fey | ae _ i so METODICA ACTIVITATILOR INSTRUCTIV = EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII * —~s 1 }OCUMENTELE DE LUCRU ALE EDUCATOAREL Legea jovatiméntului ; Statutul personalului didacti¢ ; ‘Regulamentul de functionare §i organizare a invatémintului prescolar, Programa activitilorinstructiv ~ educative tn grédiita de copii: ‘Ghidul de apliéare a programei pentru inva\&mintul prescolar Plana de invayamant gi matoddlogia de aplicaré a planvlui pentru invatiméntul pregcolst ; Scrisori metodiee pentru aplicarea programe instructiv — educative in gr&dinita de copii; = Catalogul arupei ; Caietul de evden a prezentei sia ativitatiieducatoarei(planiffearea); + Fisa psiho ~ pedagogicd a copitului Legea invayaméneului i Tnvattenulprescolar cuprinde insti de stat si panticulare-de profil si se rganizeazd pent capi eu varste intre 3 ~ 6/7 ani in gedulinite de copii cu program normal, prelungit gi sapedminal Gridinifele se infiinjened de catre Inspectoratele scotare ‘Agentii economici si alte persoane jurice, precum si persoanele fizice, por ttlinja gi finan grid ‘cu acordul Inspectoratelor gcolare in condiile legit Statutul personatulet didactic ‘Se aplicd personalulai didactic de predate , didactic: auxilia si de conducere- din in 1 sistem de iwviyarmint de stat gi particuler, personalului didactic care indeplieste functii de indrumare gi control prac si celorlalte extzgorit de personal didacst2 , nominalizate in statut 2) funcjiile , competentele. responsabilititile , dreptutile si obligatile specifice personniutui din iavairaint 1 conditile si modaliatil de ocupare a postunler si functilor din invajamant , ccusdipile st miodaliapile de eleerare iin aceste postu, precum st d2 incetare w aLcivucyi st de yeast , cisternal de perfecjionare gt de evaluare ; inedpimantului pressiversitar socia’, materiald. Fee ees foretionaear3 fn conforntate eu prevederile Lei inajamdotuli gia completilor uterine See te brea prncipilor democraice, a drepturile copifor Ia educatie i proecte,indiferet de contin avonaltae.apatenend politi sau religions a parinllor in Rovdnia ivajgndntal pregeolar de stat este gratuit. Obiectivele generate si particulare le inyatdmdntului prescolar SReASGlet pregcolar asigurd decvoltaea Hiberd, inegral8 si armonioasl a personal ‘tutu fropatrp Wetutetorsele ape force surg §cemS-aseesit Sa ET suis considerst ueapid de pregisve preprimald pottivit programului, edu vamiintult preprioae : Educatia prescolara se adraseazd tutwror ! copitului potrivit ional Organizarea cu cerine Speciale care aunavoie de re! resbilitare gt inegrare . Pent copii ca cernfe educative speciale Totegrafim tnva/Benaul pregcolar, se recpecik in tovalitate legislat ‘vigoare »precum si principe care fndamenteazi protects gi educatia aceste categor:i de copii rigcinile-generate care siau la baza orgeniarii si fonctigniri favayémantul prescolar sunt; pcineipal eucatier gl rf servicnlor — ‘ecucatiei globale tegrale a drepiusilorcopilului , principiul asigueé i sociale pentru copii jal cooperan Sissi comumilatea Tecali si principi ama eae Osi uviaterdecSesid tp iay2tfenderul prescolar sp respect dreptul copitulu ig joc oa formé de activitate,- rmstoda , procedet 3i mijloc de realizare a demersuiloe educational SAT Te tolicarea propramel pentra invdjamdntul pregcolar este un material de sprijin peat elaifcarea ideilor privind noua abordare educationala : indtAmvintul prescolar in contextul politieti educatie! in Roménia . Prt lege, lavitisptul prescolar este inclus in structura'sistemului nafonal de favafiméne eu grupele : mics mijlocie, mare $~ 6/7 ani. = “ ‘Lepea lavatdmdntuui a creat cadrul pentreatingerea unor dbiective educetionale conerefe 2 reform=i eae un tavd{denént diversificat,eare permite gi stimleazd mute individuale de pregitire; oe at, care permite gi timuleers THe ee 99+ uptnvttitr care thous F Init competi ifavorzeas ncirea 1 ublivaunanc aside maint or tt oe ¢ un inysjanssarcompantitrzareu sistemele sursbene sh Teresi : + yminillinintonensraprevator. of Inseet tee Riemann; inf OBIECHVETS CORTSETE reformei Invaymantului romanse este reevaluarea continuturilor de predare — Invatare , deci 8 programelor gcolare 7 Neng obetnme el compares ceo cu pgranele role meee i He eat Reevalusperpréprapelor gcolare a dus ls o clovfineg a teeter eproductic tn — unul Jn Geen a Repaluter poBagelo suas © clanificare a tinalitfilorye trepte de fnvajamAnt,. Fairs syst Find seama de smu propria copilului, de notte sae active sractvitatea gyfundamental joc tmibogatisea capacit8tii copilului prescolar de a intra in relatiesceilalfi copii si eu adulfii, de,a interactiona cu i medial de &Lsanoate dea stip pin cpr, eer, ki, experiment j + deseoperzea de c8tt ficcare expla prop forma unel imegini de sine pozitive ; + Sites copii poeqeoat pent 3 3 niet stadt necesare activi vitoare fr i 60814, precum yi viei sale ulteibere fn Societies Cerin ridicate in fata unitStilor de iavalamant prescolar ‘Unitajile prescolare trebure A aibA in vedere schimbirile sale generale, precum gi cele ow camcter local gomajul, dar gi aparijia de noi profesis.; moditiciri in stryctura clar sobiele 3i aparijia claset de mylOe + impactul fehnologiilor moderne TA via socicti i in procesul de Tavéjamantgterea diverstati culturale in-adeul soviet 5 dezvoltarea culturilor minonitare . Aspectele leuste de cerintele social trebute sf dimimueze cu miiic atenyia acordata individului, in acest cde, coplulu de vars preseolara seleaes $1 SA cespecte in j agonal sc: 9 deconaycere dn ute de vpn petra cmon + © Legea Invajamantulai (ne. 84 / 1995 ) 5 politica educationaltatutus roman : + Documenteteoficiale care reglementeack epicarea obiectivde polities eduv0lé§ + Direcpi generale ale roformei actuate a invatémantului , | + _Caracierisicile psihologice ale perioadeior de virsta specinvatimamslul prvolar 18 Vderea unt ap iferenjate 9 programe = Considerarca, in conde respect diverstai, a continy i reslizaren oblectivelor CUS Ar perioaci de varstd pregcolara * OM es de predare ~invatare la copilul pregcolss Programa actimidjilor inseructiy ~ educative in griiainiga de copii ~- Cuprinde Plamul de invayamant Metodologia de aplicare a plenului pentru invajSmannut polar 1 si Conjinutul programei arcurgerea modular ¥ ace'sistericl, PETITE Pate ere p J. Planul de invagimint pentea nivelul prescolar prézinta 2% Sarina interdiaciplinari a conginuuurilor eategoriilor de activitaf gi asigadaptares schemei orart ‘duratu une 2ile , in functie de regimul grddinitei . Planul de invajamant prezind aay oi nivelul 5 — 6/7 ani ( eet © structurarea pe douf niveluri de varstl : niveful’3 —-i ( wedpta socializari.) st nivelul pregatirii pentru gcoalA ); jnitele cu program norm: * Paria cu grddinigele ou p fs * 0 construcfe diferit, tn funcie de tipul de program arise = une PEO ETS dupa ammiaza tuna pentru gradinifele cu program prelungit si s8ptimanal , are activita © unnumir minim si un numér maxim de activitdji pe sfimin pentru fiecar = program normal : nivel 3 ~ $ ani :‘minim 24~ maxim2G . : 3 nivel 5 6/7 ani : mimin 26 ~ maxi28 fe nivel de varsta in parte = - program prelungit $i stpeimanal : ' : ~ nivel 3~ $ ani : minim 49~ maxini 4 : oe nivel 5 — 6/7 ani : mimin 51 + maxt 53 ese, optionale si extinder © odetimitare pe tipuri de activitayi, respectiv : activitg comune , a0tivitA wane este fix pentre ©” mumérul activitdtilof alese,“precum " gi al celor com fe activitajilor optionale sau al extinderilor este variabil in fungie de nivelul de v organiaaces acesfora ; . fiecare nivel in parte , tar 1 side decizia educatoarei ou p 2. Metodologia de aplicare a planului pentru inyayamintul prescolar Zi se referd la: : z - planul de invaj€mint pe cele doud nivele de varst& ; 5 t - organizares grupelor de copii (omogene gicombinate); . - orarelz grupelor care vor fi definitivate de Consiliul de Admidistratic 100= tempat afectat silnc stivitsilor div grBdinil: nivel 3 <5 15= 20 minute; nivel §~ 67% ani : 30 -35 ) ‘minute . In anumite situatii edvcatoarea poate recurge Ia activitij de 40 ~ 45 minute , mai ales ta grupete cu copiii de 6/7 ani , in Vederea apropiert replat de perioada seolard = ijloscele de realizar a procesulut instruct sau didactic, actvitfi didactice alee gi / sau comune ; ‘educativ in griuinija de copii care sunt: jocul , a joc liber, ditjat - jocul ca activitate fundainertald a copilulus prescolar ; fe sunt alese de cdlre educatoate , tn urma consult parin}ilor 5 - ‘eategoniie de activitsyi opyionale : cextinderi care nu sunt obligatorit activitatea didacticd a educatoarei cate se realizeazA timp de Sore / 21 pentru fiecare turd , respectiv 25 ore / siptimind 3 Conjinucul programei Programa penttu inagindntal pregcolar cuprnde totalitatea activitiitor 1 modal desfagurare a acestora, activity} ce wuidrese nu numal pregituea enplulul penteu scoala, ct fi prezét viata sceiald vintoare Programa incearca o imbinare supla a ideilor pedagogic trdiionale antohtone cu idle pedssegtile alternative din leme. in acest sens, ea inviti cadrul didactic la folosirea celor mai eticiente €81 gi metode in activates ci inditlerent daca ele i au originen intr ~o alternativd moderna sau in pedagogia tradijionald , Schimbul de strategiilor educaionale au poate fi decat benefic atét pentru copil, edt g1 pentru cadnil didactte 3). in mw spre progres erabevio cale gridisige de copit: ‘grédinita de copii sunt m: edtucetive rsasoice pentru aplicarea programe’ instructiv Sctisori metedice pentru aplicarea programei instructiv ~ educative in pentru elariticarea unor idei aparute in organizarea si desfagurarca activitajilor din grAdinita + Orgsnuzarea programului zilnic ; - Evoluyia limhajulut la copitul prescolar, cale spre integrarea scolard ; ridiniyd; = Acces, echitate, calitate in invajamsntul prescolar roménese eriale de prin Catalogul grupet — este document al educatoarei, pentru consemnarea prezentei zilnice a copitlor Ia grupa Caiciul de evidenta a precentei gia activitigit educatourei sauPortofoliul educatoaret, euprind? © provectarca inipal anuald, semesttial’, siptdmdaald a tuturor activitiilor ce se desfigoard in grédinifi, orarul grupei. evaly stsbulirea obiectivetor cadru si a obiectivelor de referintS, acivitatea metodico — gtinjfic8 desligurats de xectiviztes de evaluare continua a copiilor,parteneriatul cu pirinfi si comunitatea locala, evaluerea final Fisa psiho ~ pedagogic a copilului Au fost elaborate diferite modele de figd de observatii psohopedagogice asupra copiilor din gridinih in vedere gf ce se completeazi la sfxsitul grddinife’ gi face parte din dosarul de inscriere a copia ! ¢- ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DIDACTICE IN GRADINITA DE COPH (ACTIVITATL ACTIVITATI ALESE, JOCURI, ACTIVITATI OPTIONALE, EXTINDERI, CLASIFICARE C FORME SPECIFICE DE OGANIZARE.* t Mijloacele principale de realizare a procesului instructiv educativ in grédinije de copii sunt: jocul, ca joc liber irijat sou didactic, activitdile didactice alese gi / sau comune. Numarul acestora, in decursul unei siptimani, diteia de la un nivel de varstd la altul. {In cazul grupelor de varsté cuprinse in nivelul 3-5 ani, in timpul jocurilor i activitailor desfigurate cu copiti se va pune un accent gi marea deprinderilor de socidbilizare, iar in cazul grupelog de vitsti ouprinse jntce 5-7 ani accent eva dela pia spre pedis penn coal Fortes“ activitatea fundamental a copilul personaliatea ig pling formare a acestia ‘Jocurile yi activitifile aleve 7 HE pe-copii s se socializeze in mad progresiv s& se initieze in cunoasterea lumi, fizice, & mediului social si cultural, cérui fi aparfin, a matematicii, comunicdtit orale gi chiar limbajului cits si seri. Jocutile si actvitétile alese se desf¥goard pe grupurl ici gi chiar individuale. Reusita desftguriii acestora depinde de buna organizare a spafiului s8lii de grupa in zone ca “Biblioteca”, “Colful casei, “Constructii” gi altele, care se va face vis save x finde cont de resursele materiale gi de spajiu. Nu e obligatorio sectorizarea sili de-grpdyinsd-esreconcabil sf exist> cel pufin doud zont. fn gridinijele cu orar prelungit si s8ptiménal, in perionda dup’-amiezii, copii pot desfésura o paletd “larg de activitii interesante gi in acelasi timp, relaxante. Acestea sunt: “ prescolar, El influentéaak tnceaga conduitt si prefiguresza o © activitdti recreative gi de relaxare; + activitdfi de dezvoltare gi exersare a aptitudinilor individuale; © activititi recuperatorii (de invajare individuala); Aceste’ activitdti unmfrese ocuperea ___Activitatile desfigurate in perioada dupa-amiezii sunt tot activitdji didactice. timpului copiilor cu activitii utile, stimulative gi interesante in functie de aptitudinile indivi Seuwltore jiduale gi de-ritmul propriu deIS 20 duu ie ay - we be 3 cm — F- Fowr” ey ent oft we Ne comune sunt activi desflgurete, fe cu tenga grup de opi, fe grup mich care reusese = fducd in tenis copiloro tema de interes commun wild evolu sceston Aster pa hobs tuk do acu isnt, tradionale (conogtine dint-un singur domenia)-say sub fori de sebvade gee Ccocentogsap etactet stsciplinar). © activitete comuna cu copii dureazd intrgT5-20 de minute cu copiil de 3-3 ant #1 aclivitay 6 30-95 minute cu coptii de 5-7 ani, In anumite siruayii, educatoares. Poalé Tecurge la activitati de 40-45 de minute mai ales la Zrupele mari = prezhutoue, cu cops de 6-7 an, in vedereaspropertteptate de peioada scolar, das gure atone cd tema permane fi Se constatd dispontiitae dm pares cops 4m planal de invatimant exstdurmtoatle catego de activi cumune: Be cunoasterea fiului; oS Sere, emcee ae ’ Fs educapeplasiics; ff Numan acess crest de ton hve att, functie de gra de cop “Acth ite optionale sunt aise J cur educatoare in urns ensues oanilor. Categonile de activitai opponsie pent invémanul pregcolar sunt insiate u tls orientativ de MECT. Unite de aren pee te pot ore Parintilor categoriile de activiteyi / teme / cursuri opponate. a ei onsilil de admunisratie al grduntes va prezena publi le 1 septembrie oferta de ait optional a ecidini, {osbsle pLjor sb te onemeze, event Seape une spioaal, peNET en cote wee ah nivel ie ahead anja asupra ace! mul Rous 9 Gplionatele pot fi reahite pe parcuSuransrsemestr a linia sou chia, fn uncle cazuri in Und de timp mai mick. Devin pind durata une! eatgo SUIS tem opjonalé sparjne educatoarei este Mata tn rons conser Consd in invdtimintul preycolar, timp afectat unet activi opjonae fa programul nine este acelai cu ect a ceforllte activi din programal captor, ‘cursul ciclulut curricular din eare face de activate / 1S ani, in funcsie de Categoritle de activirti / cursuri / teme optionale pot fi realizate pe clase sau pe gripe de 10 posibiftitile grédinitelor. Pentru categorie de acyittaji optionale desfajurate de educatoare, aceasta va stabili continuturile, obiectivele $1 modalitaite de realizare in functie de : tipul de optional ales, durata de timp pentru care 2 fost xndit optionalui, nivetul grupei, particulartaile individuale ale copitlor. - Activitatile oprionale pot fi realizate si de ecbipe de cadre didactice, conform Ordonanei Guvernului Rov~iniei nx. 103 27.08.1998 privind modificarea normei didactice. Activitatea in eebipd se poate realiza Ia nivelul proiectani didactice, al predisii propriu-zise la grup si al evaludrii, Astfel, educatoarea care nu poste realiza un optional poate forma echip4 ott profesorul care desfigoara oprionalul la grupa Programele pentru acuivitsile opionale pot fi elaborate de MECT, Je inspectoru! de spécialitex ‘educatoarea care desfisoard optionalul respectiv (pentru ultimul eaz este necesat avizul comisiei metodice) sau chiar de PROPUNERI DE ACTIVITATI OPTIONALE, Nea] Ontionatar Tieraura sale eae mb moveme Folelor Limbi ale minoriiiornajionale ‘Matematica diseecavd Prietenul meu, calculator Py Mar descopensi > 7 Calton imaginare (geografi, in cosmos, tn itorie) Ecologist ‘Chabal curator . ‘Elemente de educafie religions Eaivajte pentrasecurate personal Educaie sanitard . 3 Cum ereulam ‘Micul gospodar : . ‘S81 coafecpondm singur juctrt ulizares aparazui gi uneilor de wz casi ‘Muzid vosald Micit mserumentis Fs FI ‘Teatr /Teatru de papusi ici sculproi Picturé “« ‘Tehnica de mode “Grmnasica nowicd Bortmie Mini-jocun sportive Dansur (dans clasic, dansuri populare, dans modem et.) 102, creat apatine 0 anumité petsoan Aces tp de ste eceptinsrea optima a fonemeler(vocale, conoane, semivocle) Activitatilor de tip intelectual). i e ees asa - coe identificarea codului acustic al cuvintelor componente ale limbajului matern; : ‘wusculatura eparatuluifoncarticulator, facind posiila pronuntia cuvintelo. Aceasta, la réndul siu, devine informayic de vorbisii sale. Fenomenul muteniei este determinat tocmai de dificultatea copilului surd (deficient de auz) de a-si controla propria sa emisi¢ fonematica, aparatului fonoauticulator, si implicit promuniia specifica tiniayulur gral, Cireuitol neitdpSibolbgR, tai sts ple ZBAGK, functional al limbajului, care se formeazi la copil. Etapele constituitii limbajului oral la copil marcheaza depisirea treptaté a problemelor cu care acesta se sunetelor yorbirli, unitatile morfologice, integreaza treptat in mediul social, insusindu-si un mecanism (mod: ‘constlingei de sine ct sia intelectului si implicit a personalita(i. 2, DEZVOLTAREA CAPACITATII DE COMUNICARE LA NIVELUL iNVATAMANTULUI PREPRIMAR SI PRIMAR 2.1.Conceptul de comunicare ‘Acumuland un bogat tezaur de cultura gi arté a cuvantului, folosit de marii ginditori gi maestrii ai vorbili, timp de rmilenii, nu putem spune totusi c& omul a invatat s& constientizeze tainele gi focul intern al cuvantului. L. Dimitrev, Cercetdtor al doctrinei Iui Hristos, constat cf omul a umplut spatiul cu o multitudine de cuvinte pustii, nefolositoate gi chiar diundtoare, care in esenta sunt imaginile lucrurilor gi fenomenelor de pe pémant. Civilrzayia noastré este pusé in mare pericol $i prin lipsa igienei cuvantulu, gindirit si sctimilor omului modem, iar muniai dezvoltarea unei culturi comunicarii este solutia ce ar rezolva aceasta problema. - La inceput a fost cuvantul, de aceea, adevirata fateti a umanitafi se bazeaz8 pe omul dialogal, onvul care se aff in relatie cu altul si cu alii, telatie care inteméiez nu mumai o existenté colectiva, ci si realizarea individulu ca stare. Find Considerata starea de gratie 4 existenfei umané, comunicarea ii ofert placerea de a relations comunica “insearnnd 2 ave partea ta de cer”, spunea C. Noics. M. Eminescu observa cf "vorba nit este decit 0 cunealta pentra a exprima o,gandire sen mai téraiu, T. Aighezi si cénsemniézé'cW intotdeaund "cdinuniéareatacepe'cit alegeréa pees “Gelebra sintagm’ a lui ‘Descaites "dacd ma indoiesc, cuget; cuget, deci exist” fundamenteaza ontologic esenfa ngturii umane. Din cele mai vechi timpuri ale civilizatiei, de la Confucius, Isus Hristos, Erasmus, Rabel 8, Comenits, Pavalos, Usinski, Tolstoi, Puskin,’Eminescu gi pnd in prezent, omenirea a constatat ‘cf individul rareori resi ed otiuse pentru aproapele si, Nu intimplitor Platon sat Grigore oe] Mare ne transmit flosofia in om unor dialoguri. Dragostea, cea mai important& diivtre virtuti, cea care di demnitate omului, cum spunea 7 inevitabil comunicarea. 109Btimologic, tennenul provine de I < ic mma oe a npaie n eo eao Cian matt Se may een me som cere ste eyes Pe en a ee Verbul a comunica mere substantivul comunicare santa com sem fusanuvulcomicare cut anbel plist, compartn o pursed eae 1.novoi fizicePbiologice ~ care‘au ea Origine trcbaote supravielui, pentcu agi tsigura o stare de stata het “azieoit de ldenscare pathol = ee Sino doin nin date ely rnevioi sociale - care se refer a : eae ah sole cate err lineal! pia nea near (uprindt) nan rv, evo de ai ae voli de respect gi neveile generate de dorinja de atortate (de & aveaHnfluen(s Din punet de vedere filasofic, comunicarea est judecta de valor altating ae a Din nna biologicd a omului de a se 8 fi mintala corespunzatoare; faciliteaza doringa gi voinja de sup ou semenit sai pentru a n proces prin ca heroes ma geu mai multe persoane transinit © raercanth ak rane oa satan ate emotional. Din pune de vedere al teriel generale informatie comonicarea yemesni on wranste de infommati de eo srs a aia (Ue femora eep.n, iat dn perspecta pslotingisti ee aun de cemmies cu ghlorl semneo, Coniderod ca writ finden ol fel cavinions rept mod de interactiuine psibosociald a persoanelor. De f a shosocialé 8 deschis un cémp larg de ectectin ® i fapt, acest perspectiva psihoso: amp larg de cercetdri pentru diferte categorit de specialist: Iingvgt, prihologi, sociologi, licen informatieni ele. care s-au steAduit probiene dull s& gaseasca limbajul comun care s8 le uneascd eforturile im abordates acestet Din punet de vedere pstlologic, vorbirea este © acivitate comunicaiva ce se tnsugete teptat se Hnvalh § sistematzesl prin nemrndt exereb expen e debuted opi end pe patel ve 2 IE pin comunicare se Intelege contact gi colaborare (nist gi pesoardanimald, cu ajtorl suinctlor 9 al gestrilory; im ens St pa amu fen schimbt ee sa sites de if aj (ew proses Istorc i funefiona, procesele comunicaritwnane au sat la baza unaniciri, a consi psTblogice culture 4 camenior. le au asigorl g asigurd wansihsin pormancsld «-expetien(el sociale, contin tod’ ile, orle Msi eficiente de influenfi educativa, formativa asupra generatiilor, Psihologia urméreste procesul insusita lisubit in CBnditit concrete, eleva formele gi studi la care se ajunge fi semnslenzé dificil intanpinate gi modal de depagie » lor in perfectionarea vorbicii gi in insusirea scris-cittului. In competenfa psihologiei intra gi fenomenal limbajului inter. Dezvoltat din cel exterior ¢i reafizat in plan mental, est un limbaj "pentru noi", de cémuhicai* ov noi ingine. Tustrumentul care faciliteaza si gribeyte dobindicea comporiainsuiuh sputtis 3 spucie cove unui psiwicg?s disponibilitatea subiectului usnan de a prelua gi de a opera cu fimbajul dublu articulatLimbajuf gi comunicarea indeplinese serie de fuctitprintre care aminsim “de integrare a individului in medi stu; de dezvaluite gi autodezvaluite; -de valorizare; de reglare a conduitei altora “torapeutica Limbajul, ca modatitate psiboindividual de wiizare‘alimbii devine mijlocul cel mai expresiv de relevate a personality, a oxiginalitai $i singular subiectlui uman, Tire comunicaionl i cognitiv se insite un raport de eerste; [a un nivel evoluat nu se poate gandi fir mijloacele limbajuli, iar vorbireafirainjeles sau continat cognitiv este ecjmold forma fird conginat.Jucznd in sistem psihie uman un ro deosebit de important, lrabaul este un fel de ex al sistemului psihie care face posibil fenomenul de consis . In psihologia socials, abordarea comunicii ar un statu special deosrece aceasta tem interéctezd cu cee ai multe gi cele mat aiverse discipline. Perspectva psihosociald are specifctatea sa, find preponderent axath pe dimensiunes ecttionald a comonicéit. Comunicare este incdrcatd de dimensiunes social limbsjului deoarece matesilul verbal cx are opereaza in plan interior este rezultatul unor achiifi sociale. : ‘aretepenee, relia de comunicare ge manifest nial sproapeistintual penta ca, ulterior, tebe de comnicare cd choos cde tebuinta de incluziune,(P. Gol, 1974). Ba apae la copiul mie sub forma aptitude comunicae gt de Bene etal dea rage atnia, x orig plicit dea igri, frit dea iat sau nega, Mai rai, saat vie de rela{joare’se rafioeach gi se exprimS fn manifest vate cae neces. stables. aged, jntersubiect}v cu interlocutoru! privind utilizarea aceluiagt cod, ; | . et thu psinooctl jock Tolul unui evra: Hint care adace pe unin dpropierea cela fl face pitagi Fae ee iia acleaitelesu Fina wand no post exis doit n acest contin oscar sie sine gi spre Fran faciitescH nu doat tonsfeu| a ceva, dz Ja unul la alu ete mai pofoundt, etemnindnd g ate adtesat, Nevoia de'a da tin sens identi psihosociale, prin dialogul cu celal; : insusirea integrald sau parfiald a ceea ce-t eae ju ditie tecesar’, dar nu gi suficient. : - umes, este 0 cone ie pethleges eile car ifecfereak cu problemas tte comunicts ee fn, continu itatre, Mnesantt este $i paradigma socilingsicd « comuntet are Porete de la premisa cd limbajul este 0 ilatare. 110 aeinstitute sociala (J.A. De Vito, 1988). Pe linga diferentele individuate,subiccti umani adn into Sierenh de ain clr. Aces poseable afte ap eprops Sect wrt Tacs Procesul comunicri, asupra moduhut in care individul se manifests into interaitine fi asupre modula th care ol valorizeaza comportamentele de tip comnicativ. sr ah aciere EL De Gerando afirma 68 un copil care apartine unui medi bogat injelege mai multe euvint i ce Bees « boat infelege wai multe euvinte gi mai pune actiuni, a tn nur fapante de comes eu tl soca expres, a esi, a deeontaion Bre. Pe remedierea, prin educatie, a acestei situatii, s-a sugerat chiar recurps Ja aga numitele pedagogii compensatori met Propun corectarea caren{elor, in special a celor_verbale, ale acestor copii Pe NEN ENS ste cunoscuta teoia hii B, Remstein (1978) care pune tm evidena dwt feluti de tml) corelate mai mute san mai Putin eu elatle soil de poveniena. Cop los de mle (nites) lized In mod preponevet un eo elaborat, in timp ce aceia care provin din clase muncitoare (working-class) au tendinja de a utils un cod restr ‘Caracteristictle codului restvans sunt: limbaj mai degraba descriptiy, afectiv, centrat pe apartenenia la un grup social, mai redus din punct de vedere sintactic, limbaj if care predomind interjectiile, exclamatile sau formulele rituale, ° Diferenjele lingvistice constatate intre cop la intraren in scoala tind s4 Tie eepeoduse in cadrul acestei insti dato accentului pe care aceasta il pune pe continuturile cognitive ale Invatatii gi, cw deosebire, pe modahtatle verbale de exprimare, Astfel, ise sugereazA scolii st recurgA la strategit comuricative mai flexible, diferenvate. Pentru stabilrea net telaii de comunicare autentice, este necesar ca inleractiunea §4 fugclione7g dupa, principiile ewculartiti, cosa vz ipune crearea unci pernianente oportunitayi de feed-back— fod ci!e fe ong Nd cde ctl ‘ Dp ds aihagiy's sv Ip dgss 4c 2.2.Comny (a este 0 Tord particulard « comuanicanii pedagogice sau edh . itere-asimilare a cunostintelor in cada q f% 9 are gi interactiune didactic ivad/ Comunearer didnt ducliei formate, comunicaten didactic constivie baza procesul de tran inatittionalizt al geo gi are loc inte pateneri cu statu-rolurt determinate (profesor, elevi et). Forma a comanctti uimane, comunicarea didactic’ presupune o interaciune cooperant; actiunea didactic, inteleas ca proces de cominicase sie preocupata de ceea ce se transmite gi de cum se transmite, {indnd seama de particularitatile elevilor. Acttunile de comunicare didactic sunt strategiile de sustinere gi activitatile didactice propriu-zise, subordonate obicctisslor pedagogice. comportd, pe Tanga consens (interactiune bazati pe schimbul de senmificati), intenfionalitatea gi reciprociatea Analiza actului_ comunicat suficiente momente de interogatie: orice interactiune didactica este comunicativa?, “ropreens& deionla syeeifica’a conrumicdrii fayiode alte forme d>-reietiiare? Comupeter|e 20 cea de-a doua indica o'situatie precisé in care se Bagereazt raspunsul exact, Adevaratele dificultati sit acelea care provin din mentalitatea infantila; copilul crede intotdeauna cd infelepe gi e& es ra dupa imagini implicé folosirea unor | suafil_unei povesti, s@ infaligeze o scend si sf cuprind’ un akumit pe accentul cade pe valorifiqarea clementelay cunoasisth-#r-expecieule anteric pe baza unebanalize atente, a int i, exp Literatura este o arfé reflexiva; ea S€ margieste la a inchipai imagini, a gaicli asuapna lor gi a transmite-veceptorilor prin cuvinte acele imagini ale gindirii. Este de dorit ca lectuca dups imagini si-nu-devind silitt sau plictisioare $i s8 fie completatd prin organizarea_unei_dranistizail De pildi, pomind de la trei sau patru imagini care ilustreaza etapel dEsfagurarit unel povesti cunoscute, este util st se treacd la un exercjiu rapid de descriere sau completare pe pe baza ordonatii itustratilor. $colarii mici pot istorisi povestri pe baza unor desene achematice sau pot vorbi agezind in ordine s{ograma care reprezint& 0 poveste & Conversatia reprezinta 0 cale importanté de activizare a vocabularului hostinfelor deja existente , dar gi formauii deprinderii de w exprima intr-o forma corecta gramatical géndurile, cu ajutorul cuvantului. Cuvantul fi ajuta pe copii s&-si formeze deprinderea de a se asculte reciproc, de a vorbi in fata celorlalti copii, de a rdspunde cand sunt intrebati. Conversatiile igi justifica valoaren in masura in care sunt corelate cu celelalte modalitati deoarece coi trebuie s4 dispund de suficiente cunostinfe pentru a putea participa la dialog; de aceea, sunt recomandate mai mult ta grips in vederes tate alizatoare -aceasta etapa este necesarA pentru a serveste consolidarii gi verificarit fegAUHTOATE peniru gcoald gf Ta Clasele mic. Conversavie cuisticd determina elevii st realizeze un efort personal de cautare, de investigare, pe baza valorificarit propriei experiente de cunoastere. Cu toate ck se vehiculeazd termenii de intrebare inchisd gi intrebare deschisi, in invatamdntul primar cea mai eficientl intvebare este aceea care determina un raspuns corect, si succesiunea une! noi intrebari, Nu trebuie uitate valentele formative pe care le au intrebarile euristice: Ce semnificayie are pedepsirea hamului?, Cun motivati atitudinea domnitorului in acea situatie?, oe : : Metoda analizei literare nu se foloseste in invaj&mantul preprimar, formularea fiind pretentioasa chiar pentru inva{améntul primar, Totugi, la clasele a Il-a gia IV-a, se poate recurge la elemente de analizd a textului literar in vederea regitiri elevilor pentru infelegerea textelor din invayaméntl gimnazial. “Metoda exercifiului este aparent o metoda neliterard, ins& exercitiul raméne totugi o forma de stimulare gi dezvoltare a capacititilor creative, a originalitii, 2 spiritului.de initativa gi independenf& in comunicare. La lectiile de citire, exervitiile au un caracter mintal gi.constau in formarea deprinderilor de citite expresiva, de caracterizare a de extragere a ideilor principale, a expresiilor frumoase din text ; i dezvolté memoria gi functile ¢i, imaginatia gi gindirea, precum © injelegere, © imptteatee SCH, Wat Sentiment al liturghiei, Prin 116 nnajelor, ‘Memorizarea exercita Poezie nu este infeleaasi de toata lumea. Ba cerecontinat on poctiaiafhigeaa gut odetge Propecia per Tse epi Shit, proverbee, atl, enone \ ernst, anoavelecompletearh tn chip pltetaetun Kteror (depaeal hee, I ghee) Cheer ere te pt ele i wssnoageen apne ce oe ai rear se el pe seurt un Fraginent dito letra, spl dea ecunoage tte ope ae opel Proverbele exprim wn adevAr relat creat usta a in experenttun sat cunoscut de toti meri unui ar SME de ace p se tee Ia fnte,eonepy stn Spor omshifun Teta alone ae aoe a gga wrewroror gener volo Seve eee Peg mat vw ata ae Ca ead (LE Er Mica ee ewer We ow) Dede wm exe op de eens eae eee A Mteva-verificatexenmpte ali carte, ai parte, Tot raul spre bine, Bi ‘0. rile reprezinta o specie scurta a liricii folel Car ah corny acne ace ae a livicii folclorice. Cantecele-formula sunt create din dorinta copitului r aoania s detiguaren snr feonene ak tu it Sie vos ee ts amate memens ej bn: auras pdewra/Scoatems apa dina ech/a da parse vec mente ae Joel itmieitaten, municaliatea ql bogata Hmbik materve pot ntti ot fh reieate gi cu ocazin dansutilor populare, acct area cA strigAturile se potrivese eu natura migcévior de hor8, inva fee ain lun constae igh pores cu nuamlrde hh, a ba bh Ur en op sue re tr ace dan spl Ces Pere EaoBat hore eo pe ‘Prin jocul didactic se asigura intelegerea, fi Eee conn a seal, Juul se snes THR ao Tp Te ava, nen exer Font Jocul exprimd experienta socials a copilului sub foxuna comunictii cu cei din jut, In invaténsaotul brim sg poate ala Tao Targa paleta de jocurs precom: — inet arena sui didaetice pentru formarea deprinderit de a pronunja corect suneiele (exenwplu: Cu ce sunet fucepe evn pie") Tn cadrul acestora se pot induce cuvinte ce denumese mune de personje din difeite poveyi sau obiece conan dn poveel sole opis) ee cae eee eater tere oe _____Bleviloe de vargta scolar mic Ise poate ere st. desta evi Jedigori, fup); de asemeriea trebuie si se mnsiste pe tormaica deprindetn de construe a cuvintelor din sunete imate date jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a folosi corect substamtivele Ia singular si plural, in activ gi pasiv a et suai preva gifolosirea corect a sineularulut yi & pluralulyt sau 8 cid se joae® cu euvintele ca gion fea sau repetaren anumitor cunogtine in mod pitt, fA oa interesul ETAT HEVATETA pegelara. J PhawAt denumeste jocul iuytate fun fe fonetice (exemple: Jocul silabelor -grupa ijn slab g,silabele in.supste (exempta: expra, nominatiy, acuzatiy, dativ, gemiv Printre principalele seoputi ut moltor cuvinte gi asocicrea Jor cu sensurile pe cate.te poarta, folosired coresta hu Pent at P arminti se poate recurge la urmiatoarea sarcind: Ce gti despre Scufita Rasie? Se poate ispunde apelind Ia mai matte variante prccuim: Este trimisd de mama se eb Copal at mncare ta bunica/Trece prin prature, edt gh eulege florsSe intineste clap geste adementt de este pitts de lp in casa bunciEste salen tle winator De asemencs, li se cere copiilor s& spund semnificatia diferitelor cuvine: sezatoare, speriata, depart, . Ii vederen atingent celui de al doles seop, © poate apcla ta jocul Fx spun una, te spi multe, jr pentru enersarea folosivii vorecte a cazutilor substantivelor, se ponte recurge Is urmAoarele intrebari “Citi ia dat mama mancare in coguley s8-i duca bunicutei? (pentne cazul datiy) “Pe cine au gisit piticit in cAsuta cand s-au intors din pAdure? (pentru cazul acuzativ) “Cum it strigau nepofeii pe bunic? (pentru eazul vocativ) Cine n-au ascultal-o pe capra? (penteu cazul nominativ) Docuri didactice pentru folosirea corecié a adjectivului (exemplu: Raspunde repede gi bine = Crm eve Cemsyfeasa?) - rispunsutile se bazeazd pe reamintirea caracterizAri din povestea Cenusdrease (open: disdactice pentru consolidarea deprinderii de a construi propoziii jifraze cu sens logic si pentrs formarea nei Sorbiri expresive (exemplu: Citeste pe carticic) Povestile create de prescolari sau gcolarii mici pot fi faregistrate pe casetofon, iat Ia sfrstul acy ected se poate premie cea mai frumoasd si original poveste. Cadrul didactic poate pune o ehiconre despre animale, rechizst fcolageanctimpur, cerud poi elevilor sh alcatulasc io ghicitoare despre un obiest din accra ‘categorie seu gruparé scurile-exercisit pentru analiza foneticd cei eon si capri $i elemente de joc pent afi cit ma tractive. Jocul POC ate ca soap inspinwis Be oa expitatiei, apo expiralia protungits pe ur inofid de onoiuaiopéa pi (exeinpl: Penna 8 20248 zgomot a fic op ala cand s-a spart - Casura din oald) Jocurile-exercitiu de dezvoltare a vorbit jul dramatic disp’ forma yaor versuti, ghivitori. ; Go eu deo contr apace. Link tare a dialog: pot fi integrate in alte activititi ca povestirea, lectura dup& imagini s |-amatizdrile sunt variante ale jocurilor de create; sunt j ic idee ce apat in vorbirea personajelor, producand efecte comice. Corecta meri" uw de o intreaga serie de procedin ext impune obligaori referins a pi Acesiea indic& frecvent prezenja : tei Seer : rovomjlorsrept coe ep gh cy th ee tcl nce pte) pecuaea +. completa sau suplin expresia verbala, aera Pramatiisle sunt transpunen scence de mamierh iB TTRGTaT creda) face red sensi de relate emt Iujelege wepeat c& el este un interpret de rol In neapretears, cw puileal Hea eleeees ste Sons in occa aa gi uhel Mencia Hgteonate wre am orn Sciam ce ex acs on ra Alte jocurt didactce se jw reteri la a a ITOCUTE AE Cte he tg aTe™ Aone Secatorte noe eel @ BE acester ferdtori elevii pot citi (ntrechndu-te in enue home eee pot chiar prezemta diamatizari, — se In cvtire frumniasa, expresiva), pot prvests, prt canta, pot pune ghiciton 9a mine ywcaine), La doctor, a i calve gau intze clase paralele In canal ih acestara ente acela Je pertinenite intro calurk a communism 1 purtauons de me E REALIZARE A EDUCARILLIMBAJULUL 2. FORME SI MLILOACE D: A. ACTIVITAT] COMUNE (OBLIGATORID, POVESTIRES LCONCEPTUL DE POVESTIRE i Fowwstives ca specie eptca in proz: aim. *7 a), Fste © naratiune literard de dimensiuni reduse, care conjine un fond lirie- (vezi vol! Mano = Aus! Sadoveanu). Tenmenul implicé referiti 4a arta de a nara, formA esentiald a genului epic ~ (prezentd in toate spe acestuia), + Pind o culoarea, nastalie pent © Termenul de po Spre deosebire de nuvé = dezvolté un singur plan, o Intémplare neintrerupts ~~ apeleazd in mare mAsurd la modalitai plastice (Imagini vizuale, auditive), cultivé gustul, migcarea, scare prone ora HS afectiva mai intensd; ~ "In povestire imaginatia coexista cu adevarul etc.; ‘Ascultatorul face deosebirea dinite limpul faptelor (obiectiv) 5i cel al povestiri (subiectiv). 1 spaliului, care poate fi prezentat mai veche specie epic cult, povestives Tsi eve originea‘in follur (din care « imprumutat ‘recut (povestiriistorice), forts imayinativa, umoruly este aproape sinonim cu cel de nuveli. Desfasurata pe coordonatele timpului, povestirea se defineste prin coord direct sau sugerat. Prin actul creatiei spajiului geografic comun este depasit. Seriitorul erecaz4, printe-o poveste, viaj4, oameni, In contrest cu amploarea constructiei epice, variaz numérul de personaje, Ble sunt mai pujine in povestire, schité sau nuveld +b), Povestirea gi basinul Povestirea se distanjeazA de basm printr-o actiune mai puternie ancorata in realitate (problematicé socialé sau familigla mai pregnant cadra obignuit, personae reale cel mult hiperbolizaté seu enimale personificae) Povestirea are dimensiuni mai reduse ca basmul. : : Cele mai multe povestiri sunt consacrate lumii animalelor. mint ue watétorulsau*profesonil sransiite uncle ovestirea ca metodii de inva Fiste 6 metodsieinvayimdnt expozitiva prin care edu: te de copii prin experienta pefSonala. ‘cunostinte care nu pot 6 dot ovestires ca forma de activitate organizatt sau eficien{a in gridini{a de copii. Povestirea este un instrument cognitiv, de comunic cu valoare eticd si estetica f : clasified in doud mati categorii: “Activitatile de povestire se by povestirile copiilor a) westirile educatoare; ae 118 1 mijloc instructiv-educativ are si expresie, cu statu de activitate obligatorie in grbdinita,ee ee ee ee indices, image @) Povenie contBute in mod substantia sex 4) Pris folositen-cavEsTan 91-5 Tag aaa ey eet pa i ructura ©) “Povestisle au o deosebité valoare eticd poaitive, De pild®, povestiate # basmele, exp ia intermediul povestlor, basmelor copii des bit, cu frumuse Ble contribuie ta formarea constiinjei_ moral tra e le, a unor trissturl Ce eTMeaISaTe, Scot Tn EVITEUTT GalATE GFOHIST pouch © si de comportare civilizatd (Sortuletul, Cena witat ici) Rosie, Capra.cuu in colectivitate (Minusa, Ridiches uriass, frumusejea prietenici, a ajutorului reciproe gi ete.) dragostea nemérginité si grija parintilor {448 de co} asnamel, Lebedele) CoAu sya contain de a mune, dagones de munca abe fae momen ‘enuisiteasa) Activitatea de povestire constituie mijloace de educatic Ascultind povestirile educatoarei, copii isi insusese expresi armonioasi a cuvintelor in propozife, sensul figurat al cuvintelor. mii, bunatatea gi sacrificil lor (Nuiel Ficrarul ndzaraven, cd, find un exemph: ds exprimare aleass, frumoase, plastice, observa imbinarea 3) Spctviaten de povestie exerci ifluenh mlisteralaasupra personel presclahi,conibuind In edcaja cogniiv,eticl stestticd a ncestuia vitttii obligatorii de por a) Tema centrala a povestirilor realiste: copilul gi copilaria cu tot ce are ea mai semnificativ &):- Hovestnde din vaya adolf: (icin, pani gar’ Be 1aptter, ert Tegetdar..) : ©) Povestirile fantastice (povestile gi basmele) sunt indragite de copiii pregcolari de toate varstele. © — Educatorul are latitudinea sa selecteze materialul literar in functie de obiectivele prevazute in programs. Penirz: » realiza pe deplin obiectivele operajionale, educatorul va avea in vedere caracteristica activitajit de povéstire: sai a) cunoasterea fiecérei specii literare accesibile prescolarului b) alegerea momentului potrivit pentru integrarea materialului didactic, c) infelegerea mesajului de cétre prescolari d) calitatea exprimarii ©) capacitatea de a captiva pe copii in timpul expunerii f) accesibilizarea cuvintelor gi expresiilor noi dezvoltarea capacitafilor copiilor de a integra cuvinte gi expresii specifice unei povestiti in contexte noi 3) f) cultivarea exprimiri orale, corect, in structuri gramaticale mai ample (propoziti dezvolat,{raze) i) crearea unui climat propice acestui gen de activitate (expozitii de carte, fond muzical, discul sau banda magnetic’) j)gradarea textelor de a 0 activitate la alta (in funcfic de grupa sau clasé) 1k) selectarea celor mai semmificative fragmente. ind valoarca educativd a actului povestirii, educatorul va asigura: audierea atent& a povestirii . refinerea momentelor principale ale povestirii repovestirea, de cdtre copii, a continutului povestiii in ordinea cronologict a faptelor povestirea acfiunii dupa un gir de ilustrate alcdtuirea unor enunturi despre personaje raspunsuri la intrebari privind momentele subiectului crearea uauialtfinal crearea utior povestiri pé'twitie'diversé did Viaje cotidiana ~ realizarea corelafiilor cu alte povestici ; 3. Organizarea activititii de povestire 1) Pregitirea educatoarei pentru activitate a textelor si implicit, o m © Noua programa ofera educatoarei o mai mare libertate de acfiune gi selectie a laced nosibilitate de proiectare a activitatii de povestirea >» © Spe en up oe » nlswnme “tech Ree rea cu toatd aten|ia a textului povestiii Inainte de 3) Besedttes erupei de com pent pereenerea povestii: ©) vegave negDcaece i Jepline deel Sop ceo povestie ©) asigurd condi ile asa py feces Wit povestst (actisirea, curdfe aranjarea scaunctor in semicere, 4. Destésurares activ a) Introduces Se realizeaea pr a povestie 8 Sonu in uctivilate may inulle procedee: ‘Anunts tithal O conv rsa , Reactualizar b) Eapunerea povest Educatoarea anunjé titul : Povestiii si incepe 8 o expund direct le intraductva, ibers seu pe baa unorilustrafi 4 ubor cunosunte mai vechi : de catre educatoate ovestirii (poveste s Stabilirea unei legaturi stranse expunerca educatoarei si fe e Milosse care contribuie Ie expresivnates bbasm) si incepe expunerea. ® povestitoarei cu cei ce ascultd Al mai plastica, expresiva xXpunerit, prin care se imprimnd povest ii un _carscter atractiv. + Vocea, ton {prin care se subliniaza unele stéri expuse) trebuie sb varieze In funetie de continutul re puse) trebuie si variere in fonctie de continutul Schimbarea riumului_voibirii — conduce la sporirea.expresivit = : Sebimbares o py xpresivitatit si mirirea stérii emotionale Pauzele's accentsle > fctasings pauzclor determinate de posctanto sau de.difert conduce Ia o povestire vie, la relaxarea semnificalilor . sitaati psital Accentul - prin accentuarea educatiei pu loare tot ine in valoare tot ce ajut la ingelegeres mesajului povestiti Deseor, accentele sunt legate de sublinierea elementelor figurative ale vorbini (epite metafore, hiperbole, repetarea, enumersrea ete.) Minniea si gesturite — contribuie la marirea expresivitatii povestiii Ie perceperea afeo tre copii a textului comnparati, si constienta Folosirea unor mijloace intuitive: a, silts, mache Euducatourea tcbuie si-g perfeejioneze continu tehnica povestii ©) Incheierea + fixarea continutului pr al al povestrii predate prin urmétoarele procedee: - prezentarea si discutarea unor ilusrate, reprezenténd momentele principale ale povestirii, conversatia in legatura cu tema, contimutul gi personajele principale ale povestiri - reproducerea de catre copii a fragmentelor semnificative din povestire = mimarea unof acfiuni caracteristice personajelor din povestirea ascultat& ~ redarea in desen, la alegere, a unor elemente din poveste care au impresionat pe copii in mod deose Incheierea activitatii trebuie sa imbogajeascd orizontul cognitiv al copiluluigasigurind fixarea conyinutului prin conversatie, fie prin expunerea povestitii din alte perspective. ~~ a Si in aceasta elapi, educatoarea va avea in vedere ca expunerile sé fie clare, ritmul, in funotie de specit actiunii, tonal adcovat si nuantat, accentul, gesturile, mimica, in concordanté, cu cetinjele situa personajele. in care se B. Povestitile copiilor Prescoiaril‘tivaya atitsé-si exprime liber gi cu usurintd impresiiledespre povesiie.sar basmele, aydiate, reproduca continutul acestora. oe * Printre multiplele forme de povestiri ale copiilor, in gradinité se practic&: repovesliile, povestirea dup. educatoarei, povestiri cu inceput dat, povestiri dupa plan, dupa ilustratii, povestiri pe o tems deta Repovestirea Scopul principal al epovestiilor:formarea deprinderilor dee. expune cursiy slog povestic, povesti sau i ci 1, gramatical. Be ee A i ea vorbirii sub toate aspectele: fonetic, lexical, ; * memes Repovestirea are ca element fundamental consolidarea povestirii(povesti, basmulul), : 120%sctivititii de repovestire este conditionsta do modul in care 0 Tao De aceea educatoarea trebui ‘ir ons povesie Inorenniace enctns us ner In pei ies congenic pores ee ae seama de nivetul grupei. Bar inceput, zepovestires dupA teblouri si epavestivea dupiun plan da, Repovestirea dupa tablouri ‘Se organizeaza (se desfisoaré)astfel: ‘anunfarea subiectului Ge dextipbart) atte: ‘onic pe seu eon teproesre pov pe eptone, nonin prezenii abou cedveatarea cere 9 ltr copii st colmpleteze poveniea et Renae dink niente ects a pov be) — lel sos I dette de te sdston jon cr wea een Plant verbal poate forma emunitv interop Intcebarile ajutd pe copii si-si reaminteasca i a eat teascd intregul coninut al povestirii si si-1 poatd reda in Educatoarea trebuie si urmérensed cu aten} feascd cu atentie gi exprimarea copiilor le copiilor dupa modelul edueatoarei move Astfel de povestri stimuleazd imagina{ia gi exprimarea. Cerintele modelului oferit de educatoare: + Rovesti subiectal povestii fe simp i clr, cuprnznd ipl propia de expeinta devia picecuphiite copiilor i orientarea copiilor spre fapte gi intdmpliri cu influen|a pozitiva asupra ascultSterilor nuanfarile voc tn funeie de subiectl povestni gi peconsje ‘mobilizarea copiilor la activitate prin stimularea atentiei voluntare, crearea unor stiri afective placute Structura unei asemenea activitji este simpl8 ~ cuprinde: a) povestirea mode! a educatoarei b)_ eleborarea de catte copii a unei povestri similare, Copiii vor fi ajutali cu tact in timpul yexpuner Povesttile copitlor dupa vn inceput dat Pentru a putea fi continuat, Ja mod ideal, Jet treba soinicunedseé anumite Cadi ~ si confina expozitiunea (locul, . personajele principale) = sh'se opreasca imediat = comtinuarea nevestit vai precedat de conver sur — ments renter pe cop spe cdeatomen, tu aprecia (eva) tale poveatic. epier, edna mts peach + feu idonene ta tec leapt mel pore werk parents ob prego Seer eal Heroes 1. Inceputul povestirii expozitiunea gi intriga) 2 Coasts over (moment uber) 3, pecorn poesti de ete educate Povestitie copiilor dupa un plan ‘Sunt dou’ categorii de povestiri dupa plan: 1. Povestiri imaginand intémplari specifice basmului 2. Povestiri cu subiecte din viaja cotidian’. Structura: = Scurté convorbire pe tema aledsé (sf constituie planul povestiril) * Prezentarea planului propriu-zis, conceput narativ, din enunfuri simple. Copii repetd planul, urmand apoi s8-1 dezvolte. : ‘Yor povesti mai mulfi copii, Educatoarea va interveni doar pentru a corecta expunerea copiilor $i pentru si conduce spre. final plauaibil, . Tocheieres activitdfi Jecile obiective ale educatoarel., e+ 9 pe eatin despre jedi (pApusi, animale, mijloace de locomotie,truse, etc.) — wand un suport intuitiv eonerets—22 = fa jurul eroull principal jucirs", copii fs narfinile lor. Jucrile sunt persontiate, Cop creeazi 0 alté jure, paralela cu a oamenilor. despre jucdtit: = pregativea activitatii de povestire = anunfarea tithului activittit = convorbire pe tema respectiva 121cee ns I hoveree we eater : Evaloaten scold reek # Moxtalitts de evatatce a are 1m eu jetrane care some teen abvarra cot-yie ean ave stent wha Scitiore wna act ey PeOH orp SCLIN com ccantd a Wi TA poophimate ARIACLPRICULAK A Liz mwa MARIL Batura A ACTION AIL Pataca lists PRE ALIZ ARE Puvesttea Siete DACTNITATID BCLIVE ORPRATIONALE asculte cw atenje, concentrdnd-se ssupra pues! Sa tedea pe seurt cuntinutal purest, Sa demonstrere injelegetea textulus, taspuncara! la intichann, S# rejind uncle cusinte §2 expres din povestite 2 Afecuve, | Sk parnicipe cuanteres fe activitatea des figured 2 Pate motor, STRAT BIE DIDACTICA © Kesurse prucedurale © conversetia, explicafia, obset Kesurse tnatenale: - unagin! teptezen! Sb adupte 0 posips corectd ta mtsute pe durata atisstiie ia, povestirea, problemstizarca. wind mornentele pribcipaie ale povestrnt © Forme de organtente - frontal + individual ‘ Mudsittap: de evaluate " Pe Gonsuinsk: pean observatca carcgpontarnentulit copier, * : prin analica 91 corectarca caspunsuutlots ee 1 -) final& ~ pam intrebsny, . 7 2 pnin joe LOCUL ACTIVITA TIE sala de grunt . var . DURATA: 30 de nunute ° BIBLIOGRAFIE: : ~ “Progeaina activitsilor instructiv ~ educative i igedinge de copi yi tepulamental Inv aysodntutar pregcotac” Gierglidan~ .Dezvoltarea vorbini”, EF D.P Bocuresth © + E. Varzavi, M.. Tarban, V. Manasta,SCENARIU DIDACTIC [ BrapereTes Orgsnizare ecivii _sotoralghiiton ‘Aduad polen din fox Salut de sro ‘Ateatgh din ver gi piné-n Sa fck mien dle, “Win epi spade ATH opi erin ala de graph Ta Ves | Reaciatgarea eunoqtnielor “Ananjaeea lemel ga obieclielor ‘eli fla doce primavara iu se mireste si raul pe ‘acona ew atenie. ‘Rasp Ta vebi Dinjarea ivi afigesz8 imagine pe panov. Momeitele principale ale povestin aunt “Albina plese la minut soare spre a: niga af rab ma out pe cee Pentru ef albinelor no le sjunges zua ‘uleaes polenul de Is tate Maile. z Th rouel @ aE Ca paste un ‘ell de viesp care incearcs 8-0 impledice sung aon 3 lmbrineité de viespi, albinuja cade ‘re peialele une albsstree eae 0 , ‘neurajeazt 54-9 contimne érumul 4 “Albinuta gh neta drums hrneste 0 sh recapete foqale 5 ‘sjunghind in Fa mantel in spaele iruia tebuia 3 seinjssca soars, Alina ig add ferfele pete a urea ia if, ns acolo id seam 4 pnt acolo 6 Soarele, care ee pregaten de culcare, 6 vede pe albus gio ia peo 1328 pnd la cesta potdnd 38-1 preznte rugamnten albineor. a ‘Soarele accept propuneres 51 snd de stunei primavera zie ce reste pln cdnd albinele ig termind treaba. Peatsu © mai bund Infelegere si receplare, se tine seama de: = vocea gi tonul trebuie s8 fie potrivite ev important faptelor povestte; - ‘3e flosesteo mimics gi gesturi expresive, iar cuvilele necunoscute se cexplicd o daté cu expunerea texto, alsturénd un sinonim sau o Sintagmd amritoa - schimbarea ritrulut vorbii,rosirea ‘maj clar say mai gribit a cuvintelor in functie de momentul povestci, : afisarea imaginilor concomitent bu expunerea povestiti * ia es faut de ns Aw Asculi ou atenic Bvaluare Ta igtlpovestiidicutt x copit, puniod 9 Inbdtireferitoae la conyinut: ine a plecat in 2bor citre mAndul soaie?” De ce a plese lbinul i vorbeasc cu Soarele?” Le propune copilor un joc in care ci trebuie s& ddescrie drumulalbinu(eicdtresoare, Pe un panou copii trebuie s4 amplaseze personelé ia ordineg aparitisi or. ii Riaspand ie Tatebi, | Tacheierea activitiir Face iprecieri asupra moduli cum Sau comportat copiti icactivitate, RectaMEMORIZAREA, 1, VALOAREA INSTRUCTIV-EDUCATIVA A POEZILOR 1. Conceptul de anemorirare al prc iet iilor Memoriztiile sunt actiitdty obligatorn spectal erganizate in grisuaya de cop pentra insuyirea constient& a poe? re prescol de nemtet semantice a poester ne pertnte sh sestzéim deusebaren dire drsnsal poetic 91 eet stisnifie (metatora $1 sinbelulh. Feficrenta educatisa 9 forinativa a poezter deyands, in pranl rnd de valarea er atest, . ont Un text Interar este un sistem pertect oryanizal,» stuuctora, dofelegana prin aceasta atat ,contyuntal, cat gt forma, Mesaj ar sonuvetea edu fextulas poetic, pentru HC S€ prezinté ca un Cod ale sstye Inutale (resay ets) 9 estetice (vena) evtettc), pe care capil Ft, Fe despiande pran contactul direct cu npeta (asculis poeria, patti apa ta discujth pe marge sescitta semnsticatileg1 fe asiiala pris tent autetnce 96 exvetvnale). 2. Contibut mernoricatitr Ia educaron ntcbetunkéa preycoteitor ins 4yatea preety contre le lagitea ureuntul gop al cpl, la dese socetate, despre natu obsecte sntermedtul poezihor apcullate $1 jnvalate, copii) Wrgesctrepta orszontul de eunastere y Multe hate pce deaslvie copuilor uncle aspecte gar acteristice ale estnpay es, Hut eV. Alessanatt Jena de V. Alecsatdt, Ign pe uli Je G. Cosbuc ete) by Sunt poszt care intatigeazd aspcele Je wnuncd (Gospoxina, Mica! constructor) ©) _Unele poean surprind tastunle caractenstice ale unor entmale itagite de copil (7lteants de T. Argher! Cajetugal sop de E, Farago, Meleul, Calutul, ete.) 44) Pun unele poezt copii se faimliatizeacé cu uncle obicetu religioase (vezi Crdcninul) $1 laice (Anul Now) €)_Activitstea de menorizare contri a formaren dep naa, garaitea, creativiatca ‘Cu alte cusinte poezta pentru cupit oferé variate posibihtayi de spriinire a procesului mstrucuy-educatty, putind ma sd, gmnea, mesenile peofesionale, datiai, radii lepate de sirbatone de tard 4 oferind baze g altor procese psibice is viaja viejuitoaretor, eopilide, eduecyis rete atorda variate teme (icuinusep sahtele. wostea nributia memorizérii Ia educatia morla a copiilor (dezvol la copii o gama bogath de-semtimnente (da {348 de parinti: Men de V.Anitescu, ia det, Dragan), fay de pave, fold dle natura pattie (Sowa Je M1. Enanescu, Peniu tine primivard de O.Cazimir) z rin intetmediul poecittor ~ cate conjin imagini vizuale gi auditive simple, das pline de dinatnasin gi forta de ‘sugestie. efecte muzicale reslizate prin procedee variate (onomatopee, rep2tii, srmonit mnitative, dispuneti in strofe, ‘ca rtsmulut gi siei etc), notiunile mai abstracte Tcep sa Se contureze, sé devind miat Iuaperi. 3.6 4. Fducatia estetica ~ contributie de neconceput. Cu ajutorut poeziei copii invayf, in bund mAsura, sé injeleaga frumosul din arté, din naturd, din viafa omului, $4 sesizeze muricalitatea $i frumusefea himbii mateme. Poezia ft emopioneard, le dezvolté perceplia esteticd, sentimentele estetice gi le stimuleazd viata 5. Contribuic Ia o expunere coloraté si nuantat§ recitarea expresiva presupune respectarca pauzelor gramaticale, ogice gi psihologice marcate de punctuate, de sensul propozitiei sau a Irazei rimate etc. Poezia are intluenta asupra dezvoltari tuturor laturilor personalitiii preseolailor. ‘Meinorizarea ocupé un rol important in activtatea instructiv-educativa a grédinite consttuie un prefios mijloe de cunoastre, de educare a limbayului, de culuvae u sentimentelorestetice si morale, de exersare a memorii side stirnulare a imaginatii creatoare. Decodificarea mesajului poeziei. Principalele tiputi de codificare: = decanificare enacts (cAnd semnificatia intenjionatd si cea finala coincid) + decoditicarea ampliticatoare, decoditicarca aproximativa ~ in funciie de ,estinatar”~ receptor. au OBGANIZARED ACTIVITATILOR DE MEMORIZARE, . 1. Tipurisde aivitti ste mewarieare . Dupé vatore diacicd ativithie de memuaicare se impart in: 2) activi de preaare familiaszatea copilor cu textolpoezci si avdjrea lui de ete copii) b) acti definate, eu sjutoruletrora ge asigud insusieatemcinica @pyecilor prelate ive consol deprindecea de a se reproduce conglicnt gi expres olideaza c) — activitéti de verificate exactitttii reproducerii, a teBinicigi memordtii posziilor a) —_Activitates de predore a unei poesii 124\ etl __ Procedesza in continuare Ia fe, cu selelalte stole, pentru ca Ia sfary, si se repete tout po poetic Alviil de predar poesitor st numerous, nr pein este ce a desir ant Merah. Aspect Poetic innoieyeformblele de exprimate,contvind pin bog, rin sintagme contri spec, prin igi are potenjarea cu capacitit imbajulu, la edcarea infelectnls gh eseicd& pregcoarulu ia scolar’ mie, voi zat atv de memeorizare—de tot il, a condiilor worizante desfagurdtiioptime a activi " ~ Clint propice: = din punct de veieréariental = in punet de vedere afeciv De regula, activitaea de predare a unei poet cuprnd in desfsguraien ei, mai multe vergl(etape. Sun ttntuceren onion actvtte . unt faniliarizai cop cu gouinuel poszii care ames 8 eprezenirior gi cunosuntelor coor, evprins in text posse Procedes " + eur convorbie itrodutiva (Lana pe ui de G. Cosboe) printro ghicitoare . prezentarea sub forma de surpriz8 a unei jucBti, persona | = intuirea vow rtrialadecvat > sour naatione {psn Jn ppl rescore + Anuntares tem, obiestivelor, motivates activtéit ea te eee Bop nanoes illt— uear etre mode pe vo fe eestonten Rest poze 3 oti expresi, pentru a pune in valoare att continutul, et i fiumusetea ais poezie. La grups mare si Dregatitoare nentru scoala, wrmea7a diseuii orientate in text, cu mnolvatile necesare + Invatarea peril de eftce covit Jn funojie de nuntrulstofelor 91 coo{inutl pooziei se poate realize pe {regiment sav ip itregime (eloba) ‘Memoratea poeziei se face pe fragmente, acestea nu intotdeauma coincizhid cu numérulstrofetor, ci find stablite ie functie de idee exorimets. : Se reciti, repetind, pind ce memorea7l tof coptistofa inti (metoda globala dack poe estealedtitt dint strof’) i ‘Cand poezia are mai multe strofe invajarea se face pe pli ~ seit educatoarea prima strofl gi chesmé unul, det copii sf o repete. Se rece apo ln ecitarenstofei a doua inprewn cu prua, sila repetarea lr dete copii Se Partea a doua a activitéii de memorizare o constituie repeturea sau verificarea unei poezitinvatate anteri formeaz’ deprinderi la copii de a recita expresiv gi constient, Se rearintese poezitle invajate, se revitese poeziile respective. Se prezinta copilor prima stofa a une poezi Incheierea activtai de predare a unei noedii— se face prio elegeieadiferitelor prucedee de tncheiere = introducerea unor euvinte $i expresii nou insusite in propozii scutes = recitarea corecté a poeziei predate; = recitarea poeziei de care intreagn grupss fedarea unor migcAr imitative sau a unor onomatopee (In legiturd cu continutul poeziei); | executarea unui edntec care s& aibéo temd asemdnétosre cu poczia predatd, = aprecieri colective gi individuale asupra feului in care a fost invajata poezia. Indicalii metodice-cu privite le activitatile de fixate a poezilor ivi de fixare: = anunfaree activitiit (a temei); = reamintirea poeriei ce urmeazd s8 fie repetat, 7 eproducerea poeziei (poeziilor) propuse de catre educatoare; = Sncheiereaactiviti . Indicatii metodice cu privite la activivatile de verificare a Invitnii poeziilor ‘Numérul poezilor repetate pots fie patru seu cinci, grupate eventual dups tems lor (grupa poeziilor despre anotimpuri — poe despre grédinia). ; aan pot fi repetate poeziile temeinic invijate in activititle anterioare. = Se verificd poezile care vor fi recitate Ia serbare. . Procedeele de introducere in activitate sunt aceleagi ca Ia activitatea de fixate. “Anontatea actividli se comunicd prescolarilor modul cum va decurge verficarea si paeails cara vor fi repate. Partea principald a activitii o constituie reprodueerea poeaiilo de citre-copi. In partea a doua a activititii se pot aplica diferite procedee de,joc: . ‘lementul de joc ~ ,tecitd mai departe”™ {In incheieres activititi se fac aprecieri asupra rezultatelor objinute de copii, cu evidentieri concrete ‘Se comunica numele elevilor care vor recita pocziile invajate, pe scend, la serbere, 1s aeLECTURA DUEA IMAGINE . 1. Local 1 mportanta tecturit dap inva ‘Lectura dup iongins este 0 formA connund, dbligatorie de ativitate instructiv-educativi, co solicithinfens reprezentaile eopiluti, experient li de wala, capacitatea sa dea fotos in med independent cine dine diet wn eerie Ieipedial sil natal anspse nat yori $8 cum adultl cites textul seri, copill eseyte napines, a ie-un ese, se exprind pe baza 1, ne shu cileye imagines, adich pringeste un mesa), se expriind pe baza I Inmaginea devine aste! myloe de comuncate eu ajutrul céten se enerseard gatviea gi opeafile acest nals, sintez4, wenctalir flor de cinoumveae verbals ineepe pein recunoasterea de cAtre cop, in tinagine, a elementelor or, apai stable ley ete ale enumeraru ssuae,desetie gays tneypueteaca relate hve sundae viral 9 propia exp abstractizate. Pa ul de fornuatew clepr except i star tre elen ents 1 Onganivavea 9 dssfAymaren lect dna 2 Certife pedagopice prvi orantearen yl desfdyurared in organtzatea gi destagurate leer dos nai activatea eluate elie onentats tw unstoarle direct ‘8 depuinds pe cop sd priceap sant stematic hase sk deprud esa yn nfelengh contnutl acesteia printr-un pioces muntal de analich si sintess; si prccizece, sf eovecteze gist aldnceasch proces instruith ite rigice la generalizani; " : st actives ‘coerentt $1 expresiy coir a rispurnle acestor cerinfe, educatoat lente gi shi sjute pe copi s8 Se 8h precizeze 9i'8 iunbogateasc& vovabularul copiilor, s&-1 deprindA sé se exprime corecty, tuehuie sf studieve nuterial ilustativ, un chestionar corespunator seme ilustrate Imebarile uebuie s8 fie precis yi clar formulate, accesthile Tnfelegeri copiilor gi s& se succeada logic ‘t-suinuleze observarea imaginti, si se axeze pe momentele principale sa suuleze gts activeze gandirea, 36 formuleze le rebuie probleme ‘t+! determine pe copii si-gi motiveze idle, s& caute gis stabilease relat corecte Hotrabiile fle site Wet wie st coneeptiadd prin continut of calitete imereselor de cunaastere ale copii gk anuine; ~ Shrespecte adevarul stint; + si corespundé varstei din punct de vedere al continutului, . © si pun in evidenyd clementel principal cs 54 posede suficiente detalii pentru a’forina reprezentdri cotecte complete despre problema stu = si ofere 0 imagine clara asupra realiti pe care o prezinti; = sh faciliteze wansmiterea mesajului prin elementele care 0 compun; 4 stameascé atentia prin calitii estetice deosebite (colorit, proportia elementelor, ayezares in tabiow ete.) * iat; b) Pregatirea lecturilor dupa imagini Pregatirea lecturilor dupa imagini presupune: Proiectarea tematici activitajilor in functie de prevederile programei si grupa de varsté a copiilor, Procurarea §i selectarea imaginilor cé'vor fi ulilizate in activitate; = Asigurarea condifiilor de spajiu gi timp necesare desfagurdri actvitatilor de lecturd dupa itnagini Desfisurarca Jecturilor dupa imagi In desfagurarea unei activitaji de lecturi dup§ imagini se distng tei etap. 1. Inteoducerea In actvitate Citirea tabloului (analiza, descrierea, interpretarea lui) r Incheierea activitajii(evaluares finalA) . “ Introducerea in acivitate poate fi fSeuts ris ae m3 Prezentarea sub formé de surpriza a materialuluis + O scurté convorbire pregatit =O poszie sours, =O phieitoare care s8 conjind elemeénte didi tems ob urmes 0 scurté povestire cu elemente reale sau fantastice, 7 ucatoarea trebuie s& antreneze reznanja sufleteased a Copitulil, alegaind pZotedeul cel mai potrivit temel gi nivelului grupei. ee hae ee Bee 2.- Citires tabloului incepe cu enutiieraréa liberk i elementelor comporiioniale dupa care'$8 trece Ia analiza detaliaté a acestuia, incepind én geupul compozifiona) central, Eficienfa acesteietape este dat8 de modal cum sunt formulate intrebarile, precum ide tipul de intrebare’ ' ae ne Sune Pot fi utilizate: a) intrebiri care stimuleazA capacitates de sabillegatur flee elements tabloulu§ realitatea obicativa. . | i Ex. ,Dupl ce se vede cf tabloul reprezintA anotitipul toamna?” —* Loko 126©) inwet care cer reverence! ve Cena tes pie a “Pentow cine muncesc one pe chp" A) Intrebari care sobeuh sinteza ™ “ecules flout tral pent aetna intrebart ce sehen deductit " Hs, Dp ce se vee fn abo ed ete ea? 3. In teh r even actisthitcopit pat phe ttl pote able ‘Actystpie le lecturk dupa wagon se pot nc hee + ezolvaten satcinn ames = uojee de ret pm cate cop (2 aledtunca uner sure, fe + actiitate practic cle npere a planet ee leash diterte 1 TEMATICLORIENTATIVE erthinita; Inceput de an seolar’s .rannnne mea"; Copan harmiet ta grdhanta 52 casi locuiile copuitor in diferite anotimnpurt™; 0 21 de vacan(a 0 faptd band”, ta Jn jural tus Mig Urdcinn™ mare”, Cop amversare”, .Oragu sSeoula ne asteapta”, et din lurnea toate", Obveeiufi stramogest"; ,SArbAtoate a familie”; Din tainele natu”; } tin be clips 2 & otay CONVORMREA 2 Lecul st mportaniaccnvorbit in atvitatea de eeate a ayer In educarea multilateralé @ copntor, convorbitea eonstituie un rijtoc eu eficie! weare raitribots Is A 9FeA, pr oof sadatea, sistema frontal, dar in acelssi timp se pot organiza 41 conv livere cu un munsar restrdns de copii in difeite Homente ale zie, ~~ “Convorbires se organizears si se destisoaré pe_plan_vethal, in absenjaoricbnui material coneret, dar ave ta bar$ a 6s ATT ALE WPONTAT co NTE cucostinile dobindte decom pe arcu eeloralie activi. "Con eeimedial wietoaeT Con Ta creglerea calfativd « posiilidilor de exprifare corectd a gop hi wre corecté @ numiruui $i anti, in flexionarea verte Capita cor sorect fete propoziti simple $i complexe. Acest ip de activitae fi obligh pe copit 84 ToloseaseH adewval cUvinIeLe, sisi controleze vocabularal, st caute niu a. teda. cit mai fide! sh 1A, ele plndite, De ascmienee trayote pe EOP TS Tor iiul complex de deprinderi de exprimare corecta, deprinder: nécesire Stat Ti ConverSafia uzald, cat gi in actvitatea scolar’ ‘Convosbitea are rolul de a invita pe-copii cum s8 opereze pe plan snintal side accea este considera din punct de mi de activtate din gridinif find mult mai apropiaté de lectis din scoala. 2. Unele aspecte ale organizari si desfagurdri activitayii de convorbire ‘Activitaqte de convarbire se planifcé la_perioade mai iungi de timp, de observare, povestire, lecturi dupa imagin, jocun didactice, dup un CEE aetvitgi cu acceagi tem, pentew 8 sintetiza cunostinjele copiilor, de a fixa gi verifica cunostinjele dobindite in legiturd cu 0 eategorte de obiecte, activitit sau dupa ce, in preslabil, sé desfAsoard activit3i fenomene, OrganizgreagidesQisurarea acestora necesité din partea educatoarei pregatire temeinicd. poate fi plantficatd dup un gir de activitayi de AstielGotivosbires Foqians, toumnl haried gi de toate damict” ‘voamnd™, Tecturt dup inagini: ,Munca oamenilor toamna”, La cules de janins”, Te observare ca: ,F'ucte Je vie", memorizare ,,Toamnna”. In destgurarea activitiii dé convorbire sus-numite se poste folosi diafilmul ,Frunza” de Emil Gérleanu, Introducerea tn netivtate, se realizea7A print ghicitogre: ae oF a inzele pe ramuri au ingalbenit Ploud, plous tat-una : Cine a venit?” ‘Apoi se trece la desffgurares actlvitajil cu ajutorul intrebiritor (chestionarul, find intocmit, in preslabil de educatoare). = Deceasteptim cu bucurie toamna? = Dece au ingalbenit frunzele? De ce cad frunzele, toarnna? 127hk Se fac oamenit pentru iad? » In aceasta activitate se crea atmosi mr ‘ esp ont aft ice sera a ere eee aR a a ral eae stu he ens petra ede Pomp kn ‘entry fiecare intrebare, copii sunt stimulati st formule eA ma i uri, dv-le + wecte din panct de vedeve gramatical, si floseasc& At mai multe cuvinte noi pentr a intra a vocabularul actv) anotimpul iarna. In urma folosirit acestei metode, copiii gisese foarte inulte cuvinte,.ca de exemplu:-ger, zapads, fulgh formulat cu fantezie dorinjele pentru serbarea pomulus de iarna. a 7 multé usurinyé diferite aspecte ale mediulut inconjurator, webuie && tit mill mai pretenfiogi in ceca ce priveste exprimares copiilor eat gi vocabularul folosit. te and spre primivara?” care are drept scop sistematizarea cunostinfelor referitoare ta diferite gi coerente, fn care copii si-au convorbire cu tema: Ce stim dk aspecte caracteristice ale acestui anotimp, activizarea vocabularulut copiilor, petfecfionares exprimérii corecte in propozitit $1 fraze. ro 2 sure Tai Vasile Alzccamdri. : erent rome lwecut iarma geroasd Campul iatd a-nverzit 3 Randunica cea voioasé e ee S Lani iardgi a sos.” : Ticjestigurace ativiti prin inuebivile formate se stimuleach vorbiceacopilr, se detivea73 vocabularut, prin ° Prin jocul didactic ,.De-a scoala” 2m urmarit evaluarea nivelului de dezvottarea a limbajului gi a comunictrii orale @ prescolarilor sub aspect fonetic, lexical, gramatical, expresiv. In joc am folosit ca material didactic imagini ce devemneaza anumite obiecte, ceréndu-le si denumeascd cuvinte sf spund cu ce sunet incepe cuvntul, si despartl cuvantel in silabe, s& alcatuiasc& cu cuvantul respectiv o propozitie. \ : Fool. Pentru unele cuvinte le-am solicitat s& giseasc& omonime cu ajutorul imaginilor afigate pe panou, Elementele de joc (madnuirea materialului, aetiunea, aplauzele, ete.) au fost cuprinse in chiar desfégurarea jocului. Activitatea, desfigurind-o in urma unci vizite inteprinse la scoalé cu citeva zile tnainte, am cerut eopiilor 8 reactualizeze si cunostinfele cu privire la rechizitele gcolare, 1a modul lor de utilizare. In finalul jocului pentru verificarea performantei le-am cerut-s& deseneze sub imaginea de te silabe are cuvantul, iar cu o culoare rosie sd incercuiascd silabs care incepe cu sunetul ,M andi se wpisica se +Sora mea merge repede Ja scoala”; cu Pe figd atatea Jiniute= Indiv Pa in jocurile desfagurate tn scopual scopul Insusiti tehnicti de despsrire a cuvin despa inelor to silabe arm reusit $84 obignuiese 98 Gesparts cuviotete tnsotin a ynand sub bs Dpalmei pentru a sesiza de cite on se deschide gure cind, fntele tasotind promuntia i we incjind promi nd au barbs dos pales pen 2a de ci : 3 aa oi tele in silabe” - in anexe). (ANEXA NK. 11), inhcarinnashemnnies De vett fi atenti la mine: : Cuvintele gasite de ci to Fenty coin atu din out sie a fost versie nef) mdm sub berba Sates aeun eu mine: mass ac-ai deschis gura bine ‘Numméra gi apot spune Cite silabe contine?” (dou) Veefisi-mi spuneti mai departe «.Vorbe din dous silabe” acxiviea tt forma la copitdeprindere de exrimar oat coves an ales cle me copili in procesul cunoasteri, am cultivat dialogul viu: edueatoare-copil, com litetea fiecdra, Dorin #8 asigur © particulaitse, aot’, crputiva. 1.622% mengin interesul, am folost procede prin care a fost solieitali emotional fn jocurile didactice ~ indiferent de obiectivele urmaite — am cf forma atractiva, saturats de elemente de joc pentru a facilita rezolvarea optima a acesteia, copilului, trezind la acestia dorinja de asi comunica gandurile si impresile, de a se juca "Prin convorbitile, povestiile, jocuri Nbere ale copitloratins prin atviaie dn grad posibilitatile mentale), sf sjunga gi si menting la parametti doriti, este necesar ca vorbirea copilului sf fle sustinats 3h Stimulaté gi tn familie ca ifn gradini{@. Odat& cu dezvoltarea limbajului gi @ inteligentel, copitul are posibiltacs ssi useascd noi modele de conduita verbalA si prin aceasta experients social. ‘Urinatind ca obiectiv formarea si dezvoltarea creativitati_verbale pentru ase manifesta liber pentru a dispune de un vorabular bine dezvola, pent a avea un bogs volum de unos Picea pregatil pentnt scoal, cpilul are nevoie de un exerifiu permanent ov cuvintele cu propaziile | Ruste Astfel soe ane renscar on prin jocurile didactice planficate sf formez copilor deprinderea de a povesti ntdmplési evenimente, deprinderea de a expune cu usurin{a, coerent si logic, folosind un limba} adeovat De ee ttand am planificat jocurile didactice care Te solicit copilor sk releteze corect fnlknplil seit constituind propoaifi sau fraze cu acorduri corece ite pixile de propozti, am nt seama 4's data respectiva copii si iba reprezentarile necesare la care face apel jocu, deci am jocul didactic eu celclalte activist din gradivita. ‘Se stie of la varsta prescolard copiti au o deosebité pasiune pentru povest si base, Penire oa intecaga grupd de copii s4 alba o vorbire coerent si expresivi am urmérit si deprinderi: ~ deprinderea de a reproduc originalitate; . - deprinderea de a vorbi expresiv, = deprinderea de a interpreta rolul personajelor. Pentnen realiza cele propuse am cfutat si mi apropii de cop ot ma mult, si ates si le ofer exemplu personal exprimare, in expunerea unor povestiti sau intdmplii, in scopul de a-i stimula s&-si exprime pandurile gi s& se manife liber in activitate. ; eee oe ‘Pentru a verifica in ce milsurd copii stipfnese cunostinfe si deprinderi necesare jrigugidd Logice a unor idei povestire am desfasurat jocul dis acti facel ste”"Pentru desfiguraren jocului am folosit ca iiloae Trvatdmant o serie de jetoane corespunzatoare une ilustait mai mari, pusd pe panou, rugandu-i pe copii sé povest sae tiad cuvinte gi expresii pe care le cunose ei din alte activitii. " nt de joe am folosit intrecerea, eplauze, migcarea, manuirea jetoanelor. Regulile jooului — copilul care avea imag! ‘a avut un jeton pe care era desenat un 0: potrivite metode gi mijloace, an evlucatoare, am cAutat sf cunose pier eh ek le ‘utat s8 asigue prezentarea sercinit didactice intt-o pentru a stimula vorbirea wis (nivel determinat de Ja copiit de 6-7 ani am pomit de In idea cd & te former urmatoarele .ce-cu ugurinfs povesti cunoscute fird devigre de la subiect, pa.tand o not d cu respectarea tonului corespunzitor confimutuluts inea (jetonul) cu un element corespunzatorilustafei @ iispuns. Exe! vn de 2Apada, le indeninul ,S8 facern 0 poveste cups ImsBn= 133 copilul care: | a rasponss sw ale pe gett #80 3h Ea ‘he cont 1 cvrcspuinte jetonutat oa onees Ia panoal uote se atta usteaha Sotespaneaboare sta rn”, Ranga cocct at [Monat de ray Mt aw cut 4 copie dio Hadlow, wh cate se Veale cd cate Fost apvecias tar copitl respecte 4 avast Soe SA fiKeze Jotun AAW Pe alata shee pan AL PAE aA TOAD stat salle propoan, Asticl am oles Dect socut se poate deatagvea pean aster continue toate dusttatnle atigate pe panon gt toate jetoauicte copstloe le Inapitntteprezentative ta taatrpile covesponzitone, reapectinul regal foo To copie avn cate o nmagine fn care a fn soot it aspect tte wn aun ane ase UEDA NaH prezeatana la ann fe RUBLE Taw aAlA ow Sea HIS cvula props vate exyuinik content avestora =a : : eon didactive Soltare soucapancator ty totmlatca ployssapvler, am éncepul PEN I copiilor smagsnile aw tost mult apropiate partcilantaytet posbwce gt VAtst i) ar thustrati cate sk corespurnd jetoatelOr fmoase, eeterinut se Ue mnagInee sar staple, mat eautete cl la toceput ain tolostt osu ta 6 sagan ai povest gt esine conese ut sau tuize scunte gt loge, et) eget propwen a wettor, sul 3 fn ce madsurd cop stayvinese eunogtingele s¢ deprimdciite nevesare ned fmayttt Toice fanatical, lewreal, al alcatuann de propozajy am teitlus ttre yetoane gt alte mmiggine care ma aw ava ee te tinigy ce imvaginale 13 vauansa am solcttat copior si tnlanquie © serie de propozstt cate ats tost founel wat mist le Ha amon, ceediut Te si dea uny uty povestin ate \ lar to mest dite, pe sopt mst tnt Fam grupatin act aay cu eopiiy tees Foluste de pe. iit de et isane Se afigeazd pe tlustrati jean destAgurat CU LOH Coput grup ‘mat stot, mat operatist pentru ai antrena st pe e: SA agpanald la ctv itafle de oe dddastts, La inceput vezuttatele au fost miai slabe, dar ew timp, din dortogs copnlor de a ft ascultatt, atm teuyit chia sh inte gtez enim at neUraja Ma MME pe acesti copH, ca sA-gi eaprine eu usu! garwluce, prim foramulare de dle dinnineagd sav day anniaza s@ valontic canostingele copiilor 1 gl faze am proceat in continu pexitul sovtsl in ditenite forme piiloe cu un vocabutlar strae le-am dat imaging, invapindu-i cum si le ,eiteasea! forest 8 CHV IAL Neze prOpeettit ecw aw F feu scopul de a le dlezvolta gustul de a povesti, Am amentl Vorbiti nwengte separa in | insistind sist exprime pat concursuri yeu Cine slie cast f€ AU ANU UN Vocabular mai bogat #1 sf\paeaw mai bine Pe acestia iam antrenat in a povesti ft iuceput. Grupele de copit ew un vocabular mai sirac au f0st reiatatea dupa imagini a unci povestiti destisurate in activitatle alese si, autafi-prin ipy4.ban teleriteuare Ie imagini, aut reugit s8 se apropte de copii cu un nivel dezvoltat de exprimare 2 ‘Amn folesit in acest scop mijloace de inviqimant variate: diate, discuri inregist fibere, jocuri cu jetoane pentru recunoasterea amor personaje din povesti (fra a reprociuce eonfinutl povestitil) Pentru a curfuste mai bine particularitijile grupet am aplicat un test verbal prin care am urmavit: ett copii au format deprinderea de « asculta colegii, citi au rabitare gi cai dau dovada de obaseala sau dezinteres. Din totatul de 26 de copii prezenfi, 15 au avut o exprimare relativ corecta gi au fost atrasi de continutul jocului, 6 copii iar 5 copii au prezentat nesigurangs in a povesti (scestia au fast copii nou-venifi, din ie ow povesti gi poecit, discutii lun conyinut de idet stra au av familie). Cunoscind particularitajite grupei si respectind principiul accesibititatii am tecut ta organizarea unor activitti diferenjiate prin care am solicitat tofi copiii grupei, atét pe cei care intimpinan greutifi in acurmularea cunostinjelor, in exprimarea corectd, cat gi pe cei cu posibilitagi de exprimare deosebita, asigurand stimulates dezvoltirii lor pana Ia nivel maxim, finind seama de interesele gi aptitudinile fiecdrvia in pate. in acest fel am chutat si prefntimpin decalajele decalajele de rémanere in uma a unor copii prin acordarea unui sprijin prompt. Exemplu: fetija Unguritu Roxana — refuza si vorbeasc8 in majoritatea cazurilor cand era solicitatd desi se exprima bine (celativ) si avea un bagaj de cunostinfe corespunzator, constatarea fAcutd in timpul jocurilor si activitatilor libsr-alese, 1m dat seaina c& gradul de timiditate creste desi cdutam pe cit posibil s-o atrag, ‘olosind metoda studiuluj de caz am urmatit atragerea ei in activitayi (stinnularea vorbir ‘Am procedat astfel: dimineaya, dup8 sosirea copiilor la gradinip® adresam intrebarea: = Cine vrea si se joace cu mine cu aceste jucari si cum ar dori si ne jucdiu? ‘Astfel am atras mai mulfi copii care se jucat izolat. Din privirile Roxanei am injeles ¢& ar dori s& se joace cu mine, da Mi nu avea curajul Eu m-am epropiat de ea spunindu-i cd ag dori si. mi jo cu ea cu acele iucdri (gtiamn ce preferinge ave la jucdri), dar c © rog si-mi ea ce sa ne jucdm. La inceput a fost necesar s& sugerez eu tema jocului. Trepiat Roxana s-a apropiat de'ming: a inceput sé propuna singuré tema jocului, = Sine jucdm de-a doctorul” A spus a, . ‘Surpriza a fost cd, atunci cénd m-a vazut bucuroas, si-a manifestat dorina de a fndeplini ea rolul de doctor. Astfel : antrenat cu copiii in dialog, acestia find introdusi ca ,pacienji” in jocul respectiv, Dup& mnai multe jocuri fetifa Roxan inceput s4 relateze intamplati sau povesti cunoscute,Ce spun eu gi ce spui tu? FS Imbogaticea 1 activizarea vox abaitarvlar or Gayynte ce dbeqonmene antewure Sarcina aidacnca < uve ta mente angler 9 plore, rca pete fea antenimeice astiel fw At ah we realveve comet eenul feminin gf mascnlin Vananta 1 Pe un pancu, sunt exywise mar multe ease ares eae Petechea cued a acesteve Ba bu qa geen sunt Vace spun? Fur apart poem that Se imparte grupa in goad echipe, pritne ebind Cealalia echipt yor raypante femmaana yegent uve pe Entele geen wets peea/a pe thal futichans lepate wyecue da le seus cx paisa obsest Se va foloss material AC mat varsat ins Variants ? Bulucatosies spene un cavAnt iat copii Webute s& gaseasca opusal cuvatubs dat Bu gen Vet Rece Tare Dulce Mare Rar Anat Aproape Jos - Sanaios ‘Vanar Bun Curajos Frumos ‘Tu spui: Now Cald Moale Amar Mie Des Scund Depatte Sus Lenes Bolinay Bauan : . Rau Fricos . - Urdt .Bvaluare: ‘se ‘Grupe nr. ‘Denumeste imaginile de mai jos, Formeaza perechi fntre imaginite cu sens contear: Grupa nr, 2: Selecteaz imaginile cu sens contrar. Formeaza perechi intre ele si denumeste-le. ‘Alcdtuieste 0 propozitie despre imginile selectate. Reprezinté grafic pe tablita propozitia formats (joc de masa).a Grupa or. 3: Denumeste imaginile din parte contrar (ciupered ‘mare, carte inchist), Alea ), Alcatuieste propozit despre imaginite desenate de tine, Reprezinta ine. Reprezinta gra tga (ciuperci mick, car wperei mici, cartl deschise). Deseneuza th partes dreaptt doar D immagine de sen propoziite Esti un bun cunoscator ca sa fii cAstigator? coseote din onal de seelere Fontsie g site "es « sooo tinge nunarul euvintelor dintt-o propozti, a silabelor dint-un cwvénl, presumn Scop: nc expeinid Consolidarea capacitat sunetului inifial al wawi cavant, Sarcina didactica Tvaluarea capacitalii de a aleatui propozitit variate pe bare material gramatical; de « identifica numarul cuvintelor din propceils de a desparti fr § pottivite propozitiloreliptice, de a diferentia sunetul inital al unui ctvant, Varianta 1: Ps o masa se afd mai multe jetoane eu flor de primavara Jesena\e Copii jezvoltate, un alt coleg care va alege de la panou cifta ca céreia s4 formuleze propozilii simple sau d Copilul care a ales imaginea si a formulat propozitia numeste cate cuvinte are propozifia formats, verbalizand: piu ano ales cifra patru pena e& propozifia form ui intuitiv, corecte dia pumct de v abe cuvintele propnse; de @ gisi ct i ucbuie sf ateag? cate 0 imagine P ata are patru cuvinte”. denumeasc’. Apot desparte va trebui s8-1 ica sunetele ce sct cunoscut de pe masutd si || numit de acesta va identifi Varianta 2: shi va alege un obie in alt copil Un copil legat Ia 0° jn silabe si specifica numarul de silabe care compan cuvantul. U prima silaba stabilind sunetl initial al cuvantului. Se datt exemple de alte cuvinte care incep cu sunetul cerut. Varianta 3:- ; oe Solicit gasirea cét mai multor variante pentru completarea propozitilor eliptice: Ex: Rodica merge la ime . Cocorii au sosit + Soarele rasare «..++ : 4 umaral cuvintelor din propozititle formate precum $i ordinea acestora in prop Solicit copii s stabileascd nm1381 ME te pSrupene 3: jumeste imaginile. Incerevies I I MODELE DE PROIECTE DE ACTIVITATE | ,PROISCT DE ACTIVITATE GRUPA: MARE NR. 3 EDUCATOARE: ‘TUDOSIE IOANA “ SEGORIA ACTIVITATH: EDUCAREA LIMBAJULUI CATEGOR MULOC D | REALIZARE: Joc didactic FEMA: Si face opoveste” oa te ‘COBIECTIVE GENERALE: bop “ compune 0 scurté povestire; éeavoltaret imnnginatietcreatoare ‘ij au mai desfagurat joour! asernaniitozr' wane, corespunzitoare { OBIE sey eee deavoltarea capacitaji de exprimare sidea CONDITILINITIAL DE ORGANIZARE: nivelul corespurzator etapel; opi INTINUT INFORMAT V: - copii vor utiliza, pentru crearea ‘unor scurte ‘povestiti 5 jetoz serii acestor jetoane la imagiaile corespunzAtoare, pe panou, OPE! 3 aledtuiesct scurte povestitis formulind propozitil itilizdnd jetoanele siimaginile corespunzstoste; : : sa deserie sumar personajee din immagini, precizand acftuile pe care cs sB constientizeze cauzele $1 cfectele actiunitor din imagin’ $4 indeplineascd sarcinile cemute ‘de joc,ruilizand de elem manuizea jetoanelor, epleuZz); 139 clave, eoerente, logice, caecte din not devrtere gr ctuea’ acestess ede copilul c& le efe entéle specifice jooultt didactic (intrecere® '6 Wh placed cu ator od 08 cu ajtorul educatoare, un tty adeovatconfinutulut povestiri Of = __sAmaniteste interes pentru acivitate sprit compattiv in creme k cote Frydman eres pen activi, petty i Povestiri, acultanduyi ou aentie colegt METODE, PROCEDEE:~ explicatia, conversajia, expunerea MULOACE DEINVATAMANT - jetoane cu sinagini specifce anotimpurilo anotimp, panou pentru itagin. {imagini mai mari cu aspecte din fiecare oxcanizanen acu frontal EVALUAREA ACTIVITATIE - pe parcurs gi inal DURATA: 30-40 Sa , . a0 ——— acrivrgyy _ 3 - povenives eu ei vedas una sete pov’ | Ase : esr antrie pny acest sp, isp | ésanliarea cinopintcer a, ei i i ¢ iat pi Enum ciara paves In cadrul cio activi ai laviat ed povesii gist voi | pve feumos? | | = Ce povetn 3 povey cml 5 eatigore i eagull wajoe lactic ere se uuineste 83 Tacem o povese" In ead acest oe Vt ‘va rebui 38 Sspundetcorect ters lef sngut omar Povest cv ajoraletginlr pe cre le Sve ai eves ‘erat primi Va uebui st veri coec, cla gs los chee tread ew aenfesarcinile ‘xpresi pe care le cunoasei din ale povewt i povesuint. Trebuiz ss, | jocul ft foarte ate ex st observa cate api mu se erin covet vot lL | si corecan_ ‘Bxplic demonsirez idl de Geafigarar Joc, precelad™ servi repulile jul + tdi etna eu imagine semnifi imagiaca . baSiome de pe pono. Ver pores folosind mal @ | Un cop face joc de proba, Mian seu, de ce ay ageat jet acolo. Ae Pune le actviate,povestese de proba) 8 om destigura prime part 8 jocuhflesind matecishat recizarea sercinilor de Inst, dive inva individual. Voi cere copiar sb exprmi in propos ceea | expritate,lormulaca . ‘2 pe jetdane i imagnile corespuneileare one properiilegrsie ale ~ 8. Antienez ct ma uli capt in jor, fi samatscia | eetegior, sleds unos seume poveyt in doraja dea paricia ox | Rebunoge personal Inctedete la activitate,sesizind gi covectand exprimiaen sua or cle ied wel dsr sh poeaor L Sinimagini, Conesionss inves ‘Voom dsTipure ocala vateria inal pronunia, + VA pind i sunt ateng 6 rispundey Is intebii cit nai | exprimarea formularea ‘orec, sb va reaminti din ce povepti sunt personajee din | propoziilor grit ale Dovel lvegitate Qam prezentat prin intermedia Colegio. Resunose personajul asetofonull povesti- fragment eprezetative dia Puiu!" ,Ciripea cl Iacom", Din ce poveste este fiapmentel# ino exte personajul? + Ce sii despre puiul din povese” = Da anotinpul? (loanna ia) ata iva cops get un uu pve, ese | CRs To de ce sh Se povstr sane. Aprecie spunsuil et, Expun sorte poyesi Acivate, componerea cpio in ipl joc Tnchelere activi | Fe hen Se _| 0 vi feos prin cdatecul Limba romneascd", ue f ‘ 2 ACTIVITATE GRUPA MARE (6-7 ani)" . tae at CATEGORIA ACTIVITATII: EDUCAREA LIMBAJULUI * mt MULOC DE REALIZARE: Joc didactic : TEMA ACTIVITATI: ;De-a scoala” . OBIECTICVE GENERALE: u 4 + evalvarea nivelului de dezvoltare a limbajului si a°comunicarii orale a prescolarilor sub aspect fonetic, lexical, al structurii gramaticale gal expresivitajii; 4 2 ~ _perfectionarea deprinderii de a efectua analiza si sinteza foneticd a propozitillor si cuvintelor, ~ _ stimularea dragostei $i a dorinfei de a deveni scolasi. CONTINUT INFORMATIV: 140folosirea unot omonime; OBIECTIVE SPECIFICE: distngerea nerf de cuvine, sabe se CONDITHINITIALE: niveal propel eoesponess ‘corespunzator SA manifeste interes pentru activitate. MULOACE DE INVATAMANT: DURATA: 35-40" imagini ce desernnenzA diferite obiect imagini pentru omonime $i antonime; Totativa, tabla magneticd, fige de evaluare. LOCUL DESFASURARIT: sala de grup DESFASURAREA ACTIVITATIE: etapel. is saminda Goes eee ea ee Sf gascancd un mum tet mat mare de guvinte core nee St Sets proposal ge ek ‘Sd formuleze propozitii cu un continut logic asociind 2-3 imagini pentru formularea acestora; anal da TT arc ee tne chan cia wel ee 2a complceics potas exerts pee 4 gaseascd omonime, antonime, formul8nd cu acestea propozitiis ie (vechiaitele seolare), descrierea unor imagini e ierea unor imagini, constituirea gi completarea tor propoziti simple si dezvoltat ‘de cuvinte care incep cu sunetul dat giimaginile corespunzAtoare acestui sunet; ETAPELEACHVENT RETIVETATEA DE IVUATARE ACTNITATEA COMO ‘atentiet ‘Arwnuaeen tee ‘aca pot tn 9 vet merge ia geoslh. Mam gn of ‘eatasurdr nthe un joe care se numeye: Dea sal’ [Enwofarea obiestvelor Haaren a conving cai Invsfa 8 vorbiicorect in propor, {eed pai o8 compumet propo cu cuvitele date, Sack Leer — “Fives innines. gives eval ‘2 Dinijarea inva Cace sun cova sunetut dat(C, 0, D. By Aovre 2-3 imagini date “Adreser in continua Cuce sunel| ‘stirmulez cop 58 de sess. "a parteaaIl-aaj } Distribui copilr fise activitatii, promptitud Ce propoztit pu Spuneti cuvote dts sil Prezint copitlor imagini ct ‘Cer copiilor sh glseased opusul (antoniml) silitor, ordanat, ascultdtor, ‘dupa imaginea la care 5-0. (ool), Ge vedi tn aceasta imagine? oepe euvatal scolar? Formula proporitt eu cuvdntul coat. oe oper st ghseasch cht na multe cuvite care esp oo te.) an ge tern, lebtviased propari(t logice cu sens, sabitind Teg rmitoarce ftrebii Sree ivun cava care sf ceapS ou siaba (m 8. incepe cuvintul? Potefah gsi cuvint care incep ge tr sunetul A"? ‘pbscascd cit mai multe cuvinte stoi ou acest cuvin? u: toc de seis, bloc de desen, gamit pow, Formulesaa propoxt Enumerd cuvintele 9 slabel. Bot dn ple Ta roe cin incu cuvintelor:curat, joculvi, eu ajutorul rtatvei, prezint tative. de Tueru, apreciez comportaren nea i apiditatea in rAspunsut ie cer af slentuiasc’ propoziti sto mick din apa sila. honda $delta SO” solicit Gaseac omoninne la cuvntle: toe, bos, gum Privese wr mene imagine, leatulese propozii, povestirn. seaik wtveaVntoe ete sib Desencarh ave line ve euvéntul gi incercaret slabs ‘cave incepe cu suetB. ACTIVITATILE LIBERE (LA ALEGERE) CONTRIMUTIA LOR LA KDUCAREA LIMBAJULUL ‘Alaturi de aetivititile comune, cu fateaga grupd de copii, activitile la alogere Sgt adue © importenté, conteibutie 18 fasusiten une! exprimiti corecte din punct de veilte foitic 41 gramatical, if Unul dintee momentele cele mii favorable pentru exetsareh liberk a vorbirit eopilor care a6 cfeeazk datorish mii, Hl constituie Jocurite de crentle, Accstes presupun dows situatii de planului gi regalilor parcursul ie, Vil, Ce'8e stabilegie inte 12) comunicarea intre copii, in vederes cianizasi cul a Tinparysit miateralutu, a stabi orul joculut, # rezolvarli unor conflicte aparuie pe comunicarea nice copit determinald de tens aefiines propriu-nsh a joculti, per & reflecta, raportuile c& $© fi situnhiarespectiva ale la cele ei prope de virt, pe I st inte cop dll respec, st the copi-copil ‘nitenarea copile, stimula lor in exprnnate inte ei fn dialog say chiar'in monologuri are © mere Jmportanga nu oumiai pentry dioamismal jocul, ei mal ales pentrw deavoliaren vorbiril lr. Din acest punct de vedere, al doilen tp de comunicare este mai valoroa, deostece presupune folestea unvi vorabulat inal vadat,construtrea unor fraze tal | complicate Yinani seama de aceastd constatare, in atenia educatoares trebuie #8 sea cullivarea comunvctrii verbale ,copitlor. ‘Sot consiafat cl dad se pune accent pe communicate dintre edueatoare si copil (edueatoare cere, de pildB, eoprilor $8 Se ‘exprime coreet gramatieal,corecteazé pronunia unor sunete), nteryomunicares dntte cop se urnéteste mai psi. In observatilefScute de-a hingul experienc io muned cu preqcolar, se constté e& uni copii coxiunicd goreet ex suduly, dar fa de copii de varsia lor sunt retrayi gi pun sociabyh Una dine cauze este aceea cd acest cupit mu sunt antrenatt 58 vorbeascd mult, ef doar atunci end sunt ftebaf. Allis, dimpoteve, comunics corect cu eopin, dar ni sit s8 se adreseze » creeszn ine a ; nurneroose sejuna care sunt implicate fn. fn cadrul jocurilor de create dest {joe, acestea presupun un dialogemat mul st mi putin bo sadultlor. deat © prima problema care trebuie 88 stea in fafa educatoarei in etaps jocurilor gi activitajlor alese este acees de a fe necesith prezenta ci, pe de o parte, gia copilor, pe de alté parte. Considerm 8 deosebit de anirena pe copii in dialoguri Importanta este gi prezenja educatoarel in jocurile copiilor in stadiul in care dhalogul, comunicarea este saraca, cu scopul de a-i ile bare Sint we bun irlej de exersurt ue perfegtionare'» vorbini cupiller ta vvederea pregivirt peniu activitaiea de seis-citt din clasa I. Prinire procedeele ce pot #.uuleu® iyateifrea insusivii de etre copii 2 leturi fonetice, lexicale gia celei gramuticale@ limbii romane figurea8: convorbirite libere, povestirile libere, jocul cle, exercijite de Yorbire, jocurile de masa, memorarea unor versu. oe 1. Convorbitile libere La sosirea copiifor in gradinita, educatoarea posrla un dialog vin cu copii, fie individual, fle in grupuri mici (cur gi-au japtrens gi inevraya in actiunea intreprunsa ‘De aceea considertin cA activi i petrecut duminica, ee au urmarit la televizor, cum si-au petrecut ziua de nastere etc.) Acest prilej este deosebit de favorabil in vederea educani lumbajului, pentru eX tn mod spontan copilul este nevojt sa~ si impartagease’ impregile, si-s1 adune gandutile 5 s& foloseasca vocebularul necesar. Convorbirile libere constituie 0.ocazie deosebiti pentru depistarea-unor dificultéji in pronunyarea sunetelor, iar in grup, cum este, de exemplu, jocul ,Tip- cadrul activitjilor alese se va insista mai mult asupra deficienjelor constatate Copiii sunt antrenafi in jocuri de sostare’a jetoanelor sav de alegere dint “Top” sau jocul ,Alegeti $i grupati". Li se cere copiilor s& aleagé dintré jetoanelé respective.un anurnit jeton, s& denumeasca imaginea prezentaih ca Ge pldd: yaicl este 0 plpush, un eamnion” apol 4 povesieascA ce glu despre imaginea fespectiva Purtand acest dialog cu copill putem constata progresui i, fut de lao zi la alta seu rinsnerea lu in wr Alteon, tematica acestorconvorbiri poate ft mai varat, cuprinzind aspect legate de femili, de prietenti de joacd, de jucvile preferate. In adrul convorbirlor ivre copii preznt liber gi nestingherfi parered lr despre zea ce sunt inirebai, ta tira ce edcatoarea tnmarese fell cum reuse formuleze propozifile, eft de coret ge pot expire din punct de vedere gramatical- Utilize convorbitilorlibere constituie un mijloc eficient pentru dezvoltarea vorbiriicopiil. 2.Povestirilibere Ea eae . Se organizeazd cu intreage gropt dé 8opii salt fumai cu o, parte) Ca maieial didactic s-a confectionat o ,cutie eu, povesti"( 0 cutie din carton in care se gasesc decupate personajé din povesile cunoscute de copii sau imagini cu.aspecto din povesti) “ae ‘ ve ae Copilul ia un-jeton sirrecunoaste si povestea din care face parte,.apoi relateazi fis despre el. Pe baza acestui wwihlui povestii redate si implicit material se infripeaza 0 repovestie. in felul acesta se urméreste consolidarea confin dezvoltarea vorbini, deoarece copilul este pus 88 povesteescd, folosind un vocabular bogat. {n alegetea gi recunoasterea personajului respectiv sunt antrenafi copii mai timizi, care nu au’curajuf s8 povesteascéin' public sav-care-au deficiente in. exprimare si pronunjare, Corectarea exprimarii gresite se face prin intermediul unei intrebari care il face pe copil s& repete singur fiaza. Alteori se repeté in cor unele onomatopee confinute in povestire pentru e-i antrena pe tofi copii grupéi in pronunfarea unor sunete mai dificile. 3.Jocul didactic $i exercijile de vorbire Din munca desfaguratd cu prescolgyii se constati c& in cadrul activitiilor alese un mijloc valoros de educare a limbajului it constituie jocul didactic $i exergijiile de vorbire. Durata acestor jocuri este de 5-10 minute, dup care copii isi aleg atl activitate, Prin jocurile ,Cine (ce) este desenat 1¢ 2 venit?” se urméreste recunoasterea obiectului prezentat pe jetof, pronunjarea corecté a denumirii, exersarea pe jeton?” pronunfétii sunetelor mai dificile:1,,s,t,4j,2 $i a unor grupuri de cuvinte. " 42