UNIVERSIATTEA CRESTINA

„DIMITRIE CANTEMIR”-BUCURESTI
FACULTATEA DE FINANTE,BANCI SI
CONTABILITATE

PROIECT
„IMPOZITE INDIRECTE INCARCATE DE LA
POPULATIE SAU ENTITATI ECONOMICE ASUPRA
BUGETULUI PUBLIC”

COORDONATOR STUDENT
LECT. UNIV.DR. SOLOMON ALINA SIRMA ALEXANDRA-MIHAELA

BUCURESTI
2017

1
 CUPRINS

CAPITOLUL I:"IMPOZITELE DIRECTE"

1.1. Aspecte generale

1.2. Locul impozitelor directe în totalitatea veniturilorfiscale

CAPITOLUL II." ACCIZELE"

2.1. Prezentare generala

2.2. Categorii exceptate de la plataaccizelor

2.3 Deplasarea intracomunitara a produselor cu accize platite

2.4. Marcarea produselor

2.5 Exemplu practic

CAPITOLUL III :PREZENTAREA GENERALA A :SC „ BIJUTERIA KATY ”SRL

3.1 Prezentarea generala a intreprinderii

3.2. Analiza financiara a intreprinderii

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

2
 ARGUMENT

Intr-o economie de piate “exploziva” in care marfurile si banii au ajunssa circule cu viteze
uluitoare , marile tranzactii se fac cu ajutorul bursei sau prin comert electronic, timpul este
esential atat pentru cei care vand cat si pentru cei care cumpara, iar calitatea loaca un rol mai
important ca niciodata.Din economia de piata fac parte toti oamenii, sunt o parte integranta
aacesteia , si fiecare isi aduce un aport mai mic sau mai mare; s-au creatorganisme secializate
care sa asigure calitatea, sa diminueze timpul atat pentru vanzator cat si pentru
cumparator.Circuitul financiar este dificil de urmarit atat de catre societate cat si deorganele
de control care prin intermediul “impozitului pe profit” verificacorectitudinea agentiilor
economici.Evidenta operatiilor banesti dintre societati si persoane fizice sau juridicese poate
efectua fie in numerar, fie fara numerar, direct prin banca; insaindiferent de metoda utilizata
evidenta se tine cu ajutorul contabilitati sau afinantelor.

CAPITOLUL I:"IMPOZITELE INDIRECTE"

1.1. ASPECTE GENERALE

Impozitele si taxele constituie componente tot mai importanteale vietii economice, prin
intermediul carora statul isi procura resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor
publice, de a caror realizaredepinde indeplinirea functiilor sale.Impozitele indirecte se percep
de la toti cei care consumabunuri din categoria celor impuse sau beneficiaza de anumite
servicii,indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora. Fiindpercepute in
cote proportionale asupra valorii marfurilor vandute si aserviciilor prestate ori in sume fixe pe
unitatea de masura, impoziteleindirecte creeaza impresia falsa ca ar fi suportate, in aceeasi
masura,de toate paturile sociale, ca ar asigura repartitia echitabila a sarcinilor fiscale.

Deci cota impozitului indirect perceput la vanzarea uneianumite marfi este mica, indiferent
daca cumparatorul acesteia estemuncitor, taran, industrias sau comerciant, raportat insa la
intregulvenit, impozitul indirect capata un caracter regresiv. Asadar , cu cat opersoana
realizeaza venituri mai mici, cu atat suporta, pe caleaimpozitului pe consum, o sarcina fiscala
mai mare. Toate impozitele directe si indirecte contribuie la scaderea nivelului detrai al
populatiei, dar in mod diferit. Astfel, in timp ce impozitele directeduc la scaderea veniturilor
nominale ale diferitelor categorii sociale,impozitele indirecte micsoreaza puterea de
cumparare. In tarile dezvoltate, de regula, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor
fiscale ale statului este mai mic decat cel al impozitelor directe.

3
 1.2. LOCUL IMPOZITELOR INDIRECTEIN TOTALIATEA
VENITURILOR FISCALE

In tarile in curs de dezvoltar, insa, ponderea impozitelorindirecte o devanseaza pe cea a

impozitelor directe, in totalulveniturilor fiscale ale statului, din cauza:22.Randamentului
scazut al impozitelor pe venit si al celor pe avere;23.Comoditatii si costului relativ redus al
perceperii acestora(reclama, cheltuieli modice de asezare, percepere si urmarire). Caracterul
lor mai voalat – fiind cuprinse in pretul de vanzare abunurilor si serviciilor, nemultumirea
cumparatorilor se indreaptaasupra agentilor economici si nu asupra statului care l-a instituit.

80
70
60
50
40
30
20
10
0
2003 2004 2005 2006 2007

Ponderea importurilor directe in veniturile totale ale bugetului de stat al

Romaniei si in PIB, in perioada 2003 – 2007

In cazul impozitelor indirecte, nu este vorba despre o constrangerepolitica, valabila pentru

impozitele directe, ci de una de ordineconomic. In perioadele in care economia inregistreaza
un cursascendent, impozitele indirecte au un randament fiscal ridicat, inschimb in perioada de
criza si de presiune, cand productia si consumulcresc mai lent, incasarile din impozilele
indirecte urmeaza aceeasievolutie, periclitant echilibrul bugetar. In Romania, in perioada

4
2003 –2007, se observa o tendinta de crestere a impozitelor indirecte, atat inmarime absoluta,
cat si relativa, dupa cum se observa din graficul demai sus.

Cresterea in marime absoluta se datoreaza atat cresterii niveluluipreturilor, dar si inflatiei,

situata la o cota ridicata. Cresterea relativa aimpozitelor indirecte se datoreaza faptului ca
veniturile manifesta otendinta de scadere si, deci, trebuie acoperite necesitatile financiareale
statului prin impozite indirecte, astfel: de la 50,27% in anul 2003 ,la 78,79% in anul 2006 ,
scazand la 65,57% in anul 2007.Impozitele indirecte se pot prezenta sub mai multe forme,
cum ar fi:

 Taxa pe valoarea adaugata

 Accizele
 Taxele vamale
 Alte impozite indirecte (taxa de timbru)

PONDEREA CATEGORIILOR DE IMPOZITE INDIRECTE DIN

TOTALUL IMPOZITELOR INDIRECTE SE PREZINTA IN
TABEL,CONFORM LEGII ANUALE BUGETARE (2004 - 2007)

IMPOZITE 2004 2005 2006 2007 PROGNOZA

INDIRECTE PE 2008
TVA 57,92% 51,86% 51,72% 49,67% 50,81%
ACCIZE 23,12% 28,29% 33,56% 31,56% 31,27%
TAXE^VAMALE 15,71% 16,14% 11,46% 10,37% 7,78%
ALTE
IMPOZITE 3,25% 3,71% 3,56% 8,42% 10,14%
INDIRECTE

5
 CAPITOLUL II "ACCIZELE"

2.1. PREZENTAREA GENERALA

Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie, care sedatoreaza bugetului de stat

pentru anumite produse din tara sidin import, fiind incluse in pretul de vanzare a
acestora.

Accizele constituie, ca importanta, respectiv ca volum al incasarilor, adoua sursa de venituri a

bugetului de stat, asa cum reiese din tabelulrezentat anterior. Ele se percep apura produselor
ce se consuma incantitati mari si care nu pot fi inlocuite de consumatori cu altele deacelasi tip.
In acest mod, accizele au un randament fiscal ridicat si constant.

Accizele se percep asupra unor produse de larg consum considerate de lux siunele chiar
nocive, cum ar fi:
1. berea – eprezentand orice produs care contine un amestec de bereavand o concentratie
alcoolica mai mare de 0,5% in volum;
2. vinurile:- linistite, care au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2% in volum,dar care nu
depaseste 18% in volum;- spumoase, care au o concentratie alcoolica mi mare de 1,2%
involum, dar care nu depaseste 15% in volum;
3. bauturile fermentate (altele decat berea si vinul) :- linistite, care au o concentratie alcoolica
mai mare de 1,2% in volum, dar care nu depaseste 15%;- spumoase, care au o concentratie
alcoolica mai mare de 1,2% involum, dar care nu depaseste 15% in volum;
4. produsele intermediare – reprezentand toate prosusele care au oconcentratie alcoolica ce
depaseste 1,2% in volum, dar nu depaseste22% in volum
5. alcoolul etilic – reprezentand toate prodesele care au o concentratiealcoolica ce depaseste
22% in volum;
6. tutunul prelucrat:- tigaretele- tigari si tigri de foi- tutun de fumat
7. produsele energetice – reprezentand produsele destinate utilizariidrept combustibil pentru
incalzire sau combustibil pentru motor
8. energia electica
9. cafeaua verde, cafeaua prajita si cafeaua solubila
10. articole din cristal
11. confectiile si blanurile naturale
12. bijuteriile din aur si / sau platina, cu exceptia verighetelor
13. armele si armele de vanatoare, altele decat cele de uz militar
14. iahturile si alte nave si ambarcatiuni, cu sau fara motor, pentruagrement

6
Platitorii de accize sunt persoanele juridice, asociatiile familiale sipersoanele fizice autorizate
care produc sau care achizitioneaza, dinteritoriul comunitar ori din afara teritoriului
comunitar, astfel deproduse.

2.2.CATEGORI EXCEPTATE DE LA PLATA ACCIZELOR

Sunt scutiti de la plata accizelor:

 Livrarea in contextul relatiilor consulare sau diplomatice

 Organizatiile internationale, recunoscute ca atare de autoritatilepublice ale Romaniei
 Fortele armate apartinand oricarui stat NATO , cu exceptiaFortelor Armate ale
Romaniei
 Alcoolul etilic, precum si alte produse alcoolice, atunci cand suntutilizate in scop
medical in spitale sau in farmacii, sau atuncicand sunt utilizate pentru producerea de
alimente , caz in careconcentratia de alcool nu trebuie sa depaseasca 8,5 litri de
alcoolpur la 100 Kg de produs
 Berea, vinul fabricate de persoane fizice si consumate de catreacestea si de mambrii
familiei, cu conditia sa nu fie vandute
 Tutunul, atunci cand este destinat testelor stiintifice si celorprivind calitatea produselor
 Produsele energetice folosite de organizatiile de caritate36.Alte produse , conform
Titlului VII, Codul Fscal

2.3 DEPLASAREA INTRACOMUNITARA APRODUSELOR CU ACCIZE PLATITE

In cazul in care produsele supuse accizelor, care au fost eliberate dejain consum intr-un stat
membru, sunt detinute in scopuri comerciale inRomania, acciza va fi perceputain Romania.
Acciza este datorata ,dupa caz de catre comerciantul din Romania sau de persoana
careprimeste produsele pentru utilizare in Romania. Produsele circula intrestatul membru in
care a fost deja eliberate in consum si Romania,insotite de documentul de insotire
simplificat.La livrarea produselor supuse accizelor, produsele eliberate deja inconsum intr-un
stat membru, care sunt expediate sau transportatedirect ori indirect de catre vanzator catre o
persoana stabilita in alt statmembru, face ca acciza sa fie datorata pentru respectivele produse
instatul membru de destinatie. In aceasta situatie, accizele platite instatul membru de
provenienta a bunurilor vor fi rambursate la cererea vanzatorului.

7
 2.4. MARCAREA PRODUSELOR

Urmatoarele produse accizabile : tutunul prelucrat, produseleintermediare si alcoolul etilic pot

fi eliberate pentru consum sau pot fiimportate pe teritoriul Romaniei , numai daca sunt
marcate. Marcareaproduselor se efectueaza prin tembrare sau banderole, de catreantrepozitarii
autorizati, importatorii inregistrati sau importatoriiautorizati.Accizele se calculeaza
diferentiat, in functie de grupa de produse lacare se refera, ca de exemplu:

 Pentru produsele petroliere , accizele sunt stabilite in echivalenteuro/tona de produs

 Pentru tigarete, se datoreaza bugetului de stat o accizaspecifica, stabilita in echivalent
euro/1000 tigarete, la care seadauga o cota procentuala aplicata preturilor maxime de
vanzarecu amanuntul declarate,etc.

Nivelul si conditiile privind aplicarea accizelor se stabileste prinhotarare a Guvernului, la

propunerea Ministerului Finantelor Publice.Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a
accizelor si a impozitelordatorate bugetului de stat, stabilite in echivalent euro pe unitatea
demasura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in euro lacursul de schimb al
BNR , pentru ultima zi a fiecarei luni. Acest curs seutilizeaza pentru calculul accizelor pentru
toata luna urmatoare.

*Accizele preced TVA-ul si se calculeaza o singura data, prin aplicarea de coteprocentuale

proportionale asupra bazei de impozitare, care reprezinta:
-Pentru produsele din productia interna – pretul producatorului, care nupoate fi mai mic decat
suma costurilor ocazionate de obtinerea produsuluirespectiv
-Pentru produsele de import – valoarea in vama, stabilita conform legii, lacare se adauga
taxele vamale si alte taxe speciale
-Pentru produsele provenite de la persoanele fizice inregistrate ca agentieconomici, dar
comercializate prin agenti economici – contravaloarea cese cuvine deponentului
-Pentru bunurile amanetate de la persoane fizice si devenite proprietateacaselor de amanet –
contravaloarea incasata de casele de amanet lavanzarea bunurilor respective, mai putin
accizele

Plata accizelor se efectueaza lunar, pana la data de 25 a luniiurmatoare, pe baza Decontului

privind accizele si a Declaratiei deimpunere, prin virament sau numerar, in contul bugetului
de stat.Neplata integrala si la termen a accizelor atrage majorari deintarziere.

Aplicatia 1.

O sticla de coniac imbuteliata cu capacitatea de 0,5 litri,cu tarie alcoolica (C) de 45% in
volum; acciza specifica (K) este de 15de eura/hl alcool pur; cursul de schimb (R) este de
42.000 lei/euro .Sa se detrmine cuantumul accizei.Rezolvare:

A = C/100 X (K X R ) / 100 X Q

A = 45/100 X 150 X 42.000/100 X 0,5 = 0,45 X 63.000 X 0,5 =14.175 lei / sticla

8
Aplicatia 2.

O sticla de 0,75 litri vin spumos; acciza unitara (K) estede 42 eura/hl; cursul de schimb este
de 42.000 lei/euro. Sa sedetermine cuantumul accizei.Rezolvare:

A = (K X R) /100 X Q

A = 42 X 42000/100 X 0,75 = 42 X 420 X 0,75 = 17640 X 0,75 =13230 lei / sticla

Aplicatia 3.

Cantitatea de 7.000 litri alcool brut, cu tarie alcoolica de75% in volum; acciza specifica (K)
este de 150 euro/hl alcool pur;cursul de schimb este de 42.000 lei/euro. Sa se dermine
cuantumulaccizei.Rezolvare:A = C/100 X (K X R)/100 X QA = 75/100 X 150 X 42000/100 X
7000 = 0,75 X 63000 X 7000 =330.750.000 LEI

Aplicatia 4.

Cantitatea de 5.000 litri sampanie; acciza unitara (K)este de 42 euro/hl; cursul de schimb este
de 42.000 lei/euro. Sa sedetermine cuantumul accizei.Rezolvare:A = (K X R)/100 X QA = 42
X 42.000/100 X 5000 = 88.200.000 LEI

Aplicatia 5.

Un agent economic importa doua tone de cafea verde;acciza (K) este de 850 euro/tona; cursul
de schimb este de 42.000lei/euro. Sa se determine cuantumul accizei.Rezolvare:A = K X R X
QA = 850 X 42.000 X 2 = 71.400.000 LEI

CAPITOLUL III
PREZENTAREA GENERALA A: SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL

SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL a fost infiintata in baza legii 31/1990 si functioneaza

conform statutului societatii si a legilor in vigoare.A fost inmatriculata la Oficiul Registrului
Comertului de pe langa Camera de Comert siIndustrie Gorj, sub numarul de inmatriculare
J18/496/1991, in anul 1991, avand ca obiectde activitate fabricarea bijuteriilor si articolelor
similare din metale si pietre pretioase.Societatea Comerciala are forma juridica de societate cu
raspundere limitata, sediulsocietatii fiind in Romania, localitatea Tg-Jiu, str. Unirii, bloc 7
parter. Durata societatiieste nelimitata cu incepere de la data inregistrarii la Camera de
Comert si Industrie.Capitalul social este in prezent de 52.000.000 , din care aport in natura
200.000 si innumerar 51.800.000 , impartin in 200 de parti sociale a 260.000 fiecare,
apartinand inmod egal asociatilor Popescu Ion si Popescu Elena, cate 100 de parti sociale
fiecare,reprezentand cate 50% din capital social. Capitalul social se poate mari in baza
hotarariiascociatilor, cu respectarea procedurilor prevazute de lege. Asociatii participa la

9
beneficiisi pierderi proportional cu aportul la capitalul social, respectiv in mod egal.SC „
BIJUTERIA KATY ” SRL isi desfasoara activitatea in conformitate culegile romane si
statutul propriu, iar pentru realizarea obiectului de activitate intretinerelatii cu firme din tara,
organe bancare, unitari de transport.Evolutia in timp a intreprinderii, determinata de
investitiile pentru dezvoltare simodernizare si de preocuparea permanenta pentru asimilarea
de activitati noi, SC„ BIJUTERIA KATY ” SRL a ajuns sa realizeze in prezent si activitati de
comert cuamanuntul in magazine specializate cu vanzare predominanta de produse
alimentare, bauturi alcoolice si tutun , fructe, legume , carne si produse din carne , precum
siactivitatii bijuteriei , pe langa activitatea principala, societatea facand comert cu bunuride
ocazie vandute prin magazine , precum si casa de amanet.Cifra de afaceri a crescut de la an la
an si, conform statutului si-a extins activitatea,in prezent ajungand ca cifra de afaceri sa
depaseasca 15 miliarde , lucrand cu un numar mediu de 25 de salariati din care majoritatea
femei.SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL si-a respectat obligatiile in ceea ce priveste
platataxelor fata de bugetul statului , bugetele locale , in termenele stabilite de lege , cat si
fatade ceilalti furnizori persoane juridice.In prezent SC „ BIJUTERIA KATY ” SRL lucreaza
cu furnizori locali cat si din tara.

Principalii furnizori de aur brut , de bijuterii din metale si pietre pretioase sunt:

 SC SAFIR SRL , BUCURESTI

 SC IPUNCT SRL , BUCURESTI

Principalii furnizori de produse alimentare , bauturi alcoolice si tutun , fructe ,legume , carne
si produse din carne sunt:

 SC TABCO CAMPOFRIO SA , RM. VALCEA

 SC DIANA SRL , RM. VALCEA
 SC AQUILA SRL , PLOIESTI
 SC INTERBRANDS SRL , BUCURESTI
 SC BOROMIR SRL , RM. VALCEA
 SC WHITELAND SRL , CRAIOVA
 SC DAGSTAR SRL , TIMISOARA

Beneficiarii bijuteriilor si articolelor similare din metal si pietre pretioase sunt in principal
persoane fizice.Beneficiarii principali persoane juridice a produselor alimentare , bauturilor
alcoolice situtun , fructelor , legumelor , carnii si produselor din carne sunt:

 SC ASIROM SA , TG - JIU
 SC SALVAMONT SA , TG – JIU
 PREFECTURA MUN. TG – JIU
 SC CNLO SA , TG – JIU
 PRIMARIA MUN, TG – JIU
 SC SECOFARM SRL , TG – JIU

10
 3.2. ANALIZA FINANCIARA A INTREPRINDERII

Ea investigheaza doua domenii importante:

- echilibrul financiar,

- renatibilitatea.

Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea

analizeifinanciare.Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele intreprinderii dar
utilizeaza si altesurse de informare.Pe langa un studiu strict al conturilor si bilantului, analiza
financiara urmarestespecificul activitatii intreprinderii, calitatea echipei de conducere,
motivarea personalului, performantele si tehnologia aplicata.Rezultatele acestei analize pot fi
utilizate fie in interiorul intreprinderii si servesteconducerii acesteia, fie in exteriorul
intreprinderii, atunci cand este solicitata de catre partenerii acestuia.Echilibrul financiar al
intreprinderii se apreciaza in cea mai mare parte utilizand dateledin bilantulintreprinderii care,
spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare aanumitor conturi.Prezentarea
conturilor de activ si pasiv se face dupa criteriul omogenitatii.Criteriile de baza utilizate in
elaborarea bilantului financiar sunt:- lichiditatea,- exigibilitate.In ceea ce priveste activul
bilantului este necesar ca toate elementele inscrise la acestcapitol sa reprezinte o valoare reala
a activului, procedandu-se la eliminarea nonvalorilor.In cazul activelor se cuprind
imobilizarile necorporale, imobilizarile corporale,imobilizarile financiare, stocurile, creantele
de exploatare valorile mobiliare de plasamentsi disponibilitatile, primele pentru rambursarea
obligatiunilor, regularizarile.In ceea ce priveste pasivul bilantului, analiza financiara se
efectueaza asupra unui bilant la care s-a realizat repartizarea veniturilor.In pasiv intra:
capitalurile proprii, datoriile pe termen mediu si lung, provizioanele pentruriscuri si
accidente.Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor
intreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata in oricemoment
angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.Echilibrul
financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradului de
exigibilitate a elementelor pasivului.Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca
instrumente: fondul de rulment siindicatorii de structura.Fondul de rulment reprezinta marja
de securitate ce masoara echilibrul financiar sise poate aprecia fie ca diferenta intre
capitalurile permanente si activul imobilizat, fie cadiferenta intre activul circulant si datoriile
pe termen scurt. Fondul de rulment poate aveavalori pozitive sau negative.In ceea ce priveste
situatia trezoreriei, aceasta reprezinta diferenta intre nivelul totalurilor valorilor din casa si a
nivelului contributiilor bancare curente si a soldurilor creditoare ale bancii.Situatia trezoreriei
mai poate fi determinata si ca o diferenta intre fondul de rulment sinevoia de fond de
rulment.Dificultatile trezoreriei survin frecvent in cazul in care trezoreria inregistreaza
ocrestere a activitatii marindu-si vanzarile si sporind nevoia de fond de rulment.Atragerea
unor resurse de lunga durata intr-o asemenea situatie nu se poate realizaimediat.Cresterea
fondului de rulment devine o restrictie pentru dezvoltarea intreprinderi, pentruca o finantare la
nivel inalt si pe termen lung urmeaza unei dezvoltari a intreprinderii.Utilizarea fondului de

11
rulment a fost si este contestata. Multe intreprinderifolosesc din ce in ce mai mult un credit pe
termen scurt ce se reinnoieste continuu sicapata caracter permanent.In aceasta situatie fondul
de rulment devine o marja de securitate inutila, iar in perioadeledificile de activitate ale
intreprinderii sau ale bancii un asemenea credit poate sa nu maifie reinnoit creandu-se
disfunctionalitati intreprinderii.

Cifra de afaceri:

Activele curente:

12
Stocuri:

13
14
15
16
17
 Bibliografie

 Anghel L., Florescu C. , Zaharia R. – Aplicaţii în marketing,Editura Expert, Bucureşti,

1999
 Avarvarei I . ,Macovei Gh. – Agricultura şi economia de piaţă încontextul integrării
europene , Lucrare ştiinţifică U.A.M.V.Iaşi , volumul 40 , seria Agronomie1997.
 Bajure T. – Agricultura autohtonă în competiţie cu ceamondială , IEMI –agro,
Chiţinău , 2005, 137 p .
 Bajure T. – Metode noi de integrare şi cooperare în cadrulsectorului agroalimentar şi
etapa postrevoluţionară . IEMI– agro .Chişinău 2004,137p
 Băbăiţă V ., Epuran M .Grosu C . – Contabilitate şi control de gestiune , Editura
Economică , Bucureşti , 1999.
 Bilanţul activităţii Guvernului R. Moldova, Chişinău,2004
 Bistriceanu D. – Finanţe şi credit , Editura Oscar Print ,Bucureşti , 1999.
 Bîzgu I. – Integrare. Eficienţă . Competitivitate . Chişinău ,2000, 366p
 Bîzgu I. – Avicultura ramura cea mai efectivă din complexulzootehnic . Lucrări
ştiinţifice .vol 14 ,UASM , Chişinău ,2005 , 377p
 Bojan O . – Contabilitatea financiar ă , Editura Economică,Bucureşti , 1999..
 Boulescu Mircea , Ghiţă Marcel – Control financiar şiexpertiză contabilă . Editura
Eficient , Bucureşti , 1996.
 Boulescu Mircea , Ghiţă Marcel – Control financiar , EdituraEficient , Bucureşti ,
1997.
 Cazacu V. – Consecinţele social economice a reformei agrare în R.Moldova
.Autoreferat al tezei de doctorat în ştiinţeeconomice . Chişinău 2004
 Călin O . , Ristea M. ,Văduva I. ,Neamţu H .-Bazelecontabilităţii ,Editura Didactică şi
Pedagogică , Bucureşti ,1999
 Călin O. – Contabilitate de gestiune ,Tribuna Economică ,Bucureşti , 2001
 Câţu D.-Contabilitatea de gestiune şi calculaţiacosturilor ,Editura Fundaţiei ,,România
de Mâine ,,,Bucureşti ,1998
 Certan S. – Cu privire la dezvoltarea antreprenoriatului în R. Moldova .Lucr ări
ştiinţifice .UASM , vol. 14 , Chişinău , 2005 , 377p
 Charreaux G. – Gestion financiere , Editura Litec , Paris , 1991 Chiran A.
 şi colaboratorii – Agromarketing Editura Evrica ,Chişinău , Republica Moldova , 1999
. Chiran A. , Gîndu Elena ,
 Ştefan G . – Piaţa produseloragricole şi agroalimentare – caracteristici , evoluţie
,tendinţe , Editura ,,Ion Ionescu de la Brad ,, Iaşi , 1999 .
 Chiran A . ,Gîndu Elena – Zooeconomie şi marketing , Editura,,Ion Ionescu de la Brad
,, Iaşi , 2000 .
 Chiran A. , Gîndu Elena , Ciobotaru Elena – Adina – Marketing – îndrumîtor pentru
aplicaţii practice . Editura ,,Ion Ionescu dela Brad ,, Iaşi , 2001

18
Chart-uri utilizate in realizarea proiectului:

19
20
21
22
23
24
25