Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Potenţialul Balneoclimateric Al Subcarpaţilor Olteniei
Potenţialul Balneoclimateric Al Subcarpaţilor Olteniei
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
LUCRARE DE LICENŢĂ
Târgovişte
2017
Potenţialul balneoclimateric al
Subcarpaţilor Olteniei
Capitolul I.
Subcarpaţii Olteniei fac parte din unitatea geografică a Subcarpaţilor Getici. Subcarpaţii
Getici se întind între Valea Motrului la vest, Valea Dâmboviţei in est, Podişul Getic la sud şi cu
Carpaţii Meridionali în partea de nord. Împreună cu Podişul Getic aceştia formează o treaptă de
legătură între Carpaţii Meridionali si Câmpia Romana.
Capitolul II
Rezervele cele mai mari le deţin apele clorurosodice sulfatate şi uşor bicarbonatate: 330-
800 mc/zi (Cl), sulfuroase: 30-120 mc/zi şi apele termale cu 1500 mc/zi. (Agentia Naţională de
Resurse Minerale-1995).
S-V S-E
30 Calmul atmosferic
20
Linear (Calmul
10 atmosferic)
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
N-V 20 N-E
15
10
5
Viteza medie a
V 0 E
vântului
S-V S-E
Umiditatea relativă a aerului este ceva mai ridicată, în medie anuală fiind de 69%, între
minima de 58% din august şi maxima de 79% din decembrie fiind o diferenţă de doar 20%,
constanta valorilor constituite, de asemeni, un factor important în asamblul mediului sanogen.
Nebulozitatea medieacuprinsă între maxima din decembrie de 6,2 şi minimaadin august
de 2,4 urmăreşte îndeaproape extremeleaumidităţii relative, media anuală fiind de 4,5 valoare
destul de redusă laanivel global, iar în perioada caldă a anului se menţineala valori cuprinse între
2 şi 4. Această nebulozitatearedusă este deosebit de importantă pentru o localitate climatică.
Perioadaamare de strălucire a soarelui, concretizată înanumarul de zile senine care
depăşesc numeric pe cele noroase sau acoperite (103 anual) constituieaun factor important de
atracţie, precum şi o importantăasursă energetică neconvenţională ieftină şiaecologică, sursă
exploatabilă în condiţiiaoptime pe durata celor 1200 ore deastrălucire a soarelui. În acestasens
măsurătorile au prezentatavalori ale coeficientului de insolaţie careavariază de la 0,20 în sezonul
rece la 0,54 în sezonul cald.
Temperatura aerului prezintăavariaţii mici atât sezoniere, cât şi diurne, cele maiamici
fiind înregistrate înasezonul rece, când se înregistreazăatemperaturi medii lunare +0,60 C în
decembrie, -20 C înaianuarie, +20 C în februarie.
La staţiileameteorologice Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea seaobservă că temperaturile medii
lunare multianualeaprezintă o evoluţie lunară crescătoare constantăadin luna ianuarie -1,70 C
până în lunaaiulie de 21,30 C după care scade până în lunaadecembrie ajungând la o valoare de
0,4 0 C.
Raportate la temperaturaamedie multianuală de 10,10 C în Târgu Jiu, respectiva10,2 0 C în
Râmnicu Vâlcea, se observă ca acesteaasunt mai mari în intervalulaaprilie-septembrie, exact în
intervalul lunilor în care se pot practica şi alte activităţiaturistice recreative decât cele specifice
staţiunilor balneare.
Evoluţia temperaturilor medii lunare multianuale la staţia
meteorologică Târgu Jiu (2000-2014)
25
y = 0.4622x + 7.1288
R² = 0.0416
20
15
Medie
10 Lunar
Linear (Lunar)
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
-5
15
Medie
10 Lunar
Linear (Lunar)
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
-5
150
Medie
Lunar
100
Linear (Lunar)
50
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Conform indicelui climatic balnear, calitatea turistică a sezonului estival din Subcarpaţii
Olteniei are o valoare de 2,40, ceea ce înseamnă că staţiunile balneare se încadrează într-un
spaţiu cu un potenţial climatic ridicat.
Caracteristicile climato-geografice ale Subcarpaţilor Olteniei reglează regimul
aeroelectric, menţinând în tot timpul anului o ionizare foarte mare, cu efect sedativ-relaxant,
factor natural important care contribuie substanţial la creşterea efectului tratamentului balnear.
Capitolul IV
Indicaţii terapelutice
Afecţiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice hipoacide, constipaţia cronică, colite
cronice); afectiuni-biliare (dischinezia biliară, colecistită cronică necalculoasă, tulburări pentru
ficat operat, colecistecomie, hepatită cronică, pancreatită cronică); afectiuni renale şi ale căilor
urinare (litiază renală neoperată sau operată, litiaza căilor urinare, pielonefrită cronică, infecţii
urinare, glomerulonefrită cronică stabilizată); afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabetul zaharat,
stări de hiperuricemii, hiperulimerii, obezitate); afecţiuni reumatismale inflamatorii (stări
alergice articulare, după reumatism articular acur sau după infecţii de focar); afecţiuni
reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală);
afecţiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stări dupa entorse, luxaţii şi fracturi);
afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni neurologice periferice (pareze, stări după
poliomielită); afecţiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice,
asmul alergic, bronşitele şi traheo-bronşitele cronice, bronşectazia); afecţiuni asociate
(ginecologice, otorinolatingologice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroză astenică,
boli profesionale).
Instalaţii de tratament
Instalaţiiapentru băi calde cu apă minerală în căzi şi bazine; bazinadescoperit cu apă
termală sulfuroasăa(Căciulata); buvete pentru cura internă cu apăaminerală; instalaţii pentru
aerosoli şi inhalaţii; instalaţiiacomplexe pentru electro, termo şiahidroterapie; săli de gimnastică
medicală, masaj medical,aamenajări pentru aerohelioterapie la ştrandul termal.
Atracţii turistice
Mănăstire Cozia (2 km de Călimăneşti), constuităade Mircea cel Bătrân între anii 1387-
1388, consideratăacel mai vechi şi important monument deaarhtectură şi artă medievală din Ţara
Românească. În pronaos se aflăamormintele lui Mircea cel Bătrân şi al monaheiaTeofana, mama
lui Mihai Viteazu.
Mănăstirea Turnu, mănăstire de călugări,, ctitorită în 1676 de Varlaam, Episcopul
Râmnicului şi Mitropolitul Ţării Româneşti.
Schitul Ostrov- mănăstire de călugări, ctitorită de Neagoe Basarab şi soţia sa, Despina,
între anii 1520-1521, situată pe o insulă în mijlocul Oltului.
Castrul Roman Arutela, situatalângă barajul hidroenergetic de la Cozia-Turnu.
Indicaţii terapeutice
Datorită factorilor naturali de cură specifici, staţiunea Băile Govora este recomandată
pentru tratamentul urmatoarelor afecţiuni: insuficienţe ale aparatului respirator, locomotor şi
reumatismale degenerative, posttraumatice şi neurologice.
Instalaţii de tratament
Tratamentul balneofizioterapicaeste asigurat de Policlinica balneară prinacabinetele de
specialitate: balneologie, explorăriafuncţionale, O.R.L., radiologie, stomatologie,alaborator de
analize, cultură fizică medicală etc.
Staţiunea Băile Govoraadeserveşte atât bolnavii sanatoizaţi înacele 1600 locuri
permanente, cât şi ambulatoriaveniţi din tot cuprinsul ţarii şi de peste hotare,aasigurâand un
tratament balnearacomplex, în cadrul bazelor de tratament.
Pentru copii, staţiunea dispuneade un Sanatoriu permanent de recuperare aaafecţiunilor
reumatismale şi respiratorii, dotatacu o bază proprie de tratament.
În staţiune există trei baze de tratament: Pavilionul băilor, Pavilionul Palas şi Pavilionul
Balneara.
Pavilionul băilor dispune de: instalaţii pentru pneumoterapie, inhalaţii individuale,
pulverizaţii şi aerosoli, spălări nazale cu iod şi sulf, aerosoli cu ultrasunete, cameră pneumatică şi
aparate pentru respiraţie, gimnastică respiratorie. Se mai efectuează: băi parţiale la cadă şi bazin,
kinetoterapie cu apă iodurată şi sulfatată, împachetări locale cu nămol cald şi electrofangoterapie.
Paviliul Palas dispune deainstalaţii unde se efectuează inhalaţii cuaiod, aerosoli cu
ultrasunet, băi iodurate la cadă, băiagalvanice patrucelulare cu apă ioduratăaminerală, galvanizări
decontractuare, solux.
Pavilionul Balneara are laaetajul întâi numeroase cabinete de electrofizioterapieapentru
efectuarea următoareloraproceduri: ionizări, galvanizări, lumină locală, ultrascurte, solux,
magnetodiaflux şi nemectron.
Staţiunea dispune şi de unaaerosolariu, care are amenajate cu nisip, cabine şi duşuriacu
apă rece. Funcţionează în sezonul cald.
In staţiune se află şiabuvete cu apă minerală pentru cura interă, precum şiatrasee marcate
pentru cura de teren.
Atracţii turistice
Vizite la mănăstirile din Vâlcea, aşezăminte de cult şi focare de cultură, în locuri
încărcate de istorie. Mănăstirea Govora, aflată la numai şase kilometri de staţiune, este una dintre
cele mai vechi mănăstiri din Ţara Românească.
Excursie la Muzeul Viei şi Vinului din Drăgăşani şi degustări organizate la cramele din
regiune.
Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni prezintă 45 de gospodării mobilate cu 8500 de
piese tradiţionale, alături de han, şcoală şi biserică de lemn.
Galeria de Artă Populară Contemporană de la Horezu, conţine câteva mii de exponate
unicat, preponderent ceramică de Hurezi, olărie din alte zone ale ţării, dar şi o mare colecţie
permanentă de artă populară contemporană.
Staţiunea balneoclimaterică Olăneşti
Atracţii turistice
Vizite la mănăstirile din Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean din Bujorneni conţine 80 de
construcții arhitecturale originale și peste 12.000 de piese muzeistice, Peştera Liliecilor, cu
acces din curtea Mănăstirii Bistriţa, Muzeul Trovanţilor în Costeşti.
Staţiunea balneoclimaterică Ocnele Mari
Staţiunea balneoclimatericăaOcnele Mari este situată in judeţul Vâlcea laaaltitudinea de
310-320 m,fiind străjuităade dealuri cu o altitudine între 400 şi 600 m.
Sub aceste dealuriase află un masiv de sare de circa 600 magrosime, care constituie principala
resursăanaturală a locului şi care fost exploatatăadin cele mai vechi timpuri, dând dealtfel şi
numelealocalităţii (“ocnă” înseamnă “mină de sare”).
Indicaţii terapeutice
Apele minerale, clorurate, sodice, concentrate şi namolul sapropelic fosil sunt utilizate în
tratatrea următoarelor afecţiuni: boli ale aparatului locomotor, sistemului nervos periferic,
degenerări musculare, boli ale aparatului genital feminin etc.
Instalaţii de tratament
Oraşul Ocnele Mari dispuneade doua baze de tratament, amplasate în
imediataavecinăzate a ştrandurilor cu apă minerală sărată.
Baza de tratament dinastaţiunea balneară Ocnele Mari cuprinde pe lângăabazinul de băi
reci şi instalaţii de băiacalde cu ape sărate, instalaţii pentruairigaţii vaginale, precum şi instalaţii
pentruaîmpachetări cu nămol. Tot aici există amenajăriapentru helioterapie, ungeri cu nămol rece
urmate de băi în lac.
Atracţii turistice
Cetatea Buridava este situată în zona localităţii Stolniceni din judeţul Vâlcea, este primul
castru construit dupa terminarea primului razboi daco-roman; Evantaiul Ocnele Mari, Fagul
secular Miului, Lacul Doamnei, Mănăstirea Slătioarele, Mănăstirea Titireciu, Muzeul Buridava,
Salina Ocnele Mari, Situl arheologic din Ocnele Mari.
Izvoarele minerale existenteasunt folosite încă din timpul dacilorala tratarea anumitor
boli. Romanii - dupăacucerirea Daciei - au construit aici termeaprecum şi un castru ale cărui
ruine pot fi văzute șiaastăzi în partea de sud a staţiunii.
Localitatea Săcelu, menţionată cu numele de azi, apare înadocumente din sec. 17-18. În
1840, băile se aflau pe domeniul lui Dumitrache Săceleanu, careaa făcut şi primele amenajări
balneologiceamoderne. Prima analiză a apelor mineraleaa fost făcută de către chimistul C.Stabil
în anul 1866 şiarepetată mai târziu de Gr. Ştefănescu şi Petre Poni.
Analizele auaevidenţiat faptul că apa a treiaizvoare din cele 42 existente în staţiune
conţineamari cantităţi de iod, sulf, sare, magneziu șiafier iar în cantităţi mai mici stronţiu,aliţiu şi
bor. În DicţionarulaGeografic al Judeţului Gorj, tipărit laaTârgu Jiu în anul 1892, esteaefectuată
prima descriereascrisă a staţiunii, a izvoarelor mineraleaprecum şi a stabilimentelor existente pe
atunci.
Datorită particularităţileaclimatice: aerul curat precum şi proprietăţileaapelor minerale
existente i-au determinat pe mulţiaspecialişti balneologi de renumeasă numească staţiunea Săcelu
drept ’’TechirghiolulaGorjului’’. Un fenomen interesantaîl prezintă apa celor patruabazine de la
Săcelu, a căror culoareadiferă în funcţie de anotimp. Studii deaspecialitate efectuate de S.
Godeanu în cadrulaInstitutului de Inframicrobiologie Bucureşti încă dinaanul 1979 au evidenţiat
faptul că bacteriile, planteleaşi animalele microscopice care trăiesc în bazine, dinamicaalor
anuală precum şi relaţiile reciproce întreaele şi mediul abiotic sunt principalele cauzeacare
provoacă colorarea diferită a apei. Dintre acestea, bacteriileasulfuroase şi fotosintetizante
colorate de obicei în roşuaşi verde determină nuanţa predominantă a apei.
Indicaţii terapeutice
Principalele afecţiuni care pot fi tratate la Băile Săcelu sunt: afecţiuni ale aparatului
locomotor, neurologic, ginecologic şi respirator.
Instalaţii de tratament
Stațiunea dispune deao bază de tratament cu capacitatea 380 de locuri,aavând instalații
pentru băi în cadă cu apăaminerală, împachetări cu nămol, împachetăriacu parafină,
electroterapie, băi galvanice,aduș subapvat, duș scoțian, aerosoli, masaj,asăli de gimnastică
medicală. La acesteaase adaugă instalațiile pentru ungeri cuanămol, băi în aer liber în cele patru
bazineacu apă minerală rece și strandul pentru aerohelioterapie.
Atrcţii turistice
Printre obiective turistice ce se pot vizita în zonă se numără biserica de lemn Săcelu,
așezările romane Hăiești și Săcelu, casa Moanga-Pleșoianu, arealele naturale protejate: Izvoarele
minerale Săcelu, Piatra Buha, Piatra Biserica Dracilor, Muzeul etnografic și istoric, amenajat
într-o casă din secolul XVIII.
Capitolul V
Tratamente practicate în staţiunile balneare
5.1. Hidroterapia
http://www.etratamentnaturist.com/
http://www.desprespa.ro/
5.4. Electroterapia
http://www.brotac.ro/
5.5. Fototerapia
http://www.fototerapiaabc.com.br/
5.6. Sonoterapia
http://iesonoterapia.com/
5.7. Magnetoterapia
http://clinicasantosol.es/
Magnetoterapia este folosită în staţiune ca tratament asociat, folosind aparatul
“Magnetodiaflux”, acesta generează câmpuri electromagnetice datorită curenţilor de joasă
frecvenţă de 50, 100 Hz sau ritmic sau aritmic. Magnetoterapia este folosită în tratarea
nevrozelor depressive, hipotensiuni.
http://www.etratamentnaturist.com/
În această analiză SWOT a arealului pe care l-am studiat, doresc să scot în evidenţă
avantajele, dezavantajele, oportunităţiile şi riscurile staţiunilor balneare din Subcarpaţii Olteniei.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Una din formeleade turism care, în ultimii 20 de ani, s-aAremodelat la nivel european,
datorită conceptuluiApotrivit căruia ”sănătatea este o stareAde bunăstare”, este turismul balnear.
Înzestrat cu un potentialAturistic deosebit de variat, diversificat siaconcentrat prin
existenţa unor forme de relief aîmbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabileapracticǎrii
turismului pe aproape tot parcursulaanului, cu factori naturali de curǎ balnearǎ, cu unapatrimoniu
cultural – istoric si arhitectural de referintǎamondialǎ, Subcarpaţii Olteniei se poat încadra în
rânduladestinatiilor turistice atractive din România şi chiar din Europa.
Considerat a fi unafenomen social şi economic specific civilizaţieiamoderne, turismul
este puternic ancorat înaviaţa societăţii şi ca atare, influenţat de evoluţia ei.
Principalele mǎsuri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activitǎţi turistice
dezvoltate în zona Subcarpaţilor Olteniei sunt: crearea de programe şi fonduri pentru co-
finanţarea de proiecte de dezvoltare regionalǎ, corelarea programelor naţionale cu cele de interes
local şi regional, extinderea comunicaţiilor în zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente
şi moderne, promovarea potenţialului turistic zonal prin participari la târguri de turism, prin
realizarea de campanii publicitare, întocmirea de broşuri cu informaţii despre potenţialul turistic
al zonei şi cu imagini sugestive în acest sens, mediatizarea staţiunilor balneoclimaterice din
zonă.
În urma consultăriiamaterialului bibliografic şi a studiului de teren putemaconcluziona că
Subcarpaţii Olteniei deţin un adevăratapotenţial turistic, cel mai important produs turisticafiind
reprezentat de numeroasele staţiuniabalneclimaterice (situându-se printre cele maiaimportante
din ţară, dar şi la nivel european), precumaşi de diversitatea peisagistică.
Turismul balnear este singura formă de turismadin ţara noastră care se bazează pe un
potenţialapermanent, de mare complexitate, practic inepuizabil.
Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali, resprectiv regăsirea
în aceaşi staţiunea factorilor principali de mediu, alături de o gamă largă de substanţe minerale
de cură, cu efecte polifactoriale.
Judeţul Vâlcea a revendicat titlul de capitală a turismului balnear încă de la sfârșitul
secolului al XIX-lea, prin cele patru stațiuni ale sale: Băile Olănești, Călimănești, Băile Govora
și Ocnele Mari.