MINISTERUL MUNCII, PROTECȚIEI SOCIALE ȘI FAMILIEI

Stimularea angajării tinerilor în cîmpul muncii

Propunerea de politici publice

Aprilie 2012
 Cuprins
Lista de abrevieri ........................................................................................................................................... 2
1. Descrierea problemei............................................................................................................................ 3
2. Cauzele și efectele problemei ............................................................................................................. 10
3. Obiectivele politicii publice ................................................................................................................. 12
4. Beneficiari ........................................................................................................................................... 13
5. Opţiuni de soluţionare a problemei .................................................................................................... 13
Conceptul de intervenție în limita resurselor financiare predeterminate ............................................... 16
Opţiunea 1: Status quo, neintervenţia................................................................................................ 18
Opţiunea 2. Facilităţi la plata contribuţiilor sociale (BASS) pentru angajator .................................... 20
Opţiunea 3. Salarii achitate de către stat pentru perioada de probă ................................................. 22
Opţiunea 4. Cheltuieli de instruire a tinerilor angajaţi deductibile în scopuri fiscale ........................ 25
6. Analiza opţiunilor și recomandarea .................................................................................................... 29
7. Recomandări speciale – sistemul de învăţămînt ................................................................................ 33
Anexa 1. Indicatorul de intensitate a șomajului ........................................................................................ 35
Anexa 2. Ponderea tinerilor absolvenţi angajaţi ........................................................................................ 36
Anexa 3. Cum subvenţiile pentru muncă creează noi locuri de muncă ...................................................... 37

1
Lista de abrevieri

ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

BASS Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat

BS Bugetul de Stat

BM Banca Mondială

BNS Biroul Național de Statistică

ETF European Training Foundation

ENPI European Neighbourhood and Partnership Instrument

FAOAM Fondul Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală

MMPSF Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei

ODIMM Organizația pentru Dezoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii

OIM Organizația Internațională pentru Migrație

PARE Programul de Atragere a Remitențelor în Economie

UE Uniunea Europeană

2
 1. Descrierea problemei

Tinerii constituie un grup social foarte important în Moldova din perspectiva dezvoltării sociale, dar mai
ales a dezvoltării economice a țării. Tinerii de astăzi sînt baza populaţiei active în perspectivă. Nivelul și
modul de integrare al tinerilor în societate este un lucru esențial pentru viitorul lor în Moldova.

Încadrarea în cîmpul muncii este primordială pentru integrarea socială. Avînd un loc de muncă calitativ,
tinerii sînt stimulați să-și crească potențialul economic, să învețe continuu și să contribuie la dezvoltarea
social-economică a țări. Astfel, scopul acestei propuneri de
politici publice este de a analiza situația tinerilor în relație cu Conform legii cu privire la tineret (nr.
piața de muncă și de a propune soluții pentru a spori numărul 279 din 11.11.1999), noțiunea de
tînăr descrie toate persoanele cu
tinerilor angajați.
vîrsta de 16-30 ani, iar în Codul
Tranziția de la școală la muncă este o problemă eternă pentru Muncii (nr. 154 din 28.03.2003, Art.
tinerii din toate țările. În Moldova aceasta este însă agravată 46) este stipulat că persoanele pot
de faptul că populația tînără este în descreștere și mulți tineri munci începînd cu vîrsta de 16 ani
aleg să emigreze peste hotare în scop de muncă. Rata (de la 15 cu acordul părinților).
șomajului în rîndul tinerilor rămîne a fi cea mai înaltă în
comparație cu alte categorii de vîrstă și este în creștere în ultimii ani. Folosind definiția Organizației
Internaționale a Muncii pentru tineri (15-24 ani), rata șomajului în rîndul acestora a fost de 17,8% în
2010. Aceasta a fost de 2.4 ori mai mare decît rata medie a șomajului pe țară, de7.4%.

Diagrama 1. Evoluţia ratei şomajului în Moldova pe categorii de vîrstă

20.00%
18.00%
16.00%
Total
14.00%
(15-24)
12.00%
10.00% (25-34)

8.00% (35-44)

6.00% (45-54)

4.00% (55-64)
2.00%
0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sursa: BNS, calcule experți

La prima vedere, este normal ca această grupă de vîrstă să aibă o rată mai ridicată a șomajului – tinerii
încă nu au experiență de lucru, de căutare a unui post de muncă și nici relații sociale stabilite care să le
faciliteze căutarea și angajarea ulterioară. În țările UE, rata șomajului pentru această categorie de vîrstă
este la fel mai ridicată în comparație cu alte grupuri de vîrstă. Conform datelor Eurostat, rata șomajului
în UE-27 a fost de 21% în 2010. Dacă în UE fiecare al cincilea tînăr era șomer, în Moldova situația era
puțin mai bună – fiecare al șaptelea tînăr care își căuta activ un loc de muncă era șomer.

3
Rata relativ înaltă a șomajului între tineri nu este prin urmare ceva anormal și caracteristic numai pieței
de muncă în Moldova. Ceea ce face Moldova să fie un caz aparte este ”intensitatea” înaltă a șomajului
printre tineri.

Intensitatea șomajului este un indicator pe care îl definim ca rata șomajului adaptată la ponderea
șomerilor pe vîrste din total și la rata de activitate a populației ajustată din punct de vedere al nivelului
de educație. Cu alte cuvinte, rata înaltă a șomajului la grupul tînăr de populație trebuie interpretată prin
prizma faptului că aceștia alcătuiesc 28% din total șomeri. Tot așa, rata șomajului printre tineri poate fi
mai înaltă pentru că numărul tinerilor activi este mai mic, mulți dintre ei fiind încă studenți. Pentru a
micșora efectul acestui fapt, rata șomajului este calibrată cu rata de activitate a populației care este
ajustată la numărul celor care încă învață.

Indicatorul de intensitate explică unde șomajul este mai acut și identifică unde politicile trebuie să fie
concentrate. Astfel, aplicată datelor statistice din Moldova, în 2010 intensitatea șomajului la categoria
cu vîrsta de 15-24 ani a fost cea mai mare în comparație cu populația adultă, de 0.05 și 0.1 (Calculele cu
detalii in Anexa 1).

Tabel 1. Intensitatea şomajului (2010)

Intensitatea Intensitatea
Rata de activitate a
șomajului șomajului (adaptată
Rata Proporția din populației (ajustată
(adaptată la la rata de
șomajului total șomaj pentru studii
proporția din total participare
continue)
șomaj) ajustată)
(15-24) 17.85% 27.83% 54.48% 0.05 0.10
(25-34) 8.77% 28.80% 52.61% 0.03 0.05
(35-44) 6.64% 20.33% 60.61% 0.01 0.04
(45-54) 4.86% 17.28% 61.38% 0.01 0.03
(55-64) 3.40% 5.87% 23.36% 0.00 0.01
Sursa: BNS, rapoarte anuale ale instituțiilor de învățămînt, calcule experți

Pe lîngă faptul că intensitatea șomajului în rîndul tinerilor este cea mai mare, este la fel de îngrijorător că
tinerii sînt mai vulnerabili pe timp de criză. În diagrama 2 este prezentată dinamica șomajului în rîndul
tinerilor în comparație cu rata șomajului pe țară. După criza economică din 2008, rata șomajului a
crescut pentru toate categoriile de populație în Moldova, dar în rîndul tinerilor șomajul a crescut mult
mai repede, aceasta mărindu-se cu aproape 7 puncte procentuale (în UE aceasta s-a mărit cu 6 puncte
procentuale).

4
 Diagrama 2. Tendinţa şomajului în rîndul tinerilor
în comparaţie cu tendinţa şomajului pe ţară

25.00%

20.00%

15.00%

10.00%

5.00%

0.00%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

(15-24 ani) Total

Sursa: BNS, calcule experți

Efectul unei crize economice este mai îndelungat pentru grupul de tineri. Chiar dacă economia în
ansamblu își revine în ultimii ani și sînt create noi locuri de muncă, tinerii sînt defavorizați. Oferta
brațelor de muncă pe piață este mare și cuprinde categoria persoanelor adulte care au experiență și,
prin urmare, mai multe șanse de a căpăta un loc de muncă.

În afară de experiență, tinerii șomeri sînt defavorizați în comparație cu alte grupe de vîrstă și prin faptul
că, în medie, au un nivel mai scăzut de educație. Jumătate din șomerii cu vîrsta de 15-24 ani au
abandonat sistemul de învățămînt după gimnaziu sau liceu. Ponderea șomerilor cu vîrsta de 25-34 ani
care au un nivel superior de instruire (secundar profesional, mediu de specialitate sau superior) este de
54%, aceasta fiind mult mai mare pentru celelalte categorii de vîrstă.

Diagrama 3. Rata şomajului pe vîrste şi nivelul de educaţie

80.00%

70.00%
Studii secundar
60.00% profesionale,
mediu de
50.00% specialitate și
40.00% superioare
Studii de bază
30.00%

20.00%

10.00%

0.00%
15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani

Sursa: BNS, calcule experţi

În mare parte, rata de angajare în cîmpul muncii a tinerilor depinde de nivelul de instruire: cu cît este
mai educată persoana, cu atît mai ușor își poate găsi un loc de muncă. O altă analiză a rentabilității
5
studiilor în Moldova1 efectuată în 2006 găsește că, alte condiții fiind egale, un an suplimentar de studii
mărește veniturile persoanei cu 9.5%. Prin urmare, sistemul de învățămînt contribuie în bună parte la
formarea abilităților necesare pentru a intra pe piața de muncă. În acest caz, cum se explică faptul că tot
mai puțini tineri aleg să-și continue studiile, în același timp cînd nivelul de studii este important la
angajarea în cîmpul muncii? O posibilă explicație ar fi faptul că există o alternativă și mai lucrativă pentru
tineri decît studiile – migrația. Pe termen scurt, este mult mai avantajos din punct de vedere financiar
pentru un tînăr să lucreze peste hotare, chiar dacă muncind necalificat. Salariile sînt mult mai mari decît
în Moldova.

Pe de altă parte, conform angajatorilor, tinerii nu sînt suficient de pregătiți pentru cerințele pieței
muncii, chiar dacă sînt absolvenți ai celor trei tipuri de învățămînt (secundar profesional, mediu de
specialitate și superior)2. Angajatorii sînt nevoiți să investească la început în tînărul angajat pentru a-i
crește productivitatea, un risc pe care angajatorii de obicei nu doresc să și-l asume.

În această situație și conform datelor, a fost identificată următoarea problemă: ponderea tinerilor
absolvenți (învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate și superior) angajați în primul an
după absolvire este de numai 38.5%. (Calculele cu detalii în Anexa 2).

Guvernul ar putea interveni pentru a rezolva această problemă prin acțiuni concrete de facilitare a
intrării tinerilor pe piața muncii. Este în interesul societății ca șomajul în rîndul tinerilor să fie cît mai mic.
Or, șomajul nu numai că reprezintă pierderi curente și pierderea resurselor potențial productive, dar
poate avea un efect negativ și asupra performanțelor viitoare ale individului și ale economiei țării în
general. Angajarea nu înseamnă numai a oferi locuri de muncă, ci promovează și dignitatea,
independența, realizarea și inovația. Șomerii nu capătă abilitățile și experiența necesară pentru a
propulsa economia mai departe, ci inhibă dezvoltarea economică a țării și impun o povară mare pe stat
pentru a furniza asistență socială. Mai mult, șomajul e asociat cu probleme sociale ca sărăcia, inaccesul
la servicii publice, crima, violența, demoralizarea, degradarea socială și dezinteresul față de politică.

Tabel 2. Acţiuni întreprinse de Guvern pînă la moment

1 Agenţia Naţională pentru Prin intermediul măsurilor active şi pasive implementate pe

Ocuparea Forţei de Muncă
(ANOFM) şi structurile ei
teritoriale sînt responsabile de
integrarea în cîmpul muncii a
tinerilor şi altor categorii de
populaţie la nivel naţional.
2 Organizaţia pentru
Dezvoltarea Sectorului
Întreprinderilor Mici şi
Mijlocii (ODIMM)
piaţa muncii, agenţiile asigură plasarea în cîmpul muncii a
tinerilor.
ODIMM implementează Programul educativ „Gestiunea
Eficientă a Afacerii” (GEA), în cadrul căreia se organizează
cursuri de instruire. Concomitent, ODIMM gestionează Fondul
de Garantare a Creditelor, care reprezintă o pîrghie eficientă de

1
”Analiza constrângerilor. Raport final,” V. Bozu, D. Caragia, și I. Gotisan, Millennium Challenge Corporation
Moldova, 2007.
2
”Relațiile de muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor”, realizat de PNUD și guvernul Belgiei,
2007
6
 implementează măsuri în
scopul sporirii accesului
tinerilor la resurse
informaţionale, financiare,
precum şi în scopul dezvoltării
cunoştinţelor lor în domeniul
iniţierii şi dezvoltării afacerii
proprii.
3 Programul de Atragere a
Remitenţelor în Economie
“PARE 1+1”
4 Programul Naţional de
Abilitare Economică a
Tinerilor
5 Programul de Granturi Mici
6 Facilităţi pedagogilor,
farmaciştilor şi medicilor care
se angajează în mediul rural
7 Locuinţă gratuită pentru
tinerii specialişti care se
angajează în localităţile săteşti
8 Hotărîrea Guvernului
Republicii Moldova nr.923 din
04.09.2001 „Cu privire la
plasarea în cîmpul muncii a
absolvenţilor instituţiilor de
iniţiere şi dezvoltare a afacerilor prin intermediul sporirii
accesului întreprinderilor la credite bancare. Aceasta sporeşte
accesul tinerilor care doresc să-şi iniţieze afacerea proprie la
resurse financiare. De asemenea, ODIMM implementează
„Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor, în
cadrul căruia se desfăşoară cursuri de instruire în domeniul
abilităţilor antreprenoriale pentru tinerii, care doresc să-şi
lanseze sau să-şi extindă o afacere în localităţile rurale, precum
şi se acordă credite cu o porţiune de grant nerambursabil în
mărime de 40%.
Are scopul mobilizării resurselor financiare ale lucrătorilor
emigranţi în dezvoltarea economică durabilă a ţării.
Se organizează cursuri de instruire în domeniul abilitării
antreprenoriale pentru tinerii care doresc să lanseze sau să
extindă o afacere în localităţile rurale.
Se implementează iniţiative de tineret ce includ seminare şi
training-uri cu tematica: “Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa
muncii prin sporirea incluziunii sociale”; „Ghidul tînărului
antreprenor”; „Orice profesie e o vocaţie”; „Tineri informaţi -
tineri implicaţi”, etc.
Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, în temeiul Legii
învăţămîntului, nr. 547-XIII din 21.07.1995 şi Legii ocrotirii
sănătăţii, nr.411-XIII din 21.07.1995, acordă facilităţi
pedagogilor, farmaciştilor şi medicilor care se angajează în
mediul rural. Astfel, aceştia beneficiază de locuinţă gratuită, o
indemnizaţie unică în mărime de 30 mii de lei, compensarea
lunară a costului energiei electrice, asigurarea gratuită cu
carburanţi.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, în temeiul
Hotărîrii Guvernului nr. 1259 din 12.11.2008 asigură cu locuinţă
gratuită tinerii specialişti care se angajează în localităţile
săteşti. În 2009 au beneficiat 24 de tineri specialiști. Întrucît
Ministerul dezvoltării regionale şi construcţiilor a preluat
atribuţiile respective de la fostul Minister al administraţiei
publice locale şi, deocamdată, nu au fost soluţionate
problemele organizatorice, actualmente este sistată
implementarea acestei Hotărîri de Guvern.
În 2001 a fost implementat mecanismul reglementării
procesului de plasare în cîmpul muncii a tinerilor specialişti cu
studii universitare şi din colegii, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului Republicii Moldova nr.923 din 04.09.2001 „Cu
privire la plasarea în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor
7
învăţămînt superior şi mediu de învăţămînt superior şi mediu de specialitate de stat”. Acesta
de specialitate de stat” însă nu a avut efectul scontat.

În scopul determinării tinerilor specialişti, care şi-au făcut

studiile în grupele cu finanţare de la buget din instituţiile de
învăţămînt superior şi mediu de specialitate, aceștia urmau să
se prezinte la locurile de lucru conform repartizării, începînd cu
anul de studii 2001-2002. Instituţiile de învăţămînt superior şi
mediu de specialitate de stat au fost obligate să încheie cu
studenţii, elevii înmatriculaţi la anul I de studii (cursurile de zi)
în grupele cu finanţare de la buget, contracte privind instruirea
şi plasarea lor în cîmpul muncii după absolvire în funcţie de
necesităţile statului. În baza modificărilor operate în
corespundere cu Hotărîrea Guvernului nr.433 din 25.04.2006
“Cu privire la aprobarea modificărilor ce se operează în
Hotărîrea Guvernului nr.923 din 4 septembrie 2001”, au fost
excluse specialităţile pedagogie, medicină, farmaceutică, drept,
cultură şi arte la care se răsfrîngea iniţial hotărîrea dată şi
începînd cu anul 2006 acţiunea Hotărîrii vizate a fost extinsă
pentru toate instituţiile de învăţămînt superior şi mediu de
specialitate din ţară indiferent de subordonarea ministerială.

Prin Hotărîrea dată a fost aprobat Contractul-tip privind

realizarea studiilor în instituţiile de învăţămînt superior şi
mediu de specialitate (la zi) în grupele cu finanţare bugetară şi
plasarea tinerilor specialişti în cîmpul muncii. Potrivit
contractului, absolvenţii instituţiilor de învăţămînt superior şi
mediu de specialitate de stat sunt repartizaţi la lucru după
specialităţi în conformitate cu ofertele autorităţilor
administrative publice centrale şi locale, fiind obligaţi să
lucreze trei ani în unităţile şi structurile în care au fost
repartizaţi.

În cazul în care tînărul specialist refuză să se prezinte la locul de

lucru conform repartizării sau îşi suspendă activitatea înainte
de expirarea termenului de trei ani stabilit, prin hotărîrea dată
el este obligat să restituie în bugetul de stat cheltuielile pentru
instruirea sa în volumul calculat de instituţia respectivă de
învăţămînt.

În urma multiplelor adresări referitor la restituirea în bugetul

de stat a cheltuielilor pentru instruire, în cazul refuzului de a se
prezenta la locul de lucru conform repartizării sau suspendării
activităţii înainte de expirarea termenului de trei ani, de către
Curtea Constituţională a fost examinată Hotărîrea Guvernului
nr. 923 din 04.09.2001, cu modificările ulterioare, care a fost
declarată constituţională prin Hotărîrea Curţii Constituţionale
nr.11 din 04.06.2009 (Monitorul Oficial nr.101/11 din

8

9 HG Nr. 594 din 30.06.2005 cu
privire la aprobarea Procedurii
de stimulare a angajatorilor
pentru încadrarea în muncă a
absolvenților instituțiilor de
învățămînt superior finanțați
din bugetul de stat.
10.06.2009).
În corespundere cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova
nr. 1396 din 24.11.2003 „Cu privire la instruirea medicilor şi
farmaciştilor rezidenţi şi plasarea în cîmpul muncii a tinerilor
specialişti”, începînd cu anul de studii 2003-2004, instruirea
medicilor şi a farmaciştilor prin studii postuniversitare în
rezidenţiat, cu finanţare de la bugetul de stat, se efectuează
exclusiv în bază de contract individual încheiat cu Ministerul
Sănătăţii.
Prin Hotărirea vizată a fost aprobat Contractul-tip privind
instruirea în rezidenţiat şi plasarea în cîmpul muncii a medicilor
şi farmaciştilor, care prevede că după absolvirea studiilor
postuniversitare prin rezidenţiat, medicii şi farmaciştii, tineri
specialişti, se repartizează de către Ministerul Sănătăţii şi
Protecţiei Sociale pentru plasare în cîmpul muncii, conform
necesităţilor statului, pe o perioadă de trei ani.
Un proiect similar de lege privind susţinerea tinerilor
specialişti-absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior şi
mediu de specialitate, repartizaţi şi angajaţi în câmpul muncii în
mediul rural – sectorul agroalimentar, a fost elaborat de către
Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Proiectul a fost
coordonat cu ministerele interesate, însă n-a fost promovat
spre aprobare.
Pînă în prezent au beneficiat de prevederile acestei politici
1830 de absolvenți ai Ministerului Sănătății și 1200 de
absolvenți ai Ministerului Educației.
Stimularea angajatorilor prevede acordarea unei sume lunare,
în cuantumul unui salariu minim pe ţară, pe o perioadă de 12
luni calendaristice, pentru fiecare absolvent al instituţiei de
învăţămînt superior încadrat în muncă, care a fost finanţat de
la bugetul de stat, cu condiţia menţinerii raporturilor de muncă
cel puţin 3 ani. Pentru încadrarea absolvenţilor invalizi, suma
menţionată la pct.1 se acordă pe o perioadă de 18 luni.
Programul nu a avut impactul dorit, restricțiile fiind prea dure
atît pentru absolvenți, cît și pentru angajatori. Hotărîrea a
funcționat numai o perioadă scurtă de timp și deși prevederea
este încă în vigoare, începînd cu 2009 nu s-au mai alocat
resurse bugetare în acest scop.
9
 2. Cauzele și efectele problemei

Cauzele ratei înalte a șomajului în rîndurile tinerilor și totodată a dificultăților întîmpinate de ei la prima
angajare pot fi clasificate în patru grupuri mari:

 Cauze ce țin de nedorința angajatorului de a angaja tineri absolveți;

 Cauze ce țin de informarea scăzută a tinerilor despre oportunitățile pieței de muncă;
 Problema lipsei locurilor de muncă suficiente și atractivitatea scăzută a locurilor de muncă
vacante existente;
 Nedorința unor tineri de a se angaja.

Primul set de cauze – angajatorul defavorizează tinerii la angajare – ține atît de procesele firești ale
economiei de piață, cît și de discrepanța semnificativă atestată la capitolul educație - piața muncii în
Moldova.

Există evidențe considerabile/sigure care demonstrează că tinerii sînt defavorizați pe piața muncii.
Lacunele din sistemul de învățămînt reduce perspectivele tinerilor, lasîndu-i nepregătiți pentru cerințele
pieței de muncă. Tinerii nu au nici experiență de lucru prin care ar căpăta abilități practice și cunoștințe,
contactul cu piața de muncă, nici potențialul de a-și face o rețea de cunoștințe (la fel de importante
pentru angajare). Experiența este vitală: un tînăr cu puțină experiență este net avantajat față de altul
fără experiență. Împreună, aceste cauze contribuie la decalajul dintre salariile inițiale de angajare și
productivitate. Agenții economici sînt descurajați/atenți de a angaja tineri, neștiind care este
productivitatea lor.

De sistemul de învățămînt este legat faptul că angajatorii sînt nevoiți să suporte cheltuieli pentru
pregătirea inițială a tinerilor specialiști. Angajatorii constată discrepanța mare între cunoștințele
teoretice ale tînărului față de minimul necesar pentru poziția la care tînărul a aplicat. Calitatea studiilor
în Moldova este nesatisfăcătoare, iar tinerii specialiști, după obținerea unei diplome sau certificatului de
absolvire, nu au abilitățile pe care le așteaptă angajatorul. Deși este adevărat că într-o economie de
piață angajatorii sînt disponibili să investească în tineri, în Moldova însă, aceste cheltuieli sînt prea mari
pentru companiile autohtone și nejustificate din punct de vedere al afacerii, mai ales atunci cînd oferta
pieței de muncă este atît de mare. Este mult mai puțin costisitor pentru o companie să aștepte
momentul potrivit pentru a angaja un specialist cu experiență, decît să investească într-un tînăr.

Există și problema neatractivității locurilor de muncă existente pentru tineri. Pe de o parte așteptările
tinerilor la angajare sînt prea mari, aceștia preferînd salarii mari, poziții importante și locuri de muncă
moderne, de viitor. Pe de altă parte, este adevărat că în Moldova, din cauza situației precare a
economiei, nu sînt locuri suficiente de muncă, iar salariile pentru posturile oferite sînt foarte mici, mai
ales pentru tinerii specialiști, iar condițiile de muncă sînt neatractive.

De asemenea, este adevărat, că există și o pasivitate printre tineri vis-a-vis de piața muncii. Aceștia nu
au suficiente informații despre posibilitățile de angajare, nu conștientizează necesitatea de a se informa

10
încă din timpul studenției și, mai ales, nu știu cum să caute un loc de muncă, să se prezinte la un
interviu, să scrie un curriculum vitae, nu au abilități de a se promova etc.

Totodată, instituțiile statului abilitate să acorde ajutor tinerilor în găsirea unui loc de muncă nu sînt
foarte eficiente. Astfel puțini din tinerii absolvenți cunosc despre existența ANOFM și serviciile prestate
de aceasta și doar un procent mic beneficiază real de sprijin din partea agenției.

O parte din tineri nu doresc însă să lucreze, ei fiind dezinteresați sau sperînd că rudele și prietenii vor
găsi pentru ei un post de muncă. Migrația tinerilor și remitențele contribuie la dezinteresarea tinerilor
de a-și căuta de lucru în Moldova. Faptul că tinerii au posibilitatea de a pleca peste hotare și a avea un
venit mai mare îi face pe aceștia să fie pasivi pe piața de muncă în Moldova și în așteptare de a pleca.
Remitențele pe care mulți dintre tineri le primesc în timpul studenției sînt destul de înalte și permit un
nivel de confort ridicat al tinerilor la care este greu de a renunța după absolvire cînd salariile propuse de
angajatori sînt neatractiv de mici.

Cert este faptul că calitatea studiilor obţinute în cadrul sistemului educațional constituie unul din
motivele neangajării tinerilor în cîmpul muncii. Problemele sînt legate de modul de pregătire liceală și
universitară, de planificarea din sistemul de educație, de pregătirea predominant teoretică a studenților,
modulul practic fiind efectuat mai mult formal. Sistemul actual de învățămînt nu este orientat spre
pregătirea calitativă a tinerilor specialiști, ci favorizează înmatricularea la studii care nu corespund
specializărilor solicitate pe piață. Sistemul este unul rigid, cu posibilități limitate pentru student de a-și
alege liber cursurile, profesorii etc. Ca rezultat, sînt prea mulți absolvenți la specialitățile de drept sau
economie și mai puțini la specialitățile tehnice și în agricultură, pentru care piața solicită forță de muncă.

Odată încheiată perioada studiilor, marea parte a studenților rămîn cu diplomele, iar efectele procesului
de studii urmează a fi vazute la prima angajare.

Efectele ratei înalte a tinerilor care nu reușesc să se se angajaze în cîmpul muncii influențează negativ
atît economia țării în ansamblu, cît și viitorul tinerilor în particular. În urma faptului că mai mult timp
tinerii nu sînt angajați, aceștia își pierd și puținele abilități și cunoștințe pe care le aveau, sînt descurajați,
aleg să migreze, iar capitalului uman în economie degradează. Pentru tinerii care încearcă să se
angajeze, urmînd etapele normale ale acestei proceduri (trimitere curriculum, interviu), devine
descurajator faptul că după cîteva interviuri ratate nu ajung să fie angajați. Înțelegînd adevăratele
perspective ce le au abia după absolvire, ei sînt și mai motivați să părăsească țara.

Mai mult, cheltuielile bugetare ale statului pentru sistemul de învățămînt nu sînt justificate, statul
înregistrînd pierderi în termen lung. Așa-numitul ”export de creier” reprezintă oportunități pierdute
pentru societatea noastră, amplificînd pierderile statului. Rata înaltă a șomajului în rîndul tinerilor
afectează și indicatorii demografici – tinerii amînă întemeierea unei familii pînă la momentul cînd vor
avea o situație economică stabilă.

11
 Diagrama 3. Arborele problemei

Efect
Tinerii își Statulpierde Tinerii amînă întemeierea
Capitalul Tinerii sînt demografic
pierd de pe urma Tinerii familiilor pînă în
uman descurajați de negativ,
abilitățile și neangajării emigrează momentul siguranței și
degradează oferta pieții “exportul de
cunoștințele tinerilor stabilității economice
creier”

Ponderea tinerilor absolvenți (învățămîntul secundar profesional, mediu de specialitate

și superior) angajați în cîmpul muncii în primul an după absolvire este de numai 38.5%.

Angajatorii Cunoașterea Atractivitate Nedorința

Sistemul de educație este
defavorizează insuficientă de către a scăzută a unor tineri
ineficient în pregătirea tinerilor
tinerii la tineri a situației cu locurilor de de a se
pentru piața muncii
angajare privire la piața muncii muncă angaja

Rigiditatea
Așteptările
Modalitatea de sistemului (în Corelarea Angajatorii sînt
Tinerii nu au tinerilor cu Tipul locurilor Criza
pregătire a introducerea Tinerii nu slabă a nevoiți să suporte Salariile mici O parte din
experiență privire la vacante nu economică/ Fenomenul
specialiștilor este disciplinelor noi, au aptitudini studiilor cu cheltuieli pentru pentru tinerii tineri sunt
de muncă angajare sunt sînt pe placul dezvoltarea de nepotism
învechită și alegerea de muncă cerințele pregătirea inițială a specialiști dezinteresați
mari (salariu, tinerilor economică
ineficientă profesorilor pieții muncii tinerilor specialiști
poziție, etc.)
etc.)

Tinerii nu
Pregătirea Tinerii nu se conștientizează Tinerii nu știu Tinerii au
Practica
teoretică a informează necesitatea cum să se posibilitatea de Tinerii
universitară
tinerilor în despre informării cu promoveze și a merge la primesc
formal
instituțiile de ofertele privire la piața să aplice/caute lucru peste remitențe
efectuată
învățămînt ANOFM muncii încă din de lucru hotare
timpul studiilor

3. Obiectivele politicii publice

Obiectiv general: Sporirea numărului tinerilor angajați în cîmpul muncii.

Obiectiv specific: Sporirea numărului tinerilor absolvenți angajați în cîmpul muncii în primul an
după absolvire cu cel puțin 10 puncte procentuale (sau circa 1300 tineri) timp de
un an.

12
 4. Beneficiari

O investiție în tineri este o investiție în societate atît pe termen scurt, dar cu și mai multe avantaje pe
termen lung. Beneficiarii acestei politici publice sînt:

 tinerii absolvenți ai celor trei forme de învățămînt (școli profesionale, colegii și universități)
care vor cîștiga imediat ce politica publică este implementată, iar pe termen lung vor căpăta o
experiență de muncă mai mare;
 agenții economici care vor cîștiga pe termen scurt cînd vor obține facilitățile și își vor minimiza
costurile de angajare a unor lucrători, iar pe termen lung își vor asigura o forță de muncă mai
calitativă;
 populația adultă de astăzi va beneficia pe termen lung, atunci cînd tinerii angajați vor face
contribuții substanțiale în bugetul public național;
 ANOFM, fiind agenția care va implementa programul, va deveni mai cunoscută printre tineri,
aceștia informîndu-se și eventual apelînd și la alte servicii ale agenției;
 economia țării și statul în general vor avea de cîștigat în urma faptului că tot mai mulți tineri
talentați vor alege să lucreze în țară, iar ”exodul de creieri” s-ar putea diminua.

5. Opţiuni de soluţionare a problemei

Problema angajării tinerilor absolvenți este una acută în mai multe state. Opțiuni de soluționare sînt
diferite și depind de specificul societății, culturii, setului de probleme etc. La inițiativa Băncii Mondiale în
2007, a fost alcătuit un registru al activităților de susținere a angajării tinerilor care au fost
implementate în 84 de țări – Youth Employment Inventory (YEI). Analizînd datele statistice cuprinse în
acest registru, autorii proiectului evidențiază cîteva principii care ar putea fi folosite pentru elaborarea
politicilor de stimulare a angajării tinerilor (BM, 2007):

 Cu cît mai repede sînt ajutați tinerii să se încadreze în cîmpul muncii, cu atît mai eficient și mai
puțin costisitoare este politica publică;
 Politicile sînt cel mai eficiente atunci cînd sînt țintite către grupurile cele mai vulnerabile de
tineri (de exemplu, tineri săraci sau fără instruire, fără abilități etc.);
 Majoritatea politicilor în acest domeniu au un impact pozitiv asupra indicatorilor ”șomajul
tinerilor” și ” salariul tinerilor”;
 Însă atunci cînd se ia în considerație analiza cost-eficiență a programelor, mai puțin de jumătate
de politici sînt de succes, ceea ce sugerează că aceste politici sînt de obicei costisitoare pentru
guvern;
 Nu există politici mai bune sau mai rele, toate au un impact comparabil și alegerea pentru
implementare a unei politici sau a alteia trebuie să depindă mai degrabă de specificul țării și a
problemei.

În general, opțiunile și practicile bune existente se conturează în jurul următoarelor tipuri de soluții:
13
 i. Acordarea facilităților la prima angajare – adaos salarial, scutire de la plata contribuțiilor sociale
pentru o perioadă de timp, beneficii la obținerea creditelor, scutirea întreprinderilor de la plata
contribuțiilor sociale pentru tinerii angajaţi pentru primii ani de muncă, compensarea unor
cheltuieli de către stat, acordarea unui suport financiar în mărimea unui procent prestabilit din
salariul noului angajat pe o durată de timp limitată etc.

Acordarea de facilități (direct angajatorului sau tînărului angajat) la prima angajare sînt soluții de
termen scurt, dar care pot avea un impact pozitiv și mult timp după încetarea politicii.
Principalele beneficii ale acestor tipuri de soluții sînt:

 Subsidiile acordate angajatorilor compensează riscul de a angaja un tînăr atunci cînd nu

se cunoaște nivelul de productivitate al acestuia. Astfel, companiile își pot găsi lucrători
buni la costuri mici, iar tinerii cu abilități înalte de muncă au o șansă mai mare de a-și
găsi un loc de muncă decent.

 Însăși demararea unui astfel de program de subsidii poate schimba comportamentul

tinerilor, aceștia avînd mai mult entuziasm și curaj pentru a căuta un loc de muncă.

ii. Organizarea instruirilor pentru tinerii specialiști – angajatorii sînt stimulați de către stat de a
investi în instruirea absolvenților pentru ca aceștia să capete abilități corespunzătoare cerințelor
pieței.

Stimularea angajatorilor de a instrui tinerii la locul de muncă sînt soluții de termen scurt care au
efect atunci cînd este nevoie de specialiști de o anumită vocație sau cînd nivelul de educație al
tînărului nu corespunde cerințelor angajatorului. Statul, de obicei, compensează costurile
angajatorului pentru dezvoltarea abilităților și productivității tînărului angajat, astfel că
instruirea tinerilor este mai ieftină. Tinerii angajați, pe de altă parte, capătă experiență și
abilitățile cerute pe piața muncii.

iii. Implicarea instituțiilor de învățămînt în plasarea absolvenților în cîmpul muncii – acestea sînt
soluții fundamentale, practicacte în multe state, dar cu efecte pe termen lung. Ele țin de
ajustarea curriculei universitare la cerințele pieții, de calitatea studiilor, etc.

Prin definiție, o economie de piață funcționează cel mai bine fără intervenția statului. Cu toate acestea,
există disfuncții în sistem care necesită unele acțiuni de corectare din partea statului. Ajutorul de șomaj
este o astfel de intervenție care în Moldova nu are impactul dorit asupra tinerilor. Prin această analiză se
caută un instrument mai eficient decît ajutorul de șomaj, o politică activă de susținere a tinerilor. Astfel,
au fost exminate un set de opțiuni alternative de soluționare a problemei, fiecare avînd cîteva scenarii.

1. Adaos la salariu. Această opțiune presupune modificarea unui program existent deja, introdus prin
Hotărîrea Guvernului nr. 594 din 20.06.2005 și care prevede acordarea unei sume nominale tînărului
absolvent. Au fost prevăzute 3 variante (valoarea sumei este de 50% din salariul minim pe
economie, 100% sau 50% din salariul mediu prognozat pe economie) fiecare cu cîte 2 scenarii
(tînărul absolvent angajat primește un adaos la salariu timp de un an și timp de 6 luni). Spre
14
 deosebire de politica existentă deja, de această opțiune puteau beneficia toți absolvenții școlilor
profesionale, colegii și universități, iar condițiile impuse beneficiarilor urmau să fie mai lejere.
Motivul pentru care s-a renunțat la această opțiune a fost mecanismul de implementare complicat
pentru administrația publică centrală, cît și procedura sinuoasă pentru beneficiari.

2. Facilități la plata contribuțiilor sociale (BASS) pentru angajator. Contribuțiile sociale pentru un tînăr
absolvent pentru o perioadă de timp sînt achitate de către stat. Această opțiune este analizată în
continuare.

3. Opțiune mixtă, formată din 1 și 2. A fost analizată și opțiunea cînd este motivat atît agentul
economic, cît și tînărul absolvent întru sporirea angajării tinerilor în cîmpul muncii. Astfel,
angajatorul urma să fie parțial scutit de a contribui pentru asigurarea socială și tînărul angajat urma
să beneficieze de un adaos la salariu. Costurile bugetare ar putea ajunge pînă la 307.5 milioane lei
pentru o perioadă de trei ani. Această opțiune nu a fost acceptată pentru o analiză mai amplă din
cauza costurilor administrative foarte mari.

4. Salarii achitate de stat pentru perioada de probă. Salariile tinerilor sînt achitate de către stat timp
de 3 luni. Această opțiune este analizată în continuare.

5. Cheltuieli de instruire rambursabile. Agenții economici își vor putea deduce investițiile în instruirea
tînărului absolvent angajat. Această opțiune este analizată în continuare.

6. Voucheruri pentru instruire. Fiecare absolvent a celor trei tipuri de instituții de învățămînt
(secundar profesional, mediu de specialitate și superior) urma să primească un voucher în sumă de
3000 lei pe care putea să-l ofere angajatorului la angajare. Impactul fiscal pentru întreaga perioadă
de 3 ani ar fi fost de circa 160 milioane lei. S-a renunțat la această opțiune pentru că este foarte greu
de monitorizat impactul acestei opțiuni, iar pierderile excesive (vouchere oferite tinerilor care s-ar fi
angajat și singuri) ar fi putut fi deosebit de mari.

Cercetînd cauzele și efectele problemei în contextul Republicii Moldova, este recomandabil de a

considera pentru analiză două opțiuni alternative de acordare a facilităților pentru angajarea tinerilor la
primul loc de muncă și una de facilitare a instruirii tinerilor la locul de muncă. Primele două mecanisme
vor contribui la micșorarea costurilor de angajare pentru companii a tinerilor și cea de a treia opțiune
alternativă va contribui la diminuarea riscului asociat cu incertitudinea despre abilitățile tinerilor.
Opțiunile propuse, prin forma lor, sînt orientate spre a susține angajarea tinerilor în sectorul real.

Într-un capitol aparte vor fi expuse recomandări speciale și soluțiile pe termen lung care țin în special de
reforme și programe în sistemul de învățămînt și vor avea efect mult mai tîrziu decît perioada prevăzută
de această propunere de politică publică. Situația tinerilor pe piața muncii se va schimba în termen lung
din cauza altor politici, așa cum este Moldova 2020 și alte inițiative de reformă a învățămîntului. Între
timp, Guvernul trebuie să acționeze pentru a susține tînăra generație care întîmpină dificultăți la
angajare în prezent.

15
Atunci cînd sînt analizate opțiunile, mai este important de reținut că mecanismul de implementare a
soluției trebuie să fie cît mai simplu și clar, pentru a nu birocratiza procesul nici pentru agentul
economic, nici pentru tinerii absolvenți. Există evidențe precum că un mecanism anevoios distruge orice
efort al unei politici publice.

Conceptul de intervenție în limita resurselor financiare predeterminate

Pentru a rezolva problema tinerilor neangajați în primul an după absolvire la nivel național, Guvernul va
avea nevoie de cîteva sute de milioane de lei anual, ceea ce crează o povară considerabilă pentru
bugetul public național (Tabel 3).

Tabel 3. Chetuieli necesare pentru soluționarea integrală a problemei (lei/an)

opțiunea 1
opțiunea 2 opțiunea 3 opțiunea 4
status quo

162,920,648 224,847,492 255,508,514 255,508,514

Sursa: calcule experți

Conștientizînd faptul că resursele financiare ale Guvernului sînt limitate și reiterînd problema numărului
sporit al tinerilor absolvenți neangajați în cîmpul muncii, se recomandă soluționarea problemei în limita
resurselor financiare disponibile ale Guvernului.

În prezent, Guvernul alocă prin intermediul ANOFM circa 83,5 milioane lei anual pentru susținerea
șomerilor și plasarea acestora la noi locuri de muncă sau cîte 1244 lei în mediu pentru fiecare șomer
înregistrat la ANOFM. Tinerii șomeri (15-24 ani) beneficiază de aceste resurse în proporție de 21% și
populația adultă de 79%. În același timp, rata tinerilor șomeri (15-24 ani) din total șomeri în țară este de
25% și restul 75% sînt adulți. Prin urmare, deși sînt mai mulți tineri șomeri (15-24 ani), alocațiile
bugetare pentru susținerea acestora sînt cu 4% mai puține decît pentru populația adultă. Pentru a
restabili imparțialitatea statului față de tineri și adulți,Guvernul ar trebui să aloce încă aproximativ 3.4
milioane lei anual pentru susținerea tinerilor șomeri (Anexa 4). Această sumă ar putea fi direcționată
spre o politică activă de stimulare a angajării tinerilor, de exemplu pentru opțiunea recomandată în
acest document. Suma este prea mică însă ca politica să aibă un impact pozitiv și de durată. A fost
estimat că politica publică va avea un impact dorit dacă va fi alocată suma de 8.9 milioane lei anual sau
jumătate din bugetul ANOFM destinat măsurilor active de susținere a șomerilor. Suma nu este foarte
mare, este de aproximativ 30 de ori mai mică decît suma totală necesară pentru a rezolva întreaga
problemă. Prin urmare, Guvernul ar trebui sa aloce cel puțin 3.4 milioane lei pentru a restabili echitatea
în susținerea tinerilor și adulților șomeri, dar preferabil 8.9 milioane lei pentru a obține un impact pozitiv
la implementarea unei politici publice active de susținere a tinerilor șomeri.

16
Abordînd problema în acest mod, trebuie de ținut cont de două aspecte la implementare: (1) pentru că
resursele financiare sînt limitate, nu vor putea fi susținuți toți absolvenții care întîmpină dificultăți la
angajare în primul an după absolvire; (2) trebuie evitate pierderile excesive, adică politica să fie
orientată strict către acei tineri care nu își pot găsi un loc de muncă singuri.

Faptul că nu toți absolvenții care întîmpină dificultăți la angajare vor fi susținuți de stat nu este o
problemă. Dimpotrivă, nu dorim să creăm o deprindere în societate că statul va interveni în economia
de piață și va oferi fiecărei persoane un loc de muncă. Guvernul doar trebuie să găsească instrumentul
cel mai potrivit care să incite societatea și să faciliteze rezolvarea problemei. Astfel, suma maximă pe
care Guvernul ar putea-o aloca pentru această politică publică este plafonată la 8.9 milioane din
necesitatea de a nu distorsiona relațiile economice de piață. Prin faptul că o astfel de politică activă de
susținere a tinerilor va exista, societatea va fi mai informată despre această problemă, tinerii înșiși vor fi
mai activi și mai încrezători atunci cînd vor căuta un loc de muncă, iar sectorul privat, motivat de faptul
că statul încearcă să rezolve problema forței de muncă calificate, ar putea să vină cu inițiative noi.

Al doilea aspect al modelului – pierderile excesive – poate fi evitat prin faptul că, oricare ar fi opțiunea
aleasă pentru implementare, de aceasta vor putea beneficia tinerii numai 6 luni după absolvire.

Astfel, etapele de implementare a opțiunilor sînt următoarele:

1. Este creată o pagină web unde toți absolvenții celor trei tipuri de învățămînt (secundar
profesional, mediu de specialitate și superior) într-un an pot să se înregistreze pentru a participa
în program. Absolvenții vor trebui să introducă informații despre diploma de absolvire, precum
și datele personale de contact. La această etapă se va putea calcula procentul tinerilor
absolvenți care nu au un loc de muncă și sînt în căutare.

2. Fiecare absolvent va putea beneficia de program abia după 6 luni după absolvire. Acest interval
de timp va permite tinerilor să încerce să-și găsească singuri un loc de muncă, astfel diminuînd
din pierderile excesive ale politicii publice. După șase luni, toți cei înscriși vor primi o notificare
prin e-mail prin care li se va reaminti despre program și în care vor fi rugați să-și reitereze
dorința de a participa. În dependență de numărul celor înscriși, se va putea afla procentul
tinerilor absolvenți care întîmpină dificultăți la angajare în primul an după absolvire.

3. Conform principiului ”primul venit – primul servit” se vor alege tinerii absolvenți care vor putea
beneficia de facilitățile acestei politici publice. La sfîrșitul programului se va efectua un sondaj
prin telefon cu tinerii absolvenți participanți în program prin care se determină cîți tineri au fost
angajați datorită acestui program și se evaluează eficiența politicii.

Tinerii care vor fi incluși în program, vor primi un cod numeric pe care îl vor putea prezenta
angajatorului. Acesta va putea verifica veridicitarea informației printr-un simplu apel la ANOFM. După
cum a fost menționat, nu există evidențe clare din practica internațională despre care este cea mai bună
soluție întru a stimula angajarea tinerilor. Aceasta variază de la o țară la alta și depinde mai degrabă de
conjunctura social-culturală. Conceptul de intervenție în limita resurselor financiare predeterminate
permite testarea opțiunilor și implementarea politicii publice cu minimum resurse necesare pentru a
avea un impact pozitiv. O intervenție masivă din partea statului ar fi o imixiune în sistemul economiei de
17
piață, ceea ce ar putea crea o problemă pentru alte categorii de vîrstă. De aceea ideea acestei opțiuni
este de a fi un declanșator al mobilizării tinerilor și angajatorilor pe piața muncii. Opțiunea recomandată
va fi executată timp de un an. Dacă rezultatele evaluării vor fi pozitive și dacă Guvernul va avea resurse
financiare și în continuare, politica publică poate fi extinsă în fiecare an.

Opţiunea 1: Status quo, neintervenţia

Această opțiune presupune păstrarea actualului mecanism de stimulare a angajării tinerilor sau, altfel
zis, de acordare a asistenței tinerilor care întîmpină dificultăți la angajare prin programele existente
enumerate în tabelul 2. Deși nu s-a făcut o evaluare riguroasă a acestor programe, ele au avut efect mai
mic decît cel așteptat, în mare parte din cauza mecanismului birocratic prin care trebuie să treacă tinerii
și angajatorii. În rezultat, puțini tineri au beneficiat, iar povara administrativă a fost considerabil de
mare.

Angajarea tinerilor absolvenți prin intermediul ANOFM va continua să se producă într-un ritm lent și
pentru un număr limitat de beneficiari. Analizînd evoluția plasării tinerilor în cîmpul muncii în 2011, din
14069 tineri cu vîrsta 16 – 24 ani înregistrați, au fost plasați 3350.3 Măsurile curente întreprinse de stat
sunt orientate către angajat, fără o preocupare deosebită pentru beneficiile și greutățile întîmpinate de
angajator în momentul în care e nevoit să investească într-un tînăr specialist nepregătit.

Evidența absolvenților încadrați în cîmpul muncii, în special în sectorul real, nu este posibilă. Ministerul
Educației și instituțiile de învățămînt (în afară de învățămîntul secundar profesional) nu duc evidența
plasării absolvenților în sectorul real, lucru care se presupune că va continua și în următorii 3 ani.

Dezinteresul unor tineri de a se angaja va rămîne la acelaşi nivel, în lipsa unor motivaţii suplimentare. Pe
de altă parte, percepțiile tinerilor cu privire la suportul Guvernului în acest sens vor rămîne negative.
Exodul de “creier” sau tinerii care aleg să plece peste hotare pentru lucru va continua, tendința fiind
alimentată și de descurajarea unor tineri din cauza fenomenului de “nepotism” la angajare sau angajare
prin cunoscuți. Parteneriatele cu agențiile de dezvoltare, ONG-urile, incubatoarele de afaceri şi sectorul
privat vor rămîne la nivelul actual sau cu schimbări minore, în lipsa reformelor sistemice. Astfel, există
puține premise că modul de angajare a tinerilor specialiști se să schimbe.

Pe termen lung însă, șomajul printre tineri ar putea scădea în comparație cu alte categorii de vîrstă.
Această nu ar ține neapărat de vreo intervenție a statului, ci de schimbările sociale – populația tînără va
scădea în comparație cu alte categorii de vîrstă. Datorită strategiei de dezvoltare Moldova 2020 precum
și alte documente, situația economică în țară s-ar putea ameliora și ar putea apărea noi locuri de muncă,
toate acestea reducînd rata șomajului pentru întreaga populație, inclusiv pentru tineri. Acest scenariu
optimist poate deveni real în terment lung, iar pînă atunci generațiile de tineri de astăzi nu trebuie să
sufere și Guvernul ar trebui să întreprindă careva acțiuni.

3
http://anofm.md/documents/57
18
Argumentul principal în favoarea status quo ţine în primul rînd de nivelul mult mai mic de finanțare
bugetară în comparație cu eventualele costuri necesare pentru a face schimbări majore pentru a stimula
angajarea tinerilor.

Riscuri

Neintervenţia în situaţia actuală va duce la creșterea poverii sociale asupra statului, mai ales că din
totalul măsurilor aplicate la ANOFM, cca 80% sînt pasive (acordarea ajutoarelor de șomaj).

În condițiile descrise, opțiunea curentă nu va putea contribui la realizarea obiectivelor stabilite. Rata de
angajare a tinerilor va rămîne neschimbată și, prin urmare, nu va fi realizat obiectivul specific de
reducere a ratei tinerilor absolvenți neangajați anual cu 1.5 puncte procentuale pe an.

Impact fiscal

Cheltuielile bugetare pentru fiecare tînăr șomer care este înregistrat la ANOFM sînt în mediu de 1244 pe
an, iar pentru fiecare tînăr șomer angajat prin intermediul ANOFM statul cheltuie cîte 5225 lei. Dacă
suma de 3.4 milioane lei ar fi investită în actualul sistem de susținere a șomerilor, în ANOFM, din punct
de vedere fiscal ar putea fi angajați 653 de tineri absolvenți. Este cunoscut însă faptul că absolvenții nu
apelează prea des la serviciile ANOFM, acestea nefiind prea atractive pentru tineri. Deci nu este sigur că
dacă se vor da aceste fonduri ANOFM mai mulți tineri absolvenți vor fi angajați.

Alte costuri semnificative care țin de sistemul educațional au fost considerate ca fiind înafara prezentei
propuneri de politici publice.

Impact administrativ

Prin păstrarea situației existente, nu se prevăd schimbări administrative, ceea ce aparent spune că nu ar
exista un impact administrativ. Totuși el există la nivelul autorităților care lucrează cu tinerii. Actuala
situaţie va continua să mărească povara de administrare internă în cazul în care rata tinerilor absolvenți
neangajați va crește.

Impactul economic

Rata șomajului de aproximativ 15% în rîndurile tinerilor rămîne a fi cea mai înaltă în comparație cu alte
grupuri de vîrstă, ceea ce este de 2.2 ori mai mult decît media pe țară. Chiar dacă situația economică în
țară se va imbunătăți și noi locuri de muncă vor fi create, nu este sigur că aceasta va avea un impact
pozitiv asupra angajării tinerilor absolvenți fără experiență de muncă.

Se presupune că integrarea cît mai rapidă a tinerilor în cîmpul muncii va stimula dezvoltarea economică
a țării prin integrarea socială a tinerilor, devoltarea continuă a capabilităților acestora, micșorarea
numărului tinerilor migranți și creșterea demografică.

Impactul social și asupra sărăciei

Tinerii, prin definiție, sînt o pătură săracă a societății, iar rata înaltă și în creștere a șomajului pentru
această categorie de vîrstă indică faptul că unii tineri au mai puține șanse pentru a acumula venituri.
19
Neavînd o perspectivă mai bună de angajare în Moldova, mulți tineri aleg să emigreze peste hotare
pentru lucru după absolvire sau chiar abandonînd studiile. Este mult mai ușor pentru tineri să emigreze,
nefiind încă integrați social în Moldova. Astfel, descrește capitalul uman în Moldova, precum și indicii
demografici.

Din cauza instabilității financiare, tinerii evită sau amînă întemeierea familiilor. Copiii din familiile create
mai tîrziu se nasc mai tîrziu și sînt numeric mai puțini. Acest lucru duce la intensificarea poverii sociale
asupra generațiile următoare la asigurarea socială a pensionarilor.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Opţiunea 2. Facilităţi la plata contribuţiilor sociale (BASS) pentru angajator

Această formă de a acorda facilități la angajarea tinerilor absolvenți în cîmpul muncii prevede scutirea
agenților economici pentru un an de la achitarea contribuțiilor sociale pentru fiecare tînăr angajat în
primul an după absolvire. Au fost analizate mai multe scenarii, dar s-a convenit că cel mai simplu pentru
beneficiari și cu cele mai puține cheltuieli administrative este scenariul cînd agentul economic este scutit
total de contribuțiile sociale de 23%4 pentru fiecare tînăr absolvent angajat, diferența în BASS fiind
acoperită prin transferuri din bugetul de stat.

Astfel, agentul economic nu va achita contribuțiile pentru asigurarea socială a tînărului angajat pentru o
perioadă de un an.

Impactul fiscal

Au fost calculate costurile bugetare ale opțiunii pentru o perioadă de un an. Pentru că nu se cunoaște
care este salariul mediu pentru care tinerii sînt angajați, au fost folosite două extreme – salariul minim
brut pe economie pe care un angajator este obligat să-l achite (1100 lei/lună) și salariul preferat de
tineri, estimat în raportul Fundației Europene de Instruire5 din 2009 (3650 lei/lună).

Astfel, cheltuielile bugetare ari fi în sumă de 8.9 milioane lei pentru fiecare an în care se implementează
politica publică. Direct ar beneficia 1231 tineri, însă este estimat că există și un impact indirect al opțiunii
– mai mulți tineri ar putea deveni pro-activi în căutarea unui loc de muncă și mai mulți ar putea apela la
serviciile ANOFM. Astfel, în total ar beneficia de această politică publică 1416 tineri absolvenți în fiecare
an, iar eficiența cheltuielilor este de 7211 lei per tînăr angajat.

4
MMPSF pregătește un nou act normatic conform căruia agentul economic va achita 22% pentru contribuții
sociale și angajatul 7%. Această prevedere va intra în vigoare pînă în anul 2013.
5
În 2009, Fundația Europeană de Instruire (European Training Foundation, ETF) a elaborate un studiu în cadrul
ENPI Black See Labour Market Reviews.
20
 Tabel 4. Impactul fiscal al opţiunii 2

Fondurile disponibile 8,877,800

Venitul lunar al tînărului (net) 1,933
Cos tul lunar al tînărului pentru angajator 2,458
Total beneficii pentru angajator, lei/tînăr 6,555
Cheltuieli bugetare medii pentru angajarea unui abs olvent
6,555
(facilitatea durează 1 an), lei
Cos turi adminis trative per beneficiar pentru 1 an, 10% 656
Cos turi totale per beneficiar în opțiune 7,211
Beneficiari direcți ai opțiunii, tineri 1,231
Impactul indirect al opțiunii 15%
Total beneficiari ai opțiunii, tineri 1,416

Sursa: Calcule experţi

În cazul în care opțiunea favorizează crearea a noi locuri de muncă pentru tineri (Anexa 3), s-ar putea
înregistra un surplus la bugetul public național din plățile impozitului pe venit și din contribuțiile pentru
asigurările medicale.

Impactul administrativ

Această soluție necesită schimbări în sistemul de raportare și monitorizare a contribuțiilor pentru

asigurarea socială achitată de către agenții economici. În formularul REV5 (Declarația persoanei
asigurate anual), subpunctul Categoria persoanei asigurate, se introduce o nouă categorie ”tineri
absolvenți” care cuprinde tinerii absolvenți angajați în primul an după absolvire. Printr-o hotărîre de
guvern agenții economici sînt scutiți de la plata contribuțiilor sociale pentru persoanele din această
categorie pentru o perioadă de un an. Mai este necesar de revizuit HG nr. 594 din 20.06.2005 cu privire
la aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor
instituţiilor de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

Cheltuielile administrative au fost estimate ca fiind 10% din valoarea totală a banilor alocați pentru
implementarea acestei politici publice. Deși în valori absolute, impactul administrativ al acestei opțiuni
este cel mai mic în comparație cu alte opțiuni, s-ar putea ca procesul să fie destul de anevoios de
gestionat și descurajator pentru agenții economici.

Impactul economic

Prin această opțiune se caută un instrument care să stimuleze angajarea tinerilor absolvenți în cîmpul
muncii. Nemijlocit vor fi angajați prin această opțiune 1231 de absolvenți și vor beneficia de scutirile de
la BASS numai angajatorii acestor tineri. Numărul șomerilor în rîndul tinerilor absolvenți va fi micșorat
astfel cu aproximativ 11 puncte procentuale timp de un an, iar rata șomajului printre tinerii absolvenți
va fi diminuată cu 4.6 puncte procentuale.

Opțiunea însă are și efecte indirecte pentru economie. În primul rînd, mai mulți tineri vor fi informați
despre acest program, precum și despre programele existente de susținere a șomerilor și mai mulți
21
tineri vor începe să gîndească activ despre primul loc de muncă. Ar putea apărea noi inițiative de
susținere a tinerilor la angajare, iar ANOFM ar putea înregistra o creștere a numărului tinerilor care
apelează la serviciile agenției.

Analiza cost-eficiență demonstrează că această opțiune este mai scumpă decît status quo. A fost
menționat însă că, oricîte fonduri nu ar fi transferate ANOFM, nu este garantat că mai mulți tineri
absolvenți vor apela la serviciile ANOFM. Această opțiune pe de altă parte este o politică activă și țintită
de susținere a tinerilor absolvenți. Opțiunea 2 rămîne a fi cea mai eficientă în comparație cu celelalte
opțiuni alternative (7211 lei în comparație cu 8194 lei pentru opțiunile 3 și 4).

Impactul social și asupra sărăciei

Analizele teoretice sugerează că însăși existența unui program de susținere a tinerilor ar putea genera
un entuziasm și o schimbare de atitudini în societate, unde mai mulți tineri vor căuta un post de muncă
și mai mulți agenți economici vor fi disponibili să angajeze tineri.

Pe de altă parte, opțiunea nu prevede direct crearea unor noi locuri de muncă în economie, ceea ce
înseamnă că rata șomajului, cel puțin pe termen scurt, va crește pentru alte categorii de vîrstă. Pe
termen lung însă, acest dezavantaj este de neglijat, mai ales în condițiile Moldovei, cînd forța de muncă
activă devine tot mai mică datorită migrației. Pe termen lung, tinerii care rămîn să lucreze în țară vor
deveni bază pentru plata pensiilor.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Riscuri

Există riscul ca agentul economic să se folosească de această facilitate și să angajaze tinerii absolvenți
numai pentru perioada pentru care beneficiază de această reducere. De aceea, pentru a maximaliza
efectul politicii publice, trebuie considerată o perioadă mai lungă de acordare a facilităților – de un an.

Dacă tînărul este demis din postul de muncă înaintea expirării beneficiului, el pierde acest beneficiu
prevăzut de politica public. Nu putem împovara agentul economic cu alte restricții. Se presupune că
aceste situații nu vor fi des întîlnite pentru că ambii beneficiari sînt interesați să profite cît mai mult în
urma acestei politici publice, iar angajatorii sînt suficient de protejați de prevederile Codului Muncii.

Opţiunea 3. Salarii achitate de către stat pentru perioada de probă

Statul se angajează să achite salariul și contribuțiile sociale pentru tînărul absolvent pentru perioada de
probă (3 luni6) la primul loc de muncă în primul an după absolvire. Astfel, chiar dacă tinerii absolvenți nu

6
Conform Codului Muncii (art. 60) majoritatea tinerilor absolvenți ar avea o perioadă de probă de 3 luni.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326757
22
vor obține postul de muncă după perioada de probă, ei vor obține o șansă de a se manifesta și vor
căpăta experiență. Mai mult, agenții economici vor avea posibilitatea să identifice lucrători talentați la
costuri foarte mici.

Astfel, agentul economic va depune o cerere la ANOFM împreună cu un pachet de documente care va
include dovezi că tînărul este angajat în primul an după absolvire, prin care va cere să beneficieze de
această politică publică. Statul va transfera în fiecare lună angajatorului salariul brut al tînărului
absolvent angajat.

A fost analizat și scenariul cînd statul achita și partea de contribuții a angajatorului. Acesta a fost respins
însă datorită faptului că, pe lîngă pierderile bugetare mai mari, nu era posibil de monitorizat dacă tînărul
absolvent era într-adevăr angajat pentru toate cele 3 luni.

Impactul fiscal

Și pentru această opțiune Guvernul va aloca aproximativ 8.9 milioane lei pentru un an de implementare.
A fost calculată eficiența opțiunii atunci cînd în cele două cazuri extreme – cînd salariul tînărului angajat
este de minimum pe economie și cînd salariul tînărului este minimum preferat de către tineri și estimat
în analiza Fundației Europene de Instruire7.

Tabel 5. Impactul fiscal al opţiunii 3

Fondurile disponibile 8,877,800

Venitul lunar al tînărului (net) 1,933
Cos tul lunar al tînărului pentru angajator 629
Total beneficii pentru angajator, lei/tînăr 6,181
Cheltuieli bugetare medii pentru angajarea unui
7,125
abs olvent (facilitatea durează 3 luni într-un an), lei
Cos turi adminis trative per beneficiar pentru 1 an, 15% 1,069
Cos turi totale per beneficiar în opțiune 8,194
Beneficiari în opțiune, tineri 1,083
Impactul indirect al opțiunii 20%
Total beneficiari ai opțiunii, tineri 1,300

Sursa: Calcule experți

Astfel, prin această opțiune vor fi nemijlocit angajați 1083 tineri absolvenți. Însă, datorită acestei politici
publice, mai mulți tineri vor deveni activi în căutarea unui loc de muncă și a fost estimat că total
beneficiari ai opțiunii ar putea fi circa 1300 tineri. Eficiența opțiunii este de 8194 lei per tînăr angajat,
mai mult ca în opțiunea 2.

23
Dacă se crează noi locuri de muncă, bugetul public național ar putea înregistra un surplus datorită
contribuțiilor pentru asigurarea socială, pentru asigurarea medicală și datorită impozitului pe venit.

Impactul administrativ

Din punct de vedere administrativ este necesar de stabilit setul de documente care atestează faptul că
tînărul angajat a absolvit unul dintre cele 3 tipuri de studii (secundar profesional, mediu de specialitate
sau superior), în baza cărora agenții economici pot obține salariile pentru tinerii angajați. Cea mai mare
povară administrativă va fi însăși procesarea acestor documente și distribuirea banilor. Este necesar de
stabilit mecanismul de implementare la ANOFMși de revăzutt HG nr. 594 din 20.06.2005 cu privire la
aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor
de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

Costurile administrative au fost estimate ca fiind 15% din total fonduri alocate pentru implementarea
acestei opțiuni, mai mult ca în opțiunea 2.

Impactul economic

Riscul agenților economici datorită incertitudinii despre productivitatea tinerilor angajați va fi asumat de
către stat și în condițiile date ar putea fi angajați cu 1300 tineri mai mult decît în status quo, însă cu 116
mai puțini ca în opțiunea 2. Spre deosebire de opțiunea 2, această opțiune ar putea încuraja munca
formală. Cheltuielile lunare ale angajatorului pentru fiecare tînăr angajat sînt mult mai mici în această
opțiune (629 lei/lună comparativ cu 2458 lei/lună), ceea ce ar putea stimula agenții economici să
angajeze oficial tinerii pentru a beneficia de prevederile politicii publice. În total, angajatorul ar putea
beneficia de aproximativ 6200 lei pentru fiecare tînăr absolvent angajat.

Din perspectiva agenților economici, această soluție ar putea fi mai atractivă decît opțiunea 2 pentru că
beneficiile ar fi distribuite mai repede. Numărul șomerilor în rîndul tinerilor absolvenți s-ar micșora cu
aproximativ 10 puncte procentuale față de status quo, iar rata șomajului printre tinerii absolvenți cu
aproximativ 4 puncte procentuale, de la 38.5% la 42.7%. Pentru că opțiunea nu prevede direct crearea a
noi locuri de muncă, rata șomajului pe țara ar putea rămîne aceeași.

Ca și în opțiunea precedentă, efectul politicii în cazul dat nu trebuie redus doar la acei tineri care vor
beneficia nemijlocit de facilități. Faptul că mai mulți tineri vor conștientiza problema, aceștia vor fi mai
activi în a-și căuta un loc de muncă. Pe de altă parte sectorul real ar putea veni cu inițiative și soluții
novatoare.

Impactul social și asupra sărăciei

Avînd un loc de muncă, mulți tineri vor avea șanse de a se afirma, a cîștiga venituri proprii și a deveni
independenți. Spre deosebire de opțiunea 2, aici agenții economici ar putea fi mult mai înclinați să riște
să angajeze cît mai mulți tineri, cheltuielile salariale fiind foarte mici. Pe de altă parte, tinerilor li s-ar
garanta numai 3 luni de experiență și nu 12 ca în opțiunea precedentă.

24
Spre deosebire de celelalte opțiuni alternative, în acest caz tînărul nu are mijloace pentru a negocia
salarii mai mari. Agentul economic va fi interesat să acorde tînărului un salariu cît mai mic pentru ca să
achite cît mai puține contribuții sociale și medicale.

Entuziasmul și o schimbare de atitudini în societate datorită existenței unei politici de susținere a

tinerilor ar putea fi și mai mare în această opțiune datorită faptului că subsidierea de stat este mai
vizibilă pentru tinerii beneficiari. Este important de menționat că alte grupuri de vîrstă ar putea fi
afectate negativ de această politică pubică pentru că nu se prevede direct crearea a noi locuri de muncă.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Riscuri

Riscul major care ar împiedica atingerea obiectivelor politicii publice este că beneficiarii ar putea profita
de această facilitate și tînărul absolvent ar putea fi angajat cu un salariu foarte mare pentru primele trei
luni. Pentru a evita acest lucru, salariile achitate de stat pentru perioada de probă ar trebui să fie
plafonate (de exemplu, pînă la valoarea de 3650 lei pe lună – minimum salariu preferat de către tineri,
estimat în analiza ETF, 2009).

Pentru că banii sînt transferați agenților economici, aceștia ar putea profita de situație și impune prin
diferite metode tinerii absolvenți angajați să achite partea de contribuții a angajatorului pentru BASS și
FAOAM. Pentru a preveni acest fapt, ar trebui să înființată o linie fierbinte unde tinerii ar putea raporta
astfel de cazuri.

Pentru că șirul de transferuri ale salariilor tinerilor angajați este complicat, aceștia și-ar putea obține
salariile cu întîrziere.

Opţiunea 4. Cheltuieli de instruire rambursate

Este recunoscut în mai multe studii și documente politice că instruirea în Moldova nu este de calitate
pentru toate domeniile8. Agenții economici care angajează tineri absolvenți trebuie să investească inițial
în instruirea și pregătirea lor pentru ca aceștia să capete abilitățile necesare pentru a fi productivi. Prin
urmare, cheltuielile pentru instruire sînt motivate din punct de vedere economic și agenții economici ar
putea fi recompensați. Astfel, cheltuielile pentru instruirea tinerilor absolvenți angajați sînt rambursate
agentului economic în baza probelor care dovedesc că tinerii au beneficiat de instruire.

O altă formă de a recompensa agenții economici pentru aceste cheltuieli ar putea fi prin deductibilitatea
acestora în scopuri fiscale. Această idee este propusă chiar de către comunitatea agenților privați din

8
”Educația și dezvoltarea umană: provocări curente și de perspectivă”, IPP și UNDP, 2010; ”Raport de țară: Analiza
relației dintre dezvoltarea capitalului uman și echitate în Republica Moldova”, Expert-grup, 2010; ”Relaţiile de
muncă în Republica Moldova din perspectiva companiilor”, realizat de PNUD și Guvernul Belgiei.
25
Moldova. În 2011, 30 de asociații de business în Moldova și camere de comerț au stabilit Direcțiile
prioritare ale Agendei Naționale de Business 2012-2013 unde menționează că una dintre problemele
agenților economici în Moldova este deficitul de cadre de o calificare suficientă și agenții economici sînt
nevoiți să suporte cheltuieli pentru instruirea personalului, sume care nu sînt deductibile și de facto
impozitate dublu. Deducerea cheltuielilor în acest mod ar putea crea un precedent însă și pentru alte
cheltuieli ale firmelor, de aceea acest mecanism nu este analizat în acest document.

În prezent legislația prevede situația cînd agentul economic poate deduce cheltuielile pentru instruire
dacă acestea fac parte din cheltuieli necesare și ordinare (HG Nr. 77 din 30.01.2008, cap. VI). Această
prevedere este limitată însă pentru un număr restrîns de activități foarte specifice în unele companii.

O bună parte din instruire are loc la locul de muncă și nu la cursuri specializate, care nu există de cele
mai multe ori sau nu sînt de calitate. Astfel, politica publică, pentru a avea un efect mai mare, ar trebui
să compenseze și aceste eforturi de instruire internă. În acest caz este dificil de a monitoriza procesul și
de a stabili cînd a fost efectuată instruirea tînărului absolvent angajat și cînd nu. Drept indicator al
faptului că instruirea a avut loc va fi considerată perioada de timp cît tînărul absolvent a muncit pentru
agentul economic. Astfel, dacă tînărul absolvent lucrează cel puțin 6 luni9 pentru un agent economic,
acesta din urmă își poate revoca cheltuielile de instruire în valoare de 50% din salariul pentru fiecare din
cele 6 luni lucrate. Nu se cunoaște cît costă aproximativ instruirea unui tînăr absolvent la locul de
muncă. Aceste costuri pot varia în funcție de nivelul de instruire, ramura economică și abilitățile tinerilor
nou angajați. Convențional această sumă a fost stabilită la 50% din salariul tînărului. Astfel, angajatorul
ar putea încasa pentru instruirea tînărului de la 3300 lei pînă la 11000 lei pentru întreaga perioadă.

Impactul fiscal

Ca și în opțiunile precedente aici costurile totale pentru bugetul de stat vor fi de 8.9 milioane lei în
fiecare an în care soluția va fi implementată. Pentru că nu există date despre care este salariul mediu al
unui tînăr angajat în primul an după abslovire, au fost folosite două extreme – tînărul este angajat
pentru un salariu minim pe economie sau pentru salariul preferat de tineri, estimat în analiza ETF din
2009.

Beneficiarii nemijlociți ai politicii vor fi1083 tineri absolvenți și,adăogînd și impactul indirect al opțiunii, a
fost estimat că în total impactul opțiunii va fi pentur 1300 tineri absolvenți.Eficiența politicii este la fel ca
și în opțiunea 3, de 8194 lei per beneficiar. Prin această opțiune ar putea fi angajați direct cu 116 mai
puțini tineri ca în opțiunea 2 și la fel de mulți ca în opțiunea 3.

9
Conform literaturii de specialitate, un nou angajat este perfect integrat la locul de muncă în medie după 6 luni de
lucru.
26
 Tabel 6. Impactul fiscal al opţiunii 4

Fondurile disponibile 8,877,800

Veni tul l una r a l tînă rul ui (net) 1,933
Cos tul l una r a l tînă rul ui pentru a nga ja tor 1,502
Tota l benefi ci i pentru a nga ja tor, l ei /tînă r 7,125
Chel tui el i bugeta re medi i pentru a nga ja rea unui a bs ol vent
(fa ci l i ta tea durea ză 6 l uni într-un a n), l ei 7,125
Cos turi a dmi ni s tra ti ve per benefi ci a r pentru 1 a n, 15% 1,069
Cos turi tota l e per benefi ci a r în opți une 8,194
Benefi ci a ri în opți une, ti neri 1,083
Impa ctul i ndi rect a l opți uni i , ti neri 217
Tota l benefi ci a ri a i opți uni i , ti neri 1,300

Sursa: Calcule experţi

Impactul administrativ

Va trebui de stabilit mecanismul de implementare la ANOFM și pachetul de documente în baza cărora

agenții economici vor putea primi recompensele pentru instruire sau vor putea argumenta deducerea
din venitul impozitabil. Va mai fi necesar de revizuit procedura de raportare a impozitelor pe venit și HG
Nr. 77 din 30.01.2008, cap. VI. La fel, este necesar de revăzut HG nr. 594 din 20.06.2005 cu privire la
aprobarea Procedurii de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor instituţiilor
de învăţămînt superior finanţaţi de la bugetul de stat.

Impactul administrativ al acestei opțiuni a fost estimat ca fiind 15% din suma totală acordată pentru
implementarea acestei politici publice.

Impactul economic

Datorită investițiilor de stat și plafonării, ar putea crește numărul tinerilor absolvenți angajați în cîmpul
muncii cu 10 puncte procentuale sau cu aproximativ 1300 tineri absolvenți comparativ cu situația de
status quo. Acest fapt ar putea diminua rata șomajului printre tineri (15-24 ani), nu este cert însă dacă va
avea un impact și asupra șomajului pe țară.

Pentru aceată opțiune cheltuielile salariale totale ale angajatorului sînt mai mici ca în opțiunea 2 și mai
mari ca în opțiunea 3 (1502 lei vs 2458 lei vs 629 lei). Astfel, agentul economic ar putea beneficia în
mediu de 7125 lei pentru întreaga perioadă de șase luni pentru fiecare absolvent angajat. Cu toate
acestea, opțiunea 3 ar putea fi mai atractivă pentru agentul economic pentru că poate opține beneficiile
într-un termen mai scurt, numai 3 luni. Din același motiv, opțiunea 4 ar putea fi mai atractivă decît
opțiunea 2, termenul fiind de 6 luni în comparație cu 12 luni.

Rata șomajului în rîndul tinerilor absolvenți ar putea fi diminuată cu aproximativ 4 puncte procentuale ,
iar numărul tinerilor absolvenți angajați ar putea crește cu circa 10 puncte procentuale față de status
27
quo. Pentru că opțiunea nu prevede direct crearea a noi locuri de muncă, rata șomajului pe țară ar putea
rămîne aceeași.

Ca și în cazul opțiunilor anterioare, efectul acestei politici publice nu poate fi măsurat numai prin
numărul tinerilor care direct vor beneficia de această politică publică. Însuși faptul că o astfel de politică
de susținere ar exista, ar stimula tinerii absolvenți să fie mai activi în căutarea unui loc de muncă și ar
putea genera inițiative noi din partea sectorului real. Ar putea apărea noi instituții de instruire în cadrul
companiilor, astfel îmbunătățindu-se și coordonarea dintre necesitățile pieței muncii și abilitățile
tinerilor absolvenți.

Impactul social și asupra sărăciei

Tinerii vor avea șanse mai mari de a se angaja și a deprinde noi abilități de muncă. Prin această opțiune
se garantează minimum 6 luni de angajare și experiență pentru tinerii beneficiari. Aceasta ar putea spori
șansele tînărului de a-și păstra locul de muncă și după expirarea facilității. Mai mult, în această opțiune
tinerii ar putea negocia salarii mai mari, angajatorul fiind sigur că va primi o rambursare de 50% din
acestea.

Totodată, pentru că opțiunea nu presupune crearea locurilor noi de muncă, alte grupuri de vîrstă ar
putea fi afectate de o rată mai înaltă a șomajului. Ca și în opțiunile precedente, beneficiile pe termen
lung sînt mult mai mari și depășesc dezavantajele pe termen scurt.

Impactul asupra mediului înconjurător

Nu a fost identificat un astfel de impact al acestei opțiuni.

Riscuri

Există și riscul ca agenții economici să angajeze tinerii absolvenți la un salariu foarte mare pentru o
perioadă scurtă de timp pentru a putea maximaliza beneficiile acestei opțiuni. Pentru a preveni acest
risc, suma maximă poate fi plafonată (de exemplu, nu mai mult de 3650 lei pe lună).

28
6. Analiza opţiunilor și recomandarea

Pentru analiza acestor opțiuni a fost folosită metoda multicriterială. Analiza cost-eficiență este cea mai simplă de efectuat în acest caz, dar nu
include toate beneficiile și riscurile opțiunilor. Or, unul dintre obiectivele acestei politici publice este de a identifica cel mai eficient instrument care
să instige societatea spre cît mai mari schimbări pozitive de susținere a tinerilor absolvenți la angajare.

Analiza cost-eficiență ete prezentată în diagrama 4, iar analiza multicriterială în tabelul 7.

Diagrama 4. Numărul tinerilor angajați (logaritm)

10.0000

9.8000

9.6000

9.4000

9.2000

9.0000
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Opțiunea 3,4 Opțiunea 2 Opțiunea 1

Sursa: BNS, calcule experți

29
 Tabel 7. Analiza multicriterială a opțiunilor

(1) (2) (3) (4)

Status quo Facilităţi la plata contribuţiilor
sociale (BASS) pentru
angajator
Descriere - 23% scutire la BASS;
- 1 an;
- Costul tînărului absolvent pentru
angajator de 2458 lei/lună.;
- Venitul net al tînărului de 1933
lei/lună.
Impact fiscal - 0 lei; - 8.9 milioane lei;
- Cheltuieli bugetare per - Eficiența politicii de 7211
absolvent angajat de 5,225 lei/absolvent angajat.
lei;
- 0 absolvenți angajați.
Salarii achitate de stat
pentru perioada de probă
- Subsidii direct angajatorilor;
- 3 luni;
- Costul tînărului absolvent
pentru angajator de 629
lei/lună;
- Venitul net al tînărului de 1933
lei/lună.
- 8.9 milioane lei;
- Eficiența politicii de 8194
lei/absolvent angajat.
Cheltuieli de instruire a
tinerilor angajaţi
rambursate
- Angajatorul este rambursat
pentru instruirea tinerilor.
- 6 luni;
- 50% din salariul tînărului;
- Costul tînărului absolvent
pentru angajator de 1502
lei/lună;
- Venitul net al tînărului de
1933 lei/lună.
- 8.9 milioane lei;
- Eficiența politicii de 8194
lei/absolvent angajat.

Impact - Actuala situaţie va continua
administrativ să mărească povara de
administrare internă în
cazul în care numărul de
tineri absolvenți neangajați
va crește.
- Schimbări în sistemul de raportare
și monitorizare a contribuțiilor
pentru asigurarea socială achitate
de către agenții economici;
- Introducerea unei noi categorii în
REV;
- O nouă hotărîre de guvern prin
care angajatorul nu achită
contribuții BASS pentru aganajații
acestei categorii pentru o perioadă
de timp;
- Revizuirea HG nr 594 din
20.06.2005;
- Costuri administrative de 10% din
total.
- Crearea mecanismului de
implementare la ANOFM;
- Stabilirea setului de
documente în baza cărora
angajatorul obține salariile
tinerilor;
- Revizuirea HG nr 594 din
20.06.2005;
- Costuri administrative de 15%
din total.
- Crearea mecanismului de
implementare la ANOFM;
- Modificarea HG. Nr. 77 din
30.01.2008;
- Revizuirea HG nr 594 din
20.06.2005;
- Costuri administrative de 15%
din total.
30
Impact economic - Rata șomajului printre
absolvenți va fi aproximativ
56% (sau 18000 tineri
absolvenți neangajați anual);
- Migrația tinerilor absolvenți;
- Descreșterea demografică.
Impact social și - Emigrația tinerilor și exodul
asupra sărăciei de creier;
- Tinerii amînă întemeierea
familiilor;
- Crește povara socială
pentru generațiile
următoare.
Impact asupra n/a
mediului
- Numărul tinerilor absolvenți
angajați mai mare cu 10 puncte
procentuale;
- Rata șomajului printre tineri
absolvenți în descreștere cu 4
puncte procentuale;
- 1416 tineri absolvenți beneficiari;
- Rata șomajului pe țară ar putea
rămîne aceeași;
- Total beneficii pentru angajator de
6555 lei.
- Fenomenul de angajare a tinerilor
amplificat datorită entuziasmului
social;
- Mai puțini tineri săraci;
- Diminuarea fenomenului de
migrație și exod de creier;
- Creșterea demografică în termen
lung;
- Alte grupuri de vîrstă ar putea
înregistra o rată mai ridicată a
șomajului;
- Tinerii ar putea negocia salarii mai
mari.
n/a
- Numărul tinerilor absolvenți
angajați mai mare cu 10
puncte procentuale;
- Rata șomajului printre tinerii
absolvenți în descreștere cu
aproximativ 4 puncte
procentuale;
- 1300 tineri abslvenți
beneficiari;
- Rata șomajului pe țară ar
rămîne aceeași;
- Costurile salarieale foarte mici;
- Mai atractivă pentru agentul
economic decît celelalte
opțiuni din cauza perioade de
implementare scurte, de 3
luni;
- Total beneficii pentru
angajator de 6181 lei.
- Fenomenul de angajare a
tinerilor amplificat datorită
entuziasmului social;
- Mai puțini tineri săraci;
- Diminuarea fenomenului de
migrație și exod de creier;
- Creșterea demografică în
termen lung;
- Alte grupuri de vîrstă ar putea
înregistra o rată mai ridicată a
șomajului.
n/a
- Rata șomajului printre tinerii
absolvenți în descreșetere cu
aproximativ 4 puncte
procentuale;
- 1300 tineri absolvenți
beneficiari;
- Rata șomajului pe țară ar
rămîne aceeași;
- Mai atractivă pentru
angajatori decît opțiunea 2,
dar nu și decît oățiunea 3 din
cauza perioadei de
implementare de 6 luni.
- Ar putea apărea noi instituții
de instruire în cadrul
companiilor;
- S-ar putea îmbunătăți
concordanța dintre
necesitățile pieții muncii și
abilitățile tinerilor absolvenți;
- Total beneficii pentru
angajator de 7125 lei.
- Fenomenul de angajare a
tinerilor amplificat datorită
entuziasmului social;
- Mai puțini tineri săraci;
- Creșterea demografică în
termen lung;
- Alte grupuri de vîrstă ar putea
înregistra o rată mai ridicată a
șomajului;
- Tinerii ar putea negocia salarii
mai mari.
n/a
31
înconjurător
Neintervenția în situația
actuală va duce la creșterea
poverii sociale asupra
statului.
Riscuri
- Agentul economic ar putea elibera
din funcție tînărul absolvent
angajat imediat după ce perioada
cu facilitatea expiră. Pentru a
preveni această situație, este
nevoie ca facilitatea să fie
acordată pe o perioadă cît mai
lungă de timp.
- Angajatorii ar putea angaja - Salariile inițiale ar putea fi
tinerii cu salarii foarte mari foarte înalte. Este nevoie ca
pentru prima perioadă. Este acestea să fie plafonate.
nevoie de plafonat aceste
sume;
- Tinerii ar putea primi cu
întîrziere salariile din cauze
lanțului administrativ prin care
aceștia sînt transmiși;
- Unii agenți economici ar putea
achita și contribuțiile
angajatorului din sumele
primite de la sta.
32
 7. Recomandări speciale – sistemul de învăţămînt

Tranziția de la școală la muncă este un proces pe cît de anevoios, pe atît de important pentru tineri. Cu
cît mai repede aceștia se integrează în cîmpul muncii, cut atît mai multă experiență, abilități de muncă și
venituri financiare acumulează și cu atăt mai mult contribuie la formarea bugetului național și la
dezvoltarea social-economică a țării în general. Această tranziție în Moldova este însă destul de grea și
îndelungată, iar una dintre cauzele principale este eșecul sistemului de învățămînt de a pregăti tinerii
pentru a putea face față cerințelor mereu în schimbare ale pieței muncii.

Necesitatea unei reforme în sistemul de învățămînt în vederea pregătirii tinerilor pentru piața muncii
este acceptată de mai mulți cercetători în Moldova și abordată în mai multe analize și documente
politice. În raportul comisionat de Uniunea Europeană în 2009 (ETF, 2009) este direct enunțată
problema necorelării educației cu cerințele pieței de muncă, iar una dintre cele șapte priorități ale
strategiei naționale Moldova 2020 ține direct de racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei
muncii.

Corelarea dintre învățămînt și piața muncii poate fi înfăptuită sub diferite forme și în mai multe etape. În
primul rînd este necesar de stabilit care sînt industriile de viitor în Moldova și, respectiv, care sînt
cerințele pieței muncii. Este foarte dificil de făcut acest lucru din cauza faptului că economia în Moldova
este în tranziție și în general piața muncii este într-o schimbare continuă și mult mai rapidă din cauza
fenomenului de globalizare. De aceea, mai oportun ar fi de identificat un set de abilități generale care
să-i ajute pe tineri să se poată adapta condițiilor schimbătoare ale pieței muncii. De exemplu, în SUA
există un program JAG (Jobs for America`s Graduates) care este o instituție cu scopul de a identifica și
monitoriza abilitățile de care tinerii absolvenți au nevoie pentru a fi competitivi pe piața muncii. În
prezent, în cadrul JAG au fost identificate 37 de abilități care pot fi grupate în 6 categorii: dezvoltarea în
carieră, găsirea și obținerea unui post de muncă, etica de muncă, abilități generale, leadershipul și
dezvoltarea personală, relații sociale. JAG participă și la elaborarea curriculei.

În al doilea rînd, tinerii au nevoie de o bună orientare în carieră, orientare care poate începe foarte
timpuriu. Încă în timpul gimnaziului tinerii ar putea efectua vizite de studiu la diferite întreprinderi, ar
putea participa la diferite seminare cu profesioniști din diferite domenii economice etc. Astfel, atunci
cînd tinerii trebuie să-și aleagă profilul de studii în liceu, ei deja o fac în mod conștient gîndindu-se la
viitorul loc de muncă. Centre de orientare și consiliere profesională ar putea fi organizate în cadrul
fiecărei instituții de învățămînt. În prezent există două astfel de centre în Moldova, în cadrul USM și
UTM10. Acestea au fost înființate în cadrul unui proiect, dar funcționează independent din anul 2008.
Experiența lor ar putea servi drept bază pentru a înțelege cît mai bine cum ar putea funcționa astfel de
centre în Moldova.

În ultimul rînd, este nevoie de mai multă flexibilitate în învățămînt. Tinerii ar trebui să-și poată alege
unele subiecte de studiu în dependență de propriul interes și propria percepție despre situația pe piața
10
http://cariera.utm.md/

33
muncii. Astfel, ar fi redusă parțial problema corelării studiilor cu cerințele pieței muncii, iar tinerii ar
căpăta deprinderea de a alege și a fi responsabili pentru alegerea făcută.

Menționăm că acestea sînt soluții care sînt prevăzute deja în bună parte în Moldova 2020 și în alte
propuneri de politici publice, iar efectul lor va fi vizibil în termen lung. Între timp Guvernul trebuie să
acționeze rapid pentru a susține tinerii care întîmpină dificultăți la angajare în prezent. Acest document
analizează soluții pe termen scurt, atenționînd doar asupra faptului că, pentru a ameliora problema
tinerilor neangajați, este nevoie de reforme mai adînci în sistemul de învățămînt.

34
Anexa 1. Indicatorul de intensitate a șomajului

Intensitatea Intensitatea
Rata de activitate a
șomajului șomajului (adaptată
Rata Proporția din Total Populație populației (ajustată
Studenți/elevi (adaptată la la rata de
șomajului total șomaj populație activă pentru studii
proporția din total participare
continue)
șomaj) ajustată)
(15-24) 17.85% 27.83% 654,526 143,400 391,333 54.48% 0.05 0.10
(25-34) 8.77% 28.80% 586,479 302,300 11,883 52.61% 0.03 0.05
(35-44) 6.64% 20.33% 465,312 281,500 874 60.61% 0.01 0.04
(45-54) 4.86% 17.28% 532,550 326,900 0 61.38% 0.01 0.03
(55-64) 3.40% 5.87% 679,848 158,800 0 23.36% 0.00 0.01

35
Anexa 2. Ponderea tinerilor absolvenţi angajaţi
Mediu
2012 2013 2014 2015 pentru 2012-
2009 2010 2011 2015
superior colegii profesional superior colegii profesional superior colegii profesional
Nr. de absolvenți 15,264 6,650 12,854 19,672 6,794 13,238 15,087 7,166 12,000 33,731 32,039 30,280 28,683 31,183
Nr. de absolvenți angajați în sectorul bugetar 2,292 3,117 2,039 3,087 1,047 2,407
8,277 8,481 7,343
Nr. de absolvenți angajați în sectorul real 1,591 2,164 1,415 2,143 727 1,671
Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 1) 3,883 5,281 8,277 3,454 5,230 8,481 1,774 4,078 7,343 12,994 12,342 11,664 11,049 12,012
Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 2) 14,410 13,758 13,080 12,465 13,428
Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 3) 14,294 13,642 12,964 12,349 13,312
Nr. angajaților din nr. de absolvenți (opțiunea 4) 14,294 13,642 12,964 12,349 13,312
Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 1) 9.7666 9.7506 9.4876 9.4722 9.4207 9.3643 9.3101
Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 2) 9.7666 9.7506 9.4876 9.5756 9.5293 9.4789 9.4307
Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 3 și 4) 9.7666 9.7506 9.4876 9.5676 9.5209 9.4700 9.4213
Ln al numărului absolvenților angajați (opțiunea 4) 9.7666 9.7506 9.4876 9.5676 9.5209 9.4700 9.4213
Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an
după absolvire din numărul total de absolvenți
(opțiunea 1) 50.16% 43.23% 38.52% 38.52% 38.52% 38.52% 38.52% 38.52%
Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an
după absolvire din numărul total de absolvenți
(opțiunea 2) 42.72% 42.94% 43.20% 43.46% 43.08%
Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an
după absolvire din numărul total de absolvenți
(opțiunea 3) 42.38% 42.58% 42.81% 43.05% 42.71%
Ponderea tinerilor absolvenți angajați în primul an
după absolvire din numărul total de absolvenți
(opțiunea 4) 42.38% 42.58% 42.81% 43.05% 42.71%

36
Anexa 3. Cum subvenţiile pentru muncă creează noi locuri de muncă

Subvențiile la angajare reduc din costurile forței de muncă comparativ cu alți factori de producție, astfel
stimulînd firmele să utilizeze cît mai multă forță de muncă. La nivel de firmă, subvențiile la angajare
reduc costurile salariale pentru angajator și curba cererii de muncă coboară. Agregînd aceste reacții
individuale ale firmelor, curba generală a cererii muncii (Ld) se mișcă spre dreapta. La aceasta se mai
adaugă și un efect de scară –apar noi locuri de muncă datorită entuziasmului general care apare cînd
politica de subsidii este introdusă.

Influența subsidiilor acordate angajatorului asupra cererii muncii și pieții muncii sînt demonstrate în
diagramele de mai jos. Curba cererii muncii se deplasează de la Ld(W) la Ld(W[1-s]) ca rezultat al
subsidiilor. Efectul asupra salariilor și angajărilor va depinde de faptul cum cererea muncii va răspunde la
modificările salariale. În cazul general, cînd curba ofertei muncii este îndreptată în sus (diagrama A),
efectul salariilor asupra angajărilor va depinde de elasticitatea relativă a cererii și ofertei muncii și
subsidiile sînt practic împărțite între lucrător și angajator. Salariile vor crește de la W0 la W1 și angajările
vor crește de la L0 la L1. În cazul extrem, cînd salariile nu se modifică din cauza ratei înalte a șomajului
(diagrama B), curba ofertei de muncă este orizontală (elasticitatea acesteia practic este infinită). În acest
caz, subsidiile nu vor influența salariile, dar vor avea un impact asupra angajărilor din cauza faptului că
cererea muncii nu este limitată de creșterea salariilor.

Diagrama A Diagrama B

Ls(W)

Ld(W) Ld(W[1-s]) Ld(W) Ld(W[1-s])

W1

W0 W1=W0 Ls(W)

L0 L1 L0 L

37
Anexa 4.
2007 2008 2009 2010 2011
Raportul tinerilor șomeri înregistrați la statistică la total șomeri statistică 30.4% 30.2% 27.3% 27.8% 25.0%
Raportul tinerilor șomeri înregistrați la ANOFM la total șomeri ANOFM 28.3% 28.7% 22.4% 21.0% 20.9%
Diferența procentuală 2.1% 1.5% 4.9% 6.9% 4.1%
Raportul adulților șomeri statistică la total șomeri statistică 69.6% 69.8% 72.7% 72.2% 75.0%
Raportul adulților șomeri ANOFM la total șomeri ANOFM 71.7% 71.3% 77.6% 79.0% 79.1%
Diferența procentuală -2.1% -1.5% -4.9% -6.9% -4.1%
Cheltuieli totale ANOFM, lei 83,666,800
Cheltuieli ANOFM pentru susținerea tinerilor șomeri, lei 17,502,427
Cheltuieli medii per șomer înregistrat 1,244
Cheltuieli medii per tînăr șomer plasat 5,225
Minim resurse financiare adiționale necesare pentru tineri, lei 3,414,273
Resurse financiare necesare pentru impactul pozitiv al politicii, lei 8,877,800

38