ca-
re (Felis jubata) (L1 2344) rimbul de sus de eel de jos; numith
[fr.]. $i tercel" sau scoaba" [tc.].
GHERAN sbst.T1P', Coada, GHERMESDT, GHERMESIT (p1.
minerul cle$tarului de care se -turi) sn. Un fel de stofh de mhtase
serveste dogarul (Fe- 1290) ''' ((+' sau de atlaz: pentru land avean benlsuri AO'
[ngr. TEpivt]. Fig. 2344. Ghepard. lung' de ghermeslt, blanite Cu samur IVOR.) Fig. 2350.
0 GEXRBE s f. gl. Toane; [tc. germsud]. Gheridon.
In .-1e In!, linistit, In toane bune (R.-COD.); striga... GHEROC (pi.-ocuri, -once) m. (1) Hain& barbi).-
en un glas... al unul om linist it 61 in taste ale IIIi(VLA11.) teased cu pulpane, redingote: un -.. mare, a aria
[pl. din 0 ghearbhl. table 11 vine Dina be glezne (CAR.) [germ. Gehrock].
GHERDAN, GHIORDAN (p1.-ne) sn. Golan, $irag, GHES, GHIES (131.-suri) sn. 0 Ghiont, loNitura
salbh de mar u$oara data cu cotul sau cu pumnul: carturarii isi
ghritare sau de -KtiamtaggigelaStEIBENOI^ detera ghies pe sub mast (DLVR.) ¶ G ® Indemn; a da
pietre pretioase, a imboldi, a zori: &Nu ghies rotagilor gi urni din loo
cum purtau o- Fig. 2345. Gherdan. caruta (DLVR) ; saint o ImbArbAta 61-1 da ghes sA meargA
dinioara cocoa- inainte (ISP.).
nele; astazi, la tara.: salb& de margele sau de GHESEFT (pl. -turf) sn. F Afacere, in spec. ne-
galbeni f) 2345): 1701 hitritzi ralliedt male... cercei, cinstita: tin politica In mina, fao (D.-ZAMF.); seen-
mole, gherdane $i cite-s ea acestea 0.6.-sctu; sipetari pline du-le a se face oameni en minim lor dar nu a se
cu ghiordane wooe.) [tC. inavuti din ..nri et gheliruri (ION.) [germ. G els -
gerdan]. chat t].
GHERETA. (p1. -te) s f GHESEFTAR S771. F Cel ce face ghe$e f-
0 X Mica inchpere, con- t u r i, afaceri neoneste; speculant necinstit.
struith din sctnduri, In GHETE sf. pl. I we- oBBATA.
care se adaposte$te sen- *GHETRE sf. pl. 1 Carlinbi de piele, de postav,
tinela (0j2346) ¶ ® Mica de pinza sau de Una care se
baraca, chio$c in care Incheie cu nasturi in jurul pul-
se vinde pline, etc. [fr. pei piciorului sau acoper nu-
guerite]. Fig. 2346.:,Gherete.
mai partea deasu-
GHERGHEF (p1. pra a ghetelor ([1;11
-furl) sn. O Cadru, 2351): gatiti fie-care.
alchtuit mai ade- de la Dina la palarie
sea din patru spe- cu cite un costum non vi-
teze de lemn natorese (GN.) [fr. g u e-
mobile, alte- t r e s].
ori de forma ' GHETTO sbst. Fig. 2351. Ghetre.
rotunda, pe Cartier al Evreilor, In evul mediu, In unele orase
care se Intin- Fig. 2347. Gherghefuri. din Italia, de unde nu aveau voie sii. Imaha-
de plum, ma- lana Evrellor, solu de misterios, ce formeazil nn orag
tasea, etc. pentru brodat ( 2347): ne-a aratat an intreg gi separat (ALECS.)
rdzboiu de Omit 51-un ...lucrate [it.].
taste de mina Ini (VLAH.) ; sA a- GHENAR AA sm.
dud aid ¶ ee ul eel au Turcu &Hare Cantitate mare de
(ALECS.) ¶ ® Dispozitiv Rica- ghiata, In vhile inalte )44,.
tuit din patru stinghii a$e- ale muntilor, care nu "
zate In forma de dreptun- se tope$te niciodata
ghiu, care serveste la Intinsul $i aluneca uneori la
perdelelor spalate, spre a se vale (riol 2352) [g h i a-
usca netede, ca $1 cum ar fi t format duph fr.
chlcate ¶ C))4 Unealta a le- Fig. 2348. Gherghef. glacier]. Fig. sass. Ghetar.
gatorului de care se ser- GHETARTE sf. 0
ve$te spre a coase cartile ( 2348) [tc.]. Groapa sau bordeiu unde se pastreaza g h i a ta.
GHERGHIN sm. 4 = pAnucuL. pentru verb. ( 2353) ¶ 0 (P) Odale friguroash.
GHERGHINA (pl. -ne) sf. Planta de gradina GHETQIU (pl.-oaie) sn. 0 Turtur de ghiat &
cu Boni frumoase, rosii, galbene sau violete, Skis& care atlrnh de strea$ina..
537
www.dacoromanica.ro
 GHETQS adj. Plin de ghi air a; Inghetat;
GHE-, rece GHICAp = micas.
ca ghiata: anzeam serlsniturlle siniel Pe grunznrii GHICT, Mold. Tr.-Carp. u2c1(-ceee) vb. tr. A prezice
H I ghetosi (GRIG.). viitorul, a descoperi o taina, gindul sau faptele
GHETTJ (p1.-suri) sn. ascunse ale cuiva, a gasi deslegarea, Intelesul
Strat subtire de g h i a- unei enigme, unei cimilituri, etc., prin mijloace
t a, care se formeaza pe supranaturale sau prin iscusinta mintii: umbla
drumuri, dupa o ploaie 4...111r pe la vraol 41 !limn ea sa le mute la stele pi sit le ghi-
urmata de ger, poleiu: a
144:1!
ceascA (ISP.) ; is IL to vedem, dace m1-1 gist to eimilitura
plouat grozav el s a neut... aceaata men,
an as, de on te mei Doti tines GHICIT sbst. Faptul de a ghic i; pa 41, la
pe picloare (CaO.). Intfmnlare, cautind sa ghiceasca.
GHEUN... set GHION... Fig. 2353. GbelArie, GEIICITOR, Mold. Tr.-Carp. G/CITOR, -TOARE
0 GHEUSA w canon. 1. adj. verb. GHICI. Care ghiceste.
0 GHEUSA adj. 0 /ten. (vino Ri Capra neagiii 2. sm. f. Persoana care pretinde ca $tie sit prezica
cu o path alba pe bot. viitorul, sit ghiceasca taine, fapte ascunse, etc.,
GHEVENT ea, GHIVINT. cu ghiocul, cu bobii, cu cartile, etc.: acela a bun et-
O GI-1ZE$ GRPZIL0. citor carele ghiceste mai 'Dante de ee 1 se IntimplA luau]
GHIARA (pl.-re sf. 0 3 Unghia ascutita qi ITICH.).
cirlirrbata a pasarilor de prada $i a unora din am- 3. GHICITOARE sf. 0 Definitiunea unui lucru,
malele carnivore ( 2354): ghiarele vulturului, corbu- sau intrebare push. altuia In termeni obscuri, greu
Int; ghiarele piste11; &tea calul no de priceput, $1 pe care acesta urmeaza s'o ghi-
faces o seriturit la o parte, Input 1n- ceasea; cimilitura, enigma ¶ 0 = BEINEV0A-DE-
figea ghiarele Intelnsa ()SP.1 ¶ 2 (E) TOQMNA: adund ghicitori de pe coasts 51 albastreste cu ale
Mina., lab& (prin asemanarea, fn de minus oldie (LUNG.) .
mod dispretuitur, a unghiilor cu 0 Men
ghiarele): umblk nista dusmani ad 0 GHICOL VIscoL.
1o
pun& ghiata pe mine (CAR.)
Stiminire, dominataune, robie:
°.a Fig. 2354. GhiarA.
sane, a scoate din ghiarele cuiva ; mai bine a murim...
dectt s& eddem to shiers acestor nelegiuiti (ISP.) 1 ®
o, A luriel to strluge ca In cleste (VLAH.) ; a scdpa din
GHIDANAC (p1. -ce) sn. 0 /ten. Ciomag scurt $i
Bros, din lemn de corn.
GHTDI ! mai adesea repelat I
chef de rls
inter. F
intrebuintata pentru a mustra sau a ameninta pe
cineva: ti vine
I
stranger I (ALECS.) ; I ...I
ghiurele mortis. tIlharule ce esti! Oar., [to.].
GHIARA sf. ) 0 Apa inghetata: slow de bo- GHIDILA, GHIDILI = GIDILA.
lovan de ; race as ghiata; cum se topeste ghiata de snare, *GHIDON (p1.-oane sn. 0 Xi Stegulet, fanion
ass vor pert pdcatele tale (PRV..MB.); a se da pe a alu- pentru alinierea infanteriei ¶ 0
need, avintindu-se pe suprafata Inghetata a unei Bar& transversals, cu dot& mi-
ape; ®: inimA de nere, cu care se eirme$te bici-
use.), inima rece, ne- eleta C.] 2357) [fr. g u id o n].
simtitoare ¶ 0 F 0 GIIIDI)* Mold., GHDDITSER
Fiuri reci: eram on Bucov. adj. $i sm. Pozna$, muca-
ghiata In spate de fried lit, glumet: mare ghidus era et nos-
(cep.) ¶ ® ® A rupe, tim (ALECS.) ; ghidi! ghidi! ghidus ce
a swage ghiata, a In- esti! (mu.); se iveste chiar In aceeasi
latura primele greu- diPeala un gbiduser sau Paiat ISM.)
tati intr'o afacere, a [g h i d i]. Fig. 2357. Ghidon.
fare sit dispara jena, GHIDUSTE sf. Mold. Pozna,
lipsa de Incirazneala nasdravanie, larsa, caraginozlic: Vices felurite gbi-
Inteo convorbire: se Fig. 2355. Gheluri polare. dusii astfel desbrticat taw); trebuia... sd spun cite o ca
rope ghiata de Indatd si se lzbueneasea In its eineva (SAD.) [g hid u $].
se trezesc vorbind despre igrasia odaitelor (ee.-sie.) if 0 GHIE... = GEIE... VIE...
Beni bani numarati, bani pe- GHIES PV" GHES.
sin: aveam mums 40 de mii de lei GHIFTUI (-uese) vb. tr. $i refl. A (se) Indopa,
Dant v In buzunar ¶ ® pl. cuivTuRi, a se Imbuiba: o vreme asa Il ghiftuise. CA cent-
suprafata intinsa acoperita de lasul gimp; de tot se bolnavise (DON.); vil lamp de cap dacA
ghi.ita, in spec in virfurile mun- v'ati ghiltnit de bunAtAti (mon&
talor sau la poi (L l 2355): O GHIGHILICI sbst. pl. Often. Cartofi, porumbi,
falnieul munte, aeoperit odini- dovleci, etc. necrescuta mars, ram a.$i nedesvoltati.
oar& de gheturi (VLAH.) ¶0 0 GHIGILIC sbst. Mold. Scufie de noapte: voila
4, Planta, cu flori miei, era cu de noapte pe cap (1.-OH.): vezi zdclnd cite un matat
albe, cu frunzele acoperite alrbov, cu pe frunte (ALECS.) [tc.gegelik].
cu papile albe ce seaman.) GHIGORT stn. r4s. Pete ,r"
cu midi boahe de ghiata de apa dulce, de coloare verde
([J 2356) (Mesembryant- maslinie, cu capul scurt $i In-
hernum crystallinum) [lat. Fig. 2356- Ghiata. desat, cu botul obtus to In-
vulg. glacia clas. gla eT es]. covoiat, cu aripile dorsale ter-
GHIAUR 1. s7n. Nume de batjocura dal de minate cu ghimpi; numit $i Fig. 2358. Ghigort.
chtre Turd popoarelor de alts religie, in spec. cre- ghelmes", ghibort", ghelciu", mos" sau
-stinilor; necredincios: Giaba- etendi... ramase orb In- rdspar" (Acerina cernua) (i=ij 2358): viten In chi-
tr'un rAzbotu, la an mAcel contra .41or (DLVR.); 151 ridicA tin% un ()SP.1.
0 GHIGOSI (- osesc) vb. tr. Mold. A snopi In bataie
oastea et pleura Inviforat .)pre tare semetului
2. adj.: Toti cart an petit veodata De elmpiile
<cow) [te.].
e lovind cu pumnii, a ghiontui: trInteste baba... et -o
frdmintd cu picioarele pi-o enigoseata (me.); Ivan inceDe
GHIAVOL... Df a -I musealeste (cno.).
0 GHIB sn., GIELIBA (pl.-be) sf. Mold. Bucov. = GEER: 0 GHTJA (731.-ti) sf. Ban. CD Foaie de porumb
de aceea are el ghtba In mate (MAR.). ¶ ® Coaja de ou.
0 GHIBACIU... DIBACIII... 0 GHIJOAGA. sf. 7.k MIrtoaga, gloabA batrina,
O GHIBAN = &BAN. cal slab $i prapadit: urleioasA ce esti! (cite.).
O GHIBIRDIC sm. Mold. Prichindel, om, copil O GHWURA (p1.-nri) sf. Often.. Porumb crescut
marmite', mic de stat: eram an 51 jumAtate (C120.) ; mic, cu boabele foarte rare, care se da la vite.
far ai Inceput, sis fudul pi guralin P (CRO.). O GHILA (p1.-be) sf. Mold. = BTU: o lungs au-
GHIBORT = GHIGORT. vita de aptt card Mille 51 dulapi din herlistraele muntilor
0 GHIBOS = GHEBOS. (VLAH.I

5 38
www.dacoromanica.ro
O GHILAN sm. Mo/d. Bou cu phr Inchis si cu flori verzui; fructul lui e o boabS ro*ie, de ma- GH1-
dungi albe [ung. g y i la. n]. rimea unei ciresi, ce persista si peste
0 GHILAU sn. 0/ten. GEM. 413. lama (Ruscus aculeatus) 21 2:365) 6H1
*GHILEMELE sf. p1. Semnele " sau ¶0 04¢ SCAM ¶ ® d. 110i liA 11
Intrebuintate, la scris sau la tipar, spre a Inchide SCATU-MAGARVSC
citatiile [fr. g u illeme t s]. [dial. ghimp, Ban. vamp, glimp; comp.
0 GHILI... = Bu4... alb. g a in p].
0 GHILOSI (-osesc) vb. tr. $1 refl. Mo/d. A (se) spala GHIMPOS adj. 0 Cu ghim-
mult, frecind (u-se) cu tenon: Sfmbfita ne ghilosim, p 1, spinos, tepos: zidurile... erau !nal-
Dominica ne gatim (PANIF.) [g h i I i]. late printr'un gard via... format din copiicei
GFLILO (-oez) vb. tr. A face ghiloshri [fr. ghimposi (1.-01(.) ¶ ® SCATU-GHIMPOS
guilocher]. GaIMPE C).
*GH.I.LOARE ....<13),..- GHIN (pl.-nnri) sn. r"?" 0 U- Fam2V:
sf. Ornament de nealta. a dulgherului $i a rotarului,
sculpturk de pic- In formd. de (land. !Ara minere de lemn,
turd., etc. corn pin, cu taisul semicircular ( 2366 ¶ ® Un
din linii sau tra- fel de cazma indoita de amindoud. par-
saturi ondulate tile laterale 11C) Trans. (PAC.) Un fel de cu-
care se incruci- Inas cu tdisul In forma unghiei, cu care
$aza $i shit ase- se lac sapaturi in lemn.
zate cu simetrie Fig. 2363. *GHINARAR sm. a) General: Tot mai
2359, 2360) Fig. 2359.
Ghilopre. Ghilotare. si tot critiese marl, AlAturea en .01 (COSS.); 101-
gh
[(12i 1 o $ a]. paratul era inteun cort numai cu .41 ei cu
*GHILOTINA. (-Inez) vb. tr. A Una capul cu cSpitanii lui
(RET.) [germ. G en e r a 1]. Fig. 2(66.
ghilotina [fr.]. GHINDA (pl. -de) sf. ® * Fructul (Ain-
GHILOTTNA (pt.-ne) sf. Ma- stejarului 2] 2367): a pus pe Poloni sit are si sit
ine en care se tale capul celor semen in tarna Ingrasatit cu sIngele
osinditt la moarte, In Franta (A for porcul venea adeseori subt un
(VLAH.) ;
2361) [fr. guillotine]. goron Cu ghinde, el aeolo se hrSnea cu
0 GHILT (p1.-turi) sn. Trans. C) ghinde (nni.) T ® ,a0,6 Trelld (in jocul
Lat de prins pdsdri ¶ ® Latul de cart* min de .....) asteptam pe
de sirrnd cu care hengherii prind riga de taro, si-mi lose eel de (ALECS.)
clinii de pe strada. [lat. vulg. gland a clan.
0 GHILU (p/.-ueeri) sn. Trans. glans,-ndem].
Petrecere fd.cuta de fld.cAi noap tea, Fig. 2361. GHINDAR sm. Bucov. O 3e -
cu ocazia unei nuntt sau logodne Ghilotinn. GAM' 0 11 ®m = STEJAR: Tulani,
(psc.) [ung. g y t i l P s]. paltini, as Ingrozirit foarte (ALL) Fig. 2367.
GHIMER, minium sm. [ghind5]. GhindS.
* Planta, originard. din India, GHINDOC sm. Bondoc, mic $i gros (ea o
Cu radacina aromatics, Intre- ghinda): ce-o mai fi umblind dupS primilrie zise altul,
buintata la bucate (Zingiber negricios (LUNG.).
o f f icinale) (E.6 2362) [ung. GHTNDURA (p1.-ri) sf. 63 0 Amigdala 11 0
g y 6 b é r]. Ganglion; glandula [lat. g l a n d u 1 a].
t GM:DATE sf. Cord.bioara: GHINDUROS adj. Cu ghinduri multe.
pe luelei Duntirii se ivi o Cu *GHINION pl.-onne) sn. Q Nenoror, nesansd.
pinzele umflate (ALECS.)
GHIMIRLIE sf. fr" Fe-
restrhu cu pinza foarte In-
[tc.].
(ALECS.) ; ce
(GN.)
,
(in spec. la carti : nu pot sit bat mlicar o carte
al naibii! zicea Peruzescu, plin de necaz
[fr. gu i gn o n].
ce

gusta, Intrebuintat de dul- 0 GHINITOARE sf. Trans. Unealta a doga-

gheri ( 2364). rului Cu care netezeste pe dinituntru ciuberele,
0 GHIMOTOC = miEmoun. dupd ce a Ineheial, doagele (FR.CDR.) [g hi nu 1].
0 GHIMP GHTMPE. GHINT' (p1. -turf) sn. 0 FP' Scobitura In forma
GHIMPA /NGEIIMPA. Fig. 2362. Ghimbir. de spirald a unui surub ¶ 0 Or- Scobitura, In
O GHIMPAL sm. Trans. It = BOTRQS [germ. forma de spirals, Inauntrul tevii unei arme de
Gimpel]. foc [pol. gw in t <germ. G e win d e].
GHLMPARITA sf. * Mice GHINT2 (p1. -turf) sn. Cuiu, piron cu capul
plant& ierboasil en frunzele lat $i bulbucat, nit.
foarte ascutite ; numith $i iar- GRINTUI, (-nese) vb. tr. A face ghinturi,
ba-ghimpoasd." sau scobituri In formd de spirald, spre a se putea
iarba- vatrimaturii" Insuruba [g hint'].
(Cryspis aculeata) GHINTUI2 (uesc) vb. tr. A fereca, a tintui cu
[ghimpel. ghinturi [g h i n t2j.
GHTMPE sm. 0 GHINTUTT, adj. p. GHINTIIP: carabin( tome.).
* Spin, tepu$6. care GHINTUIT2 adj. p. GHDITUr. Ferecat, Ontuit,
creste pe tulpina sau
pe ramurile unor
impodobit cu.ghinturi: ghloagit
GHINT sbsl. fr?' Unealth a
a.
plante( 2363): printre ghim- cizrnarului de care se serveste spre
pii mariteinisului de pa marginea a largi Incaltamintea.
Pftdurii use.) ; din floare les GHTNTURA sf. i Mai multe
ghimpi, gl din mitrAeini !fort specii de plante, cu flori albastre
moL.) ; (F): a eta ca pe ghimpi, a sau galbene, ingramadite Intr'un
nu mai putea de nerdb- buchet la virful tulpinei; radacina
dare ¶ ® ® Motiv de su- for are propriethti tonice $i febri- ))))

pSrare: ar fi Cu total nein- Fig. 2363. Fig. 2364. fuge; numite $i intura", ochin-
tales SS mai alba el vre-un .... Ghimpi. Ghimirlie. cea", fierea-pamIntului",etc.(Gen-
contra mea (cm) ¶ OO Tepusk aschiuth de lemn in- tiana crutiala (l j 2368), G. lutea; Fig. 2?6, 8.
trail sub piele ¶ 0 Tepu$6, pe corpul unor ani- G. punctata) [deform. din lat. Ghinsura.
male, ca ariciul, etc. ¶ © Planta ierboasS, cu gentiana].
flori purpurii, spinoase; numita $i pasul-dropiei", 0 GHINUI ( -nest) vb. tr. Trans. (FR.-CDR.) PP° A
scaiu-ghimpos" sau schiete" (Centaurea calci- netezi cu ghinu 1.
trapa) ¶ ® Mic arbust, totdeauna verde, cu GHIOACA, GHIOACE PP' GAOACE.
ramurile terminate fie-care printr'un spin, cu GHIOAGA (p1.-ge) sf. 0 Or Armd. primitive
539
www.dacoromanica.ro
GHI- consistind dintr'o bin., de lemn sau de fier, cu ma-
6 HI
ciuca In vIrf, mai adesea tintuita
S tn. rieneste, bleeteamS, si bate 'n miSei
on ghioaga -1 de tier (VLAM.) ; o singura armA,
o de tier tintnifti, mare pi grea (oom);
De-olu svirli ghioaga cea mare, Singur Wein
pitnge de milli (ALECS.) ¶ 0 Maciuca, cio-
mag, bit& : bAtea vitele Cu ghioaga nestru.iita
(SAD.) [lat. vulg. *a 1 o v a (= clas. c I a-
v a ,devenit c lioaa A( > arom. c1I-
oaga, chfoaga (comp. fagur
<*laitur, dial. maduga <ma- Fig 2369.
d u 0 A), de unde, prin asimilatiune, Ghioaga.
ghioagal.
GHIOALCA adv. De tot, cu totul, In ex-pr.:
pHs , plin pinA sus, pina la gurA:
Pile& de pesti cn solzil de SUS (R.-COD.);
lioarcA, pinA la piele.
0 GHIOB (pl.-burl) sn. Trans. 0 4;4 PutinA pentru
tinut brinzA.
GHIOC' sm. C) 4 Scoica alba,
foarte Lucie, a unui mete de mare,
In spec. din oceanul Indian (Cly-
paea moneta); servea odinioarA,
In Japonia, China, India $i Africa,
ca 'honed& ; Intrebuintata la noi,
de vrAjitoare $1 de Tiganci, spre
a ghici norocul cuiva (xj 2370):
a da, a cAuta cu ¶ 0 Trans. 0
Orbith: Fngi denallu Dintre ochi, Din
,111 capnlui, Din fats obrazului (FAO.).
GHIOC2 sm. * 0 Planta, cu
flori ro$ii-violete, dispuse in ca-
pitule ovale; numitA $i dioc", Fig. 237o. Ghioc.
floarea-florilor", sglavoc", etc. 2371) (Cen-
taurea phrygia) ¶ 0 = ALBASTRTTA.
GHIOCEL' srn. dim. GHIQci.
GHIOCEL2 sm. mai adesea GEIocgI pl. 0 nosia-nessrd stredeleste trunchil copaoilor
PlantA pe a cArei tulpinA creste cite o singurA
floricica alba, plecatA In jos, care
Fig. 2372. Fig. 2373.
Fig. s371. Ghioc. Ghiocel. Ghiocei-bogati.
rAsare la sfIr$itul iernii, cind abia Incepe sA se
topeasca zApada; numitA ai
clopoter, cocorei", prima-
varit11" (Galanthus nivalis) (,J
2372) ¶ 0 GEnom-mARI, WH-
OM-SOGAT', plants ierboasa,
cu floH albe placate in jos;
numite $i lusce", nodute",
etc. (Leucojum aestivum)
2373) ¶ 0 GHIGM-DE-GRADTNA
= zAHNAOADEtt ¶ 0 GEIOCEI-
(
DE-MINTE = COPRTNA ¶ C) Gill-
OCEL-DE-T0411NA, plant& deco-
rativ6., cu floarea mare $i fru-
mons/1, galbena-aurie (Amar- Fig. 2374.
yllis lutea) (2_1 2374). Ghiocel-de-toamna.
GHIOCIAR sin. Carutas care conduce un
ghiociu.
GHIOCTU (pi.-ciurl) sn. Car ce se poate lungi
dupe voie, scotInd cuiul ce trece prin furcu-
lite $i prin inima [tc. g O a].
t GHIOJGOREA, GliiozGHIGARE adv. Mold. Pe
fate, pe dinaintea ochilor, la lumina zilei: ci not al
www.dacoromanica.ro
ne lAsAm, asa ghioighioare, sA ne despoaie P (ALECS.) [to.
( 2369): gazgare].
GHIOL (p1. -furl) sn. .41& Lac, baltA, apb. stata-
toare, mai adesea adincA: trecurd repede prin Bona
...Int Si se °infra in cel de al treilea (D.-ZAMF.); mare
de spa trebue di tie to instate lid (cso.) [tc. g 8 1].
0 GHIOLBANA (p1. -ne) s j. Often. Mold. Trans. Fe-
male cu ochii marl, frumoasA, care cocheteazA cu
unii $i cu altii: las' De mine, zise ghiolbana, o sA alln en
nasdravaniile lni (eEr.).
GHIOLD (p/.-durt sn. Ghiont: pe furls II date
41-1 soot' la macho osra [ghiont +bold].
0 GHIOLDVIVI (pl. -muri) sn. Mold. = GHIQLD.
0 GHIOMOTOC = GIIEmoTQc.
GHIONDER sn., GHIoNDVHA (p1.-re) sj. Pra-
plasa era jinA de masurat [tc. gan de r].
Aid ud GHIONOAIE sf. 3e Numele mai multor specii
de pAsAri acA%Atoare, cu ciocul
lung, cu care lovesc
In trunchiul copa-
cilor, spre a speria :0
insectele $i a le sill
sA iasA din ascun-
zisul tor; numite
$i ciocanitoare":
chiotul gbionoaii ce -el
asoutea noaptea °M-
OW de coaja copacilor y
(0008); shit cunos-
cute la noi mai ales
urmatoarele specii:
01110N041A - NE4GRA
Sall GEIONDAIA-DE- Fig. 237.5. Fig. 2376.
MUNTE, CU ciocul Gluonoale-
neagrA.
pestrila.
Ghionoaie-
mai lung dealt ca-
pul neagra peste tot, afarA de cre$tet, care e rosu
(Dryocopu,s martins) (L 2375): ghio-
GHIGH041A-PEsTRITA, cu ceafa
(N..UR.);
rosie, spinarea neagra 5i pIntecele gal-
buiu (Picas major) ( 2376); Gam-
No./uA-HIcA, cu ciocul scurt, aproape
conic, fruntea cenusiegalbuie $i spina-
rea neap* brAzdath cu alb (Pious mi-
nor) ; GHIONOAIE-VERDE = vAHDAHE.
GHIONOITJ (pl. -oae) sn. tr,a Ci 0 -
can mare $i ascutit, intrebuintat la Fig.
sapatul $i cioplitul pietrelor ( 2377). Ghionoiu.
GHIONT (pl. -turi) sn.Lovitura data.
Cu pumnul: Si 'ncepuse, mamA dragA; Ghionturi, palme a&
mi-i traga, mai trintindn-le prin turbine& niste Auri en-
sesti Jona,.
GHIONTI (-tesc), GHIONTUI (-nesc) vb. fr. A da
g h i o n t u r i; a-ai da coate: Eu tntreb de ce-I talon-
tests, El en ghiontul indeseste (BPER.); ghiontitune-am until
pe altul, chicotind Insiduelt (CRG.); ghiontnindn-se si
cAlctndu -se pe picloare (BR.-VN.).
GHIONTUIALA (pl.- uteri) sf. F Lovituri cu
pumnul: miroase... a
(GRID.) [g h i o n t u i].
GHIORAI CHIORAI: ne ghioraesa =stele de
!Mlle (CRC.).
GHIORDAN w GHERMAN.
t GHIORDIE s j. cD HainA lungA, un fel de giubea
ce purtau cocoanele, pe vremuri, iarna, peste
binis [tc. Ka rdiy e].
GHIORDTJM (p1.- unhurt) sn. n Joc de carti,
asemenea stosului, odinioarA la modA, mai ales
In Moldova: case plinA de incatori... otusbir,
ci stos (CAR.) ; 0 grAmada de musatiri se $1 asezasera la
=, (1-OH.) [tc.gardum].
, ba
GHIORGHIN sm. 4, PADIJcHL.
GHIORLAN1, GBEHL4N SM. Mold. BAdArAn,
mojic, taranoiu: da oucoanA FloricA nn pot! sit Mei,
(ALECS.) ; din mojici, din ghiorlani si din dobitoci
on De mai scoateti (CRO.); s'a intilnit Intro zi o'un gherlan
voila de IS ses (LUNG.).
GHIORL.4.1V, GHERI411 SM. 7.Z oarece mare,
guzgan.
GHIORMAN, GHERDIAN, GHERMAN Sin. Ce)
Ziva siintului Gherman (12 Mai), sarbatorita de
popor, de teams ca piatra sA nu distruga via $i
holdele [bg German a],
540
O GHIOROAIE sf. 0 /ten. (vac.) 3r = GHIONGAIE. 0 GMT = VIT... GHI-
O GHIORQ1U (p1.-oais) sn. (R.-COD.) = GHIONQIU. 0 MATTA sf. Trans. Lele: ce to tact, babe? se lntrebil
GI-HORT interj. Imita sunetul ce se aude scum ghita Margitlina (PAC.) [rump. Bra]. GIB
cand ben cineva cu inghitituri marl [onom.]. o GHIT (I MAN, GHITUMAN = GHISMAN.
GHIORTAT (-Sin) vb. tr. A Inghiti cu sgomot, 0 GHITQS adj. Latos, mitos: invAlit Intr'o caeca
cu Inghitituri marl: intra In put si incept) sit ghiortaie... CRS.) [N, i t A].
ghitoash
la SA (R.-COD.) [g hi or !]. GHIUDEN (pl.-enuri) sn. X CIrnat uscat $i pre-
0 GH.10.A., GHEUSA (-tiez) vb. tr. 0 /ten. (viRc.) A sat, fAcut din came de vacA: dati aducAtorulul tin
desiace coaja de mica. 51 dot etrnati [tc. gel d en].
GHIQTURA sf. Cu ghiotura, faro. masura, cu 0 GHIVJ sm. Mold. Bucov. Mosneag, mos: far
grarnada, CU toptanul: undo nu s'apucA de insemnat 1-an venit toanele Amlue (ALECS.) [comp. alb. g u §]. 1
greSell on ghiotura pe o dranitit (cRo.) [to. g6 tar 6]. GHIVL (p/.-iuri) sn. Scul de cr
GHIOZDAN (p1.-ne) sn. 0 Portofoliu mare de tort [tc. K U 1].
pus acte, dosare, GHIULEA (p1. -tale) sf. 0 ow-
doll etc.( 2378): Bomba, proiectil de tun (a 2384):
intra ointind, on ..u1 E plin de arme rupte, de glonti 51 de
de htrtii, In curtea Shilliele (ALECS-); Portile «parte de ghin-
ronsulatulu1 meets lele tureesti (VLAH.); pr. ext. despre
(DLVR.); niciodatS nu on -ce proiectil: Se Crag la o parte de
iese In vaza lumii !Ark Ploaia ghtulelelor de pieta (VLAH.) [tc.
Fig. 2378. Fig. 2379. g la l 6].
Aw la subtioars. ¶ z Ghiozdan. Ghiozdan.
IP Sac sau cutie GIIIUNTE sf. , Unealta. a
de carton Imbra.eat cu pima, piele, etc. In care dulgherului si a zidarului de care
scolarii 1$i pun eartile (E 2379) [tc. gezda n]. se slujesc spre a Insemna un-
0 GHIPCAN sm. (DLVR.) Mirtoaga. ghiurile drepte, coltar, dreptar
GHIPS sbst. o Sulfat de calciu hidratat, In- (ow- 1388) [tc. g 6 n i e]. Fig. 2384.
Ghiulea.
trebuintat, sub numele de ipsos", la tencuit, la GHIURDVM = GHIGHJAIM.
facerea ornamentelor de arhitectura, etc. (0 2381) GHIURGETSULTU adj. Trandafiriu, stacojiu:
[germ.]. roohie de halastlncS... ghiurghinlie
*GRIP( I )ATEA. (pl. -ari) (ALECS.) [tc. gillgali].
sf. I Un fel de dan- 0 GHIVTURA sl. Ban. Trans.V
= GHIQTURA.
GHIVECIU (p1.-cturi, -co) sn.
0 Vas de pamint de pus flori
MI 2385) ¶ CI X Mincare gatita
din tot felul de legume, (cu sau
eara buctitele de carne) $i coaptA,
Intro tavA, in cuptor: - natio-
nal; ... de post; A. calugareso ¶ ®
Amestec confuz, talmes-balmes:
e
era tin AA, retorie (VLAH.) ItC. g --' rv:.g. 2385. Ghiveciu.
v e 6].
Fig. 2380. GhipurA. Fig. 2381. Ghips. GRIVTNT, GHT7ENT, GBEVHNT (p1. -turf) sn. #
Scobitura In spiralA a unui su-
tela brodatli pe o tesatura foarLe rara, pe o retea rubril 2386) [germ. Gewinde].
cu ochiuri mici (11N1 2380) [fr. g u i p u r e]. GHIVIZIU adj. Rosu inchis,
GHIRCA sf. Varietate de gnu, alb roscat, cu purpuriu [tc g U v e z 1].
spicul 'aril mustati; se seamana mai ales prima, 0 GHTZA. = or.zA.
vara ( Triticum durum): seamtinit cam cu un grin care GHIZD (p1.-duri) sn. Captu-
se numeste (L-OH.). sala de btrne Imbucate la ca- Fig. 2386.
0 GHIRDAN = GEIERDAN: Iar la et ~1-an 131113 (MM.). pete, alcaluind peretii fintini- Ghivinturi.
"GHIRLANDA (p1.-do) sf. 0 * Podoaba.de frunze, lor: si apa cum gilglia (Hari din
de flori sau de fruc- ul finnan (CAR.); puturile cu ...ui se sletrA en stestania
te Impletite in for- euvenita (DLVR.).
ma. de lant sau de .." 0 GHTZDA (pl.-do) sf. Olten. Ban. (r) Despica.-
cununli (dl 2382): turii. In partea dinainte sau de c parte Si de alta
Au comori de plants ra- a cioarecilor, Impodobitii cu gait an Imprejur.
re... Si'n gh1rlande Par- GHIZDAV adj. Frumos, dragut, elegant: ere dem%
f Innate se revarsA Pe Elena... mai (leen Coate mnierile Gretlii (CANT.) [VS1.].
balcoane (ALECS.) ¶ ® Fig. 2382. Ghirlandli. GHIZDEA. (p1. -dale) sf. = GHIZD: o Minna Cu
Lucruri, podoabe, giuvaericale Insirate ca o ghir- ghizdele de stejar (cRo.); priijina !Ara glileata se halal:lanes
landa: o de pidre RUMPS [fr. guirland e]. deasupra ghizdelelor (SAD.).
GHISDEIU = canziniu. GIIIZDEIU sm. () Numele mai multor specii
0 GHISMAN sn., GHISMANA (pl. -ne) sf . X Un fel ale unei plante ierboase ( Lotus) ce seamAnA
de placinta. cu brInza. Si sa, cu trifoiul, bune ca nutret pentru
smIntIntt. cai: --MARvNT (Lotus corniculatus),
GHISET (pl. - eturi), numit si trifoiste", motocei" (
GHISEU (-euri) sn. Feres- 2387): *-CU-PATRU-ARTCHI (Lotus sili-
truicA sau deschizatura quosus) -mtinE) Lotus uliginosus) ¶
facutli Intr'o Lisa, Intr'un 0 = cuLBEcEMA.
perete, etc., prin care GHIZDUI (-nese) vb. tr. A cAptuti
se poste vorbi cuiva sau cu ghizduri (peretii unei fintini).
sa i se predea ceva (0, GHIZM... GHISM...
2383): 11 numitrit perste Dote- GHIZUNIE sr vi.zuNTE.
vite... 01-1 Email ghigetul res- GI... = VI...
Pectiv (CAR.) ; porneste din sa- GIA... = GEA...
lonul de asteptare sa meargli 0 GHIBAN sbst. 0 /ten. () Vas de lemn
la ghigeu (CAR.) [fr. g u i- In care curge rachiul din cazan [srb.
c he t]. g b a n]. Fig. 2387.
GHIT.ARA er au- Fig. 2883. Ghiseu.
GIBON sm. 7 Gen de malmute Ghizdetu.
TaRA. din vechiul continent care, ImpreunA
" GIIITARIST sex OHITARIST. cu cimpanzeul, gorila si orangutanul, alcAtuesc
541
www.dacoromanica.ro
GIG- TABELA XXIII. APARATE DE GINNASTICA
GIG
,, I'M ................ MP 11111111111118.$111".1111, W'
IZ
//
1

i ll SI ii
1
il
I' Ai

:
ilFti
14.!I'ite Jk -
if 4b, 'IVII.
l. A
I ft ningi3
IIIII _
II
11 '4!.
3311
lig JIL
4L 10
ail

A. Portic. 1. x. Schri oblice. 2. PrAjina mobila. 3. Trapez cu leagAn. 4. Fringhie mobila. S. Scars de
fringhie mobila. 6. 9 Scarf de fringhie mobile cu traverse de lemn. 7. Fringhie cu noduri. B. 1nele.
to. Trapez. xx. Prajina fixa. B. Bare paralele. C. Octogon.D. Bars fixS. Fus.E. TrambulinS. F. Scars
orizontala. G. BarS de echilibru. H. Masa de saris. 1. Fringhii de sArit. J. Zid de urcat. K. Prajina
de sarit. L Pasul uria§ului. M. N. Extensoare. 0. Picioroange. P. S. Haltere.Greu-
taii. R. Maciuci. T. Fandare inainte.

familia antropomorfelor; trglesc In regiunile cal - r6scullndu-se Impotriva lui Jupiter, fur& trasnite
duroase ale lndiei (Cr 2388) [fr.]. de acesta [lat.].
0 GIG (p1.-guri) sn. Mold. Moran,. = via: eeorl *GIGANTIC adj. Urias, ca de urias, foarte mare,
de 'Inman' mac.); En De tine to -ein trail Cu ...Ate marl de colosal: indraznetele arcuri de tier se blank ca &ate aria'
bumbac lEIOL. I . ~a (VLAH. [gigant].
*GIGANT sm. 0 UTia: ea dank brats de ee, In- GIGEA adj. invar. frumusel (In graiul
tinge acre eer (VLAH.) ¶ o pl. a Fiinte uriase care, copiilor): Asa, papa ?rums, fii I (vuli.) [to. gig i].
542
www.dacoromanica.ro
O GIGHIRI sm. pl. 0 /ten. Maruntaie (de on -ce v.' so rugarA copiit, twit [bucatAresei t se fAcn anti' de GIG-
animal) [srb. g i g e r i c a]. Mel (use.).
O GIGTT adj. Mold. Subtire la trup, svelt: Giglt O GINGEI sm. pl. Ban. Gingii. GIU
ca on Uttar brad, Virtos ca un vechiu ste- O GINGENA, opmaNA (p/.-zi) sf. Mold. Trans. 0
jar (STAM). = GINGIE.
:GriL.A.LUT (-uesc) vb. tr. A url GINGIE sf. Carnea care Inveleste dintii
[ung. gyrilblni]. la radacina [lat. gingiv a].
0 GILAU = GEALAU. GINGIRLIU adj. Cafes gingirlie, cafea tur-
*GILETCA. ow- JILEITA, ceasca cu caimac: gl de la mine o cafea gingirlie... pentru
GIMBIR = GHIMBER. Mend' (OLVR.) [tc. gaga it].
GIMIE GHIPAX: gimia noastrit GINT (-nese) vb. tr. % A nbserva: gine* margtnea,
aruncA encore In portul Sistovului (eoL.). Fig. 2388. bags de seams.
*GIMNAST sm. La vechi Greci, Gibon. t GINT (pl.-turt) sn. Neam [lat. g e n s, g 6 n -
eel ce indica exercitiile gimnastice t e rn].
pe care trebuia sa le execute fie-care [fr.]. GINTA,*GTNTE (p1.-giati) sf. Neam, rasa: citl-
GIMNASTIC 1. adj. Privitor la exercitiile cindu-se In picloare principiile tale mai were ale dreptului
corpului: exercitii 0.0; pas pas alergator, mers gintilor (I.-GH.) [lat. gOntem].
repede si cadentat, cum se obicinue$te mai ales O GINTAR sbst. 0 /ten. Praf ce se rade din droj-
de catre trupe. dia vinului depusa. In interiorul butiilor; se In-
2. oiransTicA sf. Arta, faptul de a -si exersa trebuinteaz& la acrirea verzei, stirului, etc. si la
corpul spre a-1 intari: aparate de n. (i TABELA XXIII) boitul tesaturilor.
[fr.]. GINTURA opnarruaA: ochit albastri ai ginturei...
GEVINAZIAL adj. 111Degimnaziu: clase mA priveau ou stitruintit (N.-US.)
*GLMN.AZI-U p/.-zir) sn. 0 Locul unde vechii GIO... = JO...
Greci faceau exercitii allotice ¶ ® I La noi, $roala GIOARSA Ns- croiNasA.
secundara cu patru clase, alcatuind cursul inferior 0 GIG! ( -oast) vb. tr. Mold. Trans. (SEZ.) (sz.) A
al liceului [fr.]. Invinge, a dovedi, a satura pe deplin.
*GIMNOSPERM 1. adj. * Se zice despre o GIOL (pl. -lurt) sn. g Numarul de arsice puse
plants care produce ovule sau seminte care nu In jot de fie-care jucator; F: a lace putu de ,
sint Inchise Intr'un ovar. a lua toate arsicele; a $terpeli, a fura: Masan cite
2. GIMNOSPERME sf. p1. Diviziune a regnului ve- un puin de cu gigtele Q1 cu purceii de prin islazuri (000e.)
getal care cuprinde toate plantele ale c,aror ovule [tc. g e 1].
se desvolta pe o earpela deschisa, cum e d. e. la GIOLAR sm. g Bun jucator cu arsicele: reputatla
conifere, etc. [fr.]. lui de era mare ().-GH.) g i 0 1].
*GIIVINOT stn. a Un peste de Infatisarea tipa- 0 GIOLGIU muulau.
rului care produce puternice descarcari electrice; GIONATE sf. pl. F Picioare, gaibe: mat bine-t1
traeste in fluviile $i baltile din America de Nord 10
[fr. gimnote].
*GIN sm. Geniu rau, de-
mon, la Arabi: Acum desmier-
dat InsA de a ~Bar suflare (ALECS.)
minat a ,
sdroteam capul dealt

'GIPS = GHIPS.
*Gni, *GIRO (p1. -marl) sn.
(mom).
*GIORNO, numai in loo. A GIQRNO, ca ziva: lu-
luminat cu lampi multe [it.].
t60 Iscalitura. ce-5i
[ar.]. pune cineva in dosul unei polite, spre a -si lua
GINECEU sbst. Cl) raspunderea platii sau spre a transmite altuia
Nume dat, la' vechii Greci, 111,4 proprietatea ei [it. ?].
acelei parti a easel rezer- *GIRA (-rez) vb. tr. 741 A da un g i r, a garanta
vata femeilor 110 * Totalita- ( printr'un
tea organelor femele ale unei *G1114FA (pl. -te st. att Mamifer
flori ( (Lid 2389) [fr.]. rumegator din interiorul Africei, go
*GINECOLOG sm. / Me- Fig. 2389. Ginecee. Malt si cu gltul foarte lung (
die rare se ocupa In special de ginerologie [fr.]. 2391) [fr.].
*GINECOLOGIC adj. .0' Privilor la ginecolo- *GIRANDOLA. (p1.-be) sf. (.ande- 41*
gie [tr.]. labru (i.] 2390) [Ir.]. 11

GINECOLOGIE sf. Stiinta care se (mina 0 GIREADA. (p/.-rezi)

cu fiziningia femeii [fr.]. sf. Mold. Trans. 1 @
GINER.A sm. dim. GINE:RE: veniti dna mine, *irk, stog (de fin, de
dragit met 0,-1 (Nov.). paie, de grlu, etc.): unit
GINERE sm. 0 Barbatul unei femei In raport secerau... altii Mean alai...
Cu socrii sai: am o singurit fatA 81-oiu vedea eu pe tine snit durau girezi (C110.);
mi-oiu alege de A. (CR0.) ¶ ® Mire: in taste zilele fI dind foe satelor si girezilor
vezi In birjA, Wait eta u¢ (VLAH.) ; 0: dupft moarte 51 cal de pine (D Grama-
(ON.) ¶
de ~, se zice cind td se ofera ceva prea tirziu, la da (de cartofi, sfecle,
timp nepotrivit [lat. goner e m]. etc.). Fig. 239o.
Girandold.
Fig. 239r.
) GINGEI (reso) vb. tr. A face pe cineva gin e r e t GIRIT GERID. Girafa.
(dindu-i pe fiica sa de sotie): batrIzul... urea zor GIROIVIETRU (p1.-tre)
nevoie sit mA ginereaseft (CAN.) ; ar fi poltit dumnealni sn. Aparat cu care se
sit-1 ginereascit, !Buda avea trei fete (ISP.). mascara iuteala rota-
GINERICA. sm. dim. amEam. Mire. 2iunii ma$inilor (C]
GTNGA$ adj. Q PlapInd, 'raged, slabut: 392) [fr.].
fiind nu-1 prea sileam sit se dud% la Koala (SIAM.); "GIROSCOP r (pl.
boiul II era asa de vv, Incit itt venea a'o bet lute° bardAcutit -oape)sn. Aparat
de apit ()SP) ¶ Al Dragastos: broaaca se date de inventat In 1852 de
trei ori paste cap s' se Mau o zinit A usr.) ¶ 0 Alegator Foucault spre a de-
In mIncari, na.zuros, care nu se multumeste cu monstra Invirtirea pa-
on -ce, ci Gaut& ce e mai bun sau mai frumos: mintului (La 2393)
nu era ca bea vinarsul gi pe nespitlate gi pe mincate [fr.].
aim; el, din fires lui, n'a fost tocmai de fete iru- GIU... =
moase (CR0.) ¶ Anevoios, delicat: amlna... aceastit GIUBEA (p1. -bale)
Doznagit trebugoarit si At in multe Drivinti (caa.) [comp. sf. (1) 0 Haina larga
ung. dial. zsinga s]. de postav, lung& pin&
GINGAWE sj. (D Infatisare ginga$ a, la plimInt, purta.ta o-
Fig. 2392. Girometru.
dragalasie: el se minunarA de-o aga rarS asp.) ¶ ® dinioara de boieri de-
Simtire, purtare, vorbire ginga$a, delicate: ou atita asupra anteriului: de-o mie de on to Drinde mai bins
543
www.dacoromanica.ro
GI U- aua, dealt on anterin $1 on (ALECS.); Wu. Imbrica O GivoRNITA. (pt.-te) sf. Q Mold. Vifor, viscol
Gi, in Da un !vier MI) ¶ 0 Haina, de aceeasi forma, mare, vifornita: In noptile cele marl, Mud era cite
I purtata in urma de preotii batrini, de lautari o cumplibl (cite.).
§i de Tigani: pope Indesindu-ui in brtu patinae ginbelei 0 GIB 1. sbst. Ban. Cocoase, gheb.
(oLva.); mina sting/. o line (Pope) In buzunarul giubelii 2. adj. Cocosat, ghebos [ung. g 6 b.]. .
(CAR.) ¶ 3 Hain& de 0 GIEJT, Gann = Gimaa.
sarbatoare, captu- t GICT... pr. MUM._
0 GICLEJ = Ginza.
0 GiDALA. pa- cdpu.4.
GIDE SM. Calau: impAratul norunor stt-1 soinsure
(RET.); doi gist or sA tin& victim rastignitA Jos (CAR.).
GIDI.14, 0 (MILT (-11), OGIDAI4 ( -li) vb. tr.
0 A provoca cuiva, printr'o atingere 'war& $i
repetata a unei parti a corpului, o sensatiune
particular& care-1 faces/ tresara $i sa riza 'aril vole:
',area naiba gldila esti tinerime Whitt de foe (own.); btu,
musoAl nu mA 0(1111 la urechi (ALECS.) ¶ ® ® A pro-
duce o sensaidune placuta: versnri minunate, oars
rrioria auzul (NEGR.) ; a pe orneva la lnlma, a-i iingriyl
amorul propriu: zise doamna... o'nn alas care-1 gld111
la imina roro [comp. bg. g U del m i j e ma
gidila"].
GIDILA.TOR, annuroR adj. verb. GIDIL3 (13I-
Fig. 2393. Giroscop. Fig. 2394. Giubele DILI). Care gidila; (F : din miaow cerului... se scobora
oirlpitul graintor al cioctrliei (GI)..).
$ita cu blank purtata astazi de tarani $i de 1.5.- GIDILATVRA, citimuTuRA (p1.-uri) sf. 0
ranee ([11 2394) [tc. g u b 6]. Faptul de a g i d i 1 a ¶® Sensatiunea provocata
O GIUBICA pi.-et) St. Ban. (I) Scurteica [g i u- de aceasta actiune: eau simtind &Mature... se scarpinA
b e a]. on dintil (MAR.) .
*GlUBN = JOBgN. GIDILT... Fir Gmme....
GIVD... IUD... GIDILICIOS adj. Care se g i d i 1 a u$or.
GI VG... JUG... GIDILICILJ sbst. Gidilatura; (r): a avea se Is
GIUGIUC adj. invar. F Dragut, frumu$el, limbs, a avea minchrime de limba, a avea poft&
nostirn tc. gagok de vorba: Moe RoatA avert,. la ambit (CRG.) [g I el i 1 a].
ariumuLE4LA pl.-en) sf. Faptul de a (se) 0 GAF sbst. Mo/d. Trans. Ban. Covet& mica (pentru
g i u g i u 1 i, desmierdare: dascAlnl... on ochil gales! 'ram intat aluatul): la o pang de Eased si un .9 prinde
u1 cu giugluieli, 11 zise (1sP.). a mAtura oennua (RET.).
GIUGIULI (-Wen) vr. tr. $i refl. CI A (se) des- GIFIT (-ftiu), GIFU' (-Min) vb. intr. 0 A rasufla
mierda cu vorbe Si cu gesturi dragastoase: se din greu, a respira des $i cu greu: venise In filet at
va apr1nde de dragoste pentrn tine, inch nu va $ti... cum gllfia (D.-ZAMF.); mA aniam dun& dlnsul glflind 0.-ca.);
sA to giuginleasell (ISP.) ; nevast1-sa... m1-1 gingiuleute si Sultanica gtfue, scotlnd, pe Rua ill pe nas, aburi grout
m1-1 dragosteute (RET.) ¶ C) A se dragosti (despre (DLVR,) ; uedeau la o parte glfuind (cgo.) ¶ IC Pr. anal.
pasari : printre cradle lul Intinse se giugiuleau plisarelele despre tren: aleargA sgomotoasele trenuri... Ono la
((SP.) ; Deasupra noastra douil precut Pe-o ramurA se deal [onorn.].
(VLAH.)
glugIleso GY111.4LA sf., GIFTIT, alFulT sbst. Faptul de a
C) GIUGIVMA sf. Trans. 4 IZMA: zeama extrasa glfli; rasuflare din greu: glftiala fl tneaca (Ca);
din Frunze de se bea (egad. fi auzeam gttlitul rasurrarli (e.-aLo.); s'ande la marginea
0 GrUT (-nese) vb. tr. awn: eft le dan si nu-1 mai satulni... glfuitul /Malan ; (F): gtflitul gran, puternio
Pot .9 (RV.-CRG.). al mauinei (VLAH.).
GIVLGIU (pl.- ginri) sn. CD ;' Pinza foarte find GIGII vor GAGAT...
¶ Pinza In care se infli$oara mortul, GIGILTCE sf. Flint& mica $i ginga$A; lucru
'
2

Dar patru inu1 vorbind In uoapte L-an dus Inri !avant mic, mhruntel: garment! friend! de cruzi eau mai dug
(noue.) ¶ 0 (P Val, acoperem int, strat, etc.: (nac.) doud goange oft (DLVR.) ; 0 de pepene (PAMF.)
FantasmA Invent& c'un de albA ceata (ALECK.) ; totul se o GrI:TULTE, GUJULTE sf. Nume dat insectelor gJ
ImbrAcase intr'un .9. de ger st de Intristare (coon.) [ung. tiritoarelor (viermi, reptile, etc.) de on -ce soiu:
gy olcs). cite gtJulli stnt, nisi una nu este asa curet/ IVOR ; multi...
GIULGrUT (-nese) vb. tr. A acoperi cu un serbeaza zina aceasta... ca sA nu SS Inmulteasca gulullile
giulgiu, ell un Val: Luna giulgiueute cn elba ei gi on deosebire omizile (MAR.) [comp. (MA].
!titian (ALECK.). GILCA. (p1. -cl sf. 0 0 Umflatura sub piele ¶
O GIUMANARE = GEmANARE. ® pl. Amigdalith, inflamatie a amigdalelor
GIUMBVB p1.-surl) sn. Caraghiozlic, pozna: [sl. galk a].
olnd se pllotisea impAratul... II chema... ad -1 lea ..uri GrYLCEAVA. (p1.-oevi, rf - evuri) sf. ©t Galagie
(CAR.) [tc. g tl m b U §). ¶ 0 Cearla sgomotoasa, sfada: vorba se preface In
GIUMBUL adj. Hazliu, pozna$, care face supArare, supararea in ceartil ii cearta In .0 (DLVR.) ; Taman
giurnbu$uri. pe toatA ziva glIcevuri ui dueluri (.-cm.); lucrului pentru care
GIVN = JUN... se Invrtilbeso oamenii, not it zicem samtnt8 de .9. ((SP.) ¶
GItJR... ® 4 PINTENW [bg.].
GIVRGINA sf. Un fel de bora turceasca, cu GILCEVT (-eveso) 1. vb. tr. si intr. $ A mur-
figuri $i gesturi caraghioase; a Jima pe oineva giur- mura, a cirti impotriva cuiva.
gina ()SP.), a-1 duce de nas [tc.]. a. vb. refl. A se apuca de gilceava, a se
GIURGIUVE.A. cERcEvE4.. lua la cearta, a se sfadi: and se vor doi oameni...
GILTRUME4 = GEREME4. et va soate den too unul pre altul (PRV..P.) ; Ei dar odati SO
0 Grci§*cA sf. PESCAR ®. glIcevira Pentrn o floare ce Intliniril (ALX.)
GIUVAER (pt.-ere.-ernri) sn.. GIUVAERICA (pl. GILCEVITOR adj. verb. si sm. GiLavT. Care
-cal. sf. ® Scula pretioasa (tercel, inel, bratara, cauta mereu gilceava: dint! stilt gricevitom, /.art en
etc.) de aur, argint, etc., impodobita cu pietre din the Intarttor de gilceavA trim).
scumpe, bijuterie: sa ne vindem ...urn; call, nimicurile O GILDAU (pl.-dee), GILD.3.N (p/.-ane)sn. 0 /ten.
earl ne imbatA (D.-ZAMF.) ¶ ®® Lucru de mare pret., Ban. Groapa adinca plina de apa; baltoacii;
persoana cu calitati extraordinare: pAcat of ti -a too mai adinc intr'o apa [comp. °Lon].
lnat Dumnezen nn ass dg de bArbat (ISP.) [tc.gevahir]. GILGIT (-gle, -11e) 1. vb. intr. (D A timi cu
GIUVAERGTU sm. e torl Cel ce face sau sgomot printr'o deschizatura mica, producind
vinde giuvaere, bijutier [tc. g e v a hirg1]. sunetul gill gill (vorb. de singele ce it$ne$te din
544
www.dacoromanica.ro
 vine, de pe urma unei thieturi, de apa din izvoare,
etc.): incenu sa agla aIngele dintr'Insul era (IsP.); agle
ravoarele de Demi% (VLAH.) ; De sub !Ambit gilgle ei fierbe
glodul norolos 100013.) ¶ ® Pr. anal. Despre fumul
ce iese din cosuri: fabricator Ogle
din cognate...
rotogoale negro de fum
(VLAH.).
2. vb. tr. A turna pe glt, a bea cu inghitituri
marl, facind gill gill: beau bine el lute rachin, 11
Clete pe tit (AP.) ; lar glIgli, Oa limane... ot iarna vine,
copiii-s got (DLVR.).
GILGIIALA (p/.-ien) sf., GILOIIT sbst. Faptul
de a gilg I is nu s'ande dealt gliglitnl vinului thrust
In merit° Daher° (DLVR.).
GILG/ITT,TRA (pL-tuti) sf. 0 Faptul de a
g ilg ii ¶ 0 Tisnitura (de singe, de lichid, etc.):
o r de sing° o podIdeste pe gura tcea.).
GIL! GIL! interj. 0 Arata sgomotul produs de
lichide care tisnese printr'o deschizatura mica,
care ies prin gitul unei sticle, etc. ¶ ® 'mita. sgo-
motul produs de inghitirea unui lichid.
GYLGARA sf. c 0 boat& la oi, de care pa-
timesc mai ales clrlanii (DRAG)).).
O GILMA (pl.-me) sf. 043.. DlIma, hilm,
movila: la poalele Bucegilor se rldica cline blinds, lute
Prefacute In Cline Paduroase (N. .ua.) ¶ ® Pr. ext. Umfla-
tura noduroasa pe un copac sau pe corpul unui
animal (R.-COD.) [comp. stud ].
0 GILT4N GITLAN.
t GIMB.O. vb. tr. Trans. A pune mina pc cineva,
a-1 inhata, a-1 prinde; a-1 surprinde [ale Arnim:Lg.].
GIMBOST (-05000) vb. tr. si refl. A (se) insela,
a (se) amagi.
GIMF L A (glinf, gthiflu) vb. refl. A se umfla
(mai ales in limba descintecelor) [lat. vulg. g o n-
flare < conflare3.
t GIB/174RE ING/MEARE [g 1m f a].
GIMZA sf. * 0 varietate de struguri (Sip.) [bg.].
15.500 GINE (p1. -dun) sn. O Operatiune a mintii,
idee pe care si-o formeaza mintea despre ceva,
cuget: alto ~nr1 Iml sburau prin cap (CRC.); rind ou ul
nu gindesti, pe neasteptate, far& veste; a ebura ca
foarte lute; 1ntr'un ~, la un avind aceleasi
ginduri, gindind in acelasi fel II O Minte: a -si
Dune In ; a-1 vent In .;
a-01 site in .; a numarra In ;
a-1 da tv m; a-i da, a-1 trece prin - ¶ s0 Lucrul la
care se gindeste cineva, cugetare: a ghtoi -in crave;
-.0 la m Cu bucurle, se zice rind doua persoane po-
menesc deodata acelasi lucru ¶ O Inchipuire,
imaginatie: a-1 duce ..,u1; tine tie undo -I poarta ..m1;
a -el pune In ~, a-si inchipui ¶ 0 Intentiune, plan:
sun on ce at venit aid; a avea de , a pune de ~,
a -si Dune In ~, all propune sa face ; a-ei mute sau
a-ei lua ~iu, a renunta: 1a-ti ~ul, pural mamei, de la
acest mom (MERA); .0 bun;ritu; 'ul draculu1; ~ul
naibli; a pune ran calve, a avea intentiuni rele fate
de cineva; au un sit se duct Si CU MS nu (CRG.); slam
astfel nehotarit, o'un ea mere Inainte ot on altul Inapoi
ION.) ¶ O Parere: a da on ul ¶ O Meditare, re-
flexiune: a sta pe ..met; a se Dune pe ~nr1; a ramInea
pe -nut 1 ® Indoialli, ezitare: a sta la ~lira ¶ ®
Presimtire: ne site ~ul ca vet pert (ISP.) ¶ p Grija.,
Ingrijorare: a se lua de surf; a Mira la ..url; a Dune
pe [ung. g o n d].
G/ND4C sm. 4 ® Numele generic al in-
sectelor din familia coleoptere-
Fig. 2395.
Gindac-de-matase. Fig. 2396. Gindac-verde.
tor: finnan al .-ed foigaind In Mate partite mum.) ¶ ® ~-
DE-MATIABE sau vierme-de-matase", insects, ori-
I.-A. Candrea. - Diclionar enciclopedic ilustrat. 545
www.dacoromanica.ro
ginara din China, introdusa in Europa prin vea- GI L-
cul al vi-lea, care se hraneste mai ales cu frunze
de dud $i a carpi larva se infkoara, cu liihidul GIN
ce secreteaza, intr'o go-
goasa, din ale carei fire
stoarse, se tese matasea
(Bombyx mori) (U 2395)
¶ C.) .r VERDE sau .-DE-
TRANDAFIR, gindac de co- ze
loare verde-aurie, foarte
lucitor, ce se vede mai r''.7
adesea pe trandafirii In-
floriti; numit si can;
bus-verde" sau ileank"
(Cetonia aurata)(aA 2396
0 ~-DE- ,1*
TURBARE, - -DE - FR4SIN,
numele popular al canta- "
ridei, gindac ce apare pe Fig. 2397. Gindac-de-turbA.
frasini si pe liliac si e caracteristic printr'un mi-
ros particular de soarece; se extrage din el o
substanta iritanta din care se prepara vesica-
torii; la tail, e intrebuintat ca leac contra
turbarii (Cantharis visicatoria) 2397) ¶ 0
DE-Buckram, ",-DE-C*SA, ~-NRGRII $VAB ¶ e ....-
DE-FMNA MORAR ¶® ~-DE-GUNQIII = BALIGAR
2 0 ¶ ® ....Pi:MIRO = MAMQRNIC ¶ ® Trans. 7.k
(VIC.) (DENS.) SOareCe ¶ 0 Trans. Maram. Oas. $arpe
[vsl. gad a I: ti].
GINDACL sin. 4lit 0 dim. GlInisko 0 =--G/NDAC-
DE-MBA .
GINDACI (-acess) vb. refl. A se juca, prin-
zindu-si minusitele sau piciorusele si ducindu-le
la gura. (vorb. de copilasii de Ma) [g in d a c].
0 GaNDALAC sm. Mold. O 8 =PRIDIAR O ¶ ®
Pep. MORMOLQC [Comp. ulxritte].
GINDI (.dose) vb. tr. intr. *i refl. O A-si forma
In minte o idee despre un lucru, a cugeta ¶ ®
A avea ceva in minte, a fi cu gindul la ceva:
sauna tot ce gindeste; clnd vet gtndi la mine, eu voiu ft la
tine use.) ; unele gindim oi altele vorbim (ZNt) ¶ Oa A-i
trece prin gind, prin minte, a-si inchipui: clod...
1111 ar avea nestlne nice ou gindul a nn gindl... a fact
ucidere ieev.-hzo ; undo nu gIndesti, acolo-1 graseqt1; ginde8ti
poate di am sa to las sa pleat P ¶ ® A fi de parere,
a-si forma o parere: grades° oa oi tine; nu gtiu ce se
mai gtndesc, nu-mi pot forma nici o parere ¶ O A
crede, a socoti: gindesc ca are dreptate ¶ C) A re-
flecta, a medita: gindette-te bine Mainte de a vorbi ; 42:
Prostul Intliu graeute gi 110 urma se glndeste; incrui acesta
Im1 di de Fonda, ma face sa ma ingrijesc, imi des-
teapta 1ngrijorarea ¶ 0 A judeca, a rationa, a se
chibzui: Ill dan trei rile at to gIndesti ¶ ® A avea de
gind (sa face bine sau rau), a avea intentiuni
bune sau rele: /Ara sit ma gIndes° la ran; am spas -o,
farit se ma grades°, farm nici o intentie rea, involuntar
¶ ® A-si aduce aminte: endeste-te ti la vechil tai
prieteni ¶ m A nadajdui; 6: am ajuns ce n'am gindit
ot ma min ce m'a glisit, despre cei ce au ajuns la o
situatie neasteptata, pe care n'o meritau sau pe
care n'o sperau [gin d].
GINDTRE sf. Faptul de a (se) g in di si
rezultatul acestei actiuni; cugetare.
GINDITPR adj. verb. GINDI. Care (se) gindeste,
dus pa ginduri: remasera ginditori.
GINF(L)A = GIMIF(L)4: $1 a to glnia oa si broasca
In tau (80.-DEL.).
GINGIT, (MOAN' le' GINGAVI.
GINGANIE sf. 4 )sse. Insects si In genere
jiving scirboasli, tiritoare (carpe, reptila, etc.):
micile gragenti ce furnicau In poala t1nculul (VLAH.) ; II-
tilan gi forfotean ginganitle wee.); multimea nenuniarata
de ginganii el jigan11 inspahnintatoare (Cao.) [vsl. g fl g-
nan j el.
A adj. si sm. Cel ce are defectul de a
rosti cuvintele Ingliimat si repetind silabele,
bllbiit: Proof' bate& oa lama, on .ele glasurt (MN.) [vsl.
gagnava .
GINGAVI (-ave.), ciltrian (-gnu), GfRGANT ( -anew)
vb. intr. 0 A vorbi ca g In g a vi i, a blIbli: el
gingAvi de citeva orl aceeao1 vorba (VLAR.); ou chloral °Mc-
reott, on gingavil ging8VOSti (ZNN.) ¶ ® A scoate cu
35
GIN- greu vorba din gura (de frica, de rusine, etc.): ba 0 GIRD interj. Stright cu care se chiama glstele
GIe StITT, gIngtivi avntul, dar oe sa lac P (MAR.); SIDSiDli al- (1.-coo.) [comp. MITA]
1 teva onvinte idloate (DLVR.). 0 GIR. ITA (p1.-te) SI. 3e = GIRLITA 0.
GING.AVIE sf. Defectul Ingavu I u i. GIRI; -fin) vb. intr. 0 A clrii, a &maul ¶
GINGURI (-nreso) vb. tr. si intr. A scoate sunete ® A striga ca gIstele, a gagb.i: Dept avind o glad,
abia articulate, vorb. de copiii cari nu stiu Inca ce de malt closes, Il girl% in nsa, strtgare MOOS (PANN) .11

vorbi: nici n'a inceput copilul 55 gingureasca bine (CAR.) ; 0 A horc&i: ayes o viva la tat... si girlie dintr'Insa co
ma alintam la stnu-1 gingnrind (CRO.) [onom.]. dintr'un cimpoin (cao.) ¶ 0 A chiorbi (matele): tmt
GINJ (p1.-7=1) sn. ai (p1.-ii) sm. Nuia mladioasa girlian matele de toame (CRO.) ¶ Qs A Cieb.li (R.-COO.)
(de salcie, de carpen, de mesteacan, de teiu, [onom.].
etc.) pIrlita In foc si bine r&- GTE I.(1LA (731.-ielt) sf. 0 Faptul de a Orli
sucita de care se slujesc une-
ori iaranii, In loc de funie,
¶glasuri
0 Sgomot
omenesti
confuz de glasuri: auziaa o
(ISP.).
de

ca sk lege parii unul de altul, O GIRJ4B, G/RJAV adj. 0/ten. 0 Cu gltul strlmb,
s& Intepeneasca leuca carului Intortochiat (emus.) ¶ (23 COCOSt. (CONV.).
de carimbul de sus, sa lege co- GTRLA (p/.-te) sf.d4..0Brat. de rlu sau de fluviu
tiga de grindeiul plugului, pro- Fig. 2398. Ginj.
111 0 Apa curgatoare, rlu mai mic: a arnnca to ".1
%apul de sanie, etc.( 2398): a da pe a se scAlda in 0 pe care umblau numai
se leas/ ieuca cu loitra on un (tom.); desprinzInd ...n1 din 500 de mori (ato.); '6: are BI treacS Inca multa spa pe
Pocinmb, sprinten s'aruna pe pinta (VLAH) [vsl. * grin PP" 4PA ® ® (A 'mg sau a °urge) In belsug, In
nuia]. mare cantitate, se uita... la strillncitearea monedA CO our-
GYNJEIU (p1. -ale) sn. f Parp&rita morii [g In j ]. gee In palma sa (Os.); sburan capetele ca =hurtle- sI
G/NJU sbst. Partea furcii de tors care poarta curgea Angelo (I.-OH.); luau' iesea 'Winne for (CR0.)
caierul. la furcile care se desfac In doua [g I n- 11 ®# Albia unui flu: an nu unit apele din gIriele
jeiu]. for an ablitut ? (CANT.) [bg. g a r 10].
GINJUTT adj. Legat cu un g I In j. 0 GIRLAN = 0/Tr4N.
GINS4C sm. It Barbatusul glstei, Oscan: O GtRLJ =
alearga tremurInd si gttlind ea no (ALECS.); dna tura azi GIRLTCIU (p1.-eimi) sn. O Intrare Ingusta in
un ac, mine tura nn r (PANN) [VSI. *9. Etsakt]. pivnit& sau In beciu ([1124.00):
t GINSCA (pl. sinew ) sf. Mo/d. r.-Carp. atscA:
cola ce va tura Obit, gInste sl alto phsari dummies trsv.-u'.):
as vedea del povfrnit at pivnitei on
Portile-i de zabrele moos.); so co-
an sons o mnitime de cult de ye (BB.). bort aura In pivnita,
GTR PP- GiRA-MIRA. clarets se aetnpase (ISP.1 ;
GiFIA-MYRA, GIR- rrMIRI interj. Imita galligia el le mai tines 2;1 in
produsa de schimbul de cuvinte /are persoanele bectultil (0.-ZAMF.) ¶®
care se cearta: gira -mira, MU% la stada ajunsese um); Intrarea unei pesteri,
Triesti !mai bine vi on birbittelul, Orl ca pisicuta, glr-mIr I a unui cavou, a unui
au catelul P (PANN) [onom.]. bordeiu, etc.: de -abil
t GIRBA sf. ®# Spinare, spate, circa 110 Mold.
St&ruinta supAratoare; a Be tines a se Linea
scaiu, a nu da pace: 'meted ea se tine baietul de de Musa
In I
tact vr'o douazeci de past
pesterel (VLAH.) ;
intrarea to bordein se
Fig.-2400. Girliciu.
((Los.) [V51. gArbil]. lace pe un (ION.) [srb. g r 1 i 6].
scoperit
GIRB4ICIU, claft.acrU (p1.-ace) sn. 0 Biciu, GIRLIOAIRA (pl.- re), GIRLITA' (231.-te) sf. dint.
alc&tuit mai adesea din mai multe MLA: un pod poste o girlitit duce la un
curele, cu sifrcurile uneori plum- adevarat colt de rain (IRO.).
buite, care servea odinioara ca in- O GTRLITA2 (p1.-te) sf. ®# Cerc
strument de torture: artitindn-le -1 de Fier ce se punea, legat de un
an dontisorezece !Maui )ant, In jurul gltului unor raufac&-
de plumb (FIL.) ¶ 0 Bi- tori (a 2401): nn numat piedicile In
ciu mare $i gros (J picloare, oe si glrlita In grnmazi 1-an pus
2399): oilpitannl de post& (CANT.) ¶ o 3t, Soiu de gisco, de co-
hates on -1 lndoit pe unui Fig. 2399. Girbaciu. loare neagra amestecata cu ce- Fig. 2401.
dintre elujitori (CAR.) ¶ ® Lovitur& data cu girba- nusiu, cu o pats alba pe frunte
ciul: tratamentul se termlna on trot, patru gtrbaoe poste (Anser albifrons) (Z 2402) [vsl.
pielea pinta [tc. k yr b a e; comp. bg. g & r- g r 1 o gltlej"].
b a 6]. G/R-MM Ne- GIRA-KIRA.
O GYRBT (-ben) vb. intr. Bucov. Maram. Trans. GI.RNE4TA sf. = atrariTA:
A faro.: In picture mete, In padure mete, Vine-aces& vi de trei glrnete destrunzite eran
glrbeste two.), ghicitoare despre mein/1". legal) trot tarsal (D.-ZAMF.).
GIRBITA (p1.-te) sf. O W Grebenul calului;
grumazul boului ¶ C) EJ Ceafa, cerbice; ®: a mule
GIRN.?;. SM. 0 Ste-
jar mic, tInAr ¶ 0 Par
i
onlva gtrbita asp.), a-i infringe trufia [srb. g r b i c a]. grosu% de stejar sau de
GTRBOV adj. Cu spinarea Incovoiata, co- alt lemn: incepe a ()Marti
cosat de batrinete: Ira bAtrin Meetly si slab, un r de stelar din aunt tre-
nervos 51 mis de stet (VLAH.) ; 0 baba 4, de bAtrtnete out (ORG.) [g I r n i t 4].
Fig. 2402. GirlitA.
(ono j; ®: muniii, cari stare In toate par111e (IRO.) [vsl. GYRNITA., (p1.-te) sf.
grAbav&]. 4 0 varietate de stejar mare, care creste mai
GYRBOVI (- oveso) I. vb. tr. A incovoia (spi- ales la ses si la poalele muntilor,
narea). undo formeaza paduri In amestec
2. vb. refl. A deveni g I r b o v: slAbanogiti la cu fagul (Quercus conferta) [bg.
nista batrtnete redline... se glrbovese asp.); de traeste 0- srb. granica].
mul presto 70 de anl...I se glrboveste spinarea (GAST.). GIRNITA2 sr G3RNITA.
GIRBOVIT adj. p. GIRB0VI. Cu spinarea In- * GIRT4N sbst. = GITLANi: fiZ1
covoiata de batrInele, girbov: dInd pests nn hatrin an tncepnt zmAul cn vapte capete, tur-
IISP.1 ; pr. anal., despre copaci: copacul.... de po- cul... en larg st nesAturat dd a tnghiti atc.
vara color trelzeci de aid trecuti paste orestetul lui (ON.). (CANT.).
0 GT:RC/A.4N Ban., GIRCLDNCIO, GIRCLEANT Trans. GISCA (p1. -ate, -eti) sf.
(FR.-CDR.) (BUD.) sbst. Beregat& [srb. g r k lj a n]. Fig. 2403.
Pasare domestic& din ordinul pal- Gisca-decasa.
0 GIRGAL9D, GIRGALQT sbst. Ban. 0/ten. 63 Be- mipedelor, de coloare mai adesea
regata. alb& sau cenusie, ce prezint& oare-care asemanari
GIRGARITA. = GARGARITA. cu rata; se deosebesc la not doua specii: GISCA-DE-
0 GiRGQIU, GfaulThu = GIIRGDIU. 04sA (Anse cinereus) (La 2403) $i utscA-sALBATEcA
546
www.dacoromanica.ro
(Anser segetum) (0] 2404) ; tat lard de elite; pens de ; G/TOS adj. Cu gitul lung: cite' lehada gItoasli 61 s_
a tumuli o ; e: .0 de jamtutt, orn lesne crezator pe Vela Si. dea 0 masa
(ALX.).
care -1 poti exploata; : a silica maul pe glste, a da cui- GITUI (-nese, -ulu) vb. tr. A strange de g I t, GLA
va lucruri bune de care acesta nu tie sa se foto- a suci gitul, a sugruma: no strings sea de tare, ea to
seasca ; altspe- ALT 3 ® ¶ ® CF) F Urn prost, (mai gltuiu pe 100 IALECS.) ; era eft pe ce sd -mi gltul vacs (COG.).
adesea) femeie proasta ¶ ® Talpa gtetei, scriere urlta 0 GITA. (p1.-se) sf. 0 Panglica ce impletesc fettle
ce abia se poate citi: lei zugravi int/liters on nista litere In capatul cositelor: Pletete 1-au pieptanat, In fate le -an
ea talpa gistil (ON.) ¶ 0 ¢ TALPA- Haman (SIAM.) ¶ ® Pr. ext. Coady Impletita, cosita:
Oar!, plants, cu tulpina ro- Am o tata, Sta on gltele In oniu aelitata (GOR.), ghicitoa-
busta, cu floricele trandafirii, re despre plosca.".
cu frunzele marl, asemana- 0 GIZA (pl. -ze) sf. Mold. Tr.-Carp. 4 0 Insects
toare cu laba gi5tei; numita mid; () mid. 11 nimeri intr'o nare (GRL.) ¶ 0 Musch.;
$i coada-leului", iarba-flo- amnia.
..- de miere,
coash.", somni$or,/, etc. ( Le- O GIZO.41.BA (p1.-be atzonsiz, GIZOBPTA (p1.-te)
anurus cardiaca) ¶ C) era sf. Bucov. 4 bisects mica: tittuaeta e un tel de smscattat
Numele a diferite obiecte : de ape (MAR.) [g I z ti].
piulita unui $urub ; fusul .."4"-.2.1111."7/k GrIZULTE s f. 4 ® Insect& nticit ¶ ® p1. Paraziti,
virtelnitei; fie-care din sttlpii - paduchi, viertni, jivini [gl z a ].
cart sprijinesc coastele pris- Fig. 2404. GIZULTTA, GIATTA (pl. -te) sf. 4 dim. MA:
pelor la casele tarttnesti; pl. GIsca-stilbatecli. acolo Joe era o plats eft un on 51 pe ea nista glzute (VOR.).
$urupelnitele teascului de *GLACIAL adj. 0 Race ca ghiata, Inghetat:
vin, etc. ¶ ® Trans X Butz de mamaliga umplut oeeztaa -;zona -a ¶ ® e Foarte rece: i-a meat
cu brInza ¶ ()Mold. X Coco$ei de porumb, floricele o Drimire .-4; aerate acestes a eran 1ntetdeauna atezatithe
[bg. ga sk a]. unei !whin! (VLAH.) [fr.].
GISCAN sm. 3e Barbatu$ul gtstei, gInsac: trun GLACIAR adj. ake, Epcca, perioada .11, perioada a
. pe tetra, grail, !riot la curter, Atit deoeamdati 111 oar virstei cuatemare, and ghetarii luasera, in Eu-
sinter (SKR.) [g I S C a]. ropa, o Intindere foarte mare: salbatici at perioadel
GISC4R sm,, alsc4RITA (p1.-m) sf. Pazitor, pa- o mom, [fr.].
zitoare de gate: glscarinl Imparatului... era cu gtstele GLADE } GL.fDI$.
ehiar In aretul 1Intlnil (RET.) [g I s c a] 'GLADIATOR sm. 4L. Sclav sau prizonier
GISCARITA (pl. -te) sf. * Numele de razboiu care, la vechii Ro-
a dol.& varietati de plante, cu tulpina mani, era silit sa se lupte cu
$i frunzele acoperite cu pert mici, cu a4ii de felul lui sau cu fiarele
florile mici, albe, ce creste prin lo- sa.lbatece, In circuri (2_12106):
curl pietroase (Arabis alpine $i Ar. an ceva din maretia statuelor antics
hirsuta) (211 2405) [gi s c ii]. ale ilor romani (VLAH.) [tat.].
0 Glscoru sm. (comv.) = cascAN. GLADI sm.. Mic arbor(
GiscuLITA (p1. -to), enscuso*alk cu frunzele ascutite, care face
(p1. -re), oilact,vrA (pl.-te)sf. dim. cascA. flori albe $i fructe cu aripile
GIT (pt.-tart) sn. ®63 Par- scurte $i ro$ii; numit $i ve-
tea corpului care uneste capul rigar" (Ater tataricum) [srb.].
cu trunchiul: lune, court; a GLAF (p1. -turf) sn. Sapa- Fig 2486 Gladiatori.
rasnol .0u1; a 1 se strImba .001; ma tura, scobitura, vanelura fa-
doers in ; mi s'a pus un nod In cult cu dalta, de-a lungul sau de jur Imprejurul
.0; a 11 satul pinen cu streangul 111101' coloane: della skull de stflpi scobiti ou .0uri 51
de .; a dense de a sugruma; 1 Cu !tort (0008.1 [comp. bg. g 1 a b u].
a-si rupe .111, a se rani gray ca- Fig. 24°5. Glsearip. GLAGOLE, GLAGQR I)E sbst. t A patra Mara
zind; a se arunca de .111 oulva, a-1 a alfabetului cirilic (I' ¶ 0 F Pricepere, minte:
saruta, a-1 imbratisa cu drag; F a face a face am eu glagole In cap (PANNI ; dace nu-1 gluon 'n can,
nazuri, a sta dirz: nimen1 no cutessa Attica .0 sub two- nu-i, si pace Mina (coo.); Poste o& woe feet glirginn11
(SAD.); a o lua in , a lua asupra-$i sa aduca
Perleul lui din cap tn-i mat pziade casette (LUNG.) [vsl. gla go le].
la indeplinire ceva; a da pe .0, a ingh4i (in spec. o *GLAGOLITIC adj. Alfabetul vechiul al-
bautura.); a da de 00, a pierde, a prapadi; a -i sta fabet slay, care a precedat pe eel cirilic, $i care
In -, a nu se putea impaca cu un gind, cu o situ- se mai pastreaza In citeva comunitati catolice
atie ¶ ® X p/... ati de rad, cozi de raci fierti, carora din Croatia [fr.].
li s'a scos coaja ¶ ® Inghititura, dusts: it trage O GLAkJA (p1. ztlitt)sf. 0 /ten. Mold. Bucov. Trans. 0
on bun de ape race (VLAH.) ; da babel vre-o °neva Sticla (materialul $i vasul : clad era ou otos 'a mink
un de rachiu (cap.) ¶ ® Prin asernanare cu gitul o- de trichina celui ce I-a cinstit cu ea (RET) [germ. G I a s].
mului: a) o parte a imbracamintei: ~at eamtiqn; b) O GLAJER sal. Mold. Bucov. Trans. 0 ® Sticlar,
la o pusca: ~al pattaai de posed; c) partea lung& $i geamgiu ¶ CD NO Vinzator de sticle sau de gea-
strimta a unei sticle, a unui ulcior: a sticlei; pose muri (g laj .
mina pe 0n1 uloiorului (DLVR.) ; d) capatul lung al vi- O GLAJERfE sf. Mold. Bucov. Trans. Hi Sticlarie,
oarei, cobzei, etc.: Shad Intr'o mina uscata 11 lung al fabric& de sticla [g 1a j a].
nnei viori (DLVR.) ; e) trecatoare ingusta: la codrut Cos- O GLAJTTA, GLAJVTA pl.-0 V
minnlui este an de plain strlmt use.) [VS1. *g 111 t tl sf. Bucov. Trans. 0 dim. GLAJA:
,,inghititurit"]. 0 .0 de yin ars, Ca s'o tragem De sub
GITAR (pl.-are) sn. Cureaua lata a hamurilor nas (VOR.) ; se deprinse ou glaluta ei
care trece pe dupe g It u 1 calului. on tlibaCIN (RET.).
oGITITA (p/.-te) sf. Mold. 0 Gttlej; beregata: O GLAMEIE, GLAMIE sf. 0 /ten.
ottam... Dina m1 se oats gaits IALECS.) [g t]. Movila mare In camp, ma-
GITLAN, (p1.-ne) sn. PGitlej: sere a avea milt& tate- gura, gorgan [comp. g I 1m a].
re de la albine, este bine a is lass sit printr'un de O GLAIVINICA sf. Colac facut
lap (MAR.) [vsl. *g 111 t an t]. dintr'un $ervet rasucit pe ca- M
GtTLAN2 sm. Mold. Bucov. 3 = BITLAN ®. re-1 pun femeile pe crestet clnd Fig. 2407. Glende
GITLANA sf. b Varietate de prune ou gitul due pe cap donita sau alts salivare. P. Glanda
lung (0.-zoo.) [g o Id an + g It la n]. greutate [big. g la vnik ]. parotids. L. Glan-
GITLEJ (p/.-fe $i -furl) sn. 0 Partea interioara a *GL4NDA (p1.-de) sf.
Ori-ce organ al corpului ani-
0
C) da sub-lingualit.
M. Glanda sub-
gitului, cuprinztnd faringele cu esofagul $i laringele maxilarli.
I

cu traheea: s111ndu-se sa Inghita on nod de ob1da care malelor care secreteaza anumite
1 se urea In (BR.-VN.) ; se ducean atttes lucruri de minoare sucuri; scuipatul e produs de ate salivare (12407).
pe ...mule munoitorilor (18P.) ; 151 dregs .0u1 ou an Data de lacramile, de ..me ittetimate ¶ C) F Gilca, umfla-
yin profit (IRO.). tura ce se formeazit pe o parte a trupului [fr.].
547
www.dacoromanica.ro
GLA- GLAI.NDITLA (p/.-1e) sf. 6-0 Glenda mica [lat.].
*GLANDULAR adj. Care e de natura glandelor
GLO
*GLANDULOS adj. De feint sau in forma glan-
delor [fr.].
GLANT (pl. -Cori) sn. 0 Pie le de lac: SO prim-
bill Inca Rati cn bonne de ~ (txes.): are e8 -mi faccd
rochieca is Mg gi oinbotele de .~ (ALECS.) [germ. G 1 a n z].
GLAS (pl.-sari) sn. C) Sunetul produs de cineva,
prin vibratiunea coardelor vocale, chid vorbeste,
cinta, striga, etc., voce: tare, puternio, rasungtor, slab,
sting, Innecat, rigusit, ascutit, pith/Mat, subtire, grog,
frnmos, armonios, melodios, expresiv, plInglitor,
rugator, tremurgtor, sgomot do ~mri; a ridica ~,u1; a 1
se stings ~n1; a an avea a-1 pert ~m1; a-s1 preface
.~n1; a-61 drege ~n1; lntr'un ~. deodata, Impreuna.;
de acord, In unanimitate; ~n1 poporulul e~n1 lid
Dumnegen (VLAH.) ¶ ® Despre pasari: Sbnran tipind
(al instrumentelor muzicale): tinguiesut
(EMIN.); Anna inattiouat un
.
oucori pe sus, en ~ thiguitor (ense.) 11 0 J Sunet, ton
de moot
de 1:1110i1LIS (VLAH.) ¶ 0 ®
Sgomot: ~al tnnetnint; ...al apelor ¶ 0 j Fie-care
din cele opt melodii fundamentale cu care se
chit& toate cintarile noastre biserice*ti: sk -i anal
ce are, cum enta din ootolh ~ml al optnlea (ALECS.)
gtia gi el ~nrile De din shut de biserica (ego.) ; preotul
Ina octoihul 51 mai prooltea ...urns usu..) ¶ ® tVot
0 Bucov.. 0.1.nrCljarLin (MAR.) = MARGICA-CIYOUL171
[vsl. gl a s ii].
GLASCIOR sbst. dim. GLAS : odati en focal, li
se Mime gi for ~n1 61 se Igen scrum (ISP.).
*GLASS adj . mantuii manu*i de piele lus-
truita [fr. g la c 6].
:GLAST (5050) vb. tr. Si intr. 0 A se tingui cu
glas tare ¶ ®A ctnta ¶ ®A grai [vsl. gl a sit i].
t GLASNICA sf. 12) Vocala: clove... care se impart
In glasnice, neglasnice 51 glasnioo-neglasnice
[ghas ].
sbst. Hirtie acoperita. cu un
strat de stic16. piss% Intrebuintata la slefuitul
lemnului. metalelor, etc. [germ.].
GLASTRA (pl.-re) sf. Uhiveciu de flori: glastre
de nee In cerdacuri 61 pe la ferestre (VLAH.) [ngr.).
GLASUI (-nese) 1. vb. tr. 0 intr. 0 A cinta, a
intone: Du bonder rotund In platers... glagaeste 'not
an anew (EMIN.) ¶ ® A cuvinta, a gill, a zice:
fecior11... stiau ce glisnise tatal for usP3 ¶ C) A spune,
a suna (in spec. despre ceva scris): ea vedem Co IMP
meet° zapisul latA ce glasueste o zicatoare
2. vb. refl. A se tingui cu glas tare.
GLASUIRE sf. Faptul de a gla su i; glas;
We° Intr'un glas: tot' fntr'o primirg de bung
ongetarea boiernlui (ISP.)
GLASUIT9R adj. verb. atAsui. 0 Care gla-
sueste ¶ 0 Cintator: pgsgrile... cele thaw Bikini-
toare (PANN).
GLASULET, Imam (p/...te) sn. dim. GLAS.
GLAVA (p/.-ve) sf. O Capatina ¶ 0 Cap prost
9 ®# Capitol [vs1.].
GLAVATINA (pl. -ni) sf. Capatina: trace bussdn-
ganul 61-1 rateaza gib/Wm (Ftoa.i [bg. g I a v e tin a
+ca.plitIna].
GLAVOACA, GLAvoAcE sf. )41. 0 Peste din
baltile Dunarii, de
10 -15 cm., numit
*i .,p orcu* or- de -
vad" sau guvi-
die de-vad" (Go-
bius fluviatilis) Fig. 24o8. Gitivoacg.
(Lj2408) ¶ 2 Pete
de 20-25 cm., cu
capul.*i gura ma-
re, *1 cu corpul
subtiat spre coa-
da, astfel ca sea-
rntinA cu un mor-
moloc de broasca ; Fig. 2409. Glavozeg.
traeste In baltile Dunarii *i mai ales in lacul
Brate*; numit *i guvidie-de-balta" .,mitroacA"
sau mitrocar" (Gobius Kessleri) (' 2409) ¶ ®
= sdLAvoAcE [bg. gel a v o 6
*GLEBA sf. i Sub feudalitate, mosie de care
www.dacoromanica.ro
erau legati *erbii, pe care n'o puteau parasi nici-
°data.; pr. ext. pamintul de care erau legati ru-
mann sau iobagii: desflintarea gletei si a alai
slut viotorii ale libertAtil 0.-md [fr.].
GLEDA pep- aLIDA.
o GLE1VIBIE = ardimura.
GLEZ. NA (pl. -ne) sf. 4l OO Osul articulatiunii de
jos a piciorului, ie5it afark de-o
parte *i de-alta, ca un nod MI
2410): Infilsura tot piciorul de is degete
gIng subt toatA glezns (N.-COST.); muindu -gi
gleznele In valuri, stra-
biltea mates 1g:intuit& a
Otaft$111111 (ODOB.) ¶®
ItPartea picio-
rului animate-
lor mai jos de
fluier; in cal:
partea rotunda. Fig. 241o. Glezna. Fig. 2411. Glezng.
a piciorului, Intre fluier $i chisita (O 2411) [vsl.
glezini]
*GLICERfNA Si. Q Lichid sirupos, incolor,
inodor, cu gust dulceag, care se extrage din cele
mai multe corpuri grase; intrebuintat in industrie
Si in medicinA [fr.].
*GLICTNA (p1.-ne)
sf. + Gen de plante
din familia legumi-
noaselor, cu flori vio-
lete dispuse in cior-
chinlmari; e cultivata
ca plena ornamental&
(Wistaria chinensis)
(0 2412): trandafirf, ~,
lederg ...Incadran ferestrele
el usa de la scull (1. -OH.)
(NEOR.) [fr.].
*GLICOZA = GLII-
anA [fr. gl y cos e].
O GLEDA, GLVDA sf.
Trans. $ir, rind de sol-
dati [germ. Glie d]. Fig. 24i2. Glicing.
GLIB sf. f Brazda.
de pamint cu iarba cu tot, cit se poate scoate
odata cu hIrletul: Ce for% de vista e In glia pe care
save o rastoarnit neagra (VLAH.)
GLIGAN sin. 0 7.t Pore salbatec, mistret:
cad... ....i gi vierii sfigetati cocoa.); nn vier sans salbatio,
Isi asoutea dintil (not) ¶ 0 (V) Lungan, om crescut
mare 1i cam prost, galigan: token on pielea goalil
De nigh), cat mi t1-1 ~ul (caa.) [bg.].
*GLIPTICA sf. ia Arta de a grava pe pietrele
pretioase [fr.].
GLIPTOGRAFTE sf. P Stiinta care se ocupa de
pietrele gravate in antichitate [fr.].
*GLIPTOTECA (p1. -eel) sf. Colectiune de pie-
tre pretioase gravate; pr. ext. colectiune, muzeu
de sculpturi, de status [fr.).
GLISTTR = CLISTIR.
GLO4BA. (pl.-be) sf. 0 Pedeapsa. In bani,
amendk desprigubire: vote sd -i ducg is oborul de
vitele prime In holdele el (BR.VN.); tats a dat gloaba
nentru mine (cso.) ¶ 0 v Mirtoaga, cal slab, prapadit
(in vechime, fiind obiceiul de a se plati amenda
*i in cai, eel amendat dadea calul eel mai prapadit
din citi ava): an stii ce gren drum qi oe de cal am
avert (CAR.) [V Sl. ].
GLOATA (pl.-te) sf. OO Multime de oameni
strin*i la un hoc, droaie, adunatura: aprozil...
Olialndu-se Impresurat1 de ants so predara tonoe.); El
slut veseli: an 0 de naivl, ca sA-1 admire (VLAH.) 11 0
Pr. est. Multime (de on -ce fel), gramada: am vAzut
PS los diamanturi... (PANN) ¶ 0 Popor de rind,
prostime, norod, vulg, plebe: intrebninta ereditni ce avea
is Domn, spre impilarea gloatei (NEGR.) 11 ® Mold. Tr.-Carp.
Copiii unei fanailii: ea-i Its milk de dInsa gi de gloats
el care plere de foams (se.) ¶ 0 # X Oaste de Cara.,
pedestrime recrutata de boieri din taranime; mai
tirziu: militieni : organizarea armatei permanents, a mi-
litiei gi a gloatelor, faces din tot RomSnui on goldat la
nevoie (BALL.) [vsl. g 1 o t a].
*GLOB (pl. -hurt) sn. C) Corp sau obiect rotund
548
ca o sfera.: Ca un tare oa Beau; ¶ ® ® Cu asperitati: aimed oe era
®
-
de our Dina stralueea (eoL.) ; bole-
rit... purtau In cap un rotund de hIrsie brumarie (1. -OH.)
PamIntul: tome adtmaleie de ye - C 3 -5
prea aspru gi pros gloduros in limbs._ piriatelui satire(
(eom) ¶ ® Mold. Bucov.Noroios, plin de glod: tra-
GLO-
GLU
pamIntese, terestru, stem de carton sau de arama ded printr'un loo cam gloduros, I s'a Intipt earn] in (male
care Infatiseaza pamIntul SI toate regiunile lui 0 aceea (se.); Reale uliti strImte, glodoroase et murdare (GLVR3
2413); -; cereso, glob analog pe care sint insem- t GLOGOZ(tura E).41.LA (p1. s f Imbulzeala, ames-
nate constelatiunile ( La 2414) ¶ O Sfera de cris- teca , Incurcatura. [g go z i].
lo-eii)
# GLOGOZI (-use) vb. intr. A produce confuzie,
a Incurca.
GLOMOTOC (pl. -oace) sn. Bulgare.
GLONT (p1.-oante) S71., Mold. GLQNTE sm. 0 /Pr
Plumb turnat In forma de globule(, de cIlindru
sau de con, cu care se lncarct pu$tile, pistoalele,
etc.: It se aratA, as la o Utak) de glont, eoperIgul... bur-
nulul (CAR.) ; E plin de arms rupte, de glonti s1 de ghinlele
(ALECS.) ; verbs rea Be duce ca glontul (ZNN.) ; de aci, ad-
verbial, a se duce glont, lute ca glontul: s'a pleadit
Cu palms pests gurd sl a plecat glont (BR.-VN.) ; idatunit
s'afundau glont in nemftrginirea caret (DLVR.) ¶ 0 pl.
Bucatele rodunde de zahar ars, caramele.
0 GLONTAN sm. Olten. Bulgare de noroiu uscat
de caldurit sau inghetat [g 1 o n t].
GLONTISOR (p1.- oars), GLONTOLET (p1.-0)
sn. O dim. GLONT ¶ CD Globule(: cn un glontisor
Fig. 241/. Glob terestru. Fig. 2.414. Glob ceresc. de mar& legat eu atA (Ba.-va.).
tal care se pune deasupra unei lamp', unui GLONTUROS ad). Plin de noroiu uscat, aco-
bec electric, etc. (13 2415): perit cu glontani: eh mi-e drama , $1 en pot merge
Pin' ce se stinge tom', gt lamps 'n Pe foe (GR.-N.) [g 1 o n t].
Re aim (ALECS.); tUrleIS biseri-
calor strdluceso... ca niste ~uri de
® Siera de sti-
orbital (VLAH.) ¶
cla colorata, care se lunge pe
un btit Intr'o grtdint, printre
kn. GLORIE sf. O Marire, slava., cinste, celebritate
datorifa meritului: 5-; stralnenti, nemuritoare, neSe-
ritoare, militarit; la apogeul glorlei; a alerga dna
a se acoper1 de Gloria strAbund De stramoal singe* 1ALX.)
¶ O Stralucire, splendoare, podoaba: e o 55 a titrti
;
flori, ca podoaba.: In mBlooul lei; gloria Atenei [lat.].
grldinitil... un er de AIWA In virful *GLORIFICA ( -tic) 1. vb. tr. A sltvi, a pro -
unui bat (BR.-VN.) ¶ ®1 ...el OChiU- sltvi, a preamari, a ridica In slava, a proclama
In! ()nai adesea pl. globi), bul- Fig. 24/5. glorios.
bul, gogoma ochiului: Sub Moti- Glob de sticlit. 2. vb. refl. A se fali cu ceva, a fi mindru de
vate incbise, .41 oolitic)r as bat (Ewa.) [fr.]. ceva: nattunBe tries° st se glorified pr cement( ee Tae
'GLOBAL adj. Luat In bloc, socotit In total: [lat.].
produs 0.-on.)
venit .5: sums 01i [fr.]. GLORIOLA (p1. -le) sf. Glorie desarta, vanitate
GLOBAN sm.. Pored& data acelora care se trasa din lucruri de putina Insemnatate [fr.].
sfinteau preoti, ftira a avea nici o invatatura. GLORIOS adj. 0 Care merit( sau si-a
GLOBI (-obese) vb. tr. A amenda, a pedepsi cu cistigat gloria: !apt& glorioasit ¶ ® Plin de glorie:
amenda, cu gloaba: se vs carts dtla vote indeed- Pe a anti frunte a stritlucit... cea mat glorioasd coroand(vi_aa.)
toriului el =SOT( SO vs Cu bani (PRV.-101.); pircalabul... ¶ C), Plin de vanitate, de mindrie desarta: e de
11 globeste paste mdsurA pentru lucre de numbs (W.I. succesele lu1 [lat].
GLOBNIC sm. Functionar Insarcinat cu in- *GLOSA (-noes) vb. tr. Q7 A explica printeo glosa
casarea amenzilor [vs1.]. [fr.].
*GLOBT,TLA. (pl. -le) sf. Ori-ce corp cu Infa- GLQSAL (pl.-se) sf. 0 to E'xplic,a.tiune a unui
tisarea unui globulet. mititel (E cuvint rar, Invechit sau nelnteles, dintr'un autor,
2416): globulele resit ei abbe ale slagel it dintr'o scriere ¶ ®s Poezie, uneori parodia unei
f fr. ] bucitti literare a unui alt autor, In care se co-
*GLOBULAR adj. In forma menteazt, In cite -o stroft Intreaga, fie-care vers
unui glob [fr.]. din prima strofa., $i se repeta cite unui pe rind,
*GLOBULINA. sf. Materie albu- la sfIrsitul strofelor urmatoare [fr. g 1 o s e].
minoida continuta In globulele sin- GLOSAs (pl.-se) s f s = LThisA-DE-rdAnE [ngr.].
gelui $1 In rristalinul ochiului [fr.]. *GLOSAR (p1.-are) sn. o Vocabular de cuvinte
'GLOBULE']} (pt. -eta) WI. dim. Fig, 2416. Glo-
bulele singelui.
Vechi sau puAin cunoscute [fr.].
GLOB. *GLOSATOR SM. IP' Autor de glose [fr.].
*GLOBULOS adj. Format din globule [fr.]. GLOSTT.A. sf. Inflamatiunea limbii [fr.].
GLOBUSOR (pl.- soars) sn. dim. GLOB. *GLOSOLOGT_E sf. 5 Partea medicinei care
GLOD (pl.-ederi) sn. 0 Mo/d. Tr.-Carp. Noroiu, trateaza despre limbh. [fr.].
tint: sedeau tolog1t1 In -- si se paleau la soars (can.); vaunt GLOTA (pL-te) sf.
de-1 scoaserd din eau) undo se nomolise OSP.) ; pe sub 63 Mica Incapere In /..4eofi-P-e1'tkt....
pamInt agile gi fierbe noroiostonoa.1 ¶ ® Bul- cavitatealaringelui, cu-
gare de pamInt uscat sau Inghetat: ~lune,
colti1 de platrA... 11 seriase picioarele (ISP.) ¶ ® OHM
* Cocean de porumb curtitit de boabe: m1ncarea...
prinsa Intre coardele
vocale superioare si tole
inferioare( 2417) [fr.].
I
ic.ke

consists din miere, care as Dune pa -ozi... deasupra stu- GLOT.A.§ sm. A Sol-
vilor (ION.). dat care facea parte din
GLODARAIE sf. Cantitate mare de noroiu, gloat 11; militian: tre-
de g 1 o d: In Pageant... ce ei colbaraie I (CAR.) . but sit dee drumul pen-
GLODI (-0desa) vb. tr. A strInge (produclnd 0
tru (loud sAptamini Fig. 2417. G. Glota. A. Baza
durere), a roade (pielea de pe trup): n glodeste GLUCINIU M sbst. limbii.B. Epiglots. D. D.
Coarde vocale C. Carti-
eizma ; sedunele... !Acute din cite o sclndurd... de to glodeste, ® Metal alb si foarte lagii.
clod sezi De ale (Mei ESL g 1 o d a t i]. usor ce seamtina cu a-
GLODOROS pp- GLonuR0s. luminiul [fr.].
O GLODOS adj. Mold. Bucov. Noroios, plin de *GLUCOZA sf. 12 Numele generic al zaharului
g 1 o d: fillets orwaietraut erau glodoase Qi Infundate (ORIG.). extras din struguri sau din amidon [fr.].
GLODUROS, GLODOROS adj. C) Plin de bul- GLUGA (pl. -g1 sf.013 Acoperemint al capului,
gtri uscati, de g 1 o d u r is odmintul era gloduros, spre a-1 apara de ploaie sau de ger; are o forma.
549
www.dacoromanica.ro
6Lu. triunghiularil la orAseni , ca si coltul unui sac, 0 GO4ND(R A (pl.-de, -dre) Si. Bucov. MAR.) 911t4

GOG sau e alcatuit (la Omni) dintr'o bucatA de postav

dreptunghiularA, atirnata pe umeri si care se
= BQRZA.
GOANGA (p1.-ge sf. aft Insect& de on -ce fel:
strip e, legindu-se cu atisoare spre a acoperi ca- nioi oh se stivea vre-o 'nicer pe la el De acole esP.) I
pul (( 2418): din canal len/u1 Mon o In chip de not mincdm goange at de tot felnl de vIermutl (TICK); *. Cu
coif (Iar.) ; Pe-ai for umeri poartit , la brill pales... too (DENS.), licuriciu.
(ALECS.) ¶ 2 f Maldar de coceni de GOARNA (p/. -ne sf.
porumb, asezat gramadA cu oare-care Troll-meta, trimbit.a. 2420):
rinduiala: tatAl IncreazA la gluga de 0003111 a sum goarna; In linistea serif
el fetele flour& roata ven-
(BR.-VN.) : 11801111 se anzea goarna din foisorul Dom-
ire gluglie on strujeni (SAD.) [bg. g u g 1 a Werner sunind prelung stingerea Fig. 2420. Goarno.
< germ GugeleJ. MR.-VN.) [rus. go rn a ].
GLUMA= (pl.-me sf. Vorba. sau 0 GOANA (p1.-ke) sf. Trans. (FR.-CCIR.) FiintA inchi-
fapt5 hazlic care provoaca ris si ve- opuilA cu care se sperie copiii, ca sA nu plInga.
selie (Mold. gaga :
proastA, nesaratA; a face glume; a povest1
Blume; a Intelege gluma; a sti de
et' de 0., a lua lucrurile In serios, a
;
spirituala, grosolanii,
a nu
nu lua lucrurile usor; a lase gluma (la FiG81
O GOBAI sf. p1. Pr COBAIE.
*GOBELIN (p1.-murt) sn Covor artistic lucrat
In fabrics G obelin s, din Paris.
GOCIMAN, # cloTmiNic sm. Trans. A Epitrop (la
giu241.8. biserica) [germ. G o t t s m an ni.
o parte , a Incepe sa vorbeasca serios; diese. GODAC sm. 7..k Purcel de un an: clad on
s'a Ingrosat slums, s'a Intreout en gluma, lucru a Inceput Darul Mt el on urecbile drepte, se plimbit fart' Bela (SAM)
sh devie serios, a luat o Intorsatura ingrijitoare; [vsl. go dt an"].
nu-1 (de e lucru serios, nu e de glumit; GODACEL sm. vek dim. GODINC: un lac In care se
fart In mod serios; nu in toatil puterea ru- billAceste o scroafli ou doisprezece godAcet (FLOM).
vintului, de-a binele: era un brad de Mau, chives GODIN sal., GODINA, sf. Trans. Maram.w.k Purcel
ei dritglilas, nu (ISP.) 111 , Mr$ intentii rele; 0: en purrea de un an: era ca en godin, clad era In postal
glnmele ei en minciunile se culeg toamnaprunele i.nr.) [vsl. C9901111111111i MET.) [vsl. godA an"].
gluma].
GLVMA2 (pl.-me) * sf. Fie-care din cele don&
bractee (Ca niste frunzisoare inchircite) ce acoper
GC:MINA= sf. C Soiu de pepene galben, mic
$i lucios (Lj 2421): le yin abort duloi cu miros Ea
galbena (Dom.).
.
floarea gramineelor; pleava [fr.]. 0 GODINAC sm. , GoD4c.
0 GLUMA.CrU adj. Ban. = cmorwr. *GOELAND sm. 3r Gen de pAsari palmipede
GLUMVT adj. Care face glume, bun de glume,
hazliu, sfigalnic: povestire glumeatil; de , 0.
era mos
Nichifor, nu-1 vorbA (cao.); fine lui asa de veselA si de
glumeatI1 (0000.) [bg. glum e c
GLUMI (-amen) vb. intr. 0 A face, a spune
glum e, (Mold. a sugui"): hotul ziee c'a glumit, clad
a nu sti de gluma,
vede cA I-a zArit (ZNN.) 1 ® A nu
a lua lucrurile in serios.
'GLUTEN sbst. Materie organica azotata
care formeaza partea cea mai nutritiva a fainii
cerealelor si exista mai ales In grill: am ajuns a ayes_ ---
vn grhz mai trumos... mai begat In (1.-OH.) fr.]. Fig. afar. Godint. Fig. 2422. Goeland.
GLUTINOS adj. 0 fr Asemenea glutenului;
care tontine gluten ¶ ® Viscos [fr.]. marine care traesc In cete mari pe stIncile maxi!
GNISS sbst. .a661 Roca cristalina formatii din si In insulele deserte ji 2422): goelanzil 151 inmIticlie
cuart, feldspat si mica, cu straturi paralele negre senile sl fug de pe virfurtle for (0.-ZAMF.) [ fr.].
*GOELTA (p1.-ta) sf
;
sau albe fr.]. Corabie usoarav,.;cu
GNOM sm. n; Numele duhurilor care se credea doua catarturi (,] 2423): Z009 insi
cA locuesr In parnint si pazesc comorile [fr.]. an Drina o au pavilion turcese (I.-GH.)
*GNOMIC adj. sly Se nice despre poetii cart seri u [fr.].
sentente, regule de morala si poezii de felul acesta: GOG sm. Prostut, gogoman:
poet [Ir. < gr.]. ce sa fat, mamei (ALECS.) [G o-
*GNOSTIC sin. Nume dat, in primele tret vea- g u, npr.].
curi ale crestinismului, ereticilor din Egipt si din GOGA sf. Fiinta inchipuita
Siria can amestecau filosofiile orientate cu mo- cu care se sperie copiii [comp. _
saismul si cu crestinismul, pretinzind cA cunosc alb. g o g e]. Fig. at23.
nature. lui Dumnezeu si privind omul ca o ema- GOGEAMITE my- coGE(A)- Goeleta.
natiune directa a divinitatii [fr.]. MITE.
GNOSTICISM sbst. Doctrina gnosticilor [fr.]. 0 GOGER (p1.-ere) sn. Mold. Cotet sau culcus pen-
GOA_MBA .(p1.-be sf. Trans. (MAR.) 4 )0 = BQRZA tru porci (RV..cRG.) (PAMF.).
® .....-ne-etno. MAZARAR. 0 GOGP (-egos') vb. intr. Mo/d. Bucbv.Trans. A boli,
,
IT
GOANA (p1.-ne sf. O Fugarire, urmarire in
fuga; a lea la
pe ....., a pune pe fugil; a nu slAbi din ,
a goni, a fughr), a alunga; a pune
a urmari
Intr'una ¶ ® Alergaturk fuga: aleargil sgomotoasele
la vale,
a lincezi, a zacea: de la o vreme Incepu a is/kn.); nici
no paste, of nuina1 sede ass e1 gogeste Ova
GOGI2 (-ORM) vb. Ir. Mold. A curati rojile verzi
de pe nuci (RV.-CRG.).
GOGILT i intrj. Imita sunetul ce se aude clod
trenvz1... repezite
In 0. ametitoare on.a9.1 ; a inghite cineva cu lacomie imbuchturi mari: ai ,,
vent Intr'o 0.; a o lua la it mergean sarmalele Intregi pe glt (cao.) [onom.].
¶ ® Goan mare, aler- 0 GOGLEZ (p1.-eze)sn. Olten. Ban. Trans. C) Gunoiu
gatura cea mai repede a provenit din aschii, rilmasite de fin, pale etc.
calului ( 2419) 11 ® y ogrinji ¶ ® p/. Olten. Mere, pere, fructe In genere
Vinatoare cu gonaci: . (clam) ¶ ® p1. e Mofturi, fleacuri: 11 tide inima
de urgi sl oerbi (NEOR.) ¶ 0 chid fate 11 stmbeste 51-1 simile cite ceva gogleze (ISP.) ;
Prigonire, persecutie: cum o batreabi a en! feta. este..., ea-I owe able gogleze use.).
am alum aced, .0 $1 Dri- GOGO4A, OctunomA (pl. -Bost, -tome) sf. 0
goana pe capul men din par- Fig. 2419. Goana mare. Cresaturli rotunda, excrescenta de mArimea
tea boierulnl (CRG.) ¶ ® e Nenoroc (la jocul de unei alune ce se face pe ramurile a diferite specii
carti), nesansk ghinion: numb nu dA 0 expresie mai de stejari: de ristio, create pe ramurile tinere
proastA !Wulf omenesti, Ca o 0,0 continua la carti 1VLAH.) ale stejarului (Quercus infectoria), In urma In-
4f ® Imperechierea taurului cu vaca [g o n i]. tepaturii viespei-de-stejar", si se Intrebuinteaza.
550
www.dacoromanica.ro
pentru fabricarea cernelii, la Innegrirea sprIn-
cenelor si ca medicament astringent ( 2424):
GOGO$AR, sm. 1 = COCO4AN.
GOGOE4 (p1. -sale) sf. dim. GotmasA. 606-
plAmadea, pe prispA, is umbel, gogogi de ristic pentrn GOGOT.4. = 0000TA.: umIllnd GOL
Whiten (CAR.); de tufa, pe oioara hainti care se gogotase pe
creste pe ramurile tufei tronul 1131parAtlel (DLVR.).
(Quercus pubescens) (2] GOJGOGEA = coscoGEA.
2425); (E) F: gogogi (de tuift), GOL' 1. adj. ® Fara nici o
minciuni, mofturi: vrei ea lmbracaminte, desbracat, des-
puiat: m'am nAsout, o og ml
ne spui minoluni gogonate
gugogi corporate MEOW/ ; 11
tnrnau lel de tel de gogosi,
care de care mai unglate (CAR.)
¶ 0 invelisul ca de bum-
51

bac In care se Inchide
viermele de matase Si din
care se toarce matasca
(12426); pr. ext. nimfa
sau crizalida a diferite insecte,
in spec. a fluturilor ¶ ®p Bul-
bul, globul ochiului ¶ 0 5C Un fel
de prajitura de aluat care, pra-
j in du -se, devine rotunda si umflata
In vremea Domnilor lanarloti, pitiointele
gigogoasele erau mult mai cautate (NEGR./
¶® Soiu de ciuperca, rotunda
ca un glob, cu carnea alba $i cu
gust placut (L 2427) (Physalis Al-
kekenpi) ¶ ® Trans. ma.' Cartof.
0 GOGOLI (-elan) vb. tr. Trans.
Maram. Bucov. A cocoli, a giu-
giuli, a alinta: tncepu a se dagosti
ou fate, a o prinde, a o
de matase.
(RET.).
O GOGOLIE sf. 0 /ten. Gogoasti
Gogosi de tufa.
;
duo (ZNN.) ; Cu capul Cu pieptul
on pioioarele goale, deSCUlt.; ou
(SaU In) plelea goalit; F:
!tetra, (ca nn) pistol,
nap,
Fig. 2428.
Gogosar.
ca napul, ea do-
pnscit, cu desavirsire gol:
Fig. 2424. copiii... goi pupa, agittindu-se de bietele !Grad (DLVR.) ¶
Gogosi ® Pr. ext. Fara vegetatie, fara paduri, etc.: des-
de ristic. lnri 'pale; stIncii goalit 'V ® Fara asternut: pe pi-
mintul ¶ ® Care nu tontine nimic, desert, In
care flu se &I'lh nirneni sau nimic: china era goalii
golutit (act); Vara, mated., nimbi easels goale, numat On
temeile Si cop111 (so.) ; se ducea on sacra la spinare (DLVR.) ;
Daher ; stiola goalA; on mlinile Beale; on stomaomtil
nemincat; on e mai grea roam dectt volute goal&
ull
N
® SCOS din teach: an venit asupra lul de I -au Ingrozit en
sabia goal& (PRV.-MB.); on sable goalA In mink striga la at
Ai_ oft nu-si Plarda cumplitul asp.) ¶ ® Fara nimic
alta, numai: a mince Ohio goalA; mAmlillga de barabule
se mAnInca et goal& or! on mujclein (seri ; F nimica gotta,
absolut nimic: Inoolo nimio, dar nimica goala USP.1 ¶
O ® Desert, lipsit de /nteles, fhrh niri un rost:
Fig. 2425.
neimpodobit: adeviirul
tocmai, aidoma: e draou .
vorbe goale; verenri sonore 61 goale (VLAH.) ¶

2. sn. Goliciune; spatiu gol; desert: Ca pe-un

(f) Curat,
o minoluna gotta 11 0 cr In-

mai !nett Mimeo' gi parcii to soulunzi In , (VLAH.); moartea

o GOGOLOIU (pl. -oate) sn. $1 spatula Jae ..tral marl In rIndarile oregano (VLAH.) ; a umplea
0 /ten. (CIAUS.) (TUT.) Bulgare ro- goinrile; dantul ne Men un la maim& (cools.); Z: a (so)
da de a (se) da pe fata, a (se) trade Tara vole
[vsl. g o 1U].
'GOL2 1. sm. 5E, Portar (In jocul de foot-ball).
8. (p1.-tur1) sn. Punct clstigat (la foot-ball) [engl.
g n a 1]
GOLAN, GOLANA adj. si sm. f. Care n'are cu ce
se /mbraca, sarac lipit: 81-61 fee flora pe-o Satana P
CA e Arita gi Mi (COSS.); drat naibei scoate din traistit
Fig. 2426. Gogoqi de matase. Fig. 2427. Gogoaca. cave Inviiluit Intro merindare (RET.); tate poate sa lie Wax,
poste sA Tie golan... dar este om de omenle (ISP.1 [g 0 1].
tund. eocolos de pamint sau de zligada. GOLANEL adj. dim. GOLAN; se desmetici... ee
GOGOMAN, GIIGIMIAN adj. $i sm. Prost, na- vazu..... el gonit (ISP.).
taflet: sA-1 dovedlm cd a numai un gogoman pedant (NEGR.); GOLANET, GoLONZT adj. ® Gol, nelmbra.cat,
Ce -I tad Profit gi gogoman Paral Prost e din list-an P (SPER.) lmbracat subtire, bliatul on S8 putea dumir1
[g o g]. cum de e& meargii el aga golonet OSP.) ¶ 0 Despuiat de
GOGOMANIE, ouaumArrIE sf. Prostie, fapta frunze: umbrele copaollor golineti on mai °Dreg° razele
sau vorba de gogoma n: Dumnezeu to -a adus ea tierbinti (LUNG.) [g o 1 a n].
sit ne soapi de gogomAnia co era oft !seem (NEGR.) ; to In- GOLANTME St. col. Toti golani i; multime
gretosezi... de thnpenia $1 de gugumania cartnrarilor gi a de golani.
procopsitilor pAginittAtii (ISP.). GOL4§ adj. 0 Fara penes vulturii... al oaror doe
GOGON (p/.-oane) sn. Globulet, bobusor: ra rtisare din ale lor grumazuri Jupuite 51 yyry (moo.); to veal
do piatA soumpA stiiitt In pustie (Js..). Pasarile pliipinde, unele e (BR..VN.111 ® Fara par: mom
GOGONAT. adj. ® Umflat $i rotund ca un In lane un pore mare, negru, 0-0H.) ¶ 0 Lipsit de
g 0 g 0 n: °chit ba1 ablino$1, gogonati 51 rositi de neodihnit vegetatie: din spatele In) se ridica doul tenant.' e (VI-A11.) ;
(.HP.) ¶ ® Exagerat, extrem de mare: adresa ea pare oi1 se pogoara pe virtu) until deal (IRO.) [g0 1].
divanului mai multe cereri cum se Sloe la card; nista GOIJAVIr adj. dim. GOLAS: Dui golAgei (OOR.).
prostii apt de 51 de nesiirate USP.I ; a lost shit sit-1 toarne GOLATATE sf. Goliciune: a Ineuniura, tar&
o mincinna de tale o IALEC8.1. loamea dit de-a dreptul (CRO.); ca e& albA pInzii de aims gi
GOGONE.A. (p1.-nete) sf. 4 0 Patlagica rosie, no tie In casA MIR.) [g o 1].
rotunda $i neteda, flab. dungi ¶ ® pl. Soiu de GOLDAN sm. 4 Varietate de prun, originar
fasole rotunda si foarte productivh [g o g o n]. din Grecia (Prunus insititia) ( 2429).
GOGONET adj. 0 Rotund si umflat, gogonat: GOLDANA (191.-ne) sf. 4 Fructul g o 1 d a-
gaina 11 !Muse trot one gogonate tan.) 4 ® 4 Prtudi nu1ui.
gogoneati, solu de prunh mica si rotunda care se 0 GOLPF adj. *Ism. 0 = Go-
coace prin August [g o g o n]. LAnT: Pe billet'. 51 ye pnnea vine
GOGORITA (p1.-te) sf. 0 St Fiinta Inchipuith (BD.-DEL.) ¶ () iron. Strain (PSC.)
cu care se sperie copiii ¶ 0 CO Spaimh, sperietoa- [g 1].
re: 'palms spureatilor de Agareni, gogorita paolitogllor de GOLF1 (p1.-furl) so. Parte
crostini usP.) ; in zadar venni on gogorite... ca sa amftgiti a mhrii care Inainteazh tntr'o
opinia publicii (CAR,). larga deschizhturh a uscatului
GOGOA.R1 sm. teof VInzator de prajituri nu- ( IM 2430, 2431) [fr.].
mite gogo si. * GOLFS sbst. I\ Sport ertgle- s
GOGO$4R1 sm. Soiu de ardeiu, de forma zesc consistind a conduce, cu I

unei patlagele rosii, care se manInch mai adesea lovituri date cu o mhciuch spe- Fig. 2429. Golden.
dupe ce a lost conservat in otet (a 2428) [g o- riga, un baton de cauciue din-
goas tr'o gaura intr'alta pin& la cea din urmli (In
551
www.dacoromanica.ro
GO L total 9-36 iese Invingator acela care a intrebuin-
tat tit mai putine lovituri de maciucti. (L j 2432)
$1 iscoade In Coate Dartile (3ALc.) aprodul
dinaintea acelei lezme (0000.) ¶ 0 /a, Fugar,
.cal bun
se opri
GON ieng1.1. de fuga: batind gonacti on iataganele, nn polo de calareti
GOLFULRT (p1.-ete) s'arata (DLVR.) ¶ O y Cel ce, la o vinatoare, razbate
sn. dim. GOLF'. padurea pentru a goni vinatul spre pu$ca$1.; bata-
GOLI (len 1 . vb. tr. 0 ; ia$: iepurele tricos $1 vulpea vicleana... se Oleo a-$1 mints
4
A despuia, a lasa g o t¶
2 A de$erta, a scoate tot
," 1% )1)
gonacil wooel 11 0 Bucov.
GON.A
= FUGAII ® [g o n i].
amicru: se pose Inaintea ilor 51 Wins,
continutul: no sae; pu,sca ore el (ALECS.).
rasa; paharnl, a-i bea tot *GONDOLA (pl.
continutul. -le) sj., Barca lung5. __
S. vb. refl. A ami- Fig. 243o. Golf.
de vre-o 10 m., pu-
nes gol, de$ert 1, ® A se m adinca, Intrebu-
despuia: de se va ttmDla de va aides mtata ca mijloc de
brit to Wiest... se goleste si de acele locomotiune prin ca-
dartui Ce tie (PRVAAB.). nalurile Venetiei (2)
GOLICIVNE sf. @ Starea 2434): Gondola negro
omului g o 1, decpuiat, fart multe se departan de Fig. 2434. Gondola.
maim!, Si Innecau In
taint pe negrele-t1 canaluri [ft.].
(ALECS.)
"GONDOLRTA (p1. -to) sf. 2, dim. GONDOLA:
Cu Ninita '21 ~, chid mt primbln 'neetisor (ALECS.).
*GONDOLIER sm. a, Luntra$ul care conduce o
gondola: La Giudeea, spre lagunt, Sborl, voinice ( ALECS.)
[il.].
*GONG (p1.-psi) sn. j Instrument de metal
de percusiune, de origine orientala,
O de forma unei tipsii cu marginile
Indoite; lovit cu un Gloating pro-
Fig. 2432. duce un sgomot caracteristic, ca la
Fig. 2431. Golf. Jucator de golf. bataia unui clopot; e Intrebuintat In
Europa la hoteluri $1 in unele case
nici o ihnbrlicaminte pe el ¶ 0 Trupul gol, pielea particulare spre a anunta ora me-
goala: on cite o sdreanta pe (limit, de li se vales a sei, $i In teatru ca semnal al Inceperii
am) ¶ 0 * Starea unui lucru aratat& verde,
tarn nici un Inconjur: i-a aratat grozavia crimes to reprezentatiunii OM 2435) [fr.].
O GONGALAV, GoNGoLAu sm. 4
Cotta et. Trans. Carabu$ [g o a n g
O GOL.T.MB Sin. Ban. Trans. 3t Poovms (vM 0 GONGALIE, GONGOLTE sf. Ban. tl
[vsl.golabfil. 4 Nume generic pentru on -ce fel de
O GOLIMBAR (pl.-are) sn. Ban. Paula* rlc po- goanga: orbit aruncata s'a pretacut i Zt.)ri
rumbei [g o 1 Im b]. in unreel tintari $1 In tot ielul de gon-
OGOLINIBITA (pl.-te) sf. Ban. lo Porumbita gala (NOV.). -"-
[golitmbl. GONGANT, GONGONT (-nese) vb. F. 243.5.
Gong.
GOLOGAN sin. (r Monedd de aroma, in spec. intr. = GINGIIET.
aceea Intrebuintat& ulny acum vre-o douazeci de 0 GONGVTA (131.-te) sf. dim. GoANGA.
ani, In valoare de 10 bani: aruncam in mare, din limp GONI (-nese 1. vb. tr. 0 A lua la goana, a pune
to timp, cite trei (1.-011.); numitra niste 1 $1-1 puns% In ti- pe fuga, a fugari: Romanii 1i gonean din mini si-1 uci-
sicuri (D.-SAME.) 11 ®# Moneda de aroma de trei parale. dean ea pe Menge tisP.i ¶ ® A alunga dintr'un lot,
GOLOGANI (-anon) vb. tr. F A lua cuiva a izgoni de unde-va : o shwa; niska 1 ® 'V A fu-
(prin 1n$elaciune) banii, g o lo g a nil; a pun- gari un animal, spre a-1 Indrepta la locul unde -1
glisi 'glides° vina.torii; 41? : nine gonwite dot iepuri nu
O GOLOGOT (pl.-oate) sn. X Cocolo5 (de mama- prinde nici unul.
liga, bulz: se lac mat multe gologoate de mrtmaligit care 2. vb. intr. A alerga, a fugi: copiii deseulti gonean
so moats In lapis (MAR.). veseli, twine on ruiner' de sable (DLVR.).
GOLOMAT GOLOMOZ. 3. vb. refl. A se impreuna (taurul cu vaca)[vsl.].
GOLOMOZ (p1.-oaze), Gnomon (pl.-oate) I. "-ONIOMETRIE sf. Arta de a masura un-
sn. ® Bot., bulz, cocolo$ ¶ (D Lucru gh iuri I e [fr.].
hotit, facut ghem ¶ ® Moloz ¶ O * "GONIOMRTRU (M.-tie) sn. Instrument cu
Arababura, amestecatura, Incurcb.- care se masoarA unghiu-
tura. rile diedre (In spec. ale
. sm. * Planta, ale card flori au cristalelor) ( 2436) [fr.].
un aspect noduros; numita $i go- GONITOR 4. adj.
lomat" sau noduroasa" (Dactylis part. GoNT. Care gone$te.
glomerata) (13 2433). 2. sm. 0 Cel ce go-
GOLONET sr GOLANUT.
0 GOLOPAR sm. Ban. = cALAPAR.
0 GOLUMB sm. Ban. Olten.1 = GO-
LIMB.
GOLUT adj. dim. GeV.
i
ne$te, care alungA: erect vet
jitorilor.... celora ce se Warn&
de nori (PRV.-M13.) ¶ 0
Cel ce prigone$te: birninta
crestiniltatil asnpra protivniou-
O GOMILA pl.-le) sf. Ban. Gra- hd, gonitorni crud!! (isp.oujy. Fig. 2436. Goniometru.
Inad& de pamint facutil spre a arata June nelntors, ajuns (In al treilea an)
hotarul titre doua mo$ii [srb.]. la vlrsta de a se goni, de a se Im-
GOMON sbst. Adunare, slat Fig. 2433 preuna cu vaca: de-al avea en atItia goni-
[rug.] . Golomoz. tort in cool (cgo.).
0 GOMONI (-onesc) 1. vb. intr. Mold. Bucov. A sta 3. GoNrroAND sf. w Vacuta de doi
de vorn impreuna, a sta la taifas. ani, juninca careia i-a venit vremea
2 vb. refl. Trans. Ban. A sta la slat, a se sfatui de a se goni.
(YE mod confidential, vorbind incet) [g o m o n]. G9NITA. (p/.-te) 0 vet Vacli. In
O G9MOT (p1. -ote) sn. Mold. Bucov. Sgomot, vuet: vremea ce se gone$te cu taurul ¶ ®
, de om nu se ands (OR.N.) [rut.]. 4 Insect& care Innoata invirtindu -se Gonna.437.
GONACIU SM. ®# X Calaret, u$or Inarmat, In- foarte repede deasupra apei; se
trebuintat mai adesea ca cerceta$: trimisera gonad piseazil adesea $i se amesteca astfel In tarItele
552
www.dacoromanica.ro
ce se dau vacilor sterpe, spre ale putea face sa se GOSPODAR 1. sm. ®# Donn-1RM amlndoi it GoN.
goneasca (Gyrinus natator) ( 2437) [g o n 1). sten subt asoultarea Sultannlui (VLAH.) ¶ 2 Mold. Bucov.
0 GONITAR sm. Bucov. (MAR.) 4 FuaLici ® [g o- Om cu stare, care are cask, pamInt, vite si toate GO I
n it a]. cele trebuitoare: au send nnor bAtrIni oar) 151
0 GORDAN stn. * = GQRDIN, plistreadt portal, fine pi datinele stramopesti (VLAH.) 'I ®
*GORDIAN adj. £ Nodal nodul, cu neputinta Stkpinul casei.
de desfacut, care lega jugul de oistea carului 2. adj. Care -li administreaza bine gospodaria:
miticului rege Gordius al Frigiei, nod pe care, lncruri CB trebueso omului (CRC.) [rus.].
Alexandru cel Mare, neputIndu-1 desface, 11 GOSPODARESC adj. 0 De gospodar:
tale cu sabia; (f): greutate, dificultate foarte mare, nu-1 ouvint gospodAreso P (CREL) ¶ ® Conjugal: se iscau
cu neputinta de rezolvit [fr.]. Intro dInsii mica carte cart timourau etteodata carol for (ON.).
GORDIN sm., GQRDINA sf. # Varietate de GOSPODARI (-Arose) 1. vb. tr. A face pe 1

strugure, cu bobite negre (rar albe), virtoase cineva sa-si alba gospodaria lui (Insurindu -1, mari-
si dese, foarte gustoase: gordina, on boaba mare, deasA, tInd-o): pentru el ridicase case asta, sit -1 gospodareasod
carnoasit... este neamul cel mai ales (ION.) [COMP rus. (VLAH.) ¶ ® A Ingriji de gospodarie: stlipini-sa eau
gordina coacaze"]. due qi au ldsat De Tisan aces& sit gospodAreascit (se.).
GORGAN (p1.-ne) sn. ca Movila, magura In 2. vb. intr. 0 A conduce gospodaria casei
forma unei capite, din care se afla In numar foarte ¶ 0 Ali Intocmi o gospodarie (Insurindu-se):
mare In toata Rom&nia $i In Peninsula balcanick BAN% ar ft eau... es to gospodarepti qi to ea toll °anima P
$i care se crede ca ar 11 morminte stravechi: e (5.-ALD.) [gospodar].
rotunda, depitrtate Thiele de altele, se Ingiril ca nipte strait GOSPODARIE sf. 0 Averea imobila a unui
(VLAH.( ; pe dealurl et tinerea vitelor este mult mai war& g o s p o d a r: o razegie... case bittrIneascit... o vie
(RET.) [comp. turc. k u r g a n.). cu livadit... alcittniau gospodAria babel (CRO.) ¶ 0 Con-
0 GORGOIAA. (p1.-fie) sf. ducerea, administrarea acestei avert; pr. ext.: koala
Ban. * Gogoasa de stejar In- gospodAria Orli se dArSpAnd sub biciul ql nesatiul acelai
trebuintata la argasitul piel- imPArat (VLAH.) ¶ ® Conducerea, tinerea unei case,
lor. cu toata Ingrijirea necesark, menaj: am de odutat de
O GORGONI (-neso) vb. tr. oc., oa 0 juptneasA IMMO. ce stnt (ALECS.) ¶ ® CrLSrliCie
Tr.-Carp. A goni, a alunga: GOSPODARITA (p1.-(e) sf. = GOSPODINA.
mai gorgonea sal-Acta dimprejurul O GOSPODAROS adj. Mold. Bucov. Care Ingri-
situ (MERA) jeste bine de gospod aria lui, care se ocupa
*GORIL sin., GORILA (p1. de toate amanuntele gospodariei; econom: era
-le) sf. aL Maimuta mare, foarte pi-i p)tcea sit se tact tie-care Meru on rInduialit (SAD.).
fara coada, grasa $i robusta, GOSPODINA. (p1.-ne) sf. O Stilt:dna casei
din Africa tropicalk al carei ® Femeie care Ingrijeste bine de gospodarie, de
corp trece uneori de 1 rn., 60 Fig. 2438. Goril cele trebuitoare casei, menajera: trebue sit pill
i care, dintre toate maimu- c& nu se and mai Mini pe fate pamintului ( ALECS.) [rus.
tele, prezintk o mai mare a-
sem/mare cu omul (
gospodynja].
2438) ; O GOST sm. Ban. Trans. Oaspe, musafir : ~ului
(E): se mAritase o'un arendaq Bras, nechemat ti e locul dupd Uel man.) [srb.].
apoplectic, un tel de godl (VLAH.) GOSTI (-tens) vb. tr. Ban. A ospiita [g o s t].
[fr.]. O GOSTIE sf. Ban. Trans. Ospat, petrecere:
o GORON GORVN. Dumnezeule sit fiti vdzut duraneavoastrit I (okr.)
GORNIC sm. ®* Padurar, [g o s t].
pazitor de padure ¶ ® Ban. GOistoriseasca TE) = CO$COGEQ: e mceput...
Pazitor de amp, pindar ¶ ® sa-mi tstorlseasca cum, din sadea Isaia, s'a pomenit deodatil
Trans. 4 Gindac mare, cu goSitogea Isailof ti-mi
coarne lungi, care traeste mai GOSTINA, amsTnvA(pl.-ni)sf.; Dare pe oi $i
ales pe stejari ; numit th- 0(.,/g/i pe porci ce se platea odinioara In Moldova:
,croitor" (Cerambyx hems) Fig. 2439. Gornic. Duca-Voda... au Mout obiceiu de au dat pi dau boierii
(E 2439).
sarma-ma, ,
0 GORNICE4SA(p1.-ese) sf .Trans.* Nevasta g o r-
n iculu CA gorniou nu-i masa (11(.-BRS.).
GORNIST sm. X Soldat care sunk din goarna.
(in 2440): am trimes ...ill de trei on la el cu biletul (CAR.)
cei marl qi mdndatirile goptinit de oi (24.-COST.) [Slay. "g 0 r-
§6 in a< go r a munte", adica darea pentru
pasunat pe munte ; comp. slov. go r§bina
dijma, dare pentru viile de pe dealuri"].
GOSTINAR, GOR4TINAR SM. t Cel ce stringea
[rus.]. darea nuinita g o (r stin a.
0 GORON pa- GORVN. *GOT sm. Pm- P. IST.
0 GOROVEALA sf. 0 /ten. Apk turbure, murdara, GOTCA. (p1.-oe) sf. 3 = GAIKTsA ® ¶ ®
Ingrosata cu norolujiCIAUS) (RV.-CRO.). Femeiu$ca gotcanului, numita 1i gaina,salba-
GORSTINA ow- awn:NA. tica" ( 2442).
GORUN stn., O GORQN # Varietate de stejar GOTCAN sin. le Specie de cowl salbatec, de
marimea unui curcan (ajunge uneori la o lun-
gime de 1 in. de la v1rful ciocului pink la capatul
coadei), cu colori foarte frumoase; ntimit si co-
cos-de - munte",
cocos-de-sih-
la", cocos-sal- ,
batec" sau Ut-
tar" (17] 2442
(Tetrad urogal-
lus) ¶ ® = co-
CQ$- DE- PADVRE
[g o t a].
Fig. 244o. Gornist. Fig. 2441. Gorun. *GOTIC adj.
(Quercuspedunculata)(Ci 2441): printr'o padure de tagi 0 Al Go ti lor, pri-
qi de goruni iesim la luminis (VLAH.); poroul venea adeseori vitor la Gott, ce
eabt un goron cu ghinde (pm) [hlg. srb. go r u n]. vine de la Gott: Fig. 2442.
GORUNISTE, 0 GORONISTE sf. 4 Padure de limbit .+11 ; skit
GotcA. Gotcan.
goruni [comp. si srb. goruni§ tel. arhitecturd 5, ar-
GOSPOD adj. invar. Domnesc: pecete .4; carte hitectura evului mediu, care a succedat arhitectu-
;1 boa dovezi despre destoinicia mea (ALECS.) [vsl. rei romane, caracterizata mai ales prin Intrebuin-
gospodinfi]. tarea excluziva a ogivelor ( in 2443, 2444): o te-
553
www.dacoromanica.ro
GOT- restrnia 1, [nett& gi sigma, raspundea lute= coridor
inohia (CAR.) ¶ ® Sonora 1,
GRA sari erea Goldlor, inventan (lc
Wulfila ( 2445); pr. ext.
scrierea colturoa.sa, intrebuin -
tat& in Germania din secolul
al xiir-lea incoace [fr.].
GOTOVI (-vase) v. tr. A
gati [vs1.].
GOTA ar 604TA.
GOTMAN w GOCIMAN.
0 GQVIE sf. Ban. Mi-
I 2. sm. )4 Care a obtinut un grad in armata,
reasa: In nuntit daott nu to dna,
rtrecere cu lautari si hore (cu
n'aduci (NOV.) ¶ ® 0/ten. Pe
Fig. 2443. Stil gotic
prilejul hramului) la care (Biserica Notre-Dame
iau parte toate satele de din Paris).
prinprejur; pr. ext. horn: a-
tunol otnd jIIDEI govia in carte (R.-COD.)
[vsl. goveti a posti "].
0 GOZ (pl. -zuri si goaael sn. Mo/d.
Trans. Ramasite netrebuitoare, ve-
getale, boabe seci si stricate care
se aleg din fasole, bob, griu, etc.;
pleava ce ramIne de in vinturatul
semintei de cinepa; pr. ext. on -cc
firiael uscat, gunoiu, murdarie: so
MUMS al de la melds pe virful nnui Fig. 2444.
vraf (C).-ZAMF.); strecna laptele prin Fereastra gotica.
se
sills* pentru ca 55 nu fie on ...qui (SEZ.) [ung. g a Z].
u t ti winnat t4ssnscpetris
Fig. 2445. Scriere gotica.
oGOZUROS adj. Maram. Plin de go z u r i.
GRABA sf. Iuteala cu care se face ceva,
pripa., zor; (61: grebe stria treaba; on.r, iute, repede:
on graba bate tierul, pInd e fierbinte tr(m); de
adesea si de grab, in grab, in pripa, repede. iute,
curind; mai de mai curind; mai usor: trsmise
es adnne In grab boierii la gat (000s.); mai de oe I-al
Dotes strimba atolls dealt vorba (CRC.); a-i fi de grab(s),
a fi grabit, a nu putea Intirzia: 1mi era dea lee
In ores (ow) [g r a b i].
GRABI (-non) 1. vb. tr. ® A da zor, a sill sau
a Indemna sa lac& mai iute, a pripi: plecarea
onion ¶ ® A iuti: paelt.
2. vb. refl. A face in gran, a stivarsi lute, a
se zori: ma graben sa'ti dan de stlre; se grabeste sA piece;
oine se grilbeste, curind osteneste (PANN) [vsl. g r a b i t i
a rapi"].
GRABIT adj. 0 p. GRAB1 ¶ ® In graba iute ¶
® Care porneste, face ceva In graba, lute, ne-
vrind sa intirzie, neputlnd sit astepte: prea euti
GRABNIC 1. adj. C) Care se grabeste, care
e grabit: Infanta ou mere
domneett (ODOR.) ¶
r
ea Idoustele spre ourtite
® Care nu poate intirzia, care
nu poate sa astepte: ea se sea pornna rusP.) ¶
® Care se IntImplii repede, pe neasteptate, din
pricina grabei: an fella de uoidere se °Mama chid
en fost sa nclg5 pre altnl, Wit graba an pripit de an nobs
pre dtnsul In loon] aceluis (pRv.-me.).
3. adv. Iute, In graba: a flu alergat la schitnt
(CRO.) [g r a b a].
Vovidenia
o GRA.CIN41. (-aoin) vb. intr. 0 /ten. A rabda de
foame (Ter.).
GRAD (pl.-de) sn. () t Fie-care din diviziunile
egale Insemnate pe un instrument de fizich. (ter-
mometru, barometru), etc.: a un trig de 10 e ¶
2 ± A 360-a parte dintr'o circonferent,a, In divi-
ziunea sexagezimala ¶ ® j Interval Intre notele
succesive ale gamei ¶ C) Fie-care din functiunile,
posturile, demnitatile, etc. prin care trebue sa
tread) cineva pe rind, spre a ajunge la o treapta
mai Malta: ...id de oSpitan; -e universitare, bacalau-
reatul, licenta, doctoratul ¶ ® Trecerea pro-
gresiva dintr'o situatiune In alta ¶ ®F Starea la
care a ajuns o boala ¶ ® Intensitate mai mare
sau mai mica: de tristets; ..n1 de asemAnare (at
vortzetulut) ou origlnalul (VLAH.) ¶ Inrudire mai
s persoane dupascrisul ei [fr.].
apropiata sau mai departata: de rudente ¶ O ±
Eouatiune de ..rui Indio, al doilea, eto., ecuatiune In
www.dacoromanica.ro
care necunoscuta e la puterea Intiiu, a doua,
eta. ¶ (D CD we de comparati(un)e, pozitivul,
comparativul si superlativul adjectivelor si adver-
belor ¶ p (u) Instrument (ca alcoolometrul, lacto-
metrul, etc.) cu care se mascara taria alcoolului,
laptelui, etc. [fr. < lat.].
GRAD4(-sea) vb. tr. 016 A imparti in grade, a
insemna gradele pe un instrument de fizica:
no termometru ¶ ® A conferi un grad intr'o ie-
rarhie ¶ ® A marl sau a micsora treptat [fr.].
GRADAT adj. 0 p. GRADA ¶ ® Treptat.
subofiter, ofiter.
3. adv. Treptat, pe rind, putin cite putin.
GRADATIVNE, GRAD .eTIE sf. ® Trecerea
treptata de la o stare la alta: lumina soaretui 7
0 ta Figura de retorica. In care termenii intre-
buintati pe rind Intaresc treptat, In mod crescind,
ideea exprimata. ® Got Trecerea insensibila de la 6
coloare la alta (in picture) ¶ 0 i
Spor treptat,
dupti anumite norme, In spec. dupa anii de ser-
viciu, al salariului unui profesor [fr.].
GRADELE sf. pl. Impletitura de nuiele, lease,
care serveste de gard, de Imprejmuire: urtin-
du-se la dingo prin (pm) [srb. grade 1 a <it.).
GRADINA (pL-rar) sf. ® Loc imprejmuit, mai
adesea pe linga case, unde se cultiva flori, diverse
plante, legume, etc. ¶ 0 .botantea, loc unde se
cultiva metodic plante de tot felul spre scopuri
stiintifice ¶ ® publics, pare, gradina. mare, In-
tretinuta de un oras, In care se poate plimba
publicul ¶ 0 k de copii,roaltt incepatoare pentru
copiii mici, condusa dupft metoda pedagogului
german FrObel ¶ ® F 0 de om, de billet, etc.,
om vesel, placut la vorba, cu insusiri placute:
Ahl 00 muc.alit e Migu, 8-0 de Mist! (VLAH.) [bg.].
GRADINAR sm. Cel ce are meseria de a
A..., cultiva 0 gradina; 0: a vinde as! castraveti,
a incerca sa prosteasca pe cineva, a cauta sa se
arate mai priceput dealt altul mai priceput.
GRADINAREASA (pl. -ese). sf. 0 Nevasta
unui g r a d i n a r ¶ ® Femeie care are meseria
de a cultiva o grading.
GRADINARBSC adj. De grad ina r: Pe
linga celelalte trebi gradinitresti... slulba lui fu ca sa tea
manuchinlete de flori ((SP.).
GRADINARIE sf. Cultura gradinilor [g r &-
dinar].
GRADINARIT sbst. Ocupatiunea cu cultura
gradinilor [g radin a r].
GRADINTTA, GRADINVTA (p1. -to) sf. dim.
GRADINA: lute(' verde gadinuta. 4ede-un bade e'e rata-
druta OK.-BRS.).
GRADI§TEsf. Movila de forma lunguiata
In lunca unui riu sau In mijlocul unei balti
® Locul unei cetati vechi [bg.].
GRADUI (-ueso) vb. tr. A rnasura cu gradul
( cu alcoolometrul, cu lactometrul) taria alcoo-
lului, etc.: o pat au clod it gradueSte domnul linter
(OR.-N.).
"GRAF Sm. r Conte neamt.: o droaie de petitort,
.,... lei disputau mina ei (NEGR.) [germ. .
onezt rue,
*GRAFIC adj. 0 Privitor la scriere sau la
tipar T 0 InfatIsat printr'un desen, prin liguri
¶ ® Artele 0, arte care se servesc neaparat de
desen [fr.].
GRAFIE sf. Reprezentare prin scriere; felul
in care e saris un cuvint [fr.].
GRAFIT sbst. en Mineral alcatuit din carbune
cristalizat, moale si unsuros, din care se fac
creioanele [fr.].
GRAFOFON (pl. -oane)
sn. Fonograf [fr.].
GRAFOLOG sm. Cel ce
se ocupa de grafologie fr.].
GRAFOLOGIC adj.
Privitor la grafologie [fr.].
GRAFOLOG/E sf. Arta
de a deduce caracterul unei
GRAFOMETRU(pi.-tre) Fig. 446. Grafometru.
sn. Instrument intrebuintat pentru a masura
554
unghiurile pe un teren, servind la ridirarea pla- a unei limbi ¶ ® Cartes In care se cuprind aceste GRA-
nurilor (D 2446) [fr.]. regule [lat.].
GR./4 (-fteso) vb. tr. A vorbi, o cuvinta: sa scam "GRA.MATICAL adj. Go De gramatica, privitor GRA
strimb gi sa graim drept (2NN.) [srb. grajati]. la gramatica: stndtt e; revile e [fr.].
GRAIT9R 1. adj. 0 verb °RAT 11 0 Care gra- GRAMATICIE sf. Cancelarie: treat in °data grit-
este. (HL.) [grarnatic].
mitticiei, a am sa-ti vorbeso
2 Mold. Bucov. sm. Petitor. GRAMINE sf. pl. * Mare familie de plante
0 GRRAITA (131.-le) sf. Maram. Oaf. (t= CRE1TAR. monocotiledoane, din care fac parte toate cerea-
GRAIU (231.-inri) sn. 0 Vorba, cuvint: n cam tele, felurite ierburi de pe pasuni, etc. (j2449 ) [fr.].
dedeau in tarbaceall on ...T1 care mai de care Plod litoare 0 GRAMNIC adj. Ban. Trans. = GRAMM
(MP.) ¶ ® Vorbire, spusa, zisa: pe uncle Jess I, GRAMOF9N (pl. -oane )sn Aparat de genul
lase si sutletul (ZNN.) j se eases° indestui cars BA ateste pen fonografului, in care Inregistrarea sunetelor s'a
si prin sorts as an suet 41 an vAzut oeea ce n'a existat facut pe o plats rotunda (2.] 2448) [fr.].
(1.-011.) ¶ ® Fe lul de a grai, de a-si modula glasul 0 GRAMUJD4 (-maid) vb. tr. Trans. A crlcni, a
vorbind: an duice ¶ 0 Limbs; vorbire proprie rosti vre-o vorba: MI mat gramuidatt nioi un ouvInt
unei provincii, dialect: bAnatean ¶ 0 Putinta (FR.-CDR.).
de a grai: i-a plerit esl, nu mai poate vorbi, a GRANADTEL sin. X GRP:NADIR ['mi.].
'limas mut; din *GRANAT, (p1. -to) sn.
~al vin, Cu gura, 4 © * Rodie ¶ 0 va. Piatra
prin spusa, oral stumps de coloare rosie
[g r a i]. [lat.].
GRAJD (pt. GRAN4.T x sm.
-dud , Mold. Planta aromatica, cu
GRAJDIII(p/.-iuri) frunzele acoperite cu peri
sn. 0 Incapere -=, moi, cu flori albe si
servind de ada- galbene dispuse In ca-
post tailor sau Fig:`2447. Grajd. pitule $i reunite la yin-
vitelor(w2447); ful tulpinei; numita. si
0: armasarul bun se vinde din grald (rm.); in ..urile im- iarba-amaro.", math-
PAritte3ti, uncle erau cei mai frumool armilsari din toata ce", poala-S
ImpArStia tier.) ¶ ® F Locuinta murdara [vsl.]. (Pyrethrum partenium)
GRAJDAR sm. RIndas la g r a j d. (2j 2450).
0 GRAJDULVT, 0 GRLJDRT, 0 GRAJDVT (73/.40, 'GRANATA. (p1.-te) sf.
GRAJDISQR (pl. -oare) sn. dim. GRAM: in dosul graf- X Ghiulea, de diferite
durilor... se anti cite un IrtiJciet pentrn vitet (rAc.); griii- forme, care se arunca cu Fig. 7453. Granat.
disorul viteilor trebueste Rout licit de ocolul vaoilor (DRAOH.). mina si care face explozre chid a-
*GRAM (pl.-me) sn. Unitate de masura, a mia junge la tinta: otensivii; &domicil
parte dintr'un kilogram, reprezentInd greutatea ( 2451, 2452) [germ.].
unui centimetru cub de apa la 4 centigrade [fr.]. t GRANATIR sin. s4 = orormainB
GRAMADA. (p1.-mezt) sf. CD Adunatura, strin- [srb.].
surd de material (pamint, nisip, etc.) sau de `GRANDIOS adj. Ma-
diferite lucruri aruncate unele peste altele fare ret, aratos, impunator: ne
nisi o orinduiala ¶ ® aisle peste air GLAIR 0 ¶ extaziam de privellalea gran-
O Multime, cantitate mare (de oameni sau de [Masa a mAr11 In neastimpAr
lucruri): 0 de °meal; o de bani; F: de o de (VLAH.) [fr.].
vreme, de mutt timp; on gramada, in numar mare, cu 'GRANDIOZITATE sf.
duiumul ¶ 0 ado.: s'au strins a cadets a cadea Marctie [grandios]. aI
la parnint Para a se mai putea mica [std. 'GRAND OMAN sm.,
GRAMA.DT, INGRAMADI ( -Mesa) ±, vb. tr. 0 GRANDOPdANA (p1.-ne)sf. In- Fig. 745r. Fig. 2457.
A stringe la un lac, a face gramada ¶ ® A aduna 7 fumurat(a), care face pe Granath Granata
0 A Inghesui, a Innbulzi. marele, care vrea sa se a- ofensiva.
germantt.
2. vb. refl. 0 A se stringe la un lac; a se aduna: rate mare, crezindu -se cine tie ce: m grandoman
lopata gritmlideste el saps TiSip9ite (FARM ; ores mutts s'au ridicol, pe care ea ti armee tm genlu (VLAH.) [fr. grand
IngrAmadit de3latil pe mind M9U (CRO.) ¶ 0 A se Inghe- + -m a n].
sui, a se Imbulzi: toll se larrAmidesc is ferestre... 'GRANDOMANTEst. Fudulia, apucaturile gran
al privesc an incordare (BR,VN.) [SI. . domanului : ontere de .--[fr. grand ± mania].
GRAMAJOARA (pl.-re), catAntAME sf. dim. GRANGUR (E ), GRANooR, amouR sm. It Pasare
What_
GRAMADA: o gramajoarli de tin oft o poate lug un cintatoare, foarte frumoasb., cu penele galbene (
oa furoa (RET.) ; foalele din Writ putuird in sritmajuia de 2453) (Oriolus galbuta): granguri 51 presurl se leggnau
carb uni (DLVR.). Pe otte un bruin= (LUNG.) [lat. galgulu 5].
GRAMATIC sm. GU Cel ce se ocupade gramatica, GRANICER sm.
care face Walari privitoare la gramatica: on -care X Soldat care face
grAmAtio se erode $1 vrea as tie .0 paza la granit.b.
retormatorul limbii romAnecti (ALECO4 2454-2455): It ooheau 1858

[lat.]. si doborau Turcul nu-

t GRAMATTC sm. Scriitor ks mai de-o fudulle (AP.1.
Intr'o cancelarie (publics sau
private), togoftit: I-al in-
vAtat Oinks intoomal ca pe
an ; multi eau adA-
postit prin curtile boleresti
OR sed (I.-GH.) [T1 gr.].

Fig. 7453 Fig. 7454. Graniceri romani.

Grangur. M. Maior. S. Soldat.
Fig. 7403. Gramofon. Fig. 2449. Spice de graminee. 'GRANIT sbst. Ad Roca foarte tare formats
*GRANIATICA (p1.-ci) stt. a7 0 Totalitatea re- dintr'un amestec de cristale de cuart., feldspat
gulelor cu privire la vorbirea gi scrierea corecta. si mica [fr.].
555
www.dacoromanica.ro
GRA- GRANITIC adj. a* Compus din granit; ase- bine ¶ 6 Trans. vreme tea, vreme ploioasii care face
menea granitului [fr.]. sa rodeasca bine cimpul si pometurile (unt) ¶ 0 it.
GRA GR4NIT A. (p1.-te) sf. 0 Hotar (al coremi .e, nume dat, In genere, uleiurilor si gra-
unei tarl), frontiers I] 0 4') Margine, similor extrase din vegetate si de la animale ¶
: N to dudi on indignarea pia la grani- O # Caractere, litere e, litere grease si foarte negre
tele nebuntel
GRANIVOR 1. adj.
(BR.-VN.)
Care se
[bg.srb.granica].
ic
0 ® Banos, begat: o mostenire
2. adv. Scump: 1-a plAtit cc
a.
[lat. vulg. gr as sus
hraneste cu graunte. -= clas.crassus].
2. sn. Ori-care pasare care se nu- sbst. Trans. Grasime ce se alege pe deasupra la
3.
treste cu graunte [fr.]. fierberea cartabosilor (PAc.).
*GRANULA. (-ulez) vb. tr. A prefa- GRASCEAN adj. dim. GRAS. Cam gras, grasu-
ce In graunte mici [fr.]. liu: nn bittrin bine conservat, gi rumen la obraz 0.-oH.);
GRANTJLA (MAO sf. Graunt mic, priveio amtndoi mica figura rotunda si .4 a copilasulni (VLAH.).
grauncior fr.]. GRASC/9R 1. adj. dim. GRAS. Orascean, gra-
*GRANTJLATIVNE, GRANDLATIE suliu.
sf . Prefacerea In gran)* mici
r 2. GRASCIOARA (p1.-re) sf. . 4 =-- ItlaRLIATNIRE QQ .
® Ingrarnadire de graunte mici ¶ 0 Fig. 2455 GRASIME sf. ® Substailts unsuroasa care
61,Productiuni morbide, de natura Granicer exist& Yn diferitele parti ale corpului omului
diferita, care au infatisarea unor gra- ungur si animalelor ¶ o Substanta aceasta din corpul
unte mici [fr.]. (1890). animalelor care se topeste si se IntrebuinteazA
*GRANULOS adj. ® at* Care e compus din la Otitul bucatelor si In Industrie, sub numele
grauncioare: rocs granoloasit ¶ O aV Care prezinta de untura", osInza.", seu", unsoare", etc. ¶
granulatii morbide: ftizie granuloasli [fr.]. O Starea unei persoane foarte grase ¶ ® Patti
GRAPA (pl. -pe, grApi) 5/. .1" 0 Unealta agri- de grasime [g r a s].
cola care serveste 1a afinarea, marun- GRASULTU adj. dtm. GRAS. Cam gras: mlnusi-
Urea si netezirea parnIntului aratr tele ei cele grAsulii si netede ca marmora (ISP.).
apoi la Ingroparea semintei si la scoa- GRASVN (E) sm., GRASVNA (pl.-no) sf. O 7.it
terea buruienilor; grapele slut de Purcel, purcica pins la virsta de un an: abia asteaptA
doua feluri: de tier si de lemn; grapa Ignatul, sit-si tale grasunul (DLVR.) ; vindu grAsuna de-si cum-
de lemn sau grape de maracini", Wird un maw= (RET.) ¶ 0 * onAsTiNA = 1NGRAsA-
(,/_.] 2456) e cea mai Intrebuintata de TOARE 1 [g r a s].
satenii nostri, tot astfel si grapa cu GRASVT adj. 0 dim. (IRAs ¶ ® Cam gras.
cadru si dinti de lemn; grapele de GRASATOARE = INoRkskroARE.
Fier shit sau cu cadrul si dintii de tier GRASITA sf. ds = 1413BA-arc3sk. [srb. g r a-
sau numai cu dintii de Fier; aceasta 2456. ; c a].
din urma are cadrul de lemn si se nu- craps de
maracini. GRATAR (p1. -re) sn. 0 U-
meste boroana" 207): a trage on nealta de buclitarie, alcatuita
grape peste araturit; pentrti ca grapa sa luoreze bine, tre- din vergele de Fier paralele
bue sA albs dinti prinse lntr'un cadru dreptun
de tier sl lungi ghiular si pe care se frige
(ION.); el grapele carnea sau pestele deasupra
spinoase... In- carbunilor aprinsi (E. 2458) ¶
groapA 'met A- 0 Vergele de Fier paralele prin
mints ii olmpul care se scurge cenusa din so-
mimes° (tuxes.); M. ¶ ® Partea ieslelor, in Fie 2458 Gratare.
e: a se tines Fig. 2457. Grapy de lemn cu dinti de fier. forma de scars inclinata In
de oineva, a se care se pune finul [lat. vulg. * gr a t all s].
Linea scaiu de cineva, a nu-1 slabi de loc: ne re- GR4TIE sf. 0 Vergele de Fier sau de nuiele
tragem urmAriti de o dale de bilieti si fete ce se tin ric de not paralele sau Incrucisate, servind ca ingradire fe-
(ALEce.) ¶ ®Y} ® Unul din numele populare ale restrelor sau usilor: pictor IncAltat on piele si onllegaturl
constelatiunii ursei mici [comp. bg. g r a p a]. In crude ca grade (m..co.r.); nu se mai ounoastea... nioi gratii
GRAP.ea. (gray, -apes) vb. tr. A trage cu grapa nici obloane la feresti (CRG.); Numai In de dugs grant Vesnio
peste aratura.: an strigat pe eel ce Br/loan sit vie la &Instil nn to Mai iVegti (EMIN.) ¶ 0 Slrmele cu care e Ingra-
1813.1. dart o colivie: se bat pasirelele de gratille coliviei (1.-01-1.)
GRAPANA (-actin) vb. refl. GRAPsims.: ma ¶ O Impletitura din prajini si nuiele, un fel de
grapiinai ou desnAdeide de marginile carutel (N.-ua.). leasa, pe care se pun poamele sa se usuce, etc. ¶
GRAPAT 4. adj. / p. GRAPA 1111 U NVGRAPAT. O Leasa de nuiele Impletite care se pune la car
2. sbst. Faptul de a grapa. peste spetezele loitrei ¶ 0 Un fel de curs& primi-
GRAPAT9R sva..r Cel ce g r a p a aratura: tiva de prins iepurii sau clinii ce yin In porum-
.41 ...au atlat pe ilcior on pungit cu tot eezind ascuns mai. biste on In vie: a gasit In gratis co o intinsese tm tenure
GRAPIS 1. adv. AgatIndu-se ca g r a p a (de [lat. vulg. *g r a t i s= clas. cr a ti s].
(R.-COD.)
maracini), tirindu-se: tirte-grApis sr MIS. *GRATIFICA. (-io) vb. tr. 0 A favoriza cu un
2. sbst. Ban. Loc grapat. dar, a face un dar In bani, a darui ¶ o ® A
O GRAPITA (pl.-apiti) sf. Ban. * Capti$6.. harazi, a atribui fad, motiv: 1-a gratificat on epi-
0 GRAP*IN.O. (grapsin), GRAPTANA (graptan) vb. tetul de politician; au... sa-i gratifies ou titlurile obicinu-
refl. Mold. A se ctitara: can marunti ei in11310$1 se ite de instrumento ale neamtcului si ale strilinului (I.-OH.)
graPsinii pe sari de bolovani (VLAH.); racii... n'apucit a se [lat.].
graptana paste site (ssr.) [comp. g r a p a]. *GRATIFICATIVNE, GRATIFICAT1E. sf. Dar In
GRAS 4. adj. I Care e de natura grasimei: bani acordat, In spec. unui functionar, In afara de
untdelemnul e nu core ti ¶ 0 Care are multa grasime: leafs, ca rasplata pentru anumite slujbe: mt se pare
came a; dupa co e canes .e., mai pune Si seu (PARN); ca o gratificatie, ca un dar la care n'aveam dreptul sA m'astept
a; nn om plolor
;
: retina vecinului e mai ; (VLAH.) [fr.].
ca un Mane; iran. despre un om foarte slab: *GRATIS adj. Fara plata, de geaba, pe nimic
ea iluiernl, ca scripca, ca gardul; a galben de ca solra- [fr.].
nul (PANN) ¶ ® X Despre mincari Balla tocana *GRATITT.MINE sf. Recunostinta [lat.].
¶ CD i
Despreplante: insole ciu; Piisteau storaind iarba
cid $1 neoaloatA (DLVR.) ; INr IARBA; foaie-grasit = 1NGRA-
*GRATUTT adj. adv. 0 Dat pe nimic, far&
plata, de geaba; daruit: Inviitamint 7 0 Neln-
$ATOARE ¶ ® Pamint
1 pamlnt roditor, bogat, temeiat, nemotivat, fara nici un motiv; adv.: i se
care confine multe substante grase, priincioase atribue infamii si tapte nedemne (I.-OH.) [fri.
vegetatiunii; var ,, var extras din piatra de var *GRATUITATE sf. Caracterul a tot ce este
bine arsa; aceasta absoarbe multa ape, and gratuit: invAtAmintulni [fr.].
se stnge si formeaza o pasta groasa care se leaga *GRATULA, (-tiler) vb. tr. A felicita [lat.].
556

www.dacoromanica.ro
 *GRATULATIVNE, GRATULaTTE sf. Felicitare
[lat. I.
*GRATI4 (-les) vb. tr. A ierta de pedeapsa pe
un osindit [fr.].
PGROTIE sf. 0 DragAlksie, gingA.sie, nuri: atm-
bind on o deosebitA, ne presents bucheturi do Dori (ALECS.)
® Placere, farmec: gdsesc in oonventia for mai mutt&
-bundvoint,d;
11
dealt in oonversatia barbatilor (CAR.) ¶ ® Favoare, hatir,
a fi in bunele gratii ale °Wye, a se bucura
de protectiunea-ibinevoitoare, a avea mare trecere
pe lIngli eineva ¶ 0 Han (dumnezeiesc), Indu-
rare, mild, ajutor: prin gratis lui Dumnezen (formula
Intrebuintatd. de suverani ) ® A Iertare de pedeapsd
(a unui osindit) ¶ ® Multumita: am plum manti,
ajutorului oe mi-a dat; Intimplarii ¶ ® aRa'rri p/. S4
Numele colectiv al celor trei zeite (Aglae, Thalia
$i Eufrosina) care Insoteau totdeauna pe mama
lor, Venus, $i care erau emblema tuturor actelor
placute $l vesele din viatd. [lat.].
GRATIQS adj. O Plin de gratdi, plAcut, nurliu,
ginga$, dragd.la$: el se ulta... la miscarile gratioase ale
gurii (VLAH.) ¶ ® Prietenos; politicos; adv.: ne-a in-
trodus Intr'o camera din stings tindei (I.-OH.) [fr.].
*GRATIOZITATE sf. Politeta plina de burl-
vointd. [fr.].
(;) GR./NUN = GRAM.
3 GRAUNCEAN (pl. -ene) sn. * dim. GRAVNTE.
GRAVNTE sm. §i (pi-0) sn. 0 * Bob de grin
$i al celorlalte cereale: de grin, de smolt, de ore;
!arnica_ cite nn aduna in mostnoiu (NEGR.) ¶ ® Bo-
bul, fructul In forma de bob al actor plante:
de mac, de muster; pr. anal.: de Main ¶ ® ® 0
cantitate mica $i neinsemnata: un se de mints, de
adevdr, de bun simt; ouriozitatea... de a... Mute In pul-
berea de vorbe un es de Intelee (VLAH.) ¶ 0 pl. 411* ax.AvicrE,
boabe de °vas, orz, etc. ce se dau ca nutret tai-
lor: tempera... era Invatata la traista an grannte (IM)
[gr Aunt].
GRAUNT sm. $i (MAO sn. = GRAVNTE: gee-
rusuf... rugindu-se sa-1 Imprumute ou vre-un
de griu
trim); ®: de va ayes anal un de minte (TICH.) [lat.
*granuceum].
GRAUNTQS adj. Cu multe gran n t e, plin
de graunte, granulos.
GRAUR, GRAMM 1. SM. 0
0 Pasare cu ciocul lung $i gal-
buiu, cu penele negre presarate
cu pete albe si sure (Simms
vulgaris) ( 2459): miei alb1 in-
gean cStre isvor si ~t our! sbnrau In
seta (cops.); stoluri de I se vinturS
In aer, ca o pulbere vInAtS (VLAH.)
® F Pored& data Tiganului:
nits asa o petite graurit de 'ship-
tent IJIP.I .
2. adj. (despre coloarea tai-
lor). Cenusiu, Impestritat cu alb
(ca penele graurului): mignon, Fie 24%2 Graur.
in !mate cn printul regal, Mare -*
pe saint san gram (o.-zsme.) [lat. vulg. g r au 1 u s].
'GRAY adj. 0 Serios: om
gestnl lul e mindria I mina A; In
a Domnului care oumpAneste
In mina -1 soarta until Wain (VLAH.) ¶ ® Cu greutate:
autor , de ale cdrui scrieri sau spuse se tine mult
seams ¶ O Insemnat, important, cu urmdri
grele: un fapt o Imprejurare =a ¶ 0 Greu, pri-
mejdios: o boala S ¶ ®) Se zice despre notele
joase, In opozitie cu cele acute ¶ ® Ton , suet ae,
coborlt, apasat, gros, adinc ¶ ® co Accent ~,
semnul (s ) de pe vocale, pus, In unele limbs, spre
a arata ca vocala trebue pronuntata larg,
deschis, iar In limba romand, spre a indica vocala
accentuatd. [fr.].
*GRAVA. ( -avea) vb. tr. ® t) A sapa, a scobi (fi-
guri, desenuri, litere) In lemn, In metale, In piatra,
etc. ¶ O F A intipari [fr.].
*GR4VIDA. adj. 1. Insdrcinatd, grea, bortoasii
[lat.].
GRAVIDITATE sf. Sarcind, starea unei femei
gravide.
GRAVITA (-Kea) vb. intr. ®15 A tinde catre
un centru, cdtre un punct oare-care, In virtutea
557
www.dacoromanica.ro
gravitatiunii ¶ (s) T.- A tinde Intr'o directie anu- GRA
mite [fr.].
'GRAVITATE sf. 0 15 Greutatea, adica forta GRE
in virtutea c4reia pk.mIntul atrage catre centrul
lui toate corpurile situate mai sus de suprafata
lab centrn de es ea- CFATRII ¶ ®® Calitatea unei
persoane grave, serioase, rezervate; seriozitate: In-
cetineals st on care se was pe scan la birt (vLAH.) ¶ ®
Importantk, insemnAtate extraordinard: sa unlit
fapt, unei IntimplAri ¶ ® Stare foarte primejdioasa:
~a mei boale [fr.].
GRAVITATIVNE, GRAVITATIE sf. 15 Atrac-
tiune universalil, forth. In virtutea careia toate cor-
purile din naturd se atrag unele pe altele In raport
direct cu masa for $i In raport invers cu patratul
distantei lor ; legea gravitatiei a Post descoperitit
de Newton; greutatea e un caz particular al
gravitatiunii [fr.].
GRAVQR sm. P Cel ce exercitil meseria de a
sapa (In lemn, In metal, etc.), de a grava [fr.].
*GRAVVRA (p1. -art) sf. P Arta de a grava ¶
I
O P Lucrarea facuta de gravor ¶ 3 # Stamps,
imagine reprodusd dupd o placd gravato. [fr.].
GREA ler aavII.
GREABAN, artzaki sm. ®A Partea ridicata
(la cal, bou, vacs, etc.) din sira spindrii, la Im-
preunarea spetelor, In dreptul picioarelor de dina-
into ; girbita (j 2460): se lip's° broasoa
de greabanul calului (8.-ALD.) ¶ 0 p1. Pr.
anal. Coamd, kpinare, cocoas& (vorb.
de munti): un sir de munti... taint° tsi
!nal% greben11 coltnrosl (vLAH.) ; la stings,
arebenii pitanrogiai Clibucetului [vsl.
grebenll.
GREACA act c.
GREASA I GRCSIE.
GREALTA sf. 0 # Greutate ¶ ®
Sensatiunea pe care o are omul chid
i-a cilzut greu o mincare $i-i vine Fig. 2460.
Sa verse: Imi vine ; mi se face A., GreabAnul
® Sila, desgust, sclrbd: mi-e sa mal calului.
stau in sass asta (ALECS.) ; ti -e chid anal apa ceva;
fetal babel 1-a lost , de dinsele pi s'a stilt sa be is In mina
Ise.) [lat. vulg. g re v I ti a].
GREBAN Pr. GREABAN.
GREBAN4R (p1.-are) sn. Cureaua hamului
care acopere g r e a b a n u 1 calului, Oar.
GREBANOS adj. 1* Cu gre a banu 1 iesit
mult In afard, cocosat, ghebos: o Miming& de cal ,
dupuros pi slab, de-1numarai coastele (CRC.); pr. ext. despre
oameni: Unbitrinenbarba tapopa.. Grebitnos de spate (arm).
GREBLA ( -lea) vb. tr. 0 / A trage, a potrivi, a
netezi cu greb I a: cine dram -a mat vaant... Mara on
ciocul greblind $1 baba de too fugind (sAo.) ¶ ® A strIn-
ge cu grebla ¶ 0 Pr. anal. A-si trece degetele prin
par: nitindu-se In tavan pi grebiindu-pi timpiele (nt.-vN.).
GREBLA (p/.-le) sf. 1 / Unealtii de agriculturd
$i de gradindrie, cu dinti de Fier sau de lemn, ca la
un pieptene, cu o Goad& lungd de lemn, cu ajutorul
careia se adund, tirIndu-le la un loc,
finul, paiele, cocenii sau bulgdrii de pa-
mint (LA 2462): o baba lungli, seaca, ghe-
boasa, au nipte
dinti lungl ca Si
COltii de la~ (RET.);
®: lit faces mina
p1 aduna mizele
In bano (VLAH.)
0/ mecanica,
10Whoor,
instrument de Fig. 2461. Fig. 2462.
62.
agriculturd al- GreblA mecanict. Greblt.
cdtult din cloud roti prin care trece o osie din care
pornesc dinti de grebla, lungi $i Incovoiati; e tras
de cal $i slujeste la strIngerea flnului 2461) li 0
* GRULA= ItaRITA [bg. greblo].
GREBLAR sm. e Cel ce face gr e b 1 e (('Ac.).
GREBLA sin. Lucrator cu g r e b la Intro
gradina.
GREBLATVRA. sf. Ceea ce s'a adunat cu gre-
bla [g rebl a].
GREBLES adj. Cu coarnele aduse ca din
greblei: bon; coarne e.
GRE- TABELA XXIV. ALFABETIIL GRECESC
GRE Tipar Scris Valoarea §i numele Tipar Scris Valoarea §* numele
(modern) Vechiu I Modern (modern) Vechiu Modern

At a .../f7' a nii ni

, a alfa N v 7"-
a
A
? beta v vita
E
, Z y z zi
B
r
p ,6
,./
-- 1,
g gams 0 o 0 4' o omicron
A
y
g Ar
e£ d delta II lc Z.9g
ar . a p pi

'n
8
E e e epsilon P p r ro
Z C - dz dzeta 1 07; Za .0', d a sigma
II 11 e eta i ita T 't ,..7.-& i. Z t tau tav
(/ q9 x) th theta thita r v at it upsilon i ipsilon
I
r

L '--7, "6 i iota c1

0
y JO f ph phi f fi
K
A
x .fb
-,7.
U.%
,,7
k kappa
/ lambda lamoda
x
,i,
X X 2-
3,/ jay
h hi
X 4, ps psi
M i., ...A pd m mii ini S! w 67 -co- o omega

GREBLUTA. (p1. -to) sf.

GREC 1. sm., GRECOAICA (p1.-ce , e GREA-
f dim. GRRBLA. unde se conserva diferitele condici si acte de pro-
cedura si unde se elibereaza cartile de judecata
alocueste In Grecia: (Iola luornri nu eau vazut pe lume:
sj. Urmas al vechilor Elini; persoana care. [fr.].
"GREFIER sm. zi Functionar caruia i se In-
B : se Pones° ca Grecii
o al verde 81 Grec cuminte (ZNN.); credinteaza pastrarea actelor depuse la grefh, care
la pnicarie, se zice chid doua persoane se poftesc scrie la sedinta sentintele date $i asista pe judeca-
una pe alta, din condescendenta, sa intre Inainte tor la descinderi, anchete,
pe u$A. etc. [fr.].
2. adj. Grecesc: limba grettoti [lat.]. GREGHETTN sm. b =
GRECESC adj. A Grecilor, privitor la Grec CIQCIIL-BERZEI.
altabetul (re, TABELA XXIV). GREIER(E sm. 4 In-
GRECESTE adv. 0 Ca Grecii, In limba gre- sects ortoptera care scoate,
ceasca.: a vorbi ¶ C) A sedeat a eta , a sectea cu uneori ceasuri lntregi, un
picioarele Incrucisate, ca Orientalii: batrtna tt as- sunet ascutit $i patrunza-
testa, stind In fluidal patnlui (D.-ZAMF.); sa, ne aprindem tor, prin Srecarea elitrelor
oiubucele et as ne asezam r
pe divan (ALECS.) ; (: a eta
a cunoaste gindurile cuiva, a sti
In una de alta 2463) Fig. 2463. Greier.
inima cuiva (ZNN.), speciile mai cunoscute la
tot ce gindeste sau planueste altul [g r e c e s c].
GRECI (- eoeso) vb. tr. si refl. A (se) greciza
not salt: ...171..-DE-011/6P (Gryllus ca)npestt is) $i
DE-cAsA (Gryllus doinestieus) care se deosehesc it -
10-
[g r e c]. tre ci prin marime $i prin coloare [comp. lat.
j GRECIE sf. Limba greceasca [g r e c]. gryllus].
GRECIOASA adj. f. Grea, Insarcinata, bor- GREIERVS sm. 4 = GRIER E : leseau pe priapa
toasa [g r ea t a]. ,1 alabuti si vacile- Domnulul, vopsite roc cu warn (sac.) .
'GRECISM (p1.-me) sn. 0 cc, Vorbk expreSiune 1- GRETME al, 0 Greutate, povara, sarcinh: Sca-
Imprumutat. sau imitata. din limba greceasca zind a for In ctunpeneie Iumii (DON.) ¶ ® Mare mul-
0 Influenta greadt; tot ce constitue nationali- time, grosul unei armate: iata 01 Baiazid, cu a lui,
tatea great.: ~ul pierduse malt teren 11 mica din urnui (VLAY.) [g r e u].
GRECIZA. (-izes) 1. vb. tr. @ A face sa tread).
la nationalitatea greaca ¶ ® A deprinde cu datinile
0 GREITAR sm.
trei 1 (m).
4 cREITAR: a simtit un an pe
grecesti ¶ (D A da unui cuvInt o infatisare great.. 0 GREL, GRELO8 Seri. = GRVIER: rind olnta
. vb. refl. 0 A trece la nationalitatea great., e semn de ploaie (Gm).
a se face Grec ¶ 0 A trece de partea Grecilor; 'GRENADA (pl. -de) sf. gar = GRANATA.
a se deprinde, a se lhsa influentat de obiceiurile GRENADINA. (p1.-ne) sf. 0 Un fel de stola
Grecilor [fr.]. de matase subtire ¶ ® X Sirop facut en zeania de
*GRECO-, Intrebuintat In compozitie cu alte rodie [fr.].
cuvinte, cu Intelesul de grecesc: ...-caToLic (adj. GRENADIR,
$i sm.), unit (cu Roma), care recunoaste autori- GRENADIER Sin. X
tatea papei; --ORIENTAL (adj. $i sm.), care se tine ® Odinioark sol-
de religia ortodoxa rasariteana.; -Lam, care dat de Oita In-
tine de limba greceasca $i de cea latina; -RO- sarcinat s. arun-
MAN, comun Grecilor $i Romanilor. ce granate ¶ 0
GRECOAICA er GREG. Mai tirziu : In
GRECOM.ELNsf. (D GRECOTVIIT: In Moldova vor diSerite State
domnt Multi limongil (mkt) ¶ 0 Partizan info- (Franta, Prusia,
cat al Grecilor. Rusia, etc.) In
GRECOTEIU sm. Grec (termen de dispret): arma infanteriei,
un puin de ne tome Instate dinteo Meanie (ISP.) ; s'a dat numele
Hotule de 01nd te-oiu prinde la savolu Cu maoiuoa sit de i soldatilor
to mold ISEZ.). de statura lnalta
GRECUSQR sm. dim. GREC (cu nuanta de dis- reuniti In corn -
pret,): aduceam an in ettrutil de poetil, rust, tarmac., et phnii sau regi-
Percent (ALECS.). mente de elita Fig. 2464. Grenadier Fig. 2465.
GREFt (E) = GRUJER(E), (ILE 2464, 2465) francez (dupti tabloul Grenadier
# GREF sm. Masura veche de lungime ( rup [fr.]. lui Charlet). rus (1756).
sau if, dintr'un cot) (le-[ 1529 : maul se impartea GREOIU 1. adj. 0 Care abia poate face o
In 8 rnpi tar, rnpul In 2 greti [bg. g r e h.]. miscare, din cauza greutat,ii trupului, din pricina
GREFA (p1.-te) sf. Locul Inteun tribunal oboselii, lenei, etc.: eat ce se Imbuibeasii au mincer° multi
558
www.dacoromanica.ro
se face .., lens ei lucrul nu-1 ammonite usP.) ; stoluri de
rate salbatice It Mile aripile greoaie pa deasupra and
(cull.) ¶ ® (f) Lipsit de vioiciune, de agerime, de
Maram Insarcinata, bortoasa.
-
Indeminare, de fineta: spirit m; Bur ¶ ® J. Ban.
2. adv.: se ridica m de De scaun, Intinzindu-ei membrele
obosite (CAR.) [g re u].
*GRES (pl.- esuri), GREZ. (pl.- ezuri) sn. Roca
alcAtuita din graunte de nisip lipite Intre ele prin-
tr'un ciment natural silicios, calcaros, argilos sau
marnos; se IntlIneste In mai toate terenurile se-
dimentare [fr. gr 6 s].
GRVSIE, # Gav(A)sE, O GREAsA sf. 0 Piatra
fermata din graunte marunte de nisip ¶ ® Cute
(de ascutit coasa, cutitele, etc.) facuta din astfel
de piatra: topasia... o treacd dohtorii pe o grease si deacit
o !recta, on lase dentr'Insa ?ROM (PRV..MB.) ¶ ® ScIn-
dura pus& deasupra osier dinainte a carului, nu-
nut& si perinoc", scaunul de dinainte", masa.",
etc. [comp. alb. gsres s].
GRES (pl.-esuri) Sn. 0 Gresala: Intrebarea !ears
nime nu era hernia sd-I impingit spre marl tst.v.); fad
(de
sada (cric.) ¶ p Anevoiede Indurat, chinuitor, strEq- GRE-
nie, primejdios, asupritor: necazuri grate; maid grea.
g. sbst. Greutate, povara, sarcina, truda: nn om GRI
cum se cads, care duces tot greul bisericil (o.-Ltsm) ; se aunts...
litsind tot greul De fate mosneagului (ono.) ; ou mare .., Cu
multa greutate, foarte anevoie: abia on mare an
pus el toate fn rindulatil usP.); din m, a) cu greutate,
anevoie; b) din adincul inimii: urcam din pe cd-
rArile Malone ei Intunecoase (VLAH.) ; a sumina din [lat.
vulg. grevis = clas. gray's].
GRELTLET adj. dim. WWII.
0 GREULTJS, GREURGS SM. 4 = MEIER (E).
GREUSOR adj. dim. Gnu.
GREUTATE sf. 0 Calitatea a tot ce este
greu, ce trage mult la c.....ttar: a corpului ¶ ® (V)
Ceea ce apasa, chinueste, neliniste sufleteasca:
Oro Imi visa Mime (NEOR.) ¶ 0 (Om) ou cu vaza,
cu influenta, cu trecere: aoum era omul eel mai ou
din tot Judetul tVLAH.) ¶ 0 Corp greu, pentru care
trebue oare-care putere spre a-1 mica sau ridica:
able a putnt ad ridice aceastS r. ¶ () Fie-care din bucti-
tile de metal, de marimi difeate, Intrebuintate

istoria Vechtului Testament ICR0.1; a da ,

a) negresit, de sigur, far& Indoiala; b) far&
greseli, fare defecte: minturs de spus... recede si Mad
a) a face o
gresala; b) a nu nemeri, a gresi tinta: de aceea s'a
et pAzit lntotdeauna... sit nu dee ,. In ceva (VLAH.); a do
la baianta, spre a sti
oft cintareste un lucru
(c] 2466): unitatea de ,.
e gramul ¶ ® sPe-
°Inca (a unui corn), greu-
a baga r(curve , a-i gasi o viva, o gresala, a-1 tatea unitatii volumu-
socoti vinovat ¶ ® f Petecul de pamint lasat lui acestui carp ¶ 0
nearat (din gresala), intre don& brazde on prin- zsa Sarcina, datoria de Fig. 2466. Greutali.
tre aratura [g r e i] . a suporta cheltuielile,
GRE$ALA (pl. -yell) Sr. 0 Fapta gresita, fapta etc. ¶ ® Lucru greu de facut, anevointa, difi-
rea, abatere in contra legii, in contra datoriei, In cultate, truda: clnd ai sti on ce m se capital (cum.);
contra a tot ce e drept; pacat: a face a buts o am scdpat on mare m Lucru greu de Indurat,
®
nu-1 gresala mea ; din ¶ 0 Vorba gresita; abatere chinuitor, strasnic, primejdios Asprime (a
de la o regula, eroare: de gramatica, de caloul, de iernii): a iernii [lat. vulg. *g rhvIta s, = clas.
tipar ; cite greseli ye face, as i le Inseams on carbune De gravitas].
GREVAL ( -eves) vb. tr. A Impovara cu biruri, cu
ceva (CRO.) [g r e i].
GRESELNIC adj. Aplecat la g r e s el i. ipoteci [fr.l.
GRESI (-wit° vb. tr. *i intr. e refl. 0 A savirsi "GRVA (171.-ve) sf. intelegere Intre mai multi
o fapta rea, impotriva legii, datoriei, a tot ce e lucratori, slujbasi, etc. de a parasi toti lucrul In
drept; a face un pacat, a pacatui: nu stiu cum ad mai acelasi timp, spre a sili pe patron sa le mareasca sa-
sic. ca sit nu gresesc inaintea Jul Dumnezeu (one.); oe ti-am lariul sau sii le Implineasca anumite cerinte pri-
gresit P ¶ Cl) A face ceva ran, a comite o eroare, a vitoare la conditiunile de lucru: grevele an remit uneori
se lnsela (din nepricepere, far& vole) cu vorba sau a sill pe patronl sit acorde o sporire de saiariu ().-GH.) [fr.].
Cu fapta: e mai bine as intrebi de (lona oat, decit sit gre- GREZ sac GRES.
psi! odatd (ZNN.) ; fate se gresi intr'o zi ei spnse surorilor GRIER, GRTEREL = GREIER E): un Brier chirite
cum argatul.., se meeste ca o siesta esp.); croitorul mi-a dila EOM (VLAH.); lath vine aunts 'ntreagit: comical e-un
gresit haina; a gresit drumul ¶ 0 A nu nemeri tinta, a grierel (EMIN.)
da gres: fatal pistolul ei, oa sA nu ma gresesti, razdmd
leave de Mims mea (Nona.) [vsl. g r e S i t i]. "GREPON sm. a
Animal fabulos, jumatate
vultur si jumatate leu (2j2467):
.GRETOS adj. 0 Care educe great a, care-ti vechea dames poartit, intro sculcturi
face greafa, scirbos, dgsgustator: 1nnftbusitoarele ei elegante, ohipuri de (IRG.) [fr.].
gretoasele mirosuri ale cepei (ISP.) process verbale... scrise GRP.T.A, GRIM (pt.-JO sf.
inteun stil impersonal, moat el netnsemnat (Be.-vN.)
Neliniste sufleteasca, Insotita
O Chruia i se face usor greata: era (carte ad, te mire de un fel de teams, cu privire
din ce i se apiece (CAR.).
la o persoana sau la un lucru;
GREU 1. adj. *i adv. 0 Care clntareste mult, pas, Ingrijorare: a nu avea nict o
care trage mult la ctntar, anevoie de miseat sau intrase ca o sa-i Imbittrineascit fe-
de purtat: o covert{ grea; earl]] este col mai din teats tele la mirk ay.); a duce ,1 a scans Fig F ie. 2467. Grifon.
metalele; a se lasa a) a apasa cu toata greutatea de o toff alergard DO /mash, Cu grija in outlet (NEGRA ; a
corpului, b) d a nu ceda usor ¶ 0 Care apasa fi ou grija In mate (M.); firit far& teams, far% Mei un
Inuit din cauza poverii prea Incarcate, din cauza glad nelinistitor ¶ 0 Persoana, lucrul care ne pri-
numarului prea mare, etc.: era oo pamintul de atltea cinueste aceasta neliniste: procesul acesta a aingura mea
a avea) o mind grea a) ale caret
jivine (RIT.); caste grea ;
lovituri sint primejdioase; b)neindenanateca7C) ¶ 0 Mare bagare de seams, paza, atentiune In-
A avea o casA grea, a avea o familie numeroasa, care cordata ca sa nu se intImple ceva ran ¶ 0 Suprave-
ghere, paza inspirata de o neliniste sau de o afec-
cere mult& cheltuiala ¶ G c Care pare c& atIrna tiune, de team& sa nu se Intimple ceva unci per-
sau apasa mult, de incarcat ce e: mi-e °aunt 1 soane sau unui Lucru, Ingrijire, solicitudine: a
0 Cl Care se misca alene, anevoie, greoiu ¶ O . ¶ Cl) pl. Mold. Pomeniri !acute pentru
Adinc: soma a dormi ¶ 0 ® Din adincul curia de
cei morti [big.].
itliMil: a suspina $ ® .F A fi de (sau 1a) cap), a
nu pricepe user ¶ 0 Care Impovareaza sto- GRIJANIE sf. rsdi Cuminecatura, Impartasenie:
macul, care nu se mistue user: mincarea grea ; a-1 apropie de buzele ei triple lingurita Cu A.. (CAR.) ; roma
Anevoie de respirat, Inna- pe shells -se... sit vie asa 'ndatd cu elute (GRIG.) [g r i j i.].
cues la stoma ¶ e GRIJI (-jesc) I.. vb. tr. *i intr. t A ghti, a
busitor, cu miros neplacut, nesuferit, gretos: un pregati, a Ingriji, a prevedea cu cele trebuin-
miros ,. de rate, de caeca ei de rachiu moon ¶ © GREG, f.
Care poarta un prune In pintece, insarcinata, in- cioase ¶ ® Mold. Trans. A Ingriji: grijeste-ma ei °mita-
greunata ¶ 0 Anevoie de facut, de Indeplinit, ma de mine (cap.) ¶ s Mold. Trans. A baga de searna.
a lua seama; a pazi: el rei grijea pleptarul ca oohlt
anevoios, dificil, cu care te trudesti mult: o worm*,
o problerait, o Insitroinare, o strait grea; adv. anevoie, Cu (Raj ¶ ® Mold. Trans. A dereteca: n'evem olne sa...
greutate: aude ; oral deprins a trai singer, dar sown are sA-11 grijeascd ease cum stiu ele (am) ¶ 5 A purta de grije

559
www.dacoromanica.ro
GRI- sufletului.11e,
pentru odihna vecinica.: ea tin Inskautt
Gtrei In care sa-ml grijeso sufletul (cso.) ¶
rA I A Impartasi; a cumineca.
2. vb. refl. 0 A se Ingriji ¶ ® A A se Impartasi:
0 crit
nu s'a grljit Ia Paste gl Ia Craciun P (DLVR.) [bg.].
t GRLYILTU, DELTILIV, GRIJULTU, GRIJIILIV adj.
Mold. Bucov. Cu grija, purtator de grija,: Mogorogea,
billet griluliv, lel curlita oinbotele frumos (CRO.); eel mat mare-
era hunks, griJuliv si ohiabur inns.); boierul grijuliu sl
vatavul istet (Se.) [bg. gri2livn].
GRLTITOR adj. verb. Gran. Care grijeste, care
poarta grije de toate: bard° si om este pilrintele
Trandafir (SLV).
*GRILAJ (p1.-Je) sn. 0 Impletitura de sirma ce
se pune la ferestre sau In usi ¶ ® Gard
de zabrele de fier cu care se Imprejmueste
un be ( 2468) [fr.].
`GRIM1)..SA (pl. -se) sf. 0
Strimbatura, schimonoseala a fe-
tei: masts !lieu o de rAutate si de
dispret (vt.Au.1; duoli gesturtle St grime-
sole cobzarului, pare a /i no cintec
obsoen (CAR.) ¶ 0 Prefacatorie [fr.].
GRIND (p1. -duel) sn. ca. Ridi- Fig. 2468. Grila".
catura mica, prelunga, in regiunea inundabila a
unui rlu on r. malt, tugulat, eta drat inaintea noastril
(VLAH ) ; ^wait let de vre-o oinol st/njenl, era mnrsinit de
mlistin1 pline de PAPurls des (8.-ALD.) [VS1. gred 11].
GRINDA (pt.-inei) sf. (-) cat tiemn lung si gros,
cioplit In patru muchii, Intrebuintat la cladirea
easel, in spec. la tavan si pe care se razima scope-
ritul (ni 2469 0935 C. 13): de grInda din mown/
tavanulul atlrna an crimpeiu de eta .41 41
(DLVR.) ; pr. anal.:de tier, Intre-
buintata la cladirile marl, m oder- '
1110 VII
ne ¶ ® 0 parte a teascului [vsl.
greda].
0 GRINDE/MUA) (p1.-nele) sf.
() Ban./ = GRINDDIII ¶ 0 Maram.
xeir = GRINDVL. Fig.-2469. Grinzi.
GRINDEIU (p1. -ate) sn. () 1 Partea plugului
care leaga toate partite acestuia cu jugul; e facut
din lennn, ca la plugurile cele vechi si la cele ame-
ricane, sau din her on din otel batut: ce mai de
plug at scoate din lemnul acesta (str.); Cunard, am Mout timid,
Dar s'a met-, 'n cloud (IK..BRS.) ¶ ® Grind& mica
orizontala, la diferite constructiuni, in spec. la o
spinzuratoare: on , de staler eta prins in zid (NEGR.)
¶ 0 Talpa rtizboiului de tesut ¶ p 1` Fusul
de lemn al morii ¶ 0 Ceafa jugului ¶ 0 agie =
GRIMDVL [vsl.gredell]. 4 reale [lat.
Kt
razuesc doagele, grinzile, etc. 2_1 2471) ¶ ® Raza-
toare cu care se rade aluatul pe covata
In care s'a framlntat plinea ¶ C) Olten.
(clans.) Mestecau cu un cap lat cu care se
framinta malaiul de copt in test ¶ 0 Olten.
(CONV.) Custura speciala cu care tabacarii
ride pieile: pieile oumpilrate se argAseso... al
se narnoseso... on gripca eon.) ¶ 0 Roata
zimtata a fusului celui mic, la joagar
[probabil sl. *g rl bka < gr eba a
rade, a sgtria"].
GRIPSOR..., GRIPTOR... ow- SGRIPSOR...
GRI§, GRES sbst., Mold. GRISA si.,X Grin
sau orz macinat mare, Intrebuintat mai
ales ca adaus Ia supa [germ. G r i e s].
0 GRIT4R = cREITAR.
Fig. 2471. GRIV 1. adj. 0 Pestrit, patat Cu alb
Gnpcti. Si negru (despre chin! si pasari : shit mai
multe Wel° grive tvic.); rata grlva ¶ ® Ga Oslo
oaie alba pe in glt, tricot° neagra (vTRC.).
5,
2. agtvu sm., GRWA sf. Nume dat unui cline
pestrit, unei catele pestrite; 01: departe griva de 1e-
pure, este departe de adevar (se zice cuiva care
mita sa ghiceasca un luau si e departe de a-1
nemeri) [big.].
GRIVEIU sm. 1.Z Nume de cline g r i v, lin-
pestritat cu alb si negru.
GRIVNA (pl. -ne) sf. ()I 0 Veche moneda, intro-
dusa la not din Polonia, a
carei valoare era de 48 de A
grosi ¶ 0 Moiled& ruseasca
de 10 copeici [pol. g r z y w-
na, rus. grivenka].
GRINAR' sm.0 Negus-
100
tor de grin e ¶ ® Caraus
de grIne: -at se intone de Ia
sate, de la mori sl portnri (Dom)
*G11/114R2 (p1.-re) sn. 0
Incapere In care se pastre-
aza grInele, magazie de grille,
hambar ¶ 0 e Tara ma.-
noasa care produce multe
grins: Sardinia era anal din ...vie
Rome' (coos.); Principatele arau
on numele si on faptul .411 Sul-
tanului [lat. granarium]. A. r.Fig.Firul
2472. Griu,
sau paiul
GRINE pour GRW. 2.2. Frunze. -
GRINERATA (pt.-et,e) sf. griului.
3. Spic. 4. Radacina.
(7) chnp sernanat cu grine B. I. Tepi, lepuse, mus-
¶ 0 pt. Grine, bucate, ce- tati. a. Bob, graunte.
r an 1 ci al. C. I. Spic de griu tuns

_
GRINDEL sm. KS& Peste mic, on corpul aproape
cilindric, ca al tiparului,
,45qaelf.rs,
GRING0.4*A sf. 4 Un sau golas.
fel de gIndac negricios, nu-
D. Bob de
gnu tuns.

=
de coloare verde-galbuie mit si gindac-de-grIne" (Gymnopleurus pi-
cu pete mari negre; tra- lularius).
elte In riurile de munte;
numit si virlan", moi-
--- GRID I. (pl. grit+) sn. i 0 _Plantb. graminee dig
na", molan" sau mole- Fig. 2470. Grindel.
te" (Cobitis barbatula) ( 2470) [grindeiul.
GRINDIN4 ( -ia) vb. unipers. 0 A cadea
grindina, a da, a bate piatra [lat. g r an d I -
n a r e].
GRINDINA (p1.-ni) sf. 0 0 Apa Inghetatii ce
cade din nori ca niste pietricele, numita (P' si
pinta": alunga nourii... ei abAtea grindina in alto PArti
(cm.); dud cede grIndlna, Infige m outit In pat:Ont. gi ea va
!meta Indatd tom) ¶ ® e Multime de lucruri care dau
navala, care se napustesc cu grilmada: ritplitul stro-
pilor cart cad, repezi II grei, ca o de gloante (n.e.n.) ;
grindina sagetilor ce o Improscau de pretutindeni (vi.01) ;
doborlt sub grindina laudelor... se lAsase pe on scam (Noon.) ;
o T. de amenintAri... elides de sus pe oapul nostru (I.-on.);
Insotindu-le ou o de (*Minn' latine tome.) [lat. g r a n- a
dln e m]. Fig. 2473. Fig. 2474.
GRINDW (pt.-ienri) sn. COI. GRINDA. Cantitate Griu-clrnau- Grin-cirneu- 2475' Fig. 2476.
de grinzi puse unele peste altele, schela de grinzi. mustacios. tuns. Grlu-mare. Griu-moale.
GRINDIO4LRA (p1.-re), GRINDvTA (P1.-te) sf. grupul cerealelor, din al carei spit macinat si.
dim. GRIND/L. transformat In Mina. se face ptinea (( 2472): !Pie
"GRWA (pl.-pe) sf. # Cater pulmonar epide- de Mind de ; colao de .0; un sao de ."; nu e or virA
mic [fr.]. neghind NEGILWA; dintre numeroasele specii cul-
GRTPCA. sf. WI° () Unealta a rotarilor, doga- tivate la not, vom aminti numai clteva mai de
rilor sau dulgherilor cu care se strungttreste, se seams: 0/Rbau (Triticum vulgare), de douti. fe-
560
www.dacoromanica.ro
Ind: a) -DE-VARA sau VA-
-CIRNATI,-MUSTACIOS, GROHAI' (-lege) vb. tr. A aduna de pe aria, G RI-
ware ( Triticum aestivunt) (in 2473) si b) -0/B- cu tlrnul, ultimele fire de paie ramase peste pleavli
RAD-TUNS, -DE-TOAMNA sau DE-IARNA ( Triticum $i griu, cind se treiera cu caii [srb. gru ha t i]. GRO
hibernum) (E 2474); 0- -MIME sou -ENGINgvso GROHAIT sbst. Faptul de a g r oh a i; stri-
( Tr. turgidum) (1 2475); -IsoALE sau ga.tul porcului: aside un de pore p'aproape de dinsul
-DE-SCROBEALA (Tr. dicoccum) (ig) 2476); ~-ALB' (ISP.I.
sau -Por..o14z (Di 2478) T ® -NEGRIT' sau O GROHOI GROHA11.2.
ciormoiag", codroniu", paduroniu", grlul- GROHOT' (pl. -te) sn. GROHAIT: un A.A ce vanes
prepelitei" miaza-noapte", etc., plants cu flo- deslusit (Unsure pidure tGRIG.1.
ri rosii-purpurii sau galbene, cu GROHOT' (pl. -ote) sn. Trans..- Gunoaiele din
spic conic (111elampyrum arvense) griu [grohiii].
(Lei 2477); GRIII-NEGRII! =-- CIOR- GROHOTa (p1.-ote), GROHOTRI 731.-isuri) sn. Gra-
MOIAG 0 ¶ ® -TARE = GHIRCA 7 mada de bolovani adunati laolalta de pe un be
0 GRIIIL - CGCULITI arator sau naruiti dintr'un munte: to sub anevoie pe-o
Odart-PAsARVion, Maga sutra de grohotig ulna la intrarea ei largd (VLAH.) ;
¶ 0 GRIIIL - PO- 6,!01 'nape a se sari surpatura de grohotis [Sl. g r o h o t,
TITNICHEI = PARE- gruhot].
CEIERNITA 11 0 GRIIIL- O GROHOTAR (p/.-are) SR. (Bd.) GRQHOT'.
PREPELITEI we- - O GROHOTI, (-oteso) rb. intr. = GROHAII: data
NEGRI:I. porch... grohoteso, credo fats ca... Intr'an an se vs Waite
2. pl. GRINE, ce- (MARA.
reale, bucate: o linft GROHOTI2 (-oteso) vb. intr. A se rostogoli, a se
sullare de vint .die narui (vorb. de pietrele tlrite de o apa sau desfii-
pests urinals coapte cute dintr'un munte): din a) in oe mai tare .'and gro-
(VLAH ); GINDAC-DE-- hotind bolovanil tiriti In valurile-i posomorite (VLAH.)
mrs GRINGOASA [lat. [g r oho t'].
granum]. GROHOTI$ we- GRGHOT3.
GR/USOR sm. GROMOVNIC sbst. .' Carte populara de prezi-
0 dim. GRID. ceri dupti, tunete si fulgere, rinduite dupa. zodiile
Griu rule, marunt fie-carei luni [vsl. g r om o yin u de tunet"].
¶ ® = WITISOR 0 : Fig. 2477. Fig. 2,0. 'GROP (p1. -purl) sn. N Saculet de ban', pecet-
In boreal Cu stir se mai Griu-negru. Griu-alb. luit, care se expediaza. prin po$ta [it.].
Dune Si (ur.). GROP4N (p1.-aue) sn. G r o a p a mare (mai
GROAPA pi.-opi sf. O Adincaturli mare, sa.- adesea plina de apa) (DENS.) (RV.-CRG.); M11111011 CIA CU
palura largo si adInca In pamint, naturals sau fa- gropanele pline de grin cocoa.).
cuta de mina ornului; tr;: orb pe orb, povittuind, cad wain- O GROPANOS adj. Se zice despre un be cu
dot In ^ (PANN); ( : dna sena altuia, cads singur In- multegr0panf.
tr'tnsa; a da In grout, a fi prost: dedeau in gropi de prose' GROPAR sni. Gel ce sap& g r o a p a pentru
ce erau ow.) ¶ 0 A. de var, groapa dreptunghiulara morii, cioclu, Ingropator: era al fistula' ce... apu-
sapata In pamInt, uncle se pastreaza varul stins; case ad sape... eel trel coil de pamint pentru veoinica °Midi
- de nislp, be de unde se scoate nisip; de bucate
pivnita nezidita In care se pastreaza cereale ¶ C)
(GRIG.).
GROPAREASA (p1.-ese) sf . Nevasta g r o p a-
Sapatura facuta In pamint, In care se Ingroapii. un rului.
mort: de-ar sti omul olnd are all moara, si-ar saps singur 0 GROPA. = GROPAR.
groapa (ZNN.); 6 : mortul de la ,v nu se mai Intoarce, GROPILA (pl.-le) sf. Gropita, g r o a p a mica,
se zice cind un lucru e pierdut pe veci, cind nu mai adincatura..
e nadejde stt-1 recapeti; a ti on un Odor to , a fi GROPI ,(p1.-nuri) sn. Loc plin de g r o p f.
gata sa moara: ma vedeti on un plain in si altul afard GROPTTA (p1.-te sf. I dim. GROAPA. Groapil.
OSP.) [comp. alb. grop A]. mica: BIWA o ~ IISP.1 ¶ 0 Adincatura mica In obraz,
GROAZA (p/.-oaze, -ost) sf. 0 Spaima. mare In barbie sau la miini: Face Inca gi gropite in obraz si
care te sguduie si-ti da fiori, care te face sa Inlem- gropite face 'n unghiul ncigasei sale guri (Eum.) ¶ 0
nesti, sr( -ti pierzi Urea: a-i fi ..; a-1 lua groaza; a-1 MormInt: I-an dus Inteo sau mormtnt plin de oase de
apuca groaza; a tare in a biota SUU a vizi sr, a baga morti (pm).
groaza In cineva; fugeau mat mult de m decit de armele Ro- 0 GROPITA$ sm. Trans. (OR. -N.) = GROPAR [g r o-
mAnilor 118P.1 ; tipetele color dinainte arnica ^, In sufletele PiIA ].
color din urme (VLAH.) ¶ ® Persoana, lucrul care in- O GROPNICR sm. Mold. Bucov. = GROPAR
1 C) (V F Sumedenie, multime mare
spiral groaza. [gropnita
()Holt te apuca groaza de numarul lor): costa o t GROPNITA (p1.-te) sf. O t Loc de Ingropat
de parole (BR.-VN.); era wide el Incapa groaza de lame poftita morti, cimitir In curtea unei biserici: on mare Detre-
din eras (BR.-VN.); am o de avizuri de flout (CAR.) [vsl. oere aduc mortal Is biserbA la AV (m.-cosTJ ¶ ® 50 GroapA
groza]. veche intr'un loo, mina unde s'au extras odinioara
GROAZNIC adj. $i adv. Grozav, care te umple metale din pamint: asezat pe o costigh cleioasa, spar%
de groaza: sil-t pedepseascil loarte cu marl gi e certari de gropniti, bat din cart BO scoter odinioara fief mart, [bg.
Pre furl (PRV.-1.1B.); an neastimpar 11 framinta creierii (GN.) grobnica].
[vsl. gr o Mut]. GROS 1. adj. De mare diametru, volu-
I

GROBIAN adj. Mold. Trans. Mojic, badaran, ne- minos, cu dimensiuni laterale mai mar' decit ale
cioplit, grosolan: data ai un bunio aga de pentru ce obicinuite (vorb. de trupul omului sau animalelor$t
m'ai Indemnat sit ma lupt cu el P corm.) [p01. < germ.]. de lucruri), In opozitie cu subtire": o femeie groasa;
t GROBITE sf. Cimitir tree.) (Tuf.). buze groase; mlini groase; mat groasa; ziduri groase;
0 GROF SM. cg Conte (german sau ungur): Wan- un bat A.; A. de (sau la) obraz, obraznic, mojic, lipsit
/Mist de printigorii gi de 1 nemtegti din seoolul din urma de rusine; la cella, bogat; on pielea groasa sau is
moos I [ung. < germ.]. pieta, nesimlitor: cel !Aril obraz si la piele (TICH.) ¶ ®
0 GROFESC adj. Trans. cg De g r o f. Despre ma eriile toarse sau tesute: fir m fringhie
0 GROF04.IE sf. Trans. Contesa, sotia unui groasit; postav ".; pInza groasi ¶ Oa f. oReAsh, grea,
g r o f. bortoasa, Insarcinata. ¶ 0 Des: tom ; costa Croatia;
GROG (p1. -gum) sn. 4 Bautura. preparatti din nor' grogi ¶ ® Mojic, necioplit, badaran: taranui
apa fierbinte, rachiu sau rom, zahar si lamlie: 11 col ... sesta poste govili sa on se serge (puv.-mz.) ¶ 0 Gro-
airs!... bind un fierbinte (ALECS.) [eng1.]. solan, de prost gust, de om necioplit: vorba groasit ;
GROHAP (-11Bite, -AB) vb. intr. A striga, a genie ininraturi groase; pre limbo noastra a groast, dar sana-
ca porcul: poroul... merges In urma Jul, grohaind gi mug- toasa, ZiCe111... (IBM) ; Slums era cam VORA (NEOR.) ¶ 0
Inind pe too (cue.); vine mistretul grohaind din rat gidudnind De rind, ordinar, de calitate proasta; lucrat ftulk
Pamintul (ISP.) [sl. grohati, grohotati]. fineta.; **ear Gel ce lucreaza pieile de vite sau
I.-A. Candrea. Dictionar enciclopedie ilustrat. 561 36

www.dacoromanica.ro
6R0- de oaie, spre deosebire de cojocarul subtire",
care lucreaza pieile animalelor saLbatice pentru
6/ill lana tor: cea dinttin era loculta de bogasieri, a done da
colocari subtiri gi grosi (FIL.) ¶ ® Despre glas (care
rasuna adinc, ca dintr'un butoiu): glasul ei nn-i aga
de gi ragnsit (CM).
2. adv. Mult: a lima a pune multi bani la joc;
a °banal ; nu elle pica gi... pierdea .0 (CAR.).
3. sbst. Partea cea mai groash, cea mai In-
senmata a unui lucru: old °guru; Sloan.., 41 rialoa
ul armatei gl trace podul (vLAR.) ; din ,, mult, In mare
cantitate.
4. sm. 1 4 Bu$tean, trunchiu gros de brad sau
de fag taiat din padure; butuc tiliat dintr'un ar-
bore: a 0. mare, de able trecui poste el (vic.); ape lei este
mare de se ooboard ye dings grogil de brad ce se aduc din
munte (ION.) ¶ ® Butuc, In care se prindeau odini-
oara picioarele eelor Intemnitati; de aci: teinnita,
Inchisoare: de panes mina ispravnicul pe not, ne trIntea
poste la . (ALEc5.) ; acolo au Infundat ...id gi au stat in el
dotal luni de rile [lat. grossus].
GROSAMA, GROSAME we- GROZAKA.
O GROSAR sea. Temnieer, paznic la gr o s: Unu -1
da portarulut, Unu-1 da .n1111 (PAW.).
GROSCIOR 1. adj. dint. altos. Cam gros,
grosut: groscloara, grasA, bondoaca, cu phut negru (CHO.).
2. sbst. X SmintIna dulce cind abia incepe a se
prinde pe laptele de vacs: incepeam a linchi grosciorul
de pe deasupra oalelor (CRC).
GROSI1VIE sf. 0 Dimensiunea a tot ce e far dintr'un pullet intr'altul (L.1 2480) 1 [fr. g r u ej.
g r o s, volum 1" ® Grosolanie, mojicie: gregalele
ce vs taco %remit cel gros, de vs face de .a MI, atunci mai
polio se va aorta (PRV,A4e.).
GROSOLAN adj. 0 Lucrat din gros, din to-
per, fare, fineta ¶ ® Mojic, necioplit, gros la fire,
badaranos: Biome mai mull nu mai polio a el necu-
viincloase (owe ) [it.].
GROSOLANIE St. Vorba sau fapta gros o-
1 a n a; mojicic, firea omului grosolan: on chipul
cAscAund, grosolAnta se vedea saris& Pe fate lei ow,.
GROSOMAN sm. Ora g r o s $i greoiu: nn
ce trace poets opt ante de litre (NEGR.); pr. eat. mojic: cum
so poste Teri OineVa de brntalltatea until 0.0 1, (NeeR.I
'GROSSO MODO loc. adv. lat. Fara a intra in
amanunte, luat In Intregime.
GROSI,JT adj. dint. GROS.
f GROS SM. (0 ® Veche moneda de argint ¶ 0 Ina-
inte de razboiu In Basarabia: doua copeici ¶ ®
IOC. F A Ingira, a Indruga raogi pe I, a Indruga
verzi $i uscate [pal. g r o s z< germ. G r o
schen).
0 GROITA. (p/.-te) sf. (V) 0 Tr.-Carp. Mica mo-
neda de argint, a carei valoare a variat, duet
timpuri, Intro 2 $i 20 de creitari: muierile.. ea ante
in antis numai cite o ar fi destut bent In Etude (f(cK) ¶
® 0 /ten- 'moo Moneda de 16 parale [g r a J.
0 GROSTEM SM., GRO$TgICA Sf. 0/ten. (mug.) ..
Purcel, purcia piny la Base luni.
GROTIOR GROSCIOR 2.
GROTA (pl.-to) sf. Pester/1 [fr.].
*GROTESC adj. I Care imita
natura in mod schimonosit, ciudat
¶ 2 Caraghios, de ris, ridicul, bur-
lesc.
2. sm. pl. GROTESTI, anumith for-
ma" de caractere grase ler TAB. XII).
. sbst. Ceea ce e grotesc [fr.].
GROSAMA, GROSAME
sf.4, Mic arbust, cu flori gal-
1 pe grunzurii ghetogi (ORIG.) ¶ a x Bull.:
bene, din ale carui ramuri se fac
maturi (Genista sagittalis) 2479)
¶ ®= DROBITA [comp. g^rm. dial.
Grausen].
GROZAV i. adj. I Care urn-
ple de groaza, care inspire groa-
za, Ingrozitor, infiorator, tetibil: Fig. 2479.
o spatula ..01 ¶ Foarte mare, Grozama.
2 ® Gramada de obiecte care for-
peste masura de mare, extraordinar: Se alma un
tdrAboiu (cRe.) ¶ ® iron. Mai de seams (mai cu-
rajos, mai destept, etc.) decit toti: ce to mai aga
P; spun cit sins on de la limbs Latina gi la oornpozitii
(VLAH.); a face pe..ul, a se arata semet, foarte inchipuit.
562
www.dacoromanica.ro
2, adv. 0 Ingrozitor, intiun chip care-ti in-
spira groaza: temeia lot bate tncepe atunci a Olga .0 tole.)
¶ ® 'Pare, foarte mutt : se bnoura chid vedea Ca
mA tram la ourte (ale.); . de..., foarte, extraordinar
de...: de mare; e de ran [big.].
GROZAVENIE 51. Grozavie, lucru g r o z a v:
se cutremnra cameo omnlui, clad se glndegte is grozavenia
aceea use.); am Inteles ce grozavenii se petreceau prin sPin-
teeiturile muntilor (N.-uR.)
GROZAVI (-liven) vb. ref/. A. se arata g r o z a v,
a face pe grozavul, a se arata foarte inchipuit:
cum vreti a nu se grozlivessoll west Pic de is Mirandole,
care... a stria In devla lnl atm invattitura P (VLAH.)
GROZAVIE Sf. 0 Fapta g r o z a vii, lucru
groaznic, spaimIntator, stare Ingrozitoare: i se sbtr-
lean peril In cap Is auzirea nnor asemenea grozavil IISP.);
ne apropiam de teribilul an 1840 despre care se prorocean
fel de fel de grozavil 1,100 ¶ ® # Uritenie.
t GROZNIC = GROAZNIC: de acetate s'a insplimin-
tat Metal pond gi mat (se.).
GROZNICIE sf. Grozli-
vie, lucru gro a zni c.
0 GRUEL, GRVHA (pl.-he) sf. 18.000
3e Ban. = COCOR [lat. g r u s,
-u e ra].
GRIJE2 Masina rate.J_
buintata la .ncarcarea $i des-
carearea vapoarelor $1, fn go- lig. 248° Gruc-
nere, la ridicarea poverilor grele $i la transportarea
0 GRUHUT (-nese) vb. tr. / 3 GRONAV: (And svIrle
Plagarul on lopata In sus buctitele gruhnite, string) la steaidr,
svirle gi boabe gi pleavti.
GRUIT (p1.-te) sn. .4. dim. GRVIU: de ye an
oblicird o mare coati de pAgini (eD:DEL.).
O GRUM sbst. Tr. .Carp. 0 /ten. 0 tea. Virf, muche
de deal ¶ ®tea. Delusur ¶ ® Piscul carului [lat.
vulg. *o.runnium].
GRUMAJOR pl.-re) sn. Partea armurei, la
cei vechi, care apara gitul (for 2.] 220 : la tat avean
rotund de zale moon.) [g r 11 m a zi.
GRUMAJOR sat. 0 dim. GRIIMAZ.
GRUMAZ pl.-en, -azi) sm. ® p t Gitlej; gtt
¶ 0 0 Ult partea trupului care leaga capul de
trunchiu); ceafa, cerbice (la om $i la animate): o
durean setae si it (one.); sa sdrobeso 11 spurcAciunilor
de Agareni (ISP.) ; Parn1 tan balain 41 moale de m1-1 legi
dun& . (EKON.); Grumaii de taur, umeri de sAlbatec, Privire
Indrazneatit (VLAH.) 1 a ,.a. Stfnca ascutitit care se
Malt& deasupra celorlalte: se 'ncolacegte pe grumaiii
maretelor stInci (VLAH.) [comp. alb. g r u in a s].
GRUMAZARE sf. F U Boala de git, de
I
g r u ni a z 1 2 (1), Gulerul clitnasii tree.).
t GRUMB adj. Aspru, grosolan, de rind ¶
® Trans. Plne piine neagra (de secara), ordi-
nary (FR -C DR .) [vsl. g r b b).
0 GRTIMPEN, GRIMPIR = CRIMPER.
'GRUND, GRUNT sbst. Intiia coloare care se da
pe lemnul alb, inainte de a-1 vopsi cu uleiu, etc.
[germ. Orlin d).
GRUNJ... Pr GRUNZ...
GRUNTUROS GRUNZURON.
GRUNZ (1)1.-nzi, -nil), sm. $i p/.-nzuri) sn.,
GRUNJ sm. C) Bucata dintr'o materie tare $i fa-
rImicioasa, drob, bulgare: .. de ears; !a... nn grunt
mare de cArbune (CAR,); in grnnzli de giliata se gases() el fire
de rogoz (Gem.) If 2 Bul gare de noroiu Inghetat:
zApada acoperise grunzll (1.-oH.); atizelln2 scrigaitnrile skatei
de mg.
GRUNZUROS, GRUNTUROS, aRmcros adj. Cu
gru n j i, cu bulgari; grauntos, granulos: o !argil
(losers deseori Intrerupta de drumuri desfundate sl grunzu-
roase ORG.): o masa murdari, al Wei lemn, . de vechime,
era taiat on Mere Latina gi gotice (MN.).
*GRUP (pl. -pe, -purl) sn., 'GRVPA (p1. -pe) sf. 0
Pile, adunatura, ceata, gramada: acum inergeat toti
to grup (VLAH.) 1
meaza un tot deosebit [fr.].
GRUPA (-pez vb. tr. $i refl. A (se) aduna la
un loc, a forma grupuri: not tinerit devenisem slm-
buret° Imprejurul canna se grupau idellg viiterului 0.-att.)
[fr.].
 'GRUPETA. (p1.-te),*01111MTO (p1.-eturi) Sn, ij
Reunire de mai multe note ce trebuesc executate
Intr'o singura bataie: toba en grnpetele et In contra-
timp, asta e piperul marsulut (CAR.) [it.).
GUANO sbst. Ingra$6.mint format din excre-
mentele pasarilor de mare, depuse mai ales pe in-
sulele de pe coasta apuseana a Pacificului, In Ain e-
rica de Sud [fr.].
GUARD sin. X Soldat care face paza, agent
supraveghetor [it. gua rdo ].
t GUARDIE sj. lf, = GARDA: el ts-
etse din Alba-Iulia Insotit numai de guardia
sa 03ALc.) [it.].
0 GVBA. (pl.-be) sf. Trans. Maram.(1)
® Suman ¶ ® Maram. Hain& de lama. II
cu flocele in afara, sarica (PAP.) (ro
2481) [ling.].
GVBAV adj. C)"Lepros: muierea
se de3parte de bArbatu-si, de va ti misel
san (PRV.-IAB.) ¶ ® Slabanog, subred,
godacti... din and In chid scot cite un gnitat (soO.); auzirA 0 GRU-
gnittiturfi de pore 51 totdeodatil vliztult an pore mistret mare usr.i.
GUJBA = cv.n3A. GUN
GUJULIE sf. Mold. (SEE.) (RV.-CRO.) 46 = GIZIII4E.
GULA$ sbst. X Un fel de tocana ungureasea
[ung. g u 1 ya sh u s].
GULEALU sbst. Mold. Chef, petrecere: at tras
un de ti s'a due vestea ca de popd tuns (Cac.) [rus.
guljaj].
GIJLER (pl.-re sn. ® Partea hainei sau a cama-
$ii care inconjoara gitul ¶ O Fasie de pinza, adesea
serobita, care se pune In jurul gitului prinzindu-se
141 cu butoni dP cama$a [ung. g a 116 r].
GULER4§ (pl.-se) Sit. (Et (lint. GpLER.
GULERAT adj. ® Care poarta un g u ler T.
Y ® CF sm. Soldat sau functionar In uniforms; em
dt mIndru $i obraznic: malt cii obrazniol mat shit gale-
apoi ce Mai dIrdleste gale-
rail! fott en S41311:401 (ALECS.) ;
ratn eel de eiocoin P (ALECS.) ¶ ® Cu alb In jurul gi-
tului (vorb. de animate): cline .: porumbet

trezim niste babaltoi

[srb.1.
I
boinavicios: mine poimlne avem sA ne
$1 °Rigout miler
Fig. 248r. GOA.
'GULF - STREAM sbst. 0 Nume dat marelui
curent de apa calda din oceanul Atlantic care -ti
is nasterea Iu golful Mexicului 5i, dupe ce trece la
GUBAVIE sf. 0 # Lepra C 0 oare-care distanta de-a lungul coastei Statelor-
Boat& cu rani care curg pe tot curpul; sitilis Unite, vine sa inoalzeasca coast ele
(R.-COD.) [g u b a v]. apusene ale Europei [engl.].
GUBERNIE st. 0 Diviziune administrative In GULIE sf. t 0 Planta comes-
Rusia, provincie, district [rus.]. tibila, al carei fruct, de marimea
0 GVDA (pl.-de) sf. Trans. (CONY. (V)C.) a Catea. unei sfecle, cre$te afara din panitnt
*GUDRQN sbst.a Lichid negricios, cu mires tare deasupra radacinii; se gate$te des,
$i neplacut, de un gust amar, obtinut prin disti- fiMd loarte gustoasa: numita $i
larea unor anumite corpuri combustibiie: A., ve- calaraba" sau caralamba" ( Bras-
getal: ..... mineral fr.]. sica oteracea) j 2482 ¶ ® Mold. f&
GUDRONA. -onez) vb. tr. ® A unge cu gudron = NAPI-PORCMI [big. gulij a]. Fig. 2482. Gulie.
¶ ® A asterne gudron pe un drum [fr.]. o GULT,TRA ser auRimA.
GUDURA. (-ur) vb. refl. ® A -si arata bucuria, "GUMA (pl.-me sf. 0 Substanta cleioasa, mai
dind din coada (vorb. de clini): Trio se gudurd pe adesea galbuie, care cage din unit arbori; e snlu-
Itngd mine, mA bate on wade (BR.-VN.); Incepe a Ultra $1 a se bila In apa cu care formeaza un fel de lichid gros
pe Maga dinsa (MYR.) TOTA se lingusi roi b. de $i lipicios, din care cauza se Intrebuinteaza mutt In
oameni : to -al gudurat on vorbe dale!, pentru ca ad lei medicine $i In industrie; arabicA, extras dintr'o
In rasa mea loon] minuet copilot mole (ALECS.); femeia se varietate de salcim, Intrebuintata la fabricarea
gudura ea tin cline bAtut (SRL.). lichidului de lipit; elastleA, p
0 GUGAT vb. intr. Ban. = Mali. gumilastio Sall gumilastru, C3.11-
0 GUGANI sm. p1. Trans. (DM.) Fpitet pe care-1 ciuc ¶ O Bucata de cauciuc
clan cei de pe Jii locuitorilor din partite Hategului Intrebuintata. pentru $ters de
[comp. GIIGUIF,KI, GIIGULANI]. pe hirtie urmele de creion, pe-
0 GUGIU (p1.-en sn.
® Mold. Bucov. Gluga tele de cerneala, etc. (J 2483)
mica: a venit al doilea on 1 mAntalei (VOR.) ¶ 0 Trans. [lat. g u m i].
ivica Seufita, Oita de enpii [g ugiu rn a II]. .GUMAT adj. i Uns cu
t GUGIUMAN pl.-ne sn.A O Caciulti de samur, gum a (de lipit : hIrtie 11 C RE1914
cu fundul alb pentru domnitor $i beizadele), sau ® Ana ...A, In care s'a disolvat
cu fundul row (pentru boieri), ce se purta odini- gums.
oara: tin de samur on surguciu de ptetre scamps (coos.,; *GUMILASTIC,(ii aumiLss-
la r aveau Infipte cite o panA
()SP.1 ¶ ® Un fel de TRu sn. gr ca;rntrA ELAsTicA. Fig. 2483.
caciula purtata de Evreii bigoti [tc. g u gem a n]. GUNEAT (p1.-te Sit., GU- GumA de eters.
0 GUGGA$A De- GOGOASA. NEATA (p1.-te) sf. 0 /ten. q Un fel de manta [srb.
0 GUGUIENI 0/ten.. auatmort Ban. sm. pl. Ter- gunac(a)].
men cu care slut denumiti oamenii straini (in GUNGUNI, GUNGURI GINGURI: Legdnat lei merge
spec. ciobanii) veniti de prin partite muntoase mersul In eintArile de 'mad Ce [hi gungurd on viersul
[ co m p . carebori] . (D.- ZAMF.).
0 GUGULANESC adj. Ban. De gugulani, GUNOT (-oeso) 1 . vb. tr. 0 / A ingra$a pan intul
ca at gug-ulanilor: eine are clitblit poste bra at mince cugunoiu: de ramble miristea Beata, atunoi o gunoim
CU urea, fAril a plat' mAT.) (RET.) ¶ ® A se baliga, depune excrementele:
GUGIJLEA sin. Dragut (termen de desmier- Pupliza motatd... Gunoindu-ei cuibul din nitrav $1 lens (PANN).
dare pentru copii): &astir =wait mosului ! (ALECS.) 2. vb. re fl. A putrezi; a slahi de tot, a se tom
[gugeli]. s'aJung la mA [moose la garduri...
0 GUMMI (-law vb. tr. Often. Ban. A giugiuli, sa-mi Wee cornea putredA de De case MAR.).
a cocoli, a desmierda [comp. gogo 1 i]. GUNOIER sm. Cel ce strange
GUGUMAN... Mr- GOGOMAN... gun o a i e l e de prin Curti $i de
GUGU§TIVCA sf. 3? Varietate de porumbel pe strazi 1,i1 2484 .
[bg. gugu turturea"]. GUNOIOS adj. Plin
GUI-NEGIJI loc. adv. (P) Zor-nevoie; vrind- de gunoiu, de mur-
nevrind: lard Lesii, gui-negni, o tineau intr'una ea BA vie darie.
Stefan ca sA ml se !whine Craittlui for (ise.). GUNOT$TE sf. 1 Lo-
GUIT.4 (-it) vb. intr. A trpa cu glas ascutit cul uncle se string gu-
(orb. mai ales de purcei): porcii.., se intird, pornind -o noaiele s 2 Gramada de
anapoda, guitInd ca de outit (Dom.) ; porch guild Cu furie gunoiu 110 f Locul de pe
Impotriva unor duemanl nevitzuti (IRO.) ; despre rnistreti: cimp Ingrasat cu gunoiu Fig. 2484. Gunoier.
incepu sA mi-ti guise Al mistret de se auzea cale de nu atiu [vsl. gnoigte].
cite conace (ISP.). GUNOIU (pl.- oate)sn. I Balegar, excremente
GUIT4T sbst., citariimultA (p1.-tart) sf. Faptul de vite cu care se. ingra$e painIntul: meta sA -I
de a guit a; tipatul purcelului sau mistretului: Ingrasi... ou , $1 spot sA-I ari (DasoH.); ...t11 Se Carl pa
563
www.dacoromanica.ro
GU P- oimp nnmat la lint nouti (GOR.) ¶ ® Lepadaturi de tot curaj; a inchicle, a astnpa gura cuiva, a-I sili, a-I hotart
felul de lucruri, murdarii care se rnatura $i se a- a nu mai striga, a nu
sa taca; a i se mute gura (CRG.)
1 runca: fatale mars sa en dee afar& maturat din coal mai Indrazni sa faca galagie; e nnmai gura de el,
dimineala sere Pala soarelel (GOR.); a nn face gum:gate mune despre cineva care striga numai, dar nu e In stare
la case oulva, a nu sta mult fn acea casa, din pricina sa fad. ceva; In aura mare, Cu glas tare; a face.. -, a
neIntelegerilor cu ai casei ® Necuratenie, mur- striga, a face galagie; a da o ., a ocarl: ohemA sln-
darie, fir de gunoiu; 0 : oala acoperita nu (la gunoaie In iitorii to dete o de-or pomeni-o OSP.) ; a-1 Ina vorba
ea; (0: vest ..n1 din °chin tan $t nn vorbi De altul de ran; din a spune tocmai ceea ce altul era sa spuna;
a-I eta ouiva ca un 0. In ochi, a-i aduce suparare, a fi aura muraii, ceea ce vorbeste lumea despre cineva,
nesuferit: se view& ootorosit1 de un musatir ce le eta ceea ce critic& lumea; a Se hie dupa aura cuiva. a se
en '''111 In ochi UM) ¶ ® 4' Stare decazuta, noroiu; nits la gura eniva teen.), a crede tot ce spune altul;
: nimeni n'o e'o ridice din A. (DLVR.) ¶ ® F Pleava, a-1 nut gars ye dinainte, a spune din gre$ala un lucre
lepadatura: societalli [vsl. ce ar fi voit sa-1 ascunda; a apnea cu gura, a sari
gnojf]. sa vorbeasca inaintea altuia: sistemul for era de a nn
GVPA (pl.-pa) sj. s.i* asculta nisi o jeluire, of de a apuca on aura Inainte (1.-OH.)
Mic pe$te de mare, de 20-30 ¶ ® Putinta de a vorbi: mole 1-au luat gura 81 p1-
cm. cu corpul lungaret, de cioarele (CRC.) ¶ @ X Piesa de artilerie, tun: aura de
coloare cenusie-albastruie, Fig. 24.85. GupA. toe ¶ © 0 Bratul, partea unui rlu la varsarea lui
cu nuance argintii pe pin- In alta apa: gurile Dunarli ¶ ® Inceputul unei
tece; deasupra lintel laterale se vad trei sau patru tesaturi: aura Ouzel; ®: a toga aura
dungi longitudinale aurii; numit si hupa" (Box yinzei, a pune capat saraciei, lip-
boops) (1 2485) [ngr. Totircu]. sei, a se histari ¶ © Tai$: aura sit-
GURA. (p1.-ri) sr 0 p Partea fetal, la om, corn - bleb; farba coaptA le nate In gars cosset
push din buze, dinti gingii, din partea dinauntru (IRO.) ¶ Q W2. 0 de
broascA Pl
a bucilor, cerul gurii, etc., In care se introduc ali-
mentele pe unde iese vocea ( 2486): a desehide,
BROASCA ¶ © ... de ham, partea
hamurilor care acopere pieptul P
4 wilkv1
a inohide, a caeca aura; a umbla cu aura cAscatd ¶ C) Tot calului, nurnitti $1 pieptul ha-
astfel la animate: aura calului, bouluf, piston; a senate mului", pleptar" (r..] 2487) : to-
(a Baba) din gura lnpulni; 0 : ce antra in aura Inpulu1 varA5ul min se opintea voltaic in gura
nu se mai sante; a tipa ea din aura sarpelui ¶ 0 Pr. de ham; olopoteil antnati de gurile ha-
ext. $i pr. anal. Intrarea, deschizatura unui loc,
unui obiect oare-care: aura pastern, pivnitei, podului,
murilor zurulau vesel (ALECS,) ¶
* oatinA-Lmut, plants, origi-
11,
143
sobers, ouptorului; aura stiolet; gura saoulut; aura tunulni, nara din Europa meridionalti, cu Fig. 2847.
gura tevii, eanalului; o pulbere find de aur... se imprastie flori rosii purpurii sau albe, cu P. Gura de ham.
In ens. ea $t oum ar sufla-o aura unni vnican (VLAII.) ¶ ® ID Out mai adesea galben; numita $i g-ura-mielu-
Ours aamasii, deschizatura de la glt $i piept, prin lui", gura-moroiului". sau gura-ursului" ( 2488)
care intra capul, cind se Imbraca C) Se zice (Antirrhinum majus); EKTRA-LIIPDLITI, plant& ier-
despre cavitatea gurii considerate din punctul de boasa cu flori albastre-violete, ce ereste prin pa-
vedere al alimentelor ce se introduc IntrInsa: a duri $i tufi$uri (Scutellaria altissima) ( 2489);
duce cave la 0.: a fi ou aura plinA; abia an malain de . GVRA -MITEI = LINARITA; GDRA-PAILUILTILDI = TII-
(DLVR.) ; nu pusese femeia nimie in .v de trot silo (CAR.) ; Q : FANIcA [lat. gala].
pia, nu martinet usturoiu, uu-ti miroase gura; G : Dumne- GVRA-CAS CA, civ-
zeu Itt dA, dar nu -ti RA - CASCATA PV' CASCA-
bagit in 0.; murA m euza.. GVRA.
de-a gata, lard sa-$i Its-r4
.6, ORIN GURALTV, G1JRALTD
dea cea mai mica os-CerulgurIl adj. Limbut, vorbaret:
teneala: era an Dierde- a , 6 ,Omulgorul aceasta female... guraliva
verA care astepta sa-1 dee AmICII811 n,L, O Amlodall de n'o Intree nioi gigtele
eineva murit in 0. osa.) ; OSP.) ; far at inceput, ghi-

,
n'am pus ninsio in 4.1.1mbe birdie Indul Buraliu P
n'am mincat nimic; (CRC.)tgu r a, format
a-1 lua plinea de la
Papra sub influenta bg. g o-
a-1 lipsi de cistig, de v o rli v J.
mijloacele de ex isten- O GURINN sin. xtio
14; a-$t pune aura la cale, SAI4U.
a mtnca; de-ale gurii, Fig. 2486. Gura. 0 GURANT (-nese) vb.
mincare, hrana: de-ale gurii ne dA Cel-de-sus de alum ai intr. 0/ten. celaus.)A face
de rAmas (VLAII.) ; a-1 lasa aura apt w 41.PA; a triti de la mina gura. Fig. 2488. Fig. 2489.
pint la a avea abia strictul necesar pentru traiu; GUR.AR' sm. 5Z Lu- Gura-leului. Gura-lupului.
a nits de la mina pin& la ., a uita u$or, imediat ¶ ® orator care sta la gura ocnei, spre a suci frin-
Imbuctitura eft poate baga cineva In gura: pentrn ghiile.
o de larba, lua vita Romanului din batatura IVLAH.) O GURAR2 sbst. C) Fa Bata] cu care se Invirte$te
Inghititura, dusca: sit sorb 81 on o de apt pe gur- sulul pe care se Infasura. pinza ¶ ®= GURARE:
gulul nlelorului (oLve.) ¶ 8 Sarutare, gurita ¶ ® are apt la picloare $f .. la gine (JIP.) [g u r
Despre partea exterioara a gurii: a avea o mare, GURARE sf. i Numele unei boale la vitele
o oft o pull; a Anita ye ; slt edit, Dina 11 s'o duce gura maxi $i la porci [g u r a].
la nreohi mac.); a se nits Cu aura oaseata; a raminea en gura GURA - SPARTA sm. F Limbut, flecar; om
cAsoatd, a ranalnea uimit, Incremenit; a II on pinta- indiseret, ce nu poate tine o taina.
eels (sau) on aortal la a fi boiloasa. (Cu pinto- 0 GURATEC adj. Trans, (600.) GITRALIV: greterul
cele tare umflat) ¶ to Se zice mai ales despre gura razama oepul obosit pe un bras de iarba (MERA).
ea organ al glasului $i al vorbirii: vorba, zisa, O GT,TRE, GVRIIFI Trans. Bucov. Guraliv pornit
spusa; voce, glas; galagie, sgomot: am eclat -o din stunt guresul Pales 81 Vidal on dor... ei al-au opus tains]e gl
aura lei; a bun de e vorbaret, *tie sa vorbeasca, pAsurile for (VLAH.) ; denote o female gluts& se sloe cA -I
sa se apere; de am as- 413B C) ; ran de ., caruia-i [g u r a].
ImblA gura ca moara (VOR.)
place sa se carte, sa strige, sa Injure; ce are In GURGTJIA (-niez) vb. re fl. 0 0 /ten. A se cocota
lath* are $i in ; (0: gura paeatosulut adevAr gat:mite; undeva sus ¶ 0 A se fall, a se inglmfa, a se
In on Dumnezeu II ID InimP ou draonl; 11 merge gura ca umfla in pene, a se ratoi: Cu aani nu to ,, CA
manta, tl toacA gura Intenna, 11 nmblft aura ca o moara DUMIleaell dA ci te (PANN) [g u r g u i u].
(stricatA), vorbeste Intr'una, nu mai tace din gura; GURGUIAT adj. p. GIIRGIMIt. 00/ten. Cocotat:
e ar °HIKE ; a tAcea din A; fig Dune lacdt la Dune whit pe es e mai ¶ 0 uguiat, ascutit: Magma
pane -ti Inn la .. ei heat la inima (PANN); a vorbi on aura cea ~a N'o doboarA vInt vreodauA (PANN) ¶ (:) Incirligat
De iumAtate; on jumatate de (coo.), cu glas domol, fart). ca gur guiul opincii.
564
www.dacoromanica.ro
 GURGIIIU (pl. -nie, e-ututi)en. 0 0 Gitul unui reste capnl, factndu-i-se sub grumaz o
mare (Se.) ¶ 2 jk
ulcior sau al unei garafe: si sorb 51 en o aura de apS ye Dilatatiune a esofagului, de forma unei pungi, la GUR-
nIciorulul (DLVR.) ¶® 6) Sfircul titei ¶®1 Virful unele pitsdri, in care intro alimentele Inainte de a GUT
opincii: Eu on dintii de opined De gurguiu to -oiu anima ajunge In stomac: vulturul Se rout la Mani 61-1 aduse
(Wm) ¶ ®4 .Deal tuguiat; virf de deal: egstmee until apd In ,wasP.) ¶ 0 Grasime care atirna la uhii oameni
din cele doug gargulur1 ale create! (c.-uu.) [comp. lat. pe sub bdrbie: clinitanui se scArpind ye ..,(DLVR.) ¶ 4 11P
gu r gu lio beregatal. Pielea ce atirndla vite (boi, vaci, tauri) sub git, In
GURGUTA (-ut) vb. refl.= GIIRGIII.a. fate pieptului ¶ 0 Pr. ext. 6) F Git ¶ 8 Partea
0 GURU (-mese) vb. tr. 0 /ten. (CIAUS) A prepare umnaeriabmitiApin) jtrue_gIt ti pintece 1i 0 v 4
p inza spre a fi urzita trecind firele de urzeala prin Maram map., Ju-
spats si prin ite, a nevedi. rubitd. 9 ® *
0 GURP (-urea's) vb. refl. Trans. A se sui.0 se urea Seta -PORPMBII-
(vie.) csl. g ore sus" < g o r a" munte"j. LIII,, planta cu
GURICICA (pl.-teem) sf. ED dim. GVRA
0 GURI ser- MIRES.
GURIOARA (p1. -re) sf. 1) dim. GVRA.
GURITA(p/.-te) sf. 0 p dim. GVRA ¶ (D S6.- ( t'ffe
ru tare.
0 GURLUT (-mese) vb. intr. A guita (R.-COD.); pr.
ext despre tipdtul pagarelelor: vrabion se 'ntolau 41
gurlulan din gust (LUNG.); despre porumbei: merges vent,
Mica 1 se arata un porumb gurIttind (MAR.).
GURLUIU (231.-uie) sn. S Gurguiul, gitul unui
ulcior [gurguiu +burluiu].
J -

FigpR zoo. Fig. 2491. Fig. 2492.

0 GURULA, GIIIAIRA sf. 0 /ten. (ciAus) (R.-COD.) GU1A. Guga-porumbului. Guga-porumbului.
G u r a de ham.
GUST (pl.-turi) sn. 0 Unul din cele cinci sim- flori albe-verzui, cu boabe negre si strdluci-
turi ale omului cu care deosebeste, cu ajutorul toare; numita si plescaitd" (Cucubalus baccifer)
limbii si al cerului gurii, dece un lucru e dulce ([7:1 2493); GV$A-PORVMBITLII12, plantd cu florile
sau amar, ecru, sarat sau piperat, etc. ¶ 0 Seri- albe, cu fructe in forma de capsuld; numitd. si
satta placuta sau neplacuta pe care o percepem cu basicoasa" (Silene inflata) ( 2492); GII$A-
acest simt, de la o mincare sau bauturd: bu- PORI,IMBULDI s = onorzAN (Valeriana of ficina-
eatele de la masa gums stint mai on do (PARR); a nu lis) [comp. lat. vulg. gevsia e].
avea (nici un) od, a avert nn do amar ; un do de eireSe ¶ GU*AT 1. adj. $i sm. C) so Care are o gus
® Facultatea de a aprecia frumusetea sau buna- ( 2493): rote! vision din arty! ye deasupra noastrii gu-
tatea unui lucru: a avea un fin, delicat, pros!, oiudat; gall! pelicani (VLAH.); gueatii cu gusatii se Incuscrese (ZNN.)
a forma ...ill 11 ® Inclinatiune pentru un lucru, 2 ® Timpit, idiot: Gagautii el guoatil... slut sta-
aplecare fireasca spre ceva; inclinatiune pentru o pinii aste1 natii (EPAIN.1 ¶ 0 4, Mar ~, park prund
persoand, plat: a avert pentru musical acest luau, varietati de mere, pere, prune.
aceastd !emote nu e dupA ~ul men; nu Pot' face ye tn- 3. Gum% (p1.-te) sf. BABITA.
turor ¶ 0 POM., chef, pldcere: prinsesem pi de m- 0 GUAT'1,, GIISETEL adj $1 sm. 0 /fen. (=us.) *
ing/Iris (cats.); 1-a venit ow sit se plimbe ¶ ® Caracter (Prun) soiu de prun ale cdrui
propriu unui scriitor, unui artist, unei scoale: fructe se coo in Iuile [g u s a t].
tab)ou In ~ul In! Rubens ¶ 0 Grape, elegantit: e im- 0 GUI (-nsese) vb. tr. A sugrurna:
bracatii on (lat.gustum]. lupill 8 molt one (RV.-CRG.) [g u 6.]
GUSTA (gust) vb. tr. A lua cite putin In gura GU$TTA. (p1.-te) sf. dim. entsd.
(dintr'o mincare sau bauturit) spre a-i cunoaste GUSTER sm.: 0 Un fel de
gustul: dupA ce gust& odatd sau de doud orl din btu:ate se sop irla mare si verde, despre care
one (ISP.) ; : Cine n'a gustat amarul Nn stie ce e zaht:rul poporul crede ca. mused. si ca e 1
(PANN) 11 0 A minca sau a bea In mica cantitate, foarte veninoasti ( 2494) (Lacerta
cit de putin, numai spre a-si potoli foamea, setea viridis): °bier semi', 11 51 sopirlele, Fig. 2493. Guiat.
sau spre a-si satisface pofta dupe ceva: abia am toate 1 as aratau Int In tale (mope.); Un-
pntut ad gust ceva si a trebuit sA yin; as vrea IA gust si en ghii are, mita nu-i, Verde-1. nu-1,
°data poame de-acestea ¶ ® ® A simti placere de pe Lungu-1. serpe nu-1 (Goo.), ghiciloare
urma unui lucru, a avea parte de ceva: Incepuse a dd despre rug" ¶ e. 0 Crup ditto-
dulcetile unei cdsAtorii notrivite (NEOR.) ¶ 0 Maram. (PAP.) ric: pleb) de uscatA, pens In luna tut
A prinzi [lat. gu s t a r e]. Mart, e buna de o boala de git (om) ¶
GUSTAR sm. D T, Luna August: ma dusei ® Gitlej, esofag ¶ ®p Omusor,
ann treout, prin tuna lui la nu stile d'a! taril (JP.) limbuta din git: ed-mi midi ul, ()a la ..rtn
[Agust < lat. augustus ±gusta]. Cop (ALECS.) [big.].
GUSTARE sf. (D Faptul de a gu s t a If 0 GUTER.A.RITA sf. BeiNcA2
Ceea ce se gustd. ¶ ® Mincare Wall in cantitate [g u $ t e r].
mica, mai adesea In afera de ceasurile obicinuite 0 GU UT -uiu, -nese) vb. tr. Trans. Fig. 2494.
pentru masa: se opreac Impreunit la un conac pentru o (DENS.) = GUM Cap de gu§ter.
Ban. Maram. Mincare de arniazi, prinz.
(CAR.) ¶ 0 GUULTTA. (p/.-te) sf. dim. GVSA: mares...
gustari: la tie-care
umerl (D.-ZAMF.).
,
GUSTAREALA (pl.-en) sf. Faptul de a
strimba din nos si scutura din
scotea sunete... mdiestre din gusulita ei (BR.-VN.).
GVTA (p1.-te sf. O Ban. Picaturd, strop de
ape ¶ 0 Trans. Oas. as" Dambla, paralizie: &liar
GUSTARI (-Aresc) vb. tr. A gust a, a mince si paranoia, numitA... ~, e pricinuita de trilsnet ¶ (G.M.)
sau a bea cite putin din ceva, spre a-i Incerca 0 if = PODAGRA: acest cillugar era sweat In pat, nind
gustul: gustarea raohiui oamenilor (D.-ZAMF.); AM111d0i od bolnav de multi ani de r e . tem.) [lat.. g u t t a, ung.
vom mint!, Vinicor vom (IK.-13RS.) ; la miles, gnstariti stru- guta, fr. goutte].
gurii ye nemtncate (JIP.). 0 GUTA.NAR ITJ) sn. 0 /ten. .0 dirrintou.
GUSTARICA sf. dim. GUST ..RE: !Acura o din *GUTAPERCA sf. Substanta rEtsinoasti, ase-
merindele ce mai aveau (ISP.). menea cauciucului, dar putin elastics, extras°
GUSTOS adj. Cu gust (bun), placut la min - dintr'un copac (Isonandra percha) care create In
care sau la bauturd. Indiile orientate, In insulele Borneo, Sumatra,
GUSA, OGEE (pl. -si) sf. CD Umflatura mare la Java, etc., si care, Bind impermeabild, are nume-
git, mai adesea sub barbie, care se formeaza la oa- roase intrebuintAri in industrie; fiind rea conducti.-
meni, mai ales la locuitorii din patine muntoase, toare de electricitate, servo ca izolatoare a conduc-
printr'o hipertrofie a glandei tiroide (El 2490): torilor electrici [fr.].
avea o pica la git on o ploacd de cele marl (cao.); i se ma- GUTWE, 0 Guam, Ban. durTNA (p1.-ne) sf.
565
www.dacoromanica.ro
GUT * Fructu l gut uiului: le Invatam tel de tel de GUVERNANT SITE. 0 Gel ce guverneeza, ctr-
peltele tie gutni si de mere (l. -on.); eu sit rumen muitor (al tk.rii): commieta popornlul, aingurta feu oe
G VA 11 gras, iar d-ta BMW/ Cu 0 gutlie (NEGR.). poste °art pa guvernanti 0.-0114 f fr.].
GUTUTTA pl.-te sl. m voRoNvA. GUVERN4NTA (pt. -te) sl. Femeie careia i-e
GUTT.J1U, WHIM, Ban. GUTIN Sni. 4 Pom Incredintata cresterea unuia sau a Mai multor
roditor din familia rozaceelor, copii: copli oresonti Si datlaciti de doici pi guvernante nem-
cu foi acoperite cu un puf al- toaice sau franturoaice (ISP.1 [fr.].
bicios; cultivat pentru fructele GUVERNAT 9R sm. 0 0 Gel ce comenda, gu-
sale, mai marl decit merele, de verneeza ca sef Intr'o provincie, Intr'o colonie.
coloare galbenk, cu gust acri- Intr'o cetate, etc. ¶ 0 til Sancti nationals, direc-
cios si cu miros aromatic ( torul-sef al acestei institutiuni [g u v ern a].
2495) [lat. vulg. 'c o t o - GUVERNOR SM. 0 Preceptorul, conducatorul
neus + srb. gdunja]. educatiei unui print Mks, unui bkiat nobil ¶ ® 0
0 GTJTUNAR (p1.-re sn. GUVERNATQR: 1-am trimis ou 0 epistolit la A.ul Pe
Mold. F auTuR411:1: puteai care venom sit -1 Inlocuesc ().-GH.) [fr.].
as pique no de Cele tittarasti GUITTIDIE s /., QUVID SM. ),Ifiv Numele mai mul-
(ALECS.) . tor specii de pestisori (Gobius), cu capul mai !nett
GUTURAIU p/.-ale decit let, cu ochii marl, de coloare cenusie sau
sn. # Boca. la oameni cafenie si cu pete marl
provenita din inflamati- ca niste dungi late
unea mucoasel nasului, transversale, de coloa-
numita, dupa tegiuni, gu- re brunk ; traesc In ma-
tuner", guturar", ca- Fig. 2495 Gutuiu. rea Neagra, de unde
taroiu", troahnk.", suhlirie'', etc. [lat. *g u t It u- tree adesea Si In ape-
re lium < guttur]. le Dunarii: -DE-
t.' GUTURAL 1. adj. Care se rosteste din git: BALTA GLAVOACA ®
linnet ~. [ngr.
2. OUTURALA (PL-le s/. '.17 Consonants care se GUZ sm. Mold.
rosteste din git [fr.]. Trans. Ban. _ 0 $oa-
0 GUTURARI (U) sn. Olten. Trans. Oas. EliT- rece mare, guzgan, chi-
TtritaCr.
*GLTVRN (p1.-ne) sn. 0 ® Forma dupk care e
toren, chit.can ¶0
Cirtitk. [ung. g it z tl].
guvernatk o 'ark., constitutiunea politick a unui GUZ4N sm. 7..k Fig. 2496.
Stet: monarbic, republican ¶ Cei ce guver- Mo/d. Bucoy. Trans. _ Gvarclie nationala.
neaza o lark, oclrmuire: liberal; cliderea .PIPI OUZGAN: s'au adunat o L. Locotenent. S. Soldat.
[fr. gouverne(ment) +it. governo]. multime de soared 51.1 din that& lumea (se.)
GUVERNA (-nes) vb. tr. t A conduce o tart a GUZGAN sn. 014 $oarece mare, sobolan, chi-
clrmui, a obladui: un Stat [fr.]. toren, clotan : semi et; m ", mare, In dosare locueete
*GUVERNAM/NT jp/.-minte sn. 0 0 Guvern 'tax) ¶ 2 F 11- 'reaca de revolver [comp. g u z].
¶ LGubernie [fr.]. GUZGANARIE sf. col. Multimede guzgan t.
GUVERNAMENTAL adj. si sm. 0 Care tine GVARDIE sj. A GARDA 1.2496) : .-2,natIonalik;
de guvern ; care tine cu guvernul. partizanul gu originea gvardiei national.) nu se pierde In noaptea timpurilot
vernului [fr.]. (CAR.) [nisi.

DIE CAZANIA DE LA 001'012A (1642)

Me?.irNO- -N; (417 -3 ifiy

MarOp.'44, JL_ 444
566
www.dacoromanica.ro