Serviciul de Asistență Psihopedagogică Strășeni

Jocuri și activități
pentru dezvoltarea
limbajului și
comunicării
[Введите подзаголовок документа]

Logoped SAP Strășeni Ludmila Gorbuleac

 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Zboară, zboară!”

Scopul: dezvoltarea capacitătăţii de concentrare a atenţiei.
Obiective de referinţă: să imite zborul unor păsări sau aparate când este cazul.

Desfăşurarea jocului
Mesele sau băncile sunt aşezate în semicerc, elevii au mâinile pe bancă şi privirea spre
conducător care stă pe un scaun în faţa lor.
La începerea jocului el mişcă alternativ degetele arătătoare ale mâinilor, în sus sau în jos pe
genunchi, spunând: „Zboară, zboară”. El trebuie să adauge după mai multe repetări (în
această formulă) numele unei păsări sau al unui aparat care zboară, de exemplu: „rândunica
zboară!”, „avionul zboară!”. Elevii imită mişcările conducătorului şi repetă în cor cuvintele:
„rândunica zboară!”, imitând zborul lor.
Dacă conducătorul vrea să verifice atenţia elevilor, în loc de aceste cuvinte poate spune:
„căţelul zboară”. Atunci elevii nu trebuie să ridice mâinile, ci să spună în cor: „căţelul nu
zboară”. Copiii care greşesc sunt obligaţi să execute mişcări cât mai hazlii.

Altă variantă

Jocul „Înoată, înoată!”

Acesta este o variantă a jocului anterior, cu deosebirea că în loc de „Zboară, zboară”,
conducătorul jocului va spune „Înoată, înoată” denumind apoi animalele care înoată, dar şi
altele care nu înoată, pentru a încerca să-i păcălească pe elevi, verificându-le totodată
gradul de concentrare a atenţiei.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Telefonul fără fir”

Scopul: dezvoltarea auzului fonematic şi a capacităţii de concentrare a atenţiei.
Obiective operaţionale: să recepţioneze corect mesajul şi să-l transmită mai departe.

Desfăşurarea jocului
Elevii sunt aşezaţi şir, unul lângă altul, stau în picioare sau pe scaune. Cadrul didactic spune
primului elev din şir, la ureche, un cuvânt. Acesta, la rândul lui îl transmite următorului
coleg şi tot aşa mai departe până ce, mesajul ajungând la ultimul elev din şir, acesta îl
rosteşte cu voce tare. Tuturor copiilor le place acest joc, pentru că, de obicei, la ultimul copil
din şir ajunge un mesaj distorsionat, care îi face pe toţi să râdă.
Sunt recomandate cuvinte uzuale, simple, cu un număr de silabe nu prea mare, de exemplu:
mama, masa, lopată, maşină, păpuşă etc.
Pe măsură ce cresc şi îşi sporesc achiziţiile, elevii vor fi capabili să înţeleagă şi să transmită
cuvinte mai lungi, mesaje formate din două sau trei cuvinte (propoziţii scurte cu conţinut
concret).
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Cum face?”

Scopul: formarea deprinderii de a rosti corect sunetele şi de a emite onomatopee.
Obiective operaţionale: să recunoască în imagini diferite animale şi să ştie cum fac.
Resurse didactice: ilustraţii cu diferite animale.

Desfăşurarea jocului
Se împart elevilor ilustraţii cu diferite animale ca: şoarece, pisică şi câine, (pot fi introduse
ilustraţii care să reprezinte şi alte animale).
Cadrul didactic numeşte elevii care să spună ce reprezintă ilustraţia primită şi cum face
animalul respectiv.
Jocul poate continua cu următoarea poezie în care elevii spun onomatopeele:
„Ursul a pornit uşor
Chemând puii: mor! mor! mor!
Iar cocoşul lui bunicu’
Îi răspunde: cucuriguu!
Pe crenguţă-n fel şi chip
Vrăbiile zic: cip! cirip!
Capra cată nu ştiu ce
Şi tot strigă: be! be! be!
Din ogradă şi gâsca
Parcă-mi strigă: ga! ga! ga!
Iar bălţata vacă – acu”
Strigă pe viţel: mu!muu!
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Eu spun una tu spui multe”

Scopul: însuşirea corectă a formelor de singular şi plural a substantivelor.
Obiective operaţionale: să aleagă corect jetonul cu una sau mai multe imagini şi să
exprime corect singularul şi pluralul.
Resurse didactice: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinţă şi
altele reprezentând mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel.

Desfăşurarea jocului
Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe, unul cu un singur element
iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Unul din cartonaşe va fi pe catedră
iar celălalt repartizat elevilor în aşa fel încât să existe atât pe catedră cât şi la copii cartonaşe
care conţin un singur element şi care redau mai multe elemente.
Pe rând câte un copil vine la catedră şi alege un cartonaş. De exemplu, ridicând un cartonaş
cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Copilul la care
se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o floare”.
Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Elevul care se află la catedră trece la plural
propoziţia respectivă.
În partea a doua a jocului conducătorul (sau un elev) spune un cuvânt la singular (sau plural),
iar elevii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. În continuarea
jocului se vor alcătui propoziţii în legătură cu cuvintele folosite în joc.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Cine face?”

Scopul: îmbogăţirea vocabularului.
Obiective operaţionale: să-şi însuşească cuvinte care denumesc (ocupaţii) profesii.
Resurse didactice: imagini care reprezintă diferite profesii.

Desfăşurarea jocului
Cadrul didactic va arăta elevilor imagini care reprezintă diferite ocupaţii şi va cere elevilor să
spună cum este numită persoana care face acel lucru.
Cine mână caii? - Vizitiul
Cine conduce tramvaiul? - Vatmanul
Cine conduce locomotiva? - Mecanicul
Cine conduce automobilul? - Şoferul (şoferiţa)
Cine conduce avionul? - Pilotul
Cine conduce vaporul? - Căpitanul
Cine conduce tractorul? - Tractoristul (tractorista)
Cine vinde cărţile? - Librarul
Cine împrumută cărţile? - Bibliotecarul (bibliotecara)
Cine vindecă bolnavii? - Doctorul (doctoriţa) etc.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Basmaua înnodată”

Scopul: însuşirea sinonimiei ca fenomen de vocabular, activizarea vocabularului.
Obiective operaţionale: să spună un cuvânt cu acelaşi înţeles, cu sens asemănător cu al
cuvântului dat.
Resurse didactice: o basma înnodată.

Desfăşurarea jocului
Conducătorul spune un cuvânt şi aruncă o basma înnodată printre elevi. Cel la care ajunge
basmaua trebuie să găsească un cuvânt cu acelaşi înţeles. Dacă cuvântul spus de elev este
corect atunci aruncă basmaua (cu ghinion) mai departe, dacă nu, elevul este depunctat şi
„pedepsit” de către ceilalţi colegi (să recite, să execute diferite mişcări, să imite etc.)
Exemple: elev – şcolar
vesel – bucuros
supărat – trist
zăpadă – nea
ţipă – strigă etc.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Dacă nu-i aşa, cum e?”

Scopul: însuşirea antonimelor, îmbogăţirea vocabularului.
Obiective operaţionale: să spună cuvinte cu formă diferită şi cu sens contrar.

Desfăşurarea jocului
Doi câte doi, pe rând, elevii spun cuvinte, iar celălalt (din pereche) trebuie să găsească
cuvântul cu sens opus. Cel care are mai multe răspunsuri corecte continuă jocul cu un alt
câştigător.
Câştigătorii iarăşi se cuplează doi câte doi, jocul continuând până rămâne unul singur, care
este şi învingător.
DACĂ NU –I CUM ESTE?
harnic - leneş
curat - murdar
mic - mare
duşman - prieten
vechi - nou
sănătos - bolnav
rece - cald etc.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „De-a cuvintele”

Scopul: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului.
Obiective operaţionale: să spună cât mai multe cuvinte care încep cu un anumit sunet.

Desfăşurarea jocului
Conducărorul va scrie pe tablă, una din literele învăţate până la data respectivă. De exemplu:
litera „r”.
Se cere elevilor să spună cuvinte care încep cu sunetul “r”. Cuvintele să fie alcătuite dintr-o
silabă, două sau mai multe silabe (r – rar – ramă – ramură – rândunică).
Jocul se poare desfăşura şi sub formă de competiţie. Câştigă elevii care pot spune cuvinte cu
sunetul indicat respectând toate cerinţele formulate de propunător.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Schimbă foaia!”

Scopul: consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă.
Obiective operaţionale: să scrie corect o propoziţie, să citească corect, cursiv, expresiv
propoziţia primită.
Resurse didactice: foi de hârtie, creioane.

Desfăşurarea jocului
Fiecare elev scrie pe câte o foaie de hârtie o propoziţie şi apoi, toţi fac schimb de foi între ei.
Fiecare citeşte propoziţia de pe foaia primită. Toţi ascultă cu atenţie pentru că atunci când îşi
aud citindu-se propriul enunţ, îl recunosc şi se ridică să citească propoziţia primită.
Câştigă acela care a citit corect, cursiv, expresiv şi a descoperit eventualele greşeli strecurate
în enunţul primit de la coleg.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

„Jocul asemănărilor”
Scopul: dezvoltarea capacităţii de a stabili asemănări din punct de vedere al poziţiei
spaţiale.
Obiective de referinţă: să găsească imaginea în care este redată aceaşi poziţie spaţială cu
cea prezentată.
Resurse didactice: copiii primesc câte 6 jetoane reprezentând o minge şi o masă în diferite
relaţii spaţiale unele faţă de altele, respectiv:
- mingea pe masă;
- mingea sub masă;
- mingea în faţa mesei;
- mingea în spatele mesei;
- mingea în dreapta mesei;
- mingea în stânga mesei.

Desfăşurarea jocului
Elevii vor fi aşezaţi la mese sau bănci dispuse în careu deschis. Cadrul didactic va avea
imagini cu aceleaşi relaţii spaţiale, dar utilizând alte elemente – un cub şi o masă, o păpuşă şi
un scaun etc.
În prima parte a jocului, conducătorul indică clasei să ridice imaginea cu o anumită relaţie
între obiecte, verifică modul în care elevii au acţionat.
La jocul propriu-zis elevii trebuie să prezinte conducătorului imaginea care redă aceeaşi
relaţie spaţială cu cea afişată la panou. Copiii care greşesc pierd o tură în joc. Devin
câştigători copiii care rămân fără nici un jeton.
Jocul se poate desfăşura cu jucării, cerându-se elevilor să reproducă cu două obiecte primite
(tren şi o păpuşă) relaţia existentă în imaginea cadrului didactic.
Variantă
Elevii primesc câte o fişă pe care sunt desenate o masă (un dulap, un scaun sau o etajeră), pe
care trebuie să aşeze silueta unui obiect (păpuşă, creion, balon etc.) după cum indică
imaginea prezentată de conducătorul jocului.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Spune unde este...?”

Scopul: localizarea obiectelor cu ajutorul relaţiilor spaţiale dintre obiecte.
Obiective de referinţă: să identifice şi să denumească poziţiile spaţiale simple: pe, sub, jos,
sus, dreapta, stânga, în faţă, în spate, lângă, deasupra, dedesupt.
Resurse didactice: obiecte mici (ex. radieră).

Desfăşurarea jocului
Se împarte clasa în două echipe, se prezintă obiectul care va fi ascuns. Elevii stau cu capul
aplecat pe bancă şi cu ochii închişi în timp ce un elev din clasă ascunde obiectul.
La semnalul cadrului didactic sau a conducătorului jocului, copiii ridică capul, deschid ochii
şi precizează poziţia obiectului respectiv (pe catedră, sub bancă, deasupra tablei etc.) .
Evidenţa răspunsurilor celor două echipe se ţine la tablă, pentru fiecare răspuns corect se
primeşte un punct.
Câştigă echipa care totalizează mai multe răspunsuri corecte.
 Dezvoltarea limbajului și comunicării

Jocul „Să facem valiza păpuşii”

Scopul: sistematizarea şi verificara cunoştinţelor referitoare la obiectele de îmbrăcăminte
şi încălţăminte folosite în cele patru anotimpuri.
Obiective de referinţă: să selecteze obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte după un
criteriu dat, să le aranjeze în ordine.
Resurse didactice: 3 – 4 genţi sau valize confecţionate din cutii de carton, obiecte de
îmbrăcăminte şi încălţăminte în miniatură sau jetoane cu imaginile lor.

Desfăşurarea jocului
Conducătorul jocului propune un elev pentru a face valiza păpuşii, stabileşte criteriul după
care se va aranja valiza – de pildă după anotimp (de vară, de toamnă, de iarnă); după sex
(pentru fetiţe sau pentru băieţi); după vârstă (de bebeluş, de preşcolar, de şcolar); după
utilitate (de noapte, de zi).
De exemplu, cel ce face valiza spune: „Este iarnă, păpuşa pleacă la munte. Vă rog alegeţi
îmbrăcămintea şi încălţămintea potrivită”. Grupuri de 4 – 5 elevi propuşi de conducător aleg
obiectele ( sau jetoanele cu imaginile lor ) şi le aduc copilului care le-a solicitat adresându-i-
se direct: „Ți-am adus o bluză de culoarea ... făcută din...”.
La fiecare tur de joc se stabileşte câştigătorul, respectiv elevul care a reuşit să selecteze
corect cele mai multe obiecte.
După ce se clasifică îmbrăcămintea şi încălţămintea, se schimbă copiii care au rol activ, se
pun obiectele la locul lor şi se stabileşte un alt criteriu de alegere. De exemplu: „păpuşa
merge la culcare”; „copilul merge la şcoală” etc.
Pentru complicare jocul se poate desfăşura oral: un elev indică un anumit criteriu, iar ceilalţi
enumeră îmbrăcămintea şi încălţămintea potrivită.
Alte variante
1) Jocul se desfăşoară şi sub forma unui magazin de îmbrăcăminte.
Un elev – cumpărător – intră în magazin şi solicită vânzătorului obiectul de îmbrăcăminte de
care are nevoie însoţind descrierea cu câteva indicaţii care să ajute la identificarea lui
motivând în acelaşi timp alegerea făcută.
Vânzătorul eliberează îmbrăcămintea numai cumpărătorilor care au descris-o corect. Se
procedează la fel pentru încălţăminte.
2) Clasa de elevi este împărţită în 2-3 grupe, cu un număr egal de elevi pentru fiecare
echipă. Se distribuie fiecărei echipe câte un set de jetoane la fel cu cele de la celelalte echipe.
Pe jetoane sunt desenate obiecte de îmbrăcăminte potrivite tuturor situaţiilor. Din ele se pot
efectua grupări după criterii variate. La un semnal, care indică şi un criteriu de alegere
(„Alegeţi şi grupaţi îmbrăcămintea de iarnă”, sau „Alegeţi şi grupaţi îmbrăcămintea pentru
fetiţe”), elevii din fiecare echipă, execută sarcinile indicate colaborând între ei.
Se apreciază grupul de elevi care rezolvă mai operativ şi mai corect selecţia.