Sunteți pe pagina 1din 2

Depresiunea Colinară a Transilvaniei

1. Așezarea geografică și limitele


• N și E: Carpații Orientali
• S: Carpații Meridionali
• V: Carpații Occidentali
• NV: Dealurile de Vest – Dealul Prisnel, Dealul Mare, Culmea Preluca, ,,
jugul intracarpatic’’
2. Caract. reliefului
• Origine tectonică, prin scufundare lentă a scoarței până la adîncimi de
4.500 de metri, urmată de sedimentarea și exondarea bazinului
sedimentar pe fondul ridicării Carpaților din jur;
• Roci sedimentare: argile, marne, gresii, nisipuri, pietrișuri;
• Altitudine medie: 425 de metri ( alt. max. – Dealul Becheci: 1.080 metri și
alt minimă: Culoarul Alba Iulia – Turda: 400 de metri)
• Formată din dealuri și podișuri, văi largi cu lunci și terase;
• Cuprinde relief de cueste (suprafețe structurale), domuri gazeifere,
alunecări de teren și cute diapire pe margini.
3. Diviziuni majore
1. Dealurile și depresiunile marginale
2. Podișul Transilvaniei - 3 diviziuni
a. Podișul Someșan
• În NV la N de Someșul Mare și Someșul Mic;
• Relief de dealuri;
• 500-650 metri altitudine;
• Nu prezintă domuri gazeifere (structuri geologice boltite care conțin
gaz metan).
b. Câmpia Transilvaniei
• Între Someș și Mureș;
• Altitudini de 400 - 600 de metri;
• Relief de dealuri domoale, prezintă domuri gazeifere (gaz metan);
• Alunecări de teren;
• Este numită câmpie datorită utilizării agricole și nu datoită reliefului.
c. Podișul Târnavelor
• Între Mureș și Olt;
• Altitudini: 500 m – 600 m;
• Domuri gazeifere, alunecări deteren (există argile în substart care
favorizează producerea alunecările de teren);
• Dealuri orientate E-V.

3. Clima
• Climat de dealuri înalte, pe margini – T.M.A. 70C - 80C și P.M.A.
600- 800 mm;
• Foehn în Depresiunile Făgăraș, Sibiu, Culoarul Alba Iulia - Turda;
• Influențe oceanice.
4. Apele
• Râuri: Someșul Mare, Someșul Mic, Mureș cu Târnava Mare și
Târnava Mică, Olt;
• Lacuri:
▪ În masive de sare: L. Ocna Sibiu, L. Ursu (Sovata);
▪ Iazuri: Cîmpia Transilvaniei.
5. Învelișul biopedogeografic
Zona de pădure:
• Păduri de stejar, sub 500 de metri – clasa argiluvisoluri;
• Păduri de fag, peste 600 de metri – clasa de soluri: cambisoluri.
6. Resursele naturale
Gaz metan (în structuri geologice numite domuri gazeifere);
Cărbune brun (Dep. Cristoţel);
Zăcăminte de sare ( în structuri numite cute diapire);
Roci de construcţie.

S-ar putea să vă placă și