LICEUL TEHNOLOGIC “NICOLAI NANU “Brosteni

PROGRAMĂ PENTRU DISCIPLINĂ OPŢIONALĂ

Denumirea opţionalului: "CALCULE SI EXPERIMENTE ÎN CHIMIA ORGANICA"

Clasa: X , XI
Filiera: Teoretică
Profil: Real
Specializarea: Matematică-Informatică
Tipul opţionalului: Opţional – disciplină nouă
Durata: Anul şcolar
Numărul de ore alocat: 1 oră/ săptãmână
Profesor propunător: ADRIANA GAVRIL

I. Notă de prezentare

Disciplina opţională Calcul în chimia organică este concepută în vederea achiziţiei de cunoştinţe şi
dezvoltării de competenţe, capacităţi, atitudini de către elevii din învăţământul liceal, cu un buget de timp de
o oră pe săptămână pe parcursul unui an de studiu.
Structura disciplinei se bazează atât pe o serie de invarianţi, cât şi pe elemente variabile, după cum
urmează:
Invarianţi:

cursul se derulează pe parcursul unui an de studiu;

fiecare temă are asociate competenţe specifice/ obiective de referinţă, în raport cu care se va
proiecta secvenţa de predare-învăţare-evaluare;

fiecare temă poate fi abordată interdisciplinar, fiind implicate şi relaţionate secvenţe specifice
matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei, precum şi secvenţe de modelare a realităţii, cu impact practic şi
cotidian, cu relevanţă pentru prezent, dar mai ales pentru societatea în care vor trăi elevii care se află acum
în şcoală.


cursul poate fi ales la oricare dintre clasele a X-a si a XI-a;

conţinuturile disciplinei sunt selectate de profesor în conformitate cu temele propuse, respectând
particularităţile de vârstă ale elevilor, specificul clasei (nivel de performanţă, stiluri de învăţare), specificul
local, resursele unităţii de învăţământ şi aşteptările elevilor;
 metodele si instrumentele de evaluare vor valorifica în special abordările complementare şi vor
pune accent pe rezolvarea sarcinilor în echipă prin asumarea de roluri şi responsabilităţi;
 
resursele implicate - locaţie, mijloace şi materiale didactice, surse de informare şi de procesare a
informaţiei;
Elaborarea programei a presupus raportarea la principii, strategii, cercetări, experienţe şi exemple de
bună practică în elaborarea curriculumului educaţional pentru științe.
Cele câteva argumente de ordin epistemologic sunt completate de altele de ordin pedagogic:
- necesitatea deplasării accentului pe antrenarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, pe descoperirea
prin implicare directă în proiecte sau experimente;
- formarea unor abilităţi precum capacitatea de observare, măsurare, comparare, clasificare, deducţie,
investigaţie, de folosire a cunoştinţelor în diverse situaţii practice;
- crearea motivaţiei pentru învăţare în domeniul ştiinţelor;
- orientarea spre activităţi cu caracter practic;
- sporirea gradului de implicare al elevului şi, implicit, şi motivaţia pentru învăţare;
- pregătirea examenelor de chimie.

II. Obiective generale

Competenţele generale/ Obiectivele cadru sunt în legătură directă cu cele 8 domenii cheie:
o competenţe matematice şi competenţe de bază în ştiinţe şi tehnologii,
o competenţe de tehnologia informaţiei şi comunicaţiei,
o competenţe de comunicare în limba română,
o spirit de iniţiativă şi antreprenoriat,
o a învăţa să înveţi,
Prin ierarhizarea învăţării, pornind de la însuşire şi identificare până la metaînvăţare, competenţele
generale prevăzute răspund necesităţii asigurării egalităţii de şanse pentru toţi elevii, dar permit în acelaşi
timp şi o relaţie echilibrată cu problemele practice din viaţa reală.
Valorile şi atitudinile aşteptate au în vedere următoarele direcţii:
o achiziţiile finale ale învăţării care vor fi utilizate la examene;
o accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului;
o definirea ofertei în raport cu aşteptările societăţii şi cu interesele şi aptitudinile elevului.

1. Identificarea unor fenomene, procese şi procedee din domeniile matematicii şi ştiinţelor, care se
regăsesc în activităţile cotidiene;
2. Rezolvarea de probleme şi situaţii problemă prin utilizarea de raţionamente inductive şi deductive;
3. Comunicarea orală şi scrisă utilizând limbajul ştiinţific specific în formularea explicaţiilor, în
conducerea investigaţiilor interdisciplinare şi în raportarea rezultatelor;
 4. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în culegerea de date, în prelucrarea şi
comunicarea lor;
5. Formarea capacităţii de a reflecta asupra lumii pe baza relaţionării cunoştinţelor interdisciplinare
din aria curriculară matematică şi ştiinţe;
6. Dezvoltarea personală prin formarea gândirii interdisciplinare şi gestiunea propriei învăţări.

III. Competenţe specifice şi conţinuturi asociate

1. Investigarea compoziţiei chimice, structurii, izomerilor.

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1 Utilizarea cunoştinţelor legate de structura
substanţelor pentru studierea compușilor organici
1.2 Cercetarea proprietăţilor fizice şi chimice în
strânsă legătură cu compoziţia şi structura.
1.3 Explicarea şi ilustrarea corelaţiei structură-
proprietăţi și determinări cantitative pentru compuși mase molare și legături de hidrogen;
organici.
-compoziţia compușilor organici;
-clasificarea compușilor organici;
-compoziţia chimică a diferitelor materiale de
natură anorganică şi organică;
-nomenclatura compușilor organici;
-izomeria compușilor organici
-proprietăţi fizice ale compușilor organici;
-proprietăţi chimice ale hidrocarburilor și
compușilor organici cu funcțiuni.
-variația puncte de topire și fierbere funcție de
-solubilitatea funcție de structură, masă molară,
legături intermoleculare;
-determinarea cantităților de substanțe necesare
pentru neutralizare, reacții specifice și lucrări de
laborator.

2. Evaluarea consecinţelor acţiunii umane asupra diverșilor compuși organici în scopul

valorificării acestora.

Competenţe specifice Conţinuturi

2.1 Aplicarea cunoştinţelor legate de compoziţia
Chimică pentru compuși organici.
2.2 Prezentarea domeniilor de utilizare și
cantităților de compuși implicate în transformări.
-determinarea compoziției compușilor organici
funcție de clasele de compuși;
-calcule asupra cantităților de substanțe necesare
pentru analiza calitativă sau cantitativă a
compușilor organici;
-analiza comparativă a compozițiilor chimice;
- rezolvarea de probleme cu utilizarea noțiunilor de
conversie utilă, conversie totală, randament;
-studierea gamei de utilizări pentru compușii
organici;
-studierea noțiunii de randament global.

3. Rezolvarea de exerciţii şi probleme în vederea stabilirii unor corelaţii relevante,

demonstrând raţionamente inductive şi deductive.

Competenţe specifice Conţinuturi

3.1 Aplicarea metodelor generale de rezolvare a -analiza corelațiilor între structură și proprietăți;
exercițiilor și problemelor de chimie la situaţii - analiza corelațiilor între structură și
concret activitate biochimică;
e. -comportarea speciilor chimice la diferite valori
de pH ale mediului înconjurător;
-identificarea diferitelor tipuri de plante care
pot deveni materii prime pentru extracții de
alcool, acizi grași gliceride, zahăr, glucoză
funcție de compoziția chimică a acestora.

IV. Evaluarea:

Evaluarea elevilor, atât cea curentă, cât şi cea sumativă, se va realiza pe baza listei de conţinuturi şi a
activităţilor

de exersare a formării competenţelor, prin itemi de tipul:
selectarea răspunsului corect;

asocierea corectă a noţiunilor incluse în coloane diferite;

completarea enunţurilor, schemelor, desenelor lacunare;

întrebări structurate;

probleme aplicative;

eseuri structurate;

portofoliu, sau proiect de investigare.

V. Planificarea orientativă a conținuturilor învățării:

CONŢINUTURI DETALIATE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

SĂPTĂMÂNA
SEMESTRUL I
Noţiuni introductive pentru rezolvarea Analiza și prezentarea relațiilor de calcul,
de aplicații și probleme chimice formulelor chimice, unități de măsură și S1
modele de lucru pentru rezolvarea problemelor
de chimie/fizică.
Noţiuni introductive Determinarea compoziției, formulelor
moleculare și procentuale, nesaturare S2
echivalentă, suma covalențelor.
Hidrocarburi saturate Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări S3
cantitative.
Hidrocarburi nesaturate Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări S4
cantitative.
Hidrocarburi aromatice Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări S5, S6
cantitative.
Hidrocarburi Rezolvarea de exercițiiși probleme
recapitulative S7, S8
ACTIVITĂȚI SPECIFICE SĂPTĂMÂNII ALTFEL
S9
Compuși hidroxilici Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări S10, S11
cantitative.
Amine Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări S12
 cantitative.
Acizi Explorarea structurii acizilor grași, clasificarea
si denumirea acestora in funcție de natura
S13, S14
catenei.
Aplicații acizi carboxilici.
Grăsimi/Esteri Exerciţii de scriere a formulelor
corespunzătoare diferitelor grăsimi pe baza
structurii prezentate. S15, S16
Rezolvarea de exerciții și probleme specifice
clasei.
Săpunuri/detergenți Exerciţii de scriere a formulelor și de denumire
a săpunurilor și detergenților.
S17, S18
Rezolvarea de exerciții și probleme specifice
clasei.
Recapitulare S19
SEMESTRUL II
Reacții de oxidare în chimia organică Reprezentarea proceselor de oxidare pentru
pentru hidrocarburi nesaturate alchene, alchine, alcadiene cu KMnO4 și
K2Cr2O7, în mediu acid sau bazic. S20
Rezolvarea de exerciții și probleme specifice.
Reacții de oxidare în chimia organică Reprezentarea proceselor de oxidare pentru
pentru hidrocarburi aromatice arene cu KMnO4, în mediu acid sau cu O2
catalizată de V2O5. S21, S22
Rezolvarea de exerciții și probleme specifice.
Reacții de oxidare în chimia organică Reprezentarea proceselor de oxidare pentru
pentru compuși hidroxilici alchene, alchine, alcadiene cu KMnO4 și
K2Cr2O7, în mediu acid. S23, S24
Fermentația acetică și alcoolică
Rezolvarea de exerciții și probleme specifice.
Aminoacizi: Definiţie, formula generală, Scrierea formulelor structurale ale unor
nomenclatura, clasificare, izomerie aminoacizi cunoscând denumirile.
Exersarea nomenclaturii aminoacizilor
cunoscând formulele structurale. S25
Emiterea de ipoteze privind criterii potrivit
cărora pot fi clasificaţi aminoacizii şi tipurile
de izomerie pe care le prezintă.
Aminoacizi, reacții caracteristice Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări S26
cantitative.
Proteine Exersarea nomenclaturii peptidelor şi resturilor
de proteine cunoscând formulele structurale ale
acestora
Emiterea de ipoteze privind criterii de
clasificare a proteinelor. S27-S28
Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări
cantitative.
Reacţii de identificare, Denaturarea Formularea de concluzii referitoare la modul de
proteinelor, identificare a proteinelor.
Importanţa biologică Realizarea unor materiale ppt referitoare la
importanţa biologică a proteinelor. S29
Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări
cantitative.
Monozaharide Exersarea nomenclaturii zaharidelor cunoscând
formulele structurale.
Emiterea de ipoteze privind criterii potrivit
cărora pot fi clasificate zaharidele şi tipurile de
izomerie pe care le prezintă. S30
Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări
cantitative.
Exerciţii de modelare a structurii dizaharidelor
Dizaharide: Structură, Caracter şi de descriere din punct de vedere structural.
Izomerie, Proprietăţi fizice şi chimice, Deducerea proprietăţilor fizice ale
Stare naturală, Utilizări, Aplicaţii dizaharidelor şi importanţa lor fiziologică.
Modelarea reacţiilor care au loc la proprietăţile S31
chimice ale dizaharidelor.
Rezolvarea de exerciții și probleme legate de
izomerie, nomenclatură, izomerie, determinări
cantitative.
Celuloza: Stare naturală, Obţinere, Clasificarea proprietăţilor fizice și chimice ale
Structură, Proprietăţi, Utilizări celulozei.
Deducerea utilizărilor celulozei şi al procesului
de obţinere al hârtiei şi al fibrelor artificiale din S32
celuloză.
Rezolvarea de exerciții și probleme,
determinări cantitative.
Amidonul: Stare naturală, Obţinere, Clasificarea proprietăţilor fizice şi chimice ale
Structură, Proprietăţi, Utilizări amidonului.
Rezolvarea de exerciții și probleme, S33
determinări cantitative.
RECAPITULARE ȘI PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE
S34-S35

VI. BIBLIOGRAFIE

1.V. Cristea, Fișe De Chimie Experimentală, Editura Didactică Și Pedagogică, București, 1994;
2.N.Tomescu, N. Drăgan, Om-Sănătate-Protecția Consumatorului, Editura Crepuscul, București, 2001;
3. L. Ursea, Chimia Mediul și Viața, Editura Humanitas Educațional, 2001;
4.M.Ed.C.T.S. Ghid de Evaluare la Chimie, București, 1999;
5. C. Constantinescu, Plantele medicinale în apărarea sănătăţii, București, 1975;
6.C. Drăgănescu, Biochimie - manual clasa XI-a, Editura Didactică Și Pedagogică, București, 1994;
7. R. Galeru, Curs pentru pregătirea Examenelor de Chimie Organică, Editura Babel, Bacău, 2009;
8. E. Alexandrescu, D. Dănciulescu, Chimie Organică pentru liceu, Editura Explorator, Ploiești, 2009;
9. Manuale Chimie Organică acreditate