GHID Practic Privind Noul Cod Fiscal 2017 PDF

Ghid practic privind
Noul Cod fiscal 2017

- exemple si spete practie –
- actualizat cu OUG 84/2016 -
- actualizat cu OUG 3/2017 -
- actualizat cu legislaţia în vigoare la 10 februarie 2017 -
Noutati Contabile SRL este o firmă de contabilitate din București, având ca asociat pe Lect.
Univ. Dr. Rapcencu Cristian. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Newslettere cu modificarile legislative semnificative;
- Cursuri de pregatire profesionala;
- Alte servicii financiar-contabile.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de o
întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal ori
monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
noutatifiscale@gmail.com.
Va puteti abona la Newsletter-ele noastre astfel:

- pe o perioada de 3 luni – cost 150 lei plus TVA (pe toata perioada)
- pe o perioada de 1 an – cost 500 lei plus TVA (pe toata perioada)
1
Cuprins:
A. Notiuni generale privind Noul Cod fiscal.......................................................................................... 004
1. Modificari ale principiilor fiscalitatii............................................................................................................... 004
2. Cum poate fi modificat Codul fiscal.................................................................................................................. 004
3. Definitii diferite ale termenilor comuni utilizati in Codul fiscal........................................................... 005
4. Aspecte privind persoanele afiliate si dosarul preturilor de transfer............................................... 012
5. Activitati independente vs dependente.......................................................................................................... 017
6. Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa...infractiune?................................................................... 019
7. Recalificarea unei tranzactii................................................................................................................................ 021
8. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate........................................................................ 022
9. Practici abuzive......................................................................................................................................................... 030
10. Venituri obţinute din România de nerezidenti......................................................................................... 030
B. Impozitul pe profit.................................................................................................................................... 032
01. Notiuni generale..................................................................................................................................................... 032
02. Aspecte privind impozitarea ONG.................................................................................................................. 034
03. Modificarea anului fiscal.................................................................................................................................... 036
04. Regimul special de impozitare (cota de 5%)............................................................................................. 040
05. Stabilirea rezultatului fiscal.............................................................................................................................. 040
06. Facilitati fiscale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare............................................................... 041
07. Neimpozitarea profitului reinvestit.............................................................................................................. 050
08. Venituri neimpozabile......................................................................................................................................... 066
09. Clasificarea cheltuielilor..................................................................................................................................... 066
Cheltuieli deductibile integral..................................................................................................................... 066
Cheltuieli deductibile limitat........................................................................................................................ 067
Cheltuieli nedeductibile.................................................................................................................................. 070
10. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol......................................................................................... 071
11. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.............................................................................. 076
12. Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate....................................................................................... 080
13. Provizioane/ajustari pentru depreciere si rezerve................................................................................ 085
14. Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs........................................................... 087
15. Amortizarea fiscala............................................................................................................................................... 091
16. Valoarea fiscala a mijloacelor fixe – HG 1/2016...................................................................................... 094
17. Recuperarea pierderii fiscale........................................................................................................................... 095
18. Rezultatul fiscal al unui sediu permanent.................................................................................................. 096
19. Declararea şi plata impozitului pe profit – regula generala................................................................ 097
20. Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate................................................................. 098
21. Impozitul pe dividende....................................................................................................................................... 100
22. Concluzii finale....................................................................................................................................................... 101
C. Regimul microintreprinderilor........................................................................................................... 104
1. Aspecte generale....................................................................................................................................................... 104
2. Depasirea plafonului de 100.000 euro sau a ponderii de 20% din venituri................................... 109
3. Cota de impozitare................................................................................................................................................... 112
4. Baza impozabila in cazul unei microintreprinderi.................................................................................... 114
5. Declararea mentiunilor......................................................................................................................................... 120
6. Microintreprinderile – o solutie reala pentru inlocuirea PFA-urilor in 2017................................ 120
7. Alte aspecte esentiale............................................................................................................................................. 123
8. Concluzii finale.......................................................................................................................................................... 123
D. Regimul TVA............................................................................................................................................... 125
01. Aspecte generale.................................................................................................................................................... 125
02. Persoana impozabila vs persoana neimpozabila..................................................................................... 125
03. Faptul generator şi exigibilitatea TVA.......................................................................................................... 127
04. Baza de impozitare a TVA.................................................................................................................................. 136
05. Cotele de TVA.......................................................................................................................................................... 141
06. Operaţiuni scutite de TVA.................................................................................................................................. 145
07. Aplicarea Pro-rata................................................................................................................................................. 146
08. Dreptul de deducere exercitat prin Decontul de TVA............................................................................ 148
09. Ajustarea TVA......................................................................................................................................................... 150
10. Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei.................................................................... 156
11. Regimul de scutire pentru intreprinderile mici....................................................................................... 156
12. Deducerea TVA anterioara inregistrarii in scopuri de TVA................................................................ 157
2
13. Facturarea................................................................................................................................................................. 158
14. Perioada fiscala – plafonul de 100.000 euro.............................................................................................. 159
15. Plata taxei la buget................................................................................................................................................ 160
16. Eliminarea ROI........................................................................................................................................................ 161
17. Corectarea facturilor............................................................................................................................................ 162
18. Măsuri de simplificare (taxarea inversa) ................................................................................................... 162
19. Tratamentul voucherelor................................................................................................................................... 173
20. Alte aspecte privind livrarile de bunuri....................................................................................................... 174
21. Regimul special pentru agricultori + Formularul 087........................................................................... 176
22. Anularea din oficiu a codului de TVA si reinregistrarea ulterioara................................................. 181
E. Impozitul pe venit..................................................................................................................................... 185
01. Aspecte generale.................................................................................................................................................... 185
02. Venituri din activităţi independente............................................................................................................. 193
03. Venituri din salarii şi asimilate salariilor.................................................................................................... 202
04. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor................................................................................................... 210
05. Venituri din investiţii........................................................................................................................................... 212
06. Venituri din pensii................................................................................................................................................. 214
07. Venituri din premii şi din jocuri de noroc................................................................................................... 216
08. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal............................... 217
09. Venituri din alte surse......................................................................................................................................... 218
10. Venitul net anual impozabil.............................................................................................................................. 220
F. Contributii sociale..................................................................................................................................... 224
01. Contributia la asigurarile sociale (CAS) ...................................................................................................... 224
02. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) ............................................................................. 237
03. Contribuţia de asigurări pentru somaj (CFS) ........................................................................................... 247
04. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate............................ 247
05. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale................................... 248
06. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale........................................... 248
07. Alte prevederi......................................................................................................................................................... 248
G. Impozite si taxe locale............................................................................................................................. 251
01. Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri............................................................................................................ 251
02. Impozitul pe teren şi taxa pe teren................................................................................................................ 265
03. Impozitul pe mijloacele de transport............................................................................................................ 271
04. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor.................................................... 275
05. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate.............................................................. 276
06. Impozitul pe spectacole...................................................................................................................................... 276
07. Alte taxe locale........................................................................................................................................................ 277
08. Alte dispozitii.......................................................................................................................................................... 277
H. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi.................................................. 281
I. Accize............................................................................................................................................................. 286
J. Impozitul pe constructii.......................................................................................................................... 288
K. Codul de procedura fiscala.................................................................................................................... 291
01. Modificarea dobanzii si a penalitatilor in cazul creantelor fiscale................................................... 291
02. Principii generale de conduită......................................................................................................................... 293
03. Interpretarea legii................................................................................................................................................. 295
04. Termenul de soluţionare a cererilor contribuabililor........................................................................... 296
05. Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi.................................................................. 296
06. Termenul de prescripţie..................................................................................................................................... 297
07. Inspectia fiscala...................................................................................................................................................... 298
08. Esalonarea la plata................................................................................................................................................ 301
09. Soluţionarea contestaţiilor formulate.......................................................................................................... 302
10. Contraventii............................................................................................................................................................. 303
11. Alte prevederi......................................................................................................................................................... 304
Bibliografie.................................................................................................................................................. 308
3
A. Notiuni generale privind Noul Cod fiscal
Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal sunt următoarele:
a) impozitul pe profit (Titlul II);
b) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor (Titlul III);
c) impozitul pe venit (Titlul IV);
d) contribuţiile sociale obligatorii (Titlul V);
e) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi si impozitul
pe reprezentanţele firmelor straine in Romania (Titlul VI);
f) taxa pe valoarea adăugată (Titlul VII);
g) accizele si alte taxe speciale (Titlul VIII);
h) impozitele şi taxele locale (Titlul IX);
i) impozitul pe constructii (Titlul X) – abrogat incepand cu 1 ianuarie 2017.
1. Modificari ale principiilor fiscalitatii
Pe langa cele 4 principii existente si care au fost usor modificate, Noul Cod fiscal
introduce un NOU principiu si anume predictibilitatea impunerii care asigură
stabilitatea impozitelor, taxelor și contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de
cel puțin un an, în care nu pot interveni modificări în sensul majorării sau introducerii
de noi impozite, taxe și contribuții obligatorii.
2. Cum poate fi modificat Codul fiscal
Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Codul fiscal se modifică şi se completează numai (1) Prezentul cod se modifică şi se completează prin
prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6
data intrării în vigoare a acesteia. luni de la publicarea în MOf.
Orice modificare sau completare intră în vigoare cu (2) În cazul în care prin lege se introduc impozite,
începere din prima zi a anului următor celui în care taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează
a fost adoptată prin lege. cele existente, se elimină sau se reduc facilități
existente, acestea vor intra în vigoare cu 1 ianuarie
a fiecărui an și vor rămâne nemodificate cel puțin
pe parcursul acelui an.
(3) În situația în care modificările și/sau
completările se adoptă prin ordonanțe, se pot
prevedea termene mai scurte de intrare în
vigoare, dar nu mai puțin de 15 zile de la data
publicării, cu excepția situațiilor prevăzute la
alin. (2).
4
3. Definitii diferite ale termenilor comuni utilizati in Codul fiscal
Termen Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

orice activitate desfăşurată în baza unui contract orice activitate desfăşurată în baza unui contract
individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de
lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către
activitate
angajat; angajat;
dependentă la
în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi
funcţia de bază
angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul angajatori, angajatul este obligat să declare numai
unde exercită funcţia pe care o consideră de bază. angajatorului ales că locul respectiv este locul unde
exercită funcţia pe care o consideră de bază.
orice asociere în participaţiune, grup de interes economic,
asociere, fără
societate civilă sau altă entitate care nu este o persoană
personalitate -----
impozabilă distinctă, în înţelesul impozitului pe venit şi pe
juridică
profit.
locul de care relaţiile personale şi economice ale
persoanei fizice sunt mai apropiate.
În analiza relațiilor personale se va acorda atenţie:
- familiei soţului/soţiei;
- copilului/copiilor;
- persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi
care sosesc în România împreună cu aceasta;
- calitatii de membru într-o organizaţie caritabilă,
centrul intereselor
----- religioasă;
vitale
- participarii la activităţi culturale sau de altă natură.
În analiza relațiilor economice se va acorda atenţie dacă
persoana:
- este angajat al unui angajator român;
- este implicată în activitati de afaceri în România;
- deţine proprietăţi imobiliare în România;
- detine conturi la bănci în România, carduri de
credit/debit la bănci în România.
orice contribuţii care trebuie plătite, în conformitate cu prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca
legislaţia în vigoare, pentru protecţia şomerilor, asigurări scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura
contribuţii sociale
de sănătate sau asigurări sociale. împotriva anumitor riscuri sociale, în schimbul cărora
obligatorii
aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de
respectiva prelevare.
5
o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o
persoană juridică unui participant la persoana juridică, persoană juridică unui participant, drept consecinţă a
drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la deţinerii unor titluri de participare la acea persoană
acea persoană juridică, exceptând următoarele: juridică, exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare
care nu modifică procentul de deţinere a titlurilor a) o distribuire de titluri de participare noi sau
de participare ale oricărui participant la persoana majorarea valorii nominale a titlurilor de
juridică; participare existente, ca urmare a unei operațiuni
b) o distribuire efectuată în legătură cu de majorare a capitalului social;
dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare b) o distribuire efectuată în legătură cu
proprii de către persoana juridică, ce nu modifică dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare
pentru participanţii la persoana juridică proprii de către persoana juridică;
respectivă procentul de deţinere a titlurilor de
participare;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în
legătură cu lichidarea unei persoane juridice; c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
Dividend reducerii capitalului social constituit efectiv de d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia
către participanţi; reducerii capitalului social;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu
partea ce îi revine fiecărui participant. e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu
partea ce îi revine fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se operaţiuni de reorganizare.
supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende: Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se
- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile supun aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
sau serviciile achiziţionate de la un participant la - câştigurile obţinute de persoanele fizice din
persoana juridică peste preţul pieţei pentru astfel de deţinerea de titluri de participare la organisme
bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a făcut de plasament colectiv;
obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit - veniturile în bani şi în natură distribuite de
sau pe profit; societăţile agricole, cu personalitate juridică,
- suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile constituite potrivit legislaţiei în materie (Legea
sau serviciile furnizate în favoarea unui participant 36/1991), unui participant la societatea
la persoana juridică, dacă plata este făcută de către respectivă drept consecinţă a deţinerii părţilor
persoana juridică în folosul personal al acestuia. sociale.
6
Extras din Legea 31/1990:
Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru existenţa
reală a dividendelor plătite. Se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani
fondatorul, administratorul, directorul general, directorul sau reprezentantul
legal al societăţii, care încasează sau plăteşte dividende, sub orice formă,
din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsa situaţiei financiare
anuale sau contrar celor rezultate din aceasta.
entitate orice asociere, asociere în participațiune, asocieri în baza
transparentă fiscal, contractelor de exploatări în participație, grup de interes
cu/fără economic, societate civilă sau altă entitate care nu este
-----
personalitate persoană impozabilă distinctă, fiecare asociat/participant
juridică fiind subiect de impunere în înțelesul impozitului pe
profit sau pe venit, după caz.
locul în care se iau deciziile economice strategice
necesare pentru conducerea activităţii persoanei juridice
locul conducerii
străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi desfăşoară
efective -----
activitatea directorul executiv şi alți directori care asigură
gestionarea şi controlul activităţii acestei persoane
juridice.
scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut în alt
stat, luând în considerare acel venit sau profit pentru
determinarea cotei de impozit aplicabilă pentru
venitul/profitul total obţinut, cota de impozit determinată
metoda scutirii -----
aplicându-se numai asupra venitului/profitului rămas
după deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt
stat, conform convenţiei pentru evitarea dublei impuneri
aplicabile.
orice transfer, exercitare sau executare a unui instrument
operaţiuni cu
financiar, definit de legislaţia în materie din statul în care
instrumente -----
au fost emise, indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare
financiare
unde are loc operaţiunea.
orice asociaţie, fundaţie sau federaţie înfiinţată în orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau
România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar federaţie înfiinţată în România, în conformitate cu
numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi activele
organizaţie
federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau
nonprofit
general, comunitar sau nonpatrimonial. federaţiei sunt utilizate pentru o activitate de interes
general, comunitar sau fără scop patrimonial.
7
orice persoană fizică care nu este persoană fizică orice persoană fizică ce nu îndeplinește condițiile pentru
rezidentă a fi persoană fizică rezidentă, precum și orice persoană
fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în
persoană fizică România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat
nerezidentă al unui organism internaţional şi interguvernamental
înregistrat în România, cetăţean străin care este
funcţionar sau angajat al unui stat străin în România şi
membrii familiilor acestora.
atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relațiile
comerciale sau financiare între două persoane afiliate
diferă de acelea care ar fi existat între persoane
independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor
principiul valorii de
----- respective ar fi fost realizate de una dintre persoane, dar
piaţă
nu au fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor
respective, pot fi incluse în profiturile acelei persoane şi
impozitate corespunzător.
acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane

fizice, potrivit actelor normative speciale care
profesii liberale -----
reglementează organizarea şi exercitarea profesiei
respective.
orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru (1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite
folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre pentru folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia
următoarele: dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice
sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor
pentru emisiunile de radio sau de televiziune, pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum
precum şi efectuarea de înregistrări audio, video; şi efectuarea de înregistrări audio, video;
b) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video,
redevenţă comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente sportive
model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de sau altele similare şi dreptul de a le transmite sau
fabricaţie ori software. retransmite către public, direct sau indirect,
Nu se consideră redevenţă, în sensul prezentei legi, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere -
remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru achiziţiile inclusiv prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii
de software destinate exclusiv operării respectivului similare;
software, fără alte modificări decât cele determinate de c) orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de
instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea comerţ sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model,
acestuia. De asemenea, nu va fi considerată redevenţă, în plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de
8
sensul prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură fabricaţie ori software;
plătită pentru achiziţia în întregime a drepturilor de autor d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific,
asupra unui program pentru calculator; container, cablu,conductă, satelit, fibră optică sau
tehnologii similare;
c) orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sau e) orice know-how;
indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte
tehnologii similare; drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
d) orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific,
orice bun mobil, mijloc de transport ori container; (2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:
e) orice know-how; a) plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau proprietăţi sau drept de proprietate asupra tuturor
alte drepturi similare referitoare la o persoană elementelor menţionate la alin. (1);
fizică. b) plăţile pentru achiziţiile de software destinate
exclusiv operării respectivului software, inclusiv
În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită pentru instalarea, implementarea, stocarea,
în bani sau în natură pentru dreptul de a înregistra sau personalizarea sau actualizarea acestuia;
transmite sub orice formă spectacole, emisiuni, c) plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de
evenimente sportive sau alte activităţi similare. autor asupra unui software sau a unui drept limitat de
a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către
utilizator sau în scopul vânzării acestuia într-un
contract de distribuţie;
d) plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuție a
unui produs sau serviciu, fără a da dreptul la
reproducere;
e) plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de
transpondere sau pentru utilizarea unor cabluri sau
conducte pentru transportul energiei, gazelor sau
petrolului, în situaţia în care clientul nu se află în
posesia transponderelor, cablurilor, conductelor,
fibrelor optice sau tehnologii similare;
f) plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii
din acordurile de roaming, a frecvențelor radio, a
comunicaţiilor electronice între operatori.
un program inițiat în cadrul unei persoane juridice ale
cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o
stock option plan ----- piațã reglementatã sau tranzacționate în cadrul unui
sistem alternativ de tranzacționare, prin care se acordă
angajaților, administratorilor și/sau directorilor acesteia
9
sau ai persoanelor juridice afiliate ei dreptul de a
achiziționa la un preț preferențial sau de a primi cu titlu
gratuit, un număr determinat de valori mobiliare emise
de entitatea respectiva.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan,
programul respectiv trebuie să cuprindă o perioadă
minimă de un an între momentul acordării dreptului şi
momentul exercitării acestuia (achiziţionării valorilor
mobiliare).
orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond orice titlu de participare și orice instrumente financiare
deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat calificate astfel prin legislaţia în materie din statul în care
titlu de valoare
astfel de către CNVM, inclusiv instrumente financiare au fost emise.
derivate şi părţile sociale.
orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat
de o întreprindere în trafic internaţional, precum şi
activităţile auxiliare, strâns legate de această operare şi
transport
----- care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare.
internaţional
Nu reprezintă transport internaţional cazurile în care
transportul este operat exclusiv între locuri aflate pe
teritoriul României.
pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru
achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul câştigului calculul profitului impozabil - pentru titlurile de
sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe venit ori al participare.
impozitului pe profit În valoarea fiscală se includ și evaluările înregistrate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea
de aport se determină în funcție de modalitățile de
constituire a capitalului social, categoria activelor aduse
ca aport sau modalitatea de impozitare a aportului.
valoarea fiscală
valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul
câştigului sau al pierderii, în înţelesul impozitului pe venit
- pentru titlurile de valoare;
În cazul titlurilor de valoare primite sub forma
avantajelor de către contribuabilii care obțin venituri
din salarii și asimilate salariilor, altele decât cele
dobândite în cadrul sistemului stock options plan,
valoarea fiscală este valoarea de piață la momentul
dobândirii titlurilor de valoare.
10
Mijloace fixe (NOU)
In situația în care, potrivit reglementărilor contabile,
contribuabilul deduce subvenția guvernamentală la
calculul valorii contabile a mijloacelor fixe, valoarea
rezultată este și valoare fiscala.
un program inițiat în cadrul unei persoane juridice un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice
ale cărei valori mobiliare sunt admise la prin care se acordă angajaţilor, administratorilor
tranzacționare pe o piață reglementată sau şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor
tranzacționate în cadrul unui sistem alternativ de juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) şi d),
tranzacționare, prin care se acordă angajaților, dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau
stock option plan administratorilor și/sau directorilor acesteia sau ai de a primi cu titlu gratuit un număr determinat de
persoanelor juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 titluri de participare, emise de entitatea respectivă.
lit. c) și d), dreptul de a achiziționa la un preț
preferențial sau de a primi cu titlu gratuit un număr
determinat de valori mobiliare emise de entitatea
respectivă.
11
4. Aspecte privind persoanele afiliate si dosarul preturilor de
transfer
In MOf nr 74 din 2 februarie 2016 a fost publicat OPANAF 442/2016 privind

cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire, conţinutul şi condiţiile de
solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi procedura de ajustare/estimare a
preţurilor de transfer.
Acesta se aplică procedurilor de administrare iniţiate după data de 1 ianuarie
2016, pentru procedurile de administrare iniţiate anterior datei de 1 ianuarie 2016
fiind aplicabile prevederile în vigoare la momentul iniţierii acestora.
Care este definitia persoanelor afiliate?

O persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoană este definită de cel puţin
unul dintre următoarele cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie
sau rude până la gradul al III-lea inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică
deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate,
minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al
drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori dacă controlează în mod
efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta
deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate,
drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă controlează în mod
efectiv acea persoană juridică;
d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană terta
deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor sale afiliate,
drepturilor de vot atât la prima persoană juridică, cât şi la cea de-a doua ori
dacă controlează în mod efectiv acele persoane juridice.
Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă

se stabileşte faptul că, atât din punct de vedere faptic cât şi legal, prin utilizarea
informaţiilor şi/sau a documentelor, administratorul/personalul de conducere, are
capacitatea de decizie asupra activităţii persoanei juridice vizate, prin încheierea de
tranzacţii cu alte persoane juridice care sunt sub controlul aceluiaşi
administrator/personal de conducere sau că persoana de conducere din cadrul
persoanei juridice este acţionar sau administrator în cadrul persoanei juridice vizate.
Pentru justificarea controlului exercitat în mod efectiv sunt luate în considerare
contractele încheiate între persoanele vizate, drepturile atribuite prin: acte
constitutive ale persoanelor juridice, procuri, contracte de muncă sau de prestări de
servicii.
12
Cum se stabileste gradul de rudenie in cazul persoanelor fizice?
Conform Codului civil, rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei
persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă. Rudenia este în
linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent
comun. Gradul de rudenie se stabileşte astfel:
- în linie dreaptă, după numărul naşterilor astfel:
- copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi (sageti verzi);
- nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea (sageti verzi);
- în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până
la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă astfel:
- fraţii sunt rude de gradul al doilea (sageti albastre);
- unchiul sau mătuşa şi nepotul sunt de gradul al treilea (sageti rosii);
- verii primari sunt rude de gradul al patrulea (sageti rosii).
Bunici
2 2 3
Parinti Unchi/matusa
2 1 1 1 4
Frate/Sora NOI Var primar
Exemple de persoane afiliate

In tabelul de mai jos prezentam cateva exemple de relatii de afiliere si o serie de
explicatii necesare, in practica existand situatii mult mai complexe la care trebuie sa
fiti atenti:
Exemple Explicatii
Entitatea Leader detine 30% din partile Cele doua societati sunt persoane afiliate
sociale ale entitatii Alfa. deoarece prima societate detine peste 25%
din capitalul social al societatii Alfa.
Entitatea Leader detine 50% din partile Toate cele trei entitati sunt persoane
sociale ale entitatii Alfa si 70% din afiliate. Desi intre Alfa si Beta nu exista
actiunile entitatii Beta. Entitatea Alfa nu participatii reciproce, ambele societati au
detine titluri la Beta si nici entitatea Beta un asociat/actionar comun care detine in
nu detine titluri la Alfa. fiecare entitate peste 25% din capitalul
social.
Astfel, in mod indirect, cele doua entitati
(Alfa si Beta) sunt considerate persoane
afiliate.
13
Stefan este asociat unic in entitatea Alfa, Stefan este persoana afiliata cu Mihai
iar fratele sau, Mihai, detine 40% din deoarece sunt rude de gradul al doilea.
capitalul social al entitatii Beta. Entitatea Desi intre Alfa si Beta nu exista participatii
Alfa nu detine titluri la Beta si nici reciproce, cele doua societati sunt
entitatea Beta nu detine titluri la Alfa. persoane afiliate. Stefan detine peste 25%
din capitalul entitatii Alfa, Mihai detine
peste 25% din capitalul entitatii Beta, ceea
ce inseamna ca in mod indirect Stefan
detine cel putin 25% in capitalul entitatii
Beta, iar Mihai cel putin 25% in entitatea
Alfa.
Razvan detine 55% din partile sociale ale Cele doua societati sunt persoane
entitatii Alfa si este administrator in afiliate pentru ca aceeasi persoana detine
entitatea Beta. peste 25% in capitalul unei entitati si fiind
administrator in cea de-a doua societate se
considera ca are capacitatea de decizie
asupra activităţii acesteia.
Entitatea Alfa detine 40% din capitalul Desi entitatea Alfa nu detine in mod direct
entitatii Beta, care la randul ei detine parti sociale la entitatea Gama, toate cele
80% din partile sociale ale entitatii trei societati sunt parti afiliate.
Gama. Intre entitatile Alfa si Gama nu Avand in vedere ca Alfa detine la Beta peste
exista participatii reciproce. 25% din capital, inseamna ca sunt afiliate.
La randul sau, Beta detine peste 25% din
titlurile entitatii Gama, rezultand o relatie
de afiliere intre cele doua.
Astfel, se considera ca Alfa detine in mod
indirect peste 25% din capitalul entitatii
Gama.
Cine este obligat sa intocmeasca anual dosarul preturilor de transfer?

Entitatile din categoria marilor contribuabili, stabiliţi prin OPANAF
3609/2016 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili,
publicat in MOf nr 1.034 din 22 decembrie 2016, au obligaţia întocmirii anuale a
dosarului preţurilor de transfer daca desfăşoară tranzacţii cu persoane afiliate cu o
valoare totală anuală, calculată prin însumarea valorii tranzacţiilor efectuate cu toate
persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau egală cu oricare din pragurile de
semnificaţie de mai jos:
- 200.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
- 250.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind prestările de servicii
primite/prestate;
- 350.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind achiziţii/vânzări de bunuri
corporale sau necorporale.
14
Plafoanele sunt calculate in functie de cursul de schimb BNR valabil pentru
ultima zi a anului fiscal si sunt aferente tranzacţiilor derulate cu persoanele afiliate
efectuate începând cu anul 2016.
Termenul de întocmire a dosarului preţurilor de transfer este termenul legal

stabilit pentru depunerea Declaraţiei 101 privind impozitul pe profit, respectiv:
- 25 februarie, pentru contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura
cerealelor, a plantelor tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultură (sau 25 a
celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat);
- 25 martie, pentru celelalte entitati (sau 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la
închiderea anului fiscal modificat).
Aceste entitati au obligaţia să prezinte la solicitarea organului de inspecţie

fiscală, pe perioada derulării unei inspecţii fiscale, dosarul preţurilor de transfer. De
altfel, dosarul preţurilor de transfer poate fi solicitat de organul fiscal şi în afara unei
acţiuni de inspecţie fiscală.
Termenul pentru punerea la dispoziţie a dosarului preţurilor de transfer este de
maximum 10 zile calendaristice de la data solicitării, dar nu mai devreme de 10
zile de la expirarea termenului stabilit pentru întocmire.
Ce entitati intra in categoria marilor contribuabili?
Prin OPANAF 3702/2015 a fost aprobata Lista nominala a marilor

contribuabili care sunt administrati de catre Directia Generala de Administrare a
Marilor Contribuabili incepand cu 1 februarie 2016. Urmeaza ca la inceputul anului
2017 sa se publice un alt OPANAF pentru aprobarea Listei nominale aferenta anului
2017.
ATENTIE! Incadrarea entitatilor in categoria contribuabililor mari NU are

legatura cu criteriile de marime care se regasesc in OMFP 1802/2014 privind
reglementarile contabile in functie de care entitatile sunt impartite in microentitati,
entitati mici si entitati mijlocii si mari.
Conform OPANAF 3609/2016, criteriul de bază în funcţie de care sunt selectaţi
marii contribuabili îl reprezintă cifra de afaceri raportată în situaţiile financiare
încheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se efectuează
actualizarea. Pentru contribuabilii care nu au depus, până la data actualizării listelor,
situaţiile financiare încheiate la data de 31 decembrie a anului anterior celui în care se
efectuează actualizarea, cifra de afaceri se calculează pe baza datelor înscrise în
deconturile de TVA depuse de contribuabil în anul fiscal anterior celui în care se face
actualizarea.
Prin exceptie, se înregistrează ca mari contribuabili contribuabilii nouînfiinţaţi
care, la data înfiinţării, se angajează prin declaraţie pe propria răspundere să realizeze
investiţii, într-o perioadă de maximum 3 ani consecutivi de la data înfiinţării, a căror
valoare în lei să fie echivalentul a minimum 10 milioane euro. După expirarea acestei
15
perioade, contribuabilii vor fi selectaţi în funcţie de criteriul prevăzut mai sus (cifra de
afaceri din situatiile financiare sau sumele din Decontul de TVA). Contribuabilii vor
depune declaraţia pe propria răspundere la organul fiscal central în a cărui rază
teritorială se află domiciliul fiscal declarat al acestora, în termen de cel mult 5 zile de
la data înregistrării lor la registrul comerţului.
Organul fiscal poate solicita intocmirea dosarului si altor entitati?

Entitatile din categoria marilor contribuabili care nu depasesc plafoanele de mai
sus in cursul unui an precum şi entitatile din categoriile contribuabililor mici şi
mijlocii au obligaţia întocmirii şi prezentării dosarului preţurilor de transfer numai la
solicitarea organului fiscal, în cadrul unei acţiuni de inspecţie fiscală daca desfăşoară
tranzacţii cu persoane afiliate cu o valoare totală anuală, calculată prin însumarea
valorii tranzacţiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, exclusiv TVA, mai mare sau
egală cu oricare din pragurile de semnificaţie de mai jos:
- 50.000 euro, în cazul dobânzilor încasate/plătite pentru serviciile financiare;
- 50.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind prestările de servicii
primite/prestate;
- 100.000 euro, în cazul tranzacţiilor privind achiziţii/vânzări de bunuri
corporale sau necorporale.
Plafoanele sunt calculate in functie de cursul de schimb BNR valabil pentru
ultima zi a anului fiscal.
Criteriile în funcţie de care se stabileste lista contribuabililor mijlocii se regasesc
in OPANAF 3610/2016 privind organizarea activităţii de administrare a
contribuabililor mijlocii, publicat în MOf nr 1.034 din 22 decembrie 2016.
Termenul pentru prezentarea dosarului preţurilor de transfer este cuprins

între 30 şi 60 de zile calendaristice, cu posibilitatea prelungirii o singură dată, la
solicitarea scrisă a entitatilor, cu o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice. În
aceste situatii, dacă se impune, inspecţia fiscală poate fi suspendată până la expirarea
termenului de punere la dispoziţie a dosarului preţurilor de transfer.
Practic, daca o entitate desfasoara tranzactii cu partile afiliate sub aceste

plafoane, organul fiscal nu ii mai poate solicita intocmirea dosarului preturilor de
transfer. Entitatile vor trebui totusi sa demonstreze ca au respectat principiul valorii
de piaţă.
Cine nu intocmeste dosarul preturilor de transfer?

Dosarul preţurilor de transfer NU va fi solicitat şi nu se întocmeşte:
- de entitatea care detine un acord de preţ în avans, pentru tranzacţiile şi
perioadele care sunt acoperite de acordul de preţ în avans emis de ANAF; sau
- pentru tranzacţiile pentru care a fost emisă o decizie de ajustare/estimare a
venitului sau cheltuielii uneia dintre persoanele afiliate.
16
Ce se intampla daca nu respectam principiul valorii de piaţă?
Daca desfasurati tranzactii cu persoane afiliate fără a respecta principiul valorii

de piaţă, organul de inspecţie fiscală va ajusta cuantumul preţurilor de transfer
practicate, aplicand art 11, alin. (4) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
Ajustarea va fi facuta pentru acele tranzacţii derulate cu persoane afiliate pentru care
nu ati documentat faptul că preţurile de transfer stabilite au respectat principiul
valorii de piaţă.
Neprezentarea, în timpul inspecţiei fiscale, a dosarului preţurilor de transfer, în
termenele stabilite, conferă organului de inspecţie fiscală dreptul de a considera că
tranzacţiile cu persoane afiliate sunt efectuate fără documentarea cuantumului
preţurilor de transfer practicate.
De asemenea, prezentarea incompletă a dosarului preţurilor de transfer
reprezintă lipsa datelor necesare organului de inspecţie fiscală, pentru a stabili dacă
preţurile de transfer practicate respectă principiul valorii de piaţă. În situaţia
neprezentării/prezentării incomplete a dosarului preţurilor de transfer, organul de
inspecţie fiscală va proceda la estimarea cuantumului preţurilor de transfer, insa
numai pentru acele tranzacţii derulate cu persoane afiliate pentru care nu ati prezentat
dosarul preţurilor de transfer sau pentru care dosarul preţurilor de transfer a fost
prezentat incomplet.
Astfel, se ajustează suma venitului sau a cheltuielii, după caz, aferente
rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate, pe baza nivelului tendinţei centrale a
pieţei.
Care este sanctiunea pentru neintocmirea dosarului preturilor de transfer?

Conform Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, nerespectarea de
către contribuabil a obligaţiilor de întocmire a dosarului preţurilor de transfer în
condiţiile şi la termenele impuse, precum şi nerespectarea de către contribuabil a
obligaţiei de a prezenta dosarul preţurilor de transfer la solicitarea organului fiscal
central se sanctioneaza astfel:
- contribuabilii mijlocii şi mari cu amendă de la 12.000 la 14.000 lei;
- persoanele fizice si alte persoane juridice cu amenda de la 2.000 la 3.500 lei.
5. Activitati independente vs dependente
In MOf nr 499 din 7 iulie 2015 a fost publicata Legea 187/2015 privind
aprobarea OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal. Una din modificarile aduse a constat in redefinirea activitatilor
dependente/independente care a intrat in vigoare incepand cu 10 iulie 2015 si este
valabila si dupa 1 ianuarie 2016, avand in vedere ca Legea 227/2015 a preluat aceleasi
aspecte.
17
Inainte de 10 iulie 2015:
Anterior acestor modificari, Codul fiscal definea activitatea independentă ca
fiind orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta decât o
activitate dependenta.
Activitatea dependentă este orice activitate desfăşurată de o persoană fizică
într-o relaţie de angajare.
Orice activitate putea fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplinea
cel puţin unul dintre criteriile de mai jos:
a) beneficiarul de venit se afla într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de
venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respecta
condiţiile de muncă impuse de acesta (cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul
de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru);
b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit folosea exclusiv baza materială
a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare,
echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele
asemenea şi contribuia cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi
cu capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suporta în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de
deplasare ale beneficiarului de venit (cum ar fi: indemnizaţia de delegare-
detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură);
d) plătitorul de venit suporta indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia
pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.
În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă, impozitul pe
venit şi contribuţiile sociale obligatorii ar fi fost recalculate și virate, fiind datorate
solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz, se aplicau regulile de
determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate în afara funcţiei de
bază.
Incepand cu 10 iulie 2015, ultimele doua paragrafe de mai sus au fost abrogate.
Dupa 10 iulie 2015:

Activitatea independentă reprezinta orice activitate desfăşurată de către o
persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 din
criteriile de mai jos:
a) persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de
desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru;
b) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai
mulţi clienţi;
c) riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana care desfăşoară
activitatea;
d) activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfăşoară;
e) activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii
intelectuale şi/sau a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul
activităţii;
18
f) persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de
reprezentare, reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit
actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea
profesiei respective;
g) persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu
personal angajat sau prin colaborare cu terţe persoane.
De retinut:
1. Calificarea unei activitati ca fiind independenta/dependenta se aplica doar in
cazul persoanelor fizice. Niciodata sa nu aplicati criteriile de mai sus in
cazul persoanelor juridice. Activitatile desfasurate intre personae juridice NU
pot fi reincadrate ca fiind dependente.
2. Daca nu se indeplinesc cel putin 4 din criteriile prezentate mai sus,
activitatea respectiva va fi calificata ca fiind dependenta, ceea ce
presupune acelasi regim de impozitare ca in cazul veniturilor salariale;
HG 1/2016 Normele de aplicare

Raportul juridic încheiat între părţi trebuie să conţină, în mod obligatoriu,
clauze contractuale clare privind obiectul contractului, drepturile şi obligaţiile părţilor,
astfel încât să nu rezulte existenţa unei relaţii de subordonare, ci libertatea
persoanei fizice de a dispune în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii. La încadrarea
unei activităţi ca activitate independentă, părţile vor avea în vedere ca raportul juridic
încheiat să reflecte conţinutul economic real al tranzacţiei/activităţii.
Persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea chiar şi pentru
un singur client, dacă nu există o clauză de exclusivitate în desfăşurarea activităţii.
În desfăşurarea activităţii persoana fizică utilizează predominant bunurile din
patrimoniul afacerii
6. Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa...infractiune?
Conform art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii

fiscale, reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a
sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă constituie
infracţiune şi se pedepseste cu închisoare de la un an la 6 ani.
Aceasta prevedere a fost valabila pana in momentul in care Curtea
Constitutionala a emis Decizia 363 din 7 mai 2015 prin care articolul respectiv din lege
a fost declarat neconstitutional. Instanţa constituţională nu a sancţionat incriminarea
faptei de reţinere şi nevărsare, cu intenţie, în termenul prevăzut de lege, a sumelor
reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă, ci insuficienta definire a
acestei categorii de impozite/contribuţii.
La momentul publicarii acestei decizii in Monitorul Oficial, articolul respectiv a
fost suspendat timp de 45 de zile. In termen de 45 de zile, Parlamentul sau Guvernul
ar fi trebuit sa puna in acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei,
insa acest lucru nu s-a intamplat. Acest lucru inseamna ca efectele juridice ale acestei
19
prevederi au incetat definitiv si practic reţinerea şi nevărsarea impozitelor cu
retinere la sursa reprezinta doar contraventie care se sanctioneaza cu amenda.
Reținerea și nevărsarea în totalitate a sumelor reprezentând impozite și
contribuții cu reținere la sursă constituie contravenție si se sancționează astfel:
- cu amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei pentru persoanele juridice încadrate în
categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 1.000 lei la 1.500
lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice, dacă
obligațiile fiscale sustrase la plată sunt de până la 50.000 lei inclusiv;
- cu amendă de la 12.000 lei la 14.000 lei pentru persoanele juridice încadrate
în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 4.000 lei la 6.000
obligațiile sustrase la plată sunt cuprinse între 50.000 lei și 100.000 lei
inclusiv;
- cu amendă de la 25.000 lei la 27.000 lei pentru persoanele juridice încadrate
în categoria contribuabililor mijlocii și mari și cu amendă de la 6.000 lei la 8.000
obligațiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei;
In data de 3 septembrie 2015, invocand necesitatea punerii în aplicare a Deciziei

Curţii, precum și a clarificării mecanismului privind reținerea la sursă a impozitelor și
contribuțiilor sociale obligatorii, precum și definirea acestora, Comisia pentru Buget,
Finanţe şi Bănci din Camera Deputatilor a introdus un amendament care a fost aprobat
prin care s-au introdus in Noul Cod fiscal cele 2 definitii:
- reţinere la sursă (reţinere prin stopaj la sursă) = metodă de colectare a
impozitelor și contribuțiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au
obligația, potrivit legii, de a le calcula, reține, declara şi plăti;
- impozite și contribuții sociale obligatorii cu reținere la sursă sau reținute
prin stopaj la sursă = acele impozite și contribuții sociale reglementate în
prezentul cod pentru care plătitorii de venituri au obligația să aplice metoda
privind reținerea la sursă sau reținerea prin stopaj la sursă.
In septembrie 2016, Ministerul de Finante a anuntat ca doreste ca retinerea

impozitelor si contributiilor la sursa si neplata acestora la buget de catre platitorii de
venituri (angajatori) sa fie reintrodusa in Legea 241/2005 ca fapta penala. Se
considera ca prin retinere si neplata, se aduc prejudicii atat bugetului de stat, cat si
persoanelor care suporta in fapt impozitele si contributiile, respectiv angajatii care isi
pierd drepturile sociale (asigurarea de sanatate, vechimea in munca etc).
20
7. Recalificarea unei tranzactii
In MOf nr 499 din 7 iulie 2015 a fost publicata Legea 187/2015 privind
aprobarea OUG 6/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal. Astfel, art 11 din Codul fiscal (unul din cele mai invocate in actele de
inspectie fiscala, atunci cand o tranzactie este recalificata de catre inspectorii fiscali) a
fost modificat, cu aplicabilitate 10 iulie 2015. De altfel, aceste prevederi au fost
preluate din Noul Cod fiscal deoarece s-a dorit implementarea acestora cat mai repede.
Inainte de 10 iulie 2015:

La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe, autorităţile fiscale puteau să nu
ia în considerare o tranzacţie care nu avea un scop economic sau puteau reîncadra
forma unei tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
În cazul în care tranzacţiile sau o serie de tranzacţii erau calificate ca fiind
artificiale, ele nu erau considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al
convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
Prin tranzacţii artificiale se înţelegea tranzacţiile sau seriile de tranzacţii care
nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor
practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind acela de a evita
impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Dupa 10 iulie 2015:

La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuţii sociale
obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un
scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei
tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca
urmare a neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a
reîncadrării formei unei tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură
cu scopul şi conţinutul tranzacţiei ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării,
precum şi a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.
Dupa 1 ianuarie 2016:

Se elimina din Codul fiscal notiunea de „tranzactie artificiala” si se introduce cea
de „tranzacţie transfrontaliera artificiala”. In primul rand, tranzacţiile
transfrontaliere sau seriile de tranzacţii transfrontaliere sunt acele tranzacţii
efectuate între două sau mai multe persoane dintre care cel puţin una se află în afara
României.
Tranzacţiile transfrontaliere sau care sunt calificate ca fiind artificiale de
organul fiscal competent nu vor face parte din domeniul de aplicare a convenţiilor de
evitare a dublei impuneri.
Tranzacţiile transfrontaliere artificiale reprezinta acele tranzacţii
transfrontaliere care NU au un conţinut economic şi care NU pot fi utilizate în mod
normal în cadrul unor practici economice obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind
21
acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi
acordate.
Practic, o tranzactie va putea fi considerata ca fiind artificiala doar daca
una dintre parti se află în afara României. Cu alte cuvinte, tranzactiile
desfasurate intre doua sau mai multe entitati rezidente NU vor mai putea fi
considerate artificiale.
Tranzacțiile între persoane afiliate trebuie sa respecte principiul valorii de

piață. În cadrul unei tranzacţii sau a unui grup de tranzacţii între persoane afiliate,
organul fiscal poate ajusta, în cazul nerespectarii principiului valorii de piaţă, sau
poate estima, în cazul în care contribuabilul nu pune la dispoziția organului fiscal
competent datele necesare pentru a stabili dacă preţurile de transfer practicate în
situaţia analizată respectă principiul valorii de piaţă, suma venitului sau a cheltuielii
aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile affiliate, pe baza nivelului tendinţei
centrale a pieţei.
Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea de stabilire a nivelului tendinţei
centrale a pieţei, precum și situațiile în care autoritatea fiscală poate considera că un
contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului pentru
tranzacțiile analizate sunt stabilite prin Codul de procedură fiscală.
Pentru aplicarea acestor prevederi se utilizează Liniile directoare privind

prețurile de transfer emise de către OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică) pentru societățile multinaționale și administrațiile fiscale, cu modificările
și completările ulterioare.
Toate aceste prevederi de mai sus se aplică în scopul stabilirii doar a
impozitelor directe. De exemplu, TVA este un impozit indirect si nu face obiectul
ajustarilor sau estimarilor prezentate.
8. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate
ATENŢIE!!! Contribuabilii declarați inactivi care desfășoară activități economice

în perioada de inactivitate, sunt supuși obligațiilor privind plata impozitelor, taxelor şi
contribuţiilor sociale obligatorii, dar nu beneficiază de dreptul de deducere a
cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor efectuate în perioada respectivă.
Contribuabililor declarati inactivi li se anulează din oficiu înregistrarea în
scopuri de TVA începând cu data comunicării deciziei de declarare în inactivitate.
Conform Legii 207/2015 – Codul de procedura fiscala, contribuabilul persoană

juridică, sau orice entitate fără personalitate juridică este declarat inactiv şi îi sunt
aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii dacă se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) nu îşi îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege;
22
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal
identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;
e) durata de funcționare a societății este expirată;
f) societatea nu mai are organe statutare;
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea
termenului legal de depunere a declaraţiei. Contribuabilii care, ca urmare a
notificărilor transmise de organul fiscal, isi depun declaraţiile fiscale aferente
perioadei de referinţă până la expirarea termenului de 15 zile prevăzut în conţinutul
notificării, nu vor fi inscrisi în evidenţa contribuabililor inactivi.
În cazurile prevăzute la lit. f) şi g), declararea în inactivitate se va face după
împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea către contribuabil a unei
notificări referitoare la situaţiile respective.
ATENTIE!
Verificati daca firma pe care o gestionati are sediul expirat sau daca mandatul
administratorului este expirat pentru a nu risca sa fiti trecuti la inactivi. Nu uitati ca a fi
inactiv fiscal inseamna anularea codului de TVA din oficiu, firma nu are dreptul sa isi
deduca tva din achizitii si cheltuielile suportate sunt nedeductibile dar trebuie sa
colecteze TVA si sa suporte impozit pe veniturile realizate (pe profit sau pe venit).
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte

normative din domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie
2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, regulile in cazul inactivilor s-au modificat.
Recuperarea TVA
Astfel, daca ati fost declarat inactiv fiscal, iar ulterior va reactivati si solicitati
reînregistrarea în scopuri de TVA, va puteti exercita dreptul de deducere pentru
achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA
anulat, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrare sau
într-un decont ulterior, chiar dacă factura de achizitie nu cuprinde codul de
înregistrare în scopuri de TVA al dvs.
Exemplu:
În luna noiembrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În luna decembrie 2016, aceasta achiziţionează mărfuri la costul de
1.000 lei, TVA 20% pe care le vinde in luna aprilie 2017.
In 11 ianuarie 2017, entitatea achizitioneaza un mobilier de birou la costul de 4.000 lei,
TVA 19%. In data de 13 martie 2017, entitatea s-a reactivat fiscal, iar incepand cu data de 23
23
martie 2017 s-a reinregistrat in scopuri de TVA.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa.
Având în vedere că entitatea Alfa a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din
oficiu codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu are dreptul să îşi deducă
TVA aferentă achiziţiilor efectuate in perioada respectiva. Conform cadrului contabil în
vigoare, TVA va fi recunoscută în costul de achiziţie al bunurilor cumpărate sau al serviciilor
primite.
Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:
 achiziţia mărfurior de la furnizor (decembrie 2016):
1.200 lei 371 = 401 1.200 lei
Mărfuri Furnizori
 achizitia mobilierului de birou (ianuarie 2017):

4.760 lei 214 = 404 4.760 lei
Mobilier, aparatura birotica Furnizori de imobilizari
TVA provenita din achizitia mobilierului de birou a fost recunoscuta in valoarea

imobilizarii corporale si va fi supusa amortizarii pe durata de viata a activului.
La momentul reinregistrarii in scopuri de TVA, entitatea Alfa are dreptul la deducerea
TVA atat aferenta marfurilor achizitionate in decembrie 2016 (avand in vedere ca acestea se
afla in stoc si nu au fost vandute), cat si cea rezultata din achizitia mobilierului. Conform
rationamentului profesional, TVA deductibila o veti recunoaste in corespondenta cu un cont
de venit (de exemplu, 7588 „Alte venituri din exploatare”), sau pe seama unui cont de venituri
in avans, urmand ca pe masura amortizarii activului sa transferati la venituri curente partea
corespunzatoare.
Înregistrările contabile efectuate în martie 2017 sunt:

 deducerea TVA aferenta mărfurior achizitionate in decembrie 2016:
200 lei 4426 = 371 200 lei
TVA deductibila Mărfuri
 deducerea TVA aferenta mobilierului de birou:

760 lei 4426 = 7588 760 lei
TVA deductibila Alte venituri din
exploatare
sau
4758
Alte sume primite cu
caracter de subvenții
pentru investiții
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de

servicii efectuate în perioada în care ati avut codul de TVA anulat, veti emite facturi în
care veti înscrie distinct TVA colectată în perioada respectivă, pe care NU o
înregistrati în Decontul de TVA (din moment ce taxa a fost deja declarata prin
Formularul 311 in perioada de inactivitate fiscala).
24
Exemplu:
În luna octombrie 2016, entitatea Alfa a fost declarată inactivă şi înscrisă în Registrul
contribuabililor inactivi. În 18 ianuarie 2017, aceasta emite o factura de prestari servicii catre
un client in suma de 10.000 lei.
Entitatea este reactivata fiscal incepand cu 14 februarie 2017.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate de entitatea Alfa?
Pe perioada inactivitatii fiscale, entitatii Leader i s-a anulat din oficiu codul de
înregistrare în scopuri de TVA, insa aceasta are obligatia de a colecta TVA pentru operatiunile
taxabile efectuate.
Dupa data de 14 februarie 2017, entitatea Alfa emite o factura clientului sau prin care
colecteaza TVA de la acesta.

 emiterea facturii pentru serviciile prestate (ianuarie 2017):
10.000 lei 4111 = 704 10.000 lei
Clienti Venituri din servicii
prestate
 evidenţierea TVA colectată aferentă prestarii de servicii (ianuarie 2017):

1.900 lei 635 = 446.Analitic 1.900 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
 emiterea facturii ulterior reactivarii societatii (februarie 2017):

1.900 lei 4111 = 704 10.000 lei
prestate
704 (10.000 lei)
Venituri din servicii
prestate
4427 1.900 lei
TVA colectata
 anularea taxei colectate pe seama veniturilor:

1.900 lei 4427 = 7588 1.900 lei
TVA colectata Alte venituri din
exploatare
sau
635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte
asimilate
25
Recuperarea cheltuielilor
În situaţia în care inactivitatea şi reactivarea sunt declarate în acelaşi an fiscal,
cheltuielile respective vor fi luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând
cu trimestrul reactivării.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea sunt declarate în ani fiscali
diferiţi, cheltuielile respective aferente perioadei de inactivitate din anul/anii
precedent/precedenţi celui în care se înregistrează sunt luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea
şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative, iar cheltuielile respective aferente
perioadei de inactivitate din anul reactivării vor fi luate în calcul la determinarea
rezultatului fiscal, începând cu trimestrul reactivării.
Tratamentul TVA si a cheltuielilor in cazul beneficiarilor

Beneficiarii care achiziționează bunuri și/sau servicii de la contribuabili după
înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivați nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor și a TVA aferente achizițiilor
respective, cu excepția achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de
executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile
aflate în procedura falimentului (a se consulta Legea 85/2014).
Astfel retineti faptul ca chiar daca dvs sunteti de buna credinta, in situatia in
care achizionati de la terti inactivi bunuri sau servicii, nu va puteti deduce nici TVA si
nici cheltuiala aferenta.
Recuperarea TVA
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative
din domeniul financiar-fiscal, in cazul reînregistrării în scopuri de TVA a
furnizorului/prestatorului, beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în
perioada în care furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită dreptul
de deducere a TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de
furnizor/prestator, prin înscrierea taxei în primul Decont de TVA depus după
înregistrarea furnizorului/prestatorului sau într-un decont ulterior.
Recuperarea cheltuielilor
Atunci cand inactivitatea şi reactivarea furnizorului sunt declarate în acelaşi an
fiscal, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective la determinarea rezultatului
fiscal, începând cu trimestrul reactivării furnizorului.
În cazul în care inactivitatea, respectiv reactivarea furnizorului sunt declarate în
ani fiscali diferiţi, beneficiarul va lua în calcul cheltuielile respective aferente perioadei
de inactivitate din anul/anii precedent/precedenţi celui în care se declară reactivarea,
pentru determinarea rezultatului fiscal, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la
care se referă acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative. Cheltuielile
respective aferente perioadei de inactivitate din anul declarării reactivării vor fi luate
în calcul la determinarea rezultatului fiscal, începând cu trimestrul declarării
reactivării.
26
Exemplu:
În luna ianuarie 2017, entitatea Alfa - inactiva vinde marfuri entităţii Beta la preţul de
vânzare de 5.000 lei. Entitatea Beta este înregistrată în scopuri de TVA.
Tot în luna ianuarie 2017, entitatea Alfa primeşte o factură de servicii contabile în
sumă de 300 lei, TVA 19%.
In data de 15 februarie 2017, entitatea Alfa a indeplinit toate prevederile legale si a fost
reactivata fiscal.
Prezentaţi înregistrările contabile efectuate atât de entitatea Alfa, cât şi de Beta.
Entitatea ALFA - inactiva:

Având în vedere că entitatea Alfa a fost declarată inactivă, acesteia i s-a anulat din
oficiu codul de înregistrare în scopuri de TVA. Astfel, societatea nu va factura cu TVA
clientului, ci are obligatia de a suporta TVA pe cheltuiala sa.
Dupa data de 15 februarie 2017, Alfa va mai emite o factura clientului Beta prin care va
recupera TVA de la acesta.
In luna ianuarie 2017, entitatea Alfa nu are drept de deducere a TVA aferenta facturii
de servicii contabile, insa in luna februarie, avand in vedere reactivarea sa, isi poate deduce
TVA prin inscrierea in Decontul de TVA al perioadei fiscale respective.

 vânzarea mărfurior către entitatea Beta (ianuarie 2017):
5.000 lei 4111 = 707 5.000 lei
Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
 evidenţierea TVA colectată aferentă livrării efectuate (ianuarie 2017):

950 lei 635 = 446.Analitic 950 lei
Cheltuieli cu alte impozite, Alte impozite, taxe şi
taxe şi vărsăminte asimilate vărsăminte asimilate
 înregistrarea facturii de servicii contabile primită (ianuarie 2017):

357 lei 628 = 401 357 lei
Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
executate de terţi
 deducerea TVA aferenta facturii de servicii contabile (februarie 2017):

57 lei 4426 = 7588 57 lei
TVA deductibila Alte venituri din
exploatare
sau
628
Alte cheltuieli cu serviciile
executate de terţi
27
 emiterea facturii catre Beta ulterior reactivarii societatii (februarie 2017):
950 lei 4111 = 704 5.000 lei
prestate
704 (5.000 lei)
Venituri din servicii
prestate
4427 950 lei
TVA colectata
 anularea taxei colectate pe seama veniturilor:

950 lei 4427 = 7588 950 lei
TVA colectata Alte venituri din
exploatare
sau
635
Cheltuieli cu alte impozite,
taxe şi vărsăminte
asimilate
Avand in vedere ca entitatea s-a reactivat fiscal, cheltuielile suportate pe perioada

inactivitatii sunt deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit.
Entitatea BETA:
Entitatea Barsin achiziționează mărfuri de la un contribuabil inactiv şi astfel nu
beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielii. Insa, avand in vedere ca furnizorul se
reactiveaza, cheltuiala cu marfa recunoscuta la momentul scoaterii acesteia din gestiune va fi
deductibila fiscal.
Mai mult decat atat, dupa data de 15 februarie 2017, furnizorul va emite o factura cu
TVA pentru marfa vanduta in ianuarie 2017, iar entitatea Beta va avea drept de deducere a
taxei respective.

 achiziţia mărfurior de la entitatea Alfa (ianuarie 2017):
5.000 lei 371 = 401 5.000 lei
Mărfuri Furnizori
 primirea facturii de la entitatea Alfa pentru evidentierea TVA (februarie 2017):

5.000 lei 371 = 401 950 lei
Mărfuri Furnizori
(5.000 lei) 371
Mărfuri
950 lei 4426
TVA deductibila
28
Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii – din 12
ianuarie 2015
Art 286 – Legea 227/2015 Cod fiscal

Ca regula generala, Codul fiscal prevede ca baza de impozitare a TVA pentru
livrări de bunuri şi prestări de servicii este constituită din contrapartida obţinută sau
care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului.
HG 1/2016 Norme de aplicare

Taxa se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra
bazei de impozitare determinate. Se aplică procedeul sutei mărite pentru
determinarea sumei taxei (20 x 100/120 în cazul cotei standard şi 9 x 100/109 sau 5 x
100/105 în cazul cotelor reduse) atunci când preţul de vânzare include şi TVA. De
regulă, preţul include taxa în cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii
direct către populaţie, pentru care nu este necesară emiterea unei facturi, precum şi
în orice situaţie în care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor contractuale
preţul include şi taxa.
Initial, in MOf nr 278 din 20 aprilie 2011 a fost publicat OMFP nr. 1873/2011
prin care s-a aprobat Decizia nr. 2/2011 a Comisiei fiscale centrale privind
interpretarea si aplicarea unitara a art. 137 alin. (1) lit. a) si art. 140 din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal.
Aceasta preciza ca pentru livrarile taxabile de constructii si de terenuri, TVA
colectata aferenta se determina in functie de vointa partilor rezultata din contracte
sau alte mijloace de proba, dupa cum urmeaza:
a) prin aplicarea cotei de TVA la contravaloarea livrarii, daca rezulta ca:
- partile au convenit ca TVA NU este inclusa in contravaloarea livrarii; sau
- partile NU au convenit NIMIC cu privire la TVA.
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca rezulta ca partile au convenit ca
TVA este inclusa in contravaloarea livrarii.
ATENTIE!
In MOf nr 20 din 12 ianuarie 2015 a fost publicat OMFP 1820/2014 care a
aprobat Decizia Comisiei fiscale centrale nr 6/2014 prin care se aduc completari
privind baza de impozitare a tuturor bunurilor si serviciilor taxabile, nu numai a
constructiilor si terenurilor.
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată aferentă
se determină în funcţie de voinţa partilor rezultată din contracte sau alte mijloace de
probă, după cum urmează:
a) se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, daca
rezultă că părţile au convenit că TVA NU este inclusă în contravaloarea livrării;
b) prin aplicarea procedeului sutei marite, daca partile au convenit ca TVA este
inclusa in contravaloarea livrarii/prestării;
29
c) atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio
menţiune cu privire la TVA, iar furnizorul bunului respectiv este persoana
obligată la plata taxei datorate pentru operaţiunea supusă taxei, preţul
convenit trebuie considerat, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu are
posibilitatea de a recupera de la dobânditor TVA solicitată de administraţia
fiscală, ca incluzând deja taxa. In acest caz, TVA se determină prin aplicarea
procedeului sutei mărite.
Prin TVA solicitată de administraţia fiscală se înţelege taxa care ar fi trebuit

colectată pentru operaţiunea respectivă. Poate fi acceptată ca mijloc de probă a
faptului că furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de la dobânditor
TVA inclusiv o declaraţie pe propria răspundere a furnizorului.
9. Practici abuzive
În domeniul TVA şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte autorităţi naţionale

trebuie să ţină cont de jurisprudenţa CJUE (Curţii de Justiţie a Uniunii Europene).
Daca se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în astfel de
practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi
prevalat în lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul.
Organul fiscal competent are dreptul de a anula TVA dedusă în legătură cu
fiecare tranzacţie de fiecare data cand se constată că dreptul de deducere a fost
exercitat în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite
cumulativ două condiții:
a) tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de
dispoziţiile legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar
contraveni scopului acelor dispoziţii legale;
b) trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în
cauză este de a se obţine un avantaj fiscal.
10. Venituri obţinute din România de nerezidenti
Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în
România sau în străinătate, în special următoarele venituri:

dividende de la o persoană juridică română dividende de la un rezident
venituri din proprietăţi imobiliare situate în veniturile unei persoane juridice străine obţinute
România, inclusiv veniturile din exploatarea din transferul proprietăţilor imobiliare situate în
resurselor naturale situate în România, venituri România sau a oricăror drepturi legate de aceste
din folosirea proprietăţii imobiliare situate în proprietăți, inclusiv închirierea sau cedarea
România şi venituri din transferul dreptului de folosinței bunurilor proprietăţii imobiliare
proprietate asupra proprietăţilor imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea
situate în România. resurselor naturale situate în România, precum şi
veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor de
30
participare deţinute la o persoană juridică
română.
venituri din transferul titlurilor de participare la o veniturile unei persoane fizice nerezidente
persoană juridică, dacă aceasta este persoană obţinute din închirierea sau din altă formă de
juridică română sau dacă cea mai mare parte a cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi
valorii mijloacelor fixe ale persoanei juridice, imobiliare situate în România, din transferul
direct sau prin una ori mai multe persoane proprietăţilor imobiliare situate în România, din
juridice, reprezintă proprietăţi imobiliare situate transferul titlurilor de participare, deţinute la o
în România, precum şi veniturile din transferul persoană juridică română, şi din transferul
titlurilor de valoare emise de rezidenţi români. titlurilor de valoare emise de rezidenţi români.
venituri din servicii prestate în România de orice k) veniturile din servicii prestate în România,
natură şi în afara României de natura serviciilor exclusiv transportul internaţional şi prestările de
de management, de consultanţă în orice domeniu, servicii accesorii acestui transport
de marketing, de asistenţă tehnică, de cercetare şi
proiectare în orice domeniu, de reclamă şi l) venituri din prestarea de servicii de
publicitate indiferent de forma în care sunt management sau de consultanţă din orice
realizate şi celor prestate de avocaţi, ingineri, domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de
arhitecţi, notari publici, contabili, auditori; la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
nu reprezintă venituri impozabile în România cheltuieli ale unui sediu permanent în România.
veniturile din transportul internaţional şi
prestările de servicii accesorii acestui transport
orice alte venituri obţinute dintr-o activitate
-
desfăşurată în România
31
B. Impozitul pe profit
1. Notiuni generale
In categoria entitatilor scutite de la plata impozitului pe profit au aparut
următoarele modificari:

instituţiile publice, pentru fondurile publice, instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu
inclusiv pentru veniturile proprii şi excepția activităților economice desfășurate de
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii acestea
nr. 500/2002 privind finanţele publice şi Legii nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, dacă
legea nu prevede altfel
cultele religioase, pentru:
- venituri obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor
necesare activităţii de cult,
- venituri obţinute din chirii,
- alte venituri obţinute din activităţi
economice,
- venituri din despăgubiri în formă
bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind
reconstituirea dreptului de proprietate,
cu condiţia ca sumele respective să fie
utilizate, în anul curent şi/sau în anii ---
următori, pentru întreţinerea şi
funcţionarea unităţilor de cult, pentru
lucrări de construcţie, de reparaţie şi de
consolidare a lăcaşurilor de cult şi a
clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ,
pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau
în parteneriat, de servicii sociale,
acreditate în condiţiile legii, pentru
acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit
ale cultelor religioase, potrivit Legii nr.
489/2006 privind libertatea religioasă şi
regimul general al cultelor
instituţiile de învăţământ particular
acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
---
veniturile utilizate, în anul curent sau în anii
următori
asociaţiile de proprietari constituite ca
persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit
Legii locuinţei 114/1996, pentru veniturile
---
obţinute din activităţi economice şi care sunt
sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea
utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru
întreţinerea şi repararea proprietăţii comune
32
Academia Română, precum şi fundaţiile înfiinţate
de Academia Română în calitate de fondator unic,
---
cu excepția activităților economice desfășurate
de acestea
entitatea transparentă fiscal cu personalitate
---
juridică
În cazul persoanelor juridice române de mai jos, la calculul rezultatului fiscal,

următoarele tipuri de venituri sunt considerate venituri neimpozabile:
a) pentru cultele religioase:
- veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor
necesare activităţii de cult;
- veniturile obţinute din chirii;
- veniturile obţinute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale;
(NOU)
- alte venituri obţinute din activităţi economice sau de natura celor
specifice ONG;
- veniturile din despăgubiri, în formă bănească, obţinute ca urmare a
măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului
de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul
curent şi/sau în anii următori, pentru:
- întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult;
- lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de
cult şi a clădirilor ecleziastice;
- învăţământ;
- furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale,
acreditate în condiţiile legii;
- acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase,
potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul
general al cultelor, republicată;
b) pentru instituţiile de învăţământ particular superior (NOU) acreditate,
precum și cele autorizate, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în
anii următori, potrivit reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale;
(OUG 50/2015 - pentru unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de
învățământ superior, particulare, acreditate, precum și cele autorizate,
veniturile obținute și utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit
reglementărilor legale din domeniul educației naționale)
c) pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile

de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute (s-a
eliminat mentiunea referitoare la veniturile “economice”) și utilizate, în
anul curent sau în anii următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei
clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
33
d) pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi
utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societății Naţionale de
Cruce Roşie din România nr.139/1995. (NOU)
2. Aspecte privind impozitarea ONG – Art 15
În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale si organizaţiilor

patronale, la calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri
neimpozabile:
a) cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b) contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d) veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la
competiţii şi demonstraţii sportive;
e) donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat
(NOU);
f) veniturile din dividende, dobânzi, precum și din diferențele de curs valutar
(NOU) aferente disponibilităților și veniturilor neimpozabile;
g) veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea
de împrumuturi potrivit legii de organizare şi funcţionare; (NOU)
h) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
i) resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
j) veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de
fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop
social sau profesional, potrivit statutului acestora;
k) veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea
organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o
activitate economică;
l) veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de
spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare (NOU),
realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,
învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi
industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în
această categorie veniturile obţinute din prestări de servicii de
intermediere în reclamă şi publicitate; (NOU)
m) sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut
donaţia/sponsorizarea, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către
organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea
scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după
caz;
n) veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru
pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt
utilizate în activitatea economică;
34
o) sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice;
p) sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru
îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.
(NOU)
În cazul entitatilor enumerate mai sus, pentru calculul rezultatului fiscal sunt
neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul echivalentului în lei a 15.000
euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile
prezentate in paragraful anterior.
Acestea datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil care
corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri neimpozabile, asupra
căreia se aplică cota de 16% sau de 5% (specifica barurilor de noapte etc.), dupa caz.
Exemplu:
In anul 2016, o organizatie non-profit a recunoscut urmatoarele venituri si cheltuieli:
– venituri din serbari, conferinte, tombole 50.000 lei;
– venituri din cotizatii ale membrilor 6.000 lei;
– donatii în bani si bunuri primite prin sponsorizare 14.000 lei;
– venituri din activitati economice 10.000 lei;
– cheltuielile totale aferente anului 2016 sunt în suma de 8.000 lei, din care cheltuielile
efectuate pentru realizarea de venituri din activitati economice sunt în suma de 2.000
lei.
Consideram cursul de schimb mediu anual ca fiind 4,5 lei/euro.
Determinati impozitul pe profit datorat.
Venituri neimpozabile = 50.000 lei + 6.000 lei + 14.000 lei = 70.000 lei
Cheltuieli aferente activitatii nonprofit = 8.000 lei – 2.000 lei = 6.000 lei
Venituri din activitati economice = 10.000 lei

Cheltuieli aferente activitatii economice = 2.000 lei
Echivalent 15.000 euro = 15.000 euro x 4,5 lei/euro = 67.500 lei

10% x Venituri neimpozabile = 70.000 lei x 10% = 7.000 lei
Venituri neimpozabile din activitati economice = Min (7.000 lei; 67.500 lei) = 7.000 lei
Venituri impozabile = 10.000 lei – 7.000 lei = 3.000 lei (30%)

Cheltuieli aferente veniturilor impozabile = 2.000 lei x 30% = 600 lei
Profit impozabil = 3.000 lei – 600 lei = 2.400 lei
Impozit pe profit = 2.400 lei x 16% = 384 lei
35
3. Modificarea anului fiscal – Art 16
Conform Legii contabilitatii 82/1991, actualizata prin OUG 79/2014, incepand cu

1 ianuarie 2015, orice persoana juridica cu sediul în România (cu cateva exceptii) isi
poate modifica exerciţiul financiar pentru a nu corespunde cu anul calendaristic si
nu numai filialele sau sucursalele ale unor persoane juridice cu sediul în străinătate.
Codul fiscal prevede faptul ca acele entitati care au optat pentru un exerciţiu
financiar diferit de anul calendaristic pot opta ca anul lor fiscal să corespundă
exerciţiului financiar ales.
Persoanele nou-înfiinţate, care se încadrează în categoria celor care pot avea un
exercitiu financiar diferit de anul calendaristic pot opta pentru un exerciţiu financiar
diferit de anul calendaristic inca de la data înfiinţării acestora.
Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic

cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta
reprezentând un singur an fiscal.
Aceste entităţi au obligaţia să depună Declaraţia anuală de impozit pe profit
101 şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la data de
25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
Pentru a comunica optiunea de modificare a anului fiscal, entităţile trebuie să
depună la organul fiscal Formularul 014 „Notificare privind modificarea anului fiscal”
în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau de la data
înregistrării acestora, după caz.
In MOf nr 914 din 10 decembrie 2015 a fost publicata OPANAF nr 3495/2015
pentru aprobarea modelului şi conţinutului Formularului 014 “Notificare privind
modificarea anului fiscal”, care trebuie sa fie utilizat incepand cu 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader care activeaza in industria hoteliera
doreşte să îşi modifice anul fiscal. În acest sens, entitatea face toate demersurile
pentru ca anul fiscal să fie 1 octombrie – 30 septembrie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal până în data de 15

octombrie 2016 Formularul 014. Primul an fiscal al acestei entitati va fi 1 ianuarie
2016 – 30 septembrie 2017, deoarece lunile din anul 2016, anterioare anului fiscal
ales, vor fi incluse în primul an fiscal.
Entitatea va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până la
data de 25 decembrie 2017.
36
NOU 1 ianuarie 2017! (OUG 84/2016)
Entitatile care îşi modifică din nou exerciţiul financiar, potrivit reglementărilor
contabile, pot opta ca anul fiscal modificat să corespundă cu exerciţiul financiar.
Dacă anul fiscal modificat redevine anul fiscal calendaristic, ultimul an fiscal
modificat include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului fiscal
modificat şi 31 decembrie a anului respectiv. In acest caz, Declaraţia anuală de impozit
pe profit 101 aferentă ultimului an fiscal modificat se depune până la data de 25
martie inclusiv a anului următor.
Aceste entitati comunică organului fiscal modificarea perioadei anului fiscal
până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la data la care s-ar fi închis anul
fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie –
31 august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal sa
redevina anul calendaristic (1 ianuarie – 31 decembrie).
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
Primul an fiscal modificat al societatii a fost reprezentat de intervalul 1 ianuarie

2015 – 31 august 2016 si ar fi trebuit ca apoi fiecare an fiscal ulterior sa fie
reprezentat de intervalul 1 septembrie – 31 august.
Insa, avand in vedere ca entitatea a dorit ca anul fiscal sa redevina anul
calendaristic, ultimul an fiscal modificat va fi reprezentat de perioada 1 septembrie
2016 – 31 decembrie 2017. Declaratia 101 aferenta acestui an fiscal va fi depusa pana
pe 25 martie 2018.
Entitatea Alfa trebuie sa depuna Formularul 014 si sa comunice organului fiscal
modificarea perioadei anului fiscal pana la data de 25 noiembrie 2016.
Atunci cand se modifică perioada anului fiscal modificat, primul an nou fiscal
modificat va include şi perioada cuprinsă între ziua ulterioară ultimei zile a anului
fiscal modificat şi ziua anterioară primei zile a noului an fiscal modificat ().
In acest caz, entitatile comunică organului fiscal modificarea perioadei anului
fiscal în termen de 15 zile de la data începerii noului an fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2015, entitatea Alfa a optat ca anul fiscal să fie 1 septembrie –
31 august. In data de 20 februarie 2017, conducerea entitatii a hotarat ca anul fiscal
sa devina 1 mai – 30 aprilie.
Cum va proceda entitatea Alfa in vederea modificarii anului fiscal?
Primul an fiscal modificat al societatii a fost reprezentat de intervalul 1 ianuarie

2015 – 31 august 2016 si ar fi trebuit ca apoi fiecare an fiscal ulterior sa fie
reprezentat de intervalul 1 septembrie – 31 august.
37
Insa, avand in vedere ca entitatea si-a modificat perioada anului fiscal, primul
an nou fiscal remodificat va cuprinde perioada 1 septembrie 2017 – 30 aprilie 2019.
Declaratia 101 aferenta acestui an fiscal va fi depusa pana pe 25 iulie 2019.
Entitatea Alfa trebuie sa depuna Formularul 014 si sa comunice organului fiscal
modificarea perioadei anului fiscal pana la data de 15 septembrie 2017.
Entitatile care si-au modificat anul fiscal si care îndeplinesc condiţiile pentru a
deveni microintreprindere si trec la impozit pe venit depun Declaraţia 101 privind
impozitul pe profit aferentă anului anterior aplicării sistemului de impunere pe
veniturile microîntreprinderilor, pentru perioada cuprinsă între data începerii
anului modificat şi 31 decembrie, până la data de 25 martie a anului fiscal următor.
Conform Codului fiscal, anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul
calendaristic.
Declararea şi plata impozitului pe profit

Pentru primul an fiscal modificat, aceste entităţi trebuie să acorde atenţie
momentului din care anul fiscal se modifică. Astfel, dacă anul fiscal modificat începe în
a doua lună a trimestrului calendaristic, prima lună a trimestrului calendaristic
respectiv va constitui un trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia
declarării şi plăţii impozitului pe profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi modifică anul fiscal, astfel incat acesta sa
inceapa la 1 mai si sa incheie la 30 aprilie.
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014, până în

data de 15 mai 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 30
aprilie 2017.
Luna aprilie 2016 va constitui un „trimestru” separat, iar societatea va depune
Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 iulie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
 Trimestrul I – 1 mai 2016 – 31 iulie 2016;
 Trimestrul II – 1 august 2016 – 31 octombrie 2016;
 Trimestrul III – 1 noiembrie 2016 – 31 ianuarie 2017;
 Trimestrul IV – 1 februarie 2017 – 30 aprilie 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate
până la data de 25 iulie 2017.
38
Dacă anul fiscal modificat începe în a treia lună a trimestrului calendaristic,
primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv vor constitui un
trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe
profit, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului
calendaristic respectiv.
Exemplu:
În anul 2016, entitatea Leader îşi exprima intentia modificării anului fiscal,
astfel incat acesta sa inceapa la 1 septembrie si sa incheie la 31 august.
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal Formularul 014 până în

data de 15 septembrie 2016, iar primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie
2016 – 31 august 2017.
Lunile iulie şi august 2016 vor constitui un „trimestru” separat, iar societatea
va depune Declaraţia 100 cu impozitul pe profit până la 25 octombrie 2016.
Ulterior, societatea va declara impozitul pe profit corespunzător trimestrelor
componente anului fiscal modificat, dupa cum urmează:
 Trimestrul I – 1 septembrie 2016 – 30 noiembrie 2016;
 Trimestrul II – 1 decembrie 2016 – 28 februarie 2017;
 Trimestrul III – 1 martie 2017 – 31 mai 2017;
 Trimestrul IV – 1 iunie 2017 – 31 august 2017 (nu depune Declaraţia 100).
Pentru primul an fiscal modificat, entitatea Leader va depune Declaraţia 101 şi
va achita diferenţele rezultate până la data de 25 noiembrie 2017.
In cazul entitatilor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima

zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data
închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.
In cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili
impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal pentru
care se datorează obligația fiscală.
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader îşi modifica anul fiscal pentru a
corespunde perioadei 1 aprilie – 31 martie.
Cand se prescrie dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit?
Până în data de 15 aprilie 2016, entitatea Leader va depune la organul fiscal
Formularul 014. Primul an fiscal al acestei societati va fi 1 ianuarie 2016 – 31 martie
2017, avand in vedere ca primele 3 luni din anul 2016, trebuie sa fie incluse în primul
an fiscal.
La 30 septembrie 2017 se implinesc 6 luni de la încheierea primului an fiscal
modificat. Astfel, dreptul organului fiscal de a stabili impozitul pe profit aferent
anului fiscal 1 ianuarie 2016 – 31 martie 2017 se prescrie la 1 octombrie 2022.
39
4. Regimul special de impozitare (cota de 5%) – Art 18

Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura
barurilor de noapte, cluburilor de noapte, barurilor de noapte, cluburilor de noapte,
discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele
inclusiv persoanele juridice care realizează aceste juridice care realizează aceste venituri în baza
venituri în baza unui contract de asociere, şi în unui contract de asociere, şi în cazul cărora
cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru impozitul pe profit datorat pentru activităţile
activităţile prevăzute în acest articol este mai mic prevăzute în acest articol este mai mic decât 5%
decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la din veniturile respective, sunt obligaţi la plata
plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri
înregistrate. înregistrate.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2016, entitatile care opereaza in domeniul

pariurilor sportive calculeaza impozitul pe profit dupa regulile standard (16% x
Rezultatul fiscal).
5. Stabilirea rezultatului fiscal – Art 19
Rezultat fiscal = (Venituri totale – Venituri neimpozabile – Deduceri fiscale) –

(Cheltuieli totale – Cheltuieli nedeductibile) + Elemente similare veniturilor –
Elemente similare cheltuielilor – Pierdere fiscala
Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului

fiscal. Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se
corectează astfel:
a) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama
rezultatului reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se
referă acestea şi depunerea unei Declaraţii 101 rectificative;
b) erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului
de profit şi pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal
în anul în care se efectuează corectarea acestora.
Astfel, incepand cu 1 ianuarie 2016, tratamentul contabil al corectarii erorilor
este corelat cu cel fiscal. Pana la 1 ianuarie 2016, erorile, indiferent daca erau
semnificative sau nesemnificative, se corectau prin ajustarea profitului impozabil al
perioadei fiscale careia ii apartineau si prin depunerea unei Declaratii rectificative
privind impozitul pe profit aferenta acelei perioade.
Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de

piaţă. La stabilirea rezultatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere
reglementările privind preţurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.
40
HG 1/2016 – Normele de aplicare
Pe baza deciziei de ajustare/estimare a veniturilor sau cheltuielilor uneia din
persoanele afiliate, emise de organul fiscal competent, ajustările/estimările de
preţuri de transfer astfel stabilite se iau în calcul, de către persoana juridică română
afiliată, la determinarea rezultatului fiscal al perioadei în care s-a derulat tranzacţia,
după cum urmează:
- venitul/cheltuiala stabilite la nivelul unuia dintre contribuabili reprezintă
cheltuială/venit la nivelul celuilalt contribuabil;
- venitul stabilit suplimentar din ajustare/estimare este luat în calcul prin
intermediul unui element similar venitului, respectiv cheltuiala stabilită
suplimentar din ajustare/estimare este luată în calcul prin intermediul unui
element similar cheltuielii, şi prin aplicarea tratamentului fiscal, de impozitare
sau de deducere, corespunzător celui aplicat venitului/cheltuielii iniţial/iniţiale
în legătură cu care aceste ajustări/estimări au fost efectuate, venitul/cheltuiala
suplimentară reprezentând o diferenţă de preţ a unei tranzacţii anterioare şi nu
o tranzacţie nouă.
6. Facilitati fiscale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare
Conform OUG 3/2017, contribuabilii care desfăşoară exclusiv activitate de

inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit OG 57/2002 privind cercetarea
ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, precum şi activităţi conexe acesteia sunt scutiţi
de impozit pe profit în primii 10 ani de activitate.
Aceasta prevedere se aplica atât entitatilor care sunt deja înființate, cât și celor
care urmează să se înființeze. Pentru societatile deja înființate, scutirea se aplică
începând cu profitul aferent anului 2017, timp de zece ani, iar entitatile care urmează
să se înființeze beneficiaza de această scutire pentru primii zece ani de activitate.
De exemplu, daca o entitate isi incepe activitatea în anul 2019 si este platitoare de
impozit pe profit, aceasta va fi scutita de impozit pe profit pana in anul va fi scutită de
impozit până în anul 2028 inclusiv.
Stimulente fiscale pentru entitati platitoare de impozit pe profit

Conform art 20 din Codul fiscal, la calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile
de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a) deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a
cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se
calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală,
aceasta se recuperează in perioadele urmatoare (urmatorii 7 ani);
b) aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi
echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare (sunt prevăzute
în subgrupele 2.1 şi 2.2 din Catalogul aprobat prin HG nr 2.139/2004).
41
Stimulentele fiscale se acordă pentru Stimulentele fiscale se acordă, cu
activităţile de cercetare-dezvoltare care respectarea legislației în materia
conduc la obţinerea de rezultate ale ajutorului de stat, pentru activitățile de
cercetării, valorificabile de către cercetare-dezvoltare desfășurate în
contribuabili, efectuate atât pe teritoriul scopul obținerii de rezultate ale
naţional, cât şi în statele membre ale UE cercetării, valorificabile de către
sau în statele care aparţin Spaţiului contribuabil, activități efectuate atât pe
Economic European. teritoriul național, cât și în statele
membre ale UE sau în statele care aparțin
Spațiului Economic European
Activitățile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii

suplimentare la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile
activităților de cercetare aplicativă și/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru
activitatea desfășurată de către entitate.
Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare
din fiecare proiect desfăşurat.
ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2016, deducerile prevăzute in Codul fiscal NU
se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.
In MOf nr 526 din 13 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1056/2016 pentru
aprobarea Normelor privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare la
calculul rezultatului fiscal.
Entitatile plătitoare de impozit pe profit beneficiază de aceste stimulente fiscale
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate atat prin mijloace proprii, cat
si în colaborare/asociere/acord, în scopul valorificării.
Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în
activitatea proprie a rezultatelor cercetării, cât şi prin vânzarea rezultatelor
cercetării sau utilizarea acestora în prestarea de servicii ori executarea de lucrări,
precum şi prin exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.
Daca activităţile de cercetare-dezvoltare sunt desfăşurate de mai mulţi
contribuabili prin colaborare/asociere/acord, stimulentele fiscale se acordă fiecăruia
dintre aceştia, pe baza cheltuielilor eligibile efectuate. Cheltuielile eligibile efectuate de
o entitate nu sunt luate în calcul la stabilirea stimulentelor fiscale acordate celorlalţi
contribuabili din colaborare.
Atunci cand o parte dintre activităţile de cercetare-dezvoltare ale unei entitati
sunt efectuate de un terţ, la comanda entitatii, stimulentele fiscale se acordă tertului,
iar entitatea beneficiar NU va lua la calculul propriului stimulent fiscal cheltuielile
înregistrate din partea acestui terţ.
42
Cheltuielile eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare la calculul
rezultatului fiscal sunt:
a) cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi
necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a
imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;
b) cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare,
inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de
studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă);
c) cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale
prevăzute mai sus;
d) cheltuielile de exploatare, inclusiv:
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi,
- cheltuieli cu materialele consumabile,
- cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar,
- cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente,
- cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi
- alte produse, procese sau servicii similare folosite la activităţi de cercetare-
dezvoltare;
e) cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau
proporţional, prin utilizarea unei chei de repartizare.
Cheia de repartizare este cea folosită pentru repartizarea cheltuielilor comune:

A. în categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru:
chiria locului unde se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare, asigurarea
utilităţilor (apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze
naturale) corespunzătoare suprafeţei utilizate pentru activităţile de cercetare-
dezvoltare, precum şi cheltuieli pentru consumabile şi birotică, multiplicare şi
fotocopiere, servicii poştale şi de curierat, telefon, facsimile, internet, transport,
depozitare, aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru
obţinerea rezultatelor cercetării;
B. în categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi
incluse costurile pentru: servicii administrative şi de contabilitate, servicii poştale
şi telefonice, servicii pentru întreţinerea echipamentelor şi sistemelor IT,
multiplicare şi fotocopiere, consumabile şi birotică,chiria locaţiei unde se
desfăşoară activităţile proiectului, asigurarea utilităţilor (apă curentă, canalizare,
salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale) şi alte cheltuieli necesare
pentru implementarea proiectului.
În situaţia în care cheltuielile prevăzute mai sus la lit. a) - d) nu sunt înregistrate

în totalitate pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, acestea vor fi alocate prin
utilizarea unei chei de repartizare stabilite de fiecare entitate in parte.
Daca o entitate isi capitalizeaza cheltuielile de dezvoltare (contul 203
„Cheltuieli de dezvoltare”, deducerea fiscală se poate aplica în perioada fiscală în care
43
acestea sunt înregistrate sau în perioada în care sunt transferate drept cheltuieli în
contul de profit şi pierdere prin amortizare.
Pentru a determina suma ce reprezintă stimulentul fiscal, cheltuielile eligibile se
însumează şi se înscriu în Registrul de evidenţă fiscală.
Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii

suplimentare la calculul rezultatului fiscal trebuie să îndeplinească, cumulativ,
următoarele condiţii:
a) sunt cuprinse într-un proiect, care conţine cel puţin următoarele elemente:
obiectivul stabilit, perioada de desfăşurare, domeniul de cercetare-dezvoltare,
sursele de finanţare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme,
tehnologii, produse informatice, reţete şi altele asemenea), caracterul inovativ
(de exemplu: produs nou/modernizat, tehnologie nouă/modernizată, serviciu
nou/modernizat);
b) sunt din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică.
NU sunt considerate activităţi de cercetare-dezvoltare următoarele:

1. cercetare în domeniul ştiinţelor sociale (incluzând ştiinţele economice, de
management al afacerilor şi ştiinţele comportamentale), arte sau relaţii umane;
2. programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau cantităţii.
Nu intră în această categorie activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării
incertitudinilor ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de
cercetare-dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a
prototipurilor);
3. modificări de natură cromatică sau estetică asupra produselor, serviciilor ori
proceselor existente, chiar dacă aceste modificări reprezintă îmbunătăţiri;
4. cercetare operaţională, cum sunt studiile de management sau de eficienţă care
sunt întreprinse înainte de începerea unei activităţi de cercetare sau de
dezvoltare;
5. acţiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producţia comercială a
unui produs;
6. activităţi juridice şi administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea şi
soluţionarea litigiilor legate de invenţii şi vânzarea sau brevetarea invenţiilor;
7. activităţi, inclusiv design şi inginerie în construcţii, legate de construirea,
reamplasarea, rearanjarea sau darea în funcţiune a instalaţiilor ori a
echipamentelor, altele decât instalaţiile sau echipamentele care sunt folosite în
totalitate şi exclusiv în scopul desfăşurării de către întreprindere a activităţilor de
cercetare-dezvoltare;
8. studii de cercetare a pieţei, de testare şi dezvoltare a pieţei, de promovare a
vânzărilor sau de consum;
9. prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, ţiţei sau gaze
naturale;
44
10. activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei, producţia
comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori
serviciu care este nou sau îmbunătăţit;
11. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul, depozitarea,
curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu sunt întreprinse
în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
Facilitati fiscale pentru salariati – incepand cu august 2016
Prin OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicata in MOf nr 488 din 30 iunie
2016, s-a prevazut ca începând cu veniturile aferente lunii august 2016, persoanele
fizice care obtin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a desfăşurării
activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică sunt
scutite de la plata impozitului pe venit, urmand ca prin OMFP sa fie aduse lamuriri in
acest sens.
In MOf nr 718 din 16 septembrie 2016 a fost publicat OMFP 2018/2016
privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică. Aceasta activitate include:
a. cercetare aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigaţie critică,
planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru
elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei
îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente.
Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi
poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu
interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii-pilot, atunci când
acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru
validarea tehnologiilor generic;
b. dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi
utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific,
tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau
servicii noi sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi
care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor
produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea
de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea
unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative
pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este
de a aduce îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu
sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui
prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul
comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie
utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. Dezvoltarea
experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse
produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor existente şi
45
altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta
ameliorări;
c. activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor
ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-
dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor);
d. dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor
şi de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul
rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având
ca scop introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi
servicii, precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
 cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii
pentru noi produse, procese ori servicii, incluzând fabricarea modelului
experimental şi a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri
comerciale;
 cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care
pot răspunde, în mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de
inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică.
Proiectul de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică

este modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu
bine stabilit, care este prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând
resursele alocate şi care conţine cel puţin următoarele elemente:
- scopul proiectului,
- domeniul de cercetare-dezvoltare,
- obiective,
- activităţi de cercetare-dezvoltare,
- perioada de desfăşurare,
- tipul sursei de finanţare (public/privat/naţional/extern),
- bugetul proiectului cu precizarea explicită a cheltuielilor corespunzătoare
veniturilor din salarii şi asimilate salariilor aferente personalului alocat pe
proiect,
- categoria rezultatului,
- caracterul de noutate şi/sau inovativ al rezultatului.
NU sunt considerate activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de

dezvoltare tehnologică eligibile următoarele:
1. programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau
cantităţii;
46
dezvoltare;
unui produs;
totalitate şi exclusiv în scopul desfăşurării de către întreprindere a activităţilor
de cercetare-dezvoltare;
naturale;
10. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul,
depozitarea, curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu
sunt întreprinse în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-
dezvoltare.
Angajaţii care desfăşoară activitate de cercetare- dezvoltare aplicativă şi/sau de

dezvoltare tehnologică în România beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile
din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) postul face parte dintr-un compartiment de cercetare-dezvoltare, evidenţiat în
organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu,
birou, compartiment, laborator sau altele similare;
b) angajatul desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
c) angajatul a absolvit cel puţin ciclul I de studii universitare sau o formă de
învăţământ superior de lungă durată şi deţine o diplomă de licenţă sau
echivalentă, conferită de o instituţie acreditată de învăţământ superior din
România, sau o diplomă obţinută la absolvirea studiilor universitare de licenţă
la instituţii acreditate de învăţământ superior din străinătate, recunoscută şi
echivalată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
d) cheltuielile cu salariile şi asimilate salariilor sunt prevăzute în bugetul
proiectului de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) angajatorul are în obiectul de activitate şi activităţi de cercetare-dezvoltare
aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
47
Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite
de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor sunt:
a) actul constitutiv sau, după caz, documentele de înfiinţare ale angajatorului;
b) organigrama angajatorului cu evidenţierea structurii de cercetare-dezvoltare;
c) copia diplomei de licenţă sau a actului echivalent, certificată pentru
conformitate cu originalul;
d) document care conţine datele de identificare ale proiectului de cercetare-
e) copia contractului individual de muncă, certificată pentru conformitate cu
originalul, sau a oricărui altui document din care rezultă raportul juridic sau a
actului de detaşare;
f) fişa postului;
g) fişa de pontaj asociată proiectului;
h) documentul în care se evidenţiază componentele aferente veniturilor din salarii
şi asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din activităţile desfăşurate în
proiectul respectiv.
Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se acordă

lunar, numai pentru veniturile obţinute în baza unui contract individual de muncă,
raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, cuprinse
în fiecare proiect în parte, în limita bugetului alocat pentru proiectul respectiv. În cazul
în care în bugetul alocat proiectului sunt cuprinse şi sume reprezentând indemnizaţii
de concedii de odihnă, veniturile respective sunt scutite de la plata impozitului pe
venit.
Daca în cursul aceleiaşi luni, contribuabilul obţine atât venituri scutite de la
plata impozitului, cât şi venituri supuse impunerii, în vederea determinării venitului
net luat în calculul pentru determinarea impozitului se procedează astfel:
a) se determină ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului
brut care include atât venituri supuse impunerii, cât şi venituri scutite de la
plata impozitului;
b) se stabilesc contribuţiile sociale obligatorii datorate/contribuţia individuală la
bugetul de stat datorată potrivit legii prin aplicarea cotelor de contribuţii asupra
bazei de calcul corespunzătoare atât veniturilor supuse impunerii, cât şi
veniturilor scutite de la plata impozitului;
c) venitul net se calculează prin deducerea din venitul brut, care include atât
veniturile supuse impunerii, cât şi veniturile scutite de la plata impozitului, a
contribuţiilor sociale obligatorii/contribuţia individuală bugetul de stat datorată
potrivit legii aferente/aferentă unei luni;
d) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului se stabileşte proporţional
cu ponderea venitului brut lunar supus impunerii determinată potrivit lit. a).
Pentru determinarea bazei de calcul al impozitului, în situaţia în care în cursul

aceleiaşi luni contribuabilul obţine atât venituri scutite de la plata impozitului, cât şi
venituri supuse impunerii, sunt aplicabile următoarele reguli:
48
a) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului este stabilit proporţional
cu ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului brut;
b) nivelul deducerii personale şi cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă se
stabilesc numai în funcţie de nivelul venitului brut lunar supus impunerii;
c) plafoanele aferente contribuțiilor la fondurile de pensii facultative sau primelor
de asigurare voluntară de sănătate nu se fracţionează în funcţie de nivelul
veniturilor scutite, acestea fiind echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Exemplu:
Entitatea Leader deruleaza un proiect de cercetare industriala prin care doreste
crearea unui prototip in laborator in domeniul aeronautic.
Angajatul Popescu Rares are un venit brut lunar de 5.000 lei, din care 3.000 de
lei sunt aferenti bugetului alocat in cadrul acestui proiect de cercetare. Acesta nu are
persoane in intretinere si nu beneficiaza de contribuții la fonduri de pensii
facultative sau prime de asigurare voluntară de sanatate.
Stabiliti venitul net si impozitul pe veniturile din salarii in acest caz.
i. Ponderea venitului impozabil din total venit brut = 2.000 lei / 5.000 lei = 40%
ii. Contributiile sociale datorate

CAS = 5.000 lei x 10,5% = 525 lei
CASS = 5.000 lei x 5,5% = 275 lei
CFS = 5.000 lei x 0,5% = 25 lei
Contributii sociale suportate de angajat = 825 lei
iii. Venitul net = 5.000 lei – 825 lei = 4.175 lei
iv. Venitul net luat în calcul la determinarea impozitului = 4.175 lei x 40% = 1.670
lei
v. Stabilirea deducerii personale

Venit brut supus impunerii = 2.000 lei
2.000  1.500
Deducere personala = 300  (1  ) = 200 lei
1.500
vi. Determinarea impozitului pe venit si a salariului net
Baza de calcul impozit pe venit = 1.670 lei – 200 lei = 1.470 lei
Impozit pe venituri din salarii = 1.470 lei x 16% = 235 lei
Salariu net = 5.000 lei – 825 lei – 235 lei = 3.940 lei
Daca angajatul nu ar fi obtinut si venituri salariale din activitatea de cercetare

dezvoltare, atunci situatia ar fi fost:
Venit brut = 5.000 lei
Contributii sociale individuale = 825 lei
Venit net = 4.175 lei
49
Concluzie:
Daca sunt indeplinite toate conditiile impuse de cadrul legal, impozitul pe
veniturile salariale este de 235 lei, in loc de 668 lei, rezultand un beneficiu de 433 lei.
Acordarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor prin

încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică eligibilă constituie responsabilitatea angajatorului/plătitorului de venit
sau revine persoanei fizice, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 82 din Codul
fiscal.
ATENTIE! Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se

acordă chiar şi în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Pentru validarea încadrării activităţilor pentru care se acordă scutirea de

impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor ca fiind de cercetare-dezvoltare
aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică eligibile, angajatorul, angajatul sau
autorităţile fiscale pot solicita rapoarte de expertiză elaborate de experţi înscrişi în
Registrul experţilor pe domenii de cercetare- dezvoltare.
7. Neimpozitarea profitului reinvestit – Art 22
În MOf nr 308 din 25 aprilie 2014, a fost publicată OUG nr 19/2014 prin care s-
a reintrodus prevederea privind neimpozitarea profitului reinvestit. O astfel de
prevedere a mai fost în vigoare în perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, însă
atunci a fost vorba mai mult de o amânare a impozitării profitului, pe perioada de
amortizare a investiţiei respective.
Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi

echipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, în
programe informatice, precum şi pentru dreptul de utilizare a programelor
informatice (NOU), produse şi/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de
leasing financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii
economice, este scutit de impozit.
Este vorba despre activele care se regăsesc în subgrupa 2.1 si in clasa 2.2.9
“Calculatoare electronice si echipamente periferice. Masini si aparate de casa, control
si facturat” din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a
mijloacelor fixe precum si programele informatice (imobilizari necorporale).
OUG 84/2016 a eliminat alin (11) de la art 22 din Codul fiscal potrivit caruia
facilitatea fiscala se aplică pentru profitul reinvestit în activele produse și/sau
achiziționate și puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2016 inclusiv. Astfel, si
50
dupa 1 ianuarie 2017, entitatile care efectueaza investitii cu respectarea criteriilor
impuse prin Codul fiscal pot scuti de la impozit profitul aferent investitiilor respective.
Iata cateva exemple de active care fac parte din subgrupa 2.1 si pot fi
achizitionate de catre entitatile platitoare de impozit pe profit. Este vorba despre
masini, utilaje si instalatii pentru:
- extractia si prepararea cărbunilor si minereurilor metalifere si nemetalifere;
- constructii (excavatoare, instalatii de forat, betoniere, malaxoare etc.);
- agricultură (tractoare agricole, masini pentru recoltat, instalatii pentru irigatii
etc.);
- silvicultură, exploatarea si prelucrarea lemnului;
- transporturi si telecomunicatii (receptoare telefonie mobile, statii radio,
monitoare de control video si audio etc.);
- ocrotirea sănătătii (stomatologie, fizioterapie, oftalmologie etc.);
- circulatia mărfurilor (masini de spălat veselă si tacamuri etc.);
- gospodăria comunală si spălătorii;
- industria textilă, a confectiilor, pielăriei, blănăriei si incăltămintei;
- constructii de masini si prelucrarea metalului;
- industria celulozei si hartiei, industria chimică si petrochimică;
- industria alimentară;
- industria poligrafică;
- metalurgia neferoasă;
- prospectiuni geologice si geofizice, foraj si extractia titeiului si gazelor;
- metalurgia feroasă, inclusiv laminarea si trefilarea metalelor;
- producerea materialelor de constructii si refractare, producerea sticlei,
portelanului si faiantei;
De asemenea, se incadreaza si:
- masinile de fortă si utilajele energetice (generatoare de energie electrică,
motoare eoliene etc.);
- masinile, utilajele si instalatiile comune care functionează independent (pompe
centrifuge, aparate de climatizare, masini si instalatii pentru industria frigului
etc.).
O alta conditie de indeplinit este ca activele sa fie noi, adica sa nu fi fost utilizate
anterior datei achiziţiei. De asemenea, contribuabilii care beneficiază de această
facilitate fiscala nu pot alege metoda de amortizare accelerată pentru activele
respective.
Pentru activele luate in folosinta in baza contractelor de leasing financiar, scutirea de
impozit pe profit se aplica de catre utilizator (locatar).
ATENTIE! Nu conteaza daca activul a fost achizitionat din fonduri proprii, din finantari
nerambursabile sau credite bancare. De asemenea, nu este relevant momentul la care se
achita datoria catre furnizorul de imobilizari. Trebuie sa tineti cont de momentul punerii in
functiune a investitiei si de profitul contabil brut obtinut de la inceputul anului respectiv si
pana la sfarsitul acelui trimestru.
51
Neimpozitarea profitului reinvestit – in trecut
În perioada octombrie 2009 – decembrie 2010, valoarea fiscală a activelor

dobândite se determina ca diferenţă între valoarea de producţie şi/sau de achiziţie şi
suma pentru care s-a aplicat scutirea de impozit. Astfel, amortizarea acestor bunuri era
considerată cheltuială nedeductibilă la calculul impozitului pe profit.
Exemplul 1 (valabil în perioada octombrie 2009 – decembrie 2010):

Se cunosc următoarele informaţii despre o societate comercială la sfârşitul
trimestrului:
a) profitul contabil obţinut este de 40.000 lei, iar costul de achiziţie al unui
echipament de producţie este de 28.000 lei, cu durata de utilizare de 10 ani;
b) profitul contabil obţinut este de 30.000 lei, iar costul de achiziţie al unui
echipament de producţie este de 41.000 lei cu durata de utilizare de 10 ani;
Care este valoarea fiscală a activelor în aceste situaţii?
a)Profitul contabil obţinut în sumă de 40.000 lei acoperă investiţia realizată

Impozitul scutit = 28.000 lei x 16% = 4.480 lei
Valoarea fiscală a utilajului = 28.000 lei – 28.000 lei = 0 lei
Astfel, în fiecare an din următorii 10 ani, societatea va înregistra o cheltuială cu
amortizarea de 2.800 lei, sumă care nu va putea fi dedusă la calculul impozitului.
În anul achiziţiei, societatea a câştigat la impozit suma de 4.480 lei, iar în fiecare
an din următorii 10 ani va pierde câte 448 lei (2.800 lei x 16%). Aşa cum am afirmat
mai sus a fost vorba de o AMÂNARE la plată a impozitului, nu de o neimpozitare a lui.
b) Profitul contabil obţinut în sumă de 30.000 lei nu acoperă investiţia realizată

Impozitul scutit = 30.000 lei x 16% = 4.800 lei
Valoarea fiscală a utilajului = 41.000 lei – 30.000 lei = 11.000 lei
În acest caz, în fiecare an din următorii 10 ani, societatea va înregistra o
cheltuială cu amortizarea de 4.100 lei (41.000 lei / 10 ani), dar îşi va putea deduce
doar 1.100 lei (11.000 lei / 10 ani) la calculul impozitului. Astfel, în fiecare an va exista
o cheltuială nedeductibilă de 3.000 lei.
În anul achiziţiei, societatea a câştigat la impozit suma de 4.800 lei, iar în fiecare
an din următorii 10 ani va pierde câte 480 lei (3.000 lei x 16%).
Ce reprezintă profitul reinvestit?
Profitul investit reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, adică profitul contabil
brut cumulat de la începutul anului, în anul punerii în funcţiune a echipamentelor
tehnologice respective. Scutirea de impozit se acordă în limita impozitului pe profit datorat
pentru acea perioadă.
52
Profitul contabil brut cumulat de la începutul anului este profitul contabil la care se
adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, înregistrat în trimestrul/anul punerii în funcţiune a
echipamentelor tehnologice respective (contul 121 + contul 691).
EXEMPLUL 2: Activ achizitionat in decembrie 2016 si pus in functiune in

februarie 2017
In luna decembrie 2016, societatea Alfa achiziţionează un utilaj la costul de 90.000 lei,
pe care il pune in functiune in data de 21 februarie 2017, conform procesului-verbal intocmit.
In ce trimestru beneficiaza societatea de scutire de impozit pe profit?
Codul fiscal precizeaza foarte clar ca scutirea de impozit pe profit se acorda in

trimestrul in care activul este pus in functiune. Astfel, in acest exemplu, societatea va beneficia
de creditul fiscal aferent, la calculul impozitului pe profit aferent anului 2017.
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, în funcţie de caz. Suma profitului scutit de
la impozitare, mai puţin partea aferentă rezervei legale, va fi repartizată la sfârşitul
exerciţiului financiar cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până la nivelul profitului
contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar.
Rezerva astfel constituită va fi impozitată la momentul utilizării sub orice formă,
precum şi în cazul operaţiunilor de reorganizare, dacă societatea beneficiară nu preia această
rezervă.
EXEMPLUL 3: Profitul contabil acopera investitia realizata
In luna noiembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

excavator la costul de 100.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31
decembrie 2016 este de 220.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea nu dispune
de rezerve legale constituite.
La sfârşitul trimestrului IV 2016, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă
de 500.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III este 45.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit şi a

impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se parcurg următoarele etape:
1. Se calculează impozitul pe profit aferent anului 2016:
500.000 lei x 16% = 80.000 lei
2. Se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:

Având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţia realizată, impozitul pe
profit scutit este:
100.000 lei x 16% = 16.000 lei; impozit pe profit scutit = 16.000 lei;
3. Se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii:

80.000 lei – 16.000 lei = 64.000 lei;
Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 64.000 lei – 45.000 lei = 19.000 lei
53
4. Repartizarea la rezerve a sumei profitului pentru care s-a beneficiat de scutire de impozit
pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale:
a) determinarea sumei aferente rezervei legale
5% x Profit contabil = 5% x 650.000 lei = 32.500 lei
20% x Capital social = 20% x 200 lei = 40 lei
Societatea Leader va constitui rezerve legale in suma de 40 lei.
b) determinarea sumei profitului scutit care va fi repartizat la rezerve:

Vom tine cont de ponderea profitului contabil brut scutit de la impozit in totalul
profitului obtinut. Astfel, aceasta este de 15,38% (100.000 lei / 650.000 lei).
Rezerva legala este de 40 lei, insa cota parte din rezerva legala aferenta profitului scutit
de la impozit este de 6 lei (40 lei x 15,38%). Rezulta ca profitul scutit de la impozit transferat
la alte rezerve este de 99.994 lei.
Inregistrarile contabile efectuate la 31 decembrie 2016 sunt:

 constituirea rezervei legale:
40 lei 129 = 1061 40 lei

Repartizarea profitului Rezerve legale
 repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve:
99.994 lei 129 = 1068.analitic 99.994 lei

Repartizarea profitului Alte rezerve
Valoarea fiscală a excavatorului este 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Pentru acest activ societatea Leader nu poate opta pentru amortizarea accelerată.
Aceasta facilitate fiscala este in beneficiul societatilor care inregistreaza profit. In

situatia in care investitia realizata depaseste nivelul profitului contabil obtinut, societatea nu
poate beneficia de scutire de impozit pentru toata valoarea activului/activelor pus(e) in
functiune.
EXEMPLUL 4: Profitul contabil NU acopera investitia realizata
In luna noiembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj

de prelucrare a metalului la costul de 90.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1
ianuarie - 31 decembrie 2016 este de 60.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea
dispune de rezerve legale constituite in limita legii.
de 400.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului III este de 33.000
lei.

54
400.000 lei x 16% = 64.000 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil în sumă de 60.000 lei NU acoperă investiţia
realizată (90.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

64.000 lei – 9.600 lei = 54.400 lei;
Impozit pe profit aferent Trimestrului IV = 54.400 lei – 33.000 lei = 24.400 lei
pe profit:
60.000 lei 129 = 1068.analitic 60.000 lei

Observati asadar ca profitul repartizat la rezerve este la nivelul sumei scutite de

impozit (60.000 lei) si nu la nivelul investitiei de 90.000 lei.
Valoarea fiscală a utilajului este de 90.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Pentru acest echipament tehnologic societatea Leader nu poate alege amortizarea accelerată.
Un mare dezavantaj al acestei prevederi il reprezinta faptul ca in situatia in care

profitul contabil din trimestrul aferent investitiei nu acopera valoarea acesteia, societatea nu
mai poate „utiliza” diferenta ramasa pentru a diminua impozitul pe profit in trimestrele
urmatoare.
In plus, Codul fiscal prevede ca in situatia în care în trimestrul în care activele sunt
puse în funcțiune se înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la
sfârșitul anului se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit
nu se recalculează.
EXEMPLUL 5: Profitul contabil NU acopera investitia. Profit si in trimestrele

urmatoare
In luna ianuarie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

echipament tehnologic la costul de 20.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in primul
trimestru este de 14.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 40.000 lei. Capitalul social este de 200
lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul celui de-al doilea trimestru, societatea înregistrează profit contabil de
70.000 lei.

55
1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
40.000 lei x 16% = 6.400 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent primului trimestru în sumă de
14.000 lei nu acoperă investiţia realizată (20.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

6.400 lei – 2.240 lei = 4.160 lei;
pe profit:
 repartizarea profitului scutit de impozit la rezerve (presupunand ca la sfarsitul
anului societatea dispune de profit contabil in limita acestei sume):
14.000 lei 129 = 1068.analitic 14.000 lei

Din investitia realizata de 20.000 lei, societatea a scutit de la impozit doar 14.000 lei.
Chiar daca la sfarsitul trimestrului II societatea obtine un profit contabil de 70.000 lei, aceasta
nu mai poate recalcula impozitul pe profit scutit, deoarece la stabilirea profitului reinvestit se
compara valoarea investitiei cu profitul contabil brut cumulat de la începutul anului si pana la
sfarsitul trimestrului in care investitia a fost pusa in functiune.
Valoarea fiscală a echipamantului este 20.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Societatea Leader nu poate amortiza accelerat acest activ.
În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar entitatea înregistrează pierdere

contabilă, recalcularea impozitului pe profit aferent profitului reinvestit nu va mai fi
efectuată, iar contribuabilul nu va repartiza la rezerve suma profitului investit. Astfel,
societatea are de „castigat”, daca putem afirma asa ceva, deoarece desi a scutit de la impozit o
anumita suma nu mai are obligatia de a constitui rezerve deoarece inregistreaza pierdere
contabila la sfarsitul anului.
EXEMPLUL 6: Pierdere contabila la sfarsitul anului
In luna februarie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

generator de energie electrică avand costul de 80.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in
primul trimestru este de 120.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 170.000 lei. Capitalul social
este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
La sfârşitul anului 2016, societatea înregistrează pierdere contabila de 40.000 lei si
presupunem ca profitul fiscal ramane de 170.000 lei.

56
1. Se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului I al anului 2016:
170.000 lei x 16% = 27.200 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent primului trimestru în sumă de
120.000 lei acoperă investiţia realizată (80.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

27.200 lei – 12.800 lei = 14.400 lei;
Tinand cont de faptul ca la 31 decembrie 2016 societatea Leader inregistreaza pierdere

contabila, aceasta nu mai are obligatia constituirii de rezerve, iar impozitul pe profit nu se
recalculeaza.
Valoarea fiscală a generatorului electric este de 80.000 lei si se amortizează liniar sau
degresiv.
ATENTIE! Asa cum am mai precizat, scutirea de impozit se acordă în limita impozitului
pe profit datorat pentru anul in care investitia este pusa in functiune. Reprezinta practic o
componenta a CREDITULUI FISCAL de care poate beneficia societatea.
Chiar daca profitul contabil este suficient de mare pentru a acoperi investitia realizata,
daca rezultatul fiscal nu este cel putin la fel de insemnat, atunci societatea nu va beneficia in
intregime de aceasta facilitate.
EXEMPLUL 7: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil
In luna octombrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj

la costul de 30.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in anul 2016 este de 40.000 lei, iar
rezultatul fiscal este de 18.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de
rezerve legale constituite.
Impozitul pe profit declarat in primele 3 trimestre a fost de 600 lei.

18.000 lei x 16% = 2.880 lei

Profitul contabil în sumă de 40.000 lei acoperă investiţia realizată (30.000 lei), insa
rezultatul fiscal a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 4.880 lei (30.000
lei x 16%).
Impozitul pe profit scutit este 2.880 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va
declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul
anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 600 lei, va rezulta o
diferenta de impozit pe profit de recuperat de 600 lei.
57
Astfel, din investitia realizata de 30.000 lei, societatea va scuti la impozitare doar suma
de 18.000 lei, corespunzatoare rezultatului fiscal din anul respectiv.
Valoarea fiscală a activului este de 30.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Practic „regularizarea” impozitului pe profit se efectueaza la sfarsitul anului, prin

intocmirea Declaratiei 101 privind impozitul pe profit. Chiar daca in cursul anului rezultatul
fiscal este mai mic decat valoarea investitiei realizate, este posibil ca in trimestrele viitoare
rezultatul fiscal sa creasca si astfel societatea sa scuteasca de la impozit intreaga valoare a
investiei puse in functiune.
EXEMPLUL 8: Rezultat fiscal mai mic decat cel contabil in trimestrul punerii in
functiune a investitiei, urmat de cresterea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
In luna august 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

echipament la costul de 40.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2016 –
30 septembrie 2016 este de 50.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 25.000
lei. Capitalul social este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
In trimestrul al IV-lea din anul 2016, societatea obtine venituri de 100.000 lei (integral
impozabile) si suporta cheltuieli de 30.000 lei (deductibile integral).

1. Se calculează impozitul pe profit la 30 septembrie 2016:
25.000 lei x 16% = 4.000 lei

rezultatul fiscal a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 6.400 lei (40.000
lei x 16%).
Desi valoarea activului este de 40.000 lei, nu se poate acorda o scutire mai mare decat
impozitul datorat in perioada respectiva. Astfel, impozitul pe profit scutit calculat pentru
trimestrul al III-lea este de 4.000 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va declara in
Formularul 100 un impozit pe profit de 0 lei. Insa nu trebuie sa uitam ca societatea are
dreptul la o scutire de maximum 6.400 lei in anul 2016, in functie si de rezultatul fiscal aferent
intregului an.
ATENTIE!
Profitul investit reprezinta totusi profitul contabil brut cumulat de la începutul anului.
La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele informatii:
Rezultat fiscal = 25.000 lei + 100.000 lei – 30.000 lei = 95.000 lei
Impozit pe profit aferent anului 2016 = 95.000 lei x 16% = 15.200 lei
Impozit pe profit scutit = 40.000 lei x 16% = 6.400 lei
Impozit pe profit anual datorat = 15.200 lei – 6.400 lei = 8.800 lei
Impozit pe profit datorat pentru trimestrul IV = 8.800 lei – 4.000 lei = 4.800 lei
58
Desi la 30 septembrie societatea a stabilit un credit fiscal provizoriu de 4.000 lei,
investitia realizata a fost de 40.000 lei, iar profitul contabil de 50.000 lei, ceea ce inseamna ca
aceasta avea dreptul la o scutire de impozit de 6.400 lei (40.000 lei x 16%).
Regularizarea impozitului pe profit s-a efectuat la 31 decembrie si avand in vedere ca
rezultatul fiscal a crescut, societatea si-a putut utiliza drept credit fiscal suma maxima de
6.400 lei.
Valoarea fiscală a activului este de 40.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
Ne putem afla insa in situatia inversa. In trimestrul in care se pune in functiune

investitia, rezultatul fiscal sa acopere integral valoarea activului, insa la definitivarea
impozitului pe profit rezultatul fiscal pe intreg anul sa fie mai mic si astfel societatea sa nu isi
poata utiliza ca credit fiscal intreaga suma aferenta investitiei.
EXEMPLUL 9: Rezultat fiscal mai mare decat valoarea activului in trimestrul

punerii in functiune, urmat de diminuarea rezultatului fiscal in trimestrele viitoare
In luna septembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

utilaj la costul de 100.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie 2016 – 30
septembrie 2016 este de 120.000 lei, iar rezultatul fiscal in aceeasi perioada este de 150.000
lei. Capitalul social este de 10.000 lei, iar societatea dispune de rezerve legale constituite.
In trimestrul al IV-lea din anul 2016, societatea obtine venituri de 10.000 lei (integral
impozabile) si suporta cheltuieli de 80.000 lei (deductibile integral).

150.000 lei x 16% = 24.000 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil la 30 septembrie în sumă de 120.000 lei
acoperă investiţia realizată (100.000 lei), impozitul pe profit scutit este:

Impozit pe profit aferent trimestrului III = 24.000 lei – 16.000 lei = 8.000 lei;
ATENTIE!
La definitivarea impozitului pe profit, la 31 decembrie 2016, avem urmatoarele
informatii:
Rezultat fiscal = 150.000 lei + 10.000 lei – 80.000 lei = 80.000 lei
Impozit pe profit scutit = MIN (12.800 lei; 16.000 lei) = 12.800 lei
Impozit pe profit anual datorat = 12.800 lei – 12.800 lei = 0 lei
Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 8.000 lei
59
Desi la 30 septembrie 2016 societatea a inregistrat un rezultat fiscal de 150.000 lei si a
raportat un impozit pe profit de 8.000 lei, la 31 decembrie 2016 rezultatul fiscal cumulat pe
intreg anul a fost de 80.000 lei.
Chiar daca investitia pusa in functiune in septembrie 2016 a fost de 100.000 lei,
scutirea de impozit pe profit se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada
respectivă. Astfel, societatea nu isi putea diminua impozitul pe profit cu suma de 16.000 lei,
atat timp cat impozitul annual a fost de doar 12.800 lei.
Valoarea fiscală a activului este de 100.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv.
Un caz aparte il constituie societatile care inregistreaza pierdere fiscala pe care o pot
recupera din profiturile impozabile inregistrate in urmatorii 7 ani fiscali. Pierderea fiscala
inregistrata pana in anul 2008 inclusiv a putut fi recuperata in urmatorii 5 ani fiscali
consecutivi, adica pana cel tarziu in anul 2013.
O societatea care dispune de pierdere fiscala poate risca sa nu utilizeze la potentialul
maxim aceasta facilitate fiscala.
EXEMPLUL 10: Pierdere fiscala de recuperat
In luna noiembrie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un

aparat de aer conditionat la costul de 60.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in anul 2016
este de 80.000 lei, iar rezultatul fiscal este de 90.000 lei. Capitalul social este de 20.000 lei, iar
societatea dispune de rezerve legale constituite.
Societatea a inregistrat in anul 2014 pierdere fiscala de 20.000 lei, iar in anul 2015
pierdere fiscala de 30.000 lei, pe care le va recupera din profitul fiscal obtinut in anul 2016.

Profit impozabil pentru anul de raportare, înainte de reportarea pierderii = 90.000 lei
Pierdere fiscală de recuperat din anii precedent = 20.000 lei + 30.000 lei = 50.000 lei
Profit impozabil = 90.000 lei – 50.000 lei = 40.000 lei

profitul impozabil a fost mai mic si astfel impozitul pe profit scutit nu va fi de 9.600 lei
(60.000 lei x 16%).
Impozitul pe profit scutit este de 6.400 lei, ceea ce inseamna ca societatea Leader va
declara in Formularul 101 un impozit pe profit anual de 0 lei. Daca presupunem ca in cursul
anului, prin Formularul 100 a fost declarat un impozit de profit de 2.000 lei, va rezulta o
diferenta de impozit pe profit de recuperat de 2.000 lei.
60
Desi rezultatul fiscal din anul 2016 (90.000 lei) era suficient de mare incat sa acopere
valoarea investitiei efectuate (60.000 lei) si conditia principala era indeplinita (profitul
contabil brut sa fie mai mare decat valoarea activului), pierderea fiscala inregistrata anterior a
diminuat valoarea creditului fiscal de care societatea a beneficiat.
Valoarea fiscală a activului este de 60.000 lei si se amortizează liniar sau degresiv,
societatea Leader neputand alege amortizarea accelerata.
Atunci când contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial

efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de la
începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat această
facilitate.
EXEMPLUL 11: Investitii realizate în trimestrele anterioare
In luna iulie 2016, societatea Leader achiziţionează şi pune în funcţiune un utilaj la

costul de 50.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2016
este de 80.000 lei. Capitalul social este de 200 lei, iar societatea dispune de rezerve legale
constituite.
La sfârşitul trimestrului III 2016, societatea înregistrează un profit impozabil în sumă
de 350.000 lei. Impozitul pe profit datorat cumulat la sfârşitul trimestrului II este de 11.000
lei.
In luna octombrie 2016, societatea Leader mai achiziţionează şi pune în funcţiune un

echipament la costul de 130.000 lei. Profitul contabil brut obtinut in perioada 1 ianuarie - 31
decembrie 2014 este de 140.000 lei.
de 430.000 lei.
TRIMESTRUL III
350.000 lei x 16% = 56.000 lei

Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie - 30 septembrie
2016 în sumă de 80.000 lei acoperă investiţia realizată, impozitul pe profit scutit este:

56.000 lei – 8.000 lei = 48.000 lei;
Impozit pe profit declarat in trimestrul al III-lea = 48.000 lei – 11.000 lei = 37.000 lei;
61
TRIMESTRUL IV
Se parcurg următoarele etape:
430.000 lei x 16% = 68.800 lei

Profitul contabil aferent perioadei 1 ianuarie - 31 decembrie 2016 este de 140.000 lei,
iar investitia realizata in luna octombrie este de 130.000 lei, insa in luna iulie 2014 societatea
a achizitionat un alt echipament pentru care a beneficiat de scutire la impozit.
Astfel, din profitul contabil brut cumulat in cel de-al doilea semestru (140.000 lei), se
scade suma profitului investit anterior (50.000 lei), iar societatea mai poate utiliza doar
90.000 lei.
Impozitul pe profit scutit este:

68.800 lei – 8.000 lei – 14.400 lei = 46.400 lei;
Impozit pe profit declarat pentru prin Formularul 100 = 11.000 lei + 37.000 lei = 48.000
lei
Diferenta de impozit pe profit de recuperat = 46.400 lei – 48.000 lei = 1.600 lei
pe profit:
140.000 lei 129 = 1068.analitic 140.000 lei

Declararea şi plata impozitului pe profit – ANUAL
Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit anual, pana

la 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul:
- organizaţiile nonprofit;
- contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice
şi a cartofului, pomicultură şi viticultură.
Astfel, in cazul lor, nu conteaza trimestrul in care investitia se pune in functiune,
calculul impozitului pe profit facandu-se o data pe an.
EXEMPLUL 12: Declararea şi plata impozitului pe profit anual
La sfârşitul anului 2016, societatea Leader înregistrează un profit impozabil în sumă de

500.000 lei. Profitul contabil brut aferent anului 2016 este de 370.000 lei. Societatea dispune
de rezerve legale constituite, conform legii.
Societatea achiziţionează şi pune în funcţiune în luna aprilie 2016 un utilaj în valoare
de 140.000 lei şi în luna noiembrie 2016 un echipament tehnologic în valoare de 60.000 lei.
62
500.000 lei x 16% = 80.000 lei;
2. Se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice:

140.000 lei + 60.000 lei = 200.000 lei;
Având în vedere faptul că profitul contabil brut acoperă investiţiile realizate, impozitul pe
profit aferent profitului investit este:
200.000 lei x 16% = 32.000 lei;

80.000 lei – 32.000 = 48.000 lei;
pe profit.
200.000 lei 129 = 1068.analitic 200.000 lei

Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice respective se amortizează liniar sau

degresiv. Pentru aceste echipamente tehnologice societatea nu poate opta pentru amortizarea
accelerată.
Neimpozitarea profitului reinvestit se aplică şi microîntreprinderilor?
NU. Microîntreprinderile datorează un impozit de 3% sau 1% aplicat veniturilor care

intră în baza de impozitare. Totuşi, în cazul microîntreprinderilor care devin plătitoare de
impozit pe profit, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil brut cumulat
de la începutul trimestrului respectiv investit în echipamentele tehnologice puse în funcţiune
începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit pe profit.
Incepand cu 1 ianuarie 2017, dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere obţine
venituri mai mari de 500.000 euro sau realizează venituri din consultanţă sau management
care depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare,
aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile inregistrate
incepand cu acel trimestru.
EXEMPLUL 13: Microintreprindere care trece la impozit pe profit
Societatea Leader este microîntreprindere cu un salariat cu norma intreaga şi obţine

în perioada ianuarie 2016 – iunie 2016 venituri din vânzarea de produse software și servicii
de arhitectură de 250.000 lei. Ȋn luna august 2016 realizează venituri de 280.000 lei din
servicii de inginerie. Cheltuielile inregistrate în perioada ianuarie - iunie 2015 sunt de
110.000 lei.
63
Ȋn trimestrul al III-lea, entitatea nu mai realizează alte venituri fata de cele de mai sus,
iar cheltuielile deductibile pentru această perioadă sunt de 90.000 lei.
Ȋn trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri din vânzare soft de 50.000 lei și
prestări servicii arhitectură de 40.000 lei. Cheltuielile deductibile în această perioadă sunt de
30.000 lei.
Cursul de schimb euro-leu la 31 decembrie 2015 presupunem ca este de 4,4847
lei/euro.
In luna mai 2016, societatea achizitioneaza si pune in functiune un echipament la
costul de 50.000 lei, iar in luna noiembrie 2016 un alt utilaj la costul de 40.000 lei.
Profitul contabil aferent perioadei iulie-decembrie 2016 este de 110.000 lei.
Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader?
În primele două trimestre din anul 2016, societatea Leader a datorat un impozit pe
venit de 3.000 lei (150.000 lei x 2%).
Ȋncepând cu trimestrul al III-lea din anul 2016, entitatea Leader devine plătitoare de
impozit pe profit, deoarece a depășit limita de 100.000 de euro, aceasta realizând venituri
totale cumulate de 530.000 lei.
Aceasta va depune Declaraţia 010 cu mențiunea de scoatere din evidență ca plătitor

de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și luarea în evidență ca plătitor de impozit pe
profit, ambele începând cu 1 iulie 2016.
Depășind în trimestrul III pragul de 100.000 euro, calculul și declararea impozitului
pe profit începe din acest trimestru, pentru veniturile obţinute și cheltuielile suportate
incepand cu acel trimestru.
Astfel, pentru trimestrul al III-lea, calculul este următorul:

Venituri obtinute = 280.000 lei
Cheltuieli deductibile = 90.000 lei
Profit impozabil = 280.000 lei – 90.000 lei = 190.000 lei
Impozit pe profit 30 septembrie 2016 = 190.000 lei x 16% = 30.400 lei
Pentru trimestrul al IV-lea, calculul este următorul:
Venituri impozabile (280.000 lei + 50.000 lei + 40.000 lei) 370.000 lei
Cheltuieli deductibile (90.000 lei + 30.000 lei) 120.000 lei
Profit impozabil 250.000 lei
Impozit pe profit calculat pentru 2016 (iulie – decembrie) 40.000 lei
La determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit si a

impozitului pe profit datorat dupa aplicarea facilitatii, vom tine cont doar de investitia
realizata in luna noiembrie 2016.
In luna mai 2016, la momentul achizitiei echipamentului avand costul de 50.000 lei,
societatea Leader era microintreprindere si nu poate beneficia de scutire de impozit pe
profit.
Din 1 iulie 2016, societatea a trecut la impozit pe profit. Profitul contabil aferent celui
de-al doilea semestru din 2016 (110.000 lei) acopera investitia realizata (40.000 lei). Astfel,
impozitul pe profit aferent profitului investit este:
64
40.000 lei x 16% = 6.400 lei;
Impozit pe profit scutit = 6.400 lei;
Impozit pe profit anual = 40.000 lei – 6.400 lei = 33.600 lei
Astfel, in concluzie avem:
Impozit pe profit anual 33.600 lei

Impozit pe profit declarat prin Declaraţia 100 (septembrie 2016) 30.400 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 3.200 lei
Activele astfel dobândite pot fi înstrăinate terţilor?
Contribuabilii au obligaţia de a păstra activele respective cel puţin o perioadă egală cu

jumătate din durata lor de utilizare economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile,
dar nu mai mult de 5 ani.
Şi pentru echipamentele tehnologice luate in folosinta in baza contractelor de leasing
financiar şi puse in functiune, scutirea de impozit pe profit se aplica de catre utilizator, cu
conditia respectarii prevederilor de mai sus.
În cazul nerespectării acestei prevederi, contribuabilul are obligaţia depunerii
declaraţiei fiscale rectificative deoarece impozitul pe profit se recalculează pentru sumele
respective şi se percep şi creanţe fiscale accesorii, începând cu data aplicării facilităţii, cu
următoarele excepţii:
- activele transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare;
- activele înstrăinate în cadrul procedurii de lichidare/faliment; şi
- activele sunt distruse, pierdute, furate sau defecte și înlocuite, în condițiile în care
aceste situații sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de
contribuabil. În cazul echipamentelor furate, contribuabilul demonstrează furtul pe
baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.
Concluzii
In concluzie, putem considera o astfel de prevedere ca fiind binevenita, insa

consideram ca impactul este unul destul de redus la nivelul contribuabililor. Putini sunt cei
care vor beneficia la maximum de aceasta masura, avand in vedere cel putin urmatoarele
conditii care ar trebui indeplinite:
- activele achizitionate sa se incadreze in subgrupa 2.1, clasa 2.2.9 din Catalogul
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin
HG 2139/2004 sau sa reprezinte un program informatic;
- societatea sa inregistreze profit contabil brut in perioada in care pune in functiune
investitia;
- pentru a beneficia de creditul fiscal aferent, societatea trebuie sa obtina profit
impozabil, avand in vedere ca scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor
realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva;
si
- daca societatea a inregistrat pierdere fiscala in perioadele precedente, atunci
aceasta ii diminueaza profitul impozabil, respectiv impozitul pe profit si astfel este
posibil sa nu scuteasca la impozit intreaga valoare a investitiei.
65
8. Venituri neimpozabile – Art 23
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul rezultatului fiscal (NOU):

- dividendele primite de la o persoană juridică română, eliminandu-se astfel
conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia entitatea care primeşte
dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării acestora, pe o perioadă
neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice
care distribuie dividende;
- veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor
pentru care nu s-a acordat deducere;
- veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea
mijloacelor fixe, terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care
compensează cheltuielile cu descreşterile anterioare aferente aceleiaşi
imobilizări;
- veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică
străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare
a dublei impuneri, dacă la data evaluării/reevaluării/ vânzării/cesionării
inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum
10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare;
- sumele colectate pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a
gestionării deşeurilor;
- veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite,
potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidenţa Comisiei Centrale pentru
Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
- despăgubirile primite în baza hotărârilor CEDO;
- veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în
condițiile în care se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri
încheiate între România şi statul străin respectiv, iar convenţia respectivă
prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii;
- sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părți din aporturile
acționarilor/asociaților, cu ocazia reducerii capitalului social.
9. Clasificarea cheltuielilor – Art 25
9.1. Cheltuieli deductibile integral
Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile,

cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele
reglementate prin acte normative în vigoare, precum și taxele de înscriere, cotizațiile și
contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile patronale și
organizațiile sindicale.
66
Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor sunt cheltuieli
deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor care sunt
prevazute in cadrul celor deductibile limitat sau nedeductibile din Codul fiscal.
Incepand cu 1 ianuarie 2017, conform OUG 84/2016, sunt considerate

cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate
pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului profesional şi tehnic, potrivit
reglementărilor legale din domeniul educaţiei naţionale.

Exemple de cheltuieli deductibile:
- cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei;
- cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate şi pentru alte
persoane fizice în condiţiile în care cheltuielile respective sunt efectuate în
legătură cu lucrări executate sau servicii prestate de acestea în scopul
desfăşurării activităţii economice a contribuabilului;
- cheltuielile generate de TVA, în situaţia în care taxa este aferentă unor bunuri
sau servicii achiziţionate în scopul desfăşurării activităţii economice (aplicare
pro rată, efectuare de ajustări, TVA plătită într-un stat membru al UE).
9.2. Cheltuieli deductibile limitat
Mai jos am extras cateva exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată,

urmand ca alte exemple sa le prezentam mai detaliat in cuprinsul acestui material:
a) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5% (pana la 31 decembrie

2015, limita era de 2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile
personalului. Intră sub incidenţa acestei limite, următoarele:
- ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru
pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli
şi centre de plasament;
- cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în
administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele
asemenea;
- cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete
cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate
acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la
internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în
conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice
și/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru
salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile
de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
67
- alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv
de muncă sau a unui regulament intern.

Cheltuielile efectuate în baza contractului colectiv de muncă sunt
cheltuielile de natură socială stabilite în cadrul contractelor colective de muncă
la nivel naţional, de ramură, grup de unităţi şi unităţi, altele decât cele
menţionate mai sus.
b) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din

manipulare/depozitare;
c) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară
pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
d) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt
utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă
autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9
scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în
folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru
situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi
protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv
pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru
închirierea către persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
e) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor
folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei
juridice, deductibile limitat la un singur autoturism aferent fiecărei persoane
cu astfel de atribuţii, aplicandu-se si limitarea de 50%, daca este cazul.
Incepand cu 1 iulie 2012 si pana la 31 decembrie 2015, pentru autoturismele

luate in leasing financiar care sunt utilizate atat in scopul activitatii economice cat si
in scop personal, limitarea de 50% se aplica si asupra cheltuielilor cu diferente de
curs valutar, indiferent de marimea veniturilor din diferente de curs.
NOU! Incepand cu 1 ianuarie 2016, conform Legii 227/2015 privind Noul Cod
fiscal, in cazul cheltuielilor reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca
urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra
diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile
financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei
68
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe
de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.
Daca o entitate detine mai multe autoturisme „cu folosinta mixta” luate in
leasing financiar, trebuie sa tina evidenta analitica a cheltuielilor si veniturilor din
diferente de curs valutar pentru fiecare autoturism in parte. Limitarea de 50% nu
poate fi aplicata „la global” asupra conturilor sintetice de diferente de curs. La un
anumit contract de leasing ar putea rezulta castig din diferente de curs, la alt
contract de leasing ar putea rezulta pierdere neta, iar entitatea trebuie sa aplice
limitarea de 50% asupra pierderii nere si nu sa o compenseze cu surplusul de la
celalalt contract de leasing.
Exemplu:
In urma unui contract de leasing financiar pentru un autoturism folosit si in scop
personal, entitatea Leader a inregistrat:
- cheltuieli din diferenţe de curs valutar – 3.000 lei;
- venituri din diferenţe de curs valutar – 2.200 lei.
Care este tratamentul fiscal al diferentelor de curs in acest caz?
Daca o astfel de situatie ar fi fost inregistrata in anul 2015, venitul din diferente de
curs valutar de 2.200 lei ar fi fost impozabil, iar entitatea si-ar fi dedus doar 1.500 lei din
cheltuiala de 3.000 lei.
In anul 2016, rezulta o pierdere neta din diferente de curs de 800 de lei (3.000 lei –
2.200 lei), ceea ce inseamna ca partea de cheltuieli nedeductibila este de 400 lei.
Astfel, comparativ cu anul 2015 cand cheltuielile nedeductibile ar fi fost de 1.500 lei,
o astfel de situatie inregistrata in anul 2016 conduce la recunoasterea unei cheltuieli
nedeductibile de doar 400 de lei.
Pensii facultative si asigurare voluntara

Atentie! Conform Noului Cod fiscal, cheltuielile efectuate în numele unui
angajat, la schemele de pensii facultative, NU mai sunt limitate la deducere la
nivelul echivalentului în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. De
asemenea, cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, NU mai sunt
limitate la echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal/participant.
Acestea sunt integral deductibile pentru societate. Insa, trebuie sa tineti cont
de faptul ca daca se depasesc limitele de mai jos, atunci sumele care depasesc acele
limite sunt considerate venituri salariale, ceea ce inseamna ca se datoreaza impozit
pe venit si contributiile sociale aferente:
- contribuţiile la un fond de pensii facultative şi cele reprezentând contribuţii la
scheme de pensii facultative, suportate de angajator pentru angajaţii proprii,
în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, suportate de angajator pentru
angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual/persoană.
69
9.3. Cheltuieli nedeductibile
Prezentam in continuare un tabel comparativ pentru o serie de cheltuieli

nedeductibile mai semnificative:
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, dobânzile/majorările de întârziere, amenzile,
confiscările şi penalităţile, datorate către confiscările şi penalităţile, datorate către
autorităţile române/străine autorităţile române/străine, cu excepţia celor
aferente contractelor încheiate cu
aceste autorităţi
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor
sau a activelor corporale constatate lipsă din sau a mijloacelor fixe amortizabile constatate
gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile,
nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi TVA aferentă, dacă aceasta este
precum şi TVA aferentă, dacă aceasta este datorată.
datorată. Aceste cheltuieli sunt deductibile
Nu intră sub incidenţa acestor prevederi stocurile pentru cazul în care stocurile/
şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare
a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de
mijloacele fixe amortizabile se înscriu
forţă majoră. în oricare dintre următoarele
situaţii/condiţii: (NOU)
A. au fost distruse ca urmare a unor
calamităţi naturale sau a altor cauze de
forţă majoră, în condiţiile stabilite prin
norme;
B. au fost încheiate contracte de
asigurare;
C. au fost degradate calitativ și se face
dovada distrugerii;

Condiţia referitoare la distrugerea stocurilor
sau a mijloacelor fixe amortizabile se consideră
îndeplinită atât în situaţia în care distrugerea se
efectuează prin mijloace proprii, cât şi atunci
cand stocurile sau mijloacele fixe amortizabile
sunt predate unităţilor specializate.
D. au termen de valabilitate/expirare
depăşit, potrivit legii.
cheltuielile cu serviciile de management, cheltuielile cu serviciile de management,
consultanţă, asistenţă sau alte prestări de servicii, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate de
pentru care contribuabilii nu pot justifica o persoană situată într-un stat cu care România
necesitatea prestării acestora în scopul nu are încheiat un instrument juridic în baza
activităţilor desfăşurate şi pentru care nu sunt căruia să se realizeze schimbul de informaţii.
încheiate contracte Aceste prevederi se aplică numai în situaţia în
care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor
tranzacţii calificate ca fiind artificiale.
70
cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă,
- indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca
fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii.
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile.
În situaţia în care evidenţa contabilă nu asigură
informaţia necesară identificării acestor cheltuieli,
la determinarea rezultatului fiscal se iau în calcul
cheltuielile de conducere şi administrare, precum
şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, prin
utilizarea unei metode raţionale de alocare a
acestora sau proporţional cu ponderea veniturilor
neimpozabile respective în totalul veniturilor
înregistrate de contribuabil.
Funcţiile de conducere şi administrare sunt
cele definite prin lege sau prin reglementări
interne ale angajatorului.
Pentru veniturile prevăzute la art. 23 lit. d), e), f),
g), l), m) şi o) din Codul fiscal nu se alocă
cheltuieli de conducere şi administrare/ cheltuieli
comune aferente..
10. Tratamentul fiscal al cheltuielilor de protocol – Art 25
Incepand cu 1 ianuarie 2016, limitarea la deducere a cheltuielilor de protocol va

putea fi efectuata mai usor, deoarece nu se va mai tine cont de veniturile neimpozabile
si cheltuielile aferente acestora, in practica circuland mai multe variante de calcul.
Baza de calcul este formata din profitul contabil, la care se adauga doar
cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol.

Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita Cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita
unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei unei cote de 2% aplicată asupra profitului
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi contabil la care se adaugă cheltuielile cu
totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol.
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi
cheltuielile cu impozitul pe profit; cheltuielile înregistrate cu TVA colectată, pentru
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai
reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi mare de 100 lei.
cheltuielile înregistrate conf reglementărilor
contabile, la care se efectuează ajustările fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu

impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile
de protocol, cheltuielile aferente veniturilor
neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile. În cadrul cheltuielilor de
protocol, la calculul profitului impozabil, se includ
şi cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru
71
cadourile oferite cu valoare egală sau mai mare de
100 lei.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader a înregistrat urmatoarele venituri si
cheltuieli:
- venituri din servicii prestate 60.000 lei;
- venituri din vanzarea unui teren 20.000 lei;
- venituri din ajustari pentru deprecierea stocurilor 4.000 lei;
- venituri din dividende primite (30% timp de 4 ani) 2.000 lei;
- cheltuieli cu salariile 30.000 lei;
- cheltuieli de protocol 2.000 lei;
- cheltuieli cu amenzi datorate ANAF 1.000 lei;
- cheltuieli cu ajustari pentru deprecierea stocurilor 5.000 lei;
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.

Venituri totale = 86.000 lei Venituri totale = 86.000 lei
Cheltuieli totale = 38.000 lei Cheltuieli totale = 38.000 lei
Rezultat contabil brut = 48.000 lei Rezultat contabil brut = 48.000 lei
Venituri neimpozabile = 6.000 lei Baza de calcul protocol = 48.000 lei + 2.000
Cheltuieli af ven neimpoz = 5.000 lei lei = 50.000 lei
Baza de calcul protocol = (86.000 lei – 6.000 lei) Cheltuieli protocol ded = 50.000 lei x 2%
– (38.000 lei – 2.000 lei – 5.000 lei) = 80.000 lei –
31.000 lei = 49.000 lei
Cheltuieli protocol ded = 49.000 lei x 2%
Dpdv TVA
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui
cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei, exclusiv TVA. Cadoul
cuprinde unul sau mai multe bunuri oferite gratuit.
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc
individual plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei
perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a
exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei
fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza
impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se
înscriu în autofactura prevăzută la art. 319 alin (8) din Codul fiscal care se include în
decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat
bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.
72
Exemplu:
Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2016 venituri din vanzarea de marfuri
de 100.000 lei şi cheltuieli cu marfurile vandute în sumă de 90.000 lei. Aceasta a acordat in
luna martie 2016 unui grup de 10 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 150 lei,
plus TVA 20%. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 1.500 lei. Perioada fiscala a societatii este
luna.
La achizitia cadourilor, societatea si-a dedus TVA in suma de 360 lei:

1.500 lei 623 = 401 1.800 lei
„Cheltuieli de protocol, „Furnizori”
reclamă şi publicitate”
300 lei 4426
„TVA deductibila”
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100 lei.
Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 500 lei (50 lei/cadou x 10 cadouri),
avand in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat dreptul de deducere
a TVA la achizitia cadourilor.
100 lei 623 = 4427 100 lei

„Cheltuieli de protocol, „TVA colectată”
reclamă şi publicitate”
Cheltuiala de 100 lei NU este nedeductibila. La calculul impozitului pe profit, în

cheltuiala de protocol se include şi cheltuiala cu TVA colectata ca urmare a depasirii
plafonului de 100 lei/cadou. Astfel, cheltuielile de protocol ale societatii sunt de 1.600 lei
(1.500 lei + 100 lei).
Baza de calcul pentru deductibilitatea cheltuielilor de protocol este de 10.000 lei
(100.000 lei – 90.000 lei). Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 200 lei
(10.000 lei x 2%).
Rezultatul fiscal va fi de 9.800 lei (100.000 lei – 90.000 lei – 200 lei), iar impozitul pe
profit va fi de 1.568 lei (9.800 lei x 16%).
Dpdv IMPOZIT PE PROFIT:

Din totalul cheltuielilor de protocol de 1.600 lei, societatea si-a dedus la calculul
impozitului pe profit doar suma de 200 lei, iar restul de 1.400 lei reprezinta cheltuiala
nedeductibila.
Dpdv TVA:
Societatea colecteaza TVA doar pentru depasirea plafonului de 100 lei/cadou. In cazul
nostru s-au acordat 10 cadouri cu valoare individuala de 150 lei si astfel s-a colectat TVA
pentru suma de 500 lei.
TVA colectata de 100 lei va fi evidentiata in Decontul de TVA al lunii martie 2016.
Daca societatea ar fi acordat totusi 20 de cadouri in valoare individuala de 75 lei,
atunci la calculul impozitului pe profit si-ar fi dedus tot suma de 200 lei, insa NU ar fi colectat
TVA, deoarece valoarea unui cadou ar fi fost inferioara plafonului de 100 lei prevazut in Codul
fiscal.
73
Opinie! Pentru facturile primite de la furnizori, aferente achizitiilor de bunuri
(apa, cafea, suc, zahar, etc.) destinate servirii in cadrul sedintelor de protocol legate de
derularea afacerilor se poate exercita, integral, suma TVA deductibila facturata de
catre furnizor, fara ca acest drept sa fie limitat similar tratamentului fiscal aplicat
pentru cheltuielile aferente inregistrate.
Pentru exercitarea acestui drept de deducere a sumei TVA trebuie sa justificati
acordarea tratatiilor respective numai in scopul afacerii. Astfel, depasirea limitei de
2% a cheltuielilor de protocol nu trebuie urmata de colectarea sumei TVA prin
emiterea unei autofacturi la inchiderea anului fiscal, asa cum s-a procedat pana la 31
decembrie 2012.
Totusi, retineti faptul ca nu se exercita dreptul de deducere a TVA pentru
achizitia de tutun si bauturi alcoolice destinate tratatiilor oferite partenerilor de
afaceri, chiar daca acestea se desfasoara in scopul afacerii.
In ceea ce priveste protocolul sub forma serviciilor (mese la restaurant cu

diversi parteneri), TVA este deductibila daca actiunile de protocol sunt realizate
in scopuri legate de activitatea economica a societatii. Daca putem demonstra ca o
masa la un restaurant a fost necesara in scopul afacerii, atunci TVA este deductibila. In
acest sens, putem justifica scopul intalnirilor cu o serie de documente (note de
negociere, rapoarte, contracte incheiate etc.). Daca nu putem demonstra o astfel de
legatura, atunci trebuie sa colectam TVA prin emiterea de autofactura.
ART. 271 Prestarea de servicii – Codul fiscal

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată operaţiuni precum:
a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii
economice a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul
acţiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol;
Norme la Codul fiscal:

Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea bunurilor care fac
parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau
prestarea de servicii în mod gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în măsura în care
acţiunile de protocol sunt realizate în scopuri legate de activitatea economică a
persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul de 100 lei.
Suma deductibilă aferentă serviciilor prestate gratuit prin oferirea unei mese la
restaurant nu poate fi dedusă în situația în care nu se poate justifica faptul că aceste
cheltuieli sunt efectuate în legatură directă cu activitatea firmei care le-a înregistrat în
evidența contabilă.
Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri,

este recomandabil ca responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmească un
referat prin care motivează necesitatea acestei acțiuni, însă fără a nominaliza
74
persoanele participante. În acest caz, este recomandabil să se menționeze doar scopul
acțiunii, de exemplu:
- discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
- purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o
anumită perioadă de timp;
- extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor;
- menținerea relațiilor comerciale.
Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru
efectuarea cheltuielilor respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se
desfășoară în scopul susținerii activității economice. La aceste documente puteţi anexa
copii de pe corespondenţa purtată cu partenerii/ potenţialii parteneri prin e-mail,
cereri de comandă, invitaţii, diverse corespondenţe privind unele negocieri, oferte,
contracte încheiate etc.
Există două abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi
înregistrări contabile diferite:
- TVA aferent cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100
lei, nefiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul
de 2% din profit pentru care s-ar fi colectat TVA;
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim
de 2% din profit rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu
protocolul se va înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă
(colectată) peste cei 100 lei.
De exemplu, dacă o societate înregistrează pierdere, poate să deducă TVA

aferent cadourilor în limita plafonului de 100 lei, însă nu poate să deducă cheltuiala cu
protocolul în plafonul de 2% din profit, din moment ce are pierdere. Nu mai există
legătură între deducerea TVA şi limita de 2% din profit, analiza TVA făcându-se
exclusiv faţă de plafonul de 100 lei, independent de analiza cheltuielii deductibile /
nedeductibile cu protocolul.
Exemplu:
Entitatea Leader a înregistrat în trimestrul I din 2014 venituri totale de 100.000
lei şi cheltuieli în sumă de 95.000 lei. Aceasta a acordat unui grup de 10 clienţi cadouri
a căror valoare individuală este de 80 lei. Astfel, cheltuielile de protocol au fost 800 lei.
Din punct de vedere al TVA, având în vedere că valoarea fiecărui cadou este
inferioară plafonului de 100 lei, entitatea nu trebuie să colecteze TVA.
La calculul impozitului pe profit, baza de calcul pentru deductibilitatea
cheltuielilor de protocol este de 5.800 lei (100.000 lei – 95.000 lei + 800 lei). Astfel,
cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita a 116 lei (5.800 lei x 2%). Pentru
partea nedeductibilă a cheltuielii de protocol nu se mai analizează nimic în ceea ce
priveşte TVA, întrucât TVA se deduce în limita celor 100 lei, fără să mai existe vreo
legătură între cheltuiala cu protocolul nedeductibilă şi TVA.
75
11. Tratamentul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea – Art 25
Conform Legii sponsorizarii nr 32/1994, cu toate modificările şi completările

ulterioare:
Sponsorizarea este actul juridic prin care 2 persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace
financiare pentru sustinerea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre
una dintre parti, denumita beneficiarul sponsorizarii. Contractul de sponsorizare se
incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii,
precum si a drepturilor si obligatiilor partilor.
Mecenatul este un act de liberalitate prin care o persoana fizica sau juridica,
numita mecena, transfera, fara obligatie de contrapartida directa sau indirecta,
dreptul sau de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare catre
o persoana fizica, ca activitate filantropica cu caracter umanitar, pentru desfasurarea
unor activitati in domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintific. Actul de
mecenat se incheie in forma autentica in care se vor specifica obiectul, durata si
valoarea acestuia.
Facilitatile prevazute in prezenta lege nu se acorda in cazul:
 sponsorizarii reciproce intre persoane fizice sau juridice;
 sponsorizarii efectuate de catre rude ori afini pana la gradul al patrulea
inclusiv;
 sponsorizarii unei persoane juridice fara scop lucrativ de catre o alta
persoana juridica care conduce sau controleaza direct persoana juridica
sponsorizata.
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele

private sunt nedeductibile. Incepand cu 1 ianuarie 2016, contribuabilii care
efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor legii privind
sponsorizarea şi ale legii bibliotecilor, precum şi cei cei care acordă burse private scad
din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:
- 50/00 din cifra de afaceri (in loc de 30/00);
- 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, cumulat de la
inceputul anului.
Cifra de afaceri la care se face referire mai sus reprezintă cifra de afaceri
contabilă, compusă din grupa 70 din Planul de conturi, la care se adauga contul 7411
„Subvenţii aferente cifrei de afaceri”.
În aceste limite se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de
drept public, în scopul construcţiei de localuri, al dotărilor, achiziţiilor de echipamente
IT şi de documente specifice, finanţării programelor de formare continuă a
bibliotecarilor, schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării la
congrese internaţionale.
76
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi
mecenat şi cheltuielile privind bursele private NU cheltuielile privind bursele private sunt
sunt deductibile. nedeductibile.
Contribuabilii care efectuează Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit legii, acte de mecenat, potrivit legii, precum şi cei care
precum şi cei cei care acordă burse private scad acordă burse private scad sumele aferente din
din impozitul pe profit datorat sumele aferente în impozitul pe profit datorat la nivelul valorii
limita minimă precizată mai jos: minime dintre următoarele:
- 30/00 din cifra de afaceri; - 50/00 din cifra de afaceri; (NOU)
- 20% din impozitul pe profit datorat. - 20% din impozitul pe profit datorat.
Calculul se face la fiecare termen de plata
a impozitului pe profit, cumulat de la inceputul Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe
anului. profit se reportează în următorii 7 ani
Incepand cu 1 ianuarie 2014, sumele care consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
rămân nededuse în anul fiscal întrucât depăşesc efectua în ordinea înregistrării acestora, în
limita minimă care se scade din impozitul pe aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a
profit pot fi reportate în următorii 7 ani impozitului pe profit.
consecutivi.
Recuperarea acestor sume se efectueaza în
ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii,
la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Exemplu:
Entitatea Leader, plătitoare de impozit pe profit, a înregistrat următoarele venituri si
cheltuieli la 31 decembrie:
 Venituri din vanzarea produselor finite = 100.000 lei;
 Venituri din prestari servicii = 40.000 lei;
 Venituri din dobanzi = 5.000 lei
 Cheltuieli cu materii prime = 40.000 lei;
 Cheltuieli cu salariile = 10.000 lei;
 Cheltuieli cu servicii primite de la terti = 15.000 lei;
 Cheltuieli cu sponsorizarea platite = 4.000 lei;
 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 12.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat la 31 decembrie?
Total cifra de afaceri = 100.000 lei + 40.000 lei = 140.000 lei

Total venituri = 140.000 lei + 5.000 lei = 145.000 lei
Total cheltuieli = 81.000 lei
Profit contabil brut = 145.000 lei – 81.000 lei + 12.000 lei = 76.000 lei
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt nedeductibile fiscal.

Rezultat fiscal = 76.000 lei + 4.000 lei (sponsorizare) = 80.000 lei
Impozit pe profit inainte de scaderea cheltuielii cu sponsorizarea = 80.000 lei x 16%
= 12.800 lei
30/00 din cifra de afaceri = 420 lei (140.000 lei x 30/00)
50/00 din cifra de afaceri = 700 lei (140.000 lei x 50/00)
20% din impozitul pe profit = 2.560 lei (12.800 lei x 20%)
77
Suma de scazut din impozitul pe profit este 420 Suma de scazut din impozitul pe profit este 700
lei (Min(420 lei;2.560 lei)) lei (Min(700 lei;2.560 lei))
Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – 420 Impozit pe profit datorat = 12.800 lei – 700
lei = 12.380 lei lei = 12.100 lei
Suma de 3.580 lei (4.000 lei – 420 lei), Suma de 3.300 lei (4.000 lei – 700 lei),
reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care nu reprezentand cheltuieli cu sponsorizarea care nu
s-au scazut din impozitul pe profit aferent anului s-au scazut din impozitul pe profit aferent anului
2016, se va recupera in urmatorii 7 ani 2016, se va recupera in urmatorii 7 ani
consecutivi, la fiecare termen de plata a consecutivi, la fiecare termen de plata a
impozitului pe profit. impozitului pe profit.
Dpdv TVA
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat NU
sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic
se încadrează în limita a 3‰ din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile,
scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul
livrării/prestării este considerat a fi în străinătate, potrivit prevederilor art. 275 şi 278
din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de
TVA depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste
plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile
pentru care taxa nu a fost dedusă.
Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată, respectiv se
colectează taxa. Taxa colectată aferentă depăşirii se include în decontul întocmit
pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv.
Exemplu:
In data de 13 octombrie 2015, societatea Leader, plătitoare de impozit pe profit si inregistrata
in scopuri de TVA, care are ca obiect de activitate producerea si comercializarea preparatelor din
carne a încheiat un contract de sponsorizare, în calitate de sponsor.
Aceasta acorda mezeluri in valoare de 3.000 lei unei asociatii care promoveaza
interesele copiilor din casele de copii.
La calculul profitului impozabil pentru anul 2015, se cunosc următoarele informaţii preluate
din contabilitatea entitatii Leader:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea produselor finite 400.000 lei
Venituri din chirii 50.000 lei
Venituri din cedarea imobilizarilor 100.000 lei
TOTAL VENITURI 550.000 lei
Cheltuieli cu materiile prime 220.000 lei
Cheltuieli cu materialele consumabile 30.000 lei
Cheltuieli cu personalul 70.000 lei
Cheltuieli cu servicii de la terti 50.000 lei
Cheltuieli cu impozitul pe profit 10.000 lei
78
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
TOTAL CHELTUIELI 383.000 lei
Avansuri incasate de la clienti 100.000 lei
Societatea Leader a obtinut venituri totale de 550.000 lei, cifra de afaceri „contabila” fiind de
450.000 lei.
Cheltuielile cu sponsorizarea se inregistreaza astfel in contabilitate:
3.000 lei 6582 = 345 3.000 lei

Donatii acordate Produse finite
Impozitul pe profit pentru anul 2015 se determină astfel:
Algoritmul de calcul Suma

Venituri impozabile 550.000 lei
Cheltuieli deductibile 370.000 lei
- Cheltuieli cu materiile prime
- Cheltuieli cu materialele consumabile
- Cheltuieli cu personalul
- Cheltuieli cu servicii de la terti
Profit impozabil (550.000 lei – 370.000 lei) 180.000 lei
Impozit pe profit înainte de deducerea cheltuielii cu sponsorizarea
(180.000 lei x 16%) 28.800 lei
30/00 din cifra de afaceri (450.000 lei x 30/00); 1.350 lei
20% din impozitul pe profit (28.800 lei x 20%) 5.760 lei
Suma care se deduce din impozitul pe profit pentru sponsorizare 1.350 lei
Impozitul pe profit datorat pentru anul 2014 (28.800 lei – 1.350 lei) 27.450 lei
Impozit pe profit declarat in trimestrele precedente 10.000 lei
Diferenta de impozit pe profit datorat 17.450 lei
Societatea Leader va depune Declaratia 101 pana in data de 25 martie 2016, termen pana la
care ar trebui sa achite si diferenta de impozit pe profit de 17.450 lei.
Atentie! Societatea Leader a inregistrat cheltuieli cu sponsorizarea de 3.000 lei. Suma de 1.650
lei (3.000 lei – 1.350 lei) care nu s-a scăzut din impozitul pe profit se reportează în următorii 7 ani
consecutivi, iar recuperarea ei se va efectua la fiecare termen de plată a impozitului pe profit
(trimestrial).
Actiunea de sponsorizare a constat in acordarea de bunuri cu titlu gratuit. Din punct de

vedere al TVA, cifra de afaceri de care trebuie sa tinem cont este constituită din operaţiuni taxabile,
scutite cu sau fără drept de deducere.
Astfel, cifra de afaceri pentru calculul TVA este de 650.000 lei, avansurile incasate intrand si ele
in baza de impozitare a TVA, chiar daca in contabilitate se evidentiaza in contul 419 „Clienti creditori”,
precum si veniturile din vanzarea de imobilizari.
Din punct de vedere al TVA, situatia este urmatoarea:

Algoritmul de calcul Suma
Cifra de afaceri pentru TVA 650.000 lei
Plafon de 3‰ din cifra de afaceri 1.950 lei
Cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 lei
Depasire plafon (3.000 lei – 1.950 lei) 1.050 lei
TVA colectata (1.050 lei x 24%) 252 lei
79
Inregistrarea contabila efectuata la 31 decembrie 2015 este:
252 lei 635 = 4427 252 lei

Cheltuieli cu alte impozite TVA colectata
si taxe
Cheltuiala este nedeductibila fiscal.

Suma de 252 lei se evidentiaza la randul de Regularizari din Decontul de TVA 300 aferent
ultimei perioade fiscale din anul 2015.
Daca societatea ar fi acordat sponsorizare in bani, atunci nu ar fi trebuit sa colecteze TVA.
12. Tratamentul creanţelor incerte sau neîncasate – Art 25, 26
CONTABIL:
Din punct de vedere contabil, regulile de evaluare sunt foarte clare. Evaluarea la
inventar a creanţelor se face la valoarea lor probabilă de încasare.
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt recunoscute atunci când
sunt constatate diferenţe în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi
valoarea contabilă a creanţelor, cu alte cuvinte atunci când valoarea de inventar este
mai mică decât cea contabilă. De asemenea, pentru creanţele incerte, entităţile trebuie
să constituie ajustări pentru pierdere de valoare, la nivelul sumei care nu se mai poate
recupera.
FISCAL:
Pana la 31 decembrie 2015
Codul fiscal permitea deducerea ajustarilor, in proportie de 30% sau 100%,
doar pentru deprecierea creantelor asupra clientilor si nu pentru toate creantele
care puteau fi recunoscute (avansuri platite, debitori diversi, creante fata de entitati
asociate etc.).
Legea 571/2003 definea creanţele faţă de clienţi ca fiind sumele datorate de
clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc.
vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi şi neîncasate într-o
perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.
Dupa 1 ianuarie 2016

Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal permite deducerea ajustarilor, tot in
proportie de 30% sau 100% (dupa cum vom detalia mai jos), insa pentru
deprecierea TUTUROR creantelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile
aplicabile.
Legea 358/2015 privind aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea Legii
227/2015 privind Codul fiscal aduce insa o completare in acest sens:
- in cazul creantelor asupra clientilor, ajustarile pentru depreciere pot fi deduse
(daca se respecta criteriile) indiferent daca acestea provin din perioade
anterioare anului 2016;
80
- in cazul celorlalte creante (altele decât cele asupra clienților), ajustarile pentru
depreciere pot fi deduse doar daca creantele sunt înregistrate începând cu data
de 1 ianuarie 2016.
Creanțele asupra clienților reprezinta sumele datorate de clienții interni și
externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri vândute, lucrări executate și
servicii prestate.
Conform Codului fiscal, aveţi dreptul la deducerea ajustărilor pentru

deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, în
limita unui procent de 30% din valoarea creanţelor, dacă sunt îndeplinite cumulativ
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
- creanţele sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la
data scadenţei;
- creanţele nu sunt garantate de alta persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
Prima si ultima conditie din cele de mai sus sunt eliminate de Legea 227/2015
(Noul cod fiscal) incepand cu 1 ianuarie 2016. Avand in vedere ca suntem in anul 2016,
conditia ca o creanta sa fie inregistrata dupa 1 ianuarie 2004 nu isi mai avea rostul. De
asemenea, chiar daca venitul aferent creantei este unul neimpozabil, entitatea isi poate
deduce cheltuiala cu ajustarea in limita a 30% din creanta.
Pentru a putea deduce ajustările pentru depreciere în limita unui procent de

100% din valoarea creanţelor, trebuie să fie respectate cumulativ o serie de condiţii,
dintre care noi considerăm că cea mai importantă este cea de-a doua:
- creanţele sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
- creanţele sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată
procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin
care se atestă această situaţie sau la o persoană fizică asupra căreia este
deschisă procedura de insolvență pe bază de: (NOU – Legea 227/2015)
- plan de rambursare a datoriilor;
- lichidare de active;
- procedură simplificată;
- creanţele nu sunt garantate de altă persoană;
- creanţele sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- creanţele au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
De la 1 ianuarie 2016, ca si in cazul conditiilor pentru deducerea ajustarilor

pentru depreciere in limita de 30%, Legea 227/2015 elimina conditia referitoare la
data de provenienta a creantei si conditia ca venitul aferent creantei sa fie unul
impozabil.
81
Avand in vedere prevederile Legii 151/2015 privind procedura insolventei
persoanelor fizice, publicata in MOf nr 464 din 26 iunie 2015 si care intra in vigoare in
25 decembrie 2015 (la sase luni de la publicare), Noul Cod fiscal introduce
posibilitatea ca o entitate care are sume de incasat de la persoane fizice sa isi poata
constitui o ajustare pentru deprecierea creantei pe care sa si-o deduca din punct de
vedere fiscal la calculul impozitului pe profit.
Atenţie! Condiţiile prezentate anterior trebuie să fie îndeplinite cumulativ.

Astfel, chiar dacă asupra unui client a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului, însă acesta reprezintă parte afiliată entităţii în cauză, ajustarea pentru
depreciere constituită va fi considerată nedeductibilă fiscal.
ATENŢIE!
HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o precizare importanta, pentru a nu mai
exista interpretari diferite in acest sens. Aceste reguli sunt valabile si pentru ajustarile
in proportie de 30% si pentru cele de 100%. Astfel, ajustările pentru depreciere se
constituie din valoarea creanţelor neincasate, inclusiv TVA. La fel ar fi trebuit sa
procedati si inainte de 1 ianuarie 2016, numai ca nu era prevazut in mod clar in
legislatie.
In cazul creantelor in valuta, la stabilirea ajustarilor pentru depreciere
deductibile se tine cont si de influenta diferentelor de curs valutar.
O alta modificare binevenita ar fi la momentul in care ajustarea poate fi dedusa,
inlocuindu-se termenul „in trimestrul” cu termenul „incepand cu trimestrul”:
Vechiul Cod fiscal Legea 227/2015 – Noul cod fiscal

Valoarea ajustărilor pentru deprecierea Ajustările pentru deprecierea creanţelor
creanţelor asupra clienţilor este luată în sunt luate în considerare la determinarea
considerare la determinarea profitului rezultatului fiscal începând cu
impozabil în trimestrul în care sunt trimestrul în care sunt îndeplinite
îndeplinite condiţiile... condiţiile...
Astfel, ajustările pentru deprecierea creanţelor sunt luate în considerare la

determinarea rezultatului fiscal începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite
condiţiile şi nu poate depăşi valoarea acestora, înregistrată în contabilitate în anul
fiscal curent sau în anii anteriori.
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea

neacoperită de provizion, sunt nedeductibile. In urmatoarele situatii, pierderile
rezultate sunt deductibile:
- punerea în aplicare a unui plan de reorganizare, confirmat printr-o sentinţă
judecătorească;
- procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii
judecătoreşti;
- debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
82
- debitorul este dizolvat, în cazul SRL cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
- debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
- au fost încheiate contracte de asigurare. (NOU)
Dpdv TVA:
Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul
în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata
ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. (NOU)

Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se
află în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală.
În cazul reorganizarii, ajustarea este permisă începând cu data pronunţării
hotărârii judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, dacă aceasta a
intervenit după data de 1 ianuarie 2016. În cazul persoanelor care aplică sistemul
TVA la încasare se operează anularea taxei neexigibile aferente livrărilor de
bunuri/prestărilor de servicii realizate.
Ajustarea este permisă în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data

pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz.
În cazul în care ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a
planului de reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau
eliminate prin planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată,
corespunzător sumelor respective prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt
încasate. (NOU)
Ajustarea bazei de impozitare se face la cota de TVA în vigoare la data faptului

generator. Regimul de impozitare şi cotele aplicabile sunt cele în vigoare la data
operaţiunii de bază care a generat astfel de evenimente. Astfel, dacă facturile care au
stat la baza creanţelor neîncasate au fost emise înainte de 1 ianuarie 2016, cota TVA
aplicabilă pentru efectuarea ajustării este de 24%.
Reducerea bazei de impozitare se efectuează la nivelul sumei neîncasate
înregistrate în soldul debitor al contului 4111 sau al contului 4118 existent la data
începerii formalităţilor de declarare în stare de faliment a clientului.
Pentru a ajusta TVA aferentă, entităţile trebuie să emită facturi cu valorile
înscrise cu semnul minus care, în această situaţie, nu trebuie să fie transmise şi
clienţilor. Pe aceste facturi emise se face referire la factura iniţiala şi se
83
înscrie menţiunea „ajustare baza de impozitare”. Factura de ajustare a bazei de
impozitare a TVA poate fi considerată o factură de stornare.
Va recomandam ca pe factura de ajustare sa treceti următoarele informaţii
necesare pentru identificarea operaţiunii:
 baza legală a ajustării efectuate (Cod fiscal, articol 287, litera d));
 numărul şi data Hotărârii judecătoreşti.
Exemplu:
La data de 28 august 2015, entitatea Leader vinde unui client mărfuri la preţul
de vânzare de 20.000 lei, TVA 24%, termenul de încasare a creanţei fiind de 60 de zile.
Costul mărfurilor vândute este de 13.700 lei. După trecerea celor 60 de zile, entitatea
Leader a acţionat în instanţă clientul pentru neplata obligaţiilor asumate.
La data de 12 decembrie 2015, a fost declarată procedura de deschidere a
falimentului pentru clientul respectiv, pe baza hotărârii judecătoreşti.
La data de 15 mai 2016, procedura de faliment a clientului a fost închisă pe baza
hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz.
 emiterea facturii aferente mărfurilor vândute (28 august 2015):
24.800 lei 4111 = 707 20.000 lei

Clienţi Venituri din vânzarea
mărfurilor
4427 4.800 lei
TVA colectată
 scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute (28 august 2015):
13.700 lei 607 = 371 13.700 lei

Cheltuieli privind Mărfuri
mărfurile
Decembrie 2015
 înregistrarea creanţei incerte, după decizia AGA de a acţiona în judecată clientul
rău-platnic:
24.800 lei 4118 = 4111 24.800 lei
Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
 înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

respectivă:
24.800 lei 6814 = 491 24.800 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
84
deprecierea activelor clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 24.800 lei.
Mai 2016
 scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
20.000 lei 654 = 4118 20.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
 ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(4.800 lei) 4118 = 4427 (4.800 lei)
Clienţi incerţi sau în TVA colectată
litigiu
 anularea ajustării pentru depreciere:

24.800 lei 491 = 7814 24.800 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
La determinarea impozitului pe profit aferent celui de-al doilea trimestru al

anului 2016, entitatea va constata că dispune de o cheltuială deductibilă în sumă de
20.000 lei, însă în acelaşi timp a fost recunoscut un venit impozabil la nivelul sumei de
24.800 lei. Astfel, chiar dacă în acest trimestru entitatea a scos din evidenţă o creanţă,
ea va trebui să achite un impozit pe profit de 768 lei ((24.800 lei – 20.000 lei) x 16%).
Nu trebuie omis faptul că în ultimul trimestru al anului 2015, odată cu
recunoaşterea ajustării pentru deprecierea creanţei, entitatea a „utilizat” acea
cheltuială deductibilă de 24.800 lei la determinarea impozitului pe profit.
13. Provizioane/ajustari pentru depreciere si rezerve – Art 26
Ca si in cazul cheltuielilor de protocol, si la deductibilitatea rezervei legale

modalitatea de constituire s-a simplificat. In tabelul de mai jos regasiti cateva
modificari privind tratamentul fiscal al provizioanelor, ajustarilor pentru depreciere
sau rezervelor. Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor, provizioanelor si
ajustarilor astfel:

rezerva legală este deductibilă în limita unei cote rezerva legală este deductibilă în limita unei
de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte cote de 5% aplicată asupra profitului contabil,
de determinarea impozitului pe profit, din care se la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe
85
scad veniturile neimpozabile şi se adaugă profit, până ce aceasta va atinge a cincea parte
cheltuielile aferente acestor venituri din capitalul social subscris şi vărsat sau din
neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea patrimoniu, după caz.
parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din
patrimoniu, după caz, potrivit legilor de In cazul în care nivelul capitalului social sau al
organizare şi funcţionare. patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva
legală corespunzătoare diminuării, care a fost
În cazul în care aceasta este utilizată pentru anterior dedusă, reprezintă element similar
acoperirea pierderilor sau este distribuită sub veniturilor.
orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei
nu mai este deductibilă la calculul profitului A fost eliminata prevederea conform căreia, în
impozabil. - ELIMINAT cazul utilizării rezervei legale, reconstituirea
Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele ulterioară nu mai este deductibilă la calculul
juridice care furnizează utilităţi societăţilor profitului impozabil.
comerciale care se restructurează, se
reorganizează sau se privatizează poate fi folosită
pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii
de conversie a creanţelor, iar sumele destinate
reconstituirii ulterioare a acesteia sunt
deductibile la calculul profitului impozabil
ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe
amortizabile constituite pentru situaţiile în
care:
--- - sunt distruse ca urmare a unor calamităţi
naturale sau a altor cauze de forţă
majoră, în condiţiile stabilite prin norme;
- au fost încheiate contracte de asigurare.
provizioanele/ajustările pentru deprecierea
creanţelor preluate de la instituţiile de credit în
vederea recuperării acestora, în limita diferenţei
dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi
suma de achitat cedentului, pentru creanţele care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. sunt cesionate şi înregistrate în contabilitatea
---
cesionarului după data de 1 iulie 2012
inclusiv;
2. sunt transferate de la o persoană sau datorate
de o persoană care nu este afiliată
contribuabilului cesionar;
3. au fost incluse în veniturile impozabile ale
contribuabilului cesionar.
Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi Rezervele reprezentând facilități fiscale nu pot fi
rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social,
utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru distribuire sau pentru acoperirea
pentru acoperirea pierderilor. pierderilor.
În cazul în care nu sunt respectate aceste În cazul în care nu sunt respectate aceste
prevederi, asupra acestor sume se recalculează prevederi, sumele respective se impozitează ca
impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi elemente similare veniturilor în perioada
penalităţi de întârziere, de la data aplicării fiscală în care sunt utilizate.
facilităţii respective.
86
În situația în care sunt menținute până la
lichidare, acestea nu sunt luate în calcul la
rezultatul fiscal al lichidării.
14. Tratamentul cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs
Si conform Noului Cod fiscal, trebuie să ţineţi cont de faptul că sunt deductibile
integral dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar aferente:
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile de credit române sau străine;
- împrumuturilor obţinute de la instituţiile financiare nebancare (de exemplu,
în cazul contractelor de leasing financiar);
- împrumuturilor obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare;
- împrumuturilor garantate de stat;
- împrumuturilor obţinute de la persoanele juridice care acordă credite
potrivit legii; şi
- obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată.
Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în

costul de producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit
reglementărilor contabile, nu intră sub incidenţa prevederilor de mai jos.
Atentie! Pentru situatiile cel mai des intalnite in practica (credite bancare
contractate si contracte de leasing financiar), cheltuielile cu dobânda se deduc integral
la determinarea rezultatului fiscal. Astfel, nu trebuie sa ţineti cont de gradul de
îndatorare sau de un anumit nivel impus al ratei dobânzii.
Mai mult decat atat, pentru categoriile de imprumuturi enumerate mai sus,
pierderile din diferenţe de curs valutar sunt de asemenea deductibile integral.
În ce situaţii cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile limitat?

Pentru împrumuturile obţinute de la alte entităţi decât cele menţionate mai sus
(entităţi din cadrul grupului, asociaţi/acţionari etc.), cheltuielile cu dobanda sunt
deductibile limitat astfel:
a) pentru împrumuturile în valută, rata dobanzii anuale va fi de
maxim 4% (NOU) (pana la 31 decembrie 2015, nivelul ratei dobanzii
acceptate era de 6%), nivel care se actualizează anual prin hotărâre a
Guvernului;
b) pentru împrumuturile în lei, nivelul maxim este cel al ratei dobânzii de
politica monetara a BNR, aferenta ultimei luni din trimestrul în care se
determină impozitul pe profit (începând cu 7 mai 2015, rata de
referinţă este de 1,75%).
Limitele de mai sus se aplică separat pentru fiecare împrumut contractat de
entitate şi nu cumulat. Mai mult decat atat, pentru ca cheltuielile cu dobanda să fie
87
deductibile în aceste limite trebuie ca gradul de îndatorare a capitalului să fie cuprins
între 0 şi 3. Aceleasi reguli de deductibilitate se aplica si pierderilor din diferente de
curs valutar aferente acestor imprumuturi.
Gradul de îndatorare a capitalului

Gradul de îndatorare a capitalului (GIC) se determină ca raport între media
capitalului împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi media
capitalului propriu, ţinându-se cont de valorile existente la începutul anului şi la
sfârşitul perioadei (trimestru/an) pentru care se determină impozitul pe profit.
Capital împrumutat (începutulanului)  Capital împrumutat (sfârsitul perioadei)

GIC =
Capital propriu(începutul anulu)  Capital propriu(sfârsitul perioadei)
Capitalul împrumutat cuprinde totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen

de rambursare mai mare de un an, începând de la data încheierii contractului, mai
puţin împrumuturile prezentate în prima parte, pentru care cheltuielile cu dobanzile
sunt deductibile integral.
Capitalul împrumutat include şi împrumuturile care au un termen de

rambursare mai mic de un an, daca există prelungiri ale acestui termen, iar perioada
de rambursare curentă, însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale
împrumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.
În acest caz, impozitul pe profit se recalculează şi pentru
perioada de rambursare anterioară prelungirii. (NOU)
Prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între părţi care

generează în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui
capitalul împrumutat.
Atentie! Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat
se includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru
care, în convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi. (NOU)
Exemplu:
La 31 decembrie 2015, entitatea Leader dispunea de capitaluri proprii de
100.000 lei şi un împrumut bancar contractat pe 3 ani în sumă de 360.000 lei. În
trimestrul al treilea din 2016, societatea a fost creditată de:
- un asociat cu 70.000 lei pe o perioadă de 6 luni cu o dobândă anuală de 1%;
- un asociat cu suma de 150.000 lei pentru 3 ani, fără dobândă;
- un asociat cu suma de 100.000 lei pentru 2 ani, cu o dobanda anuala de 3,5%.
La 30 septembrie 2016, capitalurile proprii erau de 100.000 lei, iar cheltuielile
cu dobanda generate de cel de-al treilea imprumut au fost de 500 lei (presupunem ca
rata dobanzii de politica monetara a BNR este de 1,75%).
Calculaţi gradul de îndatorare şi stabiliţi dacă dobânda generată este deductibilă
88
fiscal?
Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului bancar de 360.000 lei sunt

deductibile integral. Mai mult decat atat, creditul respectiv nu este luat în considerare
la determinarea gradului de îndatorare.
Avand in vedere ca imprumutul de 70.000 lei contractat de la un asociat a fost

pentru 6 luni, acesta nu este parte componenta a capitalului imprumutat. Daca la
expirarea celor 6 luni contractul va fi prelungit astfel incat, cumulat cu prima perioada,
va depasi termenul de 1 an, atunci impozitul pe profit se va recalcula şi pentru
perioada de rambursare anterioară prelungirii.
Desi al doilea imprumut nu genereaza dobanzi, acesta are termenul de

rambursare mai mare de un an, ceea ce inseamna ca va face parte din capitalul
imprumutat, impreuna cu cel de-al treilea credit.
Capital imprumutat 30 sept 2016 = 150.000 lei + 100.000 lei = 250.000 lei
0  250.000
Gradul de îndatorare = = 1,25
100.000  100.000
Trebuie sa tinem cont ca nivelul dobanzii aferente creditului de 100.000 lei

contractat de la un asociat (3,5%) este dublul ratei dobânzii de politica monetara a
BNR (1,75%). Astfel, din cei 500 de lei, suma de 250 lei va reprezenta o cheltuiala
nedeductibila care nu se mai reporteaza in perioadele urmatoare.
Având în vedere că gradul de îndatorare este mai mic decat 3, cealalta jumatate
din cheltuielile cu dobânda aferente creditului de 100.000 lei, respectiv suma de 250
lei, va fi deductibila la determinarea rezultatului fiscal in acel trimestru.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, rezervele din

reevaluare, alte rezerve, rezultatul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente
de capital propriu constituite de entitate.
In cazul imprumuturilor pentru care se pune problema deductibilitatii
cheltuielilor cu dobanda si a pierderilor din diferente de curs valutar, putem tine cont
de urmatoarea schema, cu precizarea de mai jos:
89
Grad de indatorare < Grad de indatorare Grad de indatorare >
0  0;3 3
Cheltuieli
Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
Rata dobanzii nedeductibile care nu
care nu sunt reportate care nu sunt reportate
> 1,75% (lei) sunt reportate
pentru perioada pentru perioada
> 4% (valuta) pentru perioada
urmatoare urmatoare
urmatoare
Rata dobanzii Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile
≤ 1,75% (lei) reportate pentru Cheltuieli deductibile reportate pentru
≤ 4% (valuta) perioada urmatoare perioada urmatoare
Pentru situaţiile în care rata dobânzii depăşeşte nivelul de 1,75% pentru

împrumuturile în lei, respectiv de 4% pentru cele în valută, cheltuielile cu dobânda si
diferente de curs sunt nedeductibile pentru partea care depăşeşte aceste praguri. De
exemplu, dacă rata dobânzii pentru un împrumut în lei este de 5%, atunci cheltuiala
nedeductibilă care nu se reportează pentru perioada următoare se stabileşte având în
vedere nivelul de 3,25% (5% - 1,75%) aplicat la creditul respectiv.
În situatia în care gradul de îndatorare este peste 3 sau capitalul propriu are o
valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs
valutar sunt nedeductibile, insa se reportează în perioadele următoare, până la
deductibilitatea integrală a acestora, conditia fiind ca gradul sa fie cuprins in intervalul
[0;3].
NOU
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din
diferenţele de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează existenţa ca efect al
unei operaţiuni de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor nou-
înfiinţaţi, respectiv celor care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după
caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de fuziune/divizare.
Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din
diferenţele de curs valutar al contribuabililor care nu îşi încetează existenţa ca efect
al unei operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca
întreg, se împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul
societăţii cedente, după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice
beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana
juridică cedentă.
Aceste prevederi referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile şi

diferenţele de curs valutar nu se aplică instituţiilor de credit - persoane juridice
române şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit - persoane juridice
străine, instituţiilor financiare nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional,
90
în cazul acestora cheltuielile cu dobânzile şi diferenţele de curs valutar fiind integral
deductibile.
Atenție! Pentru contractele de împrumut încheiate pe o durată mai mare de un

an cu persoane juridice străine, există obligația de notificare a operațiunii la BNR,
conform art. 64 din Regulamentul BNR nr. 31/2011 privind raportarea de date și
informații statistice. Prin intermediul acestei notificări se efectuează înregistrarea
operațiunii în Registrul datoriei private externe, completându-se o serie de formulare
care vor trebuie transmise la BNR - Direcția statistică.
15. Amortizarea fiscala – Art 28
In continuare va prezentam o serie de aspecte semnificative referitoare la

amortizarea fiscala extrase din Noul Cod fiscal:
a) in cazul mijloacelor fixe amortizabile sunt incluse si activele biologice de
natura imobilizarilor, înregistrate potrivit reglementărilor contabile;
b) cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se
recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe
o perioadă de 3 ani;
c) cheltuielile aferente achiziționării contractelor de clienţi, recunoscute ca
imobilizări necorporale potrivit reglementărilor contabile, se amortizează pe
durata acestor contracte;
d) in cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări
necorporale, potrivit reglementărilor contabile, acestea se amortizeaza fiscal pe o
perioadă de maximum 5 ani;
e) pentru investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor
ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care
conduc la obţinerea de beneficii economice viitoare, amortizarea fiscală se
calculează pe baza valorii rămase majorate cu investițiile efectuate, a metodei
de amortizare utilizată pentru mijlocul fix îmbunătățit, pe durata normală de
utilizare rămasă;
f) in cazul în care investiţiile se efectuează la mijloace fixe amortizabile pentru care
durata normală de utilizare este expirată, amortizarea fiscală se determină pe
baza metodei de amortizare corespunzătoare mijlocului fix îmbunătățit, pe durata
normală de utilizare stabilită de către o comisie tehnică internă sau un expert
tehnic independent;
g) in cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim de conservare,
în funcţie de politica contabilă adoptată, valoarea fiscală rămasă neamortizată la
momentul trecerii în conservare se recuperează pe durata normală de utilizare
rămasă, începând cu luna următoare ieşirii din conservare a acestora, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscala.
h) de regula, amortizarea fiscală se calculează începând cu luna următoare celei în
care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune. Prin excepție, mijloacele fixe
amortizabile transferate în cadrul operațiunilor de reorganizare se amortizează
91
prin continuarea regimului de amortizare aplicat anterior momentului
transferului, începând cu luna efectuării transferului, respectiv prin
continuarea regimului de conservare, după caz.
Regim cheltuieli cu investitii la active inchiriate

Legea 227/2015 – Noul cod fiscal
Pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate,
închiriate sau luate în locaţie de gestiune, amortizarea fiscală se calculează de cel care
a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de utilizare.

Amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe care
fac obiectul unor contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune, se calculează
astfel:
a) pe baza perioadei iniţiale/duratei rămase din perioada iniţială a contractului,
indiferent dacă acesta se prelungeşte ulterior, în cazul investiţiilor efectuate în
cadrul perioadei iniţiale a contractului de închiriere, concesiune, locaţie de
gestiune;
b) pe baza perioadei prelungite/duratei rămase din perioada prelungită a
contractului, în cazul investiţiilor efectuate în cadrul perioadei prelungite a
contractului de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune;
c) pe durata normală de funcţionare, potrivit opţiunii contribuabilului, începând cu
luna următoare finalizării investiţiei, în cazul investiţiilor ce pot fi identificate
potrivit Catalogului.
Amortizarea in cazul mijloacelor de transport

Pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de
pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria M1, cheltuielile cu amortizarea
sunt deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/lună. Aceste mijloacele de
transport nu pot fi amortizate în funcţie de numărul de kilometri sau numărul de ore
de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice.
Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport respective se înscriu în
oricare dintre următoarele categorii:
a) vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi
protecţie şi servicii de curierat;
b) vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test
drive şi pentru demonstraţii;
c) vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru
serviciile de taximetrie;
d) vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru
închiriere către alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul
contractelor de leasing operaţional sau pentru instruire de către şcolile de
şoferi.
92
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără
a lua în calcul amortizarea contabilă. Regula generala consta in faptul ca pierderile sau
câştigurile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe
se calculează pe baza valorii fiscale a acestora, diminuată cu amortizarea fiscala.
Atentie! Aceasta regula NU se aplica mijloacelor de transport a caror
amortizare este deductibila in limita a 1.500 lei/luna. (NOU)

La momentul scăderii din gestiune a mijloacelor de transport, valoarea
rămasă neamortizată este deductibilă în limita a 1.500 lei înmulţită cu numărul
de luni rămase de amortizat. ()
Exemplu:
Entitatea Leader a achizitionat un mijloc de transport in decembrie 2015 la costul de 150.000
lei, TVA 24% care va fi utilizat atat in scopuri economice, cat si in interes personal. Durata de
amortizare aleasa este de 4 ani.
In ianuarie 2017, entitatea vinde activul la pretul de vanzare de 130.000 lei, TVA 20%.
Care va fi tratamentul contabil si fiscal in aceasta perioada?
Entitatea Leader va efectua în contabilitate următoarele inregistrari:

 achizitia autoturismului (decembrie 2015):
150.000 lei 2133 = 404 186.000 lei

„Mijloace de transport” „Furnizori de imobilizări”
36.000 lei 4426
„TVA deductibilă”
 includerea a 50% din TVA în valoarea vehicului achiziţionat (decembrie 2015):
18.000 lei 2133 4426 18.000 lei

„Mijloace de transport” „TVA deductibilă”
Astfel, valoarea de intrare a vehiculului rutier este de 168.000 lei (150.000 lei + 18.000 lei),
sumă care va fi utilizata la calculul amortizării. Durata normală de utilizare aleasă de entitate este de 4
ani, cea ce înseamnă că amortizarea lunară va fi de 3.500 lei (168.000 lei / 48 luni):
3.500 lei 6811 = 2813 3.500 lei

„Cheltuieli de „Amortizarea echipamentelor
exploatare privind si mijloace or de transport”
amortizarea
imobilizărilor”
In perioada ianuarie 2016 – decembrie 2016, entitatea Leader va inregistra lunar o cheltuiala cu
amortizarea de 3.500 lei, insa isi va putea deduce doar 1.500 lei/luna.
La 31 decembrie 2016, in Declaratia 101 privind impozitul pe profit vom avea:
- la randul 14 „Amortizare fiscala”, suma de 18.000 lei (1.500 lei x 12 luni);
- la randul 31 „Amortizare contabila”, suma de 42.000 lei (3.500 lei x 12 luni).
93
In ianuarie 2017, în contabilitate vor fi reflectate următoarele inregistrari:
 vanzarea autoturismului:
156.000 lei 461 = 7583 130.000 lei
„Debitori diverşi” „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de
capital”
4427 26.000 lei
„TVA colectată”
 scoaterea din gestiune a activului cedat:
42.000 lei 2813 = 2133 168.000 lei

„Amortizarea „Mijloace de transport”
instalaţiilor si
mijloacelor de
transport”
126.000 lei 6583
„Cheltuieli privind
activele cedate şi alte
operaţii de capital”
Codul fiscal prevede ca regula generala faptul ca rezultatul din vânzarea unui mijloc fix
amortizabil se calculează pe baza valorii fiscale a acestuia, diminuată cu amortizarea fiscala. Insa, in
cazul mijloacelor de transport cu folosinta mixta, aceasta regula NU se aplica.
Durata ramasa de amortizare = 48 luni – 12 luni = 36 luni

Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 1.500 lei/luna x 36 luni = 54.000 lei
La vanzare - fiscal
Venituri impozabile (pret de vanzare) = 130.000 lei
Valoare neamortizata recunoscuta fiscal = 54.000 lei
Rezultat fiscal = 130.000 lei – 54.000 lei = 76.000 lei
La vanzare - contabil
Venituri (pret de vanzare) = 130.000 lei
Cheltuieli (valoare contabila neamortizata) = 168.000 lei – 42.000 lei = 126.000 lei
Castig contabil vanzare masina = 130.000 lei – 126.000 lei = 4.000 lei
Practic, in cele 12 luni de amortizare, entitatea a inregistrat o cheltuiala cu amortizarea de

42.000 lei, insa si-a putut deduce doar 18.000 lei. Cu toate acestea, la momentul vanzarii, desi rezulta
un castig contabil de 4.000 lei, societatea va datora impozit pe profit la castigul fiscal de 76.000 lei.
16. Valoarea fiscala a mijloacelor fixe – HG 1/2016
în cazul mijloacelor fixe care au fost reevaluate, înregistrându-se o creştere a

valorii acestora, şi la care, ulterior, se efectuează o reevaluare care determină o
descreştere a valorii acestora, se procedează la o scădere a rezervei din reevaluare în
limita soldului creditor al rezervei, în ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar
valoarea fiscală a terenurilor şi valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor
94
fixe amortizabile se recalculează corespunzător. În aceste situaţii, partea din rezerva
din reevaluare care a fost anterior dedusă şi nu a fost impozitată reprezintă
elemente similare veniturilor în perioada în care se efectuează operaţiunile de
reevaluare.
In valoarea fiscală a mijloacelor fixe, la data intrării în patrimoniu, se include şi
TVA devenită nedeductibilă, potrivit prevederilor Codului fiscal.
17. Recuperarea pierderii fiscale – Art 31
Aceste prevederi nu au cunoscut modificari semnificative. Pierderea anuală,

stabilită prin Declaraţia de impozit pe profit 101, se recuperează din profiturile
impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, în ordinea înregistrării acestora,
la fiecare termen de plată a impozitului pe profit.
Aşadar, atenţie în practică! În fiecare trimestru când calculaţi impozitul pe profit
trebuie să ţineţi cont de pierderea fiscală existentă, nu doar la sfârşitul anului când
întocmiţi Declaraţia 101 privind impozitul pe profit.
Exemplu:
Entitatea Leader, plătitoare de impozit pe profit, obţine în primul trimestru din
anul 2016 un rezultat fiscal de 12.500 lei. Pierderea fiscală aferentă anului 2015 a fost
de 41.200 lei.
Care este impozitul pe profit datorat pentru trimestru I din 2016?
Deşi a obţinut un profit de 12.500 lei, entitatea Leader va raporta în Declaraţia

100 aferentă primului trimestru un impozit pe profit de 0 lei.
La calculul impozitului pe profit, entitatea ia în considerare pierderea fiscală
obţinută în anul 2015. Având în vedere că pierderea fiscală existentă e mai mare decât
profitul aferent primului trimestru din 2016, rezultatul impozabil este 0 lei.
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor şi care anterior au realizat pierdere fiscală au dreptul sa o
recupereze de la data la care au revenit la impozit pe profit. Această pierdere se
recuperează pe perioada cuprinsă între anul înregistrării pierderii fiscale şi limita
celor 7 ani.
Exemplu:
În perioada 2008-2011, entitatea Leader a fost plătitoare de impozit pe profit,
interval în care a înregistrat următoarele pierderi fiscale:
 anul 2008 – 10.000 lei;
 anul 2009 – 15.000 lei;
 anul 2010 – 20.000 lei;
 anul 2011 – 5.000 lei.
95
În anii 2012 şi 2013, entitatea Leader a funcţionat ca microîntreprindere.
În primul trimestrul din anul 2014, aceasta a depăşit plafonul de 65.000 euro,
ceea ce înseamnă că începând cu 1 ianuarie 2014 a revenit la impozit pe profit. Vom
presupune că în primul trimestru din 2014, societatea a obţinut un profit impozabil de
50.000 lei.
Care este impozitul pe profit datorat în primul trimestru al anului 2014?
Pentru pierderea fiscală înregistrată în anul 2008, perioada de recuperare este

de 5 ani, ceea ce înseamnă că ultimul an în care această pierdere putea fi recuperată
este anul 2013. Chiar dacă în anii 2012 şi 2013 entitatea Leader a fost
microîntreprindere, perioada de recuperare de 5 ani cuprinde anii: 2009, 2010, 2011,
2012 şi 2013.
Practic, entitatea Leader nu se mai poate utiliza de această pierdere la calculul
impozitului pe profit aferent primului trimestru din anul 2014.
La 31 martie 2014:
Rezultat fiscal aferent primului trimestru = 50.000 lei
Rezultat impozabil = 50.000 lei – 15.000 lei – 20.000 lei – 5.000 lei = 10.000 lei
Impozit pe profit = 10.000 lei x 16% = 1.600 lei
În cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă

între prima zi a anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare
şi data închiderii procedurii de lichidare se consideră un an în ceea ce priveşte
recuperarea pierderii fiscale. (NOU)
18. Rezultatul fiscal al unui sediu permanent
Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul
impozabil care este atribuibil sediului permanent.
Pentru cheltuielile alocate sediului permanent de către sediul său principal,
documentele justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a
costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând
regulile preţurilor de transfer.
NOU
În situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, NU se determină dacă
activităţile unui nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un
sediu permanent, veniturile şi cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în
considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata legală de 6 luni sau
termenul prevăzut în convenţia de evitare a dublei impuneri, după caz, sunt depăşite.
96
Din impozitul pe profit datorat de sediul permanent, de la începutul activităţii,
se scad, dacă au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului permanent,
sumele reprezentând impozite cu reţinere la sursă.
Atunci când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un stat străin
prin intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de
evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt
stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda
scutirii, profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în România.
19. Declararea şi plata impozitului pe profit – regula generala
In ceea ce priveste declararea si plata impozitului pe profit, nu exista

modificari semnificative. Regula generala consta in faptul ca declararea şi plata
impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni
următoare încheierii trimestrelor I-III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit
aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la data de 25 martie inclusiv a
anului urmator.
Au obligatia sa declare şi sa plăteasca impozitul pe profit, anual, până la data de

25 februarie inclusiv a anului următor urmatoarele categorii de entitati:
- organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale si organizaţiile patronale;
- entitatile care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor
tehnice şi a cartofului, pomicultură şi viticultura; si
- cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular superior acreditate,
precum și cele autorizate asociaţiile de proprietari şi asociaţiile de
locatari si Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, daca obtin
venituri impozabile. (NOU)
Daca aceste entitati si-au modificat anul fiscal, atunci au obligaţia să depună
Declaraţia 101 şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv, până la
data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal modificat.
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare, au

obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul
până la închiderea perioadei impozabile.
Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare au obligaţia să depună
declaraţia anuală de impozit pe profit pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului
fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii
procedurii de lichidare şi să plătească impozitul pe profit aferent până la data
depunerii situaţiilor financiare.
97
20. Declararea impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate
O serie de contribuabili POT OPTA pentru declararea şi plata impozitului pe

profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul până la care se
efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a Declaraţiei 101
privind impozitul pe profit, respectiv 25 martie.
Cei care doresc să utilizeze această modalitate de plată a impozitului pe profit,

trebuie să depună Formularul 012 “Notificare privind modificarea sistemului
anual/trimestrial de declarare si plata a impozitului pe profit” până la data de 31
ianuarie a anului fiscal respectiv.
Opţiunea efectuată este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi.
Ieşirea din sistemul anual de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul
anului fiscal. Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea
sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, până la data
de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv, tot prin Formularul 012.
Entitatile care si-au modificat anul fiscal vor comunica organului fiscal
modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit,
în termen de 15 zile de la începutul anului fiscal modificat.
Entitatile care declara si platesc impozit pe profit anual pana pe 25 februarie

inclusiv a anului urmator, precum si următoarele categorii de entităţi NU pot opta
pentru acest sistem, dacă în anul precedent se încadrează în una dintre următoarele
situaţii:
a) au fost nou-înfiinţaţi, cu excepţia contribuabililor nou-înfiinţaţi ca efect al unor
operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii;
b) au înregistrat pierdere fiscală sau nu au datorat impozit pe profit anual;
c) s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu
desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare;
d) au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor;
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit

anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale
în sumă de o pătrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat
cu indicele preţurilor de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al
anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, pentru primele trei trimestre
ale anului.
Plăţile anticipate aferente trimestrului IV se declară şi se plătesc până la
data de 25 decembrie, respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal
modificat.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile
anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat conform Declaraţiei 101
privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul plăţile anticipate efectuate în acel an.
98
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile anticipate,
impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi se corectează, plăţile
anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării modificării se determină
în baza impozitului pe profit recalculat.
Contribuabilii care si-au modificat anul fiscal actualizează plățile

anticipate trimestriale cu ultimul indice al prețurilor de consum comunicat
pentru anul în care începe anul fiscal modificat. (NOU)
Pentru a înţelege mai bine acest concept, vă prezentăm un exemplu.
Exemplu:
În data de 15 ianuarie 2016, entitatea Leader reuşeşte să determine impozitul
pe profit final aferent anului 2015. Acesta este de 10.000 lei şi va fi declarat până în 25
martie 2016 în Declaraţia 101.
Presupunem ca indicele preţurilor de consum utilizat pentru actualizarea
plăților anticipate pentru anul fiscal 2016 este de 102,2%.
Societatea Leader optează până în 31 ianuarie 2016 pentru sistemul bazat pe

plăţi anticipate, prin depunerea Declaraţiei 012 la organul fiscal.
Astfel, impozitul anual anticipat pentru anul 2016 este de 10.220 lei (10.000 lei
x 102,2%). Pentru primele trei trimestre, societatea va depune Declaraţia 100 şi va
raporta un impozit de 2.555 lei pana pe data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului. Pentru cel de-al patrulea trimestru, entitatea va depune Declaratia 100
pana pe 25 decembrie 2016.
Ulterior, până în 25 martie 2017, entitatea Leader trebuie să depună Declaraţia

101 pentru anul 2016 în care să raporteze impozitul pe profit final, putând să rezulte
diferenţe de plată sau de recuperat.
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului

pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial şi care, în anul precedent, au
beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, iar în anul pentru care se
calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale
respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină
plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei privind
impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit
scutit.
99
21. Impozitul pe dividende – Art 43
O persoană juridică română care plăteşte dividende către o alta persoană

juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe
dividende reţinut către bugetul de stat. Aceste prevederi nu se aplică dacă beneficiarul
dividendelor deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de
participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 1 an împlinita până la
data plăţii acestora inclusiv.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, impozitul pe dividende se stabileşte prin

aplicarea unei cote de impozit de 5% asupra dividendului brut distribuit/plătit
unei persoane juridice/fizice române, indiferente de anul din care provine profitul.
(OUG 50/2015)
Impozitul pe dividende se declară prin intermediul Formularului 100

„Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” şi se plăteşte la bugetul de
stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul.
De exemplu, dacă dividendele sunt plătite către asociaţi în cursul lunii aprilie 2016,
impozitul va fi declarat în Formularul 100 aferent lunii aprilie şi trebuie achitat până la
data de 25 mai 2016.
În cazul în care dividendele distribuite nu au fost plătite până la sfârşitul anului

în care situaţiile financiare anuale au fost aprobate şi profitul a fost repartizat la
dividende, impozitul pe dividende aferent se plăteşte, după caz:
- până la data de 25 ianuarie a anului următor; sau
- până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care
au fost aprobate situaţiile financiare anuale.
Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite şi neplătite până la
sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, dacă în ultima zi a
anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana
juridică română care primeşte dividendele îndeplineşte condiţiile din primul
paragraf (minimum 10% din titluri pe o perioada de 1 an).
Exemplu:
Entitatea Leader a obtinut profit in ultimii ani si nu l-a repartizat pe rezerve sau pe alte
destinatii, situatia prezentandu-se astfel:
- Anul 2014 – 40.000 lei;
- Anul 2015 – 80.000 lei;
In data de 20 septembrie 2016, asociatii au decis sa repartizeze suma de 100.000 lei ca

dividende, fiind vorba de profitul anului 2014 si 60.000 lei din profitul anului 2015.
Avand in vedere ca Hotararea AGA a fost luata dupa data de 1 ianuarie 2016, societatea
va retine impozitul pe dividende in suma de 5.000 lei (5%), iar asociatii vor incasa suma de
95.000 lei.
100
22. Concluzii finale impozit pe profit
In continuare, am extras cateva dintre cele mai importante modificari care

vizeaza Titlul II „Impozitul pe profit” din Noul Cod fiscal, aplicabile incepand cu 1
ianuarie 2016:
a) cota impozitului pe dividende scade de la 16% la 5%, incepand cu 1 ianuarie
2016;
b) introducerea definitiei pentru termenii “retinere la sursa” si pentru “impozite
si contributii sociale cu retinere la sursa”, avand in vedere Decizia Curtii
Constitutionale 363/2015 prin care art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea
si combaterea evaziunii fiscale a fost declarat neconstitutional;
c) simplificarea modului de calcul al cheltuielilor de protocol deductibile si a
rezervei legale, prin raportare la rezultatul contabil, fara a se mai ajusta cu
veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri, cota de 2%
ramanand aceeasi;
d) rezerva legală se determina prin raportare la rezultatul contabil (fara a se mai
ajusta cu veniturile neimpozabile si cheltuielile aferente acestor venituri) si poate
constitui element similar veniturilor, impozitata ca atare proportional, in cazul
reducerii capitalului social;
e) in cazul cheltuielilor cu sponsorizarea, limita de 30/00 din cifra de afaceri a fost
majorata la 50/00 din cifra de afaceri, celelalte conditii ramanand neschimbate;
f) cheltuielile sociale sunt deductibile în limita unei cote de până la 5% (inainte,
limita era de 2%), aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului;
g) in cazul deducerii ajustarilor pentru deprecierea creantelor, a fost eliminata
conditia conform careia veniturile aferente creantelor trebuiau sa fie incluse în
veniturile impozabile ale contribuabilului;
h) pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor sunt deductibile si
in cazul in care au fost încheiate contracte de asigurare pentru acele sume;
i) ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile pot fi considerate
deductibile, daca se indeplinesc o serie de conditii (inainte, acestea erau
nedeductibile integral);
j) modificari in stabilirea gradului de indatorare calculat in vederea deducerii
cheltuielilor cu dobanzile si diferentele de curs valutar aferente anumitor
imprumuturi; de asemenea, a fost redusa si rata dobanzii utilizata pentru
imprumuturile in valuta de la 6% la 4%;
k) in cazul mijloacelor de transport (3.500 kg si 9 scaune), pentru cheltuielile
reprezentând diferențe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui
contract de leasing , limita de 50% se aplică asupra pierderii nefavorabile de
curs valutar, si nu asupra cheltuielilor inregistrate;
l) câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din
funcţiune a mijloacelor de transport supuse limitarii de amortizare nu se
determina in functie de valoarea fiscala a acestora, diminuata cu amortizarea
fiscala ci se tine cont de valoarea contabila neamortizata;
101
m) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile,
datorate către autorităţile române/străine sunt deductibile daca sunt aferente
contractelor încheiate cu aceste autorităţi;
n) cheltuielile efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative si
cu primele de asigurare voluntară de sănătate, sunt integral deductibile
pentru societate indiferent de suma (daca insa se depaseste limita de 400
euro/participant pentru fiecare dintre cele 2 cheltuieli, atunci sumele care
depasesc acele limite sunt considerate venituri salariale);
o) introducerea unor noi criterii pentru ca cheltuielile cu bunurile de natura
stocurilor sau cu mijloacele fixe amortizabile constatate lipsă din gestiune ori
degradate, neimputabile sa fie deductibile fiscal (nu e obligatoriu sa fi fost
asigurate, se accepta si daca au fost degradate calitativ și se face dovada
distrugerii si daca au termen de valabilitate/expirare depăşit);
p) cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite
ulterior ca fiind legate de fapte de corupţie sunt considerate nedeductibile;
q) cheltuielile deductibile sunt considerate cele efectuate în scopul desfăşurării
activităţii economice, lista de exemple din vechiul Cod fiscal fiind preluata partial
in Norme (cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate,
cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei,
produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, cheltuielile pentru
marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele existente sau noi, participarea
la târguri şi expoziţii etc);
r) modificarea termenului de depunere a Formularului 014 pentru entitatile care
opteaza sa isi modifice anul fiscal („15 zile de la data începerii anului fiscal
modificat”, in loc de „cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul
anului fiscal modificat”);
s) in cazul celor care isi modifica anul fiscal, dreptul organului fiscal de a stabili
impozitul pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a
lunii următoare celei în care se împlinesc 6 luni de la încheierea anului fiscal
pentru care se datorează obligația fiscală;
t) eliminarea din categoria entitatilor supuse cotei speciale de impozit de 5% a celor
care desfăşoară activităţi de natura pariurilor sportive;
u) deducerile fiscale prevăzute in cazul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare NU se
recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare;
v) in cazul scutirii de impozit a profitului reinvestit, a fost introdusa o noua
categorie de active (calculatoare electronice și echipamente periferice, mașini și
aparate de casă, de control și de facturare (clasa 2.2.9 din Catalog), precum și în
programe informatice);
w) la aplicarea facilitatii constand in scutirea de impozit a profitului reinvestit, in
situatia în care în trimestrul în care activele sunt puse în funcțiune se
înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârșitul anului
se înregistrează profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu
se recalculează;
102
x) dividendele primite de la o persoană juridică română sunt neimpozabile,
eliminandu-se astfel conditia introdusa la 1 ianuarie 2014 conform careia
entitatea care primeşte dividendele trebuie sa deţina la data înregistrării
acestora, pe o perioadă neîntreruptă de 1 an, minimum 10% din capitalul social al
persoanei juridice care distribuie dividende;
y) noi modificari in categoria veniturilor neimpozabile;
z) cultele religioase, instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi
cele autorizate si asociaţiile de proprietari sunt eliminate din categoria
entitatilor scutite de impozit pe profit, dar veniturile enumerate in lege vor fi
considerate nedeductibile;
aa) corelarea tratamentului contabil cu cel fiscal in cazul erorilor inregistrate in
contabilitate (semnificative sau nesemnificative);
bb) se introduce termenul de „tranzacţii transfrontaliere”, iar cele care sunt
calificate ca fiind artificiale de organul fiscal competent NU vor face parte din
domeniul de aplicare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri;
cc) in cazul sediilor permanente, rezultatul fiscal se stabileste tinand cont de noi
conditii.
dd) in cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe
profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, plăţile anticipate aferente
trimestrului IV se declară şi se plătesc până la data de 25 decembrie,
respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat.
103
C. Regimul microintreprinderilor
1. Aspecte generale – Art 47, 48
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
 realizează venituri, altele decât cele obţinute din:
- activităţi în domeniul bancar;
- activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital,
cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de
intermediere în aceste domenii;
- activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale.
 realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în
proporție de peste 80% din veniturile totale;
 a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de
500.000 euro (plafon introdus prin OUG 3/2017);
 capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
unitățile administrativ-teritoriale;
 nu se află în dizolvare, urmata de lichidare, înregistrată în registrul
comerţului sau la instanţele judecătoreşti.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, in categoria entitatilor care NU pot fi

microintreprinderi intra si cele din domeniul exploatarii zacamintelor petroliere si
gazelor naturale. O astfel de societate efectueaza investitii pe o perioada lunga de timp
(luni, ani de zile) pana in momentul in care ajunge sa genereze venituri.
Legea 571/2003 obliga firmele care aveau venituri pana in plafonul de 65.000
de euro sa fie microintreprinderi si astfel toate cheltuielile suportate cu investitiile
efectuate, cu amortizarea echipamentelor nu ar fi putut fi deduse ulterior, deoarece
atat timp cat esti microintreprindere NU exista notiunea de „pierdere fiscala”.
Noul Cod fiscal corecteaza aceasta nedreptate, prin faptul ca entitatile din acest
domeniu trebuie sa fie platitoare de impozit pe profit. Astfel, chiar daca obtin venituri
dupa cativa ani de investitii, acestea isi pot recupera pierderea fiscala, atat timp cat se
incadreaza in perioada de 7 ani.
Nu uitati si faptul ca, incepand cu 1 februarie 2013, condiţia cu numărul de

salariaţi (între 1 şi 9 salariaţi) a fost abrogată, iar plafonul veniturilor a fost micşorat
de la 100.000 de euro la 65.000 de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2016, plafonul a
redevenit 100.000 de euro, iar incepand cu anul 2017 trebuie sa ne raportam la un
plafon de 500.000 euro.
104
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în lei al plafonului este cel
de la închiderea exerciţiului financiar precedent.
Pentru anul 2017, cursul in functie de care se stabileste pragul de
500.000 euro este de 4,5411 lei/euro, plafonul fiind de 2.270.550 lei.
Pentru anul 2016, cursul in functie de care se stabileste pragul de
100.000 euro a fost de 4,5245 lei/euro, plafonul fiind de 452.450 lei.
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luaţi în calcul aceleaşi venituri care
constituie baza impozabilă. Nu trebuie să confundăm acest plafon cu cifra de afaceri a
unei societăţi.
Trecerea de la plafonul de 65.000 euro la 100.000 euro si 500.000 euro

Pana la intrarea in vigoare a noului Cod fiscal, trebuia sa ne raportam la plafonul
de 65.000 euro, atunci cand stabileam daca o entitate este platitoare de impozit pe
profit sau pe venit.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, in definitia microintreprinderii, plafonul a fost
majorat la 100.000 euro, iar pentru a fi microinteprindere trebuie ca toate acele
conditii din definitie sa fie indeplinite la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent.
HG 1/2016 - Normele de aplicare prevad faptul ca pentru încadrarea în
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2016, încadrarea în
nivelul veniturilor realizate de 100.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care
constituie baza impozabilă realizate la data de 31 decembrie 2015.
Concluzie:
Daca la 31 decembrie 2015, totalul veniturilor care se impoziteaza la o
microintreprindere este inferior plafonului de 100.000 euro, in anul 2016 trebuie sa
fiti microintreprindere. Astfel:
- daca la sfarsitul anului 2015 erati deja microintreprindere, atunci ramaneti
platitor de impozit pe venit si nu depuneti Declaratia 010 la organul fiscal;
- daca la sfarsitul anului 2015 erati platitor de impozit pe profit, atunci trebuie sa
depuneti Declaratia 010 la organul fiscal pana la 31 martie 2016, iar de la 1
ianuarie 2016 veti fi microintreprindere.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere, iar in perioada ianuarie - noiembrie
2015 a obtinut venituri din vanzarea marfurilor de 50.000 euro si venituri din
vanzarea unei cladiri 20.000 de euro. Astfel, plafonul de 65.000 de euro a fost depasit.
Conform legislatiei aplicabile in anul 2015 (Legea 571/20203), avand in vedere
ca entitatea a depasit plafonul in noiembrie 2015, incepand cu 1 octombrie 2015
(inceputul trimestrului in care s-a depasit plafonul) societatea va trece de la impozit pe
venit la impozit pe profit si va depune Declaratia 010 pana la 30 decembrie 2015.
Legea 571/2003 privind Codul fiscal preciza faptul ca, in cazul depasirii
plafonului in cursul anului, calculul impozitului pe profit se face de la 1 ianuarie 2015,
105
iar din acest impozit calculat se scade impozitul pe venit declarat la martie, iunie si
septembrie 2015. Pana la 25 martie 2016, societatea va depune Declaratia 101
aferenta anului 2015 si va declara impozitul pe profit rezultat.
Presupunem ca in luna decembrie societatea a mai obtinut venituri din vanzarea
marfurilor de 10.000 euro. Astfel, veniturile realizate pe intreg anul 2015 sunt de
80.000 euro, adica sub noul plafon de 100.000 euro.
Conform definitiei microinterprinderii din Noul Cod fiscal, modificat cu OUG
50/2015, o societate este microintreprindere daca la 31 decembrie a anului precedent
veniturile nu depasesc plafonul de 100.000 euro (lasam deoparte celelalte conditii din
definitie).
Astfel, pana la 31 martie 2016 (termen introdus de Legea 227/2015, fata de 31

ianuarie cum se proceda in trecut), entitatea va trebui sa depuna Declaratia 010 si sa
revina de la impozit pe profit la impozit pe venit incepand cu 1 ianuarie 2016.
Incepand cu anul 2017, conform OUG 3/2017 pentru modificarea si

completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie
2016, plafonul veniturilor in care o entitate ar trebui sa se incadreze pentru a fi
microintreprindere a crescut de la 100.000 euro la 500.000 euro.
Atentie! Pentru anul 2017, entitatile plătitoare de impozit pe profit care la 31
decembrie 2016 îndeplinesc condițiile pentru a fi microintreprindere sunt obligate sa
treaca la impozit pe venit începând cu 1 februarie 2017, urmând a depune Declaratia
de mentiuni 010 la organul fiscal până la 25 februarie 2017 inclusiv.
Tot pana la data de 25 februarie 2017 trebuie depusa și Declarația 101
privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obținut în perioada 1 - 31
ianuarie 2017. Rezultatul fiscal se ajustează corespunzător acestei perioade fiscale.
Este o situatie ciudata deoarece entitatile care au fost platitoare de impozit pe
profit in anul 2016 au ca termen de depunere pentru Declaratia 101 data de 25 martie
2017, iar daca in anul respectiv au inregistrat venituri impozabile mai mici de 500.000
euro, vor trece la microintreprindere de la 1 februarie 2017, iar Declaratia 101
aferenta lunii ianuarie trebuie depusa pana la 25 februarie 2017, o data anterioara
celei de 25 martie 2017.
Practic, mai ales in cazul in care in anul 2016 s-a inregistrat pierdere fiscala,
entitatile sunt fortate sa depuna Declaratia 101 aferenta anului 2016 pana la 25
februarie 2017, pentru a putea prelua apoi in Declaratia 101 a lunii ianuarie 2017
pierderea fiscala anterioara.
Situatii cu care va puteti intalni:
1. Daca o entitate platitoare de impozit pe profit obtine la 31 decembrie 2016

venituri sub vechiul plafon de 100.000 euro, va trece la impozit pe venit cu data
de 1 februarie 2017 (conditia fiind sa respecte celelalte criterii din definitia
microintreprinderii). Astfel, pentru luna ianuarie 2017, va depune Declaratia
101 privind impozitul pe profit pana la 25 februarie 2017, iar pentru anul 2016
106
va depune Declaratia 101 pana la 25 martie 2017 sau 25 februarie 2017 (daca
obține venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice și a
cartofului, pomicultură și viticultură). In plus, va depune Declaratia de mentiuni
010 pentru modificarea sistemului de impunere pana la 25 februarie 2017.

venituri mai mari de 100.000 euro dar pana in noul plafon de 500.000 euro, va
trece la impozit pe venit cu data de 1 februarie 2017 (conditia fiind sa respecte
celelalte criterii din definitia microintreprinderii). Astfel, pentru luna ianuarie
2017, va depune Declaratia 101 privind impozitul pe profit pana la 25 februarie
2017, iar pentru anul 2016 va depune Declaratia 101 pana la 25 martie 2017
sau 25 februarie 2017 (daca obține venituri majoritare din cultura cerealelor, a
plantelor tehnice și a cartofului, pomicultură și viticultură). In plus, va depune
Declaratia de mentiuni 010 pentru modificarea sistemului de impunere pana la
25 februarie 2017.

venituri sub vechiul plafon de 100.000 euro sau pana in noul plafon de 500.000
euro, insa ponderea veniturilor din activitatea de consultanta-management in
anul 2016 depaseste 20% din totalul veniturilor care se impoziteaza la o
microintreprindere, entitatea va ramane si in anul 2017 platitoare de impozit pe
profit.
4. Daca o microintreprindere obtine la 31 decembrie 2016 venituri sub vechiul

plafon de 100.000 euro sau pana in noul plafon de 500.000 euro, dar ponderea
veniturilor din activitatea de consultanta-management in anul 2016 depaseste
20% din totalul veniturilor care se impoziteaza la o microintreprindere (in
ultimul trimestru s-au desfasurat semnificativ astfel de activitati), entitatea va
trece la impozit pe profit incepand cu trimestrul respectiv, adica 1 octombrie
2016. De asemenea, in anul 2017 entitatea va ramane platitoare de impozit pe
profit avand in vedere ca la 31 decembrie 2016 veniturile din consultanta
depasesc ponderea de 20% din totalul veniturilor.
5. Daca o microintreprindere obtine la 31 decembrie 2016 venituri sub vechiul

plafon de 100.000 euro sau pana in noul plafon de 500.000 euro, aceasta
ramane si in anul 2017 platitoare de impozit pe venit. Daca in anul 2017
entitatea isi majoreaza capitalul social pana la nivelul de cel putin 45.000 lei,
aceasta poate opta sa treaca la impozit pe profit, incepand cu trimestrul in care
a indeplinit aceasta conditie. De exemplu, daca in luna mai 2017 entitatea si-a
majorat capitalul social de la 200 lei la 50.000 lei, aceasta poate sa treaca la
impozit pe profit incepand cu 1 aprilie 2017.
107
6. Daca o entitate platitoare de impozit pe profit, care intra in sfera Legii
170/2016 privind impozitul specific (restaurant, bar, hotel, pensiune), obtine la
31 decembrie 2016 venituri mai mari de 500.000 euro, va datora in anul 2017
impozit specific. Aceasta va depune Declaratia de mentiuni 010 pentru
modificarea sistemului de impunere pana la 31 martie 2017.
7. Daca o entitate platitoare de impozit pe profit, care intra in sfera Legii

170/2016 privind impozitul specific (restaurant, bar, hotel, pensiune), obtine la
31 decembrie 2016 venituri pana in noul plafon de 500.000 euro, va trece la
impozit pe venit cu data de 1 februarie 2017 (conditia fiind sa respecte
celelalte criterii din definitia microintreprinderii). Astfel, pentru luna ianuarie
2017, va depune Declaratia 101 privind impozitul pe profit pana la 25 februarie
2017, iar pentru anul 2016 va depune Declaratia 101 pana la 25 martie 2017. In
plus, va depune Declaratia de mentiuni 010 pentru modificarea sistemului de
impunere pana la 25 februarie 2017. In acest caz, trebuie sa vedem cum clarifica
acest conflict de legi si Normele de aplicare.
Persoanele juridice nou-înfiinţate sunt obligate să plătească impozit pe

veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atunci când, la data
înregistrării în registrul comerţului, capitalul lor social este deţinut de persoane, altele
decât statul şi unitățile administrativ-teritoriale.
Pe de alta parte, o persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta pentru a
plăti impozit pe profit, începând cu data înregistrării în registrul comerţului, dacă
intenţionează să desfăşoare:
- activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii;
gazelor naturale.
Modificarea plafonului capitalului social (45.000 lei fata de 25.000 euro) –

OUG 84/2016
Conform prevederilor din Codul fiscal aplicabile pana la 31 decembrie 2016,
persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării în registrul
comerţului, au un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al sumei de
25.000 euro pot opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb utilizat
pentru determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de
schimb comunicat de BNR valabil la data înregistrării persoanei juridice.
Opțiunea este definitivă, condiția fiind menținerea valorii capitalului social de la
data înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice
respective. În cazul în care această condiţie nu este respectată, persoanele juridice
devin microîntreprinderi, începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social
108
este redus sub valoarea reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la
data înregistrării, daca respecta criteriile din definitia microintreprinderii.
OUG 84/2016 a modificat aceasta prevedere, in sensul diminuarii plafonului

pana la nivelul sumei de 45.000 lei.
Pentru entitatile care au aplicat aceasta prevedere în forma în vigoare până la
31 decembrie 2016, condiţia referitoare la menţinerea capitalului social la cel puţin
echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro se consideră îndeplinită şi în situaţia în care
capitalul social scade până la nivelul sumei de 45.000 lei.
Microîntreprinderile existente care au un capital social de cel puţin 45.000 lei
pot opta să fie plătitoare de impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2017 sau cu
trimestrul în care această condiţie este îndeplinită. Opţiunea este definitivă, cu condiţia
menţinerii valorii capitalului social pentru întreaga perioadă de existenţă a persoanei
juridice respective.
În cazul în care această condiţie NU este respectată, persoana juridică devine
microintreprindere începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este
redus sub valoarea de 45.000 lei, dacă sunt îndeplinite condiţiile din definitia
microintreprinderii.
Trecerea de la microîntreprindere la impozit pe profit ca urmare a opţiunii se
comunică organului fiscal. Calculul şi plata impozitului pe profit de către
microîntreprinderile care optează să treaca la impozit pe profit se efectuează luând în
considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.
Atentie! Chiar daca la 31 decembrie 2016 o microintreprindere are un capital

social mai mic decat plafonul de 45.000 lei, insa doreste sa treaca la impozit pe profit,
aceasta isi poate majora capitalul social, iar din trimestrul respectiv isi schimba
regimul de impozitare. Sunt entitati care efectueaza o serie de investitii si pe care le-ar
avantaja sa isi deduca cheltuielile suportate. Chiar daca veniturile obtinute sunt mai
mici decat echivalentul a 500.000 euro, prin majorarea capitalului social entitatea
poate opta sa treaca la impozit pe profit.
2. Depasirea plafonului de 500.000 euro sau a ponderii de 20% din

venituri

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari
de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în
veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit
începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele de mai sus, luând insa
în considerare veniturile obtinute și cheltuielile suportate de la începutul anului
fiscal.
Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit
calculat de la începutul anului fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și
impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.
109
Aceste entitati depun Declaraţia 010 de modificare a vectorului fiscal în termen
de 30 de zile de la momentul in care una din cele 2 limite este depasita. Verificarea
depăşirii ponderii de 20% se realizează la sfârşitul fiecărui trimestru.
Dupa 1 ianuarie 2016 – Legea 227/2015 (Noul Cod fiscal)

Conform NOULUI Cod fiscal 2016, dacă în cursul unui an fiscal se depaseste
plafonul de 100.000 de euro (500.000 euro incepand cu 1 ianuarie 2017), se datorează
impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv. Astfel, calculul şi plata
impozitului se efectueaza luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate
începând cu acel trimestru, fara a se tine cont de perioadele anterioare din anul
respectiv.
In acest sens si Declaratia 101 a fost modificata pentru ca entitatea sa
evidentieze strict veniturile si cheltuielile inregistrate incepand cu acel trimestru in
care a depasit limita. In MOf nr nr. 950 din 25 noiembrie 2016 a fost publicat OPANAF
3386/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularelor 101 "Declaraţie
privind impozitul pe profit" şi 120 "Decont privind accizele”, prin care a fost eliminat
randul 51 “Impozit pe veniturile microintreprinderilor declarat pentru anul de
raportare prin Formularul 100”.
Acest tratament pe unii ii avantajeaza, iar pe altii ii incurca....Presupunand ca o

societate depaseste in august 2016 plafonul de 100.000 euro, incepand cu 1 iulie 2016
este platitoare de impozit pe profit.
Daca in primele 6 luni veniturile ar fi fost mult mai mari decat cheltuielile, atunci
pentru entitate este un lucru bun faptul ca NU trebuie sa recalculeze 16% de la
inceputul anului....A datorat 3% din venituri, ceea ce o avantajeaza.
Daca in schimb, in primele 6 luni ale anului, cheltuielile sunt mai mari decat
veniturile, atunci ar fi preferat o recalculare a impozitului pe profit de la inceputul
anului...
Depinde astfel de situatia in care va incadrati.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader (microintreprindere)
înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii mentenanţă – 50.000 lei;
- venituri din servicii de consultanţă – 5.000 lei;
- cheltuieli deductibile – 30.000 lei.
În al doilea trimestru, societatea se axează în special pe consultanţă, prin

cooptarea unor clienţi noi pe acest domeniu, astfel că se cunosc următoarele venituri
şi cheltuieli:
- venituri din servicii mentenanţă – 50.000 lei;
- venituri din servicii de consultanţă – 100.000 lei;
- cheltuieli deductibile aferente trimestrului II – 80.000 lei.
Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader?
110
LEGISLATIA pana la 31 decembrie 2015:
În primul trimestru, societatea obţine venituri din consultanţă sub plafonul de
20% din total venituri, prin urmare va înregistra impozit pe venitul
microintreprinderilor.
Impozit pe venit = 3% x (50.000 lei + 5.000 lei) = 1.650 lei
Inregistrarea contabila este:
1.650 lei 698 = 4418 1.650 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe venit
venit
Începând cu al doilea trimestru, deoarece ponderea veniturilor din consultanţă

în totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000 lei), societatea va
aplica impozit pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate de la
începutul anului fiscal.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie să depună Declaratia 010 de
modificare a vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit
făcându-se cu 1 aprilie.
Venituri din exploatare (55.000 lei + 150.000 lei) 205.000 lei

Ch ltuieli deductibile (30.000 lei + 80.000 lei) 110.000 lei
Profit impozabil 95.000 lei
Impozit pe profit (ianuarie – iunie) 15.200 lei
Impozit pe venit declarat la 31 martie 1.650 lei
Impozit pe profit de declarat la 30 iunie 13.550 lei
Inregistrarea contabila este:
13.550 lei 691 = 4411 13.550 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit
NOUL COD FISCAL (dupa 1 ianuarie 2016):

În primul trimestru, societatea va proceda in acelasi mod, declarand impozit pe
venit de 1.650 lei (3% x (50.000 lei + 5.000 lei)).
La sfarsitul celui de-al doilea trimestru, avand in vedere ca ponderea veniturilor
din consultanţă în totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000
lei), societatea va aplica impozit pe profit, insa va tine cont doar de veniturile şi
cheltuielile înregistrate începand cu acel trimestru.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie să depună Declaratia 010 de
modificare a vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit
făcându-se cu 1 aprilie.
111
Venituri din exploatare (aprilie – iunie) 150.000 lei
Cheltuieli deductibile (aprilie – iunie) 80.000 lei
Profit impozabil Trimestrul II 70.000 lei
Impozit pe profit (trimestrul II) 11.200 lei
Inregistrarea contabila la 30 iunie:

11.200 lei 691 = 4411 11.200 lei
Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit
3. Cota de impozitare – Art 51

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, fara alte
conditii sau criterii de indeplinit.
Intre 1 ianuarie 2016 – 31 decembrie 2016
Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal,
publicata in MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015, in anul 2016, cotele de impozitare au
fost:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017)
Conform OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015

privind Codul fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2016, cotele de impozitare
pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulți salariați;
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu

normă întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care
remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut
pe ţară garantat în plată.
112
Exemplu:
Entitatea Leader s-a infiintat in 17 ianuarie 2016 pe durata nelimitata si are un
asociat unic care nu a mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana
juridica. Situatia contractelor de munca/mandat se prezinta astfel:
Tip contract Data angajarii Norma Data plecarii Venit brut

Contract de munca 23 ianuarie 2016 4 ore/zi 7 august 2017 1.000 lei
Contract de munca 8 februarie 2016 2 ore/zi 11 noiembrie 2018 700 lei
Contract de munca 10 martie 2016 4 ore/zi 5 iulie 2019 1.400 lei
Contract de mandat 5 septembrie 2017 - - 1.500 lei
Care este cota de impozitare utilizata de entitate?
Trebuie analizate cu atentie primele 24 de luni de la data infiintarii societatii.
Trimestrul I 2016 – Trimestrul II 2017

Entitatea va utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%. Chiar
daca nu are o persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă,
in primele 60 de zile de la data infiintarii, aceasta a incheiat 3 contracte de munca cu
timp partial, insa fractiunile de norma insumate depasesc echivalentul unei norme
întregi de 8 ore/zi.
Daca cel de-al III-lea contract de munca ar fi fost incheiat dupa trecerea
periodei de 60 de zile de la infiintarea firmei, atunci entitatea ar fi utilizat cota
standard de impozit de 3%.
Trimestrul III 2017

In luna august 2017, contractul de munca al primului angajat al societatii se
incheie, ceea ce inseamna ca fractiunile de norma insumate ale celor 2 contracte
ramase reprezinta 6 ore/zi, nedepasind echivalentul unei norma intregi de 8 ore/zi.
Avand in vedere ca in acelasi trimestru a fost semnat contractul de mandat cu
administratorul societatii, iar venitul stabilit de comun acord depaseste nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară, entitatea va utiliza in continuare cota redusa
de impozit de 1%.
Daca nu ar fi existat acest contract de mandat si pana la sfarsitul trimestrului

in care contractul de munca a fost incheiat nu ar fi fost semnat un nou contract de
munca cu o norma de cel putin 2 ore/zi, atunci entitatea Leader ar fi utilizat cota
standard de impozit pe venit de 3% incepand cu cel de-al treilea trimestru din 2017.
Trimestrul IV 2017 – Trimestrul I 2018

Daca informatiile raman aceleasi ca in situatia prezentata in tabelul de mai sus,
entitatea Leader va utiliza cota redusa de impozitare de 1% pana la sfarsitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni de la infiintarea firmei,
respectiv pana la 31 martie 2018.
Incepand cu Trimestrul II 2018
113
Incepand cu cel de-al doilea trimestru al anului 2018, in functie de numarul de
salariati sau de existenta contractelor de mandat, entitatea Leader va utiliza cota de
impozitare astfel:
- 1% daca va avea unul sau mai multi salariați;
- 3 % daca NU va avea salariați.
Concluzii:
- firmele care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016 vor utiliza cota de 1% pentru
primii doi ani de la infiintare, chiar daca au un singur angajat;
- incepand cu 1 ianuarie 2017, firmele care nu sunt nou infiintate pot utiliza cota
de 1% daca au cel putin un angajat;
- orice microintreprindere poate trece la cota redusa de impozitare de 1% din
trimestrul in care are salariati, chiar daca la 31 decembrie 2016 NU are salariati.
4. Baza impozabila in cazul unei microintreprinderi – Art 53
Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
 veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile
721 şi 722);
 veniturile din subvenţii (conturile 741 si 7584);
 veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere
de valoare (grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil;
 veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau
penalităţi de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul
profitului impozabil;
 veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de
asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura
stocurilor sau a activelor corporale proprii;
 veniturile din diferențe de curs valutar (contul 765);
 veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în
funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea
acestora (contul 768 partial);
 valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709);
 veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite,
titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea
Despăgubirilor sau moştenitorii legali ai acestora;
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor
Omului;
114
 veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată
convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în
statul străin.
La baza impozabilă se adaugă următoarele:

 valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609);
 în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în
cazul contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă
dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare
aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei
valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din
diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate
cumulat de la începutul anului;
 rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau
anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor
fixe care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost
impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de
impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată
modificării destinaţiei rezervei, distribuirii acesteia către participanţi sub
orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt
motiv;
 rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt
utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către
participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru
oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până
la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei
impozabile ca urmare a lichidării.
Dacă o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie

a acestora se deduce din baza impozabilă în trimestrul în care au fost puse în
funcţiune. Microîntreprinderile sunt obligate să ţină evidenţa amortizării fiscale.
Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul plafonului de 100.000 euro sau
al ponderii veniturilor de 20% din totalul veniturilor, se vor lua în calcul aceleaşi
venituri care constituie baza impozabilă si nu cifra de afaceri a societatii.
Tratament ajustari si provizioane

Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal prevede faptul ca baza impozabilă o
constituie veniturile din orice sursă, la care se fac o serie de ajustari. Este de retinut ca
incepand cu 1 ianuarie 2016, din baza de impozitare se scad si veniturile din
provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare (grupa 78),
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Cu alte cuvinte, daca la momentul constituirii unei ajustari pentru depreciere
societatea a fost platitoare de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala respectiva, iar
115
la momentul anularii ajustarii pentru depreciere este microintreprindere, atunci
venitul este inclus in baza de impozitare la care se utilizeaza cota de impozitare, in
functie de numarul salariatilor din acel trimestru.
Exemplu:
In aprilie 2015, entitatea Leader, platitoare de impozit pe profit, a emis o factura de
servicii de paza in suma de 5.000 lei, plus TVA unui client. Avand in vedere ca in data de 19
noiembrie 2015 a inceput procedura de deschidere a falimentului debitorului respectiv,
societatea Leader decide sa constituie o ajustare pentru depreciere la nivelul intregii creante.
In anul 2015, entitatea Leader a realizat venituri la nivelul sumei de 45.000 de euro.
In data de 7 iunie 2016, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea isi scoate
din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea Leader
nu are salariati.
 emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2015):
6.200 lei 4111 = 704 5.000 lei
Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 1.200 lei
TVA colectată
Noiembrie 2015
 înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului debitorului:
6.200 lei 4118 = 4111 6.200 lei
Clienţi incerţi sau în litigiu Clienţi
 înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa respectivă:

6.200 lei 6814 = 491 6.200 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor -
deprecierea activelor clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015, entitatea
va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 6.200 lei.
Avand in vedere ca in anul 2015 entitatea Leader a obtinut venituri in suma de 45.000
de euro, inseamna ca de la 1 ianuarie 2016 va trece la impozit pe venit.
Iunie 2016
 scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:
5.000 lei 654 = 4118 5.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în litigiu
debitori diverşi
 ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(1.200 lei) 4118 = 4427 (1.200 lei)
Clienţi incerţi sau în litigiu TVA colectată
116
 anularea ajustării pentru depreciere:
6.200 lei 491 = 7814 6.200 lei
Ajustări pentru deprecierea Venituri din ajustări
creanţelor - clienţi pentru deprecierea
activelor circulante
Chiar daca de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA este de 20%, ajustarea TVA se
efectueaza utilizand cota de TVA valabila la momentul emiterii facturii initiale, respectiv de
24%.
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea Leader este
microintreprindere. Daca o astfel de situatie ar fi avut loc in anul 2015, venitul din ajustari
pentru depreciere ar fi fost eliminat din baza de impozitare.
Insa, incepand cu 1 ianuarie 2016, tratamentul fiscal al veniturilor din ajustari pentru
depreciere in cazul microintreprinderilor a fost modificat. Astfel, venitul din ajustari pentru
depreciere in suma de 6.200 lei se impoziteaza cu 3% in al doilea trimestru al anului, deoarece
la momentul constituirii ajustarii, societatea era platitoare de impozit pe profit si si-a dedus
cheltuiala aferenta.
Daca in anul 2015 societatea ar fi fost microintreprindere, atunci nici cheltuiala nu ar fi
putut fi dedusa si nici venitul nu ar fi fost impozitat in anul 2016.
Tratament rezerve
Pentru o intelegere cat mai buna a urmatorului exemplu, facem urmatoarele
precizari. Incepand cu 1 ianuarie 2007, definitia valorii fiscale a mijloacelor fixe a fost
modificata. Astfel, intre 01 ianuarie 2007 – 30 aprilie 2009, cheltuielile cu amortizarea
aferentă rezervelor din reevaluare au fost considerate deductibile. Cu alte cuvinte,
daca in urma unei reevaluari ar fi crescut valoarea activului, atunci ar fi crescut si
amortizarea acestuia, iar Codul fiscal a considerat intreaga cheltuiala cu amortizarea ca
fiind deductibila.
De-abia incepand cu 1 mai 2009, odată cu adoptarea OUG 34/2009, în Codul

fiscal a fost introdus un nou alineat (art.22, alin (51)) care oarecum a limitat
recunoaşterea fiscală a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare.
Cu alte cuvinte, în cazul unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este
considerată integral deductibilă, însă diferenţa dintre amortizarea calculată având la
bază valoarea justă şi amortizarea aferentă activului înainte de reevaluare reprezintă
element similar veniturilor şi se impozitează pe masura amortizarii, nu doar la
schimbarea destinaţiei rezervei cum era pana in acel moment.
Exemplu:
In data de 15 decembrie 2005, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul de
240.000 lei, durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare adoptată de
entitate este cea liniară.
La data de 31.12.2007, entitatea a reevaluat activul, valoarea justă fiind de 288.000 lei.
Entitatea a optat pentru transferul rezervei din reevaluare la rezerve (rezultat reportat,
117
incepand cu 1 ianuarie 2015) la derecunoasterea activului si nu pe masura amortizarii.
Incepand cu 1 februarie 2013, avand in vedere indeplinirea criteriilor, entitatea a trecut
de la impozit la profit la impozit pe venit.
In ianuarie 2016, entitatea vinde cladirea la pretul de vanzare de 250.000 lei, TVA 24%.
Înregistrările contabile efectuate sunt:

Înregistrarea amortizării aferente anilor 2006 si 2007:
4.800 lei 6811 = 2812 4.800 lei

,,Cheltuieli de „Amortizarea construcţiilor”
exploatare privind
amortizarea
imobilizărilor”
Reevaluarea construcţiei (31.12.2007):

* Cost de achiziţie 240.000 lei
– Amortizare cumulată pe 2 ani ((240.000 / 50) x 2) 9.600 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 230.400 lei
* Valoare justă 288.000 lei
* Surplus obţinut din reevaluare 57.600 lei
- eliminarea amortizării cumulate
9.600 l 2812 = 212 9.600 lei

„Amortizarea „Construcţii”
construcţiilor”
- înregistrarea plusului de valoare constatat la 31 decembrie 2007
57.600 lei 212 = 105 57.600 lei

„Construcţii” „Rezerve din reevaluare”
288.000
Amortizare lunara după reevaluare = = 500 lei.
48  12
240.000
Amortizare lunara inainte de reevaluare = = 400 lei
50  12
In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea si-a dedus o amortizare lunara
de 500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare. Astfel, in acest interval de timp, si-a
dedus „in plus” o suma de 1.600 lei (16 luni x 100 lei).
Incepand cu 1 mai 2009, regimul este urmatorul:
- entitatea isi deduce o amortizare lunara de 500 lei;
- diferenta de 100 de lei intre amortizarea curenta si cea calculata in functie de costul
initial este considerata element similar veniturilor si impozitata ca atare.
Incepand cu 1 februarie 2013, entitatea trece la regimul microintreprinderilor,
calculand impozit pe venit utilizand cota de 3%. Astfel, nu se mai pune problema deducerii
amortizarii de 500 lei/luna si nici a impozitarii diferentei de 100 lei/luna.
118
ANUL 2016:
Amortizare cumulata inainte de vanzare (1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2015) = 500
lei x 96 luni = 48.000 lei
Valoare ramasa neamortizata = 288.000 lei – 48.000 lei = 240.000 lei
Înregistrarile contabile sunt:

- vanzarea cladirii
310.000 lei 461 = 7583 250.000 lei

„Debitori diversi” „Venituri din cedarea
activelor” 60.000 lei
4427
„TVA colectata”
- scoaterea din gestiune a cladirii

48.000 lei 2812 = 212 288.000 lei
„Amortizarea „Constructii”
construcţiilor”
240.000 lei 6583
„Cheltuieli cu cedarea
activelor”
- transferul rezervei la rezultat reportat
57.600 lei 105 = 1175 57.600 lei

„Rezerve din reevaluare” „Rezultatul reportat
reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare”
Tratament fiscal actual (daca vanzarea ar fi avut loc in anul 2015)

In baza de impozitare a microintreprinderilor, intra si veniturile din vanzarea activelor
imobilizate. Astfel, presupunand ca nu depaseste plafonul de 65.000 euro cumulat cu alte
venituri obtinute in acest an, entitatea ar fi datorat un impozit calculat astfel:
Impozit pe venit = 250.000 lei x 3% = 7.500 lei
NOUL Cod fiscal (dupa 1 ianuarie 2016)

In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea a dedus o amortizare lunara de
500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare, deoarece in valoarea fiscala a mijloacelor
fixe intra plusurile de valoare constatate cu ocazia reevaluarilor.
Astfel, in acest interval de 16 luni, entitatea Leader a dedus „in plus” o suma de 1.600 lei
(16 luni x 100 lei), fara ca aceasta sa fie impozitata.
Daca entitatea ar fi fost platitoare de impozit pe profit, rezerva din reevaluare care nu a
fost impozitata incepand cu 1 mai 2009 ar fi fost supusa la momentul vanzarii impozitului pe
profit de 16%.
119
Avand in vedere vanzarea cladirii in anul 2016 si a faptului ca entitatea este
microintreprindere, NU se va impozita toata rezerva din reevaluare ci doar partea din rezerva
care a fost dedusa la calculul profitului impozabil şi nu a fost impozitata în perioada
ianuarie 2008 – aprilie 2009, respectiv suma de 1.600 lei.
Impozit pe venit = (250.000 lei + 1.600 lei) x 3% = 7.548 lei
5. Declararea mentiunilor – Art 55
Daca la sfarsitul unui an, o entitate plătitoare de impozit pe profit indeplineste

criteriile din definitia microintreprinderii, atunci aceasta va trece la regimul
microîntreprinderilor incepand cu anul urmator. In acest sens, va comunica organului
fiscal competent modificarea regimului (de la impozit profit – la impozit pe venit)
până la 31 martie inclusiv a anului urmator (pana la 31 decembrie 2015, termenul
era 31 ianuarie a anului urmator).
Incepand cu 1 ianuarie 2016, persoanele juridice care se înfiinţează în cursul
unui an fiscal trebuie sa comunice organului fiscal competent aplicarea regimului
microîntreprinderilor, in termen de 30 de zile de la infiintare. Anterior, persoanele
juridice care se înfiinţau în cursul unui an fiscal înscriau menţiunea în cererea de
înregistrare la registrul comerţului.
Daca în cursul anului fiscal, in structura capitalului social al unei

microintreprinderi intervine statul sau vreo unitate administrativ-teritoriala sau daca
aceasta se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului
sau la instanţele judecătoreşti, microîntreprinderea comunică organului fiscal
competent ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până
la 31 martie inclusiv a anului fiscal următor.
6. Microintreprinderile – o solutie reala pentru inlocuirea PFA-urilor in 2017?
In acest subcapitol incercam sa prezentam avantajele si dezavantajele unei

microintreprinderi in relatia cu o PFA (persoana fizica autorizata). Avand in vedere
faptul ca incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu si contributie la
asigurarile sociale (CAS de 10,5% sau 26,3%, conform optiunii acestora) calculat la
venitul net obtinut, pe langa contributia la sanatate (CASS) de 5,5% si impozit pe venit
de 16%, se pune problema daca suspendarea sau incetarea activitatii pe PFA si
infiintarea unei microintreprinderi reprezinta o solutie de luat in seama.
Trebuie sa tinem cont ca, incepand cu 1 ianuarie 2017, baza de calcul pentru
contributiile sociale este plafonata la nivelul a 5 salarii medii brute pe economie x 12
luni.
120
A) Microintreprinderea in 2017
Asa cum am mai precizat, incepand cu 1 ianuarie 2017, cotele de impozitare

valabile pentru entitatile deja infiintate sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au cel putin un salariat;
Daca, în cursul anului, numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare de
mai sus se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat
modificarea.
Cota de impozitare va fi de 1% pentru primele 24 de luni de la data infiintarii

pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care:
- au cel puţin un salariat (angajarea trebuie efectuata în termen de 60 de zile
inclusiv de la data infiintarii);
- sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni; si
- acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane
juridice.
In acest caz se observa o conditie importanta si anume aceea ca asociatii sa nu fi
detinut titluri in alte entitati. Astfel, de aceasta cota redusa nu pot beneficia toate
microintreprinderile nou infiintate.
In cazul unei societati comerciale, pe perioada anului, asociatii NU au voie sa
utilizeze banii societatii in scopuri personale. Dupa aprobarea situatiilor financiare,
acestia pot repartiza profitul la dividende, suportand un impozit suplimentar aplicat la
suma repartizata.
Incepand cu 1 ianuarie 2016 impozitul pe dividende a scazut de la 16% la
5%, iar de la 1 ianuarie 2017, pentru veniturile din dividende ar fi trebuit sa se
datoreze contributia la sanatate de 5,5%, chiar daca beneficiarul era salariat sau
obtinea si alte venituri. Insa, OUG 3/2017 revine la tratamentul aplicabil si in anii
anteriori si anume nu se datoreaza CASS pentru veniturile din investitii financiare,
daca persoana mai obtine si alte venituri supuse CASS.
B) PFA
Incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu si CAS de 10,5%
sau 26,3% din venitul net obtinut (venituri – cheltuieli), chiar daca obtin venituri din
salarii sau nu. Exceptati sunt pensionarii si cei asigurati intr-un sistem propriu de
asigurari sociale (notarii, avocatii).
Exemplu Micro vs PFA:

In cursul anului 2017, o entitate obtine venituri de 100.000 lei si cheltuieli de
20.000 lei (nu exista angajati).
a) Microintreprinderea
Societatea va datora un impozit pe venit de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), iar
profitul net va fi de 77.000 lei (100.000 lei – 23.000 lei). Pentru a utiliza banii in scop
121
personal, asociatul va mai suporta un impozit pe dividende in anul urmator celui in
care profitul a fost obtinut de 3.850 lei (77.000 lei x 5%). Suma neta de care va putea
dispune asociatul firmei va fi de 73.150 lei (77.000 lei – 3.850 lei).
Procent net (castig/venit) = 73%
Incepand cu 1 februarie 2017 pentru dividende se datoreaza si CASS de 5,5%

daca persoana nu are si alte venituri, iar cand organul fiscal va emite decizie de
impunere pentru persoana respectiva, ar mai avea de platit CASS de 4.235 lei (77.000
lei x 5,5%). In acest caz, suma neta cu care va mai ramane asociatul ar fi de 68.915 lei
(73.150 – 4.235 lei).
b) PFA
Venitul net obtinut este de 80.000 lei. Astfel, persoana fizica va datora CAS de
8.400 lei (80.000 lei x 10,5%) si CASS de 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%), rezultand
contributii totale de 12.800 lei. Astfel, venitul net impozabil este de 67.200 lei (80.000
lei – 12.800 lei), iar impozitul pe venit de 10.752 lei (67.200 lei x 16%). Persoana fizica
va ramane in final cu 56.448 lei (67.200 lei – 10.752 lei).
Daca persoana a optat pentru o contributie la pensii de 10,5%, atunci nu va

beneficia de intreg stagiul de cotizare in momentul stabilirii punctajului pentru pensie.
Daca ar fi optat pentru contributia integrala de 26,3%, atunci situatia ar fi fost:
- CAS - 21.040 lei (80.000 lei x 26,3%);
- CASS - 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%);
Contributiile totale sunt in acest caz de 25.440 lei. Astfel, venitul net impozabil
este de 54.560 lei (80.000 lei – 25.440 lei), iar impozitul pe venit de 8.730 lei (54.560
lei x 16%). Persoana fizica va ramane in final cu 45.830 lei (54.560 lei – 8.730 lei).
Exista insa o serie de limite in cazul microintreprinderilor de care trebuie sa

tineti cont inainte de a lua decizia de inchidere a PFA-ului:
- daca prin activitatea desfasurata de dvs realizati venituri mai mari de 500.000
euro, plafonul in lei fiind stabilit utilizand cursul de schimb de la sfarsitul anului
precedent, atunci NU puteti fi microintreprindere (firmele care depasesc acest
plafon datoreaza un impozit de 16% din profitul obtinut, neexistand diferente
majore intre o astfel de firma si un PFA, din punct de vedere al regimului de
impozitare);
- trebuie sa tineti cont de obiectul de activitate desfasurat, deoarece nu puteti fi
microintreprindere daca ponderea veniturilor din consultanta sau management
depaseste 20% din totalul veniturilor;
- asa cum am mai precizat, in cazul unei persoane juridice resursele financiare nu
pot fi utilizate in cursul anului, ci doar dupa aprobarea situatiilor financiare si
suportarea impozitului pe dividende.
122
Ramane ca dvs sa decideti ce sistem este mai avantajos. Functionand ca PFA,
puteti utiliza banii obtinuti si in cursul anului, iar contributiile sociale suportate (la
pensii si sanatate) va asigura statutul de persoana asigurata. Bineinteles ca decizia
trebuie luata in baza mai multor factori care tin de fiecare speta in parte, in acest
subcapitol fiind prezentate cateva dintre cele mai semnificative criterii de apreciere.
Insa, trebuie sa acordati atentie si marjei de profit existenta, modul in care o societate
sau un PFA sunt analizate in momentul in care se doreste obtinerea unui credit, modul
in care partenerii comerciali (clienti, furnizori) sunt influentati de forma de organizare
aleasa etc.
7. Alte aspecte esentiale
a) microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfăşoare

activităţi de natura celor de mai jos datorează impozit pe profit începând cu
trimestrul respectiv, iar calculul şi plata impozitului pe profit se efectuează
luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu
trimestrul respectiv:
- activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital,
cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de
intermediere în aceste domenii;
gazelor naturale.
b) persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în cursul aceluiași an în
care a început lichidarea, au obligaţia să depună declaraţia de impozit pe
veniturile microîntreprinderilor şi să plătească impozitul aferent până la
data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent;
c) persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare, au
obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile;
d) pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către
o persoană juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice
aceleasi prevederi ca si entitatile platitoare de impozit pe profit.
8. Concluzii finale Microintreprinderi

vizeaza Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Noul Cod fiscal:
1. incepand cu 1 ianuarie 2017, plafonul in cazul microintreprinderilor creste de la
100.000 de euro la 500.000 de euro;
2. entitatile care desfasoara activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a
zăcămintelor petroliere și gazelor naturale NU pot fi microintreprinderi;
123
3. dacă se depaseste plafonul de 500.000 euro sau ponderea veniturilor realizate
din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv,
se datoreaza impozit pe profit începând cu acel trimestru, luând în considerare
veniturile obtinute și cheltuielile suportate începând cu acel trimestru si nu de
la începutul anului fiscal cum se proceda pana la 31 decembrie 2015;
4. cotele de impozitare pentru microintreprinderile deja infiintate sunt:
- 1% pentru microîntreprinderile care au cel putin un salariat;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
5. introducerea unei cote de impozitare reduse de 1% in cazul
microintreprinderilor nou infiintate, pentru primele 24 de luni de la infiintare, cu
indeplinirea anumitor conditii in ceea ce priveste numarul de salariati si perioada
de angajare;
6. modificarea bazei impozabile in sensul eliminarii veniturilor din provizioane,
ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, doar daca au fost
recunoscute in categoria cheltuielilor nedeductibile la calculul profitului
impozabil;
7. adaugarea la baza de impozitare a anumitor rezerve reduse sau anulate (din
reevaluare, din facilitati fiscale), care au fost deduse la calculul profitului
impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost
şi plătitoare de impozit pe profit;
8. modificarea regimului de la impozit profit la impozit pe venit se comunica
organului fiscal până la 31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul
era 31 ianuarie a anului urmator);
9. persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal trebuie sa
comunice organului fiscal competent aplicarea regimului microîntreprinderilor,
in termen de 30 de zile de la infiintare, menţiunea din cererea de înregistrare la
registrul comerţului nemaifiind suficienta;
10. pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite, către o
persoană juridică română, microintreprinderile sunt obligate să aplice aceleasi
prevederi ca entitatile platitoare de impozit pe profit (minim 10% din capital pe o
perioada minima de 1 an).
124
D. Regimul TVA
1. Aspecte generale
Definitiile termenilor utilizati in cuprinsului Titlului VII “TVA” nu au suferit

modificari, ceea ce era de asteptat avand in vedere faptul ca aceste prevederi au la
baza Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul
comun al TVA. Totusi, am extras in tabelul de mai jos 3 termeni, dintre care 2 sunt
introdusi de Noul Cod fiscal:
Termen Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

orice activ deţinut pentru a fi utilizat orice imobilizare corporală amortizabilă,
în producţia sau livrarea de bunuri ori construcţiile şi terenurile de orice fel,
în prestarea de servicii, pentru a fi deţinute pentru a fi utilizate în producţia
active închiriat terţilor sau pentru scopuri sau livrarea de bunuri ori în prestarea de
corporale fixe administrative, dacă acest activ are servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau
durata normală de utilizare mai mare pentru scopuri administrative
de un an şi valoare mai mare decât
limita de 2.500 lei
operaţiunile constând în livrarea,
închirierea, leasingul, arendarea,
concesionarea de bunuri imobile sau alte
operaţiuni operaţiuni prin care un bun imobil este
imobiliare ----- pus la dispoziţia altei persoane, precum şi
acordarea cu plată pe o anumită perioadă a
unor drepturi reale, precum dreptul de
uzufruct şi superficia, asupra unui bun
imobil
persoana care realizează atât operaţiuni
persoană
pentru care nu are calitatea de persoană
parţial -----
impozabilă, cât şi operaţiuni pentru care
impozabilă
are calitatea de persoană impozabilă
2. Persoana impozabila vs persoana neimpozabila
În cazul construirii de bunuri imobile de către persoanele fizice, în vederea

vânzării, activitatea economică este considerată începută în momentul în care
persoana fizică respectivă intenţionează să efectueze o astfel de activitate. Faptul că
aceasta începe să angajeze costuri şi/sau să facă investiţii pregătitoare iniţierii
activităţii economice ar fi semne de intentie. Activitatea economică este considerată
continuă din momentul începerii sale, incluzând şi livrarea bunului sau părţilor din
bunul imobil construit, chiar dacă este un singur bun imobil.
În cazul achiziţiei de terenuri şi/sau de construcţii de către persoana fizică în
scopul vânzării, livrarea acestor bunuri reprezintă o activitate cu caracter de
continuitate dacă persoana fizică realizează mai mult de o singură tranzacţie în
cursul unui an calendaristic.
125
Livrările de construcţii şi terenuri, scutite de TVA conform Codului fiscal, sunt
avute în vedere atât la stabilirea caracterului de continuitate al activităţii economice,
cât şi la calculul plafonului de scutire.
Exemplu:
În luna februarie 2016, Trandafir Cosmin vinde o casă pe care a utilizat-o în scop
de locuinţă, operaţiunea fiind neimpozabilă. În luna mai 2016, acesta vinde o casă pe
care a moştenit-o, nici această operaţiune nefiind impozabilă.
În luna iulie 2016, aceeaşi persoană fizică cumpără o construcţie nouă pe care o
vinde în luna august 2016. Nici după această vânzare persoana fizică nu devine
persoană impozabilă, deoarece această tranzacţie, fiind prima vânzare a unui bun care
nu a fost utilizat în scopuri personale, este considerată ocazională.
Dacă persoana fizică va mai livra, de exemplu un teren construibil în luna
septembrie 2016, aceasta este considerată a doua tranzacţie în sfera TVA, iar
persoana fizică va deveni persoană impozabilă şi va avea obligaţia să solicite
înregistrarea cel mai târziu până pe data de 10 octombrie 2016, dacă livrarea din luna
august 2016 cumulată cu cea din luna septembrie 2016 depăşesc plafonul de scutire de
220.000 lei.
Primele două vânzări (din februarie 2016 şi mai 2016) nu sunt luate în calculul
plafonului de scutire deoarece nu sunt în sfera de aplicare a TVA.
Exemplu:
O familie deţine un teren situat într-o zonă construibilă pe care l-a utilizat
pentru cultivarea de produse agricole.
În luna martie 2016, familia respectivă împarte în loturi terenul în vederea
vânzării. Pentru a analiza dacă terenul a fost utilizat în scop personal sau pentru
activităţi economice trebuie să se constate dacă produsele cultivate erau folosite
numai pentru consumul familiei sau şi pentru comercializare.
În situaţia în care cantitatea de produse obţinute nu justifică numai consumul
în scop personal, se consideră că terenul a fost utilizat în scopul unei activităţi
economice şi livrarea lui intră în sfera de aplicare a TVA.
Astfel, dacă livrarea primului lot are loc în luna aprilie 2016 nu se consideră o
operaţiune ocazională şi dacă depăşeşte plafonul de scutire de 220.000 lei, familia
respectivă ar avea obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA, prin unul dintre soţi.
Exemplu:
În cursul anului 2016, Stanca Ovidiu începe să construiască un bun imobil.
Acesta incasează avansuri care depăşesc plafonul de scutire de 220.000 lei în luna
aprilie 2016.
Fiind avansuri încasate pentru livrarea de părţi de construcţie noi,
operaţiunile sunt taxabile, dar persoana respectivă poate aplica regimul de scutire
până la depăşirea plafonului. Astfel, persoana respectivă va avea obligaţia să solicite
înregistrarea în scopuri de TVA cel mai târziu până pe data de 10 mai 2016.
Dacă livrarea unor apartamente din construcţia respectivă are loc în luna august
126
2016, avansurile încasate în regim de scutire în prima parte a anului vor trebui să fie
regularizate la data livrării prin aplicarea cotei de TVA corespunzătoare.
3. Faptul generator şi exigibilitatea TVA – Art 280
Conform Codului fiscal, faptul generator intervine la data livrării bunurilor sau
la data prestării serviciilor, cu o serie de excepţii. Iata cateva situatii in acest sens:
- pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie, se consideră că
livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile
sunt livrate de consignatar clienţilor săi;
- pentru stocurile la dispoziţia clientului, se consideră că livrarea bunurilor are
loc la data la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în
principal pentru activitatea de producţie;
- pentru bunurile transmise în vederea testării sau a verificării conformităţii, se
consideră că livrarea bunurilor are loc la data acceptării bunurilor de către
beneficiar;
- pentru livrările de bunuri corporale (inclusiv bunuri imobile), data livrării este
data la care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca şi un
proprietar. Prin excepţie, în cazul contractelor cu plata în rate sau al oricărui alt
tip de contract care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în
momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data
livrării este data la care bunul este predat beneficiarului;
- prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt
serviciile de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii
similare, sunt considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de
lucrări, rapoarte de lucru, alte documente similare pe baza cărora se stabilesc
serviciile efectuate sau în funcţie de prevederile contractuale, la data acceptării
acestora de către beneficiar;
Conform art 282 din Codul fiscal, exigibilitatea TVA intervine la data la care are
loc faptul generator. Prin excepție, art. 282, alin (2) prevede că exigibilitatea taxei
intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de
data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau
integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării
ori prestării acestora;
c) la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de
servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini
similar.
Conform art. 319 alin. (20) din Noul Cod fiscal, factura trebuie să conţină
obligatoriu data emiterii acesteia precum şi data la care au fost livrate
127
bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această
dată este anterioară datei emiterii facturii.
O persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel târziu până în cea
de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al TVA, cu
excepția cazului în care factura a fost deja emisă.
De asemenea, trebuie emisă o factură pentru suma avansurilor încasate în
legătură cu o livrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi
a lunii următoare celei în care s-au încasat avansurile, cu excepția cazului în care
factura a fost deja emisă.
ATENTIE la momentul in care colectati TVA. Aceasta este mai mult o conditie de
forma, legata de momentul pana cand ar trebui emisa o factura. Exigibilitatea TVA insa,
adica momentul in care TVA trebuie colectata, nu apare in cea de-a 15-a zi a lunii
urmatoare.
Exemplu:
Entitatea Leader este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
LUNA. Aceasta vinde marfuri unui client pe baza de aviz de insotire in 12 februarie
2016 la pretul de 100 lei, TVA 24%. Societatea decide sa emita factura in 10 martie
2016 si sa colecteze TVA tot la aceasta data, considerand ca daca se incadreaza pana pe
15 ale lunii urmatoare procedeaza corect.
Care este tratamentul TVA in acest caz?
Avand in vedere ca bunurile respective au fost vandute, inseamna ca a intervenit

faptul generator si implicit exigibilitatea TVA. Astfel, societatea ar fi trebuit sa
colecteze TVA in luna februarie 2016. De recomandat ar fi fost si factura sa fie emisa in
februarie 2016 pentru a nu exista probleme la reflectarea tranzactiei in contabilitatea
firmei (in functie de softul de contabilitate utilizat).
Daca doreste, entitatea poate emite factura in luna martie 2016, insa TVA
trebuie colectata si evidentiata in Decontul lunii februarie 2016.
Faptul ca s-a emis factura in 10 martie 2016 si TVA aferenta a fost colectata cu o
luna intarziere, inseamna ca la o eventuala inspectie fiscala societatii i s-ar imputa
dobanzi si penalitati pentru o luna de intarziere, daca nu exista TVA de recuperat din
perioadele precedente.
Daca entitatea ar fi avut ca perioada fisala TRIMESTRUL, atunci nu ar fi fost o

problema...Chiar daca emitea factura in februarie sau in martie tot in Decontul de TVA
aferent primului trimestru ar fi fost declarata TVA. Problema ar fi fost daca vanzarea
avea loc in martie si factura se emitea in 10 aprilie sa zicem. Atunci, TVA ar fi fost
declarata in Decontul celui de-al doilea trimestru si entitatea ar fi suportat dobanzi si
penalitati pe o perioada de 3 luni.
Daca entitatea nu ar fi fost inregistrata in scopuri de TVA, atunci ar fi putut
aplica prevederea referitoare la emiterea facturii pana pe 15 ale lunii urmatoare fara
probleme, din moment ce nu se punea problema exigibilitatii TVA.
128
Aceste reguli sunt valabile si in cazul AVANSURILOR. Daca incasati un avans
de la un client, trebuie sa colectati TVA in luna respectiva si implicit ar fi
recomandat sa si emiteti factura.
În cazul în care refacturati cheltuieli in cadrul structurii de comisionar, nu

aveti obligația de a emite factura până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în
care primiti factura supusa refacturarii. Exigibilitatea pentru operaţiunile refacturate
intervine la data emiterii facturii de către persoana care refacturează cheltuieli
efectuate pentru alte persoane.
CONCLUZIE:
Va recomandam ca in cazul entitatilor platitoare de TVA (societati, PFA, II, IF
etc) sa emiteti facturile in luna in care ati vandut bunurile sau ati prestat serviciile. Nu
interpretati gresit prevederea referitoare la „15 ale lunii urmatoare“ si sa colectati TVA
cu intarziere.
Schimbarea regimului de impozitare
A. Trecerea de la platitor la neplatitor de TVA

În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare
pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau
prestării de servicii pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă
factura este emisă pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării
de servicii, şi la art. 282 alin. (2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea
parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii, mai puţin în cazul operaţiunilor
pentru care se aplică sistemul TVA la încasare.
HG 1/2016 – Normele de aplicare prevede ca in cazul persoanelor impozabile

care renunta la codul de TVA „de buna voie” (prin Formularul 010) care, înainte de
scoaterea din evidenţa persoanelor platitoare de TVA au emis facturi sau au încasat
avansuri, pentru contravaloarea parţială a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii
taxabile, al căror fapt generator de TVA intervine după scoaterea din evidenţă, se
procedează la regularizare pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data
livrării de bunuri/prestării de servicii.
În acest sens, furnizorul/prestatorul neînregistrat în scopuri de TVA emite
factura de regularizare pe care înscrie cu semnul minus baza de impozitare şi taxa
colectată pentru partea facturată/încasată înainte de scoaterea din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA şi concomitent înscrie contravaloarea
integrală a livrării de bunuri/prestării de servicii FARA TVA, pe aceeaşi factură sau pe
o factură separată.
Facturile de regularizare se transmit beneficiarului care are obligaţia să
efectueze ajustările TVA deduse conform regulilor generale de ajustare. Factura de
regularizare nu trebuie să conţină menţiunea referitoare la codul de înregistrare în
scopuri de TVA al furnizorului/prestatorului.
129
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea TVA colectate astfel
regularizate pe baza Declaraţiei 307 privind sumele rezultate din ajustarea TVA.
Aceste prevederi NU se aplică în situaţia în care factura este emisă pentru
întreaga contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea
livrării/ prestării înainte de data faptului generator. Practic, TVA colectata in acest caz
nu mai poate fi regularizat si recuperat de catre furnizor/prestator.
Exemplu:
Entitatea Leader este inregistrata in scopuri de TVA si are ca perioada fiscala
TRIMESTRUL. In data de 7 martie 2016, aceasta emite o factura de avans 30% pentru
vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei, plus TVA 20%.
In data de 5 aprilie 2016, entitatea depune la organul fiscal Formularul 010 prin
care doreste sa renunte la calitatea de persoana inregistrata in scopuri de TVA, avand
in vedere ca indeplineste toate conditiile. Decizia de anulare a codului de TVA i-a fost
comunicata la data de 20 aprilie 2016, moment din care entitatea Leader nu mai este
considerata persoana inregistrata in scopuri de TVA.
In data de 19 mai 2016, entitatea Leader livreaza marfurile pentru care emisese
in luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei si storneaza
avansul facturat initial.
Inregistrarile contabile sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 20% (7 martie 2016):
3.600 lei 4111 = 419 3.000 lei
„Clienţi” „Clienti creditori”
4427 600 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei (19 mai 2016):

10.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
„Clienţi” „Venituri din vânzarea
mărfurilor”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei, TVA 20% (19 mai 2016):
(3.600 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
446 (600 lei)
„Alte taxe si impozite”
Daca entitatea ar fi emis in data de 7 martie 2016 o factura de avans de 100%

din valoarea marfurilor, atunci nu ar mai fi procedat la regularizarea TVA:
Inregistrarile contabile ar fi fost:
- emiterea facturii de avans 100% in suma de 10.000 lei, TVA 20% (7 martie 2016):
12.000 lei 4111 = 419 10.000 lei
130
4427 2.000 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei (19 mai 2016):

10.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor”
- stornarea facturii de avans in suma de 10.000 lei (19 mai 2016):

(10.000 lei) 4111 = 419 (10.000 lei)
B. Trecerea de la neplatitor la platitor de TVA

Prin excepţie, micile întreprinderi care se înregistrează normal în scopuri de
TVA procedează la regularizare în vederea aplicării regimului de impozitare în
vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii în cazurile prevăzute la art.
282 alin. (2) lit. a) şi b), pentru facturile emise şi/sau avansurile care au fost încasate,
înainte de înregistrarea în scopuri de TVA, pentru contravaloarea parţială sau
integrală a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.
Legea 571/2003 – Vechiul cod fiscal

Prevederile de mai sus nu se aplică pentru micile întreprinderi care se
înregistrează normal în scopuri de TVA, pentru facturile emise înainte de
trecerea la regimul de taxare.
HG 1/2016 – Normele de aplicare prevede ca, după înregistrarea în scopuri de

TVA, furnizorul/prestatorul emite factura de regularizare pe care înscrie cu semnul
minus baza de impozitare aferentă livrării/prestării în regim de scutire
facturată/încasată înainte de înregistrarea în scopuri de TVA şi concomitent înscrie
contravaloarea integrală a livrării de bunuri/prestării de servicii aplicând regimul
corespunzător operaţiunii respective, respectiv taxare sau scutire fără drept de
deducere ori scutire cu drept de deducere ori alt regim special prevăzut de Codul
fiscal, pe aceeaşi factură sau pe o factură separată.
Aceste prevederi se aplică indiferent dacă factura este emisă pentru întreaga
contravaloare a livrării/prestării sau este încasată integral contravaloarea livrării/
prestării înainte de data faptului generator de TVA.
Exemplu:
Entitatea Leader este neplatitoare de TVA. In data de 7 martie 2016, aceasta
emite o factura de avans 30% pentru vanzarea unor marfuri, avansul fiind de 3.000 lei.
In luna aprilie 2016, entitatea depaseste plafonul de scutire de 220.000 lei,
depune Declaratia 010 si Formularul 088 (!!!) pana pe data de 10 mai 2016 si devine
platitoare de TVA incepand cu 1 iunie 2016.
In data de 12 iunie 2016, entitatea Leader livreaza marfurile pentru care
131
emisese in luna martie factura de avans, pretul de vanzare fiind de 10.000 lei, TVA
20% si storneaza avansul facturat initial.
Inregistrarile contabile sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 3.000 lei (7 martie 2016):
3.000 lei 4111 = 419 3.000 lei
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 10.000 lei, plus TVA 20% (19 mai 2016):
12.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor”
4427 2.000 lei
“TVA colectata”
- stornarea facturii de avans in suma de 3.000 lei (19 mai 2016):

(3.000 lei) 4111 = 419 (3.000 lei)
Daca entitatea ar fi emis in data de 7 martie 2016 o factura de avans de 100%

din valoarea marfurilor, atunci ar fi procedat exact la fel ca mai sus.
Servicii cu sume forfetare ca remuneratie (NOU)
Legea 227/2015 – Codul fiscal (Art 281, alin (8))

În cazul prestărilor de servicii care se efectuează continuu, se consideră că
prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plata serviciilor
prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi
un an.

În cazul contractelor de prestări de servicii în cadrul cărora clientul s-a angajat
să plătească sume forfetare cu titlu de remuneraţie convenită între părţi, independent
de volumul şi de natura serviciilor efectiv furnizate în perioada la care se raportează
această remuneraţie, serviciile trebuie considerate efectuate în perioada la care
se raportează plata, indiferent dacă prestatorul a furnizat sau nu a furnizat efectiv
servicii clientului său în această perioadă.
În cazul unor astfel de contracte, obiectul prestării de servicii nu este furnizarea
unor servicii bine definite, ci faptul de a se afla la dispoziţia clientului pentru a-i
oferi serviciile contractate, prestarea de servicii fiind efectuată de prestator prin însuşi
faptul de a se afla la dispoziţia clientului în perioada stabilită în contract, independent
de volumul şi de natura serviciilor efectiv furnizate în perioada la care se referă
această remuneraţie.
132
Faptul generator al TVA intervine conform prevederilor art. 281 alin. (8) din
Codul fiscal, fără să prezinte importanţă dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de
des a apelat la serviciile prestatorului. În acest sens a fost dată şi decizia Curţii de
Justiţie a Uniunii Europene în Cauza C-463/14 Asparuhovo Lake Investment Company
OOD.
Aceste prevederi se aplică inclusiv în cazul serviciilor de consultanţă, juridice, de
contabilitate, de expertiză, de mentenanţă, de service şi alte servicii similare, pentru
care nu se întocmesc rapoarte de lucru sau alte situaţii pe baza cărora prestatorul
atestă serviciile prestate.
Cota de TVA utilizata
Conform art. 291 din Noul Cod fiscal, în majoritatea cazurilor, cota aplicabilă
este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator. În cazul schimbării cotei
de TVA, pentru operaţiunile prevăzute la art. 282, alin. (2) (prezentate mai sus), veţi
proceda la regularizare pentru a aplica cota în vigoare la data livrării de bunuri sau
prestării de servicii. În concluzie:
- cota de TVA este cea în vigoare la data faptului generator (la data livrării
bunurilor/prestării serviciilor);
- cota de TVA este cea în vigoare la exigibilitate, în cazul în care factura a fost
emisă înainte de livrarea efectivă a bunurilor;
- cota de TVA este cea în vigoare la data emiterii unei facturi de avans, atunci când
factura de avans este emisă înainte de livrarea bunurilor, urmând ca la livrarea
efectivă să se procedeze la regularizarea taxei.
Exemplu (livrare în mai, facturare în iunie):

În data de 24 mai 2015, entitatea Leader livrează cartofi pe bază de aviz de
însoţire a mărfii în sumă de 50.000 lei, factura urmând a fi emisă în data de 8 iunie
2015.
Care este cota de TVA utilizată la emiterea facturii (9% sau 24%)?
În acest caz, faptul generator ia naştere la data livrării cartofilor (24 mai 2015),
iar exigibilitatea TVA apare la data faptului generator.
Entitatea este obligată să emită factura până cel târziu la data de 15 iunie 2015
cu cota de TVA de 24%, deoarece livrarea a avut loc în mai 2015, perioadă în care cota
TVA la acest produs era de 24%, chiar dacă factura este emisă în iunie.
Oricum, TVA trebuie colectata si evidentiata in Decontul lunii mai 2015,
deoarece in acest moment a intervenit si exigibilitatea TVA.
În factură, entitatea Leader trebuie să menţioneze că livrarea cartofilor a avut
loc în data de 24 mai 2015 cu aviz nr. X/24.05.2015.
In cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează

continuu (livrările de gaze naturale, de apă, serviciile de telefonie, livrările de energie
electrică etc.), se consideră că livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în
133
contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate sau la data emiterii
unei facturi, dar perioada de decontare nu poate depăşi un an.
Prin excepţie, livrarea continuă de bunuri, altele decât livrările de gaz printr-
un sistem de gaze naturale, de energie electrică, de energie termică sau agent frigorific
prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire, pe o perioadă care depăşeşte o
lună calendaristică, care sunt expediate sau transportate într-un alt stat membru
decât cel în care începe expedierea ori transportul bunurilor şi care sunt livrate în
regim de scutire de TVA sau care sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un
alt stat membru de către o persoană impozabilă în scopul desfăşurării activităţii sale
economice, se consideră ca fiind efectuată în momentul încheierii fiecărei luni
calendaristice, atât timp cât livrarea de bunuri nu a încetat. (NOU)
Servicii de inchiriere – faptul generator?

În cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri,
acordare cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de
uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare
dată specificată în contract pentru efectuarea plăţii.

Dacă factura este emisă înainte de data stipulată în contract pentru efectuarea
plăţii, se consideră că factura este emisă înainte de faptul generator. În situaţia în
care contractul prevede că serviciile se plătesc la data emiterii unei facturi, factura
fiind emisă la anumite intervale de timp, iar pe factură se menţionează un termen în
care se face plata facturii, faptul generator intervine la data plăţii facturii, dar nu mai
târziu de termenul-limită stipulat pentru plata facturii respective.
Dacă în această ultimă situaţie nu se menţionează pe factură un termen în care
se face plata facturii, se consideră că plata trebuie efectuată la data emiterii facturii,
dată la care intervine şi faptul generator de TVA.
Exemplu:
In cazul unui contract de închiriere a unui bun imobil, pentru care persoana
impozabilă a optat pentru taxare, pot exista următoarele situaţii:
A. Se prevede o data pentru plata chiriei

Dacă în contract se prevede de exemplu că plata chiriei se efectuează pe data
de 10 a fiecărei luni care urmează unui trimestru calendaristic, pentru trimestrul
anterior, pentru serviciile de închiriere din trimestrul anterior, faptul generator
intervine pe data de 10 a lunii ulterioare fiecărui trimestrului calendaristic.
Astfel, pentru serviciul de închiriere aferent trimestrului IV 2016, faptul
generator are loc pe data de 10 ianuarie 2017, indiferent de data la care este emisă
factura sau de data la care se face plata efectivă a acestor servicii.
Dacă este emisă o factură înainte de data de 10 ianuarie 2017, de exemplu în
134
data de 28 decembrie 2016, intervine exigibilitatea de taxă în luna decembrie 2016,
se aplică cota de TVA de 20% şi factura se declară în decontul de taxă al lunii
decembrie 2016.
În contextul modificării cotei standard de TVA la 1 ianuarie 2017, entitatea
trebuie să facă o regularizare pentru a aplica cota de 19% de TVA în vigoare la data
faptului generator, respectiv data de 10 ianuarie 2017, care este data stipulată în
contract pentru plata serviciilor, indiferent de data la care au fost plătite efectiv
aceste servicii.
B. Nu se prevede o data anume pentru plata chiriei, ci un termen

In situatia in care contractul nu prevede o anumită dată pentru plata
serviciilor, ci prevede că serviciile se plătesc într-un anumit termen de la data
emiterii unei facturi, iar factura este emisă de exemplu pe data de 21 decembrie
2016, fiind menţionat că plata trebuie efectuată în termen de 20 de zile
calendaristice, faptul generator intervine astfel:
1. dacă factura este achitată pe data de 23 decembrie 2016, faptul generator
are loc pe data de 23 decembrie 2016 şi se aplică cota de TVA de 20%;
2. dacă factura este achitată pe data de 12 ianuarie 2017, faptul generator are
loc în această dată şi se regularizează factura iniţială pentru a aplica cota de
TVA de 19%;
3. dacă factura nu este achitată în termenul de 20 de zile prevăzut, faptul
generator de taxă intervine la expirarea acestui termen, respectiv pe data de
9 ianuarie 2017 şi se regularizează factura iniţială pentru a aplica cota de
TVA de 19%.
C. Nu se prevede o data anume pentru plata chiriei, ci la data facturii

Dacă in contract nu se prevede o anumită dată pentru plata serviciilor, ci
prevede că serviciile se plătesc la data emiterii unei facturi, iar factura este emisă
de exemplu pe data de 21 decembrie 2016, fără să fie menţionat un termen de
plată, faptul generator intervine pe data de 21 decembrie 2016, aplicându-se cota
de TVA de 20%. Indiferent de data la care se face plata facturii NU se mai fac
regularizări de cotă de TVA.
Fapt generator pentru operatiuni intracomunitare
Prin excepție de la regulile generale de mai sus, conform art 283 din Codul fiscal,
în cazul unei livrări intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, exigibilitatea taxei
intervine la data emiterii facturii sau, după caz, la emiterea autofacturii ori în cea de-a
15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost
emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.
Pentru încasarea de avansuri în legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri
NU intervine exigibilitatea TVA. Dacă persoana impozabilă optează pentru emiterea
facturii anterior faptului generator de taxa, pentru livrarea intracomunitară de bunuri,
135
inclusiv în cazul încasării de avansuri, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii
facturii.
Exigibilitatea determină perioada fiscală în care livrarea intracomunitară scutită
se înregistrează în Decontul de TVA 300 şi în Declaraţia recapitulativă 390.
În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine

la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul
membru în care se face achiziția. Eexigibilitatea TVA intervine la data emiterii facturii
sau, după caz, la data emiterii autofacturii ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei
în care a intervenit faptul generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură
până la data respectivă.
Dacă furnizorul optează pentru emiterea facturii anterior faptului generator de
taxă pentru livrarea intracomunitară de bunuri, inclusiv în cazul încasării de avansuri,
exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare la beneficiar intervine la data
emiterii facturii.
4. Baza de impozitare a TVA – Art 286

Pentru anumite operatiuni, in cazul în care Pentru anumite operatiuni, in cazul în care
bunurile reprezintă active corporale fixe, baza de bunurile reprezintă active corporale fixe, sau
impozitare se stabileşte conform procedurii bunuri de natură alimentară al căror termen
stabilite prin norme. de consum a expirat şi care nu mai pot fi
valorificate (NOU), baza de impozitare se
Norme stabileşte conform procedurii stabilite prin
Baza de impozitare este constituită din valoarea normele metodologice.
de înregistrare în contabilitate diminuată cu
amortizarea contabilă. Dacă activele corporale HG 1/2016 – Norme de aplicare
fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare Dacă activele corporale fixe sunt complet
este zero. amortizate, precum şi în cazul bunurilor de
natură alimentară al căror termen de consum a
expirat şi care nu mai pot fi valorificate, fiind
acordate gratuit unor organizaţii fără scop
patrimonial, instituţii publice sau unităţi de cult şi
structuri ale cultelor religioase recunoscute în
România, care fac dovada că le vor acorda gratuit
în scopuri sociale sau filantropice, baza de
impozitare este zero.
Baza de impozitare nu cuprinde următoarele: Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:
d) sumele achitate de o persoană impozabilă e) sumele achitate de o persoană impozabilă în
în numele şi în contul altei persoane şi care numele şi în contul altei persoane şi care apoi
apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci se decontează acesteia, inclusiv atunci când
când locatorul asigură el însuşi bunul care locatorul asigură el însuşi bunul care face
face obiectul unui contract de leasing şi obiectul unui contract de leasing financiar
refacturează locatarului costul exact al sau operațional şi refacturează locatarului
asigurării, astfel cum s-a pronunţat Curtea costul exact al asigurării, precum şi sumele
Europeană de Justiţie în Cauza C-224/11 încasate de o persoană impozabilă în numele
BGZ Leasing sp. z o.o., precum şi sumele şi în contul unei alte persoane
136
încasate de o persoană impozabilă în
numele şi în contul unei alte persoane

Baza de impozitare cuprinde următoarele:
a) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia TVA

Orice cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate de o persoană impozabilă în
legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, dacă nu sunt incluse în preţul
bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de la clienţi prin
refacturare, se cuprind în baza de impozitare a TVA.
De exemplu:
- în cazul închirierii unei clădiri, impozitul pe clădiri datorat de
proprietarul clădirii se cuprinde în baza de impozitare a TVA, dacă
operaţiunea este taxabilă prin opţiune;
- ecotaxa datorată, chiar dacă nu este cuprinsă în preţul bunurilor livrate, ci este
facturată separat, se cuprinde în baza impozabilă.

Baza de impozitare cuprinde următoarele:
b) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau
beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de
servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat şi care sunt legate de
livrările de bunuri sau de prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli
accesorii

Există o singură livrare/prestare în cazul în care unul sau mai multe elemente
trebuie considerate ca reprezentând tranzacţia principală, în timp ce unul sau mai
multe elemente trebuie considerate cheltuieli accesorii care beneficiază de tratamentul
fiscal al tranzacţiei principale referitoare, printre altele, la locul livrării/prestării,
cotele, scutirile ca şi livrarea/prestarea de care sunt legate. Furnizorul/prestatorul nu
poate aplica structura de comisionar pentru a refactura cheltuieli accesorii şi nici
pentru a refactura cheltuieli cu impozite şi taxe.
Exemplu:
Pentru prestarea unor servicii de consultanţă, prestatorul stabileşte cu
beneficiarul său că acesta va suporta şi cheltuielile cu deplasările consultanţilor,
respectiv transport, cazare, diurnă, alte cheltuieli. Toate aceste cheltuieli sunt accesorii
serviciului principal, respectiv cel de consultanţă şi se includ în baza de impozitare a
acestuia.
137
Exemplu:
O entitate înregistrată în scopuri de TVA încheie un contract pentru livrarea
unor bunuri pe teritoriul României către o altă persoană impozabilă. Toate cheltuielile
de transport, asigurare pe timpul transportului, încărcare-descărcare, manipulare sunt
în sarcina furnizorului, dar se recuperează de la client.
Respectivele cheltuieli reprezintă cheltuieli accesorii livrării de bunuri, care se
includ în baza de impozitare a livrării, beneficiind de tratamentul fiscal al tranzacţiei
principale. Refacturarea acestora nu reprezintă o refacturare de cheltuieli.

Baza de impozitare NU cuprinde următoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de
furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei

Rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ nu se cuprind
în baza de impozitare a taxei dacă sunt acordate de furnizor/prestator direct în
beneficiul clientului la momentul livrării/prestării şi nu constituie, în fapt,
remunerarea unui serviciu sau unei livrări.
Exemplu:
La data livrării unor bunuri, furnizorul acordă o reducere de preţ de 10% din
valoarea acestora. Sunt livrate bunuri supuse cotei standard de TVA de 20% în valoare
de 2.000 lei şi bunuri supuse cotei de 9% în valoare de 5.000 lei.
Pe factură se înscrie baza impozabilă a celor două livrări, respectiv 2.000 lei plus
5.000 lei, baza se reduce cu 10%, iar TVA se aplică asupra bazei reduse:
[2000 - (2000 x 10/100)] x 20% = 360 lei şi [5000 - (5000 x 10/100)] x 9% = 405 lei.
Se consideră că factura este corectă inclusiv dacă TVA este menţionată integral
înainte de reducerea bazei şi apoi se menţionează cu minus TVA aferentă reducerii.
Reguli noi cu privire la refacturarea utilitatilor (HG 1/2016)
Poate de cele mai multe ori, in practica va intalniti cu structura de comisionar in

cazul refacturarii utilităţilor in cadrul contractelor de inchiriere.
Conform Codului fiscal, închirierea de bunuri imobile reprezintă o operaţiune
scutită de TVA fără drept de deducere. Totuşi, proprietarul are dreptul să opteze
pentru facturarea cu TVA, prin depunerea unei notificări la ANAF.
O societate care derulează operaţiuni imobiliare are încheiate contracte de

închiriere pentru diverse spaţii dintr-un bun imobil. În cadrul acestei activităţi, ea
refacturează prestaţii care cuprind, pe de o parte, furnizarea anumitor utilităţi, şi
anume electricitate, încălzire şi apă, precum şi, pe de altă parte, colectarea deşeurilor,
138
serviciile de curăţenie în spaţiile comune ale imobilului, transferând chiriaşului
costurile pe care le-a suportat pentru cumpărarea acestor bunuri şi servicii de la terţi
furnizori.
Trebuie să se verifice în cadrul fiecărei închirieri dacă, în ceea ce priveşte
utilităţile, chiriaşul are libertatea să decidă în privinţa consumului său în
cantitatea pe care o doreşte. Dacă chiriaşul are posibilitatea să îşi aleagă prestatorii
şi/sau modalităţile de utilizare a bunurilor sau a serviciilor în cauză, prestaţiile care
privesc aceste bunuri sau servicii pot, în principiu, să fie considerate distincte de
închiriere.
În special, dacă chiriaşul poate să decidă în legătură cu consumul de apă, de
electricitate sau de energie pentru încălzire, care poate fi verificat prin montarea unor
contoare individuale şi facturat în funcţie de consumul respectiv, prestaţiile care
privesc aceste bunuri sau servicii pot, în principiu, să fie considerate distincte de
închiriere.
În ceea ce priveşte serviciul de curăţenie a părţilor comune a bunului imobil,
acestea trebuie să fie considerate distincte de închiriere dacă pot fi organizate de
fiecare chiriaş individual sau de chiriaşi în mod colectiv şi dacă în toate cazurile
facturile adresate chiriaşului menţionează furnizarea acestor bunuri şi prestarea
acestor servicii în rubrici diferite de chirie.
În ceea ce priveşte colectarea deşeurilor, dacă chiriaşul poate alege prestatorul
sau poate încheia un contract direct cu acesta, chiar dacă, pentru motive care ţin de
facilitate, nu îşi exercită această alegere sau această posibilitate, ci obţine această
prestaţie de la operatorul desemnat de locator pe baza unui contract încheiat între
aceştia din urmă, această împrejurare constituie un indiciu în favoarea existenţei unei
prestaţii distincte de închiriere.
În acest sens a fost pronunţată şi Hotărârea Curţii de Justiţie Europene în
Cauza C-42/14. În toate situaţiile în care livrările/prestările sunt distincte de serviciul
de închiriere, locatorul aplică structura de comisionar, aplicând regimul fiscal
adecvat pentru fiecare livrare/prestare în parte, în funcţie de natura acestora.
Ajustarea bazei de impozitare
Conform art 287 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce:

a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri
sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost
emise facturi în avans;
b) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele sau alte reduceri de preţ sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
In aceste cazuri, TVA este exigibilă la data la care intervine oricare dintre
evenimente, iar regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb valutar
sunt aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.
139
In cazul în care intervin astfel de evenimente ulterior datei la care se modifică
cota de TVA şi/sau regimul de impozitare, pentru ajustarea bazei de impozitare sunt
aplicabile cota şi regimul de impozitare ale operaţiunii de bază care a generat aceste
evenimente.
Totuşi, în cazul în care nu se poate determina operaţiunea de bază care a
generat aceste evenimente, se vor aplica cota de TVA şi regimul de impozitare în
vigoare la data la care a intervenit evenimentul.
Daca aceste evenimente intervin dupa ce entitatea a renuntat la codul de TVA
(prin Formularul 010), se va proceda la ajustarea bazei impozabile aplicându-se
regimul de impozitare al operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente. În acest
sens furnizorul/prestatorul neînregistrat în scopuri de TVA emite factura pe care
înscrie cu semnul minus reducerea bazei de impozitare şi a taxei colectate ca urmare a
evenimentelor aparute.
Facturile respective se transmit beneficiarului care are obligaţia să efectueze
ajustările taxei deduse. Factura de regularizare nu trebuie să conţină menţiunea
referitoare la codul de înregistrare în scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului.
Furnizorul/prestatorul poate solicita restituirea taxei colectate astfel regularizate pe
baza Formularului 307.
Ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate

Conform Noului Cod fiscal, este permisă ajustarea bazei de impozitare in cazul
în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu poate fi încasata
ca urmare a:
- falimentului beneficiarului; sau
- punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o
sentinţă judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau
eliminată. (NOU)
Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de

confirmare a planului de reorganizare (dacă aceasta a intervenit după data de 1
ianuarie 2016 - HG 1/2016) iar, în cazul falimentului beneficiarului, începând cu data
pronunțării hotărârii judecătorești de închidere a procedurii prevăzute de legislația
insolvenței, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz.
În cazul în care ulterior pronunțării hotărârii judecătorești de confirmare a
planului de reorganizare sunt încasate sume aferente creanțelor modificate sau
eliminate prin planul de reorganizare, se anulează ajustarea efectuată,
corespunzător sumelor respective prin Decontul perioadei fiscale în care acestea sunt
încasate. (NOU)
Ajustarea bazei de impozitare a TVA este permisă pentru facturile emise care se
află în cadrul termenului de prescripţie (5 ani) prevăzut în Codul de procedură fiscală.
140
5. Cotele de TVA – Art 291
Incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA a scazut de la 24% la 20%,

iar incepand cu 1 ianuarie 2017 a scazut la 19%.
Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele
prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case
memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi
arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente
culturale, cinematografe, altele decât cele scutite; - ELIMINAT
- livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor
destinate exclusiv sau în principal publicităţii; - ELIMINAT
- livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice,
cu excepţia protezelor dentare scutite de TVA;
- livrarea de produse ortopedice;
- livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
- livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor
alcoolice, destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii
domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor,
produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele;
- serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele
decat berea fabricata din malt, prezentata in recipiente cu un continut de peste
10 litri (codul NC 22 03 00 10, asa numita „bere draft” sau „bere la halba”);
- livrarea apei potabile și a apei pentru irigații în agricultură. (OUG
50/2015)
Conform OUG 32/2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, publicata in MOf nr 488 din 30
iunie 2016, de la 1 august 2016 se aplica TVA redusa de 9% si pentru:
- livrarea de îngrăşăminte utilizate în agricultură care se încadrează la codurile
NC 3101 00 00 - 3105 90 80;
- livrarea de pesticide utilizate în agricultură care se încadrează la codurile NC
3808 91, 3808 92, 3808 93, 3808 99 10;
- seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau plantării care se
încadrează la codurile NC 0601, 0602, 0701 10 00, 0703 10 11, 0712 90 11,
0713 10 10, 0713 33 10, 1001 11 00, 1001 91, 1002 10 00, 1003 10 00, 1004 10
00, 1005 10, 1006 10 10, 1007 10, 1008 21 00, 1201 10 00, 1202 30 00, 1204 00
10, 1205 10 10, 1206 00 10, 1207 21 00, 1207 40 10, 1207 50 10, 1207 91 10,
1207 99 20, 1209;
- prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol.
141
In MOf nr 572 din 28 iulie 2016 a fost publicat OMFP 1155/2016 privind
aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru livrarea de îngrăşăminte şi de pesticide
utilizate în agricultură, seminţe şi alte produse agricole destinate însămânţării sau
plantării, precum şi pentru prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în
sectorul agricol prin care se prevad exact codurile NC pentru produsele de mai sus si
se detaliaza tipurile de serviciile specifice agriculturii.
Prestările de servicii de tipul celor specifice utilizate în sectorul agricol sunt:
1. Fertilizat
2. Arat
3. Discuit sau grăpat
4. Pregătit pat germinativ cu combinator şi modelat sol
5. Semănat sau plantat
6. Tăvălugit
7. Stropit, prăfuit - combatere boli şi dăunători, erbicidat
8. Tratarea seminţelor utilizate la înfiinţarea culturilor agricole, cu produse de
protecţie a plantelor
9. Recoltat sau dislocat culturi
10. Colectarea şi balotarea materialului vegetal, prin presare în baloţi
11. Tocat resturi vegetale
12. Prăşit culturi
13. Executat sau deschis rigole în vederea modelării solului la legume
14. Nivelatul terenului agricol, prin care se asigura o suprafaţă cât mai plană
terenului de cultură, prin reducerea abaterilor de microrelief provocate de
celelalte lucrări agricole
15. Plantatul în biloane la cartof şi legume
16. Răritul şi decoletarea la sfecla de zahăr
17. Înşirat, balotat, păpuşit la tutun
18. Cosit
19. Greblat
20. Lucrări de însilozare şi depozitare a furajelor în ferme zootehnice
21. Scarificare, respectiv afânare adâncă pe soluri compactate
22. Desfundat terenul la adâncimi mari, pentru a favoriza creşterea rădăcinilor
23. Săpat gropi pentru plantarea pomilor
24. Tocat coarde, crengi
25. Lucrări de colectare, sortare, condiţionare, etichetare la legume şi fructe
26. Operaţiuni de montare a spaţiilor protejate, respectiv sere şi/sau solare
27. Curăţarea vegetaţiei nedorite şi distrugerea muşuroaielor de pe păşuni şi fâneţe
28. Supraînsămânţări pe pajişti, amenajare surse de apă pentru animale pe pajişti,
parcelarea pajiştilor
29. Lucrări specifice de evacuare a dejecţiilor şi de asigurarea furajelor în sau din
fermele zootehnice
30. Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea în fermele zootehnice
31. Tunsul oilor
32. Sortarea, marcarea şi ambalarea ouălor
142
33. Curăţatul copitelor sau ongloanelor la animale
34. Decolmatat sau curăţat canale de irigaţii şi/sau de desecare
Prin Circulara MFP nr 692.785/2016 se precizeaza faptul ca se aplică TVA

redusă de 9% pe tot lanţul economic de la producţie până la vânzarea către
consumatorul final de către toţi furnizorii, indiferent de calitatea acestora
(producători sau comercianţi), daca prin natura lor aceste bunuri pot fi utilizate în
scopurile prevăzute de lege, respectiv:
- în cazul îngrășămintelor și pesticidelor să poată fi în principiu utilizate în
agricultură; iar
- în cazul semințelor și al altor produse agricole să poată fi destinate însămânțării
sau plantării, chiar dacă datorită modului de prezentare/ambalare acestea ar
putea fi utilizate și pentru uz casnic.
Avand in vedere ca OMFP 1155/2016 nu prevede excepții referitoare la modul

de comercializare/prezentare a produselor și datorită naturii lor pot fi folosite și în
agricultură și pentru uz casnic sau pentru plantele de apartament sau grădină (altele
decât culturile agricole), se aplică cota redusă de TVA, indiferent de unitățile prin care
sunt comercializate (producători, operatori angro, magazine de vânzare cu amănuntul)
și de modul în care sunt prezentate/ambalate.
Sunt prezentate si cateva exemple de produse care beneficiaza de cota redusă de
TVA:
- plantele vii care se încadrează la codurile NC 0601 și 0602, inclusiv cele care au
scop decorativ,
- pesticidele, insa cu excepția insecticidelor care se încadrează la codul NC 3808
91 si care nu sunt specifice utilizării în agricultură deoarece combat alte insecte
decât cele care afectează plantele, cum ar fi substante/spray-uri pentru
combaterea/protecția contra muștelor, tânțarilor, tăunilor, gândacilor, moliilor,
puricilor, păduchilor, ploșnițelor, căpușelor și altele asemenea.
Toate aceste precizări sunt valabile și pentru importurile și achizițiile
intracomunitare de îngrăşăminte, pesticide, seminţe şi alte produse agricole destinate
însămânţării sau plantării, având în vedere regula generala conform careia cota de TVA
aplicabilă pentru importul și achizițiile intracomunitare de bunuri este cota aplicabilă
pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.
Va reamintim ca, incepand cu 1 ianuarie 2016, cota redusa de TVA de 9% se

aplica si la livrarea apei pentru irigații în agricultură. Aplica aceasta prevedere orice
persoană care livrează apă de irigații care este transportată prin infrastructura
principală și/sau secundară de irigații. În categoria persoanelor care livrează apă
destinată irigațiilor se cuprind inclusiv furnizorii de apă din Dunăre, din râuri
interioare, izvoare, lacuri de acumulare sau alte surse de apă, care alimentează
sistemele de irigații.
143
Cota redusă de 5% se aplică si pentru următoarele:
- manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în
principal publicităţii; (NOU)
- serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini
zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente
sportive, cinematografe, altele decât cele scutite; (NOU)
De asemenea, cota redusă de 5% se aplica si în cazul livrării de:

- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni şi de pensionari;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
- clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a
căror situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau
închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei;
- locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodăreşti şi o valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care nu
depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv TVA, achiziţionate de orice persoană
necăsătorită sau familie (380.000 lei, inainte de 1 ianuarie 2016).

Aceste prevederi se aplică inclusiv pentru contractele încheiate până la data de
31 decembrie 2015, pentru operaţiuni al căror fapt generator intervine după 1
ianuarie 2016.
Puteţi aplica această cotă redusă de 5% numai în cazul locuinţelor care în

momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este construită
locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în
cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două
locuinţe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de
250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe.
Orice persoană necăsătorită sau familie poate achiziţiona o singură locuinţă cu
cota redusă de 5%. Acest fapt înseamnă că puteţi livra o locuinţă cu TVA de 5% unei
persoane necăsătorite dacă aceasta nu a mai deţinut sau nu deţine nicio locuinţă în
proprietate pe care să o fi achiziţionat cu cota de 5%. De asemenea, în cazul familiilor,
soţul sau soţia trebuie să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună, nicio
locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%.
144
Pentru livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile, TVA colectată se
determină astfel:
A. se aplică cota legală de TVA la contravaloarea livrării/prestării, în cazul în care
rezultă că părţile au convenit că TVA nu este inclusă în contravaloarea
livrării, sau în cazul în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este
stabilită prin lege, prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii
similare, şi nu include taxa;
B. contrapartida unei livrări de bunuri/prestări de servicii trebuie considerată ca
incluzând deja TVA, taxa determinându-se prin aplicarea procedeului sutei
mărite, în următoarele situaţii:
- atunci când părţile au convenit că TVA este inclusă în contravaloarea
livrării/prestării;
- în cazul livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii direct către
populaţie pentru care nu este necesară potrivit legii emiterea unei
facturi;
- în orice situaţie în care contrapartida nu este stabilită de părţi, ci este stabilită
prin lege, prin licitaţie, printr-o hotărâre a instanţei, sau alte situaţii similare,
şi include taxa;
- atunci când preţul unui bun/serviciu a fost stabilit de părţi fără nicio
menţiune cu privire la TVA, iar furnizorul/prestatorul bunului/serviciului
respectiv este persoana obligată la plata TVA colectate pentru operaţiunea
supusă taxei, şi furnizorul/prestatorul nu are posibilitatea de a recupera de
la beneficiar TVA care ar fi trebuit colectată pentru operaţiunea respectivă
(poate fi acceptată ca mijloc de probă a faptului că furnizorul/prestatorul nu
are posibilitatea de a recupera de la beneficiar TVA, inclusiv o declaraţie pe
propria răspundere a furnizorului).
6. Operaţiuni scutite de TVA – Art 292
Operaţiunile scutite de TVA sunt aceleasi ca si in vechiul Cod fiscal, aducandu-se

o serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi:

O construcție nouă cuprinde și orice construcție O construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie
transformată sau parte transformată a unei transformată sau parte transformată a unei
construcții, dacă costul transformării, exclusiv construcţii, dacă costul transformării, exclusiv
taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea de taxa, se ridică la minimum 50% din valoarea
piață a construcției sau a părții din construcție, construcţiei sau a părţii din construcţie,
astfel cum aceasta este stabilită printr-un raport exclusiv valoarea terenului (NOU), ulterior
de expertiză, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformării, respectiv valoarea înregistrată în
transformării. contabilitate în cazul persoanelor impozabile care
au obligativitatea de a conduce evidenţa contabilă
şi care nu aplică metoda de evaluare bazată pe
cost în conformitate cu IFRS sau valoarea
145
stabilită printr-un raport de
expertiză/evaluare, în cazul altor persoane
impozabile.
În cazul în care se înstrăinează doar o parte
din construcţie, iar valoarea acesteia şi a
îmbunătățirilor aferente nu pot fi determinate
pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi
determinate în baza unui raport de
expertiză/evaluare. (NOU)
7. Aplicarea pro-rata – Art 300
Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni

care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este
denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt.
Taxa aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit
exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel
de operaţiuni, se deduce integral.
Taxa aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau
drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de
operaţiuni nu se deduce.
Taxa aferentă achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă
vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina
proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere
şi operaţiuni care nu dau drept de deducere se deduce pe bază de pro-rata.
In cazul achiziţiilor destinate realizării de investiţii, care se prevăd că vor fi
utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integrală a TVA
pe parcursul procesului investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată, daca
este cazul. (NOU)

Aceste prevederi se aplică atât pentru investiţiile care au fost începute după
data de 1 ianuarie 2016, cât şi pentru achiziţiile efectuate după data de 1 ianuarie 2016
aferente unor investiţii începute înainte de această dată.
În ambele situaţii, taxa dedusă aferentă achiziţiilor destinate realizării acestor
investiţii se ajustează conform regulilor generale, în primul an în care au loc livrări de
bunuri/prestări de servicii cu bunul rezultat în urma investiţiei.
Exemplu:
O persoană impozabilă începe în luna februarie 2016 lucrările de investiţii
pentru edificarea unui imobil care va fi utilizat pentru activităţi medicale scutite de
TVA, dar şi pentru operaţii estetice şi de înfrumuseţare care nu sunt scutite de TVA.
Pe perioada derulării investiţiei, persoana impozabilă poate deduce integral taxa
146
aferentă achiziţiilor necesare pentru investiţia respectivă. În anul în care sunt realizate
primele activităţi medicale menţionate, taxa dedusă aferentă obiectivului de investiţii
se ajustează.
În situaţia în care persoana respectivă achiziţionează şi alte bunuri decât cele
necesare realizării investiţiei, dar care vor fi utilizate pentru activităţile menţionate, va
aplica pro-rata provizorie, deoarece presupunem că în anul 2016 nu va realiza
venituri, care va fi regularizată.
Exemplu:
O societate care are ca obiect de activitate operaţiuni imobiliare derulează o
investiţie începând din anul 2015 şi care se continuă şi în anul 2016. Investiţia
respectivă este un imobil care va fi utilizat de societate atât pentru închirierea în regim
de taxare, cât şi în regim de scutire.
De la 1 ianuarie 2016 persoana impozabilă poate deduce integral taxa aferentă
achiziţiilor necesare pentru investiţia respectivă. În anul în care sunt realizate primele
operaţiuni de închiriere, va efectua o ajustare negativă a taxei corespunzătoare părţii
din clădire închiriată în regim de scutire.
(NOU)
1. In cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau și
nici nu prevedeau realizarea de operațiuni fără drept de deducere în cursul
anului, și care ulterior realizează astfel de operațiuni, pro-rata aplicabilă
provizoriu este pro-rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi
realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată
organului fiscal cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie
să depună primul Decont de TVA, aferent perioadei fiscale în care persoana
impozabilă începe să realizeze operațiuni fără drept de deducere.
2. In cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum
și în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu
a codului de TVA, în cursul unui alt an decât cel în care înregistrarea le-a fost
anulată din oficiu, pro-rata aplicabilă provizoriu este pro-rata estimată pe baza
operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul anului calendaristic curent,
care trebuie comunicată cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă
trebuie să depună primul Decont de TVA după înregistrarea în scopuri de TVA.
3. In cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, ulterior anularii din oficiu,
în cursul aceluiași an în care înregistrarea le-a fost anulată din oficiu, și care
aplicau pro-rata provizorie la începutul anului, se continuă aplicarea pro-ratei
provizorii aplicate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA.
4. In cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece ori nu erau
înființate ori nu realizau și nici nu prevedeau realizarea de operațiuni în
cursul anului curent, și care vor realiza în anii ulteriori atât operațiuni care
dau drept de deducere cât și operațiuni care nu dau drept de deducere, trebuie
147
să estimeze pro-rata pe baza operațiunilor preconizate a fi realizate în
primul an în care vor desfășura operațiuni constând în livrări de
bunuri/prestări de servicii. Această pro-rata provizorie va fi aplicată pe
parcursul anilor în care persoana realizează exclusiv achiziții de
bunuri/servicii, fără a realiza și livrări/prestări.
Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea
sumei totale a taxei deductibile din anul respectiv, aferenta operatiunilor mixte, cu
pro-rata definitivă determinată pentru anul respectiv.
Prin excepție, în situațiile prevăzute la punctele 2 si 3 de mai sus,
calcularea TVA de dedus pe baza pro-ratei definitivă se efectuează numai pentru
achizițiile mixte realizate în perioadele fiscale în care s-a aplicat pro-rata
provizorie. (NOU)
În situația prevăzută la punctul 4 de mai sus, taxa de dedus aferentă achizițiilor,
cu excepția investițiilor, pentru fiecare an calendaristic se determină pe baza pro-ratei
estimate, urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro-ratei provizorii, atât
din anul curent cât și din anii următori, să fie regularizate pe baza pro-ratei
definitive de la sfârșitul primului an în care vor fi realizate livrări de
bunuri/prestări de servicii. Dacă totuși, persoana impozabilă nu va realiza
operațiuni care nu dau drept de deducere, are dreptul să regularizeze
deducerile pe baza pro-rata definitivă considerând că pro-rata este 100%.
(NOU)
Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile
referitoare la pro-rata, situaţie în care taxa aferentă achiziţiilor de bunuri destinate
operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi dedusă. (aceasta prevedere
figura in norme si a fost mutata in Codul fiscal)
8. Dreptul de deducere exercitat prin Decontul de TVA – Art 301
În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a

dreptului de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au
primit documentele de justificare a TVA, persoana impozabilă îşi poate exercita
dreptul de deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste
condiţii şi formalităţi sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de
prescripţie prevăzut în Codul de procedură fiscală.
Prin excepţie, în cazul în care pe perioada inspecției fiscale la furnizori
organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operațiuni efectuate în
perioada supusă inspecției fiscale, furnizorii pot emite facturi de corecţie până
la expirarea termenului de prescripţie pentru operaţiunile în cauză, astfel cum a
fost prelungit cu perioada supusă inspecţiei fiscale, beneficiarul având dreptul
de deducere aferent facturilor emise în aceste condiţii, chiar dacă perioada de
prescripţie a expirat, cu condiţia ca dreptul de deducere să fie exercitat în
termen de cel mult un an de la data primirii facturii de corecţie, sub sancțiunea
decăderii.
148
In Deconturile de TVA, taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală
de raportare prin adăugarea la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a
sumelor neachitate la bugetul de stat, până la data depunerii decontului, din soldul
taxei de plată al perioadei fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la bugetul de stat
până la data depunerii decontului din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele
de inspecţie fiscală prin decizii comunicate până la data depunerii decontului.
Prin excepție (NOU):
- în primul Decont de TVA depus după data aprobării unei înlesniri la plată nu se
preia, din decontul perioadei fiscale anterioare, taxa cumulată de plată, pentru
care a fost aprobată înlesnirea la plată;
- în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la masa
credală potrivit Legii nr. 85/2014, nu se preia, din decontul perioadei fiscale
anterioare, taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa
credală.
De asemenea, soldul sumei negative de TVA înscris în Decontul de TVA aferent

perioadei fiscale anterioare datei deschiderii procedurii insolvenței NU se preia în
Decontul aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura, caz în care debitorul
este obligat să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale
anterioare. (NOU)
Persoanele impozabile pot renunţa la cererea de rambursare pe baza unei
notificări depuse la autorităţile fiscale, urmând să preia soldul sumei negative solicitat
la rambursare în decontul aferent perioadei fiscale următoare depunerii
notificării. Persoanele impozabile pot notifica organul fiscal în vederea renunțării la
cererea de rambursare până la data comunicării deciziei de rambursare sau a
deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare stabilite de inspecția
fiscală, după caz. (NOU)
În cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane

impozabile preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat, sau/și, după caz soldul
sumei negative a taxei, pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat
rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat din soluţionarea
deconturilor cu sume negative de taxă cu opţiune de rambursare depuse de persoanele
impozabile dizolvate şi nesoluţionate până la data fuziunii.
În cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei
persoanei impozabile divizate preiau, proporţional cu cotele alocate din
patrimoniul persoanei impozabile divizate, şi soldul taxei de plată către bugetul
de stat sau/și, după caz soldul sumei negative a taxei, pentru care persoana impozabilă
divizată nu a solicitat rambursarea sau eventualul drept de rambursare rezultat
din soluţionarea deconturilor cu sume negative de taxă cu opţiune de rambursare
depuse de persoana impozabilă divizată şi nesoluţionate până la data divizării. (NOU)
149
9. Ajustarea TVA – Art 304, 305
Ajustarea TVA pentru servicii si bunuri, cu exceptia bunurilor de capital

Ajustarea reprezintă exercitarea dreptului de deducere, atunci când persoana
impozabilă câştiga dreptul de deducere, denumită ajustare pozitivă, sau anularea
totală sau parţială a deducerii exercitate iniţial în situaţia în care persoana impozabilă
pierde dreptul de deducere, denumită ajustare negativă. Ajustarea se evidenţiază în
decontul de TVA aferent perioadei fiscale în care a intervenit evenimentul care a
generat ajustarea (HG 1/2016 – Normele de aplicare).
In cazul achiziţiilor de servicii şi bunuri, altele decât bunurile de capital,
regulile raman nemodificate. Astfel, deducerea iniţială se ajustează în următoarele
cazuri:
- deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă
avea dreptul să o opereze;
- dacă există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea
sumei deductibile, intervenite după depunerea Decontului de TVA;
- persoana impozabilă îşi pierde sau câştigă dreptul de deducere a taxei pentru
bunurile mobile nelivrate şi serviciile neutilizate

Prin servicii neutilizate se înţelege imobilizările necorporale care nu sunt
complet amortizate la momentul la care intervine obligaţia sau dreptul de ajustare a
TVA. Serviciile de altă natură se consideră utilizate în perioada fiscală în care au fost
achiziţionate. Ajustarea se efectuează în cazul serviciilor neutilizate numai pentru TVA
aferentă valorii rămase neamortizate.
Pentru aceste bunuri NU se ajustează deducerea iniţială a TVA în cazul

bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. În cazul
bunurilor furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor
doveditoare emise de organele judiciare.
În cazul bunurilor furate pentru care s-a ajustat TVA în cursul anului 2013,
persoana impozabilă poate anula ajustarea efectuată la data la care furtul este
dovedit prin hotărâre judecătorească definitivă. (NOU)
ATENTIE! - HG 1/2016 – Normele de aplicare

În cazul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA a fost
anulată din oficiu, nu se fac ajustări ale taxei aferente serviciilor neutilizate, bunurilor
de natura stocurilor, activelor corporale fixe în curs de execuţie, fiind supuse obligaţiei
de plată a TVA colectate.
Legea 571/2003 Legea 227/2015

În cazul bunurilor de natura Nu se face ajustare de TVA pentru:
stocurilor degradate calitativ, care nu - bunurile de natura stocurilor
150
mai pot fi valorificate, nu se efectuează degradate calitativ, care nu mai pot
ajustarea TVA dacă: fi valorificate şi pentru care se face
a) degradarea calitativă a bunurilor dovada distrugerii.
se datorează unor cauze obiective
dovedite cu documente. Sunt
incluse în această categorie şi
produsele accizabile pentru care
autoritatea competentă a emis
decizie de aprobare a distrugerii;
şi (ELIMINAT)
b) se face dovada că bunurile au fost
distruse.

Persoana impozabilă nu are obligaţia ajustării taxei deductibile în cazul
bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt
demonstrate sau confirmate în mod corespunzător, în situaţii cum ar fi:
 calamităţile naturale şi cauzele de forţă majoră, demonstrate sau confirmate în
mod corespunzător;
 furtul bunurilor demonstrat pe baza actelor doveditoare emise de organele
judiciare;
 contractele de leasing financiar având ca obiect bunuri mobile corporale,
altele decât bunurile de capital, care se reziliază, iar bunurile nu sunt restituite
de utilizator în termenul prevăzut în contract, caz în care locatorul/finanţatorul
nu are obligaţia să efectueze ajustări ale taxei deduse dacă face dovada că a
iniţiat şi a efectuat demersuri pentru recuperarea bunului, indiferent dacă la
finalizarea acestor demersuri bunul este sau nu recuperat de către societatea de
leasing;
 bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi
valorificate şi pentru care se face dovada distrugerii;
 pierderile tehnologice sau, după caz, alte consumuri proprii, caz în care
persoana impozabilă nu are obligaţia ajustării taxei în limitele stabilite potrivit
legii ori, în lipsa acestora, în limitele stabilite de persoana impozabilă în norma
proprie de consum. În cazul depăşirii limitelor privind normele tehnologice ori
consumurile proprii, se ajustează taxa aferentă depăşirii acestora. Prin excepţie,
în cazul societăţilor de distribuţie a energiei electrice, nu se face ajustarea taxei
pentru cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de
consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei pentru fiecare
societate de distribuţie a energiei electrice, care include şi consumul propriu
comercial;
 perisabilităţile, în limitele stabilite prin lege.
151
Aceste situatii de mai sus nu sunt exhaustive, în orice altă situaţie în care
persoana impozabilă aduce suficiente dovezi că bunurile sunt distruse, pierdute sau
furate, nu are obligaţia ajustării taxei. De asemenea, situaţiile menţionate pot fi aplicate
cumulativ, de exemplu, pentru un stoc de produse există o pierdere datorată unor
perisabilităţi, dar stocul respectiv poate fi distrus ca urmare a degradării calitative,
ceea ce conduce la neajustarea TVA.
Ajustarea TVA pentru bunurile de capital

ATENTIE! A fost modificata definitia bunurilor de capital. Astfel, incepand cu 1
ianuarie 2016, trebuie sa manifestati atentie sporita in situatiile in care se impune
ajustarea TVA:

bunurile de capital reprezintă toate activele bunurile de capital reprezintă toate activele
corporale fixe, precum și operațiunile de corporale fixe, precum şi operaţiunile de
construcție, transformare sau modernizare a transformare sau modernizare a bunurilor
bunurilor imobile, exclusiv reparațiile ori imobile/părţilor de bunuri imobile, exclusiv
lucrările de întreținere a acestor active, chiar în reparaţiile ori lucrările de întreţinere a acestora,
condițiile în care astfel de operațiuni sunt chiar în condiţiile în care astfel de operaţiuni sunt
realizate de beneficiarul unui contract de realizate de beneficiarul unui contract de
închiriere, leasing sau al oricărui alt contract prin închiriere, leasing sau al oricărui alt tip de
care activele fixe corporale se pun la dispoziția contract prin care bunurile imobile/părţile de
unei alte persoane; bunuri imobile se pun la dispoziţia unei alte
persoane cu condiţia ca valoarea fiecărei
nu sunt considerate bunuri de capital activele transformări sau modernizări să fie de cel
corporale fixe amortizabile a căror durată puţin 20% din valoarea bunului imobil/părţii
normală de utilizare stabilită pentru de bun imobil după
amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani; - transformare/modernizare.
(ELIMINAT)
activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe Bunurile imobile sunt considerate bunuri de
amortizabile care fac obiectul leasingului sunt capital indiferent dacă în contabilitatea
considerate bunuri de capital la persoanelor impozabile sunt înregistrate ca
locator/finanțator dacă limita minimă a duratei stocuri sau ca imobilizări corporale. (NOU)
normale de utilizare este egală sau mai mare de 5
ani (ELIMINAT)
bunurile care fac obiectul închirierii, leasingului, bunurile care fac obiectul unui contract de
concesionării sau oricărei alte metode de punere închiriere, de leasing, de concesionare sau oricărui
a acestora la dispoziţia unei persoane sunt alt tip de contract prin care bunurile se pun la
considerate bunuri de capital aparţinând dispoziţia unei persoane, sunt considerate bunuri
persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le de capital aparţinând persoanei care le închiriază,
pune la dispoziţia altei persoane. le dă în leasing sau le pune la dispoziţia altei
persoane.
Operaţiunile de transformare sau
modernizare a bunurilor imobile/părţilor de
bunuri imobile care sunt considerate bunuri
de capital, efectuate de beneficiarul unui astfel
de contract, aparţin beneficiarului până la
sfârşitul contractului respectiv. (NOU)
152
taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital
reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă reprezintă taxa achitată sau datorată, aferentă
oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea,
construcţia, transformarea sau modernizarea construcţia, transformarea sau modernizarea a
acestor bunuri, exclusiv taxa achitată sau căror valoare este de cel puţin 20% din
datorată, aferentă reparării ori întreţinerii valoarea bunului imobil/părţii de bun imobil
acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor după transformare/modernizare (NOU),
de schimb destinate reparării ori întreţinerii exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă
bunurilor de capital reparării ori întreţinerii acestor bunuri sau cea
aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate
reparării ori întreţinerii bunurilor de capital.
Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică

regulile privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează:
- pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil,
precum şi pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă
valoarea fiecărei transformări sau modernizări este de cel puţin 20% din
valoarea totală a bunului imobil/părții de bun imobil după transformare sau
modernizare; sau
- pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate,
altele decât cele de mai sus.
În continuare, vă prezentăm un exemplu de ajustare a taxei deductibile în

situaţia în care bunul de capital este folosit integral sau parţial, pentru alte scopuri
decât activităţile economice (pana la 31 decembrie 2016).
Exemplu:
În data de 7 septembrie 2013, entitatea Leader a achiziţionat un apartament cu 3
camere pentru activitatea sa economică, costul fiind de 200.000 lei, TVA 24%.
În data de 21 martie 2015, entitatea decide să utilizeze clădirea integral în scop de
locuinţă sau pentru operaţiuni scutite fără drept de deducere.
În data de 6 februarie 2016, clădirea este din nou utilizată în cadrul unor operaţiuni cu
drept de deducere.
Prezentaţi tratamentul TVA în cazul entităţii Leader.
Entitatea Leader va opera în contabilitate:

- achiziţia apartamentului (7 septembrie 2013):
200.000 lei 212 = 404 248.000 lei

„Construcţii” „Furnizori de imobilizări”
48.000 lei 4426
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 18 ani în sumă de 43.200
18
lei (48.000 lei x ) (21 martie 2015):
20
153
43.200 lei 635 = 4426 43.200 lei
„Cheltuieli cu alte „TVA deductibilă”
impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate”
- ajustarea TVA în favoarea entităţii pentru perioada rămasă de 17 ani în sumă de

17
40.800 lei (48.000 lei x ) (6 februarie 2016):
20
(40.800 lei) 635 = 4426 (40.800 lei)

impozite, taxe şi
Perioada de ajustare a TVA în cazul apartamentului achiziţionat este de 20 de ani, cu

începere de la 1 ianuarie 2013 şi până în anul 2032 inclusiv. În data de 21 martie 2015,
entitatea Leader a efectuat ajustarea pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada
de ajustare (2016 - 2032), iar astfel a restituit 18 douăzecimi din TVA dedusă iniţial.
Începând cu data de 6 februarie 2016, apartamentul va fi din nou utilizat pentru

operaţiuni cu drept de deducere. Astfel, entitatea va ajusta taxa aferentă perioadei rămase de
17 ani, în favoarea sa.
Dispoziţii tranzitorii privind ajustarea (NOU)

Prin excepţie de la regulile generale, TVA deductibilă se ajustează
proporţional cu valoarea rămasă neamortizată la momentul la care intervin
evenimentele care impun ajustarea pentru următoarele categorii de active corporale
fixe care până la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de
capital:
a) activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită
pentru amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani, care au fost achiziţionate sau
fabricate după data aderării până la data 31 decembrie 2015, inclusiv;
b) activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul
leasingului a căror limită minimă a duratei normale de utilizare este mai mică
de 5 ani, care au fost achiziţionate sau fabricate după data aderării până la data
31 decembrie 2015, inclusiv.

In cazul activelor corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac
obiectul leasingului, valoarea rămasă neamortizată se determină prin scăderea din
valoarea de înregistrare în contabilitate a sumelor care ar reprezenta amortizarea
contabilă, dacă bunul ar fi amortizat contabil pe perioada minimă a duratei normale de
utilizare stabilite prin Catalog.
154
În cazul activelor corporale fixe de mai sus pentru care dreptul de deducere se
exercită potrivit regulilor sistemului „TVA la incasare”, se ajustează taxa deductibilă
care a fost plătită furnizorului/prestatorului, proporţional cu valoarea rămasă
neamortizată la momentul la care intervin evenimentele care generează ajustarea.
Ajustarea TVA in cazul bunurilor de capital – incepand cu 1 ianuarie 2017
Ajustarea TVA deductibile se efectuează astfel:

a) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în
cadrul perioadei de ajustare, pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din
taxa dedusă iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de
utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul
care generează obligaţia de ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a
fiecărui an. Prin excepţie, în cazul trecerii persoanei impozabile de la regimul
normal de taxare la regimul de scutire pentru întreprinderile mici, precum şi în
cazul livrării bunului de capital în regim de scutire, ajustarea deducerii se face o
singură dată pentru întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care
apare modificarea destinaţiei de utilizare;
b) pentru cazul prevăzut la art 305, alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de
persoanele impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de
capital. Ajustarea reprezintă o cincime sau, după caz, o douăzecime din taxa
dedusă iniţial şi se efectuează în ultima perioadă fiscală a anului calendaristic,
pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor taxei deduse în cadrul
perioadei de ajustare;
c) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. c) ajustarea se efectuează în
cadrul perioadei de ajustare, pentru o cincime sau, după caz, o douăzecime din
taxa nededusă iniţial, pentru fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de
utilizare. Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine evenimentul
care generează ajustare sau, după caz, în ultima perioadă fiscală a fiecărui an. Prin
excepţie, în cazul trecerii persoanei impozabile de la regimul de scutire pentru
întreprinderile mici la regimul normal de taxare, precum şi în cazul livrării bunului
de capital în regim de taxare, ajustarea deducerii se face o singură dată pentru
întreaga perioadă de ajustare rămasă, incluzând anul în care apare modificarea
destinaţiei de utilizare;
d) pentru cazurile prevăzute la art 305, alin. (4) lit. d), ajustarea se efectuează în
perioada fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se
realizează pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare,
incluzând anul în care apare obligaţia ajustării.
Aceste prevederi se aplică şi în cazul bunurilor de capital care la data de 1
ianuarie 2017 se află în perioada de ajustare (5 sau 20 de ani), pentru situaţiile de la
art 305, alin. (4) lit. a) şi c) care intervin începând cu data de 1 ianuarie 2017.
155
10. Răspunderea individuală şi în solidar pentru plata taxei -
ELIMINATA
Toate prevederile de la art 151^2 din vechiul Cod fiscal NU se mai regasesc in
legislatia aplicabila incepand cu 1 ianuarie 2016.
Astfel, beneficiarul nu va mai fi tinut răspunzător individual şi în solidar
pentru plata taxei, în situaţia în care persoana obligată la plata taxei este furnizorul
sau prestatorul, dacă factura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre următoarele
informaţii: denumirea/numele, adresa, codul de înregistrare în scopuri de TVA
al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate ori
serviciilor prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare;
c) nu menţionează valoarea taxei sau o menţionează incorect.
De asemenea, furnizorul sau prestatorul nu mai este ținut răspunzător
individual şi în solidar pentru plata TVA, în situaţia în care persoana obligată la plata
taxei este beneficiarul, dacă factura sau autofactura:
a) nu este emisă;
b) cuprinde date incorecte/incomplete în ceea ce priveşte una dintre
următoarele informaţii: numele/denumirea, adresa, codul de înregistrare în scopuri de
TVA al părţilor contractante, denumirea sau cantitatea bunurilor livrate/serviciilor
prestate, elementele necesare calculării bazei de impozitare.
Este eliminata si prevederea conform careia persoana care îl reprezintă pe

importator, persoana care depune declaraţia vamală de import sau declaraţia de
import pentru TVA şi accize şi proprietarul bunurilor sunt ţinuţi răspunzători
individual şi în solidar pentru plata taxei, împreună cu importatorul.
In alta ordine de idei, persoana care desemnează o altă persoană ca
reprezentant fiscal, nu va mai fi ţinută răspunzătoare individual şi în solidar pentru
plata taxei, împreună cu reprezentantul său fiscal.
11. Regimul de scutire pentru intreprinderile mici – Art 310
Persoanele impozabile stabilite în România, a căror cifră de afaceri anuală,

declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 220.000 lei, pot aplica scutirea
de TVA, denumită în continuare regim special de scutire, pentru operaţiunile
desfăşurate, cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.
Cifra de afaceri este constituită din valoarea totală, exclusiv TVA, în situaţia
persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în
scopuri de TVA, a:
- livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate în cursul unui an
calendaristic, taxabile, sau, după caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate
de o mică întreprindere;
156
- operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul
livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă,
în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România;
- operaţiunilor scutite cu drept de deducere; si
- operațiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a),
b), e) şi f) (operațiuni bancare, de asigurări și imobiliare), dacă acestea nu sunt
accesorii activității principale.
Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic

exclusiv operaţiuni scutite fără drept de deducere, nu se consideră că depăşeşte
plafonul de scutire.
O operaţiune este accesorie activităţii principale dacă se îndeplinesc cumulativ

- realizarea acestei operaţiuni necesită resurse tehnice limitate privind
echipamentele şi utilizarea de personal;
- operaţiunea nu este direct legată de activitatea principală a persoanei
impozabile; şi
- suma achiziţiilor efectuate în scopul operaţiunii şi suma taxei deductibile
aferente operaţiunii, sunt nesemnificative.
Nu se cuprind în cifra de afaceri:

- livrările de active fixe corporale sau dacă sunt accesorii activității
necorporale efectuate de persoana principale, livrările de active fixe corporale și
impozabilă; livrările de active necorporale, efectuate de
- livrările intracomunitare de mijloace de persoana impozabilă.
transport noi către un cumpărător care nu
îi comunică furnizorului un cod valabil de
înregistrare în scopuri de TVA, care
reprezintă operațiuni scutite de TVA.
(ELIMINAT)
12. Deducerea TVA anterioara inregistrarii in scopuri de TVA
In Noul Cod fiscal este transpusa Hotărârea CJUE în cauza C-183/2014 Salomie
și Oltean, referitoare la dreptul de deducere care ia naștere înaintea înregistrării în
scopuri de TVA a unei persoane impozabile.
Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de
afaceri in scopuri de TVA este mai mare sau egală cu plafonul de scutire de 220.000 lei
trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, în termen de 10 zile de la data
atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a
fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit.
Regimul special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA.
157
Dacă persoana impozabilă respectivă NU solicită sau solicită înregistrarea cu
întârziere, organul fiscal competent procedează astfel:
a) stabileste obligaţii privind TVA de plată, constând în diferența dintre taxa pe
care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze şi taxa pe care ar fi avut
dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost
înregistrată în scopuri de TVA dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul legal,
dacă taxa colectată este mai mare decât taxa deductibilă, precum și
accesoriile aferente, sau după caz;
b) determină suma negativă a TVA, respectiv diferența dintre taxa pe care ar fi
avut dreptul să o deducă, de la data la care persoana impozabilă respectivă ar
fi fost înregistrată în scopuri de TVA dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul
legal, și taxa pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la data
la care ar fi trebuit să fie înregistrată în scopuri de TVA, dacă taxa deductibilă
este mai mare decât taxa colectată.

In cazul în care nerespectarea prevederilor legale este identificată de organele
de inspecţie fiscală înainte de înregistrarea persoanei impozabile în scopuri de TVA,
organul fiscal înregistrează din oficiu aceste persoane în scopuri de TVA, înregistrarea
fiind considerată valabilă începând cu data comunicării de către organul fiscal
competent a deciziei privind înregistrarea, din oficiu, în scopuri de TVA.
13. Facturarea – Art 319
Conform art 287 din Codul fiscal, baza de impozitare se reduce si în următoarele
situaţii:
a) în cazul desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri
sau prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost
emise facturi în avans;
b) în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele sau alte reduceri de preţ sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
c) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Astfel, furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie să emită facturi
(facturi de corectie), cu valorile înscrise cu semnul minus sau după caz o menţiune
din care să rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se
reduce sau, după caz, fără semnul minus sau fără menţiunea din care să rezulte că
valorile respective sunt negative, dacă baza de impozitare se majorează, care se
transmit şi beneficiarului.
Atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile conform celor 3

cazuri de mai sus, iar furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite
factura de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea
158
ajustării taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare
celei în care au intervenit evenimentele respective.

Autofactura trebuie emisă numai dacă au intervenit evenimentele prevăzute la
art. 287 lit. a)-c) şi e) din Codul fiscal şi furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu
emite factura de corecţie în termenul stabilit de lege.
În cazul reducerilor de preţ se consideră că evenimentul care generează
obligaţia emiterii autofacturii intervine la data la care clientul beneficiază de
reducere. În situaţia în care ulterior emiterii autofacturii, se primeşte factura emisă de
furnizor/prestator pentru aceeaşi ajustare şi având aceeaşi valoare, se face o referire
la autofactura emisă, fără ca aceasta să mai genereze efecte privind ajustarea TVA
deductibile.
Legea 227/2015 Codul fiscal

Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii
a) data emiterii facturii
b) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui
avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii

În aplicarea acestor prevederi (exceptie sistemul “TVA la incasare”):
a) dacă factura este emisă înainte de data livrării/prestării sau înainte de data
încasării unui avans, pe factură se menţionează numai data emiterii facturii. În
acest caz exigibilitatea taxei coincide cu data emiterii facturii;
b) în cazul în care factura este emisă în data în care a avut loc livrarea/prestarea
sau încasarea unui avans, pe factură se menţionează numai data emiterii facturii,
care este aceeaşi cu data livrării/prestării ori încasării unui avans. Exigibilitatea
taxei coincide cu data emiterii facturii;
c) în cazul în care factura este emisă ulterior datei livrării/prestării sau a încasării
unui avans, pe factură se menţionează atât data emiterii facturii, cât şi data
livrării/prestării ori a încasării unui avans. In acest caz, exigibilitatea taxei
intervine la data livrării/prestării ori a încasării unui avans, indiferent de
data la care este emisă factura, cu excepţia livrărilor intracomunitare de
bunuri.
14. Perioada fiscala – plafonul de 100.000 euro
Codul fiscal precizează că perioada fiscală este luna calendaristică. Prin excepţie,
perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru entitățile care în cursul anului
calendaristic precedent au realizat o cifră de afaceri inferioară plafonului de
100.000 euro, determinat pe baza cursului de schimb comunicat de BNR, valabil
pentru data de 31 decembrie a anului precedent. Observați astfel o primă diferență
față de definiția cifrei de afaceri aferentă plafonului de 65.000 euro. Dacă în acel caz se
159
utilizează cursul de schimb de la data aderării, acest plafon de 100.000 euro se
determină utilizând cursul de schimb valabil la 31 decembrie a anului precedent.

La determinarea „cifrei de afaceri” se are în vedere baza de impozitare înscrisă
pe rândurile din Decontul de TVA 300 corespunzătoare livrărilor de
bunuri/prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau a
livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care locul livrării/prestării se
consideră ca fiind în străinătate, dar care dau drept de deducere, precum şi rândurile
de regularizări aferente. NU sunt luate în calcul sumele înscrise în rândurile din
decont aferente unor câmpuri de date informative cum sunt facturile emise după
inspecţia fiscală sau informaţii privind TVA neexigibilă.
În cazul persoanelor impozabile care au aplicat regimul de scutire şi care se
înregistrează normal în scopuri de TVA, precum şi în cazul persoanelor impozabile a
căror înregistrare în scopuri de TVA este anulată din oficiu de către organul fiscal şi
ulterior se reînregistreaza in scopuri de TVA cu Formularul 099, nu sunt luate în
calculul cifrei de afaceri livrările de bunuri/prestările de servicii realizate în perioada
în care persoana impozabilă nu a avut un cod de înregistrare în scopuri de TVA.
15. Plata taxei la buget
Se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru

persoanele care au obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP
500/2007 pentru aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului
de amanare de la plata in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de
bunuri.

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu (3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu
excepţia importurilor scutite de taxă, se excepţia importurilor scutite de taxă, se
plăteşte la organul vamal. plăteşte la organul vamal.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3)
(3), până la data de 31 decembrie nu se face plata efectivă la organele
2016 inclusiv, nu se face plata efectivă vamale de către persoanele impozabile
la organele vamale de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA, care au
impozabile înregistrate în scopuri de TVA, obţinut certificat de amânare de la plată a
care au obţinut certificat de amânare de la TVA.
plată
Romania a introdus in anul 2007 posibilitatea amanarii platii in vama a TVA

pentru toate importurile de bunuri realizate de persoane inregistrate in scopuri de
TVA. Aceasta masură de relaxare fiscala, care prezenta unele avantaje, a fost totusi
160
exploatată de unii importatori economici in defavoarea bugetului de stat, fiind
limitată la scurt timp pentru anumite categorii de importatori, care îndeplinesc
conditiile stabilite prin OMFP 500/2007.
Mentinerea prevederilor aplicabile in 2015 ar presupune revenirea de la 1
ianuarie 2017 la măsura plătii simplificate a TVA pentru toate importurile realizate de
plătitorii de TVA, fără nicio analiză de risc, fapt ce ar conduce din nou la posibilitatea
de a plasa bunurile în economia subterană, fără plata TVA.

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu (3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu
excepţia importurilor scutite de taxă, se excepţia importurilor scutite de taxă, se
plăteşte la organul vamal. plăteşte la organul vamal.
De la data de 1 ianuarie 2017, prin -----

excepţie de la prevederile alin. (3), NU
se face plata efectivă la organele
vamale de către persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA. -
ELIMINAT
16. Eliminarea ROI
Conform OUG 84/2016, publicata in MOf nr 977 din 06 decembrie 2016,

incepand cu 1 ianuarie 2017 au fost eliminate toate prevederile referitoare la ROI.
Practic, orice entitate inregistrata in scopuri de TVA (societate comerciala, PFA, II,
profesie liberala, persoana fizica) este inscrisa din oficiu in VIES (Sistemul de Schimb
de Informaţii privind TVA).
De asemenea, entitatile neplatitoare de TVA in Romania care se inregistreaza in
scopuri de TVA conform art 317 din Codul fiscal in vederea realizarii de operatiuni
intracomunitare (cod special de TVA) sunt inscrise din oficiu in VIES incepand cu data
comunicarii Deciziei de inregistrare in scopuri de TVA.
Avand in vedere aceste modificari, Formularul 095 este abrogat. Conform notei
de fundamentare, pentru reducerea sarcinilor administrative ale entitatilor, se abroga
prevederile referitoare la ROI, avand in vedere ca exista alte parghii mai eficiente
pentru prevenirea evaziunii fiscale, inclusiv in ceea ce priveste operatiunile
intracomunitare.
Pentru inscrierea în ROI, trebuiau depuse la organul fiscal:
- Formularul 095 „Cerere de înregistrare în/radiere din ROI”, completat în mod
corespunzător;
- certificatele de cazier judiciar eliberate de autoritatea competentă din România
ale tuturor asociaţilor (cu excepţia SA) care deţin minimum 5% din capitalul
social al societăţii şi ale administratorilor; si
- Certificatul constatator emis de ONRC din care să rezulte repartizarea
capitalului social între asociaţi, valabil la data depunerii cererii.
161
Odata cu eliminarea ROI, este anulata si obligaţia ca, în termen de 30 de zile de
la data modificării listei administratorilor să depuneţi la organul fiscal cazierul
judiciar al noilor administratori. Cu excepţia societăţilor pe acţiuni, exista obligaţia
ca, în termen de 30 de zile de la data modificării listei asociaţilor, să depuneti la
organul fiscal cazierul judiciar al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul
social al societăţii.
17. Corectarea facturilor – HG 1/2016
În situaţia în care o persoană impozabilă a emis facturi aplicând regimul de

taxare şi ulterior intră în posesia documentelor justificative care îi dau dreptul la
aplicarea unei scutiri de TVA, aceasta poate corecta facturile emise, aplicând regimul
de scutire corespunzător operaţiunilor realizate. Aceleaşi prevederi se aplică şi în
situaţia în care o persoană impozabilă a emis facturi aplicând regimul de taxare pentru
operaţiuni care nu se cuprind în sfera de aplicarea a TVA, se supun măsurilor de
simplificare (taxare inversa) sau care sunt neimpozabile în România.
În cazul beneficiarilor care au dedus eronat taxa facturată de furnizori
pentru operaţiuni scutite sau pentru operaţiuni care nu sunt în sfera de aplicare a TVA,
cum ar fi penalităţi pentru neîndeplinirea contractelor, despăgubiri şi alte operaţiuni
asemănătoare, taxa nefiind admisă la deducere de către organele de inspecţie fiscală în
baza actului administrativ fiscal emis şi comunicat conform reglementărilor legale, în
situaţia în care primesc facturi de corecţie de la furnizori/prestatori, vor înscrie aceste
facturi în jurnalul pentru cumpărări într-o rubrică separată, iar acestea vor fi preluate
de asemenea într-o rubrică separată din Decontul de TVA, fără a avea obligaţia să îşi
diminueze TVA deductibilă cu valoarea taxei înscrisă în respectivele facturi.
18. Măsuri de simplificare (taxarea inversa) – Art 331

În cazul neaplicării taxării inverse prevăzute de lege, respectiv în situaţia în care
furnizorul/prestatorul emite o factură cu TVA şi nu înscrie menţiunea "taxare inversă"
în respectiva factură, iar beneficiarul deduce taxa înscrisă în factură, acesta îşi pierde
dreptul de deducere pentru achiziţia respectivă de bunuri sau servicii deoarece
condiţiile de fond privind taxarea inversă nu au fost respectate şi factura a fost
întocmită în mod eronat. Aceste prevederi se aplică şi în situaţia în care îndreptarea
respectivei erori nu este posibilă din cauza falimentului furnizorului/prestatorului.
Taxare inversa la cereale Cereale

HG 1/2016 – Normele de aplicare aduc o serie de modificari la categoria
cerealelor si plantelor tehnice pentru care se aplica taxare inversa, astfel:
162
Inainte de 1 ianuarie 2016:
1001 10 00 Grâu dur
1001 90 10 Alac (Triticum spelta), destinat însămânţării
ex 1001 90 91 Grâu comun destinat însămânţării
ex 1001 90 99 Alt alac (Triticum spelta) și grâu comun, nedestinate însămânțării
1002 00 00 Secară
1003 00 Orz
1005 Porumb
1201 00 Boabe de soia, chiar sfărâmate
1205 Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate
1206 00 Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate
1212 91 Sfeclă de zahăr
Dupa 1 ianuarie 2016:

1001 Grâu si meslin
1002 Secară
1003 Orz
1004 Ovaz --- NOU
1005 Porumb
1008 60 00 Triticale --- NOU
1201 Boabe de soia, chiar sfărâmate
1204 00 Seminţe de in, chiar sfărâmate --- NOU
1205 Semințe de rapiță sau de rapiță sălbatică, chiar sfărâmate
1206 00 Semințe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate
1212 91 Sfeclă de zahăr
Incepand cu 1 ianuarie 2016, in categoria operaţiunilor pentru care se aplică

taxarea inversă intra si urmatoarele:
a) clădirile, părţile de clădire şi terenurile de orice fel, pentru a căror
livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;
b) livrările de aur de investiţii efectuate de persoane impozabile care şi-au
exercitat opţiunea de taxare și livrările de materii prime sau semifabricate din
aur cu titlul mai mare sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane
impozabile.
De asemenea, pana la 31 decembrie 2018, se aplica taxare inversa si pentru:

i) furnizările de telefoane mobile, și anume dispozitive fabricate sau adaptate
pentru utilizarea în conexiune cu o rețea autorizată și care funcționează pe
anumite frecvențe, fie că au sau nu vreo altă utilizare;
163
j) furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare și
unități centrale de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate
utilizatorului final;
k) furnizările de console de jocuri, tablete PC și laptopuri.
ATENTIE!
In MOf nr 988 din 31 decembrie 2015 a fost publicata Legea 358/2015 privind
aprobarea OUG 50/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal. Astfel, se aplică taxarea inversă pentru livrarea telefoanelor
mobile, tabletelor PC, laptopurilor, microprocesoarelor (bunurile prevăzute la art 331,
alin. (2) lit. i)-k)) numai dacă valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, înscrise într-o
factură, este mai mare sau egală cu 22.500 lei.
HG 1/2016 – Normele de aplicare precizeaza faptul ca, în situația în care pe
aceeași factură sunt înscrise atât bunuri prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din
Codul fiscal, cât și alte bunuri, taxarea inversă se aplică numai dacă valoarea bunurilor
prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. i) - k) din Codul fiscal, exclusiv TVA, este mai mare sau
egală cu 22.500 lei.
Exemplu:
Entitatea Leader este înregistrată în scopuri de TVA si livrează în septembrie
2016 catre entitatea Barsin urmatoarele produse, emitand o factura in acest sens:
- laptopuri – 10.000 lei;
- telefoane mobile – 8.000 lei;
- imprimante laser – 4.000 lei;
- console de jocuri – 6.000 lei;
- televizoare LED – 9.000 lei.
Cum va emite entitatea Leader catre clientul sau?
Având în vedere că valoarea laptopurilor, telefoanelor mobile si a consolelor de

jocuri înscrise în factură este de 24.000 lei (10.000 lei + 8.000 lei + 6.000 lei), adica
peste plafonul stabilit de Codul fiscal de 22.500 lei, pentru livrarea acestor bunuri se
aplică taxarea inversă, conditia suplimentara de indeplinit fiind aceea ca si entitatea
Barsin sa fie inregistrata in scopuri de TVA.
Pentru imprimantele laser și televizoarele LED înscrise în factură se aplică
regimul normal de taxare, respectiv se utilizeaza cota de TVA de 20%.

Litera I
Telefoanele mobile, fie că au sau nu vreo altă utilizare, sunt cele încadrate la
codul NC 8517 12 00, dar şi alte dispozitive multifuncţionale care în funcţie de
caracteristicile tehnice se clasifică la alte coduri NC care le conferă caracterul esenţial,
dar cu care pot fi prestate servicii de telecomunicaţii sub forma transmiterii vocii
printr-o reţea de telefonie mobilă.
164
În categoria telefoanelor mobile se includ, de exemplu, telefoane mobile care
sunt utilizate în orice reţea de telefonie mobilă fără fir, celulară sau prin satelit,
dispozitivele de achiziţie de date mobile cu capacitatea de a fi utilizate în orice reţea de
telefonie mobilă fără fir.
În categoria telefoanelor mobile nu se includ dispozitivele utilizate exclusiv
pentru transmiterea datelor, fără implementarea acestora în semnale acustice, cum ar
fi de exemplu:
- dispozitive pentru navigaţie;
- computerele, în măsura în care acestea nu permit transmiterea de voce prin
reţele mobile fără fir;
- MP3-Playere;
- console pentru jocuri;
- dispozitive walkie-talkie;
- staţii radio CB.
Taxarea inversă se aplică şi pentru telefoanele mobile livrate cu accesorii, cum
ar fi încărcătorul, bateria sau kitul hands-free, ca un singur pachet, la un preţ total,
dar nu se aplică pentru accesoriile telefoanelor mobile care sunt livrate separat
de acestea.
Litera J
Circuitele integrate reprezintă, în principiu, un ansamblu de elemente active şi
pasive, cum ar fi tranzistoare, diode, rezistoare, condensatoare, interconectate electric
pe suprafaţa materialului semiconductor.
În categoria dispozitivelor cu circuite integrate se includ, în special, circuitele
electronice integrate monolitice şi hibride, precum:
- unităţi centrale de procesare;
- microprocesoare;
- microcontrolere.
În categoria dispozitivelor cu circuite integrate NU se includ bunurile în care
sunt încorporate sau instalate circuite integrate, precum servere pentru computer,
laptopuri, unităţi pentru desktop, tablete, carduri de memorie cu circuite integrate şi
altele asemenea, neavând relevanţă dacă livrarea bunurilor respective are loc înainte
de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final, precum şi dispozitive
precum antene, filtre electronice, inductanţe, respectiv componente electrice cu
valoare de inductanţă fixă sau reglabilă, condensatori, senzori.
Pentru furnizarea de dispozitive cu circuite integrate se aplică taxarea inversă
dacă la data livrării acestea nu sunt încă integrate în produse destinate
utilizatorului final şi sunt vândute separat, nu ca şi părţi ale unor bunuri care le
încorporează.
Exemplu:
Societatea A cu sediul în Bucureşti, producătoare de circuite integrate, vinde
microprocesoare în valoare de 55.000 lei unei societăţi B, cu sediul în Braşov. Bunurile
se transportă din Bucureşti la sediul lui B din Braşov şi sunt vândute fără a fi
165
încorporate de A în produsele lui B.
O parte din procesoarele achiziţionate de la A sunt încorporate de B în
computere, iar o altă parte a acestora sunt revândute de B către utilizatori finali.
Societatea B revinde o parte din procesoarele neîncorporate în calculatoare către
societatea C, la un preţ total de 35.000 lei, şi le transportă la sediul beneficiarului din
Sibiu.
De asemenea, B livrează computerele în care a încorporat procesoarele
achiziţionate de la A, către societatea D, la un preţ total de 48.000 lei şi le expediază la
sediul acesteia din Craiova.
Toate societăţile sunt înregistrate normal în scopuri de TVA.
Care este tratamentul TVA?
Pentru livrarea procesoarelor de la A la B se aplică taxarea inversă, obligaţia

plăţii TVA revenind societăţii B, nefiind relevantă destinaţia ulterioară a procesoarelor.
Pentru livrarea ulterioară a procesoarelor de la B la C, la preţul de 35.000 lei, se
aplică de asemenea taxarea inversă, nefiind nici în acest caz relevantă utilizarea
viitoare a procesoarelor de către C.
Pentru livrarea de la B la D a calculatoarelor cu procesoare încorporate, se aplică
regimul normal de taxare, persoana obligată la plata taxei fiind B, întrucât livrarea are
ca obiect calculatoare, şi nu procesoare.
Litera K
Consolele de jocuri sunt cele cuprinse la codul NC 95045000. Acestea
reprezintă, în principiu, computere sau dispozitive similare computerelor care au ca
destinaţie principală utilizarea acestora pentru jocurile video, dar care pot oferi, în
plus, şi alte funcţii precum DVD-uri video, CD-uri audio, discuri Blu-ray.
Tabletele PC şi laptopurile sunt cele cuprinse la codul NC 8471 30 00. Tabletele
PC sunt, în principiu, computere portabile, plate, acoperite în întregime de un ecran
tactil.
Laptopurile sunt dispozitive portabile de procesare automată a datelor,
formate cel puţin dintr-o unitate centrală de procesare şi un monitor.
Reguli generale taxare inversa

Aceste reguli specifice taxarii inverse se aplică numai pentru livrările de
bunuri/prestările de servicii efectuate în interiorul ţării. Condiţia obligatorie pentru
aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât şi beneficiarul să fie înregistraţi în
scopuri de TVA. Daca beneficiarul nu este o persoană înregistrată în scopuri de TVA,
atunci furnizorul (persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA în România)
colectează TVA pentru livrările de astfel de produse în interiorul ţării.
Exemplu:
În aprilie 2015, entitatea Leader, inregistrata in scopuri de TVA, achizitioneaza un
depozit frigorific la costul de 200.000 lei, TVA 24%. Aceasta cladire a fost construita in anul
2010.
166
In februarie 2016, ca urmare a schimbarii obiectului de activitate, entitatea Leader a
decis sa vanda cladirea la pretul de 300.000 lei entitatii Barsin. Vom analiza cele 3 cazuri:
1. depozitul este vandut in regim de scutire de TVA;
2. depozitul este vandut in regim de taxare, iar entitatea Barsin este înregistrată în
scopuri de TVA;
3. depozitul este vandut in regim de taxare, iar entitatea Barsin nu este înregistrată în
scopuri de TVA.
Precizaţi înregistrările contabile efectuate de entităţile implicate.
CAZ 1:
Avand in vedere ca, la momentul vanzarii, cladirea nu indeplineste conditiile pentru a fi
considerata constructie noua, entitatea poate sa o vanda si fara TVA (in regim de scutire), caz
in care trebuie sa ajusteze TVA dedusa initial. Inregistrarile contabile efectuate ar fi:
- achiziţia depozitului (aprilie 2015):
200.000 lei 212 = 404 248.000 lei

48.000 lei 4426
- vanzarea depozitului (februarie 2016):
300.000 lei 461 = 7583 300.000 lei

activelor”
- scoaterea din gestiune a depozitului (februarie 2016):

X lei 2812 = 212 200.000 lei
„Amortizarea „Construcţii”
constructiilor”
200.000 lei 6583
-X “Cheltuieli cu cedarea
activelor”
- ajustarea TVA în favoarea statului pentru perioada rămasă de 19 ani în sumă de 45.600
19
lei (48.000 lei x ) (februarie 2016):
20
45.600 lei 635 = 4426 45.600 lei
impozite, taxe şi
Perioada de ajustare a TVA în cazul depozitului achiziţionat este de 20 de ani, cu

începere de la 1 ianuarie 2016 şi până în anul 2035 inclusiv. În februarie 2016, entitatea
Leader a efectuat ajustarea pentru toată taxa aferentă perioadei rămase din perioada de
ajustare (2017 - 2035), iar astfel a restituit 19 douăzecimi din TVA dedusă iniţial.
167
CAZ 2:
Având în vedere că atât furnizorul cât şi beneficiarul sunt înregistrate în scopuri de
TVA în România, se aplică taxarea inversă.
Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:
300.000 lei 461 = 7583 300.000 lei

activelor”
Entitatea Barsin va înregistra:

 achiziţia activului de la entitatea Leader:
300.000 lei 212 = 404 300.000 lei

 aplicarea mecanismului de taxare inversă:
60.000 lei 4426 = 4427 60.000 lei

TVA deductibilă TVA colectată
CAZ 3:
Având în vedere că beneficiarul nu este înregistrat în scopuri de TVA în România, nu se
aplică taxarea inversă.
Astfel, entitatea Leader va înregistra în contabilitate:
372.000 lei 461 = 7583 300.000 lei

activelor”
4427 60.000 lei
“TVA colectată”
Entitatea Barsin va înregistra:

 achiziţia activului de la entitatea Leader:
360.000 lei 212 = 404 360.000 lei

168
Taxare inversa – situatii tranzitorii
Fapt generator si exigibilitate – reguli generale

ART. 282
(1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:
a) la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptul generator;
b) la data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de
data la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau
integrală a contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării
ori prestării acestora
ART. 280, alin (4):

Regimul de impozitare aplicabil pentru operaţiunile impozabile este regimul în
vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute
la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data
exigibilităţii taxei.
ART. 280, alin (6):

În cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare
pentru a se aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau
prestării de servicii pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă
factura este emisă pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării
de servicii, şi la art. 282 alin. (2) lit. b), dacă a fost încasat un avans pentru valoarea
parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii.
ART. 280, alin (7):

Prin excepţie de la prevederile alin. (4) - (6) de mai sus, în cazul modificărilor de
cote se aplică prevederile art. 291 alin. (4) şi (6), iar pentru operaţiunile cu „taxare
inversa” regimul aplicabil este cel de la data la care intervine exigibilitatea TVA,
conform art. 282 alin. (1) şi (2).
ART. 291, alin (4):

Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu
excepţia cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la
data exigibilităţii taxei.
ART. 291, alin (6):

În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în
vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute
la art. 282 alin. (2).
169
CONCLUZIE:
În situaţia în care faptul generator intervine până la 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu
se aplică taxare inversă dacă factura este emisă după 1 ianuarie 2016 sau dacă
preţul se plăteşte în rate şi după această dată.
Pentru facturile emise până la 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator
intervine după 1 ianuarie 2016, taxarea inversă se aplică numai pentru diferenţa
pentru care taxa este exigibilă după 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
In cursul anului 2015, entitatea Leader (înregistrată în scopuri de TVA) a emis o
factura de avans în suma de 10.000 lei, plus TVA 24%, pentru livrarea de telefoane
mobile către un beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.
In data de 7 februarie 2016, entitatea Leader livreaza telefoanele clientului sau
(apare faptul generator), pretul de vanzare fiind de 50.000 lei, exclusiv TVA.
Pentru avansul facturat in anul 2015 si regularizat in anul 2016 se mentine

regimul valabil la data facturii de avans, adica operatiune taxabile, insa avans in vedere
modificarea cotei de TVA de la 1 ianuarie 2016, se va regulariza cu 20% in loc de 24%.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Leader sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 10.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
12.400 lei 4111 = 419 10.000 lei
4427 2.400 lei
“TVA colectata”
- regularizarea facturii de avans in suma de 10.000 lei (7 februarie 2016):

(12.400 lei) 4111 = 419 (10.000 lei)
4427 (2.400 lei)
“TVA colectata”
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 50.000 lei (7 februarie 2016):

12.000 lei 4111 = 707 10.000 lei
mărfurilor”
4427 2.000 lei
“TVA colectata”
40.000 lei 4111 = 707 40.000 lei

mărfurilor”
TAXARE INVERSA
170
Beneficiarul va calcula TVA datorată pe care o va înscrie în jurnalul pentru
cumpărări şi în Decontul de TVA ca taxă colectată şi taxă deductibilă:
- nota specifica taxarii inverse (40.000 lei x 20% = 8.000 lei):

8.000 lei 4426 = 4427 8.000 lei
„Clienţi” “TVA colectata”
Exemplu:
In cursul anului 2015, entitatea Leader (înregistrată în scopuri de TVA) a emis o factura de
avans 100% în suma de 50.000 lei, plus TVA 24%, pentru livrarea de telefoane mobile către un
beneficiar înregistrat în scopuri de TVA.
In data de 7 februarie 2016, entitatea Leader livreaza telefoanele clientului sau (apare faptul
generator), pretul de vanzare fiind de 50.000 lei, exclusiv TVA.
In acest caz, NU se mai aplică taxare inversă, deoarece se aplică regimul în vigoare la data
exigibilităţii taxei, dar se aplică cota în vigoare la data livrării.
Inregistrarile contabile efectuate de entitatea Leader sunt:
- emiterea facturii de avans in suma de 50.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
62.000 lei 4111 = 419 50.000 lei
4427 12.000 lei
“TVA colectata”
- regularizarea facturii de avans in suma de 50.000 lei (7 februarie 2016):

(62.000 lei) 4111 = 419 (50.000 lei)
4427 (12.000 lei)
“TVA colectata”
- vânzarea marfurilor la preţul de vânzare de 50.000 lei (7 februarie 2016):

60.000 lei 4111 = 707 50.000 lei
mărfurilor”
4427 10.000 lei
“TVA colectata”
Exemplu:
În cursul anului 2015, entitatea Leader contractează construirea şi achiziţionarea unei clădiri
cu o societate imobiliară care deţine şi titlul de proprietate asupra respectivei clădiri care urmează să
fie construită.
Valoarea clădirii stabilită prin contract este de 500.000 lei. Furnizorul a emis facturi parţiale în
sumă de 400.000 lei în anul 2015, TVA 24%.
Faptul generator intervine în martie 2016.
La emiterea facturii pentru întreaga valoare a clădirii se vor regulariza facturile parţiale emise
în anul 2015. Inregistrarile contabile sunt:
171
- emiterea facturilor de avans in suma de 400.000 lei, plus TVA 24% (anul 2015):
496.000 lei 4111 = 419 400.000 lei
4427 96.000 lei
“TVA colectata”
- regularizarea facturilor de avans in suma de 400.000 lei (martie 2016):

(496.000 4111 = 419 (400.000
lei) „Clienţi” „Clienti creditori” lei)
4427 (96.000 lei)
“TVA colectata”
- vânzarea cladirii la preţul de vânzare de 500.000 lei (martie 2016):

480.000 lei 4111 = 707 400.000 lei
mărfurilor”
4427 80.000 lei
“TVA colectata”
100.000 lei 4111 = 707 100.000 lei

mărfurilor”
TAXARE INVERSA
Beneficiarul va inregistra in anul 2016:

- achizitia cladirii la costul de achizitie de 500.000 lei (martie 2016):
500.000 lei 212 = 404 580.000 lei
„Constructii” “Furnizori de imobilizari”
80.000 lei 4426
“TVA deductibila”
- nota specifica taxarii inverse (100.000 lei x 20% = 20.000 lei):

20.000 lei 4426 = 4427 20.000 lei
„Clienţi” “TVA colectata”
Exemplu:
O mică întreprindere încasează în anul 2015 suma de 50.000 lei pentru livrarea
unui teren construibil, aplicând regimul special de scutire.
Începând cu data de 1 decembrie 2015, mica întreprindere devine persoană
impozabilă înregistrată normal în scopuri de TVA. Livrarea terenului are loc în luna
februarie 2016. Valoarea totală a terenului construibil este de 150.0000 lei.
Entitatea are obligaţia să efectueze următoarele regularizări la data livrării
terenului:
- storno factură parţială din 2015 - 50.000 lei, cu semnul minus - scutit TVA;
- regularizarea facturii parţiale din 2015 în februarie 2016: 50.000 lei (cu
semnul plus) + 10.000 (TVA calculată la cota de 20% de la data faptului generator, dar
172
fără aplicarea taxării inverse);
- diferenţa exigibilă 2016: 100.000 lei - taxare inversă.
Exemplu:
Entitatea A vinde persoanei impozabile B o clădire în luna decembrie a anului
2015, când are loc şi faptul generator. Valoarea clădirii este de 20 milioane lei şi TVA
de 4.800.000 lei aferentă vor fi plătite de cumpărător în rate lunare egale timp de 8 ani.
Ambele persoane sunt înregistrate normal în scopuri de TVA conform art. 316 din
Codul fiscal.
Factura se emite pe data de 10 ianuarie 2016, dar nu se aplică regimul de taxare
inversă. De asemenea, cota aplicabilă este de 24%, de la data faptului generator de
taxă. Chiar dacă factura ar fi fost emisă cu întârziere în altă lună din anul 2016,
tratamentul fiscal ar fi acelaşi.
În cazul contractelor de vânzare de clădiri/părţi de clădire, terenuri, cu plata în

rate, încheiate valabil anterior datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, pentru care
exigibilitatea TVA intervine la fiecare din datele specificate în contract pentru plata
ratelor, pentru taxa aferentă ratelor a căror scadenţă intervine după data de 1 ianuarie
2016, se aplică taxare inversă de către beneficiar cu cota în vigoare la data faptului
generator.
19. Tratamentul voucherelor
Sumele încasate pentru vânzarea unui voucher cu scop unic reprezintă

avansuri pentru care intervine exigibilitatea TVA.
Dpdv al TVA, voucherul reprezintă un instrument prin care un furnizor de
bunuri şi/sau un prestator de servicii îşi asumă obligaţia de a-l accepta drept
contrapartidă sau parte a contrapartidei pentru o livrare de bunuri şi/sau o prestare
de servicii.
Voucher cu scop unic înseamnă un voucher pentru care toate informaţiile
relevante privind regimul TVA aplicabil operaţiunii la care acesta se referă, respectiv
livrarea de bunuri/prestarea de servicii ulterioară, trebuie să fie cunoscute la
momentul vânzării acestuia şi bunurile şi serviciile trebuie să fie identificate.
În cazul bonurilor de valoare pentru carburanţi auto, biletelor de călătorie,
biletelor la spectacole şi al altor vouchere cu scop unic similare, care acoperă integral
contravaloarea bunurilor livrate/serviciilor prestate, se aplică prevederile de mai jos.
Vânzarea unei cartele telefonice preplătite sau reîncărcarea cu credit a unei

cartele care poate fi utilizată numai pentru servicii de telecomunicaţii reprezintă o
prestare de servicii de telecomunicaţii cu titlu oneros pentru care faptul generator şi
exigibilitatea TVA intervin la momentul vânzării cartelei. Un operator de servicii de
telecomunicaţii constând în servicii de telefonie care vinde către un distribuitor cartele
telefonice care conţin toate informaţiile necesare pentru a efectua apeluri telefonice
prin infrastructura pusă la dispoziţie de operatorul respectiv şi care sunt revândute de
173
distribuitor, în nume propriu, unor utilizatori finali, fie în mod direct, fie prin
intermediul altor persoane impozabile, furnizează o prestare de servicii de
telecomunicaţii cu titlu oneros către distribuitor.
Distribuitorul, precum şi orice altă persoană impozabilă care intervine în nume
propriu în vânzarea cartelei telefonice realizează o prestare de servicii de
telecomunicaţii cu titlu oneros, pentru care faptul generator şi exigibilitatea TVA
intervin la data vânzării cartelei. Operatorul de telefonie nu realizează o a doua
prestare de servicii cu titlu oneros către utilizatorul final atunci când acesta, după ce a
achiziţionat cartela telefonică, îşi exercită dreptul de a efectua apeluri telefonice
folosind informaţiile înscrise pe această cartelă.
Vânzarea de vouchere cu scop multiplu intră sub incidenţa operatiunilor

scutite fara drept de deducere pevazute la art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 4 din Codul fiscal.
Voucher cu scop multiplu înseamnă un voucher, altul decât cel cu scop unic,
respectiv un voucher pentru care la momentul vânzării nu sunt cunoscute toate
informaţiile relevante privind regimul TVA aplicabil operaţiunii la care acesta se referă
şi/sau bunurile şi serviciile nu sunt identificate.
Voucherele cu scop multiplu reprezintă din punctul de vedere al TVA mijloace
de plată, iar sumele încasate pentru vânzarea acestora nu reprezintă avansuri pentru
care intervine exigibilitatea TVA.
De exemplu, tichetele de masă şi cartele telefonice preplătite care pot fi

utilizate pentru mai multe scopuri, respectiv pentru servicii de telefonie şi pentru alte
diverse operaţiuni, cum ar fi achiziţionarea unor jocuri, melodii, donaţii, sunt
considerate vouchere cu scop multiplu.
Toate aceste prevederi nu se aplică în cazul voucherelor care conferă dreptul de
a beneficia de livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii pentru care se aplică regimul
special pentru agenţiile de turism.
20. Alte aspecte privind livrarile de bunuri
A. Societati agricole
Codul fiscal
Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii
sau acţionarii săi, cu excepţia transferului de active, constituie livrare de bunuri
efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor
componente a fost dedusă total sau parţial.

Distribuirea de produse agricole de către societăţile agricole reglementate
de Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în
agricultură către asociaţii acestora este asimilată din punct de vedere al TVA unei
livrări de bunuri efectuate cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost
dedusă total sau parţial.
174
Exemplu:
O societate agricolă înregistrată în scopuri de TVA achiziţionează seminţe,
îngrăşăminte, servicii de arat şi semănat pentru realizarea producţiei agricole.
Societatea deduce TVA aferentă tuturor achiziţiilor de bunuri şi servicii. După
recoltare, societatea distribuie o parte din produsele agricole către asociaţii săi.
Care este tratamentul dpdv al TVA?
Întrucât societatea a dedus TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii

destinate realizării întregii producţii agricole, distribuirea de produse agricole din
producţia realizată către asociaţii săi este asimilată din punctul de vedere al TVA unei
livrări de bunuri efectuate cu plată, pentru care societatea are obligaţia de a colecta
TVA, aplicând cota corespunzătoare.
B. Acordarea gratuita de bunuri în scopul activităţii economice

Codul fiscal
Nu constituie livrare de bunuri acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de
reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de
desfăşurarea activităţii economice.

Exemplu:
Pentru facilitarea accesului la un centru comercial, o societate a depus
diligenţele necesare pentru construirea unui sens giratoriu. O parte a sensului
giratoriu a fost construită pe terenul aparţinând domeniului public, iar o parte pe
terenul societăţii.
După finalizarea lucrărilor, pentru care primăria a obţinut autorizaţie de
construire, sensul giratoriu şi partea din terenul aferent aparţinând societăţii vor fi
donate primăriei.
Care este tratamentul dpdv al TVA?
Deşi contractul prevede că sensul giratoriu va fi donat primăriei, întrucât

bunurile construite pe domeniul public aparţin unităţii administrativ-teritoriale, din
punctul de vedere al TVA NU se consideră că are loc o livrare de bunuri de la societate
la primărie pentru lucrările efectuate pe terenul primăriei. Acestea reprezintă din
punctul de vedere al TVA servicii acordate gratuit.
În ceea ce priveşte donaţia părţii din sensul giratoriu construite pe terenul
societăţii şi a terenului aferent, aceasta reprezintă din punctul de vedere al TVA o
livrare de bunuri cu titlu gratuit.
Atât prestările de servicii, cât şi livrarea de bunuri, acordate gratuit, se
consideră că au fost efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, respectiv
pentru facilitarea accesului la centrul comercial, nefiind în sfera de aplicare a TVA.
Societatea în cauză beneficiază de dreptul de deducere a TVA.
175
C. Contracte pentru imobile neconstruite
În cazul contractelor de construire, al antecontractelor de vânzare-cumpărare şi

al contractelor de promisiune de vânzare a unui imobil neconstruit, finalizate prin
transferul titlului de proprietate asupra construcţiilor rezultate prin contract de
vânzare-cumpărare, se consideră că are loc o livrare de bunuri imobile.
În cazul în care NU are loc transferul titlului de proprietate asupra construcţiilor
rezultate, are loc o prestare de servicii.
21. Regimul special pentru agricultori + Formularul 087
Precizam inca de la inceput ca acest regim este OPTIONAL. Pentru a intelege

intreg mecanismul, trebuie sa cunoastem urmatorii termeni:
a) regimul special pentru agricultori se aplică pentru activităţile prevăzute la lit. c)
şi d), desfăşurate de un agricultor;
b) agricultorul reprezintă persoana fizică, persoana fizică autorizată,
întreprinderea individuală sau întreprinderea familială, cu sediul activităţii
economice în România, care realizează activităţile prevăzute la lit. c) şi d) şi care
nu realizează alte activităţi economice sau realizează şi alte activităţi economice,
a căror cifră de afaceri anuală este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei
– NU se aplica persoanelor juridice;
c) activităţile de producţie agricolă sunt activităţile de producţie a produselor
agricole, inclusiv activităţile de transformare a produselor agricole prin alte
metode decât cele industriale;
d) serviciile agricole reprezintă serviciile prestate de un agricultor care utilizează
munca manuală proprie şi/sau echipamentele specifice;
e) produse agricole reprezintă bunurile rezultate din activităţile de producţie
agricolă;
f) taxa aferentă achiziţiilor reprezintă valoarea totală a TVA aferente bunurilor şi
serviciilor achiziţionate de un agricultor supus regimului special, în măsura în
care această taxă ar fi deductibilă pentru o persoană impozabilă supusă
regimului normal de taxă;
g) procentul de compensare în cotă forfetară reprezintă procentul care se aplică în
scopul de a permite agricultorilor să beneficieze de compensaţia în cotă
forfetară pentru taxa aferentă achiziţiilor;
h) compensaţia în cotă forfetară reprezintă suma rezultată prin aplicarea
procentului de compensare în cotă forfetară asupra preţului/tarifului, exclusiv
taxa, aferent livrărilor de produse agricole şi prestărilor de servicii agricole,
efectuate de un agricultor.
Procentul de compensare în cotă forfetară este 1% pentru anul 2017, 4%

pentru anul 2018 şi 8% începând cu anul 2019.
176
Procentul de compensare în cotă forfetară se aplică pentru:
a) produsele agricole şi serviciile agricole livrate/prestate de agricultor către alte
persoane impozabile decât cele care beneficiază, în interiorul ţării de regimul
special prevăzut de prezentul articol;
b) produsele agricole livrate către persoane juridice neimpozabile care datorează
TVA în statul membru de sosire pentru achiziţiile intracomunitare efectuate.
Conform unui proiect de OPANAF disponibil pe site-ul Institutiei, Decontul de

TVA 300 urmeaza sa se modifice si sa apara:
 Randul 26 „Compensația în cotă forfetară pentru achiziții de produse și servicii
agricole de la furnizori care aplică regimul special pentru agricultori”; si
 Randul 27 „Regularizări privind compensația în cotă forfetară”.
Astfel, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care efectuează

achiziții de la agricultori pot deduce această compensație, similar TVA din achizitiile de
la entitati inregistrate in scopuri de TVA.
Exemplu:
In martie 2017, PFA Tudor Rares, care a optat pentru evidenta contabila in partida
dubla, conform OMFP 170/2015 si care aplica regimul special al agricultorilor, achizitioneaza
carburant la costul de 10.000 lei, TVA 19% si emite o factura de prestari servicii agricole
societatii comerciale Alfa in suma de 25.000 lei.
Acesta are obligatia sa inscrie in factura procentul de compensare de 1% şi valoarea
compensaţiei în cotă forfetară care i se cuvine.
Care sunt inregistrarile contabile efectuate de catre cele doua entitati?
PFA Tudor Rares:

 achizitia carburantului necesar in prestarea serviciilor agricole:
11.900 lei 3022 = 401 11.900 lei

Combustibili Furnizori
 emiterea facturii catre clientul Alfa:
25.250 lei 4111 = 704 25.000 lei

prestate
708 250 lei
Venituri din activități
diverse
Societatea Alfa:
 inregistrarea facturii de servicii emisa de PFA Tudor Rares:
25.000 lei 628 = 401 25.250 lei

Alte cheltuieli cu serviciile Furnizori
177
executate de terți
250 lei 4482
Alte creanțe privind bugetul
statului
In Decontul de TVA al lunii martie 2017, entitatea Alfa va trece la Randul 26 suma de
250 lei, care se adauga la taxa dedusa din alte achizitii efectuate de la entitati inregistrate in
scopuri de TVA.
Agricultorul care aplică regimul special prevăzut de prezentul articol:

a) nu are obligaţia de a colecta TVA pentru livrările de produse agricole rezultate
din activităţile agricole şi pentru serviciile agricole;
b) nu are dreptul să deducă taxa achitată sau datorată pentru achiziţiile sale în
cadrul activităţii efectuate în regimul special;
c) nu aplică regimul special de scutire pentru întreprinderile mici pentru
activităţile de producţie agricolă si servicii agricole, operaţiunile respective
nefiind cuprinse în cifra de afaceri care serveşte drept referinţă pentru
aplicarea regimului special de scutire pentru întreprinderile mici.
Agricultorul care aplică regimul special depune la organul fiscal o notificare

privind aplicarea acestui regim (Formularul 087). In MOf nr 1059 din 29 decembrie
2016 a fost publicat OPANAF 3698/2016 pentru aprobarea modelului şi conţinutului
unui formular, precum şi pentru modificarea OPANAF 631/2016 pentru aprobarea
modelului şi conţinutului unor formulare de înregistrare/anulare a înregistrării în
scopuri de TVA, prin care a fost introdus aceasta notificare.
Formularul 087 se completează de catre agricultorii care realizează activităţi
de producţie agricolă sau de servicii agricole şi care nu realizează alte activităţi
economice sau realizează şi alte activităţi economice a căror cifră de afaceri anuală
este inferioară plafonului de scutire de 220.000 lei. Acesta se depune la organul fiscal:
a) pentru aplicarea regimului special, de către persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA, între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei
fiscale aplicate de persoana impozabilă;
b) pentru aplicarea regimului special, de către agricultorii neinregistrati in scopuri
de TVA, care optează pentru aplicarea acestui regim;
c) pentru încetarea aplicării regimului special pentru agricultori, de către
agricultorii care optează pentru aplicarea regimului normal de TVA.
ANAF organizează Registrul agricultorilor care aplică regimul special.

Înscrierea în Registrul agricultorilor care aplică regimul special se face de către
organul fiscal, pe baza notificărilor depuse de agricultorii care aplică regimul special,
până la data de 1 a lunii următoare celei în care a fost depusă notificarea.
Persoana impozabilă stabilită în România sau persoana impozabilă nestabilită în
România, dar înregistrată în scopuri de TVA, care achiziţionează bunuri/servicii de la
agricultorii care figurează în Registrul agricultorilor care aplică regimul special, va ţine
178
o evidenţă separată pentru toate achiziţiile efectuate în cadrul regimului special
pentru agricultori.
Agricultorul care aplică regimul special este scutit de următoarele obligaţii:
a) ţinerea evidenţelor în scopuri de TVA (Jurnale de vanzari si de cumparari);
b) depunerea Decontului de TVA 300;
c) orice alte obligaţii care revin persoanelor impozabile înregistrate sau care ar
trebui să se înregistreze în scopuri de TVA.
Agricultorul are obligaţia să emită factură care să conţină informaţiile prevăzute
in Codul fiscal, o menţiune cu privire la aplicarea regimului special pentru agricultori,
precum şi procentul de compensare în cotă forfetară şi valoarea compensaţiei în cotă
forfetară care i se cuvine pentru:
a. livrările de produse agricole/prestările de servicii prevăzute la art 3151, alin.
(3), altele decât cele de la lit. b)-e);
b. vânzările la distanţă care au locul în România;
c. livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică un cod
valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt
stat membru;
d. livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care s-ar
încadra la lit. c) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă;
e. prestările de servicii care conform art. 278 alin. (2) au locul în alt stat membru,
pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform
echivalentului din legislaţia altui stat membru.
Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România achiziţiile

intracomunitare de bunuri efectuate de agricultorii care aplică regimul special, dacă
valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului
calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior
plafonul de 10.000 euro.
Agricultorii eligibili pentru excepţia de mai sus au dreptul să opteze pentru
regimul general al achiziţiilor intracomunitare. Opţiunea se aplică pentru cel puţin 2
ani calendaristici.
În situaţia în care agricultorul care aplică regimul special realizează livrări
intracomunitare cu produse agricole, prestări de servicii intracomunitare, achiziţii
intracomunitare de bunuri, achiziţii de servicii intracomunitare, acesta are
următoarele obligaţii:
a) să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 317, dacă efectuează
operaţiunile prevăzute la art. 317 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal;
b) să depună Decontul special de TVA 301, pentru achiziţiile intracomunitare de
bunuri şi achiziţiile de servicii intracomunitare pe care le efectuează;
c) să depună Declaraţia recapitulativă 390 pentru operaţiunile pe care le
efectuează.
179
În situaţia în care o persoană impozabilă realizează atât activităţi pentru care
aplică regimul special, cât şi alte activităţi economice pentru care nu se poate aplica
regimul special pentru agricultori, poate aplica regimul special de scutire pentru
întreprinderile mici, pentru activităţile pentru care nu se aplică regimul special pentru
agricultori.
Persoana impozabilă care se înregistrează în scopuri de TVA, prin opţiune sau ca
urmare a depăşirii plafonului de scutire de 220.000 lei din alte activităţi economice
decât cele agricole, nu mai poate aplica regimul special pentru agricultori de la data
înregistrării în scopuri de TVA sau de la data la care ar fi fost înregistrată dacă avea
obligaţia de a solicita înregistrarea şi nu solicită sau solicită cu întârziere înregistrarea
în scopuri de TVA.
În cazul înregistrării în scopuri de TVA, prin normele metodologice se stabilesc
ajustările de efectuat pentru achiziţiile destinate activităţii pentru care nu a fost aplicat
regimul special pentru agricultori. În situaţia în care agricultorul nu solicită sau solicită
înregistrarea cu întârziere, organul fiscal aplică dispoziţiile art. 310 alin. (6) lit. a) şi b).
Organul fiscal competent va opera radierea din Registrul agricultorilor care aplică
regimul special a agricultorilor care sunt înregistraţi în scopuri de TVA, în termen de 3
zile de la data la care înregistrarea se consideră valabilă.
Agricultorul care aplică regimul special poate opta oricând pentru aplicarea
regimului normal de taxă, prin depunerea la organul fiscal a unei notificări în acest
sens, caz în care organul fiscal operează radierea agricultorului din Registrul
agricultorilor care aplică regimul special până la data de 1 a lunii următoare celei în
care a fost depusă notificarea. După exercitarea opţiunii de aplicare a regimului
normal de taxă, agricultorul nu mai poate aplica din nou regimul special pentru o
perioadă de cel puţin 2 ani de la data înregistrării în scopuri de TVA.
În cazul în care, după expirarea perioadei de 2 ani, agricultorul optează din nou
pentru aplicarea regimului special pentru agricultori, acesta trebuie să depună la
organul fiscal Formularul 087.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care optează pentru
aplicarea regimului special pentru agricultori pot solicita scoaterea din evidenţa
persoanelor înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special.
Solicitarea se poate depune la organul fiscal competent între data de 1 şi 10 a fiecărei
luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă, anularea
înregistrării fiind valabilă de la data comunicării deciziei privind anularea înregistrării
în scopuri de TVA. Organele fiscale au obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a
persoanelor impozabile din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel
târziu până la finele lunii în care a fost depusă solicitarea şi de a înscrie agricultorul
în Registrul agricultorilor care aplică regimul special.
În cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, până la
comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, acestora le revin
toate drepturile şi obligaţiile aferente persoanelor înregistrate. Persoana impozabilă
care a solicitat scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA are
obligaţia să depună ultimul decont de taxă, indiferent de perioada fiscală aplicată, până
la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de anulare a
180
înregistrării în scopuri de TVA. În ultimul decont de taxă depus, persoanele impozabile
care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA au
obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării tuturor ajustărilor
de taxă, persoanele impozabile care aplică regimul special pentru agricultori neavând
drept de deducere pentru bunurile/serviciile alocate activităţilor supuse acestui regim.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cărora agricultorul care
aplică regimul special le livrează produsele agricole sau le prestează serviciile agricole,
au dreptul la deducerea compensaţiei în cotă forfetară achitată agricultorului care
aplică regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile pentru deducerea TVA.
Persoanele impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de
TVA au dreptul la restituirea compensaţiei în cotă forfetară, achitată agricultorului
care aplică regimul special, în aceleaşi limite şi condiţii aplicabile persoanelor
impozabile înregistrate în scopuri de TVA. Prin ordin al preşedintelui ANAF se
stabileşte procedura de restituire a compensaţiei în cotă forfetară către persoanele
impozabile nestabilite în România şi neînregistrate în scopuri de TVA.
22. Anularea din oficiu a codului de TVA si reinregistrarea

ulterioara
Conform art 316, alin (11) din Codul fiscal, organele fiscale au dreptul să anuleze
din oficiu înregistrarea în scopuri TVA a unei entităţi dacă:
a) aceasta este declarată inactivă, de la data declarării ca inactivă;
b) entitatea a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerţului
(şi-a suspendat activitatea), de la data înscrierii mențiunii privind
inactivitatea temporară în registrul comerțului;
c) asociaţii/administratorii entităţii sau entitatea însăşi au înscrise în cazierul
fiscal infracţiuni şi/sau fapte care atrag răspunderea solidară cu debitorul
declarat insolvabil sau insolvent, stabilite prin decizie a organului fiscal
competent rămasă definitivă în sistemul căilor administrative de atac sau prin
hotărâre judecătorească, de la data comunicării deciziei de anulare. Incepand
cu 1 februarie 2015, în cazul societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990,
se dispune anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:
2. administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe
acţiuni sau în comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal
infracţiuni şi/sau fapte de natura celor de mai sus;
3. asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii
şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul SRL, in comandita simpla sau in
nume colectiv, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau fapte de
natura celor de mai sus. Prin asociat majoritar se înţelege persoana fizică
sau juridică ce deţine părţi sociale în procent de minimum 50% din
capitalul social al societăţii
d) entitatea nu a depus pe parcursul a 6 luni/2 trimestre consecutive niciun
Decont de TVA, dar nu este în inactivitate/inactivitate temporară (această
181
prevedere se aplică numai în cazul entităţilor pentru care perioada fiscală este
luna sau trimestrul), din prima zi a lunii următoare perioadei fiscale in care s-
au implinit 6 luni/2 trimestre;
e) în Deconturile de TVA 300 depuse pentru 6 luni/2 trimestre consecutive, nu
au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de
bunuri/prestări de servicii, realizate în cursul acestor perioade de
raportare, din prima zi a lunii următoare perioadei fiscale in care s-au implinit
6 luni/2 trimestre;
h) persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România,
înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, supusă înmatriculării la registrul
comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura activitate
economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al
preşedintelui ANAF, de la data comunicării deciziei de anulare (incepand cu 1
februarie 2015);
Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte
normative din domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie
2016, incepand cu 1 ianuarie 2017, regulile in cazul reinregistrarii in scopuri de TVA
s-au modificat.
Tratamentul TVA in cazul furnizorilor
Persoanele impozabile cărora li s-a anulat din oficiu codul de TVA conform art.
316 alin. (11), lit. c)-e) şi lit. h), NU beneficiază, în perioada respectivă, de dreptul de
deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate, dar au obligaţia de plată a TVA colectate
aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în acea perioada.
În cazul reinregistrării în scopuri de TVA, persoana impozabilă îşi exercită
dreptul de deducere pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în
care a avut codul de TVA anulat, prin înscrierea în primul Decont de TVA 300 depus
după înregistrare sau într-un decont ulterior, chiar dacă factura nu cuprinde codul de
TVA al persoanei impozabile.
După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de
servicii efectuate în perioada în care au avut codul de TVA anulat, persoanele
impozabile emit facturi în care înscriu distinct TVA colectată în perioada respectivă,
care nu se înregistrează în Decontul de TVA (din moment ce taxa a fost deja declarata
prin Formularul 311 in perioada de inactivitate fiscala).
Tratamentul TVA in cazul beneficiarilor

Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile
cărora li s-a anulat codul de TVA conform art. 316 alin. (11) lit. c)-e) şi lit. h) NU
beneficiază de dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor respective, cu excepţia
achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a
achiziţiilor de bunuri de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului
potrivit Legii nr. 85/2014.
182
În cazul reînregistrării în scopuri de TVA a furnizorului/prestatorului,
beneficiarii care au achiziţionat bunuri şi/sau servicii în perioada în care
furnizorul/prestatorul a avut codul de TVA anulat îşi exercită dreptul de deducere a
TVA pentru achiziţiile respective, pe baza facturilor emise de furnizor/prestator, prin
înscrierea în primul Decont de TVA 300 depus după înregistrarea
furnizorului/prestatorului sau într-un decont ulterior.
23. Concluzii finale TVA
In continuare, regasiti cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul VII „TVA” din Noul Cod fiscal:
a) incepand cu 1 ianuarie 2016, cota standard de TVA scade de la 24% la 20%, iar
incepand cu 1 ianuarie 2017 se va reduce la 19%;
b) introducerea taxarii inverse in cazul clădirilor, părţilor de clădire şi a terenurilor
de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul legii sau
prin opţiune;
c) introducerea taxarii inverse, pana la 31 decembrie 2018, in cazul telefoanelor
mobile, tabletelor PC, laptop-urilor, consolelor de jocuri si a dispozitivelor cu
circuite integrate daca valoarea unei facturi depaseste plafonul de 22.500 lei;
d) modificarea definitiei activelor corporale fixe, in sensul ca sunt incadrate toate
imobilizarile corporale;
e) modificarea definitiei bunurilor de capital si implicit a regulilor de ajustare a TVA
in cazul acestora, in sensul ca in categoria bunurilor de capital intra si activele cu
durata de amortizare mai mica de 5 ani;
f) modificarea componentei plafonului de scutire de 220.000 lei;
g) ajustarea bazei de impozitare in cazul creantelor neincasate se face si in cazul
punerii în aplicare a unui plan de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, prin care creanța creditorului este modificată sau eliminată, nu doar
in urma inchiderii procedurii falimentului;
h) introducerea unei prevederi conform careia baza de impozitare a bunurilor de
natură alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi
valorificate va fi stabilita intr-o procedura stabilita prin normele metodologice;
i) introducerea cotei reduse de TVA de 5% si in cazul livrarii de manuale şcolare,
cărţi, ziare şi unele reviste, precum si pentru serviciile constând în permiterea
accesului la castele, muzee etc, pentru care anterior se utiliza cota redusa de TVA de
9%;
j) incadrarea evenimentelor sportive in categoria operatiunilor pentru care se aplica
TVA redusa de 5%;
k) modificarea plafonului de la 380.000 lei la 450.000 lei, in cazul aplicarii cotei
reduse de TVA de 5% pentru locuintele sociale;
l) se aduc o serie de precizari in cazul vanzarii de constructii noi;
m) introducerea unor prevederi pentru o serie de situatii cu care se pot confrunta
entitatile care aplica pro-rata;
n) prevederi mai clare cu privire la momentul in care radierea din ROI este
efectuata;
o) reguli noi si extinderea categoriilor de persoane care tebuie sa aplice pro-rata;
183
p) exercitarea dreptului de deducere a TVA in cel mult 1 an de la primirea facturii de
corectie de catre beneficiarul operațiunilor, în cazul în care organul fiscal a stabilit
TVA colectată furnizorilor pe perioada inspecției fiscale;
q) nepreluarea în primul Decont de TVA depus după data înscrierii organului fiscal la
masa credală, a TVA cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa
credală;
r) nepreluarea soldului sumei negative a TVA în primul Decont de TVA depus după
data deschiderii procedurii de insolvență, fiind obligatorie solicitarea
rambursării de TVA prin corectarea decontului perioadei fiscale anterioare;
s) eliminarea prevederilor referitoare la răspunderea individuală şi în solidar
pentru plata taxei;
t) posibilitatea de a renunţa la cererea de rambursare a TVA pe baza unei notificări
depuse la autorităţile fiscale;
u) atunci cand este obligatorie ajustarea bazei impozabile, iar furnizorul nu emite
factura de corecţie, beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării
taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au
intervenit evenimentele respective;
v) se elimină termenul până la care NU se face plata TVA în vamă pentru persoanele care
au obținut certificate de la organele competente, potrivit OMFP 500/2007 pentru
aprobarea Normelor privind procedura de acordare a certificatului de amanare de la
plata in vama a TVA si de eliberare a garantiei pentru importurile de bunuri;
w) eliminarea prevederii conform careia de la data de 1 ianuarie 2017, NU se face
plata efectivă a TVA la organele vamale de către persoanele impozabile
înregistrate în scopuri de TVA, ceea ce inseamna ca in continuare TVA aferenta
importurilor se va plăti la organul vamal.
184
E. Impozitul pe venit
1. Aspecte generale

Impozitul pe venit, se aplică următoarelor Impozitul pe venit, se aplică următoarelor
venituri: venituri:
b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele b) în cazul persoanelor fizice rezidente, altele
decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor obţinute
din orice sursă, atât din România, cât şi din afara din orice sursă, atât din România, cât şi din afara
României, începând cu data de 1 ianuarie a României, începând cu data de la care
anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România;
aceştia devin rezidenţi
Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc
condiţiile de rezidenţă vor fi supuse impozitului condiţiile de rezidenţă vor fi supuse impozitului
pe venit pentru veniturile obţinute din orice pe venit pentru veniturile obţinute din orice
sursă, atât din România, cât şi din afara României, sursă, atât din România, cât şi din afara României,
începând cu data de 1 ianuarie a anului începând cu data de la care acestea devin
calendaristic următor anului în care aceştia rezidente în România.
devin rezidenţi în România
În cursul anului calendaristic în care persoanele
(4) Persoana fizică nerezidentă care a îndeplinit
fizice nerezidente, cu excepţia celor menţionate
pe perioada şederii în România condițiile de
la art. 40 alin. (3), îndeplinesc condiţiile de
rezidenţă potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi
rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b)
considerată rezidentă în România până la data
sau c) sunt supuse impozitului numai pentru la care persoana fizică părăseşte România.
veniturile obţinute din România. Această persoană are obligația completării și
depunerii la autoritatea competentă din România
O persoană este considerată rezident sau a Chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu
nerezident pentru întregul an calendaristic, 30 de zile înaintea plecării din România pentru o
nefiind permisă schimbarea rezidenţei pe perioadă sau mai multe perioade de ședere în
parcursul anului calendaristic. străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe
parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive
și nu va mai face dovada schimbării rezidenţei
fiscale într-un alt stat.
(5) Persoana fizică rezidentă română, cu
domiciliul în România, care dovedeşte
schimbarea rezidenţei într-un stat cu care
România are încheiată convenţie de evitare a
dublei impuneri, este obligată în continuare la
plata impozitului pe veniturile obţinute din orice
sursă, atât din România, cât şi din afara României,
până la data schimbării rezidenţei. Această
persoană are obligația completării și depunerii la
autoritatea competentă din România a
Chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30
de zile înaintea plecării din România pentru o
perioadă sau mai multe perioade de ședere în
străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe
parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive
și va face dovada schimbării rezidenţei fiscale
într-un alt stat.
185
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în
România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei România, care dovedeşte schimbarea rezidenţei
într-un stat cu care România nu are încheiată într-un stat cu care România nu are încheiată
convenţie de evitare a dublei impuneri, este convenţie de evitare a dublei impuneri este
obligată în continuare la plata impozitului pe obligată în continuare la plata impozitului pe
veniturile obţinute din orice sursă, atât din veniturile obţinute din orice sursă, atât din
România, cât şi din afara României, pentru anul România, cât şi din afara României, pentru anul
calendaristic în care are loc schimbarea calendaristic în care are loc schimbarea
rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani
calendaristici. calendaristici.
Această persoană are obligația completării și
depunerii la autoritatea competentă din România
a Chestionarului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu
30 de zile înaintea plecării din România pentru o
perioadă sau mai multe perioade de ședere în
străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe
parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive.
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1. persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate
din:
 activități independente, realizate în mod individual și/sau într-o formă de
asociere;
 salarii şi asimilate salariilor, precum si din pensii;
 activități agricole, silvicultură și piscicultură, altele decât cele pentru care
se aplica norma de venit, realizate în mod individual și/sau într-o formă de
asociere fără personalitate juridică;
2. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate
salariilor, ca urmare a desfășurării activităţii de creare de programe pentru
calculator;
3. persoanele fizice care obtin venituri din salarii şi asimilate salariilor ca urmare a
desfăşurării activităţii de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică – incepand cu 1 august 2016 (OUG 32/2016);
4. persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii şi asimilate salariilor, ca
urmare a desfăşurării activităţii pe bază de contract individual de muncă
încheiat pe o perioadă de 12 luni, cu persoane juridice române care desfăşoară
activităţi sezoniere dintre cele prevăzute in Legea 170/2016 privind impozitul
specific unor activităţi, în cursul unui an (restaurante, baruri, unitati de catering,
hoteluri, pensiuni) – incepand cu 1 februarie 2017 (OUG 3/2017);
In MOf nr 718 din 16 septembrie 2016 a fost publicat OMFP 2018/2016

privind încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică. Aceasta activitate include:
a. cercetare aplicativă/industrială, definită ca cercetare sau investigaţie critică,
planificată, în scopul dobândirii de cunoştinţe şi competenţe noi pentru
elaborarea unor noi produse, procese ori servicii sau pentru realizarea unei
186
îmbunătăţiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente.
Aceasta cuprinde crearea de părţi componente pentru sisteme complexe şi
poate include construcţia de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu
interfeţe simulate ale sistemelor existente, precum şi de linii-pilot, atunci când
acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială şi, în special, pentru
validarea tehnologiilor generic;
b. dezvoltare experimentală definită ca dobândirea, combinarea, modelarea şi
utilizarea unor cunoştinţe şi competenţe relevante existente de ordin ştiinţific,
tehnologic, de afaceri şi altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau
servicii noi sau îmbunătăţite. Aceasta poate include, de exemplu, şi activităţi
care vizează definirea, planificarea şi documentarea conceptuală a noilor
produse, procese sau servicii. Dezvoltarea experimentală poate include crearea
de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea şi validarea
unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătăţite în medii reprezentative
pentru condiţiile de funcţionare reale, în cazul în care obiectivul principal este
de a aduce îmbunătăţiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu
sunt definitivate în mod substanţial. Aceasta poate include dezvoltarea unui
prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul
comercial final şi a cărui producţie este prea costisitoare pentru ca acesta să fie
utilizat exclusiv în scopuri demonstrative şi de validare. Dezvoltarea
experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse
produselor, liniilor de producţie, proceselor de fabricaţie, serviciilor existente şi
altor operaţiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta
ameliorări;
c. activităţile de testare efectuate în vederea soluţionării incertitudinilor
ştiinţifice şi tehnologice şi a atingerii obiectivelor activităţilor de cercetare-
dezvoltare (de exemplu, testarea rezultatelor intermediare sau a prototipurilor);
d. dezvoltarea tehnologică este formată din activităţile de inginerie a sistemelor
şi de inginerie tehnologică, prin care se realizează aplicarea şi transferul
rezultatelor cercetării către operatorii economici, precum şi în plan social, având
ca scop introducerea şi materializarea de noi tehnologii, produse, sisteme şi
servicii, precum şi perfecţionarea celor existente, şi care cuprinde:
 cercetarea precompetitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării aplicative în planuri, scheme sau documentaţii
pentru noi produse, procese ori servicii, incluzând fabricarea modelului
experimental şi a prototipului, care nu pot fi utilizate în scopuri
comerciale;
 cercetarea competitivă, ca activitate orientată spre transformarea
rezultatelor cercetării precompetitive în produse, procese şi servicii care
pot răspunde, în mod direct, cererii pieţei, incluzând şi activităţile de
inginerie a sistemelor, de inginerie şi proiectare tehnologică.
187
Proiectul de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică
este modalitatea de atingere a unui obiectiv al unui program, cu un scop propriu
bine stabilit, care este prevăzut să se realizeze într-o perioadă determinată utilizând
resursele alocate şi care conţine cel puţin următoarele elemente:
- scopul proiectului,
- domeniul de cercetare-dezvoltare,
- obiective,
- activităţi de cercetare-dezvoltare,
- perioada de desfăşurare,
- tipul sursei de finanţare (public/privat/naţional/extern),
- bugetul proiectului cu precizarea explicită a cheltuielilor corespunzătoare
veniturilor din salarii aferente personalului alocat pe proiect,
- categoria rezultatului,
- caracterul de noutate şi/sau inovativ al rezultatului.
NU sunt considerate activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de

dezvoltare tehnologică eligibile următoarele:
1. programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau
cantităţii;
dezvoltare;
unui produs;
totalitate şi exclusiv în scopul desfăşurării de către întreprindere a activităţilor
de cercetare-dezvoltare;
naturale;
10. servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul,
depozitarea, curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu
sunt întreprinse în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-
dezvoltare.
188
Angajaţii care desfăşoară activitate de cercetare- dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică în România beneficiază de scutirea de impozit pe veniturile
din salarii şi asimilate salariilor, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) postul face parte dintr-un compartiment de cercetare-dezvoltare, evidenţiat în
organigrama angajatorului, cum ar fi: direcţie, departament, oficiu, serviciu,
birou, compartiment, laborator sau altele similare;
b) angajatul desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de
dezvoltare tehnologică eligibile, cuprinse într-un proiect de cercetare-
c) angajatul a absolvit cel puţin ciclul I de studii universitare sau o formă de
învăţământ superior de lungă durată şi deţine o diplomă de licenţă sau
echivalentă, conferită de o instituţie acreditată de învăţământ superior din
România, sau o diplomă obţinută la absolvirea studiilor universitare de licenţă
la instituţii acreditate de învăţământ superior din străinătate, recunoscută şi
echivalată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;
d) cheltuielile cu salariile şi asimilate salariilor sunt prevăzute în bugetul
proiectului de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică;
e) angajatorul are în obiectul de activitate şi activităţi de cercetare-dezvoltare
aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite

de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor sunt:
a) actul constitutiv sau, după caz, documentele de înfiinţare ale angajatorului;
b) organigrama angajatorului cu evidenţierea structurii de cercetare-dezvoltare;
c) copia diplomei de licenţă sau a actului echivalent, certificată pentru
conformitate cu originalul;
d) document care conţine datele de identificare ale proiectului de cercetare-
e) copia contractului individual de muncă, certificată pentru conformitate cu
originalul, sau a oricărui altui document din care rezultă raportul juridic sau a
actului de detaşare;
f) fişa postului;
g) fişa de pontaj asociată proiectului;
h) documentul în care se evidenţiază componentele aferente veniturilor din salarii
şi asimilate salariilor, obţinute de fiecare angajat din activităţile desfăşurate în
proiectul respectiv.
Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se acordă

lunar, numai pentru veniturile obţinute în baza unui contract individual de muncă,
raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, cuprinse
în fiecare proiect în parte, în limita bugetului alocat pentru proiectul respectiv. În cazul
în care în bugetul alocat proiectului sunt cuprinse şi sume reprezentând indemnizaţii
189
de concedii de odihnă, veniturile respective sunt scutite de la plata impozitului pe
venit.
Daca în cursul aceleiaşi luni, contribuabilul obţine atât venituri scutite de la
plata impozitului, cât şi venituri supuse impunerii, în vederea determinării venitului
net luat în calculul pentru determinarea impozitului se procedează astfel:
a) se determină ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului
brut care include atât venituri supuse impunerii, cât şi venituri scutite de la
plata impozitului;
b) se stabilesc contribuţiile sociale obligatorii datorate/contribuţia individuală la
bugetul de stat datorată potrivit legii prin aplicarea cotelor de contribuţii asupra
bazei de calcul corespunzătoare atât veniturilor supuse impunerii, cât şi
veniturilor scutite de la plata impozitului;
c) venitul net se calculează prin deducerea din venitul brut, care include atât
veniturile supuse impunerii, cât şi veniturile scutite de la plata impozitului, a
contribuţiilor sociale obligatorii/contribuţia individuală bugetul de stat datorată
potrivit legii aferente/aferentă unei luni;
d) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului se stabileşte proporţional
cu ponderea venitului brut lunar supus impunerii determinată potrivit lit. a).
Pentru determinarea bazei de calcul al impozitului, în situaţia în care în cursul

aceleiaşi luni contribuabilul obţine atât venituri scutite de la plata impozitului, cât şi
venituri supuse impunerii, sunt aplicabile următoarele reguli:
a) venitul net luat în calcul la determinarea impozitului este stabilit proporţional
cu ponderea venitului brut lunar supus impunerii în totalul venitului brut;
b) nivelul deducerii personale şi cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă se
stabilesc numai în funcţie de nivelul venitului brut lunar supus impunerii;
c) plafoanele aferente contribuțiilor la fondurile de pensii facultative sau primelor
de asigurare voluntară de sănătate nu se fracţionează în funcţie de nivelul
veniturilor scutite, acestea fiind echivalentul în lei al sumei de 400 euro.
Exemplu:
Entitatea Leader deruleaza un proiect de cercetare industriala prin care doreste
crearea unui prototip in laborator in domeniul aeronautic.
Angajatul Popescu Rares are un venit brut lunar de 5.000 lei, din care 3.000 de
lei sunt aferenti bugetului alocat in cadrul acestui proiect de cercetare. Acesta nu are
persoane in intretinere si nu beneficiaza de contribuții la fonduri de pensii
facultative sau prime de asigurare voluntară de sanatate.
Stabiliti venitul net si impozitul pe veniturile din salarii in acest caz.
vii. Ponderea venitului impozabil din total venit brut = 2.000 lei / 5.000 lei = 40%
viii. Contributiile sociale datorate

CAS = 5.000 lei x 10,5% = 525 lei
CASS = 5.000 lei x 5,5% = 275 lei
190
CFS = 5.000 lei x 0,5% = 25 lei
Contributii sociale suportate de angajat = 825 lei
ix. Venitul net = 5.000 lei – 825 lei = 4.175 lei
x. Venitul net luat în calcul la determinarea impozitului = 4.175 lei x 40% = 1.670
lei
xi. Stabilirea deducerii personale

Venit brut supus impunerii = 2.000 lei
2.000  1.500
Deducere personala = 300  (1  ) = 200 lei
1.500
xii. Determinarea impozitului pe venit si a salariului net

Daca angajatul nu ar fi obtinut si venituri salariale din activitatea de cercetare

dezvoltare, atunci situatia ar fi fost:
Contributii sociale individuale = 825 lei
Venit net = 4.175 lei
Concluzie:
Daca sunt indeplinite toate conditiile impuse de cadrul legal, impozitul pe
veniturile salariale este de 235 lei, in loc de 668 lei, rezultand un beneficiu de 433 lei.
Acordarea scutirii de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor prin

încadrarea în activitatea de cercetare-dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare
tehnologică eligibilă constituie responsabilitatea angajatorului/plătitorului de venit
sau revine persoanei fizice, în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 82 din Codul
fiscal.
ATENTIE! Scutirea de impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor se
acordă chiar şi în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Pentru validarea încadrării activităţilor pentru care se acordă scutirea de
impozit pe veniturile din salarii şi asimilate salariilor ca fiind de cercetare-dezvoltare
aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică eligibile, angajatorul, angajatul sau
autorităţile fiscale pot solicita rapoarte de expertiză elaborate de experţi înscrişi în
Registrul experţilor pe domenii de cercetare- dezvoltare.
-------------------------------------------------------------------------------------------------
191
Urmatoarele venituri sunt neimpozabile (Art 62):

indemnizaţiile primite de la alte persoane, cu indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de
excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate muncă acordate potrivit legii, persoanelor fizice,
temporară de muncă altele decât cele care obțin venituri din salarii și
asimilate salariilor;
recompense acordate conform legii din fonduri
-----
publice.
veniturile de orice fel, în bani sau în natură,
----- primite la predarea deșeurilor din patrimoniul
personal.
premiile obţinute de sportivii medaliaţi la premiile obţinute de sportivii medaliaţi la
campionatele mondiale, europene şi la jocurile campionatele mondiale, europene şi la jocurile
olimpice. olimpice/paralimpice.
Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi
indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,
antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti,
prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea
realizării obiectivelor de înaltă performanţă: realizării obiectivelor de înaltă performanţă:
clasarea pe podiumul de premiere la clasarea pe locurile 1-6 la campionatele
campionatele europene, campionatele mondiale europene, campionatele mondiale şi jocurile
şi jocurile olimpice, precum şi calificarea şi olimpice/paralimpice, precum şi calificarea şi
participarea la turneele finale ale campionatelor participarea la turneele finale ale campionatelor
mondiale şi europene, prima grupă valorică, mondiale şi europene, prima grupă valorică,
precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor precum şi la jocurile olimpice/paralimpice, în
sportive. cazul jocurilor sportive.
Nu sunt venituri impozabile primele şi
Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,
indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti,
antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea
prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competiţiile
pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative
internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României.
ale României Au același regim fiscal primele acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor și altor
specialiști, prevăzuţi în legislaţia în materie
din sumele încasate de cluburi ca urmare a
calificării și participării la competiții
intercluburi oficiale europene sau mondiale;
(NOU)
192
2. Venituri din activităţi independente

Veniturile din activităţi independente cuprind Veniturile din activităţi independente cuprind
veniturile comerciale, veniturile din profesii veniturile din activităţi de producție, comerț,
libere şi veniturile din drepturi de proprietate prestări de servicii, veniturile din profesii liberale
intelectuală, realizate în mod individual şi/sau şi veniturile din drepturi de proprietate
într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi intelectuală, realizate în mod individual şi/sau
adiacente. într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi
adiacente.
Veniturile din valorificarea sub orice formă a Veniturile din valorificarea sub orice formă a
drepturilor de proprietate intelectuală provin din drepturilor de proprietate intelectuală provin din
brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de
mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice, autor, brevete de invenţie, desene şi modele,
know-how, din drepturi de autor şi drepturi mărci și indicații geografice, topografii pentru
conexe dreptului de autor şi altele asemenea. produse semiconductoare şi altele asemenea.

Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia cu
regularitate, în mod continuu, pe cont propriu şi urmărind obţinerea de venituri.
In categoria venituri din profesii liberale sunt cuprinse, cu titlu de exemplu,
veniturile obţinute de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti,
experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, auditori financiari, consultanţi fiscali,
arhitecţi, traducători, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate
în condiţiile îndeplinirii a cel puţin 4 din criteriile prevăzute pentru activitati
independente.
Regulile generale de stabilire a venitului net anual din activităţi

independente prezinta o serie de particularitati (Art 68). Astfel, in cadrul condiţiilor
generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul desfășurării
activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcție de natura acestora, au fost
adaugate si urmatoarele (NOU):
- cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor;
- cheltuielile cu prime de asigurare efectuate pentru bunurile utilizate în cadrul
unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
- cheltuielile efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care își desfășoară
activitatea individual și/sau într-o formă de asociere, în țară și în străinătate, în
scopul desfășurării activității, reprezentând cheltuieli de cazare și transport,
altele decât cele limitate la deducere la 50%;
- contribuţiile profesionale obligatorii datorate organizaţiilor profesionale din
care fac parte contribuabilii;
- cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte
normative în vigoare;
- în cazul activelor neamortizabile (de exemplu, terenuri, tablouri si opere de arta
etc), cheltuielile sunt deductibile la momentul înstrăinării și reprezintă
prețul de cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză tehnică la data
193
dobândirii, după caz (se aplică pentru activele neamortizabile achiziționate
începând cu data de 1 ianuarie 2016). – OUG 50/2015
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute
aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de prin aplicarea unei cote de până la 5% asupra
salarii realizat anual valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile
personalului
pierderile privind bunurile perisabile, în limitele scăzămintele, perisabilităţile, pierderile
prevăzute de actele normative în materie rezultate din manipulare/depozitare,
potrivit legislaţiei în materie, inclusiv
cheltuielile cu bunuri cu termen
depăşit de valabilitate
contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la
contribuţiile la fonduri de pensii facultative şi cele
fondurile de pensii facultative, precum şi cele la
reprezentând contribuţii la schemele de pensii
schemele de pensii facultative, în limita facultative, plătite în scopul personal al
echivalentului în lei a 400 de euro pentru fiecare
contribuabilului, indiferent dacă activitatea se
participant, într-un an fiscal desfăşoară individual sau într-o formă de asociere,
în limita echivalentului în lei a 400 euro anual
pentru fiecare persoană;
prima de asigurare voluntară de sănătate, în primele de asigurare voluntară de sănătate, plătite
limita echivalentului în lei a 250 euro anual în scopul personal al contribuabilului,
pentru o persoană indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual
sau într-o formă de asociere, în limita
echivalentului în lei a 400 euro anual pentru
fiecare persoană;
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii,
aferente autoturismelor folosite de contribuabil
----- sau membru asociat sunt deductibile limitat la cel
mult un singur autoturism aferent fiecărei
persoane
cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii
-----
în muncă, potrivit legii
cheltuielile reprezentând contribuţii sociale
obligatorii, datorate de către contribuabil,
indiferent dacă activitatea se desfășoară individual
şi/sau într-o formă de asociere.
-----
Deducerea cheltuielilor respective se
efectuează de organul fiscal competent
la recalcularea venitului net anual/
pierderii nete anuale.
cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita
limita a 2% din baza de calcul determinată ca a 4.000 euro anual;
diferenţă între venitul brut şi cheltuielile
deductibile, altele decât cheltuielile de
sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de
194
burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile
plătite la asociaţiile profesionale.
Regimul drepturilor de autor in 2017
Veniturile din drepturile de proprietate intelectuala reprezinta venituri

obtinute din drepturi de autor si drepturi conexe acestora, brevete de inventie, desene
si modele, marci si indicatii geografice, topografii pentru produse semiconductoare si
altele asemenea.
Drepturile de autor au ca obiect operele originale de creaţie intelectuală în
domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau
forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, precum si operele
derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente.
Contractele care au la baza drepturi de autor sunt destul de intalnite in mediul
economic. Exista o serie de persoane care obtin astfel de venituri in mod constant
(actorii, compozitorii, scriitorii, ziaristii, realizatorii TV etc.)
Incepand cu 1 ianuarie 2016, avand in vedere Noul Cod fiscal, regimul de
impozitare al acestor venituri s-a modificat substantial. Vom prezenta in continuare
aspectele cu privire la impozitul pe venit si contributiile sociale datorate pentru astfel
de venituri.
a. Impozit pe venit

In cazul drepturilor de proprietate intelectuală (aici se incadreaza drepturile de
autor), pentru a stabili baza de calcul a impozitului pe venit, din venitul brut stabilit in
contract se scade o cheltuială forfetara (fixa) de 20% din venitul brut, precum si
contribuţiile sociale (contributia la pensii si la sanatate), daca este cazul.
În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală,
baza de calcul se stabileşte prin deducerea din venitul brut a unei cheltuieli forfetare
de 25% din venitul brut, precum si contribuţiile sociale (contributia la pensii si la
sanatate), daca este cazul.
Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:
- lucrări de decorare (pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni,
interior-exterior etc);
- lucrări de artă aplicată în spaţii publice (ceramică, metal, lemn, piatră, marmură
şi altele asemenea);
- lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de
spaţii publice si lucrări de restaurare a acestora.
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati
de impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% la venitul brut din care se scad contribuțiile
sociale reținute la sursă, daca este cazul;
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut;
195
Daca se opteaza pentru prima varianta, persoana care obtine venitul va avea
obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul realizat pana la 25 mai a anului
urmator, iar organul fiscal va efectua regularizarea care se impune. Platitorul venitului
a retinut doar 10%, iar organul fiscal va efectua calculul astfel incat beneficiarul
venitului sa achite si diferenta pana la cota de 16%.
In al doilea caz, persoana care obtine venitul nu va mai avea obligatia depunerii
Declaratiei 200 privind venitul realizat din moment ce i s-a retinut un impozit de 16%.
Totusi, aceasta varianta NU este deloc fair-play in relatia cu beneficiarul venitului,
deoarece platitorul venitului retine 16% din venitul brut, fara a se mai scadea cota de
cheltuieli de 20%/25% la care persoana are dreptul. De-abia in momentul in care
organul fiscal va face regularizarea impozitului (in anul urmator), persoanei i se va
scadea acea cheltuiala fixa, se va constata ca i s-a retinut un impozit prea mare si va
avea sume de restituit din partea statului. Cu alte cuvinte, beneficiarul venitului
crediteaza statul cateva luni bune pana in momentul in care va avea drept de restituire
a diferentei din impozit.
Incepand cu 1 ianuarie 2016

In vederea stabilirii bazei de calcul a impozitului pe venit, atat in cazul
drepturilor de proprietate intelectuală, cat si a lucrărilor de artă monumentală, din
venitul brut stabilit in contract se va scadea o cheltuială forfetara (fixa) de 40% din
venitul brut, precum si contribuţiile sociale (contributia la pensii si la sanatate), daca
este cazul.
Se poate observa asadar o reducere a bazei de impozitare, ceea ce ar trebui
automat sa duca la un impozit pe venit mai mic suportat de catre beneficiar.
Beneficiarul veniturilor din drepturi de autor poate opta intre doua modalitati
de impozitare, respectiv:
- o cotă de impunere de 10% aplicata la venitul brut;
- o cota de impunere de 16 % aplicata la venitul brut, din care se scade cota
forfetară de cheltuieli de 40% si contribuţiile sociale (contributia la pensii si
la sanatate), daca este cazul.
Observam astfel ca, in sfarsit, incepand cu anul 2016 se intra in normalitate.

Nu era normal ca impozitul de 16% sa se aplice la venitul brut asa cum se intampla
pana la 31 decembrie 2015. Pentru a-si pastra caracterul de „impozit final”, era normal
ca inca de la momentul retinerii la sursa a impozitului beneficiarul venitului sa aiba
dreptul la deducerea cheltuielilor forfetare si a contributiilor sociale.
Desi pare greu de crezut, incepand cu 1 ianuarie 2016, este mai „rentabil” sa
optam pentru retinerea la sursa a unui impozit de 16%, decat pentru cota de 10%.
Impozitul de 10% se aplica la venitul brut, pe cand cota de 16% se aplica la venitul
brut diminuat cu 40% si cu contributiile sociale, daca este cazul.
196
Exemplu:
In februarie 2016, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor cu
o televiziune, venitul brut negociat fiind de 5.000 lei. Acesta este si salariat la o alta
societate.
Care este nivelul impozitului pe venit retinut de catre platitorul de venit?
Cota de 10%
In acest caz, cota de 10% se aplica la venitul brut, astfel:
Impozit pe venit = 5.000 lei x 10% = 500 lei
Cota de 16%
Asa cum am prezentat in detaliu mai jos in material, in anul 2016, chiar daca
este salariata, persoana va datora obligatoriu contributia la pensie (CAS) de 10,5%,
insa nu si cea la sanatate de 5,5%.
Baza de calcul contributii sociale = 5.000 lei x 5.000 lei x 40% = 3.000 lei
CAS = 3.000 lei x 10,5% = 315 lei
Impozit pe venit = (3.000 lei – 315 lei) x 16% = 430 lei
Venit net = 5.000 lei – 430 lei – 315 lei = 4.255 lei
Observam ca, daca se opteaza pentru 16% impozitul retinut este de 430 lei, pe
cand in primul caz cand se opteaza pentru 10% este de 500 lei. Persoana va plati totusi
mai mult la bugetul de stat din cauza introducerii obligatorii a contributiei la pensii
(CAS) de 10,5%.
Insa daca dl Popescu este pensionar, atunci nu datoreaza CAS ci doar impozit pe
venit de 480 lei (3.000 lei x 16%), care tot este mai mic fata de impozitul de 500 lei
daca se opta pentru 10%.
b. Contributii sociale

Pana la sfarsitul anului 2015, persoanele care:
- realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte venituri din
desfăşurarea unei activităţi dependente;
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul
public de pensii (de exemplu, avocatii), care nu au obligaţia asigurării în
sistemul public de pensii, precum si cele care au calitatea de pensionari ai
acestor sisteme
nu datorează contributia la pensie (CAS) de 10,5% pentru veniturile obţinute
din drepturi de proprietate intelectuală.
197
De asemenea, NU se datoreaza contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, dacă
beneficiarul obtine venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
venituri din pensii, venituri din PFA, profesii liberale etc.
Daca o persoana obtine venituri din drepturi de autor si nu se incadreaza in

situatiile prezentate mai sus, atunci i se retine de catre platitorul de venituri
contributia la pensie (10,5%) si la sanatate (5,5%), iar baza de calcul o constituie
diferenta dintre venitul brut si cheltuiala forfetara de 20%.
Exemplu:
In noiembrie 2015, Popescu Rares a incheiat un contract pe drepturi de autor,
venitul brut negociat fiind de 10.000 lei. Acesta nu este pensionar si nu face dovada ca
obtine si alte venituri supuse contributiilor sociale.
Care este nivelul contributiilor sociale retinute la sursa de catre platitorul de
venit?
Daca dl Popescu Rares putea face dovada ca este salariat (adeverinta de salariat)
sau ca obtine si alte venituri, atunci nu ar fi datorat contributii sociale.
Avand in vedere ca dl Popescu Rares nu obtine alte venituri, atunci platitorul de
venit are obligatia sa retina la sursa contributia la pensie (CAS - 10,5%) si la sanatate
(CASS - 5,5%).
Baza de calcul contributii = 10.000 lei – 10.000 lei x 20% = 8.000 lei
CAS = 8.000 lei x 10,5% = 840 lei
CASS = 8.000 lei x 5,5% = 440 lei
In plus, persoana mai datoreaza si impozit pe venit, in momentul retinerii la
sursa putand opta pentru o cota de 10% sau de 16%, asa cum am prezentat mai jos.
Incepand cu 1 ianuarie 2016

Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au
obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care
au calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din drepturi de
autor. A fost eliminata insa conditia referitoare la a fi salariat. Astfel, chiar daca o
persoana obtine si venituri din salarii sau nu, aceasta va datora obligatoriu contributia
la pensie (CAS) de 10,5%.
Precizam faptul ca baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre
venitul brut şi cheltuiala fixa reprezentand 40% din venitul brut şi nu poate fi mai
mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna
pentru care se datorează contribuția.
In anul 2016, castigul salarial mediu brut lunar a fost de 2.681 lei, iar baza
maxima lunara inseamna 13.045 lei, iar in anul 2017 se pare ca va fi 3.131 lei, in data
de 23 ianuarie 2017 fiind publicat Proiectul Legii bugetului asigurarilor sociale pentru
anul 2017.
198
Exemplu:
Entitatea Leader, persoana juridica romana care activeaza in domeniul PR, are
nevoie de o serie de schite si desene si incheie un contract de cesiune drepturi de autor
cu o pesoana fizica, venitul brut negociat fiind de 15.000 lei. Aceasta este salariata,
prezinta o adeverinta de salariat la data semnarii contractului si opteaza prin contract
pentru impozitarea cu 16% la sursa.
Care este tratamentul aplicabil in acest caz.
Inainte de 1 ianuarie 2016

Persoana care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala si este
salariata nu datoreaza CAS si CASS.
 Baza impozabila imp. venit = 15.000 lei;
 Impozit pe venit = 16% x 15.000 = 2.400 lei;
 Rest de plata = 15.000 lei – 2.400 lei = 12.600 lei;
Organul fiscal, pe baza datelor depuse de catre platitorul de venit in declaratia

205, stabileste venitul net anual si va face regularizarea impozitului pe venit:
 Venit brut = 15.000 lei;
 Cheltuieli deductibile = 15.000 lei x 20% = 3.000 lei;
 Venit impozabil = 15.000 lei – 3.000 lei = 12.000 lei;
 Impozit final = 12.000 lei x 16% = 1.920 lei.
Organul fiscal va instiinta contribuabilul ca acesta are posibilitatea de a

compensa sau de a recupera suma de 480 lei retinuta in plus (2.400 lei – 1.920 lei),
prin depunerea unei cereri de restituire.

Atentie! Desi venitul brut negociat este de 15.000 lei si depaseste echivalentul a
5 castiguri salariale medii brute, baza de calcul a CAS o constituie venitul brut,
diminuat cu cota de 40% aferenta cheltuielilor forfetare.
Avand in vedere ca este salariata, nu datoreaza CASS.

Cheltuieli forfetare = 15.000 lei x 40% = 6.000 lei
Baza de calcul contributii = 15.000 lei – 6.000 lei = 9.000 lei
CAS datorata = 9.000 lei x 10,5% = 945 lei
Impozit pe venit retinut la sursa = 8.055 lei x 16% = 1.289 lei
Venit net = 15.000 lei – 945 lei – 1.289 lei = 12.766 lei
Este de retinut ca incepand cu 1 ianuarie 2016 se datoreaza obligatoriu CAS de

10,5% chiar daca persoana beneficiara a venitului este salariata, iar in ceea ce priveste
contributia la sanatate (CASS) de 5,5%, conform OUG 3/2017, regimul va fi identic cu
cel din anul 2015.
199
Totusi, un aspect pozitiv ar fi majorarea cotei de cheltuieli forfetare de la 20%
(25%) la 40%, ceea ce mai amortizeaza cat de cat introducerea contributiei la pensie.
Optiunea pentru determinarea venitului in sistem real

Contribuabilii care obţin venituri din activităţi Contribuabilii care obţin venituri din activităţi
independente, impuşi pe bază de norme de venit, independente, impuşi pe bază de norme de venit,
precum şi cei care obţin venituri din drepturi de precum şi cei care obţin venituri din drepturi de
proprietate intelectuală au dreptul să opteze proprietate intelectuală au dreptul să opteze
pentru determinarea venitului net în sistem real. pentru determinarea venitului net în sistem real.
Opțiunea pentru determinarea venitului net în Opţiunea pentru determinarea venitului net în
sistem real se exercită prin completarea sistem real se exercită prin completarea
Declarației 220 privind venitul estimat/norma de Declaraţiei 220 privind venitul estimat/norma de
venit cu informații privind determinarea venitului venit cu informaţii privind determinarea venitului
net anual în sistem real și depunerea formularului net anual în sistem real şi depunerea formularului
la organul fiscal competent până la data de 31 la organul fiscal competent până la data de 31
ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au
desfășurat activitate în anul precedent, respectiv desfăşurat activitate în anul precedent, respectiv
în termen de 15 zile de la începerea activității, în în termen de 30 de zile de la începerea
cazul contribuabililor care încep activitatea în activităţii, în cazul contribuabililor
cursul anului fiscal.
care încep activitatea în cursul anului
fiscal.
Reţinerea la sursă a impozitului (plăţi anticipate sau impozit final)

Plati anticipate Plati anticipate
Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane Pentru veniturile din drepturi de
juridice sau alte entități care au obligația de a proprietate intelectuală, plătitorii
conduce evidență contabilă au obligația de a veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi
calcula, de a reține și de a vira impozit prin care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă
reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate, au şi obligaţiile de a calcula, de a reţine şi de a
din veniturile plătite: plăti impozitul corespunzător sumelor plătite
a) venituri din drepturi de proprietate prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi
intelectuală; anticipate, din veniturile plătite.
b) venituri din activităţi desfăşurate în baza
contractelor/convenţiilor civile precum şi a Impozitul care trebuie reţinut se stabileşte
contractelor de agent. Fac excepție veniturile prin aplicarea cotei de impunere de 10% la
din activităţi desfăşurate în baza venitul brut.
contractelor/convenţiilor civile obţinute de
contribuabilii care desfășoară activităţi
economice în mod independent sau exercită
profesii libere şi sunt înregistrați fiscal
potrivit legislaţiei în materie; - ELIMINAT
c) venituri din activitatea de expertiză contabilă
și tehnică, judiciară și extrajudiciară; -
ELIMINAT
200
d) venitul obținut de o persoană fizică dintr-o
asociere cu o persoană juridică contribuabil
microintreprindere, care nu generează o
persoană juridică. - ELIMINAT
Impozit final Impozit final
Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la
sursă la momentul plăţii veniturilor de către sursă la momentul plăţii veniturilor de către
plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte
asupra venitului brut. entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă
contabilă, prin aplicarea cotei de 16%
asupra venitului brut din care se
deduce cota forfetară de cheltuieli,
după caz, și contribuţiile sociale
obligatorii reţinute la sursă.
Contribuabilii nu au obligații de completare a

Registrului de evidență fiscală și de conducere a
evidenței contabile.
Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net

anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declarației privind venitul realizat, prin
deducerea din venitul net anual a contribuţiilor sociale obligatorii datorate.
Conventii civile ?
Contractele civile de prestare servicii (conventiile civile) pot fi incheiate doar
pentru efectuarea unor activitati cu caracter ocazional. Exista riscul ca astfel de
contracte sa fie reconsiderate de catre organul fical daca exista indicii de dependenta,
subordonare a prestatorului fata de platitorul de venit sau nerespectarea caracterului
ocazional.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile obtinute in baza contractelor civile NU
mai sunt incadrate in categoria veniturilor din activitati independende ci in
categoria veniturilor din alte surse.
Conform art 114 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, in categoria
veniturilor din alte surse sunt incluse si veniturile din activitati, altele decat cele de
productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate
intelectuala, precum si activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt
aplicabile prevederile cap. II – Venituri din activitati independente si cap. VII – Venituri
din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.

Aici sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care NU sunt
înregistraţi fiscal şi care desfăşoară activităţi de producţie, comerţ, prestări de
servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi venituri
din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, fără a avea caracter de
continuitate.
201
De retinut pentru astfel de venituri:
- se retine la sursa impozit pe venit la momentul acordarii veniturilor de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut;
- impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de
stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut;
- nu se datoreaza CAS (contributia de asigurari sociale);
Incepand cu anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din alte surse NU
datoreaza CASS pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri din salarii sau
asimilate salariilor; venituri din pensii; venituri din activitati independente; venituri
din asocierea cu o persoana juridica; venituri din activitati agricole, silvicultura si
piscicultura; indemnizatii de somaj, indemnizatii pentru cresterea copilului; ajutor
social acordat potrivit Legii nr. 416/2001; indemnizatii pentru incapacitate temporara
de munca drept urmare a unui accident de munca sau unei boli profesionale, cu
exceptia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala.
3. Venituri din salarii şi asimilate salariilor

Sunt considerate venituri din salarii toate Sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o
persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza persoană fizică rezidentă sau nerezidentă ce
unui contract individual de muncă sau a unui desfăşoară o activitate în baza unui contract
statut special prevăzut de lege, indiferent de individual de muncă, a unui raport de serviciu,
perioada la care se referă, de denumirea act de detaşare sau a unui statut special prevăzut
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, de lege, indiferent de perioada la care se referă, de
inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se
temporară de muncă. acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru
incapacitate temporară de muncă acordate
persoanelor care obțin venituri din salarii și
asimilate salariilor.
Sunt considerate venituri asimilate salariilor:

drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, solda lunară, acordată potrivit legii
primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale
personalului militar, acordate potrivit legii
sumele reprezentând participarea salariaţilor la
-----
profit, potrivit legii;
indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din sumele din profitul net cuvenite administratorilor
profitul net, cuvenite administratorilor la societăţilor, potrivit legii sau actului constitutiv,
companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale după caz, precum şi participarea la profitul
la care statul sau o autoritate a administraţiei unităţii pentru managerii cu contract de
publice locale este acţionar majoritar, precum şi management, potrivit legii
la regiile autonome
202
indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi
natură, altele decât cele acordate pentru
acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare
primite pe perioada deplasării, în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, în interesul desfășurării
activității, de către administratorii stabiliţi
potrivit actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat, de către directorii care
îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
-----
mandat potrivit legii, de către membrii
directoratului de la societățile administrate în
sistem dualist și ai consiliului de supraveghere,
potrivit legii, precum și de către manageri, în baza
contractului de management prevăzut de lege,
pentru partea care depăşeşte plafonul
neimpozabil stabilit in baza coeficientului de 2,5
la sumele aferente persoanlului din institutiile
publice
remunerația brută primită pentru activitatea
-----
prestată de zilieri, potrivit legii
Avantajele, în bani sau în natură, includ si urmatoarele:

utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de
utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de
orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat
personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-de la o terţă persoană, în scop personal, cu
întors de la domiciliu la locul de muncă excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la
domiciliu sau reşedință la locul de muncă/locul
desfășurării activității;
primele de asigurare plătite de către suportator primele de asigurare plătite de către suportator
pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar de
venituri din salarii, la momentul plăţii primei venituri din salarii şi asimilate salariilor, la
respective, altele decât cele obligatorii momentul plăţii primei respective, altele decât
cele obligatorii şi primele de asigurare
voluntară de sănătate în limita a 400
euro anual;
tichete-cadou acordate potrivit legii tichete-cadou acordate potrivit legii, cu excepţia
destinaţiilor şi limitelor prevăzute la art 76,
alin. (4) lit. a), tichete de masă, vouchere de
vacanță şi tichete de creșă, acordate potrivit legii.
Tratament cadouri si tichete cadou acordate - modificat

Conform Codului fiscal (art 55, alin 4, lit a) din vechiul Cod fiscal, cadourile
constând în bani sau în bunuri oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai
angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare
203
ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8
martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei
persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. În cazul copiilor,
plafonul stabilit se aplică pentru fiecare copil minor al fiecărui angajat.

Conform art 76, alin. (4) lit. a) din Noul Cod fiscal, cadourile, inclusiv tichetele
cadou, oferite de angajatori salariaţilor cât și cele oferite în beneficiul copiilor
minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor
similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite
salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea
acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu
depăşeşte 150 lei.

Limita de 150 lei se aplică separat pentru cadourile, inclusiv tichetele cadou,
acordate pentru fiecare ocazie din cele prevăzute, pentru fiecare angajat şi pentru
fiecare copil minor al angajatului, chiar şi în cazul în care părinţii lucrează la
acelaşi angajator. Partea care depăşeşte limita de 150 lei reprezintă venit impozabil
din salarii.
A nu se intelege ca angajatorul este obligat sa acorde cadouri de 150 lei pentru

fiecare copil minor al angajatului. Acesta este un plafon maxim in limita caruia suma
nu se impoziteaza. Chiar daca un salariat are 4 copii, angajatorul poate opta sa nu dea
niciun bonus cu ocazia Pastelui sau poate acorda suma de 100 lei, 150 lei sau cat
doreste…dar daca acorda mai mult de 750 lei cu ocazia Pastelui (150 lei x 5), la
diferenta se aplica si impozitul pe venit de 16% si toate contributiile sociale. Practic,
este considerat venit salarial.
Ar mai fi de precizat ca inainte de 1 ianuarie 2016, aveam de-a face cu un
tratament discriminatoriu. Daca un angajator acorda un cadou in bani sau bunuri cu
ocaziile de mai sus era considerat neimpozabil, iar daca acorda tichete cadou se
datora impozit pe venit de 16%. Nu era normal sa se intample astfel, insa Noul Cod
fiscal a rezolvat aceasta problema.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, tichetele cadou, daca sunt acordate cu ocaziile
speciale prezentate mai sus, NU mai sunt considerate venituri salariale si NU mai sunt
impozitate cu 16%.
Pentru angajator, cadourile acordate salariatilor sunt scazute la calculul
impozitului pe profit daca sumele aferente se incadreaza in limita de 5% aplicată
asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului. Putem afirma ca firmele sunt
incurajate sa acorde astfel de cadouri salariatilor deoarece:
- aceste sume sunt neimpozabile pentru salariati;
- angajatorul recunoaste o cheltuiala care se scade din veniturile obtinute,
rezultand astfel un impozit pe profit mai mic datorat la bugetul de stat.
204
Exemplu:
Societatea Leader are 4 angajati:
- Stefan are 3 copii: 2 sunt minori, iar al treilea are varsta de 20 de ani;
- Mihai are 2 copii minori; la aceeasi societate este angajata si Laura, sotia lui
Mihai;
- Razvan nu are copii.
Stefan:
Pentru a nu fi impozitate la salariu, cadourile pot fi oferite doar pentru angajat si
copiii minori ai acestuia. Desi are trei copii, Stefan poate primi din partea
angajatorului suma maxima de 450 lei (150 lei pentru el si cate 150 lei pentru fiecare
din cei 2 copii minori), fara a datora vreun impozit la stat. Acest cadou poate fi sub
forma de bani, bunuri (cozonaci, suc, ciocolata sau orice alt bun), tichete cadou.
Mihai si Laura:
Cei doi soti au impreuna doi copii minori. Astfel, fiecare dintre ei poate primi din
partea societatii suma de 450 lei (150 lei pentru angajat si cate 150 lei pentru fiecare
din cei 2 copii minori). Practic, familia beneficiaza in total de o suma de 900 de lei, fara
a datora la stat impozit pe venit sau contributii sociale.
Razvan:
Incepand cu 1 ianuarie 2016, inclusiv angajatii care nu au copii beneficiaza de
acest plafon neimpozabil de 150 lei cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie si Crăciunului.
Astfel, Razvan poate primi din partea angajatorului suma de 150 lei fara a suporta
impozite pentru aceasta.
Daca societatea Leader acorda suma de 450 lei, ca si in cazul celorlalti angajati,
pentru a nu aparea discutii intre acestia, diferenta de 300 de lei va fi considerata venit
salarial si i se vor retine si impozit pe venit de 16% si contributii sociale.
De retinut:
- cadourile sunt neimpozabile pana in limita de 150 lei si in cazul salariatilor care
nu au copii, nu doar in cazul copiilor minori ai angajatilor;
- plafonul de 150 lei nu este per angajat ci pentru angajat si fiecare copil minor al
acestuia (asa cum am prezentat in exemplele de mai sus, o persoana care are un
copil poate primi 300 lei, daca are doi copii 450 lei etc.);
- pentru tichetele cadou NU se mai datoreaza impozit pe venit daca sunt acordate
in limitele de mai sus, astfel incat angajatorul poate decide sub ce forma acorda
cadourile (bani, bunuri, tichete cadou), fara a mai exista tratament fiscal diferit.
Următoarele venituri NU sunt impozabile:

Norme – ar trebuie eliminate avantajele sub forma utilizării în scop
La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi personal a vehiculelor pentru care
avantajele primite de persoana fizică din folosirea
cheltuielile sunt deductibile în cota de
205
vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, 50%
în scop personal.
Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor
din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face
astfel:
- evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a
vehiculului se face aplicându-se un procent
de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de
intrare a acestuia; daca vehiculul este
închiriat de la o terţă persoană, avantajul
este evaluat la nivelul chiriei;
- avantajul calculat mai sus se determină
proporţional cu numărul de kilometri
parcurşi în interes personal din totalul
kilometrilor;
primele de asigurare voluntară de sănătate,
----- suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în
limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană
contribuţiile la un fond de pensii facultative şi la
scheme de pensii facultative, suportate de
-----
angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400
euro anual pentru fiecare persoană
ajutoarele pentru dispozitive medicale si
----- ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii ca urmare a calamităţilor naturale;
hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul
în care potrivit legislației în materie este
-----
interzisă introducerea alimentelor în incinta
unităţii
contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru
transportul între localitatea în care angajaţii îşi au transportul între localitatea în care angajaţii îşi au
domiciliul şi localitatea unde se află locul de reşedinţa şi localitatea unde se află locul de
muncă al acestora, la nivelul unui abonament muncă al acestora, pentru situaţiile în care nu se
lunar (ELIMINAT), pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea
asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii
chiriei, conform legii
cheltuielile efectuate de angajator pentru cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori
pregătirea profesională şi perfecţionarea pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit
acesta pentru angajator actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în
raporturile juridice respective, pregătire legată de
activitatea desfăşurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor
Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe

perioada delegării în altă localitate, în România şi în străinătate, se consideră
venituri aferente lunii în care se aprobă decontul. Impozitul, daca este cazul, se
calculează şi se reţine prin cumularea cu veniturile din salarii şi asimilate salariilor
206
aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar
sau trimestrial. (NOU)
Calculul deducerii personale
Persoanele fizice au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei
sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de bază.
Aceasta suma NU se fractioneaza, chiar daca angajatul obtine venituri in baza unui
contract de munca cu timp partial.
La determinarea deducerilor personale lunare se ţine cont de venitul brut lunar
din salarii şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea contribuabilului.
În categoria persoanelor în întreţinere pot intra soţia/soţul, copiii sau alţi

membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la
gradul al doilea inclusiv, ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc
300 lei lunar (250 lei, inainte de 1 ianuarie 2016), cu excepția pensiilor de urmaș si
a (NOU):
- burselor primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau
perfecţionare în cadru instituţionalizat;
- premiilor şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele
asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi
internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor
desfăşurate în România;
- premiilor obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi
la jocurile olimpice/paralimpice.
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma

reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform
înţelegerii între părţi.
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt
consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma reprezentând deducerea personală se
atribuie fiecărui contribuabil în întreținerea căruia/cărora se află aceștia.

Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea
personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea
personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care
formează noua familie.
207
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin
2
terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m în zonele colinare şi de şes
2
şi de peste 20.000 m în zonele montane.
ATENTIE!
In MOf nr 52 din 25 ianuarie 2016 a fost publicat OMFP 52/2016 privind
aprobarea calculatorului pentru determinarea deducerilor personale lunare pentru
contribuabilii care realizează venituri din salarii la funcţia de bază.
- lei -
Venit Deducerea personală lunară stabilită pentru un contribuabil în funcţie de
brut numărul persoanelor aflate în întreţinere
lunar Fără persoane Cu o persoană Cu 2 persoane Cu 3 persoane Cu 4 persoane
din în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere în întreţinere
salarii
(VBL)
Până la
1500 300 400 500 600 800
(in loc (in loc de (in loc de (in loc de (in loc de (in loc de
de 250) 350) 450) 550) 650)
1.000)
De la VBL  1.000
Ded  (1  )
1.501 la Prezent = 2.000 ; De la 1 ianuarie 2016 =
3.000 VBL  1.500
Ded  (1  )
1.500
Peste
0 0 0 0 0
3001
* unde Ded = Deducerea personală aferentă unui contribuabil cu un venit brut

lunar de până la 1.500 lei, în funcţie de numărul persoanelor în întreţinere.
Sumele reprezentând deducerile personale pentru venitul brut lunar din salarii
cuprins între 1.501 şi 3.000 lei sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că
fracţiunile sub 10 lei se majorează la 10 lei.
Prin venituri din salarii realizate începând cu luna ianuarie 2016 se înţelege
orice sumă primită sub formă de salarii începând cu data de 1 ianuarie 2016.
Exemplu:
Un salariat obtine la functia de baza un venit brut de 2.650 lei si are 3 copii
minori in intretinere.
Deducere = 600 lei x (1 – (2.650 lei – 1.500 lei)/1.500 lei)) = 140 lei
208
Prevederile referitoare la deducerea specială pentru credite restructurate
au fost ELIMINATE din Codul fiscal, insa acestea sunt valabile. Conform OUG
46/2014, aceste deduceri se aplica pentru drepturile reprezentând venituri din salarii
la funcția de bază sau venituri din pensii aferente lunilor cuprinse în perioada
ianuarie 2016 - decembrie 2017.
Determinarea impozitului pe veniturile din salarii
Impozitul pe veniturile din salarii se determină astfel:

a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin
deducerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni
şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative la scheme de pensii
facultative, suportate de angajați, astfel încât la nivelul anului să nu se
depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
- primele de asigurare voluntară de sănătate si serviciile medicale
furnizate sub forma de abonament (incepand cu 1 februarie
2017), suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu
se depășească echivalentul în lei al sumei de 400 euro;
b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16%
asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile
sociale obligatorii aferente unei luni, pe fiecare loc de realizare a acestora.
Impozitul retinut poate fi declarat si platit la bugetul de stat lunar sau

trimestrial. Asociaţiile, fundaţiile sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane
juridice pot opta pentru declararea si plata trimestriala a impozitului, indiferent de
numarul de salariati. Conform vechiului Cod fiscal, acestia erau conditionati de
faptul ca in anul anterior ar fi trebuit sa aiba un număr mediu de până la 3 salariaţi
exclusiv. Pentru celelalte categorii de entitati care pot opta, conditiile raman
aceleasi.
Alte prevederi
Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri

sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi persoanele
fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la
misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România au obligaţia de a
declara şi de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care s-a realizat venitul direct sau printr-un reprezentant
fiscal - ELIMINAT.
209
Orice contribuabil prevăzut mai sus care îşi prelungeşte perioada de
şedere în România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei
impuneri, este obligat să declare şi să plătească impozit pentru întreaga
perioadă de desfăşurare a activităţii în România, până la data de 25 inclusiv a
lunii următoare împlinirii termenului prevăzut de respectiva convenţie. (NOU)

Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la
care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea este care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea este
obligată să ofere informaţii organului fiscal obligată să ofere informaţii organului fiscal
competent referitoare la data începerii competent referitoare la data începerii
desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, desfăşurării activităţii de către contribuabil şi,
respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 respectiv, a încetării acesteia, în termen de 30
zile de la data producerii evenimentului, cu de zile de la data producerii evenimentului, cu
excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia
privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului privind calculul, reţinerea şi plata impozitului pe
pe veniturile din salarii. veniturile din salarii.
4. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se
stabileşte prin deducerea din venitul brut a stabileşte prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
25% asupra venitului brut.
de 40% asupra venitului brut.
Venitul net din arendă se stabilește la fiecare Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare
plată prin deducerea din venitul brut a plată prin deducerea din venitul brut a
cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei
25% asupra venitului brut.
de 40% asupra venitului brut.
Stabilirea impozitului – pentru cei cu norma anuala de venit
Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a

camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare
cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca
normă anuală de venit.

Contribuabilii au obligația să depună la organul Contribuabilii au obligaţia să depună la organul
fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la
data de 31 ianuarie inclusiv, declarația privind data de 31 ianuarie inclusiv, declaraţia privind
venitul estimat/norma de venit pentru anul în venitul estimat/norma de venit pentru anul în
curs. curs.
În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în În cazul în care contribuabilii încep să realizeze în
cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv,
210
astfel de venituri, în termen de 15 zile de la data astfel de venituri, în termen de 30 de zile de
producerii evenimentului aceștia au obligația la data producerii evenimentului aceştia au
completării și depunerii declarației privind obligaţia completării şi depunerii declaraţiei
venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal privind venitul estimat/norma de venit pentru
în curs. anul fiscal în curs.
Acestia au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem

real, pe baza datelor din contabilitate. În cazul în care încep să realizeze în cursul
anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, astfel de venituri, opţiunea se exercită pentru
anul fiscal în curs, în termen de 30 de zile (in loc de 15 zile) de la data producerii
evenimentului, prin completarea şi depunerea declaraţiei privind venitul
estimat/norma de venit.
De altfel, pentru toate declaratiile sau notificarile pe care un
contribuabil trebuie sa le depuna aferente acestor venituri, termenul a fost
majorat de la 15 zile, la 30 de zile.
Legea 227/2015 Codul fiscal

Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele
decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în
bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului
încheiat între părţi, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării
acestora. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad în sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de
cealaltă parte contractantă.

Reprezintă venit brut şi valoarea investiţiilor la bunurile mobile şi imobile ale
proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deţinător legal, care fac obiectul unor
contracte de cedare a folosinţei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, şi care
sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.
În termen de 30 de zile de la finalizarea investiţiilor, partea care a efectuat
investiţia este obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător
legal valoarea investiţiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt deţinător legal are
obligaţia să declare la organul fiscal competent valoarea investiţiei, în declaraţia
privind venitul realizat.
Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net

anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor
din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declarației privind venitul realizat, prin
deducerea din venitul net anual a contribuţiilor sociale obligatorii datorate.
211
5. Venituri din investiţii

Veniturile din investiţii cuprind: Veniturile din investiţii cuprind:
a) dividende; a) venituri din dividende;
b) venituri impozabile din dobânzi; b) venituri din dobânzi;
c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare; c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi
d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare orice alte operaţiuni cu instrumente
de valută la termen, pe bază de contract, financiare, inclusiv instrumente financiare
precum şi orice alte operaţiuni similare; - derivate (NOU);
ELIMINAT d) câştiguri din transferul aurului financiar;
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice. (NOU)
e) venituri din lichidarea unei persoane juridice.
În cazul titlurilor de valoare, veniturile din transferul titlurilor de valoare, emise

de rezidenţi români, sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă
sunt primite în România sau în străinătate.
Nu generează venituri impozabile următoarele: (NOU)
- transferul de titluri de valoare şi/sau aur financiar la momentul dobândirii
acestora cu titlu de moştenire ori donaţie;
- distribuirea de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a
titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării
rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care
se deţin titluri de valoare, efectuată de o persoană juridică unui participant la
persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea
persoană juridică;
- distribuirea în bani sau în natură, efectuată ca urmare a restituirii cotei-părți
din aporturi, cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;
- distribuirea de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui
participant la persoana juridică;
Determinarea câştigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele

decât instrumentele financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar este
prevazuta la art 94 din Noul Cod fiscal. Ca regula generala, câştigul/pierderea din
transferul titlurilor de valoare reprezintă diferenţa pozitivă/negativă realizată între
valoarea de înstrăinare/preţul de vânzare şi valoarea lor fiscală.
Stabilirea venitului din operatiuni cu instrumentele financiare derivate este
prezentata la art 95 din Noul Cod fiscal.
Câştigul net anual/pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare
şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare
derivate, precum şi din transferul aurului financiar se determină ca diferenţă între
câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la
începutul anului.
La determinarea câştigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul şi
costurile aferente tranzacţiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacţii.
212
Câştigul net anual/pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe
baza Declaraţiei 200 privind venitul realizat.
Pentru tranzacţiile efectuate de fiecare intermediar, societate de administrare a
investiţiilor sau societate de investiţii autoadministrată are următoarele obligaţii:
- calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare tranzacţie efectuată pentru
contribuabil, sau anual, după caz;
- transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul
câştigurilor/pierderilor, în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul
anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul
anterior;
- să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul anterior, la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind
totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil.
NOU!
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile sub formă de dividende, inclusiv
câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în
materie la organisme de plasament colectiv se impun cu o cotă de 5% din suma
acestora, impozitul fiind final, indiferent din ce an provine profitul repartizat.
Obligaţia calculării şi reţinerii impozitului pe veniturile sub formă de dividende
revine persoanelor juridice, odată cu plata dividendelor/sumelor reprezentând
câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare. Termenul de virare a
impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face
plata.
În cazul dividendelor/câştigurilor obţinute ca urmare a deţinerii de titluri de
participare, distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor/asociaţilor/
investitorilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale,
impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie inclusiv a
anului următor.
Exemplu:
Entitatea Leader a obtinut profit in ultimii ani si nu l-a repartizat pe rezerve sau
pe alte destinatii, situatia prezentandu-se astfel:
- Anul 2013 – 40.000 lei;
- Anul 2014 – 80.000 lei;
In data de 20 ianuarie 2016, asociatii persoane fizice au decis sa repartizeze
suma de 100.000 lei ca dividende, fiind vorba de profitul anului 2013 si 60.000 lei din
profitul anului 2014.
Avand in vedere ca Hotararea AGA a fost luata dupa data de 1 ianuarie 2016,
societatea va retine impozitul pe dividende in suma de 5.000 lei (5%), iar asociatii vor
incasa suma de 95.000 lei.
Trebuie sa recunoastem ca aceasta prevedere este de bun augur pentru

investitori, reducerea cotei de la 16% la 5% fiind semnificativa. Mentionam ca
213
repartizarea profitului la dividende este in continuare optionala, asociatii putand
decide nerepartizarea profitului si reinvestirea acestuia. Asociatii/actionarii fiecarei
societati vor proceda conform intereselor sale: pastreaza profitul in firma sau il
repartizeaza ca dividende.
6. Venituri din pensii
Până la 31 decembrie 2016, valoarea punctului de pensie a fost de 871,7 lei.

Conform OUG 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit
din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare,
publicata in MOf nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, incepand cu 1 ianuarie 2017,
valoarea punctului de pensie a fost majorata cu 5,25% şi a devenit 917,5 lei.
In MOf nr. 16 din 6 ianuarie 2017 a fost publicata OUG 2/2017 privind unele
măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
care prevede faptul ca incepând cu 1 iulie 2017, valoarea punctului de pensie se
majorează cu 9% şi va deveni 1.000 lei.
Perioada 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017

In ceea ce priveste impozitarea pensiilor, in anul 2016, plafonul neimpozabil
pentru veniturile din pensii, la determinarea impozitului pe venit, a fost de 1.050 lei
si ar fi trebuit ca acesta sa creasca cu câte 50 de lei în fiecare an fiscal, începând cu
drepturile aferente lunii ianuarie, până ar fi atins valoarea de 1200 lei (1.100 lei
pentru 2017, 1.150 lei pentru 2018 si 1.200 lei pentru 2019).
In perioada 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017, venitul impozabil lunar din
pensii a fost stabilit prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:
a) CASS individuală datorată potrivit legii;
b) suma neimpozabilă lunară.
Contributia la sanatate (5,5%)

Inainte de 1 ianuarie 2016 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017
Pentru persoanele cu venituri din pensii care Art 160 CF:
depășesc 740 lei, baza lunară de calcul al Pentru persoanele fizice cu venituri din
CASS o reprezintă numai partea de venit pensii, baza lunară de calcul al CASS o
care depăşeşte nivelul de 740 lei. reprezintă numai partea de venit care
depăşeşte valoarea, întregită prin rotunjire în
plus la un leu, a unui punct de pensie stabilit
pentru anul fiscal respectiv (pentru 2016,
valoarea punctului de pensie a fost de 871,7
lei, iar incepand cu 1 ianuarie 2017 este de
917,5 lei).
Dupa 1 februarie 2017

In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2017 a fost publicata Legea 2/2017 pentru
modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal si pentru modificarea
214
Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii care se aplica incepand cu
veniturile aferente lunii februarie 2017.
Astfel, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul
din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.
In ceea ce priveste CASS, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza
lunară de calcul o reprezintă venitul lunar din pensii, contributia fiind suportata de la
bugetul de stat. Practic, persoanele care obtin venituri din pensii NU mai datoreaza
CASS pentru acestea.
Exemplu:
Stabiliti impozitul pe venit si CASS datorate de un pensionar care obtine un venit lunar
brut din pensii de 2.300 lei si calculati venitul net cuvenit acestuia.
Inainte de 1 februarie 2017 (de exemplu, ianuarie 2017):
CASS = (2.300 lei – 918 lei) x 5,5% = 76 lei

Impozit pe venit = (2.300 lei – 1.100 lei – 76 lei) x 16% = 180 lei
Venit net din pensii = 2.300 lei – 76 lei – 180 lei = 2.044 lei
Dupa 1 februarie 2017:

CASS = 0 lei
Impozit pe venit = (2.300 lei – 2.000 lei) x 16% = 48 lei
Venit net din pensii = 2.300 lei – 48 lei = 2.252 lei
În cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sume
reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie stabilite în baza
hotărârilor judecătoreşti rămase definitive și irevocabile/hotărârilor judecătoreşti
definitive și executorii, impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent
drepturilor lunii curente, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului impozabil,
impozitul reţinut fiind impozit final.
Venitul impozabil din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a
contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate și a sumei neimpozabile
lunare, stabilită potrivit legislației în vigoare la data plății. – OUG 50/2015
Impozitul se reţine la data efectuării plăţii şi se plătește până la data de 25 a
lunii următoare celei în care s-au plătit.
Plătitorul de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a
impozitului anual pe veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând

până la 2% din impozit, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se
înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru
acordarea de burse private, conform legii.
215
7. Venituri din premii şi din jocuri de noroc

Veniturile din premii cuprind veniturile din Veniturile din premii cuprind veniturile din
concursuri, precum şi cele din promovarea concursuri, sumele primite ca urmare a
produselor/serviciilor ca urmare a practicilor participării la Loteria bonurilor fiscale,
comerciale precum și din promovarea produselor/
serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate
sumele încasate ca urmare a participării la jocuri sumele încasate, bunurile și serviciile
de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot. primite, ca urmare a participării la jocuri de
noroc, indiferent de denumirea
venitului sau de forma în care se
acordă, inclusiv cele de tip jack-pot.
Conform noilor prevederi, veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere
la sursă. Impozitul datorat se determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului
barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de un participant de la un
organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc
Venit obtinut Impozit retinut

până la 66.750, inclusiv 1%
intre 66.751 - 445.000, 667,5 + 16% pentru ceea ce
inclusiv depăşeşte suma de 66.750 lei
peste 445.000 61.187,5 + 25% pentru ceea ce
depăşeşte suma de 445.000 lei
Exemplu:
Ionescu Adrian a castigat suma de 800.000 lei la Loto 6/49.
Impozit retinut = 61.187,5 lei + (800.000 – 445.000) x 25% = 149.937 lei
Castig net = 800.000 lei – 149.937 lei = 650.063 lei
Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:

- premiile sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv,
realizate de contribuabil pentru fiecare premiu;
- veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice
cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machines şi lozuri, sub valoarea sumei
neimpozabile de 66.750 lei, inclusiv, realizate de contribuabil pentru fiecare
venit brut primit.
Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată,

indiferent de tipul de joc din care a fost obţinut venitul respectiv. În cazul în care
venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de 66.750 lei,
216
inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din participarea
la alte tipuri de jocuri de noroc.
8. Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal
Pana la 31 ianuarie 2017

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin
acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente
acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii
datorează un impozit care se calculează astfel:
a. pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi
pentru terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până
la 3 ani inclusiv:
- 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000
lei.
b. pentru imobilele dobândite la o dată mai mare de 3 ani:
- 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
- peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000
lei.

Pentru tranzacţiile încheiate începând cu 1 februarie 2017, la transferul
dreptului de proprietate asupra construcţiilor şi a terenurilor terenurilor de orice fel,
contribuabilii datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 3% asupra
venitului impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea
tranzacţiei a sumei neimpozabile de 450.000 lei.
Exemplu:
O persoana fizica vinde un apartament de 3 camere la pretul de 550.000 lei.
Astfel, impozitul retinut de catre notar va fi de 3.000 lei ((550.000 lei – 450.000 lei) x
3%).
Pentru construcţiile noi şi terenul aferent acestora, termenul în raport cu care

se calculează data dobândirii curge de la data încheierii procesului-verbal de recepţie
finală.

Impozitul se calculează la valoarea declarată de Impozitul se calculează la valoarea declarată de
părţi în actul prin care se transferă dreptul de părţi în actul prin care se transferă dreptul de
proprietate sau dezmembrămintele sale. proprietate sau dezmembrămintele sale.
În cazul în care valoarea declarată este inferioară În cazul în care valoarea declarată este
valorii orientative stabilite prin expertiza inferioară valorii minime stabilite prin studiul
întocmită de camera notarilor publici, impozitul de piață realizat de către camerele notarilor
se va calcula la nivelul valorii stabilite prin publici, notarul public notifică organelor
217
expertiză, cu excepţia tranzacţiilor încheiate fiscale respectiva tranzacție.
între rude ori afini până la gradul al II-lea
inclusiv, precum şi între soţi, caz în care
impozitul se calculează la valoarea declarată de
părţi în actul prin care se transferă dreptul de
proprietate.
Camerele notarilor publici vor actualiza cel puţin Camerele notarilor publici actualizează cel puțin
o dată pe an expertizele privind valoarea de o dată pe an studiile de piață care trebuie să
circulaţie a bunurilor imobile, care vor fi conțină informații privind valorile minime
comunicate la direcţiile teritoriale ale MFP. consemnate pe piața imobiliară specifică în
anul precedent, și le comunică direcțiilor generale
regionale ale finanțelor publice din cadrul A.N.A.F.
9. Venituri din alte surse
În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

- bunurile și/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică,
acordate/furnizate de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;
- suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al
acestuia, pentru bunurile sau serviciile achiziționate de la acesta, peste prețul
pieței pentru astfel de bunuri sau servicii;
- dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a
dividendelor distribuite participanţilor, conform Legii 31/1990;
Extras din Legea 31/1990 – Legea societatilor comerciale

Dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la
capitalul social vărsat, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se
plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor, dar nu mai târziu de 6
luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente exerciţiului financiar
încheiat.
În caz contrar, entitatea va plăti daune-interese pentru perioada de întârziere,
la nivelul dobânzii legale, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării
generale a acţionarilor care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar
încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai mare. În prezent, acestea se calculează la nivelul
ratei dobânzii de referinţă a BNR valabila la inceputul fiecarui semestru, plus 8 puncte
procentuale.
Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, altele decât cele prevăzute
in mod expres la art. 114, alin. (2) lit. a) – k) din Noul Cod fiscal, au obligaţia de a
depune Declaraţia 200 privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru
fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a
venitului. Organul fiscal competent emite decizia de impunere, iar impozitul se
plătește în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere.
218
Impozitul reprezintă impozit final, contribuabilii neavand obligaţia de a
efectua plăţi anticipate în cursul anului fiscal, în contul impozitului anual datorat.
Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de
procedură fiscală, a căror sursă NU a fost identificată se impun cu o cotă de 16%
aplicată asupra bazei impozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele
fiscale vor stabili cuantumul impozitului şi al accesoriilor.
Conventii civile?
Contractele civile de prestare servicii (conventiile civile) pot fi incheiate doar
pentru efectuarea unor activitati cu caracter ocazional. Exista riscul ca astfel de
contracte sa fie reconsiderate de catre organul fical daca exista indicii de dependenta,
subordonare a prestatorului fata de platitorul de venit sau nerespectarea caracterului
ocazional.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, veniturile obtinute in baza contractelor civile NU
mai sunt incadrate in categoria veniturilor din activitati independende ci in
categoria veniturilor din alte surse.
Conform art 114 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal, in categoria
veniturilor din alte surse sunt incluse si veniturile din activitati, altele decat cele de
productie, comert, prestari de servicii, profesii liberale si din drepturi de proprietate
intelectuala, precum si activitati agricole, silvicultura si piscicultura, pentru care sunt
aplicabile prevederile cap. II – Venituri din activitati independente si cap. VII – Venituri
din activitati agricole, silvicultura si piscicultura.

Aici sunt cuprinse veniturile realizate de contribuabilii care NU sunt
înregistraţi fiscal şi care desfăşoară activităţi de producţie, comerţ, prestări de
servicii, profesii liberale, din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi venituri
din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, fără a avea caracter de
continuitate.
De retinut pentru astfel de venituri:
- se retine la sursa impozit pe venit la momentul acordarii veniturilor de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut;
- impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final si se plateste la bugetul de
stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut;
- nu se datoreaza CAS (contributia de asigurari sociale).
Incepand cu anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din alte surse NU
datoreaza CASS pentru aceste venituri, daca realizeaza venituri din salarii sau
asimilate salariilor; venituri din pensii; venituri din activitati independente; venituri
din asocierea cu o persoana juridica; venituri din activitati agricole, silvicultura si
piscicultura; indemnizatii de somaj, indemnizatii pentru cresterea copilului; ajutor
social acordat potrivit Legii nr. 416/2001; indemnizatii pentru incapacitate temporara
de munca drept urmare a unui accident de munca sau unei boli profesionale, cu
exceptia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala.
219
10. Venitul net anual impozabil

Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare
sursă din activităţi independente, cedarea sursă din activităţi independente, cedarea
folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole,
silvicultură şi piscicultură se reportează şi se silvicultură şi piscicultură se reportează şi se
compensează cu venituri obţinute din aceeaşi compensează cu venituri obţinute din aceeaşi
sursă de venit din următorii 5 ani fiscali. sursă de venit din următorii 7 ani fiscali
consecutivi.
Pierderile din categoriile de venituri menţionate Pierderile din categoriile de venituri menţionate
mai jos, provenind din străinătate se reportează şi mai jos, provenind din străinătate se reportează şi
se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi
sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară,
înregistrate în următorii 5 ani fiscali înregistrate în următorii 7 ani fiscali
consecutivi: consecutivi:
- venituri din activităţi independente; - venituri din activităţi independente;
- venituri din cedarea folosinţei bunurilor; - venituri din cedarea folosinţei bunurilor;
- venituri din activităţi agricole, silvicultură şi - venituri din activităţi agricole, silvicultură şi
piscicultură piscicultură
Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără
personalitate juridică, care încep o activitate în personalitate juridică, care încep o activitate în
cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la
organul fiscal competent o declaraţie referitoare organul fiscal competent o declaraţie referitoare
la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza
pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data pentru anul fiscal, în termen de 30 de zile de
producerii evenimentului. la data producerii evenimentului.
Contribuabilii care obțin venituri din cedarea Contribuabilii care obţin venituri din cedarea
folosinței bunurilor din patrimoniul personal, folosinţei bunurilor din patrimoniul personal,
altele decât veniturile din arendare pentru care altele decât veniturile din arendare pentru care
impunerea este finală, au obligația să depună o impunerea este finală, au obligaţia să depună o
declarație privind venitul estimat/norma de venit, declaraţie privind venitul estimat/norma de venit,
în termen de 15 zile de la încheierea contractului în termen de 30 de zile de la încheierea
între părți. contractului între părţi.
Contribuabilii care obțin venituri din arendarea Contribuabilii care obţin venituri din arendarea
bunurilor agricole din patrimoniul personal au bunurilor agricole din patrimoniul personal
obligația înregistrării contractului încheiat între au obligaţia înregistrării contractului încheiat
părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, între părţi, precum şi a modificărilor survenite
în termen de 15 zile de la încheierea/producerea ulterior, în termen de 30 zile de la
modificării acestuia, la organul fiscal competent. încheierea/producerea modificării acestuia, la
organul fiscal competent
Contribuabilii care realizează venituri din Contribuabilii care realizează venituri din
activităţi independente şi/sau din activităţi activităţi independente şi/sau din activităţi
agricole impuse în sistem real, silvicultură şi agricole impuse în sistem real, silvicultură şi
piscicultură şi care în cursul anului fiscal îşi piscicultură şi care în cursul anului fiscal îşi
încetează activitatea, precum şi cei care intră în încetează activitatea, precum şi cei care intră în
suspendare temporară a activităţii, potrivit suspendare temporară a activităţii, potrivit
legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la
220
organul fiscal competent o declaraţie, însoţită de organul fiscal competent o declaraţie, însoţită de
documente justificative, în termen de 15 zile de documente justificative, în termen de 30 de
la data producerii evenimentului, în vederea zile de la data producerii evenimentului, în
recalculării plăţilor anticipate. vederea recalculării plăţilor anticipate.
Evitarea dublei impuneri

Contribuabilii persoane fizice rezidente care, Contribuabilii persoane fizice rezidente care,
pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi pentru acelaşi venit şi pentru aceeaşi perioadă
perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe impozabilă, sunt supuşi impozitului pe venit atât
venit atât pe teritoriul României, cât şi în pe teritoriul României, cât şi în statul străin cu
străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul care România are încheiată o convenţie de
pe venit datorat în România a impozitului plătit în evitare a dublei impuneri, iar respectiva
străinătate, denumit în continuare credit fiscal convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei
extern, în limitele prevăzute în prezentul articol. impuneri metoda creditului, au dreptul la
deducerea din impozitul pe venit datorat în
România a impozitului plătit în străinătate.
Contribuabilii persoane fizice rezidente care
realizează un venit şi care, potrivit convenţiei de
evitare a dublei impuneri încheiate de România
cu un alt stat pot fi impuse în celălalt stat, iar
respectiva convenţie prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri metoda scutirii,
----- respectivul venit va fi scutit de impozit în
România.
Acest venit se declară în România, dar este scutit
de impozit dacă se anexează documentul
justificativ eliberat de autoritatea competentă a
statului străin, care atestă impozitul plătit în
străinătate.
Obligaţii declarative
Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi să

calculeze, să reţină, să plătească şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la
termenul de plată a acestuia inclusiv, cu anumite excepţii.
Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să
depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie
inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
Atentie! Plătitorii de venituri din salarii și asimilate salariilor au obligaţia
să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit, până la termenul de plată a acestuia inclusiv.
221
11. Concluzii finale Impozit pe venit

vizeaza Titlul IV „Impozitul pe venit” din Noul Cod fiscal:
a) modificarea listei aferente veniturilor neimpozabile;
b) majorarea termenelor in care contribuabilul trebuie sa notifice organului fiscal
inceperea sau incetarea unei activitati de la 15 zile la 30 de zile;
c) reducerea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, incepand cu 1
ianuarie 2016;
d) modificarea definitiei activitatilor independente, in sensul includerii si a
veniturilor din activităţi de producție;
e) adaugarea unor noi elemente de cheltuieli deductibile integral in cazul
activitatilor independente;
f) precizarea faptului ca deducerea cheltuielilor reprezentând contribuţii sociale
obligatorii se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului
net anual/ pierderii nete anuale;
g) majorarea plafonului aferent cheltuielilor sociale pana la 5% din fondul de
salarii (in loc de 2%);
h) cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale sunt deductibile în limita a 4.000
euro anual, in loc de 2% aplicata la o baza de calcul;
i) la calculul venitului net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din
crearea unor lucrări de artă monumentală, cota de cheltuieli forfetara este de
40% (in loc de 20% si 25%);
j) modificarea listei veniturilor pentru care plătitorii persoane juridice sau alte
entități care conduc evidență contabilă au obligația de a calcula, de a reține și de
a vira impozit prin reținere la sursă, reprezentând plăți anticipate; de
asemenea, impozitul final retinut de 16% nu se mai aplica la venitul brut, ci la
venitul brut din care se deduce cota forfetară de cheltuieli, după caz, și
contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă.
k) in cazul capitolului aferent veniturilor salariale, posibilitatea de acordare a
diurnei si administratorilor, nu doar salariatilor;
l) neimpozitarea tichetelor cadou acordate acordate cu ocazia evenimentelor
speciale (Paste, 1 iunie, Craciun si 8 martie);
m) cadourile si tichetele cadou oferite in situatiile de mai sus sunt neimpozabile
pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
n) eliminarea avantajelor sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor
pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% din categoria avantajelor
in natura;
o) majorarea sumelor acordate sub formă de deducere personală;
p) copiii minori ai contribuabilului, sunt consideraţi întreţinuţi. In acest caz, suma
reprezentând deducerea personală se atribuie fiecărui contribuabil în
întreținerea căruia/cărora se află aceștia;
q) modificarea regulilor de determinare a impozitului pe veniturile din salarii;
222
r) in cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv arenda,
majorarea cotei de cheltuieli forfetara de la 25% la 40%;
s) majorarea plafonului neimpozabil in cazul veniturilor din pensii de la 1.000
lei la 1.050 lei, urmand ca apoi, in urmatorii 3 ani, sa creasca cu cate 50 de
lei/an pana cand ajunge la plafonul de 1.200 lei;
t) in cazul veniturilor din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul
personal, notarii vor notifica organelor fiscale acea tranzactie în care valoarea
declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață realizat de
către camerele notarilor publici;
u) majorarea termenului de recuperare a pierderii fiscale de la 5 ani la 7 ani in
cazul veniturilor obtinute din activităţi independente, cedarea folosinţei
bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură.
223
F. Contributii sociale
Noul Cod fiscal prezinta contributiile sociale sub o alta forma decat Legea
571/2003. Astfel, fiecare contributie este prezentata separat, impreuna cu baza de
impozitare a fiecareia si cotele aferente. Modificarile sunt substantiale, in sensul
includerii mai multor activitati in categoria celor asupra carora se calculeaza
contributii sociale.
Prevederi comune
În cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de
salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive și
irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive și executorii, precum şi în cazul în care
prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane:
- sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de
contributii sociale care erau în vigoare în acea perioadă (contribuţiile se
calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii
următoare celei în care au fost plătite aceste sume);
- contributiile datorate se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în
care au fost plătite aceste sume, prin depunerea Declaraţiilor rectificative 112
pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.
1. Contributia la asigurarile sociale (CAS)
Din categoria persoanelor care au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la

sistemul public de pensii mentionam:
- cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au,
conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România;
- cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau
reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de legislația europeană aplicabilă
în domeniul securității sociale, precum și de acordurile privind sistemele de
securitate socială la care România este parte;
- persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora, atât pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din
salarii sau asimilate salariilor desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care
acestea beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate
Acesti contribuabilii datorează CAS pentru următoarele categorii de venituri:

a. venituri din salarii sau asimilate salariilor;
b. venituri din activităţi independente;
c. indemnizaţii de şomaj;
d. indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.
224
Pentru aceste venituri se datorează CAS, chiar daca sunt realizate de persoanele
fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca urmare a
desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
Cotele CAS sunt următoarele:

a) 26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
b) 31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;
c) 36,3% pentru condiţii speciale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia
individuală şi 25,8% pentru contribuţia datorată de angajator.
a) Baza de calcul al CAS - venituri din salarii si asimilate
Baza de calcul a CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii
se regaseste la art 139 si 140 din Codul fiscal. Pana la 31 ianuarie 2017, CAS
individuala a fost plafonata la nivelul a 5 salarii medii brute pe economie.
Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, a fost eliminat
plafonul de 5 salarii medii brute la care se aplica CAS individuala, iar in ceea ce
priveste CAS datorata de catre angajator a fost eliminat plafonul reprezentat de Nr. de
salariati x 5 x salariul mediu brut.
Baza lunară de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale, în cazul

persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor include:

suma reprezentând 35% din câştigul salarial indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
mediu brut, în cazul indemnizaţiilor de asigurări suportate de angajator sau din Fondul naţional
sociale de sănătate, corespunzător numărului unic de asigurări sociale de sănătate, primite pe
zilelor lucrătoare din concediul medical, cu perioada în care persoanele beneficiază de
excepţia cazurilor de accident de muncă sau concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări
boală profesională. sociale de sănătate, pentru care baza lunară de
calcul a CAS este suma reprezentând 35% din
câştigul salarial mediu brut, corespunzător
numărului zilelor lucrătoare din concediul
medical;
Printe veniturile din salarii şi asimilate salariilor care NU se cuprind în baza

lunară de calcul a CAS se regasesc:

Cadourile oferite de angajatori în beneficiul cadourile în bani şi în natură oferite de
copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia angajatori angajaţilor, cele oferite în
Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a beneficiul copiilor minori ai acestora inclusiv
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, tichetele cadou, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie,
precum şi cadourile oferite salariatelor cu ocazia Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor
225
zilei de 8 martie, în măsura în care valoarea culte religioase, precum şi cadourile în bani şi în
cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie natură oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8
dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei; martie, în măsura în care valoarea acestora pentru
fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din
cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru contravaloarea cheltuielilor de deplasare
transportul între localitatea în care angajaţii îşi au pentru transportul între localitatea în care
domiciliul şi localitatea unde se află locul de angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se află
muncă al acestora, la nivelul unui abonament locul de muncă al acestora, pentru situaţiile în
lunar (ELIMINAT), pentru situaţiile în care nu se care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea contravaloarea chiriei, conform legii
chiriei, conform legii
utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii, în utilizarea unui vehicul din patrimoniul afacerii
vederea deplasării de la domiciliu la locul de sau închiriat de la o terţă persoană, în
muncă şi invers vederea deplasării de la domiciliu sau reşedință la
locul de muncă şi invers
indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi
natură, primite pe perioada deplasării, în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
desfășurării activității, de către administratorii
stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului
de administrare/mandat, de către directorii care
îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat, de către membrii directoratului de la
societățile administrate în sistem dualist și ai
-----
consiliului de supraveghere și de către manageri,
în baza contractului de management, în limita
plafonului neimpozabil, precum şi cele primite
pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi
cazare.
Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă
durata deplasării este mai mare de 12 ore,
considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de
deplasare în interesul desfășurării activității;
cheltuielile efectuate de angajator pentru cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori
pregătirea profesională şi perfecţionarea pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajatului legată de activitatea desfăşurată de angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit
acesta pentru angajator actului constitutiv, contractului de
administrare/mandat şi directorilor care îşi
desfăşoară activitatea în baza contractului de
mandat potrivit legii, pregătire legată de
activitatea desfăşurată de persoanele respective
pentru angajator/plătitor
hrana acordată de angajatori angajaților, în cazul
----- în care potrivit legislației este interzisă
introducerea alimentelor în incinta unităţii
următoarele avantaje primite în legătură cu o
activitate dependentă:
----- 1. utilizarea în scop personal a vehiculelor
pentru care cheltuielile sunt deductibile în
cota de 50%.
226
b) Baza de calcul al CAS - venituri din activităţi independente
Persoanele care:
- realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi orice alte
venituri din desfăşurarea unei activităţi dependente; (ELIMINAT)
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de
şomaj, asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în
sistemul public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public
de pensii, precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute ca urmare a încadrării în una sau
mai multe dintre situaţiile:
a) întreprinzătorii titulari ai unei întreprinderi individuale;
b) membrii întreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de PFA care desfăşoare activităţi economice;
d) persoanele care realizează venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală,
la care impozitul pe venit se determină în sistem real;
f) persoanele care realizează venituri, în regim de reţinere la sursă a impozitului;
g) persoanele care realizează venituri din activităţile agricole;
h) persoanele care realizează venituri din sivicultura si piscicultura;
i) persoanele care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
Daca nu se incadrau pe exceptia de mai sus, baza lunară de calcul al CAS pentru
persoanele prevăzute la lit. a) - e) era constituita din venitul declarat, care nu putea fi
mai mic de 35% din câştigul salarial mediu brut şi nici mai mare decât echivalentul
a de 5 ori acest câştig.
Contribuabilii care în anul fiscal precedent realizau venituri sub nivelul
plafonului minim, nu erau obligaţi să se asigure şi nu datorau CAS pentru anul fiscal
următor. Contribuţiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal în care au fost realizate
venituri sub nivelul plafonului minim nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la
stabilirea stagiului de cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Cota de CAS pentru persoanele de mai sus era cota integrală
corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3% incepand cu 1
octombrie 2014.
227
Anul 2017 Anul 2016

Castig salarial mediu brut 2017 3.131 lei 2.681 lei
(SMB)
35% x Salariul mediu brut 1.096 lei 938 lei
5 x Salariul mediu brut 15.655 lei 13.405 lei
13.152 lei 11.256 lei
Baza minima calcul / an
(1.096 x 12) (938 x 12)
187.860 lei 160.860 lei
Baza maxima calcul / an
(15.655 x 12) (13.405 x 12)
Persoanele care:
- realizează venituri din pensii şi venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj,
asigurate în sistemul public de pensii;
- sunt asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate în sistemul
public de pensii, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii,
precum si cele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme
nu datorează CAS pentru veniturile obţinute din activitati independente.
Regimul notarilor:
Pana la data de 16 iulie 2016, Legea 36/1995 - Legea notarilor publici si
activitatii notariale prevedea la art. 62, alin. (2) ca sistemul de pensii din legea
respectiva este obligatoriu pentru notarii publici membrii ai Uniunii si
complementar sistemului public de pensii la care notarii publici sunt obligati sa
contribuie. Astfel, notarii au trebuit sa depuna Formularul 600 in anul 2016 daca in
anul 2015 au realizat venituri nete mai mari decat plafonul minim de 35% x SMB.
In MOf nr 528 din 14 iulie 2016 a fost publicata Legea 142/2016 pentru
modificarea Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, act normativ
care a intra in vigoare in 17 iulie 2016.
Potrivit art. 6 alin. (2) din Legea nr. 142/2016, notarii publici se pot asigura în
sistemul public de pensii, pe bază de contract de asigurare socială. Astfel, notarii
publici au opţiunea de a contribui şi la sistemul public de pensii, nemaiavând o
obligaţie în acest sens. Practic, singurul sistem de pensii obligatoriu pentru notarii
publici membri ai Uniunii este cel prevăzut la art. 62 din Legea 36/1995 – Legea
notarilor publici şi a activităţii notariale.
Regimul avocatilor:
Conform art 91 din Legea 51/1995 profesiei de avocat, republicata in MOf nr
98 din 7 februarie 2011, in cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România este
organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor, in scopul stabilirii si
acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si urmasilor acestora cu
drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea speciala.
228
Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii
pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa
contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu
poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R.. Avocatii pot face parte si
din alte forme de asigurari sociale, acestia putand incheia contracte de asigurare
sociala si separat cu unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în

sistem real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă
echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care
se stabilesc plățile anticipate.
In anul următor celui de realizare a venitului, baza lunară de calcul se
recalculează în baza declarației privind venitul realizat și se stabilește ca diferenţă
între venitul brut realizat şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii
independente, exclusiv cheltuielile reprezentând CAS, raportată la numărul de luni în
care a fost desfăşurată activitatea. Baza lunară de calcul NU poate fi mai mică decât
echivalentul reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul
pentru care se efectuează definitivarea contribuției, şi nici mai mare decât echivalentul
a de 5 ori acest câştig.
În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente

pe baza normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă
valoarea anuală a normei de venit raportată la numărul de luni în care se desfăşoară
activitatea și nu poate fi mai mică decât echivalentul reprezentând 35% din câştigul
salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilesc plățile anticipate şi nici
mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.

Pentru contribuabilii care îşi exercită activitatea o parte din an, norma anuală de
venit redusă proporţional cu perioada din anul calendaristic în care a fost
desfăşurată activitatea se raportează la numărul de luni în care se desfăşoară
activitatea, inclusiv luna în care începe, încetează sau se suspendă activitatea.
Persoanele fizice (sistem real sau norma de venit) se încadrează în categoria

asiguraților obligatoriu în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc următoarele
condiții, după caz:
a) venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a
cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activităţii independente, exclusiv
cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul
lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din câştigul salarial
mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem
real;
229
b) venitul lunar estimat a se realiza depășește 35% din câştigul salarial mediu
brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi
îşi încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la
determinarea venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la
impozitarea în sistem real;
c) valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale
de venit la numărul lunilor de activitate din cursul anului, depășește 35% din
câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în curs
desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.
Persoanele fizice obligate să se asigure în sistemul public de pensii, depun

anual, la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului
pentru care se stabilesc plăţile anticipate cu titlu de CAS Formularul 600. În cazul celor
care încep o activitate în cursul anului fiscal, declaraţia se depune în termen de 30 de
zile de la data producerii evenimentului.
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem

real si care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul plafonului
minim, NU au obligația depunerii declaraţiei și NU datorează plăţi anticipate cu titlu
de CAS. Contribuţia plătita în anul fiscal în care s-au realizat venituri sub nivelul
plafonului minim NU se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de
cotizare şi la stabilirea punctajului pentru pensionare.
Norme de venit
In cazul normelor de venit, unde baza de calcul este una fixa in functie de
obiectul de activitate desfasurat, platile anticipate de CAS sunt considerate si plati
finale, aceste persoane neavand obligatia depunerii Declaratiei 200 privind venitul
realizat.
Atentie! Daca persoana respectiva face dovada ca este salariat cu norma
intreaga pe durata nedeterminata, norma de venit se injumatateste. Astfel, si din
punct de vedere al CAS nu se tine cont de norma intreaga din Nomenclator, ci de
norma aplicabila persoanei in cauza.
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 4789 „Comerţ cu
amănuntul prin standuri, chioşcuri şi pieţe al altor produse”, norma de venit
corespunzatoare fiind de 18.000 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul
mediu brut x 12 luni). In acest caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si
datoreaza plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Daca acea persoana face dovada ca e salariat (depune o adeverinta de salariat la
organul fiscal), atunci norma de venit se injumatateste si devine 9.000 lei, adica sub
nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. In acest caz, persoana NU
datoreaza plati anticipate de CAS si nici CAS final prin regularizare.
230
Exemplu:
O persoana din Bucuresti are ca obiect de activitate CAEN 6202 „Activitati de
consultanta in tehnologia informatiei”, norma de venit corespunzatoare fiind de
27.000 lei (mai mare decat echivalentul a 35% x Salariul mediu brut x 12 luni). In acest
caz, persoana este obligata sa depuna Formularul 600 si datoreaza plati anticipate de
CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
Chiar daca acea persoana face dovada ca este salariata (depune o adeverinta de
salariat la organul fiscal) si norma se injumatateste, aceasta devine 13.500 lei, adica
peste nivelul minim de 35% x Salariul mediu brut x 12 luni. Si in acest caz, persoana
datoreaza plati anticipate de CAS care reprezinta si CAS finala pe anul respectiv.
REGULI GENERALE:
* Venit net mediu lunar = (Venituri – (Cheltuieli – CAS))/Nr luni
* Nr luni = numar de luni in care persoana a desfasurat activitate
Castig salarial mediu brut 2017 (SMB) 3.131 lei

35% x Salariul mediu brut 1.096 lei
5 x Salariul mediu brut 15.655 lei
Baza minima calcul / an (1.096 x 12) 13.152 lei
Baza maxima calcul / an (15.655 x 12) 187.860 lei
A. SISTEM REAL
Cazul 1. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 < 35% x SMB
- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017;
- dacă doriti să va asigurati în sistemul public de pensii, respectiv să va completati
venitul asigurat, o puteti face pe bază de contract de asigurare socială incheiat cu
unităţile teritoriale ale Casei Naţionale de Pensii Publice, baza minima si in acest
caz fiind de 1.096 lei/luna, suma la care se utilizeaza cota integrala de CAS.
Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art. 6, alin.(2):

Se pot asigura in sistemul public de pensii, pe baza de contract de asigurare
sociala, avocatii, personalul clerical si cel asimilat din cadrul cultelor recunoscute
prin lege, neintegrate in sistemul public, precum si orice persoana care doreste sa
se asigure, respectiv sa isi completeze venitul asigurat.
Regularizare Caz 1.
Cazul 1A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- nu datoreaza CAS pe anul 2017 nici la regularizarea finala;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in 2018
231
Cazul 1B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- desi nu a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, va primi decizia finala
aferenta anului 2017, iar prin regularizare va suporta CAS la venitul net realizat,
plafonat bineinteles la nivelul de 5 x SMB baza lunara (nu se tine cont de
contractul de asigurare sociala incheiat cu Casa de Pensii);
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati
anticipate in 2018, baza lunara fiind de 35% x SMB pe 2018 si NU raportat la
venitul net realizat in 2017.
Cazul 2. Venitul net mediu lunar realizat in 2016 > 35% x SMB
- este obligat sa depuna Formularul 600 in cursul lunii ianuarie 2017;
- va suporta plati anticipate trimestriale de CAS, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x
SMB).
Regularizare Caz 2.
Cazul 2A. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 < 35% x SMB
- desi a platit anticipat CAS in cursul anului la nivelul lunar a 35% x SMB, nu i se va
restitui suma, aceasta fiind luata în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la
stabilirea punctajului pentru pensionare;
- nu va fi obligat sa depuna Formularul 600 in ianuarie 2018 si nu va datora plati
anticipate in anul 2018;
Cazul 2B. Venitul net mediu lunar efectiv realizat in 2017 > 35% x SMB
- s-a platit CAS anticipat in cursul anului 2017, baza lunara fiind 1.096 lei (35% x
SMB);
- cand va primi decizia finala, prin regularizare va suporta CAS la diferenta pana la
venitul net realizat, plafonat bineinteles la 5xSMB ca baza lunara;
- regularizarea CAS se face tinand cont doar de platile anticipate stabilite prin
decizia de impunere, fara a se tine cont de eventualul contract de asigurare
sociala incheiat cu Casa de Pensii;
- va depune obligatoriu Formularul 600 in ianuarie 2018 si va datora plati
anticipate in 2018, baza lunara fiind 35% x SMB aplicabil in 2018.
Cazul 3. PFA infiintat in cursul anului 2017
Cazul 3A. Venitul net estimat prin D 220 < 35% x SMB, luat ca baza lunara
- nu depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- nu datoreaza plati anticipate de CAS in anul 2016.
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 1A sau 1B, dupa caz
Cazul 3B. Venitul net estimat prin D 220 > 35% x SMB, luat ca baza lunara
- depune Formularul 600 in 30 de zile de la infiintare;
- datoreaza plati anticipate de CAS in 2017 la nivelul a 35% x SMB
232
Regularizare: Se va proceda ca la Cazurile 2A sau 2B, dupa caz
B. NORMA DE VENIT
Cazul 1. Norma de venit raportat la luna < 35% x SMB

- nu se depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- nu se datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017;
- nu datoreaza CAS pe anul 2017 nici la regularizarea finala.
Cazul 2. Norma de venit raportat la luna > 35% x SMB

- depune Formularul 600 in ianuarie 2017;
- datoreaza plati anticipate in cursul anului 2017 care reprezinta si plati finale,
stabilite la norma de venit.
Exemplu:
In anul 2016, PFA Ionescu Stefan, impus în sistem real si care a avut activitate pe
întreg anul 2016 a obtinut venituri de 300.000 lei si cheltuieli de 200.000 lei. Fiind
salariat, acesta nu a datorat in anul 2015 CAS.
Care este regimul dpdv al CAS in anul 2017?
Venitul net 2016 = 300.000 lei – 200.000 lei = 100.000 lei

Venit net lunar 2016 = 100.000 lei / 12 luni = 8.333 lei/luna
35% x salariul mediu brut = 35% x 3.131 lei = 1.096 lei/luna
Venit net lunar 2016 > 35% x salariul mediu brut 

Este obligat să efectueze plăți anticipate în ceea ce privește CAS in 2017
Astfel, dl Ionescu Stefan trebuie sa depuna la organul fiscal pana pe 31 ianuarie

2017 Declaratia 600 si sa bifeze prima casuta din Capitolul II. Acesta trebuie sa
analizeze ce cota de CAS doreste sa suporte:
- cota individuala de 10,5%, caz in care nu bifeaza nimic in Capitolul III;
- cota integrală de 26,3%, situatie in care bifeaza prima casuta din Capitolul III.
Indiferent de optiunea facuta, dl Ionescu Stefan va datora in cursul anului 2017

plati anticipate de CAS, trimestrial, pana pe data de 25 ale ultimei luni din fiecare
trimestru.
CAS 10,5%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 10,50% = 115 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 115 lei x 12 luni = 1.380 lei/an
233
CAS 26,3%
CAS anticipata lunara 2017 = 1.096 lei x 26,3% = 288 lei/lună
CAS anticipata anuala 2017 = 288 lei x 12 luni = 3.456 lei/an
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mic
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut aferent anului 2018,
atunci nu va mai avea obligatia depunerii Formularului 600 in luna ianuarie 2018 si
NU va datora plati anticipate de CAS in anul 2018.
Daca la sfarsitul anului 2017, dl Ionescu Stefan realizeaza un venit net mai mare
decat echivalentul bazei lunare de 35% x Salariul mediu brut, atunci va trebui sa
depuna Formularul 600 in luna ianuarie 2018 si va datora plati anticipate de CAS si in
anul 2018 la nivelul a 35% din salariul mediu brut aferent anului 2018. In plus,
organul fiscal va emite decizia finala prin care se va regulariza CAS pe anul 2017, iar
persoana va datora diferenta de CAS pana la nivelul aferent venitului net realizat
efectiv.
Presupunem ca venitul net realizat in 2017, mai putin CAS platita in cursul
anului, este de 50.000 lei si persoana a ales sa i se aplice cota individuala de CAS de
10,5%.
CAS platit anticipat = 115 lei x 12 luni = 1.380 lei

CAS datorat pe venitul net realizat = 50.000 lei x 10,5% = 5.250 lei
Diferenta de achitat = 5.250 lei – 1.380 lei = 3.870 lei
Diferenta de 3.870 lei trebuie sa fie achitata in termen de 60 de zile de la

comunicarea deciziei finale privind CAS.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate

intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul
al CAS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala determinata prin
aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât
echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, în vigoare în luna pentru care se
datorează contribuția.
Exemplu:
In anul 2016, entitatea Leader, persoana juridica romana care activeaza in
domeniul PR, are nevoie de o serie de schite si desene si incheie un contract de cesiune
drepturi de autor cu o pesoana fizica, venitul brut negociat fiind de 15.000 lei. Aceasta
este salariata, prezinta o adeverinta de salariat la data semnarii contractului si opteaza
prin contract pentru impozitarea cu 16% la sursa.
Care este tratamentul aplicabil in acest caz.
234
Persoana care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala si este
salariata nu datoreaza CAS si CASS.
 Baza impozabila imp. venit = 15.000 lei;
 Impozit pe venit = 16% x 15.000 = 2.400 lei;
 Rest de plata = 15.000 lei – 2.400 lei = 12.600 lei;
Organul fiscal, pe baza datelor depuse de catre platitorul de venit in declaratia

205, stabileste venitul net anual si va face regularizarea impozitului pe venit:
 Venit brut = 15.000 lei;
 Cheltuieli deductibile = 15.000 lei x 20% = 3.000 lei;
 Venit net = 15.000 lei – 3.000 lei = 12.000 lei;
 Impozit final = 12.000 lei x 16% = 1.920 lei;
Organul fiscal va instiinta contribuabilul ca acesta are posibilitatea de a

compensa sau de a recupera suma de 480 lei (2.400 lei – 1.920 lei) prin depunerea
unei cereri de restituire.

Atentie! Desi venitul brut negociat este de 15.000 lei si depaseste echivalentul a
5 castiguri salariale medii brute, baza de calcul a CAS o constituie venitul brut,
diminuat cu cota de 40% aferenta cheltuielilor forfetare.
Avand in vedere ca este salariata, nu datoreaza CASS.

Cheltuieli deductibile = 15.000 lei x 40% = 6.000 lei
Baza de calcul contributii = 15.000 lei – 6.000 lei = 9.000 lei
CAS datorata = 9.000 lei x 10,5% = 945 lei
Impozit pe venit retinut la sursa = 8.055 lei x 16% = 1.289 lei
Venit net = 15.000 lei – 945 lei – 1.289 lei = 12.766 lei
Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au

obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care
au calitatea de pensionari, NU datorează CAS pentru veniturile din activităţi
independente.
c) Stabilirea şi declararea CAS - venituri din activităţi independente
Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente (sistem

real sau norme de venit) sunt obligate să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu
titlu de CAS care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere,
pe baza declaraţiei depuse de contribuabil.
235
In decizia de impunere, baza de calcul a CAS se evidenţiază lunar, iar plata
acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25
inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.
Obligaţiile de plată a CAS reprezentând plăți anticipate, determinate prin

decizia de impunere, se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția
individuală (10,5%) asupra bazelor de calcul.
ATENTIE! Totusi, contribuabilii POT OPTA pentru cota integrală de CAS
corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv 26,3%. Opţiunea se exercită
prin depunerea Declaratiei 600 la organul fiscal competent:
- până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se doreşte
utilizarea cotei integrale de CAS, în cazul contribuabililor care au desfăşurat
activitate în anul precedent, respectiv
- în termen de 30 de zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care
încep activitatea în cursul anului fiscal.
Opţiunea este obligatorie pentru contribuabil pentru întreg anul fiscal,
inclusiv la regularizarea plăţilor anticipate, şi se consideră reînnoită pentru fiecare
an fiscal dacă contribuabilul NU solicită revenirea la cota individuală de 10,5% prin
depunerea unei cereri la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv
a anului fiscal pentru care se doreşte revenirea la cota individuală de CAS.
Persoanele care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea, nu se mai

încadrează în categoria persoanelor care au obligaţia plăţii CAS, precum şi cele care
intră în suspendare temporară a activităţii, au obligaţia de a depune la organul fiscal
declaratia prin care inceteaza activitatea, în vederea recalculării plăţilor anticipate,
in termen de 30 de zile.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate

intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, datorează CAS
individuala în cursul anului, sub forma plăţilor anticipate, plătitorii de venituri având
obligaţia calculării, reţinerii şi plății sumelor respective. Astfel, CAS se determina prin
aplicarea cotei individuale de 10,5% asupra diferenţei dintre venitul brut şi
cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. Contributia
se reţine şi se plăteste de către plătitorul de venit, până la data de 25 inclusiv a lunii
următoare celei în care s-au plătit veniturile, acestea fiind obligaţii finale.
Incadrarea în plafonul lunar reprezentând echivalentul a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut se efectuează de către plătitorul de venituri.
d) Declararea şi definitivarea CAS - venituri din activităţi independente
Definitivarea CAS în cazul veniturilor determinate în sistem real se efectuează

în baza Declaraţiei 200 privind venitul realizat.
Obligaţiile anuale de plată ale CAS se determină de organul fiscal competent,
prin decizie de impunere anuală, prin aplicarea cotei individuale sau a cotei
236
integrale, conform opțiunii exprimate, asupra bazei de calcul, cu încadrarea acesteia
în plafonul minim și maxim.
Diferențele de venit, precum și CAS aferentă, stabilite în plus prin decizia de
impunere se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea.
Persoanele fizice care în anul fiscal precedent au realizat venituri sub nivelul
plafonului minim nu datorează plăţi anticipate cu titlu de CAS. Cu toate acestea,
organul fiscal va determina obligatii anuale de plata a CAS prin decizie de impunere
anuală si in cazul acestora, iar sumele reprezentând baza de calcul și CAS aferentă,
stabilite prin decizia de impunere, se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată
activitatea.
Plata CAS stabilită prin decizia de impunere anuală se efectuează în termen de

cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei. Repartizarea diferențelor de CAS
care se efectuează în vederea calculării prestaţiilor acordate de sistemul public de
pensii, conduc la reîntregirea bazei de calcul a CAS și NU determină stabilirea de
obligații fiscale accesorii pentru plățile anticipate.
2. Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS)
Din categoria persoanelor care au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la

sistemul de asigurări sociale de sănătate mentionam:
- cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
- cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şi au obţinut prelungirea dreptului
de şedere temporară ori au domiciliul în România;
- cetăţenii statelor membre ale UE, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei
Elveţiene care NU deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru
care produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi obţinut dreptul de
a sta în România, pentru o perioadă de peste 3 luni;
- persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora.
Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata CASS:

femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu realizează femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu realizează
venituri asupra cărora se datorează contribuţia venituri asupra cărora se datorează contribuția
sau dacă nivelul acestora este sub valoarea sau dacă nivelul lunar al acestora este sub
salariului de bază minim brut pe ţară, lunar valoarea salariului de bază minim brut pe ţară.
În cazul în care venitul lunar realizat
depășește nivelul salariului de bază minim
brut pe ţară, baza lunară de calcul a CASS o
reprezintă numai partea de venit care
depăşeşte acest nivel.
237
Dintre categoriile de venituri pentru care se datoreaza CASS mentionam:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art.76;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99;
c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
e) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite la art. 103;
g) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117;
h) indemnizaţii de şomaj;
i) indemnizaţii pentru creşterea copilului;
j) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident
de muncă sau unei boli profesionale.
Pentru aceste venituri se datorează CASS, chiar daca sunt realizate de
persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca
urmare a desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
a) Baza de calcul al CASS - venituri din salarii si asimilate
Baza de calcul al CASS în cazul persoanelor care realizează venituri din

salarii se regaseste la art 157 din Noul Cod fiscal si nu difera semnificativ de vechile
prevederi.
Atentie! Pentru veniturile realizate in luna ianuarie 2017, in situaţia în
care totalul veniturilor obtinute este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut , CASS individuală se calculează în limita acestui plafon.
Incepand cu veniturile aferente lunii februarie 2017, conform OUG
3/2017, a fost eliminat plafonul de 5 salarii medii brute la care se aplica CASS
(plafon introdus prin Legea 227/2015 privind Codul fiscal si care ar fi trebuit sa se
aplice de la 1 ianuarie 2017), baza de calcul fiind veniturile brute obtinute lunar.
b) Baza de calcul al CASS - venituri din pensii
Inainte de 1 ianuarie 2016 1 ianuarie 2016 – 31 ianuarie 2017

Pentru persoanele cu venituri din pensii care Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii,
depășesc 740 lei, baza lunară de calcul al CASS o baza lunară de calcul al CASS o reprezintă numai
reprezintă numai partea de venit care partea de venit care depăşeşte valoarea unui
depăşeşte nivelul de 740 lei. punct de pensie stabilit pentru anul fiscal
respectiv (pentru 2016, valoarea punctului de
pensie a fost de 871,7 lei, iar incepand cu 1
ianuarie 2017 este de 917,5 lei).
Pentru veniturile realizate in ianuarie 2017, in
situaţia în care venitul considerat bază de
calcul depășeste valoarea a de 5 ori câştigul
salarial mediu brut, CASS individuală se
calculează în limita acestui plafon. (NOU)
238
In MOf nr 36 din 12 ianuarie 2017 a fost publicata Legea 2/2017 pentru
modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal si pentru modificarea
Legii 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii care se aplica incepand cu
veniturile aferente lunii februarie 2017.
Astfel, venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul
din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei.
In ceea ce priveste CASS, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza
lunară de calcul o reprezintă venitul lunar din pensii, contributia fiind suportata de la
bugetul de stat. Practic, persoanele care obtin venituri din pensii NU mai datoreaza
CASS pentru acestea.
Exemplu:
Stabiliti impozitul pe venit si CASS datorate de un pensionar care obtine un venit lunar
brut din pensii de 2.300 lei si calculati venitul net cuvenit acestuia.
Inainte de 1 februarie 2017 (de exemplu, ianuarie 2017):
CASS = (2.300 lei – 918 lei) x 5,5% = 76 lei

Impozit pe venit = (2.300 lei – 1.100 lei – 76 lei) x 16% = 180 lei
Venit net din pensii = 2.300 lei – 76 lei – 180 lei = 2.044 lei
Dupa 1 februarie 2017:

CASS = 0 lei
Impozit pe venit = (2.300 lei – 2.000 lei) x 16% = 48 lei
Venit net din pensii = 2.300 lei – 48 lei = 2.252 lei
Persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat,
cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabilă în domeniul securității
sociale, precum și a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România
este parte, au obligaţia ca în termen de 30 de zile de la data încadrării în această
categorie de persoane, să declare la organul fiscal competent, venitul lunar din pensie,
prin depunerea Declarației 220 privind venitul estimat.
Pentru încadrarea acestor persoane în categoria celor care realizează venituri
din pensii ce depăşesc, lunar, valoarea unui punct de pensie stabilit pentru anul
fiscal respectiv, organul fiscal utilizează cursul de schimb BNR, din ziua precedentă
depunerii Declarației 220.
c) Baza de calcul al CASS – alte venituri
Categorii de persoane Baza lunara de calcul CASS

persoanele fizice care beneficiază de drepturi băneşti Indemnizaţia de şomaj (contribuţia se
lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru suportă de la bugetul asigurărilor pentru
şomaj şomaj şi reprezintă CASS individuală)
persoanele fizice care beneficiază de indemnizaţie Indemnizaţia pentru creşterea copilului
239
pentru creşterea copilului
Ajutorul social acordat (contribuţia se
persoanele fizice care beneficiază de ajutor social
suportă de la bugetul de stat)
persoanele fizice care execută o pedeapsă privativă
de libertate sau se află în arest preventiv, precum şi
pentru persoanele fizice care se află în executarea unei
Valoarea a 2 salarii minime brute pe ţară
măsuri educative ori de siguranţă privative de
(contribuţia se suportă de la bugetul de stat)
libertate, respectiv persoanele fizice care se află în
perioada de amânare sau de întrerupere a executării
pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri,
personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu Valoarea a 2 salarii minime brute pe ţară
realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse (contribuţia se suportă de la bugetul de stat)
d) Baza de calcul al CASS – venituri din activităţi independente
Pana la 31 decembrie 2016, pentru persoanele fizice care au realizat venituri din
activităţi independente in sistem real, baza lunară de calcul al CASS a fost diferenţa
pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii
independente, exclusiv cheltuielile reprezentând CASS.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente
pe norme de venit, baza lunară de calcul al CASS este valoarea anuală a normei de
venit, raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată activitatea pe fiecare
sursă de venit.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza lunară de
calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut
în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate

intelectuală, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul a
CASS o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cota de cheltuieli forfetare de 40%.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza de calcul
nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în
vigoare în luna pentru care se datorează contribuția.
Atentie! In anul 2016, persoanele care au obtinut venituri din drepturi de

proprietate intelectuală NU au datorat CASS pentru aceste venituri, dacă au realizat
venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din pensii
mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati agricole.
e) Baza de calcul al CASS – venituri din activităţi agricole,

silvicultură şi piscicultură
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi agricole impuse
la norma de venit, baza lunară de calcul al CASS reprezintă valoarea anuală a normei
de venit, raportată la numărul de luni în care s-a desfășurat activitatea.
240
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza nu poate fi mai
mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru
care se stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din silvicultură şi

piscicultură, baza lunară de calcul al CASS reprezintă diferenţa pozitivă dintre
venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul desfășurării activităţii, exclusiv
cheltuielile reprezentând CASS, raportată la numărul de luni în care s-a desfășurat
activitatea.
Pentru veniturile realizate incepand cu 1 ianuarie 2017, baza nu poate fi mai
mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru
care se stabilește contribuția.
f) Baza de calcul al CASS – venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Baza lunară de calcul al CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri
din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia celor care realizează venituri din
arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este, dupa caz:
- diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea
cotei de 40% asupra venitului brut;
- diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul
realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând CASS; sau
- valoarea anuală a normei de venit, raportată la numărul de luni din anul fiscal
prevăzut în contractul încheiat între părți.
Baza de calcul NU poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul

salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Baza lunară de calcul al CASS pentru persoanele fizice care realizează venituri
din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a impozitului, este
diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea cotei
de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul
Declararea și definitivarea CASS

Pentru veniturile din activităţi independente, din activităţi agricole, silvicultură,
piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei
bunurilor, veniturile care reprezintă baza lunară de calcul al CASS sunt cele din
Declaraţia 220 de venit estimat/norma de venit sau din Declaraţia 200 privind venitul
realizat, după caz.
Obligaţiile anuale de plată a CASS se determină de organul fiscal competent, prin
decizia de impunere anuală emisa, pe baza Declaraţiilor depuse de contribuabil, prin
aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazelor de calcul, la determinarea cărora
nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale. Baza de calcul al CASS se
evidenţiază lunar în decizia de impunere.
241
g) Baza de calcul al CASS – venituri din investiţii și din alte surse

Dividendele, fiind din punct de vedere fiscal incluse în categoria veniturilor din
investiţii, sunt supuse CASS. Persoanele fizice care obţin venituri din investiţii
datorează CASS dacă nu obţin într-un an fiscal:
- venituri din salarii sau asimilate salariilor;
- venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj;
- venituri din pensii;
- venituri din activităţi independente realizate de întreprinzătorii titulari ai
unei întreprinderi individuale, membrii întreprinderii familiale, persoanele cu
statut de PFA să desfăşoare activităţi economice, persoanele care realizează
venituri din profesii libere (pentru 2016, cu exceptia drepturilor de
proprietate intelectuala);
- venituri din activităţile agricole, din cultivarea produselor agricole vegetale,
exploatarea pepinierelor viticole, pomicole şi altele asemenea, creşterea şi
exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine
animală, în stare naturală impuse pe bază de norme de venit, precum şi cele
pentru care nu au fost stabilite norme de venit;
- veniturile din silvicultură şi piscicultură;
- venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile
încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de agent, venituri din
activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară,
venituri obţinute de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică
contribuabil care nu genereaza o persoană juridică;
- venituri din asocierile fără personalitate juridică.
Astfel, o persoană fizică este exceptată de la plata CASS asupra
dividendelor realizate, doar daca într-un an fiscal realizează şi venituri de
natura celor menţionate mai sus.
Ianuarie 2017
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dividende, în bani sau în
natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal
precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, şi NU poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
stabilește contribuția.
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dobânzi, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute din dobânzi, realizate în cursul
anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
242
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din investiții sub forma
câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din
transferul aurului financiar, baza lunară de calcul al CASS reprezintă câştigul net anual,
raportat la cele 12 luni ale anului de realizare a veniturilor, şi nu poate fi mai mare
decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut în vigoare în anul pentru care se
Pentru persoanele fizice care realizează venituri impozabile din lichidarea
unei persoane juridice, inclusiv din reducerea de capital, baza lunară de calcul al CASS
reprezintă totalul veniturilor impozabile distribuite de persoanele juridice, raportat la
cele 12 luni ale anului, şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția.
Incepand cu 1 februarie 2017 nu se mai datoreaza CASS de 5,5% pentru

veniturile din dividende si dobanzi daca persoana fizica beneficiara a dividendelor mai
obtine si venituri din:
- salarii sau asimilate salariilor;
- pensii;
- activități independente (PFA, II, IF, PFI);
- venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
- indemnizații de șomaj;
- indemnizații pentru creșterea copilului;
- ajutorul social;
- indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui
accident de muncă sau unei boli profesionale.
Conform art 176, alin 5 din Codul fiscal, pentru veniturile din investitii realizate
începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decât
valoarea a de 5 ori câștigul salarial mediu brut. OUG 3/2017 a abrogat acest articol
incepand cu 1 februarie 2017, eliminandu-se astfel plafonarea la 5 salarii medii
brute.
Contributia se stabileste de catre organul fiscal in anul urmator celui in care au
fost realizate veniturile prin decizie de impunere anuala, astfel ca platitorul venitului
nu are nicio obligatie in ceea ce priveste retinerea la sursa a CASS.
În cazul veniturilor din investiţii şi/sau din alte surse, ale căror baze lunare de
calcul se situează sub nivelul salariului minim, nu se datorează CASS. Pentru
veniturile ale căror baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu valoarea salariului
minim, contribuţia datorată lunar se calculează asupra acestor baze de calcul.
243
Pentru persoanele fizice care realizează venituri din alte surse, baza lunară de
calcul al CASS reprezintă totalul veniturilor brute prevăzute la art. 114, 116 şi art. 117
din Noul Cod fiscal, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni
ale anului. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul
ATENTIE! Pentru toate aceste persoane de mai sus, CASS se stabileşte de

organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală emisa, pe baza
informaţiilor din Declaraţia 200 privind venitul realizat sau din declaraţiile privind
calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum şi pe
baza informaţiilor din evidenţa fiscală, după caz.
CASS se stabileşte în anul următor celui în care au fost realizate veniturile,
prin aplicarea cotei individuale de contribuţie de 5,5% asupra bazelor de calcul. Baza
de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia
de impunere.
In MOf nr 408 din 30 mai 2016 a fost publicata Legea 112/2016 privind
aprobarea OUG 41/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative,
precum şi pentru reglementarea unor măsuri bugetare prin care au fost aduse
modificari Codului fiscal.
Pentru anul 2016, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din
investiții (dividende, dobânzi, câștiguri din titluri de valoare) și/sau din alte surse,
CASS se stabilește de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală.
Forma initiala a Codului fiscal prevedea la art 178, alin (4) faptul ca pentru anul 2016,
baza lunară de calcul a CASS nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim
brut pe ţară, dacă venitul pentru care se calculează contribuţia este singurul realizat.
Conform modificarii aduse prin Legea 112/2016, in cazul veniturilor din
investiții și/sau din alte surse realizate în anul 2016, ale căror baze lunare de calcul se
situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut pe ţară, NU se datorează
CASS. Pentru veniturile ale căror baze lunare de calcul sunt mai mari sau egale cu
valoarea salariului de bază minim brut pe ţară, contribuţia datorată lunar se calculează
asupra acestor baze de calcul.
h) Stabilirea CASS anuale (Art 179) – incepand cu 1 ianuarie 2017
Organul fiscal competent are obligaţia stabilirii CASS anuale datorată de

persoanele fizice care realizează, într-un an fiscal, venituri din următoarele categorii:
a) venituri din activităţi independente;
b) venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură;
c) venituri din asocierea cu o persoană juridică (impozit pe profit sau
microintreprindere);
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor.
244
CASS anuală se stabileşte, de organul fiscal competent, în anul următor celui de
realizare a veniturilor, prin decizie de impunere anuală, pe baza informaţiilor din
declaraţiile fiscale privind veniturile realizate, precum şi pe baza informaţiilor din
evidenţa fiscală, după caz.
Contribuţia anuală se calculează prin aplicarea cotei individuale de 5,5%

asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul
asupra cărora se datorează CASS, aferente veniturilor de mai sus.
Baza anuală de calcul NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază
minime brute pe ţară și nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu
brut înmulțită cu 12 luni.
În cazul persoanelor fizice care realizează atât venituri dintre cele prevăzute
mai sus, cât și venituri din salarii sau asimilate salariilor, baza anuală de calcul a
CASS utilizată la încadrarea în plafonul minim prevăzut se determină ca sumă a
tuturor bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS.
Pe perioada în care persoanele fizice care realizează veniturile de mai sus se

încadrează în categoria persoanelor care au calitatea de pensionari, baza anuală de
calcul NU se încadrează în plafonul minim.
În cazul în care baza anuală de calcul este sub nivelul plafonului minim,
organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală, CASS datorată la nivelul
contribuţiei anuale aferentă plafonului anual minim.
În cazul în care baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim,
organul fiscal stabilește, prin decizia de impunere anuală CASS datorată la nivelul
contribuţiei anuale aferentă plafonului anual maxim.
Conform Legii 112/2016, prin derogare de la prevederile de mai sus, în cazul

persoanelor fizice care realizează, în cursul anului fiscal, exclusiv venituri din
investiţii şi/sau din alte surse, pentru care baza anuală de calcul se situează sub nivelul
valorii a 12 salarii de bază minime brute pe ţară, pentru aceste venituri NU se
stabileşte CASS.
Sumele de plată stabilite prin decizia de impunere anuală se plătesc în termen

de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar cele achitate în
plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură
fiscală.
CASS anuală stabilită prin decizia de impunere anuală se distribuie proporțional
cu ponderea fiecărei baze de calcul în baza anuală de calcul. CASS aferentă fiecărei
baze de calcul, distribuită, se deduce potrivit prevederilor Titlului IV „Impozitul pe
venit”.
245
i) Stabilirea CASS pentru persoanele fara venituri
Asa cum am mai precizat, dintre categoriile de venituri pentru care se

datoreaza CASS mentionam:
a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art.76;
b) venituri din pensii, definite conform art. 99;
c) venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;
d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;
e) venituri din investiţii, definite conform art. 91;
f) venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite la art. 103;
g) venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117;
h) indemnizaţii de şomaj;
i) indemnizaţii pentru creşterea copilului;
j) indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident
de muncă sau unei boli profesionale.
Conform Legii 112/2016, persoanele fizice care nu realizează venituri supuse

CASS sau care realizează venituri lunare exclusiv din investiţii şi/sau din alte surse ale
căror baze lunare de calcul se situează sub nivelul valorii salariului de bază minim brut
şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei
datorează CASS astfel:
a) lunar, prin aplicarea cotei individuale de 5,5% asupra bazei de calcul
reprezentând valoarea salariului minim brut şi au obligaţia să plătească CASS pe
o perioadă de cel puţin 12 luni consecutive, începând cu luna în care se depune
declaraţia; plata contribuţiei se efectuează lunar până la data de 25 inclusiv a
fiecărei luni, începând cu luna următoare depunerii declaraţiei, pe toată perioada
declarată
b) la data la care accesează serviciile acordate de sistemul public de asigurări de
sănătate, prin depunerea declaraţiei, aplicând cota individuală de 5,5% asupra
bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori salariul minim brut. Plata
contribuţiei se efectuează la data depunerii declaraţiei.
In acest sens, in MOf nr 845 din 25 octombrie 2016 a fost publicat OPANAF
2731/2016 pentru aprobarea Procedurii de declarare şi stabilire a CASS datorate de
persoanele fizice care nu realizează venituri sau alte categorii de persoane prevăzute
la art. 180 din Codul fiscal, precum şi pentru aprobarea unor formulare prin care a fost
introdus Formularul 604 astfel incat persoanele care doresc sa se asigure sa poata
opta pentru una din cele doua variante de mai sus.
Persoanele de mai sus care încep să realizeze venituri supuse CASS sau se
încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei depun la
organul fiscal, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit evenimentul,
Formularul 605 (Cerere în vederea stopării obligaţiilor de plată reprezentând CASS),
introdus de asemenea prin OPANAF 2731/2016.
246
Persoanele fizice care nu realizează venituri supuse CASS şi nu se încadrează în
categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei, pentru care până la data
intrării în vigoare a Legii 112/2016 au fost emise decizii de impunere, pot depune la
organul fiscal o cerere pentru desfiinţarea deciziei începând cu luna următoare celei
în care se depune cererea.
3. Contribuţia de asigurări pentru somaj (CFS)
Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul

de asigurări pentru şomaj:
a) cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au
domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi cetăţenii români, cetăţenii altor
state sau apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în condiţiile
prevăzute de legislația europeană aplicabilă în domeniul securității sociale,
precum și în acordurile privind sistemele de securitate socială la care România
este parte;
b) persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate
acestora.
Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări pentru şomaj datorează
CFS pentru veniturile din salarii sau asimilate salariilor. Pentru aceste venituri se
datorează CFS, chiar daca sunt realizate de persoanele fizice cu handicap grav sau
accentuat sau de catre persoanele fizice, ca urmare a desfășurării activităţii de creare
de programe pentru calculator.
Cotele de CFS sunt următoarele:
a) 0,5% - contribuţia individuală;
b) 0,5% - contribuţia datorată de angajator.
4. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

sănătate (CCCI)
CCI este datorata pentru următoarele categorii de venituri:

a) veniturile din salarii sau asimilate salariilor;
b) indemnizaţiile de şomaj;
c) indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, urmare unui accident de
muncă sau unei boli profesionale.
Pentru aceste venituri se datorează CCI, chiar daca sunt realizate de persoanele
fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca urmare a
desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
Cota CCI este de 0,85%. Baza lunară de calcul a CCI nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi
valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară.
247
5. Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale (CAM)
CAM este datorata pentru următoarele categorii de venituri:

a) veniturile din salarii sau asimilate salariilor;
b) indemnizaţia de şomaj primită de şomeri pe toată durata efectuării practicii
profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii.
Cota CAM este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de
risc, conform legii. Prin excepție, cota CAM în cazul şomerilor pe toată durata
efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii este de
1%.
6. Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale
Contribuabilii/plătitorii de venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale, obligaţi la plata contribuţiei sunt persoanele fizice şi juridice, cu excepţia
instituţiilor publice, ce pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract de
muncă.
Entitatile de mai sus datorează aceasta contribuţie pentru veniturile din
salarii. Pentru aceste venituri se datorează contributia, chiar daca sunt realizate de
persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat sau de catre persoanele fizice, ca
urmare a desfășurării activităţii de creare de programe pentru calculator.
Cota de contribuţie, datorată de angajator, este de 0,25%.
7. Alte prevederi
Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor,
şi/sau din activităţi independente, atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat
membru al UE, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al
Confederației Elveţiene pentru care autorităţile competente ale acestor state stabilesc
că, pentru veniturile realizate în afara României, legislaţia aplicabilă în domeniul
contribuţiilor sociale obligatorii este cea din România, au obligaţia plăţii
contribuţiilor sociale, astfel:
a) persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor atât în
România, cât şi în alte state membre ale UE, al unui stat membru al Spaţiului
Economic European sau al Confederației Elveţiene, datorează pentru veniturile
din afara României toate contribuţiile sociale;
b) persoanele care realizează venituri din desfăşurarea unei activităţi
independente atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al UE, al
unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederației
Elveţiene, datorează pentru veniturile din afara României CAS si CASS;
248
c) persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor în
România şi venituri din desfăşurarea unei activităţi independente pe
teritoriul unui stat membru al UE, al unui stat membru al Spaţiului Economic
European sau al Confederației Elveţiene, datorează pentru veniturile din afara
României CAS si CASS.
Pentru toate aceste persoane, baza lunară de calcul al contribuţiilor sociale

obligatorii datorate pentru veniturile realizate în afara României, este venitul realizat
declarat, pe fiecare categorie de venit, fara a se aplica plafonarea la 5 castiguri medii
brute.
Persoanele care datoreaza doar CAS si CASS de mai sus au obligaţia să se
înregistreze fiscal la organul fiscal competent, ca plătitor de contribuţii sociale
obligatorii, în termen de 30 de zile de la data la care se încadrează în această
categorie.
Pentru persoanele fizice de la pct a) de mai sus, contribuţiile sociale obligatorii

datorate pentru veniturile din afara României, se calculează, se reţin, se declara şi se
plătesc de către angajatorii acestora. Prin exceptie, persoanele fizice au obligaţia de a
calcula, de a reţine şi plăti contribuţiile sociale obligatorii individuale şi pe cele ale
angajatorului, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.
8. Concluzii finale Contributii sociale

vizeaza Titlul V „Contribuţii sociale obligatorii” din Noul Cod fiscal:
a) includerea veniturilor din activitati independente in categoria asupra carora se
aplica contributia la asigurarile sociale (CAS), chiar daca se obtin si venituri de
natura salariala;
b) cadourile si tichetele cadou oferite cu anumite ocazii nu intra in baza de calcul a
contributiilor sociale pentru TOTI salariatii, nu doar pentru copiii angajatilor;
c) pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente în sistem
real, baza lunară de calcul al CAS, în cazul plăţilor anticipate, o reprezintă
echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut, urmand ca la regularizare sa
se achite si diferentele pana la nivelul plafonului maxim lunar echivalent a 5 salarii
medii brute;
d) pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pentru care impozitul pe
venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al CAS o reprezintă diferenţa dintre
venitul brut şi cheltuiala determinata prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului
brut şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut,
în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția;
e) obligaţiile de plată a CAS se stabilesc prin aplicarea cotei pentru contribuția
individuală (10,5%) asupra bazelor de calcul, insa contribuabilii POT OPTA pentru
cota integrală de CAS corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, respectiv
26,3%;
249
f) pana la 31 ianuarie 2017, pentru persoanele fizice cu venituri din pensii, baza lunară
de calcul al CASS a reprezentat-o numai partea de venit care a depăşit valoarea unui
punct de pensie stabilit pentru anul fiscal respectiv, eliminandu-se plafonul anterior
de 740 lei;
g) incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul veniturilor din activităţi independente, baza
lunară de calcul nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial
mediu brut în vigoare în anul pentru care se stabilește contribuția;
h) incepand cu 1 ianuarie 2017, includerea veniturilor din drepturi de proprietate
intelectuală in baza de calcul a CASS, chiar daca beneficiarul obtine venituri din
salarii, pensii sau alte activitati independente;
i) in anul 2016, persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate
intelectuală sau din dividende NU datoreaza CASS pentru aceste venituri, dacă
obtin venituri din salarii, venituri sub forma indemnizaţiilor de şomaj, venituri din
pensii mai mici de 740 lei, venituri din PFA, II, profesii libere, venituri din activitati
agricole;
j) persoanele fizice care nu obtin venituri şi nu se încadrează în categoriile de persoane
exceptate de la plata CASS, datorează, lunar, CASS şi au obligaţia să solicite
înregistrarea la organul fiscal competent prin Formularul 604;
k) incepand cu 1 ianuarie 2017, regularizarea anuala a CASS este efectuata astfel:
contribuţia anuală la asigurarile sociale de sanatate se calculează prin aplicarea cotei
individuale de 5,5% asupra bazei anuale de calcul determinată ca sumă a
bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează CASS; baza anuală de calcul
NU poate fi mai mică decât valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe ţară și nici
mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulțită cu 12 luni;
250
G. Impozite si taxe locale
Impozitele şi taxele locale sunt clasificate după cum urmează:

a) impozitul pe clădiri; a) impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;
b) impozitul pe teren; b) impozitul pe teren și taxa pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport; c) impozitul pe mijloacele de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor
şi autorizaţiilor; şi autorizaţiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă
şi publicitate; şi publicitate;
f) impozitul pe spectacole; f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră; (ELIMINAT) g) taxele speciale;
h) taxe speciale; h) alte taxe locale.
i) alte taxe locale.
Prevederile referitoare la taxa hoteliera NU se mai regasesc in continutul

Noului Cod fiscal, ceea ce inseamna ca incepand cu 1 ianuarie 2016 aceasta va fi
eliminata.
1. Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri
Definitii
Noul Cod fiscal introduce modificari semnificative in ceea ce priveste
modalitatea de calcul a impozitului pe cladiri. De aceea, se impune introducerea unor
definitii pentru o serie de termeni utilizati:
Termen Definitie
orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia,
indiferent de denumirea ori de folosinţa sa şi care are una sau mai multe
clădire
încăperi ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse,
(preluata din vechiul
materiale, instalaţii, echipamente şi altele asemenea, iar elementele
Cod fiscal)
structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent de
materialele din care sunt construite
clădire-anexă clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri,
pivniţe, cămări, pătule, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea
clădire cu destinaţie clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial
mixtă
construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit,
clădire rezidenţială
cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de
locuit ale unei persoane sau familii
clădire nerezidenţială orice clădire care nu este rezidenţială
251
Definitia activitatilor economice
Legea 227/2015 Noul cod fiscal HG 1/2016 Normele de aplicare
orice activitate care constă în furnizarea orice activitate care constă în furnizarea
de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă şi
cuprinde activităţile de producţie, comerţ
sau prestări de servicii, inclusiv
activităţile extractive, agricole şi
activităţile profesiilor liberale sau
asimilate acestora

Cladirea este acea construcţie fixată în pământ cu caracter permanent,
existand intenţia de a fi păstrata pe acelaşi amplasament cel puţin pe durata unui an
calendaristic.
Exemple:
- un container folosit ca punct de vânzare;
- o tonetă de ziare;
- o toaletă publică instalată într-un parc, care sunt menţinute în acelaşi loc mai
mult de un an calendaristic.
Clădiri nerezidenţiale
In aceasta categorie sunt incluse acele clădiri care sunt folosite pentru activităţi
administrative, de agrement, comerciale, de cult, de cultură, de educaţie, financiar-
bancare, industriale, de sănătate, sociale, sportive, turistice, precum şi activităţi
similare, indiferent de utilizare şi/sau denumire, fără ca aceasta să intre în categoria
clădirilor rezidenţiale.
Structurile de primire turistice sunt considerate clădiri nerezidenţiale.
Clădirile sau spaţiile din acestea unde se înregistrează sedii secundare şi puncte
de lucru se consideră că sunt folosite în scop nerezidenţial.
Clădirile în care nu se desfăşoară nicio activitate sunt considerate rezidenţiale
sau nerezidenţiale în funcţie de destinaţia care reiese din autorizaţia de construire.
Exemple de clădiri nerezidenţiale: o clădire de birouri, un magazin, o fabrică,
o clădire unde se desfăşoară activitate de asigurare, un spital, o şcoală, un hotel.
Pentru încadrarea în una dintre categorii (rezidentiala, nerezidentiala sau cu
destinatie mixta), se are în vedere destinaţia finală a clădirilor, inclusiv în cazul în care
acestea sunt utilizate de alte persoane decât proprietarii lor, precum şi modul de
înregistrare a cheltuielilor cu utilităţile. Proprietarii clădirilor vor anexa la declaraţiile
fiscale orice document din care reiese destinaţia clădirii, precum: contracte de
închiriere, contracte de comodat, autorizaţii de construire şi orice altele documente
justificative.
Cu anumite exceptii, orice persoană care are în proprietate o clădire situată în

România datorează anual impozit pentru acea clădire.
252
Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului, ori a unităţilor
administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă,
oricăror entități, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care
reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de
administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe clădiri.
Taxa pe clădiri se stabilește proporțional cu perioada pentru care este
constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pe
perioada în care pentru o clădire se plătește taxa pe clădiri, nu se datorează
impozitul pe clădiri. (NOU)
1.1. Scutiri de la plata impozitului/taxei
Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

clădirile care sunt clasate ca monumente istorice, Consiliile locale pot hotărî să acorde
de arhitectură sau arheologice, muzee ori case scutirea sau reducerea (NOU)
memoriale, indiferent de titularul dreptului de impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru
proprietate sau de administrare, cu excepţia clădirile care sunt clasate ca monumente istorice,
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi de arhitectură sau arheologice, muzee ori case
economice memoriale
clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor
înființate prin testament constituite conform
legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta
----- instituţii de cultură naţională, precum şi de a
susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi
cultural. (NOU)
clădirile unei instituţii sau unităţi care
funcţionează sub coordonarea Ministerului
Educaţiei și Cercetării Științifice sau a
----- Ministerului Tineretului şi Sportului, precum
și clădirile federațiilor sportive naționale, cu
excepția încăperilor care sunt folosite pentru
activități economice (NOU)
clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri
de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute
oficial în România şi componentelor locale ale oficial şi asociaţiilor religioase (NOU),
acestora, cu excepţia încăperilor care sunt folosite precum şi componentelor locale ale acestora, cu
pentru activităţi economice excepţia încăperilor folosite pentru activităţi
economice
clădirile care constituie patrimoniul unităţilor şi clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de
instituţiilor de învăţământ de stat, confesional sau învăţământ de stat, confesional sau particular,
particular, autorizate să funcţioneze provizoriu autorizate să funcţioneze provizoriu ori
ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt
folosite pentru activităţi economice folosite pentru activităţi economice care
generează alte venituri decât cele din
taxele de şcolarizare, servirea meselor
pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi
253
cazarea acestora, precum și clădirile
utilizate de către creşe (NOU)
clădirile din parcurile industriale, ştiinţifice şi clădirile din parcurile industriale, parcurile
tehnologice ştiinţifice şi tehnologice, precum și cele
utilizate de incubatoarele de afaceri, cu
respectarea legislaţiei în materia ajutorului de
stat (NOU)
clădirile aferente infrastructurii feroviare
----- publice sau infrastructurii metroului
(NOU)
clădirile care constituie patrimoniul Academiei clădirile Academiei Române și ale fundaţiilor
Române, cu excepţia încăperilor care sunt folosite proprii înfiinţate de Academia Română,
pentru activităţi economice în calitate de fondator unic, cu excepția
încăperilor care sunt folosite pentru activități
economice
clădirile aferente capacităților de
-----
producție care sunt în sectorul pentru
apărare cu respectarea legislaţiei în materia
ajutorului de stat
clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea
veteranilor de război, a văduvelor de
-----
război şi a văduvelor nerecăsătorite ale
veteranilor de război
clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea
sau coproprietatea persoanelor cu handicap
grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate
----- în gradul I de invaliditate, respectiv a
reprezentanților legali ai minorilor cu handicap
grav sau accentuat şi ai minorilor încadrați în
gradul I de invaliditate
clădirile care aparţin organizaţiilor cetăţenilor clădirile aflate în proprietatea organizațiilor
aparţinând minorităţilor naţionale din România, cetățenilor aparținând minorităților naționale din
cu statut de utilitate publică, cu excepţia România, cu statut de utilitate publică, precum
încăperilor care sunt folosite pentru activităţi și cele închiriate, concesionate sau
economice
primite în administrare ori în folosință
de acestea de la o instituție sau o
autoritate publică, cu excepția încăperilor
care sunt folosite pentru activități economice
(NOU)
Conform art 456, alin 2) din Noul Cod fiscal, Consiliile locale pot hotărî să
acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru o serie de
clădiri, dintre care mentionam:
- clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile
fără scop lucrativ;
254
- clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, precum şi clădirea cu destinaţie de
locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu OG nr.19/1994 privind
stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de
locuinţe, aprobată cu modificări prin Legea nr. 85/1995. În cazul înstrăinării
clădirii, scutirea de impozit NU se aplică noului proprietar al acesteia;
- clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani,
începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;
- clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea
persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim
brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor
social;
- clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de
intervenţie pentru creşterea performanţei energetice, pe baza procesului-
verbal de recepţie la terminarea lucrărilor prin care se constată realizarea
măsurilor de intervenţie recomandate de către auditorul energetic în certificatul
de performanţă energetică sau, după caz, în raportul de audit energetic.
Scutirea sau reducerea decisa de catre Consiliile locale de la plata

impozitului/taxei, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
celui în care persoana depune documentele justificative.
Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice care
sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o
durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%.
Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această
condiție. (NOU)
Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei pe clădiri se aplică
începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente
justificative emise până la data de 31 ianuarie 2015 și care sunt depuse la
compartimentele de specialitate ale autorităților publice locale, până la data de
29 februarie 2016. (NOU)
1.2. Calculul impozitului pe clădiri - persoane fizice

Incepem cu precizarea ca au fost ELIMINATE prevederile conform carora
persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un
impozit pe clădiri, majorat după cum urmează:
a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua clădire în afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia clădire şi următoarele în afara celei de la adresa de
domiciliu.
In acest subcapitol, ne vom referi la cele 3 situatii posibile:

a) clădiri rezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice;
b) clădiri nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice;
c) clădiri cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice
255
Atentie! Persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în
proprietate clădiri nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să
depună declaraţii până la data de 29 februarie 2016 (31 martie 2016, conform
OUG 50/2015), conform modelului aprobat prin OMFP 4087/2015, publicat in MOf nr
972 din 29 decembrie 2015.
De asemenea, persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind
clădirile pe care le deţin în proprietate și la data de 31 decembrie 2015, destinaţia şi
valoarea impozabilă a acestora, până la data de 29 februarie 2016 (31 martie 2016,
conform OUG 50/2015), conform OMDRAP 2068/2015, publicat in MOf nr 975 din
29 decembrie 2015.
I. Clădiri rezidenţiale
Cota impozitului pe cladiri NU va mai fi fixa, aceasta putand fi decisa de fiecare

consiliu local in parte:

Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă,
cotei de impozitare de 0,1% la valoarea aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozabilă a clădirii impozitul pe clădiri se calculează prin
aplicarea unei cote cuprinse între
0,08%-0,2%, asupra valorii
impozabile a clădirii. (NOU)
Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin
hotărâre a consiliului local. La nivelul
municipiului Bucureşti, această atribuţie revine
Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
Valoarea impozabilă a clădirii (exprimată în lei) se determină prin înmulţirea

suprafeţei construite desfăşurate a acesteia (exprimată în metri pătraţi) cu valoarea
impozabilă corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul de mai jos.:
2
Valoarea impozabilă - lei/m -
Cu instalaţii de apă, canalizare,
Fără instalaţii de apă, canalizare,
electrice şi încălzire
electrice sau încălzire
Tipul cladirii (condiţii cumulative)
Inainte de 1 Dupa 1 Inainte de 1 Dupa 1 ianuarie
ianuarie 2016 ianuarie 2016 ianuarie 2016 2016
A. Clădire cu cadre din
beton armat sau cu pereţi
exteriori din cărămidă arsă
1.000 600
sau din orice alte materiale 935 555
rezultate în urma unui (+7%) (+8%)
tratament termic şi/sau
chimic
256
B. Clădire cu pereţii
exteriori din lemn, din
piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din 300 200
vălătuci sau din orice alte 254 159
(+18%) (+26%)
materiale nesupuse unui
chimic
C. Clădire-anexă cu cadre
din beton armat sau cu
pereţi exteriori din
200 175
cărămidă arsă sau din orice 159 143
alte materiale rezultate în (+26%) (+22%)
urma unui tratament
termic şi/sau chimic
D. Clădire-anexă cu
pereţii exteriori din lemn,
din piatră naturală, din
cărămidă nearsă, din 125 75
vălătuci sau din orice alte 95 63
(+31%) (+19%)
materiale nesupuse unui
chimic
E. În cazul contribuabilului
care deţine la aceeaşi
adresă încăperi amplasate 75% din 75% din
75% din suma 75% din suma
la subsol, demisol şi/sau la suma care s- suma care s-
mansardă, utilizate ca care s-ar aplica care s-ar
ar aplica ar aplica
locuinţă, în oricare dintre clădirii aplica clădirii
tipurile de clădiri
clădirii clădirii
prevăzute la lit.A-D
F. În cazul contribuabilului
care deţine la aceeaşi
adresă încăperi amplasate 50% din 50% din
la subsol, la demisol şi/sau 50% din suma 50% din suma
suma care s- suma care s-
la mansardă, utilizate în care s-ar aplica care s-ar
alte scopuri decât cel de ar aplica ar aplica
clădirii aplica clădirii
locuinţă, în oricare dintre clădirii clădirii
tipurile de clădiri
prevăzute la lit.A-D
Coeficientii de corecţie corespunzători rangului localităţii şi zonei în care sunt

amplasate clădirile, cu care se ajusteaza valoarea impozabilă a acestora, raman
nemodificati.
In continuare va prezentam alte modificari semnificative cu privire la modul
in care se calculeaza impozitul pe cladirile rezidentiale:

Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se
determină prin însumarea suprafeţelor determină prin însumarea suprafeţelor
secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale
balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol
exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt sau la mansardă (NOU), exceptând
utilizate ca locuinţă şi suprafeţele scărilor şi
257
teraselor neacoperite. suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale
scărilor şi teraselor neacoperite.
Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu
pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior,
suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii
determină prin înmulţirea suprafeţei utile a se determină prin înmulţirea suprafeţei utile a
clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20. clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.
(NOU)
În cazul clădirii utilizate ca locuinţă, a cărei

suprafaţă construită depăşeşte 150 de metri
pătraţi, valoarea impozabilă a acesteia se
majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 metri -----
pătraţi sau fracţiune din aceştia. -
(ELIMINAT)
Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în

funcţie de anul terminării acesteia, astfel: funcţie de anul terminării acesteia, astfel:
a) cu 20%, pentru clădirea care are o vechime a) cu 50%, pentru clădirea care are o
de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a vechime de peste 100 de ani la data de 1
anului fiscal de referinţă; ianuarie a anului fiscal de referinţă;
b) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime (NOU)
cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv, b) cu 30%, pentru clădirea care are o vechime
la data de 1 ianuarie a anului fiscal de cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani
referinţă. inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal
de referinţă;
c) cu 10%, pentru clădirea care are o vechime
cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv,
la data de 1 ianuarie a anului fiscal de
referinţă.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de În cazul clădirii la care au fost executate lucrări de
renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul renovare majoră, din punct de vedere fiscal, anul
terminării se actualizează, astfel că acesta se terminării se actualizează, astfel că acesta se
consideră ca fiind cel în care a fost efectuată consideră ca fiind cel în care a fost efectuată
recepţia la terminarea lucrărilor. recepţia la terminarea lucrărilor.
Anul terminării se actualizează în condiţiile în Anul terminării se actualizează în condiţiile în
care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră,
valoarea clădirii creşte cu cel puţin 25% faţă valoarea clădirii creşte cu cel puţin
de valoarea acesteia la data începerii executării 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii
lucrărilor.
executării lucrărilor.
II. Clădiri nerezidenţiale – (NOU)
Conform art 458 din Noul Cod fiscal, pentru clădirile nerezidenţiale aflate în
proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra valorii care poate fi:
a) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în
ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă;
258
b) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de
proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de
referinţă;
c) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator
autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă, care trebuie depus pana la
primul termen de plata a impozitului (31 martie).

In cazul în care contribuabilul depune la organul fiscal local o declaraţie la care
anexează un raport de evaluare, valoarea impozabilă a clădirii este considerată a fi
cea din raportul de evaluare, chiar şi în cazul în care clădirea a fost finalizată sau
dobândită în anul anterior anului de referinţă.
Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local, iar la

nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al
Municipiului Bucureşti.
Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice,
utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează
prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată, impozitul se calculează
prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ca si cand cladirea
ar fi fost rezidentiala.
III. Clădiri cu destinaţie mixtă – (NOU)
CAZ 1. Suprafetele pot fi delimitate

În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită
în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop
nerezidenţial.
În cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la
care nu se desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează
conform regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale.

Delimitarea suprafeţelor pentru stabilirea impozitului, în funcţie de destinaţia
rezidenţială sau nerezidenţială, rezultă din documentul anexat la declaraţia depusă la
organul fiscal local, care poate fi:
a) contractul de închiriere;
b) contractul de comodat;
c) autorizaţia de construire;
d) documentaţia cadastrală;
e) orice documente doveditoare, altele decât cele de mai sus;
259
f) declaraţia pe propria răspundere a proprietarului clădirii înregistrată la organul
fiscal, în cazul în care nu există alte documente doveditoare.
Exemplu:
Dl Popa Rares locuieste in Bucuresti, zona centrala, iar societatea comerciala in
care este asociat are sediul social la aceeasi adresa. Conform contractului de comodat,
din totalul suprafetei utile de 100 m2, entitatii i s-a alocat o camera in suprafata de 20
m2. Societatea nu are deschise puncte de lucru si desfasoara activitati economice la
sediu.
Cladirea este construita in anul 2010, este dotată cu toate cele patru instalaţii
(apă, canalizare, electrice şi încălzire). Impozitul pe cladiri rezidentiale este de 0,1%,
iar pe cladiri nerezidentiale de 1%.
Care este impozitul pe cladiri datorat?
Vom analiza 2 situatii:
- avand in vedere cadrul legal, dl Popa Rares a apelat la un evaluator autorizat
care a stabilit valoarea apartamentului la nivelul sumei de 300.000 lei;
- dl Popa Rares NU a dorit sa apeleze la un evaluator autorizat.
Situatie 1:
Avand in vedere ca la sediul societatii se desfasoara activitati economice,
suprafata apartamentului de 100 m2 va fi impartita astfel:
- 80 m2 cu destinatie rezidentiala;
- 20 m2 cu destinatie nerezidentiala.
Suprafata rezidentiala:
Suprafata construita = 80 m2 x 1,4 = 112 m2
Valoarea impozabila = 112 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 291.200 lei
Impozit pe cladire = 291.200 lei x 0,1% = 291,2 lei
Suprafata nerezidentiala:
Procent nerezidential = 20 m2 / 100 m2 = 20%
Valoare suprafata în scop nerezidenţial = 300.000 lei x 20% = 60.000 lei
Impozit pe cladire = 60.000 lei x 1% = 600 lei
Impozit pe cladire final = 291,2 lei + 600 lei = 891 lei
Situatie 2:
Daca dl Popa Rares NU ar fi evaluat apartamentul, atunci pentru suprafata
nerezidentiala s-ar fi aplicat un impozit de 2% la valoarea stabilita, ca si cand suprafata
avea destinatie rezidentiala.
Suprafata utila nerezidentiala = 20 m2
260
Suprafata construita aferenta = 20 m2 x 1,4 = 28 m2
Valoarea impozabila = 28 m2 x 1.000 lei/m2 x 2,6 = 72.800 lei
Impozit pe partea nerezidentiala = 72.800 lei x 2% = 1.456 lei
Impozit pe cladire final = 291,2 lei + 1.456 lei = 1.747 lei
CAZ 2. Suprafetele NU pot fi delimitate

Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial
nu pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:
a) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care NU se
desfășoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform
regulilor aplicabile cladirilor rezidentiale;
b) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se
desfășoară activitatea economică, iar cheltuielile cu utilitățile sunt
înregistrate în sarcina persoanei care desfăşoară activitatea economică,
impozitul pe clădiri se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor
nerezidentiale.
1.3. Calculul impozitului/taxei pe clădiri - persoane juridice
Cota impozitului/taxei pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local,

iar la nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al
Municipiului Bucureşti. Iata principalele modificari:

Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea Pentru clădirile rezidenţiale, impozitul/taxa
unei cote de impozitare cuprinse între 0,25% şi pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
1,50% inclusiv, asupra valorii de inventar a cuprinse între 0,08%-0,2% asupra valorii
clădirii. impozabile a clădirii.
Pentru clădirile nerezidenţiale, impozitul/
taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei
cote cuprinse între 0,2% - 1,3%, inclusiv,
asupra valorii impozabile a clădirii.
Pentru clădirile nerezidențiale utilizate pentru

activități din domeniul agricol, impozitul/taxa
pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote
de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.
În cazul clădirilor cu destinație mixtă, impozitul

se determină prin însumarea impozitului calculat
pentru suprafaţa folosită în scop rezidențial cu
impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în
scop nerezidenţial.
Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de Valoarea impozabilă a clădirilor este valoarea de
intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în la 31 decembrie a anului anterior celui
261
contabilitatea proprietarului clădirii. pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate
fi:
a) ultima valoare impozabilă înregistrată în
evidenţele organului fiscal;
b) valoarea rezultată dintr-un raport de
evaluare întocmit de un evaluator autorizat
în conformitate cu standardele de evaluare a
bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;
c) valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în
cazul clădirilor noi, construite în cursul
anului fiscal anterior;
d) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin
care se transferă dreptul de proprietate, în
cazul clădirilor dobândite în cursul anului
fiscal anterior;
e) în cazul clădirilor care sunt finanțate în baza
unui contract de leasing financiar, valoarea
rezultată dintr-un raport de evaluare
întocmit de un evaluator autorizat;
f) în cazul clădirilor pentru care se datorează
taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în
contabilitatea proprietarului clădirii și
comunicată concesionarului, locatarului,
titularului dreptului de administrare sau de
folosinţă, după caz.
În cazul clădirii la care au fost executate lucrări in cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării
de reconstruire, consolidare, modernizare, parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri
modificare sau extindere, de către locatar, din existente, inclusiv schimbarea integrală sau
punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să parţială a folosinţei, care determină creşterea
comunice locatorului valoarea lucrărilor sau diminuarea valorii impozabile a clădirii cu
executate pentru depunerea unei noi declaraţii mai mult de 25%, proprietarul are obligaţia să
fiscale, în termen de 30 de zile de la data depună o nouă declaraţie de impunere la organul
terminării lucrărilor respective. (ELIMINAT) fiscal local în a cărui rază teritorială de
competenţă se află clădirea, în termen de 30 de
zile de la data modificării respective, şi datorează
impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
In cazul unei clădiri a cărei valoare a fost
recuperată integral pe calea amortizării,
valoarea impozabilă se reduce cu 15%. -----
(ELIMINAT)
În cazul unei clădiri care a fost reevaluată, Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o
valoarea impozabilă este valoarea contabilă dată la 3 ani pe baza unui raport de evaluare a
rezultată în urma reevaluării, înregistrată ca atare clădirii întocmit de un evaluator autorizat.
în contabilitatea proprietarului. Aceasta obligatie NU se aplică în cazul
În cazul unei clădiri care nu a fost clădirilor care aparţin persoanelor faţă de
reevaluată, cota impozitului pe clădiri se care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de
stabileşte de consiliul local/Consiliul General al declanşare a procedurii falimentului. (NOU)
Municipiului Bucureşti între:
a) 10% şi 20% pentru clădirile care nu au În cazul în care proprietarul clădirii NU a
fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului actualizat valoarea impozabilă a clădirii în ultimii
fiscal de referinţă;
262
b) 30% şi 40% pentru clădirile care nu au 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului impozitului/taxei pe clădiri este 5%.
fiscal de referinţă .
În cazul în care proprietarul clădirii pentru care se
datorează taxa pe clădiri NU a actualizat
valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori
anului de referinţă, diferența de taxă față de
cea stabilită conform regulilor aplicabile
cladirilor rezidentiale sau nerezidentiale va fi
datorată de proprietarul clădirii.

ATENTIE! Atat in cazul persoanelor fizice, cat si al celor juridice, in cazul în care
valoarea clădirii nu se evidenţiază distinct în actele prin care se dobândeşte dreptul de
proprietate, impozitul pe clădiri se va stabili la valoarea totală din actul respectiv. De
exemplu, în cazul unui contract de vânzare-cumpărare a unei clădiri şi a unui teren, în
sumă totală de 300.000 lei, în care nu este identificată distinct valoarea clădirii,
impozitul pe clădiri se va calcula asupra valorii de 300.000 lei.
1.4. Declararea, dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilor

În cazul unei clădiri care a fost dobândită sau construită de o persoană în cursul
anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectivă cu începere de
la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobândită sau
construită.
În cazul unei clădiri care a fost înstrăinată, demolată sau distrusă, după caz, în
cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectivă
cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost
înstrăinată, demolată sau distrusă.
În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări
aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data
de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea.
DUPA 1 ianuarie 2016

Conform art 461 din Noul Cod fiscal, impozitul pe clădiri este datorat pentru
întregul an fiscal de persoana care are în proprietate clădirea la data de 31
decembrie a anului fiscal anterior.
În cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursul anului, proprietarul
acesteia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii
şi datorează impozit pe clădiri începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor.
263
În cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în
cursul unui an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de
proprietate asupra clădirii la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în
care se înstrăinează.
În cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări

aduse unei clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parțială a folosinţei,
precum şi în cazul reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau
diminuarea impozitului, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie de
impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află
clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării respective şi datorează
impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor.
În cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă
declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă
se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi
încetează să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de
desfiinţare.
Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în

cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea
impozitului pe clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu
data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele

de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii
cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, pentru determinarea sarcinii
fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite
prin lucrări de cadastru.
Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în
registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform
noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se
înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.
În cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de
locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii
procesului-verbal de predare a bunului sau a altor documente similare care
264
atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului
de leasing;
c) atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la
organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de
30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii
de leasing, însoţită de o copie a acestor documente.
Taxa pe cladiri
Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se
constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul
contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează
proporțional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinţă.
Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la
organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la
data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se
acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o
copie a acestui contract.
În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe clădiri datorate,
persoana care datorează taxa pe clădiri are obligația să depună o declarație la organul
fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25
a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
ATENTIE!
Impozitul pe cladiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Taxa pe clădiri se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare
fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul
de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.
2. Impozitul pe teren şi taxa pe teren
Cu anumite exceptii, orice persoană care are în proprietate teren situat în

România datorează pentru acesta un impozit anual.
Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor
administrativ-teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în
folosinţă, după caz, se stabileşte taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă,
în condiţii similare impozitului pe teren.
Taxa pe teren se plătește proporțional cu perioada pentru care este constituit
dreptul de concesionare, închiriere, administrare ori folosință, iar pe perioada în care
pentru un teren se plătește taxa pe teren, NU se datorează impozitul pe teren.
265
2.1. Scutiri de la plata impozitului/taxei
Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

terenul aferent unei clădiri, pentru HG 1/2016 Normele de aplicare
suprafaţa de teren care este acoperită Pentru suprafeţele de teren acoperite de o clădire
de o clădire - ELIMINAT se datorează impozit/taxa pe teren. Prin sintagma
suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire
se înţelege suprafaţa construită la sol a clădirilor.
orice teren deţinut, administrat sau folosit de terenurile aflate în proprietatea publică sau
către o instituţie publică, cu excepţia suprafeţelor privată a statului sau a unităţilor
folosite pentru activităţi economice. administrativ-teritoriale, cu excepţia
suprafeţelor folosite pentru activităţi
economice sau agrement. (NOU)
terenurile aflate în domeniul privat al statului
concesionate, închiriate, date în administrare ori
----- în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu
finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru
activitatea proprie a acestora. (NOU)
terenurile fundaţiilor înființate prin testament,
constituite conform legii, cu scopul de a întreţine,
----- dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională,
precum şi de a susţine acţiuni cu caracter
umanitar, social şi cultural. (NOU)
terenurile pe care sunt amplasate elementele
----- infrastructurii feroviare publice, precum și
cele ale metroului. (NOU)
terenurile Academiei Române și ale
fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia
----- Română, în calitate de fondator unic, cu
excepția terenurilor care sunt folosite pentru
activități economice. (NOU)
terenurile aflate în proprietatea sau
coproprietatea veteranilor de război, a
----- văduvelor de război şi a văduvelor
nerecăsătorite ale veteranilor de război. (NOU)
terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în
proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu
handicap grav sau accentuat şi a
persoanelor încadrate în gradul I de
-----
invaliditate, respectiv a reprezentanților legali
ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai
minorilor încadrați în gradul I de invaliditate.
(NOU)
orice teren al unui cult religios recunoscut de terenurileaparţinând cultelor religioase
lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu recunoscute oficial şi asociaţiilor
personalitate juridica religioase, precum şi componentelor locale ale
266
acestora, cu excepţia suprafeţelor care
sunt folosite pentru activităţi
economice.
orice teren al unei instituţii de învăţământ terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de
preuniversitar şi universitar, autorizată învăţământ de stat, confesional sau particular,
provizoriu sau acreditată autorizate să funcţioneze provizoriu ori
acreditate, cu excepţia suprafețelor care
sunt folosite pentru activităţi
economice care generează alte venituri
decât cele din taxele de şcolarizare,
servirea meselor pentru preşcolari,
elevi sau studenţi şi cazarea acestora,
precum și clădirile utilizate de către
creşe.
orice teren al unei unităţi sanitare de interes terenurile unităţilor sanitare publice, cu
naţional care nu a trecut în patrimoniul excepţia suprafeţelor folosite pentru
autorităţilor locale
activităţi economice
terenurile care prin natura lor şi nu prin terenurile folosite pentru activităţile de apărare
destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor,
sau silvicultură, orice terenuri ocupate de hidrometeorologie, cele care contribuie la
iazuri, bălţi, lacuri de acumulare sau căi exploatarea resurselor de apă, cele folosite ca
navigabile (ELIMINAT), cele folosite pentru zone de protecţie definite în lege, precum şi
activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, terenurile utilizate pentru exploatările din subsol,
gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului
contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele local, în măsura în care nu afectează folosirea
folosite ca zone de protecţie definite în lege, suprafeţei solului
precum şi terenurile utilizate pentru exploatările
din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a terenurile care prin natura lor şi nu prin
consiliului local, în măsura în care nu afectează destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură
folosirea suprafeţei solului sau silvicultură
terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de terenurile ocupate de piste și terenurile
siguranţă din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă
terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi terenurile din parcurile industriale, parcurile
tehnologice ştiinţifice şi tehnologice, precum și cele
utilizate de incubatoarele de afaceri, cu
respectarea legislaţiei în materia ajutorului de
stat.
Conform art 464, alin 2) din Noul Cod fiscal, Consiliile locale pot hotărî să
acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren datorate pentru o serie de
terenuri, dintre care mentionam:
- terenurile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activitățile
fără scop lucrativ;
- terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru
activitățile fără scop lucrativ;
267
- terenul situat în extravilanul localităților, pe o perioadă de 5 ani ulteriori
celui în care proprietarul efectuează intabularea în cartea funciară pe
cheltuială proprie;
- terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;
- terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai
mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din
indemnizaţie de şomaj sau ajutor social.
Scutirea sau reducerea decisa de catre Consiliile locale de la plata

impozitului/taxei, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor
celui în care persoana depune documentele justificative.
Impozitul pe terenurile aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice
si care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de cel mult 6
luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în
anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiție. (NOU)
Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei pe teren se aplică

începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente
2.2. Calculul impozitului/taxei pe teren
Daca in cazul cladirilor, Noul Cod fiscal prevede reguli diferite in cazul
persoanelor fizice si al celor juridice, impozitul/taxa pe teren se calculeaza in mod
similar atat pentru persoane fizice, cat si pentru cele juridice.
Impozitul/taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafața terenului, rangul
localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării făcute de consiliul local.
Teren intravilan
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la
categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, precum și terenul înregistrat în
registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii
2
în suprafață de până la 400 m , inclusiv, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin
înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465,
alin (2) din Noul Cod fiscal pe ranguri de localitati si zona in cadrul localitatii.
Inainte de 1 ianuarie 2016, aceste sume erau fixe, insa in Noul Cod fiscal se
prevad intervale de valori, nivelul impozitului pe teren fiind stabilit prin hotărâre a
consiliului local, iar la nivelul municipiului București, de catre Consiliului General al
Municipiului București.
268
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă
categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafața care
2
depășește 400 m , impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei
terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art 465, alin (4) din Noul Cod
fiscal (in functie de categoria de folosinta), iar acest rezultat se înmulţeşte cu
coeficientul de corecţie in functie de rangul localitatii.
Teren extravilan
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte
prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma prevăzută la art
465, alin (7) din Noul Cod fiscal, înmulţită cu un coeficient de corecţie.
2.3. Declararea și datorarea impozitului și a taxei pe teren

Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren
se datorează de la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost
dobândit.
Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care
are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana
încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare
celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului.
Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categorie de folosinţă se
modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifică
impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifică începând cu data de întâi a
lunii următoare celei în care a intervenit modificarea.
Dacă în cursul anului se modifică rangul unei localităţi, impozitul pe teren se
modifică pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii încadrări a
localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit
această modificare.

Conform art 466 din Noul Cod fiscal, impozitul pe teren este datorat pentru
întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31
decembrie a anului fiscal anterior.
În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are

obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază
teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii
şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor.
În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în
cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul
269
de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal
anterior anului în care se înstrăinează.
Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică

în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la
modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii
începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul modificării categoriei de folosinţă a terenului, proprietarul acestuia
are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui
rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data
modificării folosinţei şi datorează impozitul pe teren conform noii situaţii începând
cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în

actele de proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în
condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, pentru determinarea
sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite
prin lucrări de cadastru.
Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în
registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform
noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se
înregistrează la organul fiscal local lucrarea respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.
În cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe
întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor celui în care a fost încheiat contractul;
b) în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin
ajungerea la scadență, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu
data de 1 ianuarie a anului următor celui în care terenul a fost predat
locatorului prin încheierea procesului-verbal de predare primire a bunului sau a
altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca
urmare a rezilierii contractului de leasing;
c) atât locatorul, cât și locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la
organul fiscal local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de
30 de zile de la data finalizării contractului de leasing sau a încheierii
de leasing însoţită de o copie a acestor documente.
Taxa pe teren
Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilității contractului prin care se
constituie dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. În cazul
270
contractelor care prevăd perioade mai mici de un an, taxa se datorează
proporțional cu intervalul de timp pentru care s-a transmis dreptul de concesiune,
închiriere, administrare ori folosinţă.
Persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la
organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la
data de 25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se
acordă dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o
copie a acestui contract.
În cazul unei situații care determină modificarea taxei pe teren datorate,
persoana care datorează taxa pe teren are obligația să depună o declarație la organul
fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25
a lunii următoare celei în care s-a înregistrat situația respectivă.
ATENTIE!
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31
martie şi 30 septembrie inclusiv.
Taxa pe teren se plătește lunar, până la data de 25 a lunii următoare
fiecărei luni din perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite
dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. (NOU)
3. Impozitul pe mijloacele de transport
Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie

înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de
transport, cu anumite excepţii. Impozitul pe mijloacele de transport se datorează
pe perioada cât mijlocul de transport este înmatriculat sau înregistrat în
România.
In continuare am extras cateva situatii in care NU se datorează impozitul pe
mijloacele de transport: (NOU)
- autovehiculele acționate electric;
- mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenții în situații de
urgență;
- autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt
utilizate în folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau
societate de leasing;
- mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu
handicap grav sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap
sau invaliditate, aflate în proprietatea sau coproprietatea reprezentanților legali
ai minorilor cu handicap grav sau accentuat și ai minorilor încadrați în gradul I
de invaliditate, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea
contribuabilului;
- mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea
gratuită de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire,
îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare,
271
reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap,
persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în
condiţiile legii.
Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe

mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol. Scutirea sau
reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în
domeniul agricol, se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în
care persoana depune documentele justificative. (NOU)
Scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport
se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care dețin documente
Calculul impozitului
Modul de calcul al impozitul pe mijloacele de transport ramane acelasi. Astfel,
impozitul se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport si de capacitatea
3
cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm sau fracţiune din
aceasta cu suma corespunzătoare prevazuta la art 470, alin (2) din Noul Cod fiscal.
În cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu
minimum 50%, conform hotărârii consiliului local. (NOU)
Pentru urmatoarele categorii de autovehicule, impozitul se determina dupa

aceleasi reguli ca si in vechiul Cod fiscal:
- autovehiculele de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai
mare de 12 tone;
- pentru combinaţiile de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de
transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12
tone;
- remorci, semiremorci sau rulote care nu fac parte dintr-o combinaţie de
autovehicule:
- mijloacele de transport pe apă.
Declararea și datorarea impozitului pe mijloacele de transport
Inainte de 1 ianuarie 2016 - ELIMINAT

In cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, taxa
asupra mijlocului de transport se datorează de persoană de la data de întâi a lunii
următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.
În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul
unui an sau este radiat din evidenţa fiscală a compartimentului de specialitate al
autorităţii de administraţie publică locală, taxa asupra mijlocului de transport
272
încetează să se mai datoreze de acea persoană începând cu data de întâi a lunii
următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenţa
fiscală.
Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea

temporară a mijloacelor de transport în România au obligaţia să achite integral, la
data solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii
următoare celei în care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
În situaţia în care înmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31
decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deţinătorii au obligaţia să
achite integral impozitul pe mijlocul de transport, până la data de 31 ianuarie a fiecărui
an, astfel:
a) în cazul în care înmatricularea priveşte un an fiscal, impozitul anual;
b) în cazul în care înmatricularea priveşte o perioadă care se sfârşeşte înainte
de data de 1 decembrie a aceluiaşi an, impozitul aferent perioadei cuprinse
între data de 1 ianuarie şi data de întâi a lunii următoare celei în care expiră
înmatricularea.

Conform art 471 din Noul Cod fiscal, impozitul pe mijlocul de transport este
datorat pentru întregul an fiscal de persoana care deţine dreptul de proprietate
asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau înregistat în România la data
de 31 decembrie a anului fiscal anterior.
Legea 227/2015 – Noul cod fiscal (ELIMINAT de OUG 50/2015)

În cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul
anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local
în a cărui rază teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru,
după caz, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării şi datorează
impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor.
În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,
proprietarul datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie a anului
următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
OUG 50/2015
În cazul dobândirii unui mijloc de transport, proprietarul acestuia are obligația
să depună o declarație la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență
are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la
data dobândirii și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1
ianuarie a anului următor înmatriculării sau înregistrării mijlocului de transport.
În cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,
proprietarul acestuia are obligația să depună o declarație la organul fiscal local în a
273
cărui rază teritorială de competență are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după
caz, și datorează impozit pe mijloacele de transport începând cu data de 1 ianuarie a
anului următor înmatriculării sau înregistrării acestuia în România.
În cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are

obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de
competenţă îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30
de zile de la data radierii şi încetează să datoreze impozitul începând cu data
de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul oricărei situații care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele

de transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru,
contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de
transport la organul fiscal local pe a cărei rază teritorială îşi are
domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile, inclusiv, de la
modificarea survenită şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit în noile
condiții începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing
financiar, pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:
a) impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu 1
ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar,
până la sfârșitul anului în cursul căruia încetează contractul de leasing
financiar;
b) locatarul are obligația depunerii declarației fiscale la organul fiscal local în a
cărui rază de competență se înregistrează mijlocul de transport, în termen de
30 de zile de la data procesului-verbal a bunului sau a altor documente similare
care atestă intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor
documente;
c) la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât și locatorul au obligația
depunerii declarației fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de
zile de la data încheierii procesului verbal de predare-primire a bunului sau a
altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului
însoţită de o copie a acestor documente.
Atentie! Persoanele fizice și juridice care la data de 31 decembrie 2015

dețin mijloace de transport radiate din circulație conform prevederilor legale din
domeniul circulației pe drumurile publice, au obligația să depună o declarație în
acest sens, însoțită de documente justificative, la compartimentele de specialitate ale
autorității publice locale, până la data de 29 februarie 2016. (NOU)
274
4. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor
Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, un aviz sau o autorizaţie

trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia
necesară.
Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcții

decât cele rezidentiale sau clădiri-anexă este egală cu 1% din valoarea
autorizată a lucrărilor de construcţie, inclusiv valoarea instalaţiilor aferente.
Persoanele a căror activitate se încadrează în grupele CAEN 561 - Restaurante,

CAEN 563 - Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi CAEN 932 - Alte activităţi
recreative şi distractive (NOU), datorează bugetului local al comunei, oraşului sau
municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ - teritorială se desfăşoară
activitatea, o taxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind
desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică:

stabilită de către consiliile locale între 0 şi 4.195 în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor
lei inclusiv. respective, în sumă de:
a) până la 4.000 lei, pentru o suprafaţă de până
la 500 m2, inclusiv;
b) între 4.000-8.000 lei (pana la 8.000 lei,
conform OUG 50/2015), pentru o suprafaţă
mai mare de 500 m2.
Din categoria operatiunilor scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor,

avizelor şi autorizaţiilor mentionam următoarele: (NOU)
- certificatele, avizele și autorizațiile ai căror beneficiari sunt veterani de război,
văduve de război sau văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, în cazul unei calamități
naturale;
- certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul
construcţiei este o organizaţie care are ca unică activitate acordarea gratuită
de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială
şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie
socială pentru copil, familie, persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum
şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii
275
5. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Conditiile generale, precum si cotele taxelor raman nemodificate. Am extras mai

jos o modificare de care trebuie totusi sa tineti cont:

Consiliile locale pot impune persoanelor care Persoanele care datorează taxa pentru afişaj în
datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi scop de reclamă şi publicitate sunt obligate să
publicitate să depună o declaraţie anuală la depună o declaraţie la compartimentul de
compartimentul de specialitate al autorităţii specialitate al autorităţii administraţiei publice
administraţiei publice locale. locale în termen de 30 de zile de la data
amplasării structurii de afișaj.
6. Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma

încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.

Cota de impozit se determină: Consiliile locale hotărăsc cota de impozit după
a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de cum urmează:
exemplu o piesă de teatru, balet, operă, a) până la 2%, în cazul unui spectacol de
operetă, concert filarmonic sau altă teatru, ca de exemplu o piesă de teatru, balet,
manifestare muzicală, prezentarea unui film la operă, operetă, concert filarmonic sau altă
cinematograf, un spectacol de circ sau orice manifestare muzicală, prezentarea unui film
competiţie sportivă internă sau internaţională, la cinematograf, un spectacol de circ sau orice
cota de impozit este egală cu 2%; competiţie sportivă internă sau
b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât internaţională;
cele enumerate la lit. a), cota de impozit este
b) până la 5% în cazul oricărei alte
egală cu 5% .
manifestări artistice decât cele enumerate la
lit.a).
Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până
la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei
care a avut loc spectacolul în care a avut loc spectacolul
Reguli speciale pentru videoteci şi discoteci –
ELIMINAT
În cazul unei manifestări artistice sau al unei

activităţi distractive care are loc într-o videotecă
sau discotecă, impozitul pe spectacole se
stabileşte pentru fiecare zi, prin înmulţirea
-----
numărului de metri pătraţi ai suprafeţei incintei
videotecii sau discotecii cu suma stabilită de
consiliul local, ajustata cu un coeficient de
corecţie in functie de rangul localitatii.
Persoanele care datorează impozitul pe

spectacole au obligaţia de a depune o declaraţie la
276
compartimentul de specialitate al autorităţii
administraţiei publice locale privind spectacolele
programate pe durata unei luni calendaristice,
până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente
celei în care sunt programate spectacolele
respective.
7. Alte taxe locale

Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe
cale administrativă este în cuantum de 500 lei şi cale administrativă este în cuantum de 500 lei şi
poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local,
fără ca majorarea să poată depăşi 20% din fără ca majorarea să poată depăşi 50% din
această valoare. Taxa se face venit la bugetul local. această valoare. Taxa se face venit la bugetul local.
Pentru eliberarea de copii heliografice de pe
planuri cadastrale sau de pe alte asemenea
-----
planuri, deţinute de consiliile locale, consiliul
local stabileşte o taxă de până la 32 lei, inclusiv.
8. Alte dispozitii
Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii

executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale, în funcţie de
următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de necesităţile bugetare
locale.

Cotele adiționale nu pot fi mai mari de 20% față Cotele adiţionale nu pot fi mai mari de
de nivelurile aprobate prin hotărâre a Guvernului. 50% faţă de nivelurile maxime stabilite în Codul
fiscal.
Pentru terenul agricol nelucrat timp de

2 ani consecutiv, consiliul local poate
majora impozitul pe teren cu până la
500% începând cu al treilea an, în
condițiile stabilite prin hotărâre a
consiliului local. (NOU)
Consiliul local poate majora impozitul
pe clădiri și impozitul pe teren cu până
la 500% pentru clădirile și terenurile,
neîngrijite, situate în intravilan.
Criteriile de încadrare se adoptă prin
hotărâre a Consiliului Local. Clădirile și
terenurile supuse majorarii de impozit se
stabilesc prin hotărâre a consiliului local
277
conform elementelor de identificare
potrivit nomenclaturii stradale.
Hotărârile consiliului local au caracter
individual.
În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, În cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale,
care constă într-o anumită sumă în lei sau care care constă într-o anumită sumă în lei sau care
este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, este stabilită pe baza unei anumite sume în lei,
sumele respective se indexează o dată la 3 ani, sumele respective se indexează anual,
ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la până la data de 30 aprilie, de către
ultima indexare.
consiliile locale, ținând cont de rata inflaţiei
Sumele indexate se iniţiază în comun de pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-
Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul urile oficiale ale MFP şi Ministerului Dezvoltării
Administraţiei şi Internelor şi se aprobă prin Regionale și Administrației Publice.
hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30 Sumele indexate se aprobă prin hotărâre a
aprilie, inclusiv, a fiecărui an. consiliului local și se aplică în anul fiscal
următor. La nivelul municipiului Bucureşti,
această atribuţie revine Consiliului General al
Aceste prevederi se aplică începând

cu 1 ianuarie 2017 .
Consiliile locale adoptă hotărâri privind nivelurile impozitelor și taxelor locale

pentru anul 2016, în termen de 60 de zile de la data publicării în MOf a Noului Cod
fiscal. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al
OUG 41/2015 modifica legea in sensul ca nivelurile impozitelor si taxelor locale
se aproba prin dispozitie a primarului, pana la expirarea termenului de 60 de zile, in
cazul in care consiliul local este dizolvat, sau prin decizie emisa de catre secretarul
unitatii administrativ-teritoriale sau de catre persoana desemnata in conditiile art. 55
alin. (81) din Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, republicata, cu avizul
administratiei judetene a finantelor publice, in cazul in care consiliul local este
dizolvat si primarul nu isi poate exercita atributiile ca urmare a incetarii sau
suspendarii mandatului in conditiile legii, ori in situatia in care fata de acesta au fost
dispuse potrivit legii penale masuri preventive, altele decat cele care determina
suspendarea mandatului si care fac imposibila exercitarea de catre acesta a atributiilor
prevazute de lege. Dispozitia primarului, respectiv decizia secretarului sau persoanei
desemnate se aduc la cunostinta publica.
În vederea clarificării și stabilirii reale a situației fiscale a contribuabililor,

compartimentele de specialitate ale autorităților administrației publice locale au
competența de a solicita informații și documente cu relevanță fiscală sau pentru
identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar
notarii, avocații, executorii judecătorești, organele de poliție, organele vamale,
278
serviciile publice comunitare pentru regimul permiselor de conducere și înmatriculare
a vehiculelor, serviciile publice comunitare pentru eliberarea pașapoartelor simple,
serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, precum și orice altă entitate
care deține informații sau documente cu privire la bunurile impozabile sau taxabile,
după caz, ori la persoanele care au calitatea de contribuabil au obligația furnizării
acestora fără plată, în termen de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
Necomunicarea informațiilor și a documentelor de natura celor de mai sus în
termenul de 15 zile lucrătoare de la data primirii solicitării constituie contravenție și
se sancționează cu amendă de la 500 la 2.500 lei.
9. Concluzii finale Impozite si taxe locale
In continuare, regasiti cateva dintre cele mai importante modificari care vizeaza
Titlul IX „Impozite si taxe locale” din Noul Cod fiscal:
a) eliminarea taxei hoteliere;
b) introducerea unor noi cladiri in categoria celor scutite de impozit;
c) consiliile locale pot hotărî acordarea unor scutiri sau reduceri ale impozitelor;
d) eliminarea prevederilor conform carora persoanele fizice care au în proprietate
două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri majorat;
e) clasificarea cladirilor in rezidentiale, nerezidentiale si cu destinatie mixta;
f) in cazul cladirilor rezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între
0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii;
g) in cazul cladirilor nerezidentiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-
1,3% asupra valorii clădirii;
h) pentru clădirile nerezidenţiale detinute de persoane fizice, valoarea impozabila
trebuie stabilita prin raport de evaluare daca aceasta nu a fost construita sau
dobandita in ultimii 5 ani;
i) daca valoarea unei clădiri nerezidentiale detinuta de o persoana fizica nu poate
fi calculată, impozitul se determina prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii
impozabile determinate ca si cand cladirea ar fi fost rezidentiala;
j) in cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită
în scop rezidențial cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop
nerezidenţial;
k) in cazul persoanelor fizice, daca la adresa clădirii cu destinatie mixta este
înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se desfășoară nicio activitate
economică, impozitul se calculează conform regulilor aplicabile cladirilor
rezidentiale;
l) dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu
pot fi evidenţiate distinct, iar la adresa clădirii, o persoană fizică are inregistrată o
companie, aceasta va avea regimul fiscal nerezidențial numai în situația când se
deduc cheltuielile cu utilitățile;
279
m) pentru clădirile nerezidențiale detinute atat de persoane fizice, cat si de persoane
juridice, utilizate pentru activități din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se
calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii;
n) in cazul în care proprietarul clădirii este o persoana juridica si acesta NU a actualizat
valoarea impozabilă a clădirii în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota
impozitului/taxei pe clădiri este 5%;
o) este eliminata prevederea conform careia in cazul clădirii la care au fost executate
lucrări de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de
către locatar, din punct de vedere fiscal, acesta are obligaţia să comunice
locatorului valoarea lucrărilor executate pentru depunerea unei noi declaraţii fiscale,
în 30 de zile de la data terminării lucrărilor respective;
p) impozitul pe clădirile si terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice
care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o
durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%.
Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această
condiție;
q) impozitul pe clădiri, impozitul pe teren si impozitul pe mijloacele de transport sunt
datorate pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate activul la
data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, fara ca aceste impozite sa se mai
calculeze pe fractiuni de an;
r) impozitul pe cladiri si pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de
31 martie şi 30 septembrie inclusiv, insa taxa pe clădiri/teren se plătește lunar,
până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din perioada de valabilitate a
contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori
folosinţă;
s) eliminarea prevederii conform careia NU se datoreaza impozit pe terenul aferent
unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire;
t) scutirea de la plata impozitului pe mijloacele de transport a autovehiculelor
acționate electric si a mijloacelor de transport folosite exclusiv pentru intervenții
în situații de urgență;
u) in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%,
conform hotărârii consiliului local;
v) consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe
mijloacele de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol;
w) modificarea prevederilor referitoare la cota de impozit aferenta impozitului pe
spectacole si a scadentei acestuia;
x) autoritatile publice locale pot majora impozitele locale cu pana la 50% faţă de
nivelurile maxime stabilite în Codul fiscal, fata de 20% cat preciza legislatia
anterioara;
y) pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate
majora impozitul pe teren cu până la 500% începând cu al treilea an;
z) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la
500% pentru clădirile și terenurile, neîngrijite, situate în intravilan, criteriile
de încadrare urmand a fi adoptate prin hotărâre a Consiliilor Locale;
aa) Incepand cu 1 ianuarie 2017, in cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale,
sumele respective se indexează anual cu rata inflatiei, până la data de 30 aprilie
si nu o data la 3 ani cum se proceda anterior - nu va mai fi emisa o HG in acest sens;
280
H. Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi
Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt
primite în România sau în străinătate, sunt

k) venituri din servicii prestate în România de i) venituri din prestarea de servicii de
orice natură şi în afara României de natura management sau de consultanţă din
serviciilor de management, de consultanţă în
orice domeniu, de marketing, de asistenţă tehnică,
orice domeniu, dacă aceste venituri
de cercetare şi proiectare în orice domeniu, de sunt obţinute de la un rezident sau
reclamă şi publicitate indiferent de forma în care dacă veniturile respective sunt
sunt realizate şi celor prestate de avocaţi, ingineri, cheltuieli ale unui sediu permanent în
arhitecţi, notari publici, contabili, auditori; România
nu reprezintă venituri impozabile în România
veniturile din transportul internaţional şi k) venituri din servicii prestate în
prestările de servicii accesorii acestui transport;
România, exclusiv transportul internaţional şi
prestările de servicii accesorii acestui transport;
venituri reprezentând remuneraţii primite de venituri reprezentând remuneraţii primite
nerezidenţi ce au calitatea de administrator, de persoane juridice străine care
fondator sau membru al consiliului de acţionează în calitate de administrator, fondator
administraţie al unei persoane juridice române; sau membru al consiliului de administraţie al unei
persoane juridice române
veniturile din pensii primite de la bugetul
asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în
măsura în care pensia lunară depăşeşte -----
plafonul de 1.000 lei. – ELIMINAT
venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în
România, pentru toate sumele încasate de un România, pentru toate câștigurile primite de
participant de la un organizator de jocuri de un participant de la un organizator sau plătitor de
noroc venituri din jocuri de noroc, exclusiv jocurile
de noroc la distanță şi festivaluri de
poker
venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea
unei persoane juridice române. Venitul brut unei persoane juridice române. Venitul brut
realizat din lichidarea unei persoane juridice realizat din lichidarea unei persoane juridice
române reprezintă suma excedentului române reprezintă suma excedentului
distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte distribuţiilor în bani sau în natură care depăşeşte
aportul la capitalul social al persoanei aportul la capitalul social al persoanei
fizice/juridice beneficiare fizice/juridice beneficiare.
Se consideră venituri din lichidarea unei persoane

juridice, din punct de vedere fiscal, și veniturile
obținute în cazul reducerii capitalului
social, potrivit legii, altele decât cele primite ca
urmare a restituirii cotei-părți din aporturi.
Venitul impozabil reprezintă diferența între
281
distribuțiile în bani sau în natură efectuate
peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare
(NOU)
Următoarele venituri impozabile obţinute din România NU sunt impozitate

potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform Titlului II „Impozit pe profit” sau
Titlul IV „Impozit pe venit”, după caz:

veniturile unei persoane juridice străine veniturile unei persoane juridice străine
obţinute din proprietăţi imobiliare situate în obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare
România sau din transferul titlurilor de situate în România sau a oricăror drepturi
participare, deţinute într-o persoană juridică legate de aceste proprietăți, inclusiv
română
închirierea sau cedarea folosinței
bunurilor proprietăţii imobiliare
situate în România, veniturile din
exploatarea resurselor naturale situate
în România, precum şi veniturile din vânzarea-
cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română;
veniturile unei persoane fizice nerezidente veniturile unei persoane fizice nerezidente
obţinute din închirierea sau din altă formă de obţinute din închirierea sau din altă formă de
cedare a dreptului de folosinţă a unei cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi
proprietăţi imobiliare situate în România, din imobiliare situate în România, din transferul
transferul proprietăţilor imobiliare situate în proprietăţilor imobiliare situate în România, din
România, din transferul titlurilor de participare transferul titlurilor de participare, deţinute la o
deţinute la o persoana juridică română şi din persoană juridică română şi din transferul
transferul titlurilor de valoare. titlurilor de valoare emise de rezidenţi
români
venituri obţinute din România de persoana
juridică rezidentă într-un stat cu care România
are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri din activităţi desfăşurate de artişti şi
sportivi.
-----
venituri obţinute din România de persoane fizice
rezidente într-un stat cu care România are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri
în calitate de artişti sau sportivi.
venituri primite de persoane fizice nerezidente
care acţionează în calitatea lor de administrator,
-----
fondator sau membru al consiliului de
administraţie al unei persoane juridice române .
veniturile din pensii definite la art.99, în măsura
în care pensia lunară depăşeşte plafonul
-----
neimpozabil prevăzut la art.100 din Noul Cod
fiscal.
282
NOU!
In ceea ce priveste impozitul datorat, noutatea consta in introducerea cotei
de 5% pentru veniturile din dividende obtinute de la un rezident.
Conform art 229 din Noul Cod fiscal, se reintroduce scutirea de la impozit
pentru dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile române, dacă
instrumentele/titlurile de creanţă sunt emise în baza unui prospect aprobat de
autoritatea de reglementare competentă şi dobânda este plătită unei persoane care
nu este o persoană afiliată a emitentului instrumentelor/titlurilor de creanţă
respective.
Reţinerea impozitului din veniturile obţinute din România - artişti şi sportivi
Veniturile obţinute de artişti sau sportivi, persoane fizice sau juridice,

rezidenţi într-un stat membru al UE sau într-un stat cu care România are încheiată o
convenţie pentru evitarea dublei impuneri, pentru activităţile desfăşurate în această
calitate în România şi în condiţiile prevăzute în convenţie se impun cu o cotă de
16%, aplicată asupra veniturilor brute.
Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului, se
declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se
plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de
BNR pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi. Obligaţia
calculării, reţinerii, declarării şi plăţii impozitului la bugetul de stat revine plătitorului
de venit.
Persoana juridică rezidentă într-un stat membru al UE sau într-un stat cu care
România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care obţine venituri
din activităţi desfăşurate în România de artişti de spectacol sau sportivi poate opta
pentru regularizarea impozitului plătit prin declararea şi plata impozitului pe profit
pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în Titlul
II „Impozit pe profit”. Impozitul reţinut la sursă constituie plată anticipată în contul
impozitului anual pe profit și se scade din impozitul pe profit datorat.
Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un
stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care
realizează venituri din România în calitate de artist de spectacol sau ca sportiv, din
activităţile artistice şi sportive, indiferent dacă acestea sunt plătite direct artistului
sau sportivului ori unei terţe părţi care acţionează în numele acelui artist sau
sportiv poate opta pentru regularizarea impozitului plătit prin declararea şi plata
impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform
regulilor stabilite în Titlul IV „Impozit pe venit”. Impozitul reţinut la sursă constituie
plată anticipată în contul impozitului anual pe venit și se scade din impozitul pe venit
datorat.
283
Venituri din dividende
Codul fiscal prevede ca dividendele plătite de o persoană juridică română unei

persoane juridice rezidente într-un alt stat membru al UE sunt scutite de impozitul
pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi cu respectarea anumitor conditii.
NOU! Acest tratament nu se aplică unui demers sau unor serii de demersuri
care, fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a
obține un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentului articol,
nu sunt oneste având în vedere toate faptele și circumstanțele relevante. Un demers
poate cuprinde mai multe etape sau părți. Un demers sau o serie de demersuri sunt
considerate ca nefiind oneste în măsura în care nu sunt întreprinse din motive
comerciale valabile care reflectă realitatea economică. Aceste dispoziții se
completează cu prevederile existente în legislația internă sau în acorduri referitoare la
prevenirea evaziunii fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.
Alte prevederi

Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de
evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei UE, evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei UE,
nerezidentul are obligaţia de a prezenta nerezidentul are obligaţia de a prezenta
plătitorului de venit, în momentul realizării plătitorului de venit, în momentul plăţii
venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat venitului, certificatul de rezidenţă fiscală
de către autoritatea competentă din statul său de eliberat de către autoritatea competentă din statul
rezidenţă. său de rezidenţă.
Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă
a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri a impozitelor, cu excepţia plătitorilor de venituri
din salarii, au obligaţia să depună o declaraţie din salarii, au obligaţia să depună o declaraţie
privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru
fiecare beneficiar de venit la organul fiscal fiecare beneficiar de venit la organul fiscal
competent, până în ultima zi a lunii februarie competent, până în ultima zi a lunii februarie
inclusiv a anului curent pentru anul expirat. inclusiv a anului curent pentru anul expirat.
Declaraţia informativă se va depune de
către plătitorii de venit la organul fiscal
competent în format electronic. (NOU)
Se introduc art 233 si 234 prin care sunt
prezentate informatii cu privire la
Asocierile/entitatile transparente fiscal fără
personalitate juridică, constituite conform
----- legislaţiei din România, şi care desfăşoară
activitate în România si la asocierile/entitatile
nerezidente constituite conform legislaţiei unui
stat străin şi care desfăşoară activitate/obţine
venituri în/din România.
Intermediarii prin care persoanele fizice nerezidente obțin venituri din

transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români au următoarele obligaţii:
284
a. să solicite organului fiscal din România codul de identificare fiscală pentru
persoana nerezidentă care nu deţine acest număr;
b. să păstreze originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală
sau un alt document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are
atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui
stat, însoţit/ însoţită de o traducere autorizată în limba română;
c. să calculeze câştigul/pierderea la fiecare tranzacţie efectuată pentru
contribuabilul persoană fizică nerezidentă;
d. să calculeze totalul câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în
cursul anului pentru fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă;
e. să transmită în formă scrisă către fiecare contribuabil persoană fizică
nerezidentă informaţiile privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru
tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a
anului curent, pentru anul expirat;
f. să depună la organul fiscal competent declaraţia informativă privind totalul
câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi a lunii
februarie a anului curent, pentru anul expirat.
Persoana fizică nerezidentă NU are obligaţia de a declara câştigurile/pierderile,
pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, dacă prin convenţia de evitare a dublei
impuneri încheiată între România şi statul de rezidenţă al persoanei fizice nerezidente
nu este menţionat dreptul de impunere pentru România şi respectiva persoană
prezintă certificatul de rezidenţă fiscală.
285
I. Accize

Atunci când mai multe persoane sunt obligate să Atunci când mai multe persoane sunt obligate să
plătească aceeaşi datorie privind accizele, acestea plătească aceeaşi datorie privind accizele, acestea
sunt obligate să plătească în solidar acea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie,
datorie. iar fiecare dintre aceste persoane
poate fi urmărită pentru întreaga
datorie.
Nu se consideră eliberare pentru consum Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a
distrugerea totală sau pierderea iremediabilă de produselor accizabile aflate sub regim suspensiv
produse accizabile, dacă acestea intervin în timpul de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ţine de natura
în care se află într-un regim suspensiv de accize şi produselor sau ca urmare a unui caz fortuit ori
dacă: de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării
10.1. produsul nu este disponibil pentru a fi folosit de către autoritatea competentă, nu sunt
în România datorită vărsării, spargerii, considerate eliberare pentru consum.
incendierii, contaminării, inundaţiilor sau Produsele sunt considerate distruse total sau
altor cazuri de forţă majoră; pierdute iremediabil atunci când devin
10.2. produsul nu este disponibil pentru a fi folosit inutilizabile ca produse accizabile.
în România datorită evaporării sau altor Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă
cauze care reprezintă rezultatul natural al a produselor accizabile trebuie dovedită
producerii, deţinerii sau deplasării autorităţii competente. (NOU)
produsului;
10.3. distrugerea este autorizată de către
autoritatea competentă.
Produsele sunt considerate distruse total sau
pierdute iremediabil atunci când devin
inutilizabile ca produse accizabile.
Pentru motorina destinată utilizării în agricultură Pentru motorina destinată utilizării în agricultură
se aplică o acciză redusă. Nivelul şi condiţiile se poate aplica un nivel redus de accize.
privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin Nivelul şi condiţiile privind aplicarea accizei
hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului reduse se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la
Finanţelor Publice. propunerea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale.
Prevederi semnificative:
a) eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de
transportatorii de mărfuri și persoane; perioada de valabilitate a schemei de
ajutor de stat ar fi trebuit sa fie cuprinsa intre 15 iulie 2014 si 31 martie 2019
inclusiv;
b) eliminarea accizelor la titeiul din productia interna;
c) eliminarea din sfera de impozitare a accizelor a categoriei „alte produse
accizabile” (cafea, bijuterii din aur, arme, confecții din blanuri naturale, vehicule
a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3);
d) introducerea în sfera de aplicare a accizelor nearmonizate a:
286
- produselor din tutun încălzit care, prin încălzire emit un aerosol ce poate fi
inhalat, fără a avea loc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea
tarifară NC 2403 99 90;
- lichidelor cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui
dispozitiv electronic de tip „Țigaretă electronică”, cu încadrarea tarifară NC
3824 90 96.
e) reducerea cu 15,38% a accizelor pentru bere (de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la
3,3 lei / hl / 1grad Plato);
f) reducerea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase (de la 161,33 lei / hl produs la
47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la
213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs);
g) reducerea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei/hl alcool pur
la 3306,98 lei/hl alcool pur);
h) scăderea nivelului accizelor pentru produsele intermediare de la 781,77 lei/hl
de produs la 396,84 lei/hl de produs;
i) creșterea nivelului de accize pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38
lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs;
287
J. Impozitul pe constructii
Conform Legii 227/2015, impozitul pe constructii a fost eliminat incepând cu 1
ianuarie 2017. Ramane ca actualizarea vectorului fiscal al entitatilor sa fie efectuata
din oficiu de catre organul fiscal, avand in vedere ca aceasta obligatie fiscala a fost
eliminata.
OUG nr. 102/2013, publicată în MOf nr 703 din 15 noiembrie 2013, a introdus
incepand cu 1 ianuarie 2014 un nou titlu în Codul fiscal şi anume „Impozitul pe
construcţii”. Impozitul pe construcţii reprezintă venit al bugetului de stat şi se
administrează de către ANAF, nu de DITL.
Care sunt contribuabilii care datorează acest impozit?

Sunt supuse acestui impozit:
- persoanele juridice române (cu exceptia instituţiilor publice, institutelor
naţionale de cercetare dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte
persoane juridice fără scop patrimonial);
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România;
- persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei
europene.
În cazul operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are
utilizatorul (locatarul), iar în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea
de contribuabil o are locatorul.
Care este cota de impozitare?
In perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2014, cota de impozitare a fost de 1,5%

şi s-a aplicat asupra construcţiilor prevăzute în grupa 1 din Catalogul cu duratele
normale de funcţionare a mijloacelor fixe, dintre care mentionam cateva exemple:
- construcţii agricole, industriale, pentru transporturi, poştă şi telecomunicaţii,
hidrotehnice, pentru afaceri, comerţ, depozitare, pentru transportul energiei
electrice;
- sere, solarii, ciupercării;
- platforme, turnuri si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie
mobila, radio, tv;
- constructii pentru transportul energiei electrice;
- iazuri pentru decantarea sterilului, helestee, iazuri, bazine;
- lacuri artificiale de acumulare si canale de irigatii;
- statii si posturi de transformare, statii de conexiuni;
- centrale hidroelectrice, centrale termoelectrice si nuclearo – electrice;
- sonde de titei, gaze si sare;
- rampe de incarcare – descarcare;
- baraje, jgheaburi pentru piscicultura;
- piste si platforme din beton;
288
- infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi,
cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc);
- linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse,
console).
ATENTIE! Incepand cu 1 ianuarie 2015, impozitul pe construcţii se calculează
prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii brute a construcţiilor detinute.
Dacă impozitul pe clădiri suportat în relaţia cu DITL se stabileşte prin hotărâre a
consiliului local din fiecare zonă, cota de impozitare a construcţiilor speciale este fixă,
indiferent de locaţie.
Care este baza de impozitare?
In anul 2014, baza de impozitare a fost reprezentata de valoarea construcţiilor

existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului
anterior, din care s-a scazut:
 valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau
extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în
proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
 valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2.9. „Terase pe arabil, plantaţii pomicole
şi viticole”; şi
 valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare,
consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în
concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează
impozit pe cladiri.
ATENŢIE! Reţineţi faptul că NU se datorează impozit pe construcţii în cazul

clădirilor pentru care se achită deja impozit la taxele locale.
ATENŢIE!!! In anul 2014, lucrările de amenajare, modernizare la spatiile

inchiriate in valoare de sub 25% din valoarea clădirii si care nu au fost notificate
proprietarilor au fost supuse impozitului pe construcţii.
Pentru clădirile scutite de impozit pe clădiri, conform art. 250 din Codul fiscal, s-
a datorat impozit pe construcţii.
De asemenea, in anul 2014, deducerea valorii lucrărilor de reconstruire,
modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în
concesiune, aflate în administrare ori în folosință, se justifica prin documentația
corespunzătoare care atesta comunicarea acestei valori către proprietar.
ANUL 2015:
Începând cu anul 2015, impozitul pe construcţii se aplica la construcţiile
existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din
care se scade si:
e) valoarea clădirilor din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice care nu
beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri;
289
f) valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare
sau extindere la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă,
indiferent daca proprietar e persoana juridica sau fizica si fara a se mai tine cont
de plafonul de 25% asa cum s-a procedat in anul 2014;
g) valoarea construcţiilor situate în afara frontierei de stat a României;
h) valoarea construcţiilor deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii;
i) valoarea construcţiilor din domeniul public al statului şi care fac parte din baza
materială de reprezentare şi protocol, precum şi cele din domeniul public şi
privat al statului, închiriate sau date în folosinţă instituţiilor publice, construcţii
administrate de RAAPPS.
In anul 2016, in baza de impozitare NU se mai regaseste subgrupa 1.2
„Construcţii agricole”, cateva exemple fiind: silozuri, patule, sere, solarii, cladiri
agrozootehnice.
Impozitul se recalculează dacă baza de impozitare se modifică în cursul anului?

În situaţia în care, în cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de
majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare
construcţiilor, impozitul pe construcţii NU se recalculează. Aceste modificări sunt luate
în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul
următor.
Această prevedere poate fi de bun augur pentru o entitate sau dimpotrivă.
De exemplu, dacă în cursul anului o societate cumpără sau construieşte şi dă în
folosinţă o construcţie, va datora impozit pe aceasta începând cu anul următor. Însă, în
situaţia inversă în care în cursul anului se casează sau se vând construcţii, impozitul nu
se recalculează şi societatea va achita suma aferentă întregului an.
Care sunt declaraţiile care trebuie depuse de o entitate care deţine construcţii?
Entităţile care la 31 decembrie deţin pentru prima data construcţii speciale,
trebuie ca până la data de 31 ianuarie a anului urmator să depună la organul fiscal
Declaraţia de menţiuni 010, prin care îşi modifica vectorul fiscal.
Vă reamintim că în MOf din 16 ianuarie 2014 a fost publicat OMFP 35/2014 prin
care a fost modificat Formularul 010. Practic, între categoriile de obligaţii fiscale de
declarare, cu caracter permanent, care se înscriu în vectorul fiscal a fost adăugat şi
impozitul pe construcţii.
Impozitul se declară până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se
datorează prin Declaraţia 100.
Care este termenul de plată pentru impozitul pe construcţii?

Plata se efectuează în 2 rate egale, până la datele de 25 mai şi 25 septembrie,
inclusiv.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu
anul fiscal următor, iar cei care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a
declara şi plăti impozitul până la data încheierii perioadei din an în care persoana
juridică a existat.
290
K. Codul de procedura fiscala
In MOf nr 547 din 23 iulie 2015 a fost publicata Legea 207/2015 – Noul Cod de
procedura fiscala, care va intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, moment in care OG
92/2003 va fi abrogata.
In continuare, va prezentam modificarile pe care noi le-am considerat a fi cele
mai semnificative fata de legislatia curenta. Legea este structurata in mod diferit, cu
titluri și capitole distincte.
1. Modificarea dobanzii si a penalitatilor in cazul creantelor fiscale
In ceea ce priveste sanctionarea entitatilor care nu isi achita la timp obligatiile

fiscale, exista cele 3 componente:
- dobanda;
- penalitatea de intarziere; si
- penalitatea de nedeclarare.
a. Dobanda
Dobanda este o obligație fiscală accesorie reprezentând echivalentul

prejudiciului creat titularului creanței fiscale principale ca urmare a neachitării la
scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale.
Dobanda se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat
următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv.
Pana la 31 decembrie 2015, nivelul dobanzii a fost de 0,03%/zi de intarziere.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, nivelul dobânzii este de 0,02% pentru fiecare zi
de întârziere.
b. Penalitatea de intarziere
Penalitatile de intarziere sunt acele obligații fiscale accesorii reprezentând

sancțiunea pentru neachitarea la scadență de către debitor a obligațiilor fiscale
principale.
Ca si in cazul dobanzii, penalitățile de întârziere se stabilesc pentru fiecare zi de
întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data
stingerii sumei datorate, inclusiv. Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de
plată a dobânzilor.
Pana la 31 decembrie 2015, nivelul penalității de întârziere a fost de 0,02%/zi
de intarziere.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, nivelul penalității de întârziere este de 0,01%
pentru fiecare zi de intarziere.
Aceasta penalitate nu se aplică pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate
de contribuabil și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere.
291
c. Penalitatea de nedeclarare
Penalitatea de nedeclarare este obligația fiscală accesorie reprezentând

sancțiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă, în declarații de impunere, a
impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale. Aplicarea penalităţii de nedeclarare nu
înlătură obligaţia de plată a dobânzilor.
Este important de precizat ca aceste penalitati se vor aplica doar creanțelor

fiscale născute după data de 1 ianuarie 2016. Si in anii trecuti au mai existat tentative
de introducere a unei astfel de sanctiuni, dar ulterior s-a renuntat la idee.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate
sau declarate incorect de entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin
decizii de impunere, se datoreaza o penalitate de nedeclarare de 0,08%/zi.
Penalitatea de nedeclarare se stabileste începând cu ziua imediat următoare
scadenţei şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligaţiile fiscale
principale nedeclarate sau declarate incorect de contribuabil şi stabilite de organul de
inspecţie fiscală prin decizii de impunere.
La cererea entitatii, penalitatea de nedeclarare se reduce cu 75%, dacă

obligaţiile fiscale principale stabilite prin decizie:
a) se sting prin plată sau compensare, până la termenul prevăzut de lege, astfel:
- dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 1—15 din lună,
termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare, inclusive;
- dacă data comunicării deciziei este cuprinsă în intervalul 16—31 din lună,
termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare, inclusiv
b) sunt eşalonate la plată (reducerea se acordă la finalizarea eşalonării la plată).
Atentie! Penalitatea de nedeclarare se majorează cu 100% în cazul în care

obligaţiile fiscale principale au rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune
fiscală, constatate de organele judiciare.
Exista si un prag de semnificatie de care se va tine cont. Organul fiscal nu va
stabili penalitatea de nedeclarare dacă aceasta va fi mai mică de 50 lei.
Penalitatea de nedeclarare NU se aplică dacă obligaţiile fiscale principale

nedeclarate sau declarate incorect rezultă din aplicarea unor prevederi ale legislaţiei
fiscale de către contribuabil, potrivit interpretării organului fiscal cuprinse în norme,
instrucţiuni, circulare sau opinii comunicate contribuabilului de către organul fiscal
central.
In raportul de inspectie fiscala se va consemna si se va motiva aplicarea sau

neaplicarea penalităţii de nedeclarare. Contribuabilul are dreptul să își prezinte, în
scris, punctul de vedere cu privire la constatările organului de inspecție fiscală, în
termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale. În cazul
292
marilor contribuabili termenul de prezentare a punctului de vedere este de cel mult 7
zile lucrătoare. Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul
conducătorului organului de inspecție fiscală
Important! În situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de
organul de inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va
aplica doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea
contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei.
Penalitatea de nedeclarare nu poate fi mai mare decât nivelul creanţei fiscale
principale la care se aplică, cu excepţia situaţiei în care obligaţiile fiscale principale au
rezultat ca urmare a săvârşirii unor fapte de evaziune fiscală.
Tabel comparativ
Element Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016
Dobanda 0,03%/zi 0,02%/zi
Penalitatea de intarziere 0,02%/zi 0,01%/zi
Penalitatea de nedeclarare - 0,08%/zi
d. Majorari de intarziere
Conform definitiei din Noul Cod de procedura fiscala, majorarea de întârziere

este obligaţia fiscală accesorie reprezentând echivalentul prejudiciului creat titularului
creanţei fiscale principale, precum şi sancţiunea, ca urmare a neachitării la scadenţă,
de către debitor, a obligaţiilor fiscale principale.
In cazul obligatiilor datorate si neachitate pana la scadenta bugetelor locale se
datoreaza majorari de intarziere. Nivelul acestora se reduce de la 2%/luna, la
1%/luna:

Nivelul majorării de întârziere este de 2% din Nivelul majorării de întârziere este de 1% din
cuantumul obligaţiilor fiscale principale cuantumul obligaţiilor fiscale principale
neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună neachitate în termen, calculată pentru fiecare
sau fracţiune de lună, începând cu ziua imediat lună sau fracţiune de lună, începând cu ziua
următoare termenului de scadenţă şi până la data imediat următoare termenului de scadenţă şi
stingerii sumei datorate inclusiv. până la data stingerii sumei datorate inclusiv.
2. Principii generale de conduită
Principiile generale de conduită în administrarea creanţelor fiscale se regasesc

detaliat la art 4-12 in Noul Cod de procedura fiscala, fiind aduse completari fiecaruia
dintre ele.
293
Principiul legalităţii
Creanţele fiscale şi obligaţiile corespunzătoare ale
contribuabilului sunt cele prevăzute de lege.
Procedura de administrare a creanţelor fiscale se desfăşoară
----- în conformitate cu dispoziţiile legii.
Organul fiscal are obligaţia de a asigura respectarea
dispoziţiilor legale privind realizarea drepturilor şi
obligaţiilor contribuabilului sau ale altor persoane implicate
în procedură.
Exercitarea dreptului de apreciere Exercitarea dreptului de apreciere
Organul fiscal este îndreptăţit să Organul fiscal este îndreptăţit să aprecieze, în limitele
aprecieze, în limitele atribuţiilor şi atribuţiilor şi competenţelor ce îi revin, relevanţa stărilor de
competenţelor ce îi revin, relevanţa fapt fiscale prin utilizarea mijloacelor de probă prevăzute de
stărilor de fapt fiscale şi să adopte lege şi să adopte soluţia întemeiată pe prevederile legale,
soluţia admisă de lege, întemeiată pe precum şi pe constatări complete asupra tuturor
constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză raportat la momentul
împrejurărilor edificatoare în cauză. luării unei decizii.
În exercitarea dreptului său de apreciere, organul fiscal
trebuie să ia în considerare opinia emisă în scris de organul
fiscal competent respectivului contribuabil în cadrul activității
de asistență și îndrumare a contribuabililor, precum și soluția
adoptată de organul fiscal în cadrul unui act administrativ
fiscal sau de instanța judecătorească, printr-o hotărâre
definitivă, emisă anterior, pentru situații de fapt similare la
același contribuabil/plătitor.
În situaţia în care organul fiscal constată că există diferenţe
între starea de fapt fiscală a contribuabilului şi informaţiile
avute în vedere la emiterea unei opinii scrise sau a unui act
administrativ fiscal la acelaşi contribuabil, organul fiscal are
dreptul să consemneze constatările în conformitate cu situaţia
fiscală reală şi cu legislaţia fiscală şi are obligaţia să
menţioneze în scris motivele pentru care nu ia în considerare
opinia prealabilă.
Organul fiscal îşi exercită dreptul de apreciere în limitele
rezonabilităţii şi echităţii, asigurând o proporţie justă între
scopul urmărit şi mijloacele utilizate pentru atingerea
acestuia.
Ori de câte ori organul fiscal trebuie să stabilească un termen
pentru exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii
de către contribuabil, acesta trebuie să fie rezonabil, pentru a
da posibilitatea contribuabilului să-şi exercite dreptul sau să-
şi îndeplinească obligaţia. Termenul poate fi prelungit, pentru
motive justificate, cu acordul conducătorului organului fiscal.
Buna-credinţă Buna-credinţă
Relaţiile dintre contribuabili şi Relaţiile dintre contribuabil şi organul fiscal trebuie să fie
organele fiscale trebuie să fie fundamentate pe bună-credinţă.
fundamentate pe bună-credinţă, în Contribuabilul trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile şi să-şi
scopul realizării cerinţelor legii. exercite drepturile potrivit scopului în vederea căruia au fost
recunoscute de lege şi să declare corect datele şi informaţiile
privitoare la obligaţiile fiscale datorate.
294
Organul fiscal trebuie să respecte drepturile contribuabilului
în fiecare procedură de administrare a creanţelor fiscale aflată
în derulare.
Buna-credinţă a contribuabililor se prezumă,
până când organul fiscal dovedeşte contrariul.
Criteriile economice Prevalenţa conţinutului economic

Veniturile, alte beneficii şi valori Veniturile, alte beneficii şi elemente patrimoniale sunt supuse
patrimoniale sunt supuse legii fiscale legislaţiei fiscale indiferent dacă sunt obţinute din acte sau
indiferent dacă sunt obţinute din fapte ce îndeplinesc sau nu cerinţele altor dispoziţii legale.
activităţi ce îndeplinesc sau nu
cerinţele altor dispoziţii legale. Situaţiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se
Situațiile de fapt relevante din punct apreciază de organul fiscal în concordanță cu realitatea lor
de vedere fiscal se apreciază de economică, determinată în baza probelor administrate în
organul fiscal după conținutul lor condiţiile prezentului cod.
economic. Atunci când există diferenţe între fondul sau natura
economică a unei operaţiuni sau tranzacţii şi forma sa
juridică, organul fiscal apreciază aceste operațiuni sau
tranzacții, cu respectarea fondului economic al acestora.
Organul fiscal stabileşte tratamentul fiscal al unei
operaţiuni având în vedere doar prevederile legislaţiei
fiscale, tratamentul fiscal nefiind influenţat de faptul că
operaţiunea respectivă îndeplineşte sau nu cerinţele altor
prevederi legale.
3. Interpretarea legii
Interpretarea reglementărilor fiscale trebuie să respecte voinţa legiuitorului așa

cum este exprimată în lege, aspect prevazut si inainte de 1 ianuarie 2016.
Noul Cod aduce completari insa. În cazul în care voința legiuitorului nu reiese
clar din textul legii, la stabilirea voinței legiuitorului se ține seama de scopul emiterii
actului normativ astfel cum acesta reiese din documentele publice ce însoțesc actul
normativ în procesul de elaborare, dezbatere și aprobare.
Prevederile legislației fiscale se interpretează unele prin altele, dând fiecăreia
înțelesul ce rezultă din ansamblul legii. Prevederile legislației fiscale susceptibile de
mai multe înţelesuri se interpretează în sensul în care corespund cel mai bine
obiectului și scopului legii.
Prevederile legislației fiscale se interpretează în sensul în care pot produce
efecte, iar nu în acela în care nu ar putea produce niciunul.
Dacă după aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus,
prevederile legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în
favoarea contribuabilului. Este vorba despre principiul „in dubio contra fiscum”
care se aplica si in alte state, conform caruia orice dubiu asupra existenței faptului
impozabil, asupra naturii acestuia, sau asupra normei aplicabile, susceptibilă de
interpretări ambigue sau multiple, profită contribuabilului.
295
4. Termenul de soluţionare a cererilor contribuabililor

Cererile depuse de către contribuabil, inclusiv in cazul solicitarii la rambursare a
TVA, se soluţionează de către organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, sunt necesare informaţii
suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu
perioada cuprinsă între data solicitării şi data primirii informaţiilor solicitate.

Cererile depuse de către contribuabil la organul fiscal, inclusiv in cazul solicitarii
la rambursare a TVA, se soluţionează de către acesta în termen de 45 de zile de la
înregistrare.
În situaţiile în care, pentru soluţionarea cererii, este necesară administrarea de
probe suplimentare relevante pentru luarea deciziei, acest termen se prelungeşte cu
perioada cuprinsă între data solicitării probei şi data obţinerii acesteia, dar nu mai
mult de:
a) 2 luni, în cazul în care sunt solicitate probe suplimentare de la contribuabilul
solicitant;
b) 3 luni, în cazul în care sunt solicitate probe suplimentare de la autorități sau
instituții publice ori de la terțe persoane din România;
c) 6 luni, în cazul în care sunt solicitate probe suplimentare de la autorități fiscale
din alte state, potrivit legii.
În situațiile prevăzute la lit. b) și c), organul fiscal are obligația să înștiințeze

contribuabilul cu privire la prelungirea termenului de soluționare a cererii, iar in
situația prevăzută la lit. a), termenul de 2 luni poate fi prelungit de organul fiscal la
cererea contribuabilului.
În situaţia în care, pe baza analizei de risc, soluţionarea cererii necesită efectuarea
inspecţiei fiscale, termenul de soluţionare a cererii este de cel mult 90 de zile de la
înregistrarea cererii, prevederile de mai sus aplicâdu-se în mod corespunzător. În
acest caz contribuabilul este notificat cu privire la termenul de soluționare aplicabil în
termen de 5 zile de la finalizarea analizei de risc. Inspecţia fiscală pentru soluţionarea
cererii este o inspecţie fiscală parţială.
5. Registrul contribuabililor/plătitorilor inactivi/reactivaţi
Contribuabilul persoană juridică, sau orice entitate fără personalitate juridică

este declarat inactiv şi îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele
inactivităţii dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) nu îşi îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie
declarativă prevăzută de lege;
296
b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor
date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal
identificarea acestuia;
c) organul fiscal central constatată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;
d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului; (NOU)
e) durata de funcționare a societății este expirată; (NOU)
f) societatea nu mai are organe statutare; (NOU)
g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată. (NOU)
În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

împlinirea termenului de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea
termenului legal de depunere a declaraţiei.
În cazurile prevăzute la lit. f) şi g), declararea în inactivitate se va face după
împlinirea termenului de 30 zile de la comunicarea către contribuabil a unei
notificări referitoare la situaţiile respective.
Contribuabilul declarat inactiv se reactivează dacă sunt îndeplinite, cumulativ,

- îşi îndeplinește toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;
- nu înregistrează obligaţii fiscale restante;
- organul fiscal central constată că funcţionează la domiciliul fiscal declarat.
În cazul contribuabilului prevăzut la lit. d)-g), în vederea reactivării, pe lângă
condiţiile de mai sus, trebuie să nu se mai afle în situația pentru care a fost declarat
inactiv, conform mențiunilor înscrise în registrele în care a fost înregistrat.
6. Termenul de prescripţie - Art 110

Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii Dreptul organului fiscal de a stabili creanţe fiscale
fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului
cazului în care legea dispune altfel. în care legea dispune altfel.
Termenul de prescripţie începe să curgă de la Termenul de prescripţie începe să
data de 1 ianuarie a anului următor celui în curgă de la data de 1 iulie a anului
care s-a născut creanţa fiscală, dacă legea nu
dispune altfel.
următor celui pentru care se datorează
obligația fiscală, dacă legea nu dispune
Dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în altfel. (NOU)
termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă Dreptul de a stabili creanţe fiscale se prescrie în
din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă
penală. Termenul de 10 ani curge de la data din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea
săvârşirii faptei ce constituie infracţiune penală. Termenul de 10 ani curge de la data
sancţionată ca atare printr-o hotărâre săvârşirii faptei ce constituie infracţiune
judecătorească definitivă. sancţionată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă.
297
Astfel, pentru impozitele aferente lunii martie 2016, avand scadenta pe 25
aprilie 2016, termenul de prescriptie incepe de la 1 iulie 2017 si se incheie la 30 iunie
2022. Rezulta o perioada reala de prescriptie de 6 ani si 2 luni.
7. Inspectia fiscala
Formele de inspecţie fiscală sunt:

a) inspecţia fiscală generală - activitatea de verificare a modului de îndeplinire a
tuturor obligaţiilor fiscale şi a altor obligaţii prevăzute de legislaţia fiscală şi
contabilă ce revin unui contribuabil, pentru o perioadă de timp determinată;
b) inspecţia fiscală parţială - activitatea de verificare a modului de îndeplinire a
uneia sau mai multor obligaţii fiscale precum şi a altor obligaţii prevăzute de
legislaţia fiscală şi contabilă, ce revin unui contribuabil pentru o perioadă de
timp.
Organul de inspecţie fiscală decide asupra efectuării unei inspecţii
fiscale generale sau parţiale, pe baza analizei de risc. (NOU)
Pentru efectuarea inspecţiei fiscale se pot folosi următoarele metode de

control:
a) verificarea prin sondaj - activitatea de verificare selectivă a documentelor şi
operaţiunilor semnificative, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi
de plată a obligaţiilor fiscale;
b) verificarea exhaustivă - activitatea de verificare a tuturor documentelor şi
operaţiunilor, care stau la baza modului de calcul, de evidenţiere şi de
plată a obligaţiilor fiscale; (NOU)
c) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilităţii şi a
surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză,
evaluare şi testare asistate de instrumente informatice specializate;
Selectarea documentelor şi a operaţiunilor semnificative se
apreciază de inspector.
Perioada supusă inspecţiei fiscale

Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul Inspecţia fiscală se efectuează în cadrul
termenului de prescripţie a dreptului de a stabili termenului de prescripţie a dreptului de a stabili
obligaţii fiscale. creanţe fiscale.
La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei Perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la
fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate sfârşitul perioadei controlate anterior, în
anterior, în condiţiile incadrarii in termenul de condiţiile incadrarii in termenul de
prescriptie. prescriptie.
298
ELIMINAT
La celelalte categorii de contribuabili inspecţia
fiscală se efectuează asupra creanţelor născute în
ultimii 3 ani fiscali pentru care există obligaţia
depunerii declaraţiilor fiscale. Inspecţia fiscală se
poate extinde pe perioada de prescripţie a
dreptului de a stabili obligaţii fiscale, dacă este
identificată cel puţin una dintre următoarele
situaţii:
a) există indicii privind diminuarea impozitelor,
taxelor, contribuţiilor şi a altor sume
datorate bugetului general;
b) nu au fost depuse declaraţii fiscale în
interiorul termenului de prescripţie;
c) nu au fost îndeplinite obligaţiile de plată a
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor
sume datorate bugetului general.
Dacă inspecția fiscală nu începe la 15 zile de la Dacă inspecţia fiscală nu poate începe în termen
data prevăzută în aviz, contribuabilul va fi de cel mult 5 zile lucrătoare de la data
înștiințat, în scris, asupra noii date de începere a prevăzută în aviz, contribuabilul este înştiinţat, în
inspecției fiscale scris, asupra noii date de începere a inspecţiei
fiscale.
Durata efectuării inspecţiei fiscale

Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de Durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită
organele de inspecţie fiscală sau, după caz, de de organul de inspecţie fiscală, în funcţie de
compartimentele de specialitate ale autorităţilor obiectivele inspecţiei, şi nu poate fi mai mare de:
administraţiei publice locale, în funcţie de a) 180 de zile pentru contribuabilii mari,
obiectivele inspecţiei, şi nu poate fi mai mare de precum şi pentru contribuabilii care au sedii
3 luni. secundare, indiferent de mărime;
b) 90 de zile pentru contribuabilii mijlocii;
În cazul marilor contribuabili sau al celor care au c) 45 de zile pentru ceilalţi contribuabili.
sedii secundare, durata inspecţiei nu poate fi mai
mare de 6 luni. În cazul în care inspecţia fiscală nu se finalizează
într-o perioadă reprezentând dublul perioadei
de mai sus, inspecția fiscală încetează, fără a se
emite raport de inspecţie fiscală şi decizie de
impunere sau decizie de nemodificare a bazei de
impunere.
În acest caz, organul de inspecţie fiscală poate
relua inspecţia, cu aprobarea organului ierarhic
superior celui care a aprobat inspecţia fiscala
iniţială, o singură dată pentru aceeaşi perioadă şi
aceleaşi obligaţii fiscale.
Raportul de inspecție fiscală stă la baza emiterii: Raportul de inspecţie fiscală stă la baza emiterii:
a) deciziei de impunere, pentru diferențe de a) deciziei de impunere, pentru diferenţe în
obligații fiscale aferente perioadelor plus sau în minus de obligaţii fiscale
verificate; principale aferente diferențelor de baze de
299
b) deciziei de nemodificare a bazei de impunere, impozitare;
dacă nu se constată diferențe de obligații b) deciziei de nemodificare a bazelor de
fiscale. impozitare, dacă nu se constată diferenţe ale
bazelor de impozitare şi respectiv de obligaţii
fiscale principale;
c) deciziei de modificare a bazelor de
impozitare dacă se constată diferenţe ale
bazelor de impozitare dar fără stabilirea
de diferenţe de obligaţii fiscale principale.
(NOU)
Deciziile se comunică în termen de 30 de zile Deciziile se emit în termen de cel mult 25
lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale.
de zile lucrătoare de la data încheierii
inspecţiei fiscale.
Intocmirea punctului de vedere la incheierea inspectiei fiscale

Contribuabilul are dreptul să își prezinte, în scris, Contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris,
punctul de vedere cu privire la constatările punctul de vedere cu privire la constatările
inspecției fiscale, în termen de 3 zile lucrătoare organului de inspecţie fiscală, în termen de cel
de la data încheierii inspecției fiscale. mult 5 zile lucrătoare de la data încheierii
inspecţiei fiscale.
În cazul marilor contribuabili termenul de
prezentare a punctului de vedere este de cel
mult 7 zile lucrătoare. Termenul poate fi
prelungit pentru motive justificate cu acordul
conducătorului organului de inspecţie fiscală.
Decizia de impunere provizorie – (NOU)
Pe perioada desfăşurării inspecţiei fiscale, organul de inspecţie fiscală emite

decizii de impunere provizorii pentru obligaţiile fiscale principale suplimentare
aferente unei perioade şi unui tip de obligaţie verificată.
În acest caz, NU se întocmeşte raport de inspecţie fiscală. Organul fiscal
informeză în cel mult 5 zile lucrătoare, contribuabilul cu privire la finalizarea unei
perioade fiscale și a unui tip de obligație fiscală verificată.
Deciziile de impunere provizorii se emit la cererea contribuabilului, în scopul
plăţii obligaţiilor fiscale suplimentare. Sumele stabilite prin decizie de impunere
provizorie se regularizează în decizia de impunere finala.
Controlul inopinat
Controlul inopinat este efectuat fără înştiinţarea prealabilă a contribuabilului si

constă în:
a) verificarea faptică şi documentară, în principal, ca urmare a unor informaţii cu
privire la existenţa unor fapte de încălcare a legislaţiei fiscale;
300
b) verificarea documentelor şi operaţiunilor impozabile ale unui contribuabil, în
corelaţie cu cele deţinute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal,
denumită control încrucişat;
c) verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situaţia
fiscală faptică, precum şi constatarea, analizarea şi evaluarea unui risc fiscal
specific.
Durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului
de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30 de
zile.
Pentru aceleaşi operaţiuni şi obligaţiile fiscale aferente acestora NU se poate
derula concomitent şi un control inopinat cu o inspecție fiscală derulată la acelaşi
contribuabil.
Contribuabilul îşi poate exprima punctul de vedere faţă de constatările
menţionate în procesul-verbal emis de organul fiscal în termen de 5 zile lucrătoare
de la comunicare.
8. Esalonarea la plata (Art 184-209)
In cazul obligatiilor administrate de organul fiscal central, eșalonarea la plată

se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 5 ani si nu se acordă pentru obligaţiile
fiscale în sumă totală mai mică de 500 lei în cazul persoanelor fizice şi 5.000 lei în
cazul persoanelor juridice.
În cazul în care în perioada dintre data eliberării certificatului de atestare
fiscală şi data comunicării deciziei de eşalonare la plată debitorul efectuează plăţi în
conturile bugetare aferente tipurilor de creanţe fiscale ce fac obiectul eşalonării la
plată, se sting mai întâi obligaţiile exigibile în această perioadă şi apoi obligaţiile
cuprinse în certificatul de atestare fiscală
Pentru obligaţiile fiscale eşalonate/amanate la plată de până la 5.000 lei în cazul
persoanelor fizice şi, respectiv, 20.000 lei în cazul persoanelor juridice, NU este
necesară constituirea de garanţii.
Pe perioada pentru care au fost acordate eşalonări la plată, pentru obligaţiile
fiscale eşalonate la plată se datorează şi se calculează dobânzi la nivelul de 0,02%/zi.
Prin excepţie, nivelul dobânzii este de 0,015% pentru fiecare zi de întârziere, în
situaţia în care debitorul constituie întreaga garanţie sub forma scrisorii de garanţie
și/sau poliței de asigurare de garanție şi/sau consemnare de mijloace băneşti la o
unitate a Trezoreriei Statului.
In cazul obligatiilor administrate de organul fiscal local, eșalonarea la plată se

acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani, iar amânarea la plată se acordă pe o perioadă
de cel mult 6 luni, dar care nu poate depăşi data de 20 decembrie a anului fiscal în
care se acordă.
Pe perioada pentru care au fost acordate amânări sau eșalonări la plată, pentru
obligațiile fiscale principale eșalonate sau amânate la plată, se datorează majorări de
301
întârziere de 0,5% pe lună sau fracțiune de lună, reprezentând echivalentul
prejudiciului.
Pe perioada eşalonării și/sau amânării la plată, un procent de 50% din
majorările de întârziere reprezentând componenta de penalitate a acestora, aferente
obligaţiilor fiscale eşalonate sau amânate la plată, se amână la plată. În situaţia în care
sumele eșalonate sau amânate au fost stinse în totalitate, majorările de întârziere
amânate la plată se anulează.
9. Soluţionarea contestaţiilor formulate

Contestaţia se va depune în termen de 30 de zile Contestaţia se depune în termen de 45 de
de la data comunicării actului administrativ fiscal, zile de la data comunicării actului administrativ
sub sancţiunea decăderii. fiscal, sub sancţiunea decăderii.
Contestatorul poate solicita organului de
soluţionare competent susţinerea orală a
contestaţiei.
În acest caz, organul de soluţionare fixează un
termen pentru care convoacă, la sediul său,
----- contestatorul şi reprezentantul organului
fiscal emitent al actului administrativ fiscal
contestat. Această solicitare poate fi adresată
organului de soluţionare competent în termen de
cel mult 30 de zile de la data înregistrării
contestaţiei sub sancţiunea decăderii.
Organul de soluţionare competent poate La cererea contestatorului, organul de
suspenda procedura, la cerere, dacă sunt motive soluţionare competent suspendă procedura, şi
întemeiate. stabileşte termenul până la care aceasta se
La aprobarea suspendării, organul de soluţionare suspendă.
competent va stabili şi termenul până la care se Termenul de suspendare nu poate fi
suspendă procedura. mai mare de 6 luni de la data acordării.
Suspendarea poate fi solicitată o singură dată. Suspendarea poate fi solicitată o singură dată.
Instanţa competentă poate suspenda executarea, Instanţa competentă poate suspenda executarea,
dacă se depune o cauţiune de până la 20% din dacă se depune o cauţiune, după cum urmează:
cuantumul sumei contestate, iar în cazul cererilor a) de 10%, dacă această valoare este până la
al căror obiect nu este evaluabil în bani, o 10.000 lei;
cauţiune de până la 2.000 lei. b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte
10.000 lei;
c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte
100.000 lei;
d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce
depăşeşte 1.000.000 lei.
În cazul suspendării executării actului

administrativ fiscal, dispusă de instanţele de
judecată, toate efectele actului administrativ fiscal
sunt suspendate până la încetarea acesteia și
obligațiile fiscale nu se înscriu în certificatul
302
de atestare fiscală.
In cazul în care instanța judecătorească de
contencios administrativ admite cererea
contribuabilului de suspendare a executării
actului administrativ fiscal, nu se datorează
penalități de întârziere pe perioada
suspendării.
În cazul creanțelor administrate de organul fiscal
local, pe perioada suspendării se datorează
majorări de întârziere de 0,5% pe lună
sau fracțiune de lună, reprezentând echivalentul
prejudiciului.
Suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și

fără nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a
fost introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de
soluționare a contestației.
În situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data

depunerii contestaţiei contestatorul se poate adresa instanţei de contencios
administrativ competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen
nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluționare a contestației este
suspendată. (NOU)
10. Contraventii
Noul Cod de procedura fiscala reduce amenzile aplicabile persoanelor juridice

care nu se incadreaza in categoria contrbuabililor mijlocii si mari. Iata cateva dintre
cele mai frecvente contraventii si sanctiunile aplicate:
Inainte de 1 Dupa 1 ianuarie

Contraventie
ianuarie 2016 2016
a) nedepunerea de către contribuabil la
termenele prevăzute de lege a
declaraţiilor de înregistrare fiscală, de
radiere a înregistrării fiscale sau de Contribuabili mijlocii şi
Persoane juridice:
menţiuni mari:
amendă = (1.000 - 5.000
b) neîndeplinirea de către contribuabil la amendă = (1.000 - 5.000
lei)
termen a obligaţiilor de declarare lei)
prevăzute de lege, a bunurilor şi
Persoane fizice:
veniturilor impozabile sau, după caz, a Persoane fizice + alte
amendă = (500 - 1.000 lei)
impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a persoane juridice:
altor sume, precum şi orice informaţii în amendă = (500 - 1.000 lei)
legătură cu impozitele, taxele,
contribuţiile, bunurile şi veniturile
impozabile, dacă legea prevede
declararea acestora
303
e) nerespectarea de către contribuabil a
Contribuabili mijlocii şi
obligaţiilor de întocmire a dosarului
Persoane juridice: mari:
preţurilor de transfer în condiţiile şi la
amendă = (12.000 - 14.000 amendă = (12.000 - 14.000
termenele impuse, precum şi
lei) lei)
nerespectarea de către contribuabil a
obligaţiei de a prezenta dosarul preţurilor
Persoane fizice: Persoane fizice + alte
de transfer la solicitarea organului fiscal
amendă = (2.000 – 3.500 persoane juridice:
central
lei) amendă = (2.000 – 3.500
lei)
s) efectuarea de operaţiuni
intracomunitare de către persoanele care amendă = (1.000 - 5.000 amendă = (1.000 - 5.000
au obligaţia înscrierii în ROI fără a fi lei) lei)
înscrise
In cazul Declaratiilor recapitulative 390, contraventiile si sanctiunile aplicate nu

se modifica, astfel incat. Constituie contravenţii:
a) nedepunerea la termenul legal a Declaraţiei 390 se sanctioneaza cu amendă de
la 1.000 lei la 5.000 lei;
b) depunerea Declaraţiei 390 incorecta sau incompleta se sanctioneaza cu
amendă de la 500 lei la 1.500 lei.
Nu se sancţionează contravenţional:
a) persoanele care corectează Declaraţia 390 până la termenul legal de depunere
a următoarei declaraţii recapitulative, dacă constatarea depunerii incorecte
sau incomplete NU a fost constatată de organul fiscal anterior corectării;
b) persoanele care, ulterior termenului legal de depunere, corectează declaraţiile
ca urmare a unui fapt neimputabil persoanei impozabile.
Plata amenzii in 48 de ore

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia
jumătate din minimul amenzii, agentul constatator făcând menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal.
11. Alte prevederi
Iata in continuare o serie de aspecte semnificative cu privire la aplicarea Noului

Cod de procedura fiscala:
a) certificatul de atestare fiscală se emite în maximum 3 zile lucrătoare de la
data depunerii cererii, fata de 5 zile lucratoare cat se prevedea anterior;
b) se introduc prevederi suplimentare privind stabilirea raspunderii in solidar:
- atragerea răspunderii in solidar cu debitorul pentru anumite persoane,
prevăzute la art 25, priveşte obligaţiile fiscale principale şi accesorii ale
perioadei pentru care acestea au avut calitatea ce a stat la baza atragerii
răspunderii solidare;
304
- raspunderea acestor persoane se stabileşte prin decizie emisă de organul
fiscal competent pentru fiecare persoană fizică sau juridică în parte, insa
inaintea emiterii deciziei, organul fiscal trebuie sa efectueze audierea
persoanei, aceasta avand dreptul să îşi prezinte în scris punctul de vedere,
în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii. Decizia de atragere a
răspunderii solidare emisă fără audierea persoanei căreia i s-a atras
răspunderea este nulă;
c) modificarea tarifelor de emitere a Soluțiilor fiscale individuale anticipate de
la echivalentul în lei al sumei de 1.000 de euro, la cursul comunicat de BNR în
ziua efectuării plăţii, astfel:
- tariful este de 5.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării
plăţii, pentru contribuabilii mari;
- tariful este de 3.000 euro, la cursul comunicat de BNR pentru ziua efectuării
plăţii, pentru celelalte categorii de contribuabili/plătitori.
d) organul fiscal central renunță la stabilirea creanței fiscale și nu emite decizie
de impunere în situația în care creanța fiscală principală este mai mică de 20
de lei; in situația în care decizia are ca obiect mai multe tipuri de creanțe fiscale
principale, plafonul se aplică totalului acestor creanțe;
e) completarea regulilor privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului
pe venit;
f) regulile de compensare se aplica si sumei negative a TVA solicitata la
rambursare de reprezentantul unui grup fiscal; astfel, aceasta se poate
compensa cu obligaţiile fiscale ale membrilor grupului fiscal, în următoarea
ordine:
- obligaţiile fiscale ale reprezentantului grupului fiscal;
- obligaţiile fiscale ale celorlalţi membri ai grupului fiscal, la alegerea
organului fiscal central.
g) introducerea unor prevederi cu privire la modalitatea de stabilire a dobânzilor
datorate în cazul impozitelor administrate de organul fiscal central pentru care
perioada fiscală este anuală;
h) măsurile asiguratorii pot fi luate şi înainte de emiterea titlului de creanţă, insa
daca titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni
de la data la care au fost dispuse măsurile asigurătorii, acestea inceteaza de
drept; in cazuri excepționale, acest termen poate fi prelungit până la un an, de
organul fiscal competent, prin decizie. Organul fiscal are obligația să emită
decizia de ridicare a măsurilor asigurătorii în termen de cel mult 2 zile de la
împlinirea termenului de 6 luni sau un an, după caz, iar în cazul popririi
asigurătorii să elibereze garanția;
i) precizarea faptului ca stabilirea cuantumului tranzacţiilor pentru care
contribuabilul are obligaţia întocmirii dosarului preţurilor de transfer, a
termenelor pentru întocmirea acestuia, a conţinutului dosarului preţurilor de
transfer, precum şi a condiţiilor în care se solicită acesta vor fi aprobate prin
ordin al preşedintelui ANAF.
305
12. Concluzii finale Noul Cod de procedura fiscala
In continuare, va prezentam modificarile pe care noi le-am considerat a fi cele

mai semnificative fata de legislatia curenta:
a) nivelul dobânzii scade de la 0,03% la 0,02%/zi de întârziere;

b) nivelul penalității de întârziere scade de la 0,02% la 0,01%/zi de intarziere;
c) pentru obligaţiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect de
entitate şi stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizii de impunere, se va
datora o penalitate de nedeclarare de 0,08/zi;
d) aplicarea penalităţii de nedeclarare nu înlătură obligaţia de plată a dobânzilor,
ci doar a penalitatii de intarziere;
e) in situaţia în care obligaţiile fiscale principale sunt stabilite de organul de
inspecţie fiscală ca urmare a nedepunerii declaraţiei de impunere, se va aplica
doar penalitatea de nedeclarare, fără a se mai impune si sancţiunea
contravenţională pentru nedepunerea declaraţiei;
f) in cazul obligatiilor datorate si neachitate bugetelor locale se datoreaza
majorari de intarziere, nivelul acestora scazand de la 2% la 1%/luna sau
fractiune de luna;
g) introducerea principiului „in dubio contra fiscum”, conform caruia dacă după
aplicarea regulilor de interpretare prevăzute mai sus, prevederile
legislației fiscale rămân neclare, acestea se interpretează în favoarea
contribuabilului;
h) introducerea unor termene de 2, 4 sau 6 luni pentru soluţionarea cererilor
contribuabililor (se aplica inclusiv rambursarilor de TVA);
i) extinderea situatiilor in care un contribuabil poate fi declarat inactiv, ceea ce
inseamna ca îi sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele
inactivităţii, respectiv nu pot fi deduse cheltuielile si TVA aferenta achizitiile;
j) modificarea termenului de prescripţie, in sensul ca acesta începe să curgă de
la data de 1 iulie (in loc de 1 ianuarie) a anului următor celui pentru care se
datorează obligația fiscală, ceea ce duce la o extindere a perioadei in care
organul fiscal poate efectua o inspectie fiscala;
k) perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei
controlate anterior, în condiţiile incadrarii in termenul de prescriptie, pentru
toti contribuabilii, nu doar pentru cei mari; prevederea conform careia la
contribuabilii care nu intra in categoria celor mari inspecţia fiscală se efectuează
asupra creanţelor născute în ultimii 3 ani fiscali a fost abrogata;
l) durata efectuării inspecţiei fiscale este stabilită de organul de inspecţie fiscală şi
poate fi de 180, 90 sau 45 de zile, in functie de categoria de contribuabil la care
se refera;
m) contribuabilul are dreptul să îşi prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la
constatările organului de inspecţie fiscală, în termen de cel mult 5 zile
lucrătoare de la data încheierii inspecţiei fiscale (anterior, termenul era de 3
zile lucratoare);
306
n) durata efectuării controlului inopinat este stabilită de conducătorul organului
de control, în funcţie de obiectivele controlului, şi nu poate fi mai mare de 30
de zile;
o) contestaţia formulata se depune în termen de 45 de zile de la data comunicării
actului administrativ fiscal, sub sancţiunea decăderii (anterior, termenul era de
30 de zile), iar contestatorul poate solicita organului de soluţionare competent
susţinerea orală a contestaţiei;
p) suspendarea executării actului administrativ fiscal încetează de drept și fără
nicio formalitate dacă acțiunea în anularea actului administrativ fiscal nu a fost
introdusă în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de soluționare
a contestației;
q) in situaţia nesoluţionării contestaţiei în termen de 6 luni de la data
depunerii contestaţiei, contestatorul se poate adresa instanţei de contencios
administrativ competentă pentru anularea actului. La calculul acestui termen
nu sunt incluse perioadele în care procedura de soluționare a contestației este
suspendată;
r) reducerea amenzilor aplicabile persoanelor juridice care nu se incadreaza in
categoria contribuabililor mijlocii si mari la nivelul celor aplicabile persoanelor
fizice pentru majoritatea contraventiilor; de exemplu, nedepunerea declaratiilor
fiscale va fi sanctionata astfel:
- pentru contribuabilii mijlocii şi mari, amenda va fi intre 1.000 lei si 5.000 lei;
- pentru persoane fizice si alte persoane juridice, amenda va fi intre 500 lei si
1.000 lei;
307
Bibliografie:
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din 10.09.2015;
 OUG 3/2017 pentru modificarea si completarea Legii 227/2015 privind Codul
fiscal, publicata in MOf nr 16 din 6 ianuarie 2016;
 OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte normative din
domeniul financiar-fiscal, publicata in MOf nr 977 din 6 decembrie 2016;
 OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal, publicata in
MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015;
 Legea 358/2015 privind aprobarea OUG nr. 50/2015 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a Legii nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, publicata in MOf nr 988 din 31 decembrie 2015;
 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 22 din 13.01.2016;
 H.G. nr. 159/2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG 1/2016,
publicată în M.Of. nr. 208 din 21.03.2016;
 OUG nr 10/2016 privind stabilirea măsurilor necesare în vederea asigurării
resurselor financiare pentru achiziţionarea unui bun aparţinând patrimoniului
cultural naţional mobil clasat în categoria tezaurul patrimoniului cultural
naţional mobil, publicată în M.Of. nr. 258 din 6.04.2016;
 O.M.F.P. nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate,
publicat în MOf nr 963 din 30 decembrie 2014;
 Legea nr. 207/2015 privind Noul Cod de procedura fiscala, publicata in MOf nr.
547 din 23 iulie 2015;
 OUG 41/2015 pentru modificarea si completarea unor acte normative, precum si
pentru reglementarea unor masuri bugetare, publicată în M.Of. nr. 733 din
30.09.2015;
 OPANAF 442/2016 privind cuantumul tranzacţiilor, termenele pentru întocmire,
conţinutul şi condiţiile de solicitare a dosarului preţurilor de transfer şi
procedura de ajustare/estimare a preţurilor de transfer, publicat in MOf nr 74 din
2 februarie 2016;
 Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927 din
23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare;
 H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare
a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 112 din 06.02.2004,
cu toate modificările şi completările ulterioare
308

GHID Practic Privind Noul Cod Fiscal 2017 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID Practic Privind Noul Cod Fiscal 2017 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid practic privind

Noul Cod fiscal 2017

Va puteti abona la Newsletter-ele noastre astfel:

1. Modificari ale principiilor fiscalitatii

2. Cum poate fi modificat Codul fiscal

Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

Termen Inainte de 1 ianuarie 2016 Dupa 1 ianuarie 2016

acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane

In MOf nr 74 din 2 februarie 2016 a fost publicat OPANAF 442/2016 privind

Care este definitia persoanelor afiliate?

Se consideră că o persoană controlează în mod efectiv o persoană juridică dacă

Frate/Sora NOI Var primar

Exemple de persoane afiliate

Cine este obligat sa intocmeasca anual dosarul preturilor de transfer?

Termenul de întocmire a dosarului preţurilor de transfer este termenul legal

Aceste entitati au obligaţia să prezinte la solicitarea organului de inspecţie

Ce entitati intra in categoria marilor contribuabili?

Prin OPANAF 3702/2015 a fost aprobata Lista nominala a marilor

ATENTIE! Incadrarea entitatilor in categoria contribuabililor mari NU are

Organul fiscal poate solicita intocmirea dosarului si altor entitati?

Termenul pentru prezentarea dosarului preţurilor de transfer este cuprins

Practic, daca o entitate desfasoara tranzactii cu partile afiliate sub aceste

Cine nu intocmeste dosarul preturilor de transfer?

Daca desfasurati tranzactii cu persoane afiliate fără a respecta principiul valorii

Care este sanctiunea pentru neintocmirea dosarului preturilor de transfer?

5. Activitati independente vs dependente

Dupa 10 iulie 2015:

HG 1/2016 Normele de aplicare

6. Retinerea si nevarsarea impozitelor la sursa...infractiune?

Conform art 6 din Legea 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii

In data de 3 septembrie 2015, invocand necesitatea punerii în aplicare a Deciziei

In septembrie 2016, Ministerul de Finante a anuntat ca doreste ca retinerea

Inainte de 10 iulie 2015:

Dupa 10 iulie 2015:

Dupa 1 ianuarie 2016:

Tranzacțiile între persoane afiliate trebuie sa respecte principiul valorii de

Pentru aplicarea acestor prevederi se utilizează Liniile directoare privind

8. Regimul cheltuielilor si TVA pe perioada de inactivitate

ATENŢIE!!! Contribuabilii declarați inactivi care desfășoară activități economice

Conform Legii 207/2015 – Codul de procedura fiscala, contribuabilul persoană

În cazul prevăzut la lit. a), declararea în inactivitate nu se poate face înainte de

Conform OUG 84/2016 privind modificarea și completarea unor acte

 achizitia mobilierului de birou (ianuarie 2017):

TVA provenita din achizitia mobilierului de birou a fost recunoscuta in valoarea

Înregistrările contabile efectuate în martie 2017 sunt:

 deducerea TVA aferenta mobilierului de birou:

După reînregistrarea în scopuri de TVA, pentru livrările de bunuri/prestările de

Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:

 evidenţierea TVA colectată aferentă prestarii de servicii (ianuarie 2017):

 emiterea facturii ulterior reactivarii societatii (februarie 2017):

 anularea taxei colectate pe seama veniturilor:

Tratamentul TVA si a cheltuielilor in cazul beneficiarilor

Entitatea ALFA - inactiva:

Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:

 evidenţierea TVA colectată aferentă livrării efectuate (ianuarie 2017):

 înregistrarea facturii de servicii contabile primită (ianuarie 2017):

 deducerea TVA aferenta facturii de servicii contabile (februarie 2017):

 anularea taxei colectate pe seama veniturilor:

Avand in vedere ca entitatea s-a reactivat fiscal, cheltuielile suportate pe perioada

Înregistrările efectuate în contabilitate sunt următoarele:

 primirea facturii de la entitatea Alfa pentru evidentierea TVA (februarie 2017):

Art 286 – Legea 227/2015 Cod fiscal

HG 1/2016 Norme de aplicare