Priorităţi în îngrijirea bolnavilor cu infarct miocardic

o INSTALAREA BOLNAVULUI ÎN PAT

a) transportul bolnavului de la salvare se face direct în secţie
(cardiologie, terapie intensivă), cu targa, într-un timp cât mai scurt;
b) mutarea bolnavului de pe targă în pat o face personalul sanitar fără să
permită bolnavului nici o mişcare, pentru ca să nu i se agraveze situaţia;
c) asistenta medicală va avea grijă să-i fie asigurat un climat de linişte,
salon bine aerisit şi încălzit;
d) poziţie cât mai comodă în pat (este bine ca păturile să fie prevăzute cu
somiere reglabile pentru a se evita poziţiile forţate).

o APLICAREA ÎN CONTINUARE A MĂSURILOR DE PRIM AJUTOR

o La indicaţia medicului:
a) sedarea durerii: derivaţi de opiacee (morfină + mialgin), fortral sau
amestecuri litice (romergan + largactil + mialgin);
b) combaterea anxietăţii: sedative (niretal, diazepam).
c) Pe cât posibil se evită administrarea sedativelor concomitent cu a
opiaceelor;
d) Oxigenoterapia.

o SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE

Urmărirea ideală a unui infarct este monitorizarea cu supraveghere permanentă
în primele zile a EKG, a tensiunii arteriale şi a ritmului cardiac.

o RECOLTAREA PROBELOR DE LABORATOR

Asistentul medical va racolta sânge pentru probe de laborator indicate de medic
(pentru dozările enzimatice, a fibriogenului, glicemiei, determinarea leucocitozei, a
VHS, colesterolului, acidului uric).
 o PREVENIREA COMPLICAŢIILOR TROMBOEMBOLICE
a) anticoagulante (heparină 300-400 mg/24 ore – 1 fiolă = 50 mg, câte 2
fiole la 4-6 ore);
b) concomitent – trombostop (4-6 tablete/zi, în funcţie de timpul quick)

o PREÎNTÂMPINAREA HIPEREXCITABILITĂŢII MIOCARDULUI

Xilină – 200mg intramuscular / 20ml 1% sau intravenos ori în perfuzie).

o ADMINISTRAREA MEDICAŢIEI
a) se va face cu mare puctualutate deoarece întârzierile pot provoca
bolnavului emoţii inutile;
b) tratamentul medicamentos se face la pat, în poziţie orizontală;
c) asistenta medicală va avea pregătite medicamente pentru eventuale
complicaţii;
d) cadrul medical să intervină cu unele medicamente (nytroglicerină) şi
oxigen.

o ALIMENTAŢIA BOLNAVILOR
a) mesele vor fi fracţionate, pentru a se evita consumul de cantităţi mari
la o masă;
b) se va face alimentaţie pasivă la pat, în primele zile, în decubit dorsal.
Treptat se va trece la alimentaţia activă la pat (la recomandarea medicului în
poziţie şezândă);
c) regimul alimentar va fi hiposodat şi hipocaloric. În primele zile va fi
alcătuit din lichide şi piureuri date lent, cu linguriţa, ceaiuri, compoturi, supe, lapte,
sucuri de fructe, ouă, măr.
 o URMĂRIREA EVACUĂRILOR DE URINĂ ŞI FECALE
a) se servi bolnavul cu urinar şi bazinet, fără să fie ridicat în poziţie
şezândă;
b) constipaţia trebuie combătută cu clisme uleioase sau laxative uşoare;
c) diureza şi scaunul se notează pe foaia de observaţie.

o IGIENA BOLNAVULUI
Baia generală sau parţială se face la pat fără să obosească pacientul (în primele
zile fără să fie ridicat).

o MOBILIZAREA BOLNAVULUI
a) repaus absolut la pat în prima săptămână;
b) durata imobilizării va fi adaptată în funcţie de evoluţia simptomelor şi
de prezenţa complicaţiilor;
c) dacă bolnavul nu are dureri, febră sau late complicaţii, începând chiar
din primele zile se pot face mişcările pasive ale degetelor de la mâini şi picioare;
d) treptat se permite schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale
membrelor;
e) mobilizarea se face progresiv (şederea pe marginea patului, şederea în
fotoliu, ridicare din pat) sub controlul pulsului şi al tensiunii arteriale, iniţial în
prezenţa medicului.

o CREAREA MEDIULUI PSIHOLOGIC FAVORABIL

Se vor evita discuţiile aprinse cu voce tare, chemările la telefon, comunicarea
de veşti supărătoare, vizita aparţinătorilor în grupuri.