Sunteți pe pagina 1din 5

3.3.

NURSINGUL PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC


DIAGNOSTICUL DE
NEVOILE FUNDAMENTALE OBIECTIVE INTERVENŢII
NURSING (PES)
Dificultate în respiraţie – Restabilirea respiraţiei normale Intervenţii autonome
dispnee – din cauza durerii - poziţia şezândă, susţinut sau semişezând
-căile respiratorii libere + sondă endonazală;
1. Nevoia de a respira -oxigenoterapie;
-aspiraţia secreţiilor.
Intervenţii delegate – administrarea de
analeptice respiratorii.
Dificultate în a bea şi a mânca Asigurarea unui regim dietetic cores- Intervenţii autonome
din ca-uza durerii şi punzător şi supravegherea acestuia la - perfuzie cu substituenţi
imobilizării la pat nevoie -pregătirea de materiale şi soluţii;
-se reduce din alimente explicând
bolnavului impor-tanţa regimului şi
respecta-rea acestuia.
Intervenţii delegate – regim igienico-
dietetic impus
2. Nevoia de a se hidrata, de a
bea şi a mânca

NEVOILE FUNDAMENTALE DIAGNOSTICUL DE OBIECTIVE INTERVENŢII


NURSING (PES)
3. Nevoia de a elimina Dificultate în a elimina, Intervenţii autonome
transpiraţii abundente, prezen- -ajutarea bolnavului să verse
ţa vărsăturilor din cauza Facilitarea eliminărilor în mod normal -monitorizarea numărului de vărsături;
tulburărilor de tranzit şi -instalarea şi supravegherea sondei vezicale
imobilizării la pat (condiţii de arepsie perfectă);
-captarea scaunului şi notarea;
-clismele evacuatoare, la nevoie pregătite şi
efectuate;
-îngrijirea tegumentelor şi a mucoaselor
Intervenţii delegate
-determinarea cantităţii de lichide pierdute;
-administrarea de antivomitive, antidiareice;
-administrarea de laxative uşoare în
constipaţie.
Intervenţii autonome
- camera să fie bine aerisită, călduroasă,
linişte;
Imposibilitatea de a se odihni -poziţie comodă a pacientului;
4. Nevoia de a se odihni din cauza crizelor dureroase Ajutarea bolnavului să se odihnească -discuţii cu bolnavul explicând starea
cu caracter specific plus actuală;
anxietate -liniştea bolnavului.
Intervenţii delegate
-administrarea de tranchilizante.
5. Nevoia de a evita pericolele Imposibilitatea de a evita Să reducem durerea şi anxietatea şi Intervenţii autonome
pericolele din cauza durerii, tulburărilor cardiace de ritm -poziţionarea bolnavului în decubit dorsal
anxietăţii, tulburărilor de ritm ridicat;
cardiac cu scăderea debitului -oprirea efortului fizic cu repaus total;
cardiac -observarea, aprecierea şi notarea în foaie a
funcţiilor vitale;
-îl conving pe pacient să nu facă nici un fel
de efort;
-asigur la pat urinar şi ploscă;
-asigur toaleta parţială şi imobilizarea
pasivă fără participarea bolnavului;
-pregătesc instrumentele şi
materialele pentru diferite recoltări;
-asigur instalaţia şi sonda pentru oxigen,
după obţinerea permeabilităţii căilor
respiratorii superioare;
-pregătesc perfuziile plus soluţile de
perfuzat;
-pregătesc pacientul pentru EKG;
Intervenţii delegate
-EKG, radiografii cord-pulmon;
-recoltez sânge pentru TGP, TGO, glicemie,
VSH, leucocite şi examen urină;
-administrez antialgice, anxiolitice,
analeptice, cardio-vasculare şi diuretice.
6. Nevoia de a se mişca, de a Intervenţii autonome
avea postura dorită -repaus absolut la pat fără nici un fel de
efort, urmat în timp de mişcări pasive şi mai
Imposibilitatea în efectuarea Ca bolnavul să-şi recapate încrederea târziu active;
mişcărilor, datorită fricii să nu în efectuarea mişcărilor -reluarea programului zilnic normal în
se instalaze durerea raport cu valorile de puls, tensiunea arterială
precordială, după un repaus şi manifestările EKG.
absolut la pat Intervenţii delegate
-repaus impus la pat;
-reluarea mişcărilor la indica-ţia medicului;

-efectuarea de probe funcţionale în cursul


unui efort fizic pentru aflarea toleranţei la
efort .
Intervenţii autonome
-execut toaleta tegumentelor zilnic;
-efectuez toaleta genitală şi anală după
micţiuni şi scaune;
7. Nevoia de a păstra Imposibilitatea de menţine Ca bolnavul să aibă asigurată toaleta -fac uşoare masaje pentru prevenirea
tegumentele curate tegumentele curate din cauza tegumentară tulburărilor circulatorii;
repausului obligatoriu la pat şi -îngrijesc cavitatea bucală;
a tulburărilor de ritm cardiac -badijonez cu glicerină boraxată;
-schimb lenjeria de corp şi pat ori de câte
ori este nevoie.
Intervenţii autonome
-modificarea mediului ambiant cu facilitarea
menţinerii temperaturii în limite fiziologice;
Dificultatea de a-şi păstra Ca pacientul să fie capabil să-şi -înregistrarea temperaturii în foaia de
8. Nevoia de a păstra temperatura corpului în limite menţină temperatura corpului în limite observaţie de două ori pe zi;
temperatura corpului în limite normale datorită tulburărilor normale -hidratăm bolnavul;
normale de ritm cardiac cu scăderea -supraveghem transpiraţia şi îngrijirile
debitului tegumentelor
Intervenţii delegate
-la indicaţia medicului administrez
antitermice
Dificultatea în a se îmbrăca şi Să ajut bolnavul să se îmbrace şi Intervenţii autonome
9. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca din cauza dezbrace -după efectuarea toaletei zilnice îmbrac şi
dezbrăca tulburărilor de ritm cardiac dezbrac pacientul fără să depună efort,iar
(efortului) după un timp cu efort minim din partea
bolnavului;
-ajut la îmbrăcarea cu pijama moale,
comodă, călduroasă;
-evit îmbrăcămintea strimtă, care poate
produce disconfort

Teama pacientului în Ca pacientul să fie capabil să Intervenţii autonome


necesitatea cunoaşterii bolii, a acumuleze cunoştinţele necesare şi -fac psihoterapie cu bolnavul, discut cu el
convalescenţei şi a modului în înlăturarea anxietăţii despre starea actuală, despre modul de
care se păstrează o stare de administrare a medicamentelor şi efectul lor
sănătate relativă datorită asupra organismului;
insuficientei cunoaşteri despre -împrejurările de apariţie a bolii;
boală -educ pacientul ca să evite stările
conflictuale, stresul;
-expun factorii de risc, iar dacă este un
bolnav obez îi recomand scăderea în greu-
10. Nevoia de a comunica, a tate şi să respecte regimul hipo-caloric;
învăţa -dacă este un pacient hipertensiv îl
instruiesc să respecte regimul hipo-sodat şi
tratarea de fond a hipertensiunii arteriale;
-determin bolnavul să înţeleagă că mişcarea
este un factor important, să înţeleagă că va
trebui să facă mişcări pasive, apoi active,
plimbări scurte, dar dese cu evitarea
efortului fizic;
-acelaşi lucru trebuie să-l ştie şi familia,
care va fi obligată să creeze în jurul
bolnavului un mediu de siguranţă.