Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Economica Mileştii Mici Modif
Analiza Economica Mileştii Mici Modif
Introducere ......................................................................................................................................................2
1. Analiza activității economico-financiare a I.I. “I.C. Jitari” ........................................................................4
1.1 Analiza componenței și structurii venitului total ..................................................................................4
1.2. Analiza cheltuielilor și costurilor întreprinderii ..................................................................................5
1.3. Analiza profitului întreprinderii ...........................................................................................................7
1.4. Analiza rentabilității întreprinderii......................................................................................................9
1.5. Analiza situaţie financiare......................................................................................................................13
1. 5.1 Aprecierea patrimoniului situației financiare ..................................................................................13
1.5.2 Analiza surselor de finanțare a patrimoniului .................................................................................16
1.6 Analiza disponibilului de mijloace circulante. Fondul de rulment ...................................................19
1.7Analiza riscului operaţional .....................................................................................................................20
1.8 Modelul Du Pont .....................................................................................................................................22
2.Analiza SWOT ...........................................................................................................................................23
Introducere
În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze permanent
viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, performanţa economico-
financiară.Toate acestea îşi găsesc reflectarea în eficienţa activităţilor care are la bază determinării
cantitative şi calitative a factorilor de producţie, randamente maxime ale utilizării acestora.
ÎNTREPRINDEREA reprezintă o entitate socio-economică de sine stătătoare cu
o structură proprie, delimitată în timp şi spaţiu, astfel încît, partenerii săi sînt consideraţi ca
făcînd parte din interiorul său, iar alţii din exteriorul său. Pentru a fi fiabile şi pentru a putea desfăşura
o activitate continuă în mediul lor instituţional, întreprinderile intră în relaţii de intercondiţionare cu
factorii existenţi în mediul lor ambiant, fiind susţinute în demersul economic de clienţi, furnizori,
forţă de muncă, bănci,instituţii guvernamentale şi bugetare, cu intenţia declarată să demonstreze că
sînt capabile să desfăşoare o activitate eficientă.
ANALIZA reprezintă o metodă de cercetare care constă în descompunerea sau desfacerea
unui întreg (obiect, fenomen sau proces) în elementele sale componente, purcedînd la identificarea
factorilor, cauzelor şi condiţiilor care i-au generat şi respectiv, influenţat.
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ reprezintă un ansamblu de concepte, metode,
tehnici, procedee şi instrumente care asigură tratarea informaţiilor interne şi externe, în vederea
formulării unor aprecieri permanente, referitoare la situaţia economico-financiară a unui
agent economic, identificarea factorilor, cauzelor şi condiţiilor care au determinat, precum şi a
rezultatelor interne de îmbunătăţire a acesteia din punct de vedere al utilizării eficiente a resurselor
umane, materiale şi financiare.
Complexitatea studierii relaţiilor cauză-efect este amplificată în condiţiile analizei fenomenelor
economice, ca urmare a caracterului deosebit de complex al acestor fenomene. Caracterul complex
al analizei cauzale derivă din:
a)-acelaşi efect poate fi produs de cause diferite;
b) - efecte diferite se pot combina dând o rezultantă a complexului de activităţi sau forţe;
c) - complexitatea şi intensitatea cauzei pot determina nu numai intensitatea fenomenului dat, ci şi
calitatea lui;
d) - în fenomenul analizat pot apărea însuşiri pe care nu le avusese nici un element al fenomenului;
e) - în realitatea obiectivă, însuşirile esenţiale se amestecă cu cele neesenţiale, secundare sau
întîmplătoare.
Drumul pe care îl parcurge analiza reprezintă inversul evoluţiei reale a fenomenului.Analiza
porneşte de la rezultatele procesului încheiat către elemente şi factori. Analiza unei activităţi, din
punct de vedere economic, înseamnă cercetarea cheltuielilor de muncă socială ce sînt efectuate
pentru acea activitate, în raport cu rezultatele (efectele) ce se obţin.
Analiza economică presupune cercetarea unui fenomen sau proces din punct de vedere economic,
ceea ce implică evidenţierea atît a eforturilor dimensionate prin consumul de resurse materiale,
umane şi financiare, cît şi a efectelor circumscrise rezultatelor ca valori sociale utile. Analiza
activităţii societăţii comerciale este o disciplină ştiinţifică al cărei obiect de studii îl constituie
procesele şi fenomenele economico-financiare.
Scopul analizei este de a descoperi caracteristicile esenţiale ale părţilor componente ale
fenomenului cercetat, interacţiunile dintre ele, şi de a oferi concluziile necesare sintezei la nivelul
fenomenului sau procesului analizat.
Pentru a analiza o intreprindere este necesar de a stabili nişte surse de informaţie, interne sau
externe. Principalele surse interne de informaţie se obţin din documentele de sinteză: sitiuaţia
financiară, bilanţul contabil, formularul nr 1, raportul de profit şi pierderi-formularul nr 2, anexa nr
5 la formularul nr 2, fluxul de numerar, anexe la bilanţ, etc.. sursele exteme de informaţie se referă
la conjunctura pieţii interne şi internaţionale, performanţa concurenţilor, progresul tehnic in ramură,
etc..
1. Analiza activității economico-financiare a I.I. “I. C. Jitari”
În domeniul afacerilor, venitul reprezintǎ o sumă de bani pe care o companie o primește din
activitățile sale normale de afaceri, de obicei, din vânzarea de bunuri și servicii. În multe țări, venitul
este menționat ca cifra de afaceri.
Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operațiunile comerciale efectuate de firmă,
respectiv vânzarea de mărfuri și produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul cifrei de
afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepționale.
2017 2018
Abaterea Abaterea
Indicatori lei % lei % absolută,lei relativă,%
1.Venitul activitatii
operationale 1,012,964 100 786,165 87.4 -226,799 77.6
1.1 Venitul din vânzări 1,012,964 100 770,898 98.05 -242,066 76.1
1.2 Alte venituri
operationale - - 15,267 1.94 15,267 -
2. Venituri din alte
activităţi - - - - - -
2.1. Venituri din
activitatea
investitionala - - - - - -
2.2. Venituri din
activitatea financiara - - - - - -
3 .Venitul total 1,012,964 100 898,665 100 -144,299 88.71
Concluzie
Venitul total a I.I. "I.C. Jitari" a scazut față de anul precedent cu 144299 lei . Ponderea cea mai
mare în venitul total îi revine venitului din vinzari cu 98.05 %.Acesta a scazut fata de anul precedent
cu 1.95%. De asemenea in anul 2018 au aparut si alte venituri operationale in voaloare de 15267 lei.
1.2. Analiza cheltuielilor și costurilor întreprinderii
Costul însumează valoarea resurselor utilizate de întreprindere intr-o anumită perioadă, indiferent de
locul apariţiei lor si caracterizează întreaga activitate.Acesta reprezintă suma tuturor consumurilor si
cheltuielilor întreprinderii în perioada de gestiune.
Rolul analizei costurilor este depistarea rezervelor de reducere a lor.Una din functiile
managementului financiar fiind asigurarea raţionalităţii utilizării resurselor.
Concluzie
În anul 2018 costul total al întreprinderii a înregistrat o micşorare de 231613 lei faţă de anul
precedent.Se observă ca cea mai mare pondere în costul total in 2017 îi revine costului
activităţilor operaţionale de 100%,iar in 2018 de 87.37%.Micşorarea CAO se observă şi la costul
vînzărilor cu 207704 lei faţă de anul precedent,la fel şi cheltuielile generale şi administrative în
2018 au scăzut cu 43686 lei.Chiar dacă în anul 2018 au apărut cheltuieli din alte activităţi în
valoare de 112097, situaţia oricum se atestă pozitiv deoarece costurile totale sunt în descreştere.
Tabelul 1.2.2. Aprecierea dinamicii costului la 1 leu venit
Concluzie
Din tabelul 1.2.2 se observă o tendinţă de scădere a tuturor tipurilor de cost la un leu
venit,astfel costul total la 1 leu venit total creşte faţă de anul precedent cu 0,17 lei sau cca 19%,
costul operaţional la 1 leu venit operaţional scade cu 0,06 lei sau cu 14,6 %, iar costul vânzărilor
la 1 leu venit din vânzări scade cu 0,007 lei sau cca 1,7 % faţă de anul 2018. Situaţia se atestă
pozitivă, deoarece toate tipurile de cost la un leu venit sunt în descreştere.
1.3. Analiza profitului întreprinderii
Profitul reprezintă veniturile cîștigate de întreprindere, care depășesc consumurile și cheltuelile
suportate de aceasta pentru realizarea afacerii.
Profitul este un venit material sau spiritual care poate fi venitul adus de capitalul utilizat într-o
întreprindere, reprezentând diferența dintre încasări și totalul cheltuielilor. Acest venit este partea de
bani rămasă după investiția făcută pentru a oferi bunuri și servicii. După cheltuirea unei părți din suma
de bani procurată într-un anumit fel (împrumut de la o bancă, împrumut de la o anumită persoană, alte
venituri sau alte cheltuieli, etc.) pentru toate nevoile apărute (cheltuielile făcute pentru capital,
materiale prime, procesul tehnologic, resursele umane, etc.), partea rămasă din totalul sumei de bani
este rezultatul fiscal care se determină prin respectarea și aplicarea principiului conectării cheltuielilor
numit profit.
Rentabilitatea activităţii operaţionale arată că în anul 2018 la fiecare leu de venit operaţional
întreprinderea cîştigă 1,3 bani.
𝑉𝐴𝑂 𝑃𝐴𝑂
𝑃𝐴𝑂 = 𝑃𝐴𝑂 ∗ = 𝑉𝐴𝑂 ∗ = 𝑉𝐴𝑂 ∗ 𝑅𝑎𝑜
𝑉𝐴𝑂 𝑉𝐴𝑂
2. Calculăm influența factorilor cu ajutorul metodei abaterilor absolute:
2.1.Determinăm gradul de influență a modificării VAO asupra modificării PAO:
∆𝑃𝐴𝑂𝑉𝐴𝑂 = ∆𝑉𝐴𝑂 ∗ 𝑅𝑎𝑜0 = (-226799)*0,006 = -1,360794 lei
2.2.Determinăm gradul de influență a modificării Rao asupra modificării PAO:
∆𝑃𝐴𝑂𝑅𝑎𝑜 = 𝑉𝐴𝑂1 ∗ ∆𝑅𝑎𝑜= 786165*0,007772= 6,11007438 lei
3. Alcătuim balanța factorilor:
∆𝑃𝑂 = ∆𝑃𝑂𝑉𝑂 + ∆𝑃𝑂𝑅𝑎𝑜 = −1,360794 + 6,11007438 = 6,1087 (lei)
Concluzie
PAO înregistreză o creştere faţă de anul 2017 cu 6,1087 lei , la modificarea PAO s-a studiat
influenţa a 2 factori,VAO şi Rao,astfel se observă influenţa negativă a modificării VAO asupra
modificării PAO cu -1,360794 lei şi o influenţă pozitivă asupra modificării acestuia a modificării
Rao cu 6,11007438 lei,aceasta fiind pozittivă în anul current ceea ce inseamnă ca întreprinderea
cîştigă 1,3 bani la fiecare leu venit din activitatea operaţională.
Concluzie
Situaţia rentabilităţii întreprinderii,conform tabelului1.4.1, s-a îmbunătăţit faţă de anul
2017.Atît analiza RVAA cît şi analiza RVV arată o situaţie favorabilă, deoarece acestea sunt în
creştere comparativ cu anul precedent.
Tabelul 1.4.2 Analiza modificarii in dinamica a rent veniturilor
Concluzie
Situaţia surselor investite în cadrul întreprinderii este una favorabilă ,un exemplu clar este
creşterea rentabilităţii activelor la fel şi rentabilitatea economică şi cea financiară sunt şi ele în
creştere dublă comparativ cu anul de bază.
Concluzie
Pragul de rentabilitate a scăzut față de anul precedent cu 159753,72 lei sau cca 83,5 %, ceea ce
se apreciază pozitiv.Negativ este faptul că siguranţa financiară este în scădere cu 82312,27 lei, iar
marja de contribuţie este şi ea în scădere cu 34362 lei .Per ansamblu situaţia se apreciază
negativ,întrepinderea având risc operaţional.
1.5. Analiza situaţie financiare
Tabelul 1.5.1.1 Analiza diferitor tipuri de patrimoniu şi ponderea lor în patrimonial de bilanţ
Concluzie
Patrimoniul de bilanţ este în descreştere faţă de anul precedent cu 156608 sau cu 12,5%.
Patrimoniul net este în creştere faţă de anul precedent cu 0,129, sau cu 15,4 %. Patrimoniul cu
destinaţie de producţie este în descreştere cu 0,018, sau cu aproximativ 2%. Scăderea nesemnificativă
este cauzată de creşterea valorii profitului activităţii operaţionale.
Tabelul 1.5.1.2 Componenţa şi structura patrimoniului
Concluzie
La intreprinderea dată se constată situaţia când activele imobilizate predomină în total active cu
o pondere de cca 76,3% in anul precedent şi se observă o scădere în anul current de 316950
lei.Această predominare se datorează materialelor în curs de execuţie În anul curent se observă o
schimbare în ponderea activelor circulante care s-a majorat cu 160342 lei faţă de anul precedent.
Sensul activităţii financiare este ca fiecare leu investit să aducă venit.Investiţiile întreprinderii
trebuie să parcurgă mai multe cicluri operaţionale pe parcursul unui an.Pentru a putea a putea
analiza situaţia la I.C. Jitari se va analiza eficienţa utilizăii activelor curente, conform tabelului ce
urmează:
Concluzie
Din tabelul de mai sus se observă ca dotarea veniturilor cu active circulante este în creştere cu
0,30 faţă de anul precedent, viteza de rotaţie a activelor circulante scade cu 50,6% faţă de anul
2017,ceea ce se apreciază ca un moment negativ.
1.5.2 Analiza surselor de finanțare a patrimoniului
Sursele de finanţare reprezintă modalităţi de procurare a activelor.Informaţia despre sursele de
finanţare se găseşte în partea pasivă a bilanţului contabil.
Concluzie
În anul curent autonomia financiară este în creştere cu cca 12,9% .În anul current observăm
creşterea de capital a întreprinderii. Situaţia întreprinderii este una destul de bună,acesta
observându-se din valorile pe care le ia rata datoriilor pe termen scurt care scade cu 1,5, la fel şi
rata datoriilor pe termen lung care se diminuează cu 11,4 ca şi rata creditelor bancare care în anul
current s-a micşorat cu 4,8.
Tabelul1.5.2.3 Analiza capacităţii de plată
Concluzie
În anul curent fondul de rulment este în creştere faţă de anul 2017 cu 178942 lei sau cca
această situaţie se apreciază ca fiind favorabilă.
Concluzie
În urma analizei efectuate am determinat că fondul de rulment normativ este în creştere cu 178942lei
sau cca , aceasta demonstrează că mijloacele bănești sunt în scădere.
1.7Analiza riscului operaţional
Riscul de faliment este condiționat de mai mulți factori, cum ar fi disponibilul de mijloace
circulante, dependența de credite, rotația activelor, rentabilitatea activelor și creșterea de capital.
Economistul Altman a evidențiat posibilitatea utilizări colective a indicatorilor selectivi în prevederea
falimentului și a elaborat un indice – Z al falimentului. Acest indice are următoare formulă:
Concluzie
În anul 2018 indicele Z este în creştere faţă de anul de bază cu 11,75 şi valoarea acestuia este mai
mare decât 2, ceea ce înseamnă ca întreprinderea este în afara riscului de faliment.
Tabelul 1.7.2. Analiza structurală a încasărilor
Plăţile în anul 2018 au scăzut cu 229743 lei faţă de anul 2017. Cea mai mare pondere în total
plăţi le revin plăţilor pentru mărfuri şi servicii cu cca 53,46%, urmată de plăţile aferente
rambursării creditelor şi împrumuturilor cu cca 43,7%.
Rentabilitatea financiară a întreprinderii a crescut faţă de anul precedent cca de, fapt ce semnifică
majorarea utilizării capitalului propriu. Din analiza factorială a rentabilităţii fianaciare se observă
influenţa a 3 factori,fiecare influenţând pozitiv asupra modificării rentabilităţii financiare,cea mai
mare influenţă având-o marja PN. Micşorarea multiplicatorului CP cu 0,1 arată ca CP a fost pus
in circulaţie de mai puţine ori. Capitalul propriu a crescut în anul 2018 . Activele totale au scazut
în anul curent faţă de cel de bază cu , din contul activelor pe termen lung.
2.Analiza SWOT
Analiza SWOT-se utilizeaza cu scopul sistematizarii rezultatelor diagnosticarii mediului
extern si intern de afaceri si presupune analiza părţilor tari si slabe ale mediului intern al companiei
precum si a oportunitatilor si riscurilor ce sunt cracteristice mediului extern al companiei.
Ca puncte tari se apreciază particularitatea companiei la nivelul cel mai inalt care ii oferă
posibilitatea distintă.
Prin punct slab se considera neajunsurile comapniei sau activitatile care crează anumite dezavantaje
fată de concurentii săi.
Oportunitatea de piaţă este un factor de bază în elaborarea definitivă a strategiei companiei. Cele
mai bune oportunităţi vor oferi cele mai bune căi de majorare a profitului ,acelea unde compania are
potenţial de obtinere a avantajului competitiv şi unde există resurse financiare necesare pentru a le
valorifica.
Riscurile, deseori sunt create de unii factori ai mediului şi împiedică buna existenţă a companiei .
Riscurile pot fi cauzate de apariţia unor tehnologii mai ieftine,introducerea de către rivali a unor tipuri
de produse mai performante, intrarea noilor concurenţi pe piaţă cu costuri mai mici şi ocuparea unei
părţi din cota de piaţă a companiei, condiţiile demografice nefavorabile,schimbarea ratelor pe pieţele
externe, apariţia unor hotărâri de stat cu impact mai mare asupra companiei decât asupra concurenţilor.
Puncte tari: Puncte slabe:
Oportunităţi: Ameninţări: