Teme ale seminarelor

«Aplicarea principiilor educației timpurii în prevenirea și recuperarea tulburărilor de limbaj

și comunicare la copiii de vârstă preșcolară»
Training dedicat cadrelor didactice din instituțiile de educație timpurie

«Tulburări de dezvoltare a limbajului – etiologie și intervenții»

Ateliere de lucru cu părinții și cadrele didactice din instituțiile de educație timpurie

Tulburari de dezvoltare ale limbajului: retardul de limbaj I

Limbajul reprezinta activitatea psihica de comunicare intre oameni, prin intermediul limbii.
Individualizarea limbajului se realizeaza in plan fiziologic, prin diferite particularitati ale
aparatului fonator, precum si in plan psihologic, avand o manifestare diferita de la un individ
la altul.

La nivelul tulburarilor de dezvoltare ale limbajului, se vorbeste despre retardul de limbaj

atunci cand persoana nu reuseste sa-si dezvolte limbajul corespunzator varstei sale
cronologice. Aceasta tulburare poate aparea si pe fondul altor deficiente, precum cele mintale
sau de auz, pe fondul unei disfunctionalitati organice (cerebrala) sau de structura somatica (la
nivelul aparatului fonoarticulator, de pilda). Ea poate fi asociata tulburarilor de pronuntie
(dificultati de articulare a unui sunet sau a unu grup de sunete), tulburarilor de voce,
tulburarilor de ritm si fluenta, dislexo-disgrafiei (in scoala) sau poate exista de sine-
statatoare.

Cauzele retardului de limbaj pot fi rezumate sub forma urmatorilor factori mai importanti si
mai frecventi:

Factori ereditari si constitutionali: se refera la fragilitatea genetica a unor persoane, sau la

fragilitatea dobandita in urma unei maladii infantile sau in urma unei relatii deficitare cu
mama; asemenea fenomene influenteaza negativ planul verbal;

Factori neurologici: se concretizeaza intr-o patologie cerebrala numita de unii autori

„disfunctie cerebrala minima” sau prin „leziuni cerebrale minime”, „sindrom hiperkinetic”;
acesta poate fi provocata de accidentele de la nastere care produc traumatisme cerebrale, de
prematuritate si dismaturitate;

Factori socio-culturali si de mediu: se refera la situatii defavorabile in care traiesc unii copii,
situatii care nu le faciliteaza evolutia lingvistica; exista copii care nu dispun de un mediu
lingvistic stimulativ, ci de contexte in care comunicarea verbala este saraca sau redusa la
forme verbale rigide, cu folosirea stereotipa a unor expresii si limbaj neelevat;

Factori afectivi: pot constitui un obstacol in dezvoltarea limbajului, ducand chiar la tulburari
diferite ale acestuia, pe fondul unor trairi emotional-afective cauzate de un parinte
1
hiperprotectiv sau autoritar; in asemenea situatii, se poate ajunge chiar la dezorganizarea
generala a activitatii si a comportamentului subiectului; totodata, dezvoltarea slaba a
limbajului sau prezenta tulburarilor de limbaj pot determina stari emotionale precum:
agitatie, agresivitate, negativism in initierea de contacte comunicationale; acestea intretin
fragilitati verbale, precum si lipsa de interes pentru dezvoltarea elementelor lingvistice;

Factori intelectivi si senzoriali: pot constitui tot un obstacol in calea evolutiei normale a
limbajului, atunci cand ei nu ating un anumit prag al dezvoltarii; in cazul deficientei de
intelect sau de auz, subiectu intampina dificultati in a progresa rapid, evident pe traiectul
achizitiei limbajului, la fel si la nivelul corectitudinii exprimarii sau utilizarii de structuri
verbale complexe.

Avand in vedere gravitatea afectarii acestor functii, retardul de limbaj poate fi simplu sau
complex.
Retardul de limbaj.
Păunescu afirma următoarele: „este considerat având o
întârziere
în apariţia şidezvoltarea vorbirii copilul care până la vârsta de 3 ani foloseşte un număr
redus de
cuvinte, aproapetotdeauna
alterate ca pronunţie, şi care nu formează încă propoziţii simple
-
deşi
auzul este bun, organelef o n o -
articulatorii sunt normal constituite iar dezvoltarea intelectuală este

corespunzătoare vârsteicronologice” (1984, p. 9)

L O G OP E D . D ES P R E R E T A R D UL D E LI M B AJ , C O M U NI C AR E ,
A U T I S M , DI A GN O S TI C
A N A , S P UN E - NE , T E RO G , C E Î NS E A M NĂ CĂ U N CO PI L AR E O
Î NT Â R ZI E RE Î N D E ZV O L T A RE A L I MB AJ U L U I ?
Intarzierea in dezvoltarea limbaJului presupune folosirea unui numar redus de
cuvinte de cele mai multe ori pronuntate gresit si neintegrate in propoziti i simple.
Copilul cu intarziere in dezvoltarea limbajului are auzul bun si organele aparatului
fono-articulator normal dezvoltate. In literatura de specialitate este definit ca retard
verbal, facand parte din categoria tulburarilor de dezvoltare.

Tulburari de dezvoltare se impart in :

Retardul simplu: copii cu retard simplu de limbaj comunica verbal cu anturajul, dar
exprimarea si intelegerea este inferioara fata de copiii de aceeasi varsta a caror
dezvoltare lingvistica este normala

2
Retardul complex: tulburare functionala a limbajului fara substrat lezional organic,
ce se manifesta printr-o elaborare tardiva si imperfecta a limbajului.

Retardul pe fondul autismului: se manifesta printr-un deficit privind dezvoltarea

atipica a limbajului

Mutismul psihogen: blocare a vorbirii in conditii de stres afectiv

Spune-i copilului tău cât de mult contează pentru tine și cum venirea lui pe lume ți -a
transformat întreaga ta existențaComandă AICI scrisoarea personalizată pentru
copilul tău, pe care să i-o oferi atunci va putea înțelege lumea așa cum este ea.

Deci vorbim despre dificultati in organizarea limbajului, nu doar de o pronuntie

defectuasa.

D E L A C E V Â RS T Ă PO AT E U N C O PI L S A Î N CE A P Ă T E RA PI A
L O G O PE DI CA?
Daca vorbim despre un copil cu dezvoltare normala, evaluarea logopedica se impune
daca apar dificultati de vorbire dupa varsta de 4 ani. Insa cum noi vorbim despre
copiii cu cerinte educationale speciale, evaluarea logopedica se poate face mult mai
devreme; imediat dupa ce i-a fost pus diagnosticul.

Insa inceperea terapiei logopedice necesita cateva prerechizite si anume: intelegerea

unor instructii simple, capacitatea de a sorta si de a potrivi imagini si obiecte
similare, imitatie nonverbala grosiera si fina, cateva abilitati de joaca.

Pana la inceperea terapiei logopedice recomand sa fie urmarite urmatoarele obiective

:

 Stimularea dorinței de comunicare a copilului

 Transformarea comunicarii într-o activitate distractiva
 In stimularea folosirii spontane a limbajului este important ca elevul sa
descopere beneficiile folosirii limbajului expresiv si sa aiba initiativa intr -o
conversatie

3
C A RE E S T E DI F E RE NȚ A I N T R E CO M U NI CAR E S I L I MB AJ
V E RB AL ?
De cele mai multe ori, copiii cu cerinte educationale speciale incep sa vorbeasca, insă
fara a comunica ceva. Putem vorbi aici de ecolalie si autostimulari verbale. Pentru a
vorbi de comunicare este foarte important sa intelegem ca un cuvant nu este dat de
forma sa, (substantiv, adjectiv, verb etc. ) ci de categoria sa functionala si anume
cerere, etichetare, imitare, raspuns la o afirmatie, text, identificare.

Din puntul meu de vedere este foarte important ca un copil sa comunice, nu doar sa
repete la cerere anumite structuri sau doar sa raspunda atunci cand este
intrebat. Este mult mai important ca el sa poata spune: nu vreau, lasa-ma, vreau
x, nu mai vreau, haide, sunt vesel, sunt trist, ma doare x, etc., decat sa poata sa
enumere 10 animale, 5 culori, 10 meserii, 20 de verbe, 7 forme etc., fara a putea insa
sa exprime ce-si doreste si ce simte.

C U M P UT E M AJ UT A U N C O PI L NO N V E R B AL S A CO M U NI CE ?
Exista o serie de modalitati alternative de comuicare. Acestea pot fi: limbajul
semnelor, comunicarea cu ajutorul pictogramelor, folosirea unor aplicatii specifice.
Aceste modalitati de comunicare sunt alese in functie de nevoile fiecarui copil in
parte. Ele trebuie particularizate in functie de capacitatile fiecarui copil.

P O AT E U N CO P I L S A R E C U PE RE ZE Î N T Â RZI E R E A Î N
D E ZV O L T A RE A L I M B AJ UL UI D O A R PRI N T E R A PI A CU
L O G O PE D UL , S A U E S T E NE CE S A R Ă I M PL I CAR E A T UT UR O R
M E MB RI L O R FA MI L I E I ? DE CE , S I C E P RE S U P U NE A CE AS T Ă
I MP L I C A RE ?
Din punctul meu de vedere lucrul in echipa este cel mai eficent. Din experienta am
observat: cu cat parintii sunt mai implicati in terapia copilului, cu atat rezultatele
sunt mai rapide si mai durabile. Sunt de parere ca parintele este un beneficiar indirect
al terapiei si cum copilul este invatat sa comunice la fel si parintele trebuie indrumat
punctual cum sa continue activitatile din cabinet.

4
 C U M A R T RE B U I S A S T I M UL E ZE P Ă RI NȚ I I L I MB AJ UL C O P I L UL ,
Î NC Ă DE L A N A Ș T E RE ?
Este bine cunoscut faptul ca un copil incepe sa comunice inca din primele luni de
viata, si cu cat parintele este mai entuziast si mai receptiv la gangurelile copilului, cu
atat acestea vor creste ca frecventa si se vor diversifica.

V A P R OP U N C AT E V A J O C U R I P E N T R U S T I M ULA R E A LI M B AJ UL U I
0-1 an : priviti copilul in ochi si surazand, scoateti un sunet foarte simplu si bine
articulat. Incepeti din nou operatiuna cu acelasi suras si entuziasm, pana cand copilul
va imita la randul lui.

Oferitii diferite jucarii cu lumini, sunete, culori vii.

Jocul de tip CUCU-BAU

2-3 ani: Fuga dupa culori: – copilul trebuie sa caute un obiect de o anumita culoare
intr-un interval de timp apoi va spune el culoarea

Comanda: – joc de memorie si de vocabular, apoi i se dau copilului diverse

instructiuni pe care trebuie sa le execute; se pleaca de la sarcini simple si se cresc
progresiv, apoi faceti schimb de roluri

3-4 ani: Gaseste desenul- copilul trebuie sa identifice un personaj dintr-o revista
dupa descrierea dvs si invers dvs trebuie sa gasiti un personaj dupa descrierea
copilului

Adevarat sau fals

Am fost la piata…copilul trebuie sa continue lista de cumparaturi

5-6 ani: Cum functioneaza asta?-incercati sa oferiti explicatii cat mai diverse si mai
amuzante

Pamant, aer, apa- copilul trebuie sa spuna numele unui animal potrivit descrierii dvs.

Nici da, nici nu, nici alb, nici negru – copilul trebuie sa raspunda la intrebari, evitand
aceste cuvinte

Numaratoarea pe degete- numarul mai mare castiga

Ce sa pun in…- copilul trebuie sa continue afirmatia “Ce pot sa pun in masina\
cutie\sa\ etc.”

Sunt televizorul si tableta o piedică in dezvoltarea limbajului? Pentru cât timp

consideri că este oportun pentru a nu se ajunge la tulburări, si ce ar trebui sa
facă fiecare părinte în timpul în care copilul are acces la aceste mijloace?
5
 Din punctul meu de vedere televizorul, tableta, telefonul sunt cele mai proaste bone,
insa pot devenii cele mai interesante jocuri. Am spus jocuri si nu jucarii pentru ca
celor din urma nu li se impun reguli, insa jocul, prin definitia sa, presupune un set de
reguli.

Cu alte cuvinte, daca respectam cateva reguli de baza, tableta, telefonul si televizorul
nu sunt o piedica in dezvotarea limbajului. Regulile jocului ar fi urmatoarele: pana la
2 ani restrictionat accesul, dupa varsta de 2 ani jocurile se realizeaza impreuna cu
copilul si nu in paralel, este important ca jocurile de pe tableta sa fie alternate cu
jocuri fizice de miscare, recomand sa va uitati impreuna cu copilul dvs la tv si sa
vorbiti despre ceea ce vedeti. Nu considerati ca daca o imagine apare repetitiv pe
televizor, copilul o va invata de la sine.

E XI S T Ă PE RI CO L U L C A U N CO PI L S A NU MA I P O AT Ă
R E C UP E R A NI C I O DA T A Î NT ÂR ZI E RE A DE L I MB AJ S I Î N CE
C O N DI Ț I I ?
Intarzierea in dezvoltarea limbajului este ca orice alta intarziere in plan academic,
motric, social, autoservire. Daca nu se intervine, decalajul intre varsta cronologica si
cea a limbajului va creste. Daca se realizeaza o interventie specializata, recuperarea
se produce intr-o maniera mai mare sau mai mica in functie de limitele fiecarui copil.

Mulţumim, Ana, pentru daruirea si implicarea ta! Iar voi, dragi parinti, daca v -a fost
util articolul, impartasiti-l cu alti parinti! Dar din dar se face Rai!

Fiecare copil este unic în felul lui, iar ritmul său și stilul de a învăța sunt diferite.

Orice copil trebuie să-și dezvolte o serie de abilități pentru a putea comunica:
 atenția → se dezvoltă treptat atunci când privește fața mamei, până la concentrarea asupra
unei activități
 ascultarea → se dezvoltă atunci când copilul distinge sunetele și încearcă să răspundă la ele
 imitarea → se dezvoltă atunci când mama imită acțiunile și sunetele copilului, iar acesta o
imită pe mamă
 alternarea rolului
 jocul → incepe cu privirea și atingerea fețelor sau obiectelor, cu ascultarea și producerea de
sunete, zgomote
 înțelegerea
 gesturile
 vorbirea
Procesul de vorbire, în general se desfășoară în etape:
 copilul își însușește limbajul pe baza imitării adulților din mediul apropiat
 la 3 ani îsi spune numele, denumește diferite obiecte, formulează primele propoziții, apare
întrebarea ’’de ce?’’
6
 la 4 ani, limbajul este dezvoltat, iar distorsiunile sau imposibilitatea pronunției anumitor
suntete pot deveni tulburări de limbaj
 între 4 și 6 ani, vorbirea devine expresivă
O întârziere a limbajului poate fi cauzată de probleme anatomice ale corzilor vocale, sau a
aparatului fonoarticulator, pierderea auzului, procesarea limbajului (retard mental și
tulburări de dezvoltare ale limbajului).
Principalele tipuri de întârziere a limbajului sunt:
 întârzierile expresive – adică imposibilitatea de a reproduce cuvintele
 întârzierile receptive – imposibilitatea de a înțelege limbajul altora. Pot fi copii care pot avea
un amestec din cele două, dar cei mai mulți au o întârziere a limbajului expresiv.
În cazul copiilor cu autism, apariția limbajului este întârziată și are la început un caracter
reproductiv imitativ. În general este asociat cu ecolalie imediată sau întârziată.
Toți copiii cu autism prezintă dificultăți de comunicare și chiar daca aproximativ 50%
achiziționează noțiuni de limbaj, aceștia nu simt nevoia să-l folosească decât în situații ce
țin de satisfacerea unei trebuințe personale.
Etapele învățării limbajului:
– etapa prefonetică, emitere de onomatopee după imagini, animale, fenomene ale naturii,
sunete din mediu

– învățarea denumirii obiectelor din mediul ambiant

– formarea de propoziții simple, apoi dezvoltate

– memorarea de poezii, cântece

– povestiri după imagini, dialog dupa imagini

– dialog în absența materialului concret

Este necesară parcurgerea etapelor firești de dezvoltare a vorbirii și se va începe de la

stadiul de la care este copilul, și nu de la cum ar trebui să fie conform vârstei lui. Se
pornește de la ceea ce poate copilul și se trece la următorul stadiu în funcție de ritmul și
posibilitățile copilului.
Stimularea vorbirii copilului este bine să înceapă cu exerciții amuzante de antrenare și
pregătire pentru buze, obraji și limbă, exerciții de inspir-expir, exerciții pentru dezvoltarea
auzului fonematic.
Imitația stă la baza apariției limbajului, prin urmare suflăm cu paiul într-un pahar cu apă,
suflăm în hărtiuțe, facem baloane de săpun, mișcăm limba în sus, jos, stânga, dreapta,
plescăim, emitem onomatopee.
Pentru stimularea limbajului:
– așezați-vă la nivelul copilului și atrăgeți-i atenția atingându-l ușor și spunându-i pe nume

7
– vorbiți-i copilului despre ceea ce se întâmplă în jurul lui

– arătați-i de fiecare dată obiectul despre care vorbiți

– încurajați copilul să emită sunete, cântând și jucând jocuri care îi fac plăcere

– folosiți cuvinte ușoare și propoziții simple atunci când verbalizați toate activitățile pe
parcursul zilei

– însoțiți vorbirea de gesturi pentru că în cazul unui copil cu întârziere în dezvoltarea

limbajului, îl ajută să înțeleagă mai ușor mesajul verbal.

Nu trebuie să se insiste la început pe corectitudine, aceasta făcându-se pe măsura

dezvoltării limbajului.